UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT ȘI TURISM RURAL

REFERAT LA DISCIPLINA
PRODUSE AGRICOLE ANIMALE

Student:
BĂLAȘ GEORGIANA-FLORENTINA

ANUL I IMAPA IFR

TIMIŞOARA
2020
 RASA JERSEY

S-a format pe insula Jersey din Anglia. E o rasă naturală de top

Brachicer. S-a format în climatul temperat-oceanic şi a fost supusă unei
selecţii continue pentru producţia de lapte. Din 1763 a fost interzis
importul de alte rase pe insulă.

Însuşiri productive
1. e o rasă strict specializată pentru producţia de lapte
2. realizează 4.500 kg lapte cu 5,5% grăsime
3. la această rasă selecţia a fost orientată mai ales pentru % de
grăsime din lapte
4. producţia de carne e mediocră, randamentul la sacrificare fiind sub
50%
5. calitativ, carnea e inferioară, lipsită de marmorare şi perselare

Însuşiri fiziologice
1. precocitate productivă bună, prima fătare la 26 luni
2. producţia maximă se atinge la lactaţia a III a şi a IV a
3. o caracteristică a rasei e economicitatea, 1 kg unt se obţine cu
15% mai puţine furaje decât la Holstein-Friză sau la Red Holstein
4. randament în producţia de lapte 1:12 - 1:14
5. longevitatea productivă e remarcabilă, vacile trăind 10-12 ani

Răspândire: S-a răspândit în foarte multe zone ale globului astfel:

1. în Danemarca 15% din efectiv
2. în România s-a importat în 1957-1961 pentru a fi folosită la
încrucişări de infuzie cu rasa Brună, Bălţată Românească, Roşie
Dobrogeană. Performanţele scăzute în producţia de carne au făcut
ca aceasta rasă să dispară din România.

PRODUSE PRINCIPALE ȘI SECUNDARE LA GĂINI

Datorită însuşirilor lor biologice, păsările pot asigura, într-un timp

mai scurt, o cantitate mult mai mare de carne şi la un preţ de cost scăzut
faţă de alte specii. O găină hibridă de rasă mixtă sau de carne poate să
producă uşor, anual, 100 kg carne, în sensul că din 140 de ouă, în
medie, se pot obţine 100 de pui care numai la greutatea de 1,300 kg vor
da peste 100 kg.
Puii hibrizi din rasele pentru producţia de carne realizează sporul
de greutate cu un consum de hrană de 2 ori mai mic decât celelalte
specii de animale. Producţia de carne de pasăre de realizează, în
principal, de către puii de găină; în acelaşi timp există preocupări şi
pentru producţia de carne de raţă şi de curcă. Dintre rasele de găini, cele
mai mult folosite şi care au dat şi cele mai bune rezultate în producerea
puilor broiler sunt Rock-ul alb, ca linie maternă şi Cornis-ul, ca linie
paternă. Se folosesc şi alte rase recunoscute pentru producţia lor de
carne: Sussex, Rhode, New-Hampshire şi Orpington.
Un aport din ce în ce mai mare la producţia de carne de pasăre o
are curca. Broilerul de curcă are avantajul că ajunge la o greutate de
livrare mai mare, în jur de 4 kg la vârsta de 90 zile, înregistrează un spor
mediu zilnic de 45 g cu un consum de 2,5-2,7 kg furaje pe kg spor. O
frână în creşterea cantităţii de carne de curcă este producţia mică de ouă
şi procentul de ecloziune scăzut. Curca se pretează bine la creşterea în
baterii, cu condiţia să se facă însămânţări artificiale pentru obţinerea
ouălor de reproducţie.
Pentru obţinerea unei cantităţi atât de mari de carne de pasăre,
s-au construit complexe mari, specializate, cu producţii de 10000 şi chiar
de 20000 tone de carne.
Un complex cuprinde mai multe sectoare de hibridare, unul de
creştere şi exploatare a broilerului şi unul de industrializare (Stratulat
Gh., 1989).
Fluxul tehnologic în creşterea puilor pentru producţia de carne
respectă principiul de bază în creşterea păsărilor, şi anume, popularea şi
depopularea totală. În ţara noastră creşterea puilor pentru carne este
organizată în hale mari, pe aşternutul permanent. Ciclul de producţie
durează 12 săptămâni, repartizate astfel: 9 săptămâni – creştere; 1
săptămână – livrare; 2 săptămâni – dezinfecţie şi pregătire pentru
populare.
Pentru ca exploatarea puilor broiler să fie rentabilă, trebuie
respectate anumite reguli în creşterea lor, şi anume:
– se vor respecta recomandările cunoscute în legătură cu
microclimatul necesar în primele săptămâni;
– în cazul când puii se livrează la greutatea de 1 kg, densitatea în
hale va fi de 25 pui/m2, iar când se livrează la greutatea de 1,5 kg,
densitatea va fi de 14-15 pui/m2;
– coeficientul de ventilaţie recomandat pe kg greutate vie trebuie
să fie de 5,5-7,5 m3/kg greutate vie/oră;
– pentru furajare se folosesc reţete de furaje combinate specifice
categoriei de vârstă pentru 0-35 şi 36-65 zile. Fiecare reţetă conţine
elementele nutritive necesare pentru a ajuta organismul să se dezvolte
normal şi să realizeze un spor mediu zilnic de creştere de 18-20 g;
– programul de lumină trebuie să fie de 23 ore/zi. În tot timpul
zilei-lumină se vor controla toţi factorii care interesează procesul de
creştere;
 – curăţenia, dezinfecţia şi repausul halelor după fiecare serie sunt
obligatorii şi se efectuează după tehnica amintită la creşterea tineretului
de înlocuire;
– în fermele specializate pentru producerea de pui pentru carne, o
necesitate imperioasă este abatorul modern care să satisfacă cerinţele
pieţii interne şi externe.