Sunteți pe pagina 1din 9

TEHNOLOGII NEPOLUANTE IN PRELUCRAREA PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A UNEI

PETROLULUI INSTALAŢII DE HIDROFINARE A BENZINEI


Ş.l.dr.ing. ANCA BORCEA

Etapa a III a

Ecuaţii de bilanţ masic (vezi etapa a II a)

G = Gb + Gg (1)

Ecuaţii de bilanţ termic

G  C p  T  G  C p  T  dT    H *j   rj  dV
2

(2)
j 1

unde Cp este căldura specifică a fluxului.

Din (2):

 H   r  dV  G  C
2
*
j j p  dT (3)
j 1

! Efectul termic al reacţiei de deazotare este foarte mic mic în comparaţie cu cel al reacţiilor
de desulfurare şi de hidrogenare, de aceea se neglijează.

Din (3) rezultă prin rearanjarea termenilor:

dT   H S*   rs     H HN
*
  rH 
 (4)
dV G Cp

unde:

  H  este căldura totală dezvoltată în proces în reacţia de desulfurare, kcal degajate/kg S


*
S

consumat

  H *
HN este căldura totală dezvoltată în proces în reacţia de hidrogenare a hidrocarburilor
nesaturate, kcal degajate/kg HN consumate

Ştim că:
dci   ri 
 (5)
dV Gb

1
TEHNOLOGII NEPOLUANTE IN PRELUCRAREA PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A UNEI
PETROLULUI INSTALAŢII DE HIDROFINARE A BENZINEI
Ş.l.dr.ing. ANCA BORCEA

Particularizăm pentru cele trei tipuri de reacţii:

dc s   rs 
 (6)
dV Gb

dc HN   rHN 
 (7)
dV Gb

dc N   rN 
 (8)
dV Gb

Fixăm condiţiile iniţiale:

CS(0)=CS0 - din datele de proiectare

CHN(0)=CHN0 - din datele de proiectare

CN(0)=CN0 - din datele de proiectare

T(0)=T0 - temperatura la intrarea în reactor din datele de proiectare


(350370C)

  
Se calculează căldura reacţiei de desulfurare  H s' exprimată în kcal degajate/kg S
consumat şi căldura reacţiei de hidrogenare   H  exprimată în
'
H kcal degajate/kg
HN consumate, în funcţie de consumul de hidrogen din datele de proiectare

 Se determină valorile pentru CS0, CHN0*, CN0 exprimate în kg component/kg benzină


* atenţie că avem atât olefine cât şi diolefine şi se va calcula suma acestora

 Cp pentru benzină se citeşte din grafice la T medie din reactor (media dintre T0 şi
creşterea maximă de temperatură admisă din datele de proiectare) şi funcţie de factorul
de caracterizare K (considerăm K=12)

 Cp medie ca temperatură şi compoziţie se va calcula numai din compoziţia la intrare a


gazelor

C p  C pb  Fr .masica benzina  C pg  Fr .masica gaze (9)


unde C p este căldura specifică medie a fluidului din reactor

 Se calculează fracţiile masice ţinând cont că G=Gb+Gg (Gg s-a determinat în etapa a II
a) şi apoi se calculează relaţia (9)

2
TEHNOLOGII NEPOLUANTE IN PRELUCRAREA PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A UNEI
PETROLULUI INSTALAŢII DE HIDROFINARE A BENZINEI
Ş.l.dr.ing. ANCA BORCEA

CP gaze  C PH 2  g H 2  C PC1  g C 1  C PC2  g C2  C PC3  g C3  C P ( iC4  nC4 )  g iC4 nC4


3 J
cP0  A  B  T  C  T 2  D  T
kg  K
cP0 kcal
CP 
4186 kg  K

C P  CP bz  g bz  CP gaze  g gaze

SOLUŢIONAREA MODELULUI MATEMATIC (DETERMINAREA


PROFILURILOR DE CONCENTRAŢIE ŞI TEMPERATURĂ DIN REACTOR)

Calculul căldurilor de reacţie si determinarea concentraţiei de hidrocarburi nesaturate

Se calculează căldura reacţiei de desulfurare (  H s' ) exprimată în kcal degajate/kg S


consumat şi căldura reacţiei de hidrogenare (  H H' ) exprimată în kcal degajate/kg HN
consumate, în funcţie de consumul de hidrogen din datele de proiectare

H S'  H S  CCH S
H HN
'
 H H  CCH HN

Pentru 1 kg de sulf se consuma 0,82 Nm3 hidrogen


ΔHS reprezinta căldura de reacţie pentru sulf = 576 kcal pentru 1 Nm3 de hidrogen consumat:
ΔHS’ = 576 · 0,82 = 472,32 kcal/kg sulf
Pentru 1 kg de diolefine se consumă 0,41 Nm3 de hidrogen iar pentru 1 kg de olefine se
consumă 0,205 Nm3 de hidrogen.
Se calculeaza (din datele de proiectare) fracţia de diolefine din amestec DO/(O+DO) si fracţia
de olefine din amestec O/(O+DO).
Consumul de hidrogen pentru hidrogenarea hidrocarburilor nesaturate:
cHHN = [DO/(O+DO)] · 0,41 + [O/(O+DO)] · 0.205, Nm3 hidrogen consumat
ΔHHN reprezintă căldura de reacţie pentru hidrogenarea hidrocarburilor nesaturate = 1327 kcal
pentru 1 Nm3 de hidrogen consumat, deci efectul termic va fi:
ΔHHN’ = 1327 · cHHN
Cifra de brom ne arată gradul de nesaturare

CBi  CB f
xHf 
CBi
(C HN ) 0  (C HN ) f  xHNf  (C HN ) o

3
TEHNOLOGII NEPOLUANTE IN PRELUCRAREA PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A UNEI
PETROLULUI INSTALAŢII DE HIDROFINARE A BENZINEI
Ş.l.dr.ing. ANCA BORCEA

(CHN)0 = O + DO =( % O)/100 + (%DO) /100


CHNf = (1-xHNf)· (CHN)0

Pentru soluţionarea modelului matematic, adică determinarea profilurilor de concentraţie şi


temperatură din reactor, se foloseşte o metodă analitică de integrare.

Pentru fiecare tip de reacţie avem un sistem de 2 ecuaţii: (4) particularizat şi (6).

Exemplu pentru desulfurare

Pentru reacţia de desulfurare, variaţia de temperatură în volumul reactorului depinde de


căldura de reacţie dezvoltată în proces pentru cantitatea de sulf consumată în reacţia de
desulfurare, de viteza reacţiei de desulfurare, de debitul total de materie primă şi de căldura
specifică medie.
Variţia concentraţiei de sulf în volumul reactorului depinde de viteza reacţiei de desulfurare şi
de debitul de benzina (fracţia ce conţine compuşi cu sulf).

dT ( H S* )( rs )

dV G Cp
dc s (rs )

dV Gb (10)

Relaţia care ne dă variaţia temperaturii cu concentraţia de sulf o obţinem înlocuind dV din


prima ecuaţie în a doua ecuaţie:

 dT ( H S* )  Gb (H S* )  Gb
  dT    dcs (11)
dcs G  Cp G  Cp

Integram ecuatia (x2) de la T0 la T si de la C s 0 la Cs :

T cs
( H S* )  Gb
 dT  
T0
G Cp  dc
cs 0
s (12)

şi prin integrare obţinem:

(  H S* )  Gb
T  T0    ( cs  cs 0 ) (13)
G  Cp
sau, rearanjând termenii:

4
TEHNOLOGII NEPOLUANTE IN PRELUCRAREA PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A UNEI
PETROLULUI INSTALAŢII DE HIDROFINARE A BENZINEI
Ş.l.dr.ing. ANCA BORCEA

( H S* )  Gb
T  T0   ( cs 0  cs ) (14)
G  Cp

Prin definiţie, viteza de reacţie este funcţie de concentraţie:


(  rs )  f (cs ) (15)
( rs )  k s  c s (16)

Din (6) prin integrare obţinem:


VR c sf
dcs
 dV  G   (r )
0
b
cs 0 s

(17)

c sf
dcs
VR  Gb  
cs 0
( rs )
relaţia de calcul a volumului de reacţie (18)

În ecuaţia de bilanţ termic (  H S* ) reprezintă cantitatea totală de căldură dezvoltată în


proces raportată la cantitatea de sulf transfomată

kcal total dezvoltate in proces


 H S*  (19)
kg S transformate
caldura reactiei de cons.S  caldura reactiei decons.H pt.HN
 H S*  (20)
sulf transformat
( H S' )  Gb (cS 0  cSf )  ( H HN
'
)  Gb  (cHNO  cHN )
 H  *
S (21)
Gb  (cSo  cSf )

In mod similar se procedeaza si pentru reactia de hidrogenare a hidrocarburilor nesaturate,


expresia corespunzatoare fiind:

( H S' )  Gb (cS 0  cSf )  (H HN


'
)  Gb  (cHNO  cHN )
 H * HN  (22)
Gb  (cHNo  cHNf )

 Problema care apare în acest moment este variaţia temperaturii în lungul reactorului şi
de aceea se limitează temperatura maximă, Tmax= T0 + 20 C. Când se atinge valoarea
maximă a temperaturii se injectează hidrogen proaspăt (rece) astfel încât răcirea are
loc instantaneu. Profilul temperaturilor va arăta astfel:

5
TEHNOLOGII NEPOLUANTE IN PRELUCRAREA PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A UNEI
PETROLULUI INSTALAŢII DE HIDROFINARE A BENZINEI
Ş.l.dr.ing. ANCA BORCEA
T o T max T

H rece
2
c sf I

H rece
2
c sf II

T er

c s

kS, kg/m3.h
0 (-rs), kg S/m3h
CS, kg S/kg bz T, C (ec.14) T, K (date de 1/(-rs)
(ec.16)
proiectare)
CSI 0 T0I
CSI 1 T1I
...
CSfI T fI  T01  20
II
C So  CSfI T0II  T01
CSII1 T1II
...
CSfII T fII  T0I

6
TEHNOLOGII NEPOLUANTE IN PRELUCRAREA PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A UNEI
PETROLULUI INSTALAŢII DE HIDROFINARE A BENZINEI
Ş.l.dr.ing. ANCA BORCEA
1/(-r ) S

III
II

c sf c S0 c s

 Se calculează volumul pentru fiecare zonă şi volumul total.

! Similar se calculează şi pentru reacţia de hidrogenare

7
TEHNOLOGII NEPOLUANTE IN PRELUCRAREA PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A UNEI
PETROLULUI INSTALAŢII DE HIDROFINARE A BENZINEI
Ş.l.dr.ing. ANCA BORCEA

8
TEHNOLOGII NEPOLUANTE IN PRELUCRAREA PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A UNEI
PETROLULUI INSTALAŢII DE HIDROFINARE A BENZINEI
Ş.l.dr.ing. ANCA BORCEA

Suciu, Gh., C., Tunescu, R. - IPH vol.I Editura Tehnica 1973