1 a

4. j
"
STUDII I DOCUMENTE
CU PRIVIRE LA

ISTORIA ROMINILOR

. IlL
f.

FRAGMENTE DE CRONICI I TIRI DESPRE CRONICARI

(
ADUNATE §T TIPARITE

CU 0 PREFATA DESPRE ISTORIA MUNTEANA IN LEGATOR,"

..1 CU ISTORIOGRAFIA SIRRBEASCA
\
DE

N. IORGA
PROPESOlt LA IINIVERSITATEA DIN BUCUREUI

.,1
7
A
7

EDITTIR A MINISPERIIJI,TJI DE IN saa=t-ucTIE

4 -

BUCURESTI
Stabilimentul grafic I. V. SOCECt, Strada Berzei, 59
1901

-
 STUDII 1 DOCUMENTE

CIJ PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

III
 NOTE ASUPRA ISTORIEf MUNTENE CU PRILEJUL PUBLICAREI CRONICIf
LUi PEJACEVICH.

I.

Cronica sirbeascd tradusd in latineste, din care reproducern

lucrurile ce privesc terile romine, nu e singura forma supt
care se infdtiseazd analele acestea. Existä o formd mai scurtd,
fdrd continudri, supt care se intimpind de cele mai multe
ort, formd din care variante s'at1 tipdrit in Spomenikul A ca-
demiei din Belgrad de cloud oil pand acuma si in
Glasnikul Museului din Seraievo 1. Jar alte ori povestirea e
mai bogatd, si, dupd sfdrimarea totald a despotatului sirb, se
inregistreazd tir asupra celor intimplate la Sudul Dundrii.
In versiunea tradusd, pe care o dam aici, prelungirea, care
se ocupd. de Mihai Viteazul, de Movilesti, dupd ce mentio-
nase si alte evenimente de istorie romaneascd, pare sd fie
opera unui copiator romin al analelor sirbesti, poate chiar,
cum am propus si aka.' data2, cronicarul Moxa. in acest cas,
ar trebui sd se admitd Ca Moxa a inceput innädind pe sla-
voneste, innainte de a da o traducere roma'neasca a corpului
de cronici, a cronografului innddit de dinsul.
in aceastä cercetare imi propun cloud lucruri : a analisd
deosebitele still relative la noi, pe care le da cronica sir-
beasca, luatä in forma ei cea mai complectd, asa cum s'a

1 .S.pontenik, III si ultimul fascicul (1901); Glasnik, VI (1894) ; cf. Bogdan,

in Archiv f. slavische Philalogie, /Mr.
2 In Istoria literaturit romine in secolul al XVIII-lea.

63473. Vol. III.

II PREFAT

incercat a o restabili in editia sa, de altmintrelea cu totul

defectuoasd si foarte negliglatd, Ljubomir Stojanovié. Si, pe
urmd a da lAmuririle de multd vreine necesare asupra unui
povestitor ragusan de la inceputul secolului al XVII-lea, Luc-
cari, care, cum vom vedea, a lucrat, intru cit ne priveste,
dupa izvoade sirbesti, ce nu ni s'ati pdstrat.

I. Pentru intAia oard e pomenit numele Rominilor in anale

cu prilejul luptel luI Stefan, tatAl lui Dusan «Tarul Grecilor
0i Sirbilor», cdruia anumite côpii posterioare ale ZaconiculuI
sail II dati i titlul de «stApinitor al Ungrovlachid» contra
vecinului säu Bulgarul Mihal. La inceputul Zaconicului a-
ceastd participare a lui dvancos la luptA, ce se dddu in
1330 la Velbujd, e expusA ceva mai limpede, si se spune cä
Domnul cu acest nume era csocrul lui Alexandru Tarul, fiul
Tarului Mihail».
«Basarab Ivancu» e eBasarabp care se luptâ cu Ungurii,
si, Basarab fiind numele lui de botez, s'ar putea ea Ioan sã
fie acela al pArintelui sAii, «Thocomerus». El era Domnul
«Ungrovlachilors, al Rominilor supusi regelui Ungariei din
vechT timpuri, si la rázboiii participard si a1l Romini, Rominii
«tatari», din tinuturile rdsdritene care ascultau Inca de po-
runcile Hanului. Cronica, din parte-1, stie s. spuie cd in oas-
tea biruitorului erau «Basarabl» si «Tatari», Romini de amin-
cloud feluri, cad Moldoveni nu erati inca pe atunci2.
Si pe unii si pe al%ii, pe «Ungrovlachi» si pe «Sciti», cari
se deosebiau de o potriva ca buni arcasi, II gasim si inna-
inte de aceasta supt steagurile lui Mihal. Si acesta insusi,
fost dinast al Vidinului, era, dupd Ioan Cantacuzino, e de
nearn coborindu-se din Misi i Comani», din Bulgari si Mun-
teni 3, poate.

Cea tradusa' in Engel, Gesch. von Seraden und Bosnien, p. 293 ti Spo-
menik, xxxvn (1900), p. 30 (ms. 157 din Sofia).
2 V. Zaconicul, edicia Novacovicl i Analele, ed. Stoianovié, in Glasnik,
seria 1, Lin.
a loan Cantacueino, ed. Bonn, 1, p. 175.
 PREFAIA 111

II. A doua_menOune priveste lupta din 10 Octobre 13941a

Rovine, intre Mircea cel Mare si Baiazid, care-i patrunsese in
tara. La aceasta data, Sirbli, invinT, erau in bune relatii cu
Turcli si-T serviaa, dindu-li si trupe in cas de razboia. Prin-
dpi sirbi, dintre cel mai vestiti prin vitejia lor, se aflaa deci
in armata de navälire. 0 versiune a cronicii sirbesti pome-
neste printre jertfele luptei pe «Constantin Jerligovat, pe
Andreiu, pe Dragos si pe ComenD. Alta mentioneaza numai
pe Constantin Jerligova i pe Dragos i in altele, in fine, e
vorba numai de cel d'intdia. Dar toate pun in prima linie
pe legendarul Marc Cralievici 1.

III. Dacd ar crede cineva o versiune a cronicii sirbesti, a pa-

tra fan. a Craiului Lazar ar fi fost maritata cu cRadul, Voe-
vodul de la Ungurh. Dar, din alte versiuni i documente,
se stie cá aceasta principes5 a fost sotia unui alt domn «de
Ja UnguriD, Nicolae de Gara. Cuvintul de iUnguriy, a produs,
fara indoiala, confusia.

IV. Urmeazd o data. de cea mai mare irnportanta : a mortii

Jul Mircea. Mai adest off ea e pusa la 31 Ianuar 1419, dar
sint versiuni care o fixeaza. la -la a lunei, la 4 Februar, ba
chiar la 3 i Novembre 1418.
Novembre 1418 nu se poate, find-ca Inca de la 5 Iunie ale
acestui an gasim pe Mihai fiul lui Mircea dind un privilegiu
Cisnadenilor pentru a intäri drepturi acordate innainte de
dinsul de raposatul lui tata. Cronologia tabelara analiseaza
alte doul acte, din «1418» si io Julie 1418, date tot in Ar-
ges, de noul Voevod Mihail. Se pare ca Inca din 1415 Mi-
hail era asociat la Domnie de batrinul säu tatd, dupd aceiasi
Cronologie, cum il gasim, de alt fel, si innainte 2. .

Trebuie sa admitem deci 31 Ianuar, dar 1418, nu 1419.

Greselile in datele de ani nu sint rare in analele sirbesti, si

' Cf., pentru acesta, P. S. Srecicovici, In Spomenik, xxxvi, p. 7 i urm.

I Cronologia tthelarit am tipirit-o1 in Operth Int Constantin Stolnicul Can-
tacuzino, 1901.
IV PREFA TA

cle se explica usor prin felul, necontenit copiate, cum ati

ajuns pánä la noi.
V. Intrerupem aid povestirea pentru a discuta o glosa la
cronica bulgara tipAritä de d. I. Bogdan si care a servit de
original lui Moxa. in ea se spune el
Si:man, Tar bulearesc, a ucis pe Dan Voevod, fratele lui Mircea
Voevod, In anul 6902 [1393], luna Septembre 23.

De la Dan n'avem documente, afarA de unul singur, din

3 Octombre 1385, si poate altul din Decembre 1381. Mai e
menctonat intr'o inscriptie la 6983 [1384-5]. Stinf cA s'a ba-
tut cu Unguril din Banat. Si atita. Pare sA fi fost de la in-
ceput in luptä cu Mircea si sa-1 fi inlocuit un timp.
Ce s'a fäcut cu el? Rdspunde Chalkokondylas : «Muntenii
aü chemat pe Mircea, care stapinise mai de mult acest neam,
si, prinzind (auvaXávrec) pe Dan, care domnià pand atunci,
1.an Pacut pe Mircea Domnul Ion>.
Uciderea lui Dan nu pare a reiesi din textul Bizantinului.
in 1387, cind gasim cel d'intdiii document de la Mircea, Dan
nu mai era insä in viatä, cäci documentul ii zice trAposat).
a moartea i s'a tras de la Sis man, as crede. Pe fiul lui
Danciul, pe bastardul Joan, ii vedem rAtalcind prin peninsula
balcanica la 1397 si 1400: fugarul era orb. TatAl lui se a-
apostise poate la Sisman, si acesta-1 va fi ucis pentru a face
pe plac Turcior. Dar nu la data glosei, cind principele bul-
gar nici nu domnik, ci cindva innainte de 1387 1.
* *

VI. innainte de a trece mai departe, iatA citeva insemndri de

cronicA, necunoscute 'Ana acum, relative la Domnia lur Mir-
cea. Aceste note, scrise in greceste, pe un volum miscela-
neii din secolul al XV-lea, n'au importantA numai pentru

1 V. Arcldv für slavische Philologie, mu; Onciul, Originile Frinci,atelor

vi art. d. Litzica in Omagiul Maiorescu; Notes et extraits, seriait 2-a, pp. 70, 88,
 PREFATA V

no!, ci pentru intreaga istorie a Orientului in aceste timpuri

critice.
Le reproducem aid in traducere romäneascl, cu observa-
Vile ce suggereaza :
In anul 1402 a venit Timur-Han 0 s'a luptat cu Baiazid-beT la An-
gora, In luna lul Iunie 28, zi Vineri, si I-a Invins cu total, si 1-a prins ;
si a murit.

Se stie c5. vechia data ce se atribuia bätälieT era 20 Julie,

cum se aflä la Hammer si Zinkeisen. Dar, o scrisoare de
ofiter venetian, din Constantinopol, aratä el in acest oras a
venit la 6 August vestea lupteT, date la 26 ale lunii prece-
dente. In Octombre, Gerard Sagredo, venit tot din Constanti-
nopol, indreaptä data in 28 Iulie, dupä stirT date de un Cre-
tan ce fusese ain armata luT Baiazid.1. Cronicile sirbesti, din
partea lor, ail data de 29 Iulie.
«Iuniep din notitele grecesti se expricA printr'o gresala de
scripturá sail de lecturl, mai curind. CAcT 28 Julie, i nu
28 lunie a cdzut Vineri.

Apoi a domnit fiul lul, Emir Suliman-beT, In zilele stipinirii prea-

cucernicului si iubitorulul de Hrislos ImpAratul nostru Manuil Paleologul.
Iar, dupi [aceia, In] anul 6918, a venit fratele emirului aceluia Suliman-
be!, Musa-bei, din Tara-Ronneascii, unde domnih Voevodul Mircea,
si a ba'tut pe Saruge-Pasa la Diampoli, in luna lui Februar, ziva 13,
Vinerl, si s'aii Inchinat cetItile Romaniei [Rumeliel], cu tot local.

Luptele dintre fill luT Baiazid presintindu-se in cea mai

mare incurcaturä posibila de izvoarele, bizantine si osmane,
care le mentioneaza, cele ce se spun in aceste rinduri sint
nu se poate mai bine venite.
In 1409, admisesem in Chilia fi Cetatea-Albd,Musa eau-
tase addpost si ajutor la Mircea, a cardi faimä biruitoare
mersese deci foarte departe. Notele grecesti intaresc presu-
punerea. La 13 Februar 1410 sail mai bine la 14, cad
ziva sdptäminii e Vineri se dä lupta de la Iamboli cu Sa-

r Scrisorile In Cronies lui Sauudo ; Muratori, XXII.

 VI PREFAT.X.

rug-6, al carui nume se infatiseaza intr'adevar pe aceasta,

vreme. Biruinta fu atit de complecta stim aceasta de aiu-
rea incit in, Maid Venetienif aflara el Sultanul Soliman
ar fi fost ucis chiar in lupta
Si iatd un extract din scrisoarea ragusand de la 30 Maid
1410, atre regele Ungariei2, care intareste pe deplin cuprinsul
notelor grecesti : aUn brigantin, care a plecat la 28 din Av-
lona, trecind azi pe aict, ni-a adus stirea cã solul Iu Mircea
[domnul Avlonet] a venit in cincisprezece zile din partile Con-
stantinopolei, cu vestea el imparatul grecesc a luat Galipole [ur
meaza amanunte pentru cucerire]. Iar Soliman a venit cu oaste
mare la strimtori, cerind de la tmparat ?I de la cet din Pera
trecerea. Care i s'a refusat si, din causa nacazurilor ce-I face
fratele Mohammed, s'a intors inapoi. Evrenos si. sese fruntasi
at lui Soliman, veniti sä spioneze la Galipoli, aa fost prinsi de
Musa..
Notele grecesti continua.
Venind deci fratele lu, emirul Soliman, Impiratul Paleolognl i-a
acordat trecerea peste mare. s'et luptat la Constantinoi5o1 me sus
de Cosmidion, in luna Juni; zi 15, Duminecil. 8i a bitut pe Musa-bel,
0 I-a gonit.
De aid resulta indreptari din cele mai insetnnate. Abia in
August se stia de venirea in Europa a lut Soliman3, dar se
vede acum el el sosise Inca din Iunie. Se admitea ca sin-
gura sa presenta aduse fuga lui Musa. Se dovedeste acum
ca a fost o luptä. Se credea ca innainte de 1410 o lupta se da.
duse linga Constantinopol intre Solirnan si fratele sad, care
ar fi fost tradat de Despotul sirb Stefan si ca. in 1410 Musa,
clpatind tronul, a incunjurat, ca razbunar6 pentru trecut, Con-
stantinopo1ea4. Se hotdreste acum ca lupta de linga Consta.n-
tinopol s'a dat in 1410, si e mai mult deck probabil ca
' Cf. Clcilia ri Cetatea-AliZ, p. 68 ; Notes et extraits pour servir a this-
kip des ceoisades, I (1890), la aceastli. data,
2 In Gelcich, Diplomatarium ragusanam.
3 Notes et extraits, 1. c.
4 V. povestirile din lstoriile imperiulut otoman, de Hammer 0 Zinkeisen. Dar
cf. analiba lui Constantin Filosoful de Stannjevié, in Archly f sift Y. Phil., XVIII.
 pimpATA vir
Musa incercase, innainte de sosirea frateluT säü, sA iea prin
surprindere cetatea impArIteascA si Ca tocmaT aceasta fácuse
pe timidul Manuil sA cheme in ajutorul säü pe Soliman. 15
Iunie a clzut tocmaI intr'o DuminecA. Si, in fine, povestirea
notelor se confirmä in toate prin aceia a lul Constantin Fi-
losoful, biograful Despotulul Stefan. IarA locul lupteT e acela$T
in Cronica bulgara tipAritA de d. L Bogdan.

SA vedem ce urmeazI in aceastA realitate care se reveleazI

deodatA innaintea noastrA.
Ci, adunindu-se Musa-bel iarkf cu Turcil de dark a venit la Adria-
nopol i s'a luptat cu ChirigI i AtrAliv To .., In luna luT Iulie ii, zi
Vinerl, i iar 1-a bkut. a fugit In tar& Bulgariel, in *tile Vidinu-
nuluf cetate, in locul KoVcr,oti, In pkcile Serbiel. i 1-a hefinit cneazul
Despot, fiul lui Lazio.
Chirisgi nu poate fi Sultanul Mohammed, care purta $i el
aceastA porecla de : cavalerul. Mohammed era Inca'. in Asia, $i
in lupta din Europa nu credea cä trebuie sA se amestece.
Arzakip To .. . trebuie si. fie vre-un Halil-Pass, poate Marele-
Vizir de mar tArzia. xi Iülie a clzut, in adevdr, Vineri, si
aceia$T e data luptei $i in Constantin Filosoful. Si nu se
poat o potrivire maT desävirsitA cu alte izvoare contem-
porane si autentice. In adevär, la 24 Iulie vedem Senatul ve-
necian discutind asupra mäsurilor ce trebuie luate, din causa
tschimbArilor ce pot veni in situatia luT Soliman Celebi $i a
fratilor able si luind hotArirea de a zabovi cu plata tributuluT,
Si ten-lerea de lucruri ce se pot intimpla in Orient ao gAsim
in August, la inceputul lui Septembre chiar'.
Ca Musa a luat drumul VidinuluT, fugind, e sigur, dar nu
ca a rámas acolo, unde nu $i-ar fi gasit deocamdatA un adapost
bun. Cad Despotul Stefan fusese in armata invinsului, $i tre-
bui insu$1 sá caute un refugiu peste DunAre, la Mircea. Situatia
in Serbia era insl astfel, incit Vuc, fratele luT Stefan, $i nepotul
lor, Lazar, cari luptase pentru Soliman, furd intimpinatl la in-

1 Notes et extraits, 1. c.
VIII PREFATA

toarcere de Evrenos-beg si ucisi 1. Dupä foarte putin timp se

putu strecura Stefan in patrie.
Aceasta era, ni spune cronica sirbeascA, a doua add-
postire a lui la Mircea caci tot la dinsul fugise, si tot
din Constantinopol, in 1402, dupl Angora. Fiind-cd stim
insA el pe altA cale, prin Dulcigno, se fAcu intoarcerea Des-
potului in 1402, trebuie sA admitem cA aid s'a facut o schim-
bare de data. de cAtre unul din copistii cronicii. Cu atit
mai mult, cu cit singura versiunea ce reproducem are acest
amAnunt, de mare importantA pentru noi.

ContinuAm cu notele grecesti.

lar pe urm, in anul 6919, viind iari Musa-bei in pUrtile Macedo-
niel, i coborindu-se la Diampoli, la muntele 'cob; Biip)cooltobc, s'a
luptat Cer.VritasAviev) cu Soliman i din cetate in cetate, omul emirului
Soliman-bet nimic n'a ispr5vit (Rtaftevev). Auzind insg. emirul So-
liman-bel, viind cu mulcime de oaste si de domni la Adrianopol, a
pornit s Imparta (izirrlary xtri.Ctv) pop:" la tabix ca iar st.l go-
neasca. Emirul Soliman, ca unul ce cUzuse la ).2ozpobc i bea yin prea
mult (zu irepylaoög), cu bucurie (Tavey.vricag) domnii i meghistaniY
ail fugit din tabilra hal 0 s'au dus la Musa-bel. Ci, auzind emirul Su-
liman-bet, s'a temut si, plecind in fugii 01; EllTpOTCV/ omit), 1-ail prins
in parcile 'a; Brriacc 0 lot ucis, in luna Februar 17, ziva Marti.

E natural cd la 6 Februar moartea lull Soliman nu se putea

Ina sti la Ragusa, si in scrisoarea de stiri cdtre suzeranul
ungur 2 se vorbeste numai de succesele Sultanului in Asia
am vdzut din notele grecesti cd el lipsia la noua pogorire
de la Munteni a lui Musa; de incercArile de impAcare intre
dinsii si de noua permisie de trecere datd de Greci ye-
chiului Sultan. La 16 ale lunii, se stia la Venetia de «noua
discordie intre fratii Turcio. La 3 April se aflase in acest
oras moartea lui Soliman, si poate cd a trecut oare-care timp
intre prinderea Id, la 17 Februar e in adevAr o Marti, si

Aid cronicile sirbesti, atribuind omorul lot Musa si cea tradusa in la-
tineste fixindu-I in ziva de Inviere, greesc In parte. Tot asa 0 Constantin
Filosoful. Cf. Gelcich, p. 123.
2 Gelcich, 1. c.
 PREPATA Ix

moarte. Cdci in analele sirbe$ti gäsim $i o data de Iunie sail

lulie pentru sfir$itul lui Soliman.
A$a s'a intemeiat tronul prietenului lui Mircea-Vodd.'.

VII. Venim acum iard$1 la cronica sirbeascd.

Cea &Mail notiã cu privire la noi, dupd moartea lui
Mircea, e aceasta :
In anul 6929 [versiune : 6927], August 15, Sultanul Chiri;gl a cu-
prins Tara-Romineasca.

AicT trebuie sá alegem poate o datA mijlocie. In 1419 Tura'

aü patruns in Tara-RomAneascd, in adevdr, $i au pus pe Dan,
dar luptele pentru tronul muntean, cu Mihail $i patronii sli
Ungurii, continuati. Numai in 1420 $i tocmaf prin August
se dddurd luptele hotdritoare, $i Mihail fu ucis.
Nu va fi ard folos sA reproducem aicT mentiunile din cro-
nicile venetiene relative la campania din 1419.
a) Cronica Dolfin, III, fol. 749 : Se aude de la Dunäre c Turcil
lupth cu Unguril supt Pippo de Florenca. Turcil sint Infaiii bhtuti ; mulcI
prirrif, 15.000 morcT, innecaci i600. Dar el revin ;i bat pe UngurT, dupa'
;tiri din Segna : ce fono malmenadi, peste 12.000.
6) Cronica Zancaruola, fol. 341 Va : La 2 Septembre se afil de
lupta c de la Dunhrec a lul Pippo cu Turcii. Infaiil, el iea 12.000 de robi,
apoi Turcil cl;tigh 7.000 i Inneach mulci duptianl.
c) Cronica din Viena, No 6208*, pe care o reproduce Sanudo in secolul
urmitor [col. 928 D-E] (La rota che ave i Hongari dai Turchi e la ba-
taia che fo frà lor sora la Donoia. Del 1419, adl 2 de setenbrio, el
vane nuova a Venetia chome, siando vegnudi una grandisima quanti-
tade de Turchi in Hongaria e fin suso la Donoia, el re d'Ongaria Ii
man& molti zente al inchontro per hoviarli ii pasi ; de la qual fô
chapetanio Pipo. t, siando ale man, una gram quantitade ne fono
morti, de una parte e de l'altra, e ale fin el romase prixoni plui de
dodexe milia Turchi ; e dapoi Ii Turchi se ingaiardl e fone de chavo
ale man. E schonfise ii Hongari e prexene plui 7.000, e molti sene
anega nel Danubio.c

o Notele se afli pe un ms. mibcelaneu de la inceputul secolului al XV- lea.

S'ati tiphrit In Papadopulos Kerameus,Ispocco).oti.ezi.v.ii BifimoVrizyl, IV, pp.
32-3.
 PREFATA

VIII. Analele sirbestl daü apoi aceast5 stire :

In anul 6940 a mers Tarul Murad la tingurl, supt Bravov.

ExpediOa aceasta o menOoneazd si Cronica din biserica

Brasovului', addogind ca. Sultamil a luat cu sine pe senatoriT
orasului, iar locuitorii ceilalti &ad refugiat in cetate.
Domn era atund Vlad Dracul. El urmase lui Dan al
Iflea, sacrificat prin pacea ungaro-turcd din toamna lui 14292,
dar grisi un concurent in persoana lul Alexandru, fiul luT
Mircea, de la care Cronologia tabelar5.5 citeazd acte din 17
Novembre 1431 si 15 Mart 1432 (gresit 1433). Vlad merse
la Nurnberg sd cistige sprijinul impAratulul Sigismund, si
era acolo in Februar 1431. in Ianuar 1432 ii afldm insä in-
tors la Tirgoviste4.
Dar la aceast5. data el fusese acum la Poart5. tocmaT la
Brusa 5 - si se impdcase. cu Turcil. Acestia-i devenird oaspetT
in curind, cad trecurd Dundrea cla inceputul luT Iunies. Oas-
tea se imparti in cloud, dupd stirT sosite la Ragusa, din
Serbia, Bosnia, Zenta si Belgrad. Parte merse in Moldova,
'in 1VIoduas, unde trdia inc5. Alexandru-cel-Bun, si fu invinsd
acolo cu totul, la 22 Iunie, scdpind numaT putinT. Se vor-
beste aiurea de o ciocnire a lor cu Svidrigailo, atund pa-
tronul MoldoveT6. Iar alta, cu beglerbegul Anatolie)", Iuä calea
muntilor. La ii Iunie, oastea se afla la o miIA de Tirgo-
viste7. Ea se presintà, in adevdr, la Brasov, dar fárA succes,
prada treT zile tam BirseT si suferi pierderi, la intors, in munti.
Ca un invins se intoarse beglerbegul la Adrianopol in ziva
de 22 Julie.

1 In Quellen der Stadt Kronstadt, IV (supt pre,a).

2 V. Notes et extraits, seria a za.
3 In Operele ha Constantin Stolnicul Cantacuzino, cc am tipArit.
4 V. vol. I. din aceast 5. carte, p. LXXXV.
5 Dupi Ducas.
° 0 raporteazi Windecke, biograful Imparatulul Sigizmund ; Geschichts-
schreiber der deutschen Volzeit, Lieferung 79 (Leipzig, ISS6). V. si mai departe.
7 Stirl inedite din Braov, in archivele acelui ora ; copie la Bibl. Ac.
kom. in Synta, uno miliari a Tergovibta, erant constitutie. Cf. Gelcich, 1. c.
 PREFATA XI

Sultanui n'a condus deci pe aT sal, dar p.lecarea la era

asa de probabila, incit Ragusanif se gincliau la 17 April
1432, cu privire la o lipsä a Sultanului, in rindul inttilu la
cValachiab, si luau masurf pentru casul strAmuttirif lui la
Sofia'.

IX. in [437, analele sirbe3ti pomenesc expeditia facutä de

Turd la Sibilu, cu Rominif».
Aceastä expedicie a avut loc, de fapt, in 1438, 5i am ti-
parit aiurea un extras din opusculul care o povesteste. Vlad
Dracul, Domnul de atunci, juca' un rol de implciuitor. $i
despre aceasta asigura pe BrwvenI Inca din Februar regele
Ungariei, care, prin confirmarea sa de privilegif, dácluse luf
Vlad dreptul de a se intitula i «Domn pe laturile plaiului,
al Almaului i Fagar4u1ub>2. Comandantul trupelor osmane
era Mezet-beg, pe care cronica bisericif din Brasov il call-
flea. gre;a de beglerbeg al RumelieT. Biruitorii se intoarserá,
arzind, prig Tara Birsei;
Campania n'a facut mare zgomot, de i pierderile suferite
de cetätile i cimpiile ardelene au fost marl. 0 singura' men-
tiune in Bizantini : la Ducas.
Probabil 11151 la aceasta navälire se raportá povestirea
cronicaruhrf turc Nwi, care o pune in 1435-6. 0 repro-
due, pentru insemnAtatea e, dupa traducerea d-lui I. Mois:1,
profesor
Se bpul e c't, voind Sultanul Murad sa treaca. in Ungar:a, a trimis
mai ntãiü oameni la Vulc-Oglu [Desputul Serbian vestilidu-1 : eTrec
pe la Semendria In Tara Ungureasca. Gatel,te-tes: Lui Iflac-Oglu [Dom-
nul muntean], Dracula, de asemenea i-a trirais vorba : eStrIngell rapede
tomb'. armata si Innainte*. Dracula raspunse : *Sint gata s te
sluje*c, Sultana; gata shit dan calul mica, cinil c vbiatoares.
A;.a dar stapinitorul, 'pleclnd cu o armata mare, a mars spre `Cain.
CaTauzit de Laz-Oglu [Despotul Serbian, a trecut la Victim Trecut-au
si toil achingiii, luind mai multe cetaci de-ale Ungariel Calcind

Notes et Ixtraits, seria a za.

2 Scrisoarea- regall In Hurmuzaki, I2
3 Dupã versiunca. ungureasci data de Thary, In Toriik toainitirjk, publi-
calf de Academia maghiara ; 1, P. 54
Xli PREFATA.

sfarimInd Tara Ungureasci patru-zeci ei dna de zile, s'aii Inciircat

cu tot felul de prkl, 4a de multe, Inch mulcimea lor numaY Dum-
oozed o atie.
Apol, luind pe Dracula de efilauz, ail intrat nevgilmatI in Tara-
Romineascli, undo Iflac-Oglu i-a &mit cu nenumgrate darurl, i li-a
dat ospece marl. Nici un ghiaur nu s'a pus In potriva stApinuluf :
cu tocii s'ab' supus. Iar el era biruitor i izbinditor. Apar a salt co-
tatea Giurgiulur, a pus ostaisr inteinsa, i s'a Intors la Adrianopol.
Aceasla campallie s'a facut In anul Hegirei 839.

X. Cronica sirbeasca mai noteaza. :

La anul 6950 a Vatut Iancu Voevod pe Mezet-beg in Tara-Romi-
neasca.

Data e 25 Mart, dupd o versiune, 20 dupl alta, 29 dupa

o a treia. Spuindu-se cä lupta s'a dat intr'o Dumineca, cea
d'intaid data trebuie primitä.
Sa urinal-1m aceasta lupta in izvoare ce n'au stat pand
acum la dispositia cercetãtorilor.

Izvoarele turcesti vorbesc de o scoatere din S.caun a lui

Vlad Dracul de care Turd', pe la 1438. .Sultanul s'ar fi gasit
la Scopie, si :
Isac-beg ii spune : cMiirite Suitane, eft timp Volc-Oglu [Despotul
Serbiel] va fi In Semendria, atita timp nici Caraman-Oglu, nicl Ungurul
nu vor fi linitiçi, i nici pe Dracula sit nu 0-1 crezl prietien, ad' e fib
%arnic. Murad rIspunse cS5. ie0r1 numaY din iarna aceasta, i radij-
duiesc a la priniftvaril vom isprivi cu amlndolv. Apol, mergind la
Adrianopol, petrecu acolo iarna.
1.i pe Vuc-Oglu si vie la
Cum s'a despriniaviirat, vesti pe Dracula
Poara. Vuc-Oglu nu s'a dus, Dracula Insa s'a dus, cu eel doI flu al
sal. fii i-ail inchis In cetatea Galipoli.

La aceasta povestire a lui Nesri, Seadedin, care scrie pe

vremea lui Mihai Viteazul, adauge ca fiii lui Vlad : adeca
Vlad si Radu, aü fost inchiT i eT, insa la Egrigoz, in Cara-
mania.
Ca Domnul muntean a fost prins, e un fapt. h gasim con-
firmarea i inteo scrisoare francesa pe vremea cind visuri
de cruciatä faceau pe Apuseni sa se gindeasca la lucrurile
orientale, precum si in cronica burgunda a lui Wavrin. Aceasta
 PREFATA XIII

prindere s'ar parea ca a trebuit O. se intimple dupa 1438,

cind am vazut ca Vlad era colaboratorul credincios al Tur-
cilor. Si scriitorul bizantin Ducas pune prinderea lin' Vlad in
legaturA cu campania ardeleand.
in 1439 constatam cä el era hi Scaun, la 8 Septembre
1439, dupä un document solemn eclat in Arges, iarl scris
in Tirgovistex. '. Insä campania contra Semendriei si pedep-
sirea farniliei lui Brancovicr se intimplara in primavara aceluiasi
an. Care ar fi explicatia ?
Aceia cA prinsoarea lilt Vlad a durat foarte putina vreme i ca.,
1ásindu-s1 ca ostateci fiii, el putu A, parAseasca indata inchi-
soarea sa din Galipoli, ar pArea plausibilA. Dar propun alta,
care se intemeiazA pe alt ceva decit logica singurA a faptelor.

De la 1431 pand la sfirsit, Domnia hit Vlad Dracul a fost

vrednica de porecla lur. Un zbuciumpe care nu-1 putem cunoaste
in de ajuns, obscure framintart pentru neatirnare, o ocupa in-
treaga. Intors abia din Nurnberg, el asista la luptele purtate
de Moldoveni contra Turcilor, pentru soarta tern' sale. La
2 Julie din acest an o scrisoare ardeleand spune ca abia se
poate furia cineva din Moldova, ca ni5te fugart vestesc 0_
Domnul Moldover a adunat foarte multa oaste si Marele
Provisor al sail cu trupe din bielsug, a venit spre Putna. 4Se
zice insa cä merge spre Tara-Romaneasca ; dar altii pretind
ca spre Ardealx. 8.
Ce sens are aceasta exped4ie moldoveneasca in Muntenia ?
Am aratat in alta cartes cele ce avu sa le sufere Alexandru-
cel-Bun de la vecinul sad muntean in 1429. Regele Sigis-
mund, la care se adresa. protectorul Moldover, Vladislav al
Polonier, refusâ sa deie ori-ce fel de satisfactie. Atuncr
Alexandru se uni cu Litvanir si, sprijinindu-se pe acesti nor
I Arch. istorica; I', p. 84.
2 eNarrant ut Vaivoda moldaviensis sumort cum multitudine congregatu

est et igitur magnus provisor cum suis multiplicibus versus Puttnam venit.
Tamen fama viget ut versus Transalpinas suos exercitus moveret, aliqua vero tit
nostros aggrederetur.s COpil de documente ardelene, In Bibl. Ac. Rom.
a Chilia ;Si Cetatea-A1M.
 XIV PREPATA

aliati, el iT va 6 cautat rAzbunarea contra lui Dan *i se uni

pentru aceasta un moment si cu TurcD, cArora ni se spune ca
li-ar fi inchinat chiar Statele sale. Poate cu acest prilej
cazu Dan, luptindu-se mai mult cu Moldovenii decit cu Turcil.
Cred ca. el .va fi stabilit un nou Domn, precum Vera natu-
ral, in preponderanta pe care o cistigase acum Moldova asu-
pra cerii vecine. Cine sa fi fost acest Domn ?
Nu Vlad Dracut. Acesta era un pribeag in Februar 1431. Un
pribeag in suita ratacitorului Cesar Sigismund, de la care clu-
tase insa a fugi cu citva tiinp innainte, pentru a cluta un
sprijin in Polonia, atunci cind regele acestei ter/ ajuta pe
Alexandru contra luis Dan. Cdci el e <,Laico fiul lui Mircea Voe-
vod», care fu oprit cu de-asila, in fuga lui, aproape de grani0.1.
Erau pe atunci doi puternici baler/ munteni : ejupin Al-
bul» i un Aldea. Despre Aldea ni spune o scrisoare fàrà
data a lui Vlad, innainte de stabilirea lui pe tron, cã mer-
sese la Turd/ si II cerea ajutor pentru a ataca din nou Bra-
sovul. Din aka scrisoare a lui Vlad ii vedem, impreunä cu
Albul, bucurindu-se de sprijinul moldovenese, pe cind Dra-
cul e du5manit de Voevodul celuilalt principat. Exista o
menOune a juramintului facut de <do Albu» regelui polon la
1403, ceia ce trebuie sä se prefaca, de sigur, in 1430 2.
Nu poate fi Albu, ci Aide. Albu, impacat cu Vlad, ca
unul .ce era mai putin compromis, se OA in Divanul aces-
tuia la 14373. II-10. ca Domn nu se putea numi cineva Aide ;
trebuia alt nume. Cele consacrate prin obiceiu erau Basarab,
Mircea, Vlad, Dan. Aldea era insa amul lui Alexandru-cel-
Bun, i Muntenii avurA si ei un Alexandru-Voda, acela pe
care 1-am constatat domnind in 1431-2.
in 14321-am vazut pe Vlad silt sa mearga cu Tura' la Brawv,
In 1433 se pazesc pasurile ardelene.
I Hurmuzald, 12, p. 566.
2 In Inventariul din Cracovia tiplrit de RykaczewAti sau In Jablono*.ki,
7radla dziejowe, IX (1878).
3 Venelin, Documente daco-bulgare, pp. 78-So. 0 scrisoare slavonii de la
itAldea Voerod., In Braov.
 PaEFATI XV

Iji anul .1434, pe la jum5tatea lui Maiu, se semnaleaza

«Turd in partile muntene*.
in ultima zi a lui August 1436 insä vedern o oaste arde-
leand, cu episcopul, Voevodul si vicevoevodul la satul Bod
de linga granitA, gata epentru ajutorul lul Vlad, Domnul
muntearD>IPLa 5 ale lunil, Voevodul era ein lagarul de la
BoiaD, si-1 vedem trimitind un sol la BrasovenT, al cAror frate
si prietenD se declarä 2 in Novembre, vestitul loan de Ragusa,
fiind in Constantinopol, vorbeste despre rdscoala TeriI-Ro-
mänestl, care plätia innainte tribut, despre nimicireas el de
care Turd, e de putine sAptarninis., si despre vinzarea si chi-
nuirea supt ochil sal* a prinsilor 3.
SA nu fi fost prins atunce si Domnul, a cAruI inchisoare
si liberare numai in schhnb pentru scumpi ostatecr ar avea
un inteles ? Nu cunosc nicr un document original de la Vlad-
VocIA in 1437. Dar in 1437 se stia in Ardeal de esosirea
tnfricosatilor TurcifD 4. in anul urmAtor, reconciliat, Vlad con-
ducea pe fostii sat temniceel in Ardeal, pe care nu putea acum
decit sa-1 crute, si nu sA-1 apere sail sA-1 ajute in apArare.
Despre vre-o inlocuire a lui Vlad din partea Ungurilor nu
vorbeste nimic anonirnul din 1486 sau Nesri, ci numai am-
plificatorul tArziti, Seadeddin. in 1441, din potriva, vedem
pe Voevozii ardeleni luind partea Domnului inteo neintele-
gere cu BrasoveniI5,

Campania lul Mezet-beg, un comandant de granita, e ex-

pusA destul de pe scurt de cel d'intaiu. Begul intr5. eprin
Valachiao in Ungaria, si e bdtut. infloririle cu lenea coman-
dantului s'ati adaus pe urmA la naratiune. Dar putem primi
din Seadeddin notita cA «Voevodul Valachiei a sdrit si el
cu o armatA de rAtalciti, din muntif innaltl si nestrAbAtutl ce-I
slujiau de cetatev. Aceasta cind oastea invinsä se intoarse,
1 .Pro succursu d. Wlaad Vaivodae pardum transalpioarum,s Ibid.
g Ibid.
g Acte 1i fragmente, III, Anexe.
4 Adventus sevissimorum Turcorum.a Copiile citate.
5" Bid.
XVI PREFATA

cad lupta luT Mezet cu Hunyady, fostul aparator, in 1439,

al BanatuluT temesan si al Olteniei vecine, se dadu linga
Poarta de fier.
In aceasta d'intlia campanie s'ati dat doul lupte in Ardeal.
tnvinsil ail fost Ungurif in lupta de linga Alba-Iulia (nu
Sibiiu), in Sint-Imre, si episcopul provincieT, Lepes, a cazut, in
ziva de 18 Mart, prerum spune epitaful lui. Turcii s'ati re-
värsat de acolo maT departe, apucind catre pasuitile care duceati
in sesul unguresc. Aid, la Poarta de fier, s'a dat lupta a
doua, si dovada o gasim in privilegiul dat de rege la 1444
nobiluluT romin Chendris, din suita lui Hunyady. In el se
numara astfel succesele Corvinuld : «cel d'intaiti la Belgrad,
al cloilea in Transilvania, lingel locul Kapu, al treilea in
partile TeriT-Romanestlx.. Si maT explicit in confirmarea din
1462 a actului: an load zis Waskapux., i apoT «in partile
muntenex. I. Se stie cä pang si Huber, care nu avea cunos-
tinVa. de aceste documente, pusese gresit lupta din Septembre
la Poarta-de-fier, lasind nehotarit punctul : de care Poartä se
vorbeste 2.
Aceasta e intaia campanie, si ea inseamna Inca o schim-
bare in politica lui Vlad.
Contra luT si patronulta sail, pleaca atuncT eunucul Seha-
beddin, beglerbegul RumelieT, cu oastea sa, cu achingiT si
Ienicerf. FlInd ca. era vorba acum sa. se pedepseascd, nu
numaT evagabondulx. de Hunyady, ci si vasalul tradator al
SultanuluT, trupele patrunsera iardsT in Muntenia. Ostasil
teriT se retrasera la muntr, pe Ialomita in sus, Aid veni sa-T
gaseasca pe Turd Hunyady, si-I zdrobi.
Victoria Ungurilor si Muntenilor a fost desavirsita. i cea
maT buna dovada o avem in faptul ca., dui:a obiceiti, ge-
neralul turc invins 41 pierdu situafa ce o avuse pang. acum.
La 12 Ianuar 1443, Ragusanii trimiteati o ambasadd la Turd,

I Hurmuzaki, 12, 112, la aceste date. in ultimul (p. 139), se vorbete de o

lupti la gVulcans cu Turcil.
2 Arthiv fir österreichische Geschithte, LXVIII (1886), unde V1 indi-
cacia izvoarelor.
 PREFATA XVII

care trebuia sa visiteze pe «Sehabeddin, fost beglerbegs si

pe «Hasan-beg, noul beglerbegs al RumelieP.

Cronicile sirbesti stabilesc pentru lupta de la Ialomita,

care e si a noastra, dacá nu mai mult a noasträ, data de
6 Septembre (in alte versiuni, 2, 25). Dar cele ce se spun
despre inlocuirea lui Vlad cu Mircea, despre taierea capuluI
acestuia de un «Basarabp, despre razbunarea exercitata de
Turd, despre pradarea terii i arderea Tirgovistei far&
data de lunä si zi par ca se refers la evenimente trecute,
si nu la cele din 1442.
.P4 intelege astfel mentiunea. Scotind pe Vlad in 1436,
Turd! ar fi pus, nu pe fird acestuia Mircea, care se intim-
pina si in 1439, ci pe un alt pretendent cu acest nume,
din neamul lui Mircea cel vechiü. Basarab ar fi «Basarab
cel Batrin) de mai tarzia. Din Cronologia tabelard, stim ca
el era fiul Id Dan al II-lea si fratele lui Danciul. Iar arderea
Tirgoviste e cu putinta, in innaintarea care munti a Tur-
cilor.

Acum, iata mentiunile cronicilor italiene inedite asupra

campaniei.
Cronica Zancaruoia, fol. 472V0 - 3 . Notto per memoria de presenti
[e] quelli che xe a de vegnir, azi6 che tuti se regrazia el Nostro Signior
messer Yhesu Christo, che tante grazie luy se a degniado de far et
chonzieder ali ssoy.Ahristianny, chome antigamente lluy feva ali soy
popoli, i qual chombateva vigoroxamente per la fede et per lo ssuo
sancto nome.
El vene nuova qua in Venetia, adl xxviiij° de hotubrio, per le tere
et messy che manda lo Serenisimo prinzipo miser ... (sic), re di On-
garia he di Polonia, he da ttuti quell prinzipy et barony de Rosya, chome
el gran Vaivoda delo exerszito de Tturchy, el qual se chiamava Al-
morato-bey, chon tuto el forzio delj Turchy, che jera per numero
hominy 8oln, senzia lj soy chareazy et ganbelj et vituarje, loro aveva
pasado el Danubio et la Sava, et jera andadi in uno paexe che se
chiama Taraselvana. Et, siando andady per tuto quello paixe schor-
syziando et robando. chome zii moltj anny pasadj loro aveva fato, et

Notes et extraits, seria a 2-a.

63473. Vol. III. II

XVI II PREFATA

aveva prexo una grandenisima preda et robaria, et menava zià quella

via in (?) preda, et, sapiando questo el dito Vaivoda di Hongari, se
messe in ponto chon zircha chavali lutv m et, arman dose del segnio
dela Santa Croce, loro andO a trovar ii diti Turchy. Et questo fO adi ij
de setembrio. E prinzipia la dita bataia cht ora di terzia, e dura inhna
note. E fo una durjsima bataia, per modo che, con lo autorio dell hony-
potente Dio, ii christiany romaxe vensentori ; et fono rechovradi tuta
la preda, et oltra di sie el le morto et schonfito pluy de 70 ra. Turchy.
Et fO tanta la quantita di morti chef Danubio tuto choreva sangue. Et
fono trovadi mortti la masior parte di soy chapetany ; et have paviony
Vm he cbavaj vivj et ganbelj et mulj innumerabeli quantia, per modo
che apena el non se podeva insir fuora de chorpy morty. E questa se
insina qui stada la setima schonfita che abia abudi in Tturchy. E zerta-
mente questo se puo dir esser stado solainente myracholo del Nostro
Signior misser Yhesu Christo ; el qual sia semper laudado et exaltado
in sechula sechulorum, amen.
Fol. 473 Vo :
Adl xvj dezembrio el se have nuova per dele parte di Ragussy
chome, adi vuj novembrio siando andato uno notabel chapetanio del
Tturcho, el qual domynava la Blachya apresso le marane, he jera
crello che novelamente lo aveva abudo Stines, lo qual se chiamava
Ttorabey, con xvm Turchy, luy passa la famera (sic). E, voziando
andar a trovar llj christiany despervezudj e, chome volse el nostro Signior
Djo, lo lj fo fato a suvir (?), per modo che lj diti christiany, sapiando
che ii aveva pasado la Sava, loro lor j d .adoso ; et femde mortj quassyo
tutj de quelj Tturchy ; el dito chapetanio he uno ssuo fiol he quellj
che scampava, loro se anega voiando pasar a guazo, et altrj si afog a
in la nave ; et la mazor parte dj loro se morti et disfatj ; che Djo de
abia belaridj (sic 01.
6) Cronica F 16o din Dresda, fol. 193, povestete pe scurt In ace-
lag chip. Numdrul Turcilor uciif e Inqd aid de 80.000 9i. se specified :
eVr gambelj, pse amile 1
Cronica adaus d. la ms. 6208 din Vienas, fol; 460 : ecla 500 pavi-
oni et 500 ganbeli et mull,.
d) Sanudo, ms. autograf din Bibl Sf. Marc la Venecia Intocmai ca
in Zancaruola, pentru Intdia stire. Pentra a doua : eScrive eciam come,
adl 6 del ditto messe, el capitaneo di Ongari sora ii fiume del Danubio

1 Cf. versiunea de la Milan : eAncora per lo ditto gardenal fuO schritto come
adl vij del ditto mexe el capitanio de li Ongari e Valachi passe el fiume
del Danubio e fuo ale man con Turchi. E, come piaque a Dio, ii Ii rompe.
Se have morti vijm mjC. E molti ne son sta menadi prexoni per i christiani
sopradettis (fol. 583). Cum se vede, In Novembre a mai fost o ciocnire, la
Sava sail Dundre.
 ITEFATA XIX

fo alle man con Turchi et li rupe, et ne haveva morti S400 di loro, et

molti 6 st 6. fatti presoni.. Cf. editia din Muratori, col. i ro6. A.
Celelalte cronici, Ile mal tirziii, n'aii nimic nog.
In divergenta izvoarelor, e de o mare insemnatate scrisoarea
lul Bartolomeia de Genova, calugar latin din Constantinopol,
.datata din 3 Februar 1443. In ea lucruri adevarate se a-
mesteca cu lucrurT fa4e (Curtea Sultanulul era pe atunci la
Adrianopol).
Scrisoarea menOoneaza intaia expeditia luT Mezet, aratind
-ca ea s'a facut cou quaresme l'an Ist tiiic et xrApoo. La in-
tors, pradatorii turd sint atacatl de iinguri, e et en occirent
xxxvi mine.. Lupta s'a dat gou dimence de la Passion»,
adeca la 18 Mart. 0 data apropiata de a cronicil sirbqtr,
-dar poate cá ihnadins calugarul a cautat 0.110. o sarbatoare
creOna din ziva biruintiT 1
Cele ce urmeaza ni se par- greite. Sultanul, banuind ca.
Vlad-Vodä ar fi fost amestecat in lupta din Mart disant
gu'zl estoit sachant de la desconfiture faide par les chres-
liens , il chiama sa se indreptateasca. I se da la sosire un
-ospät, 1 apol e prins i ucis. Mc*ile boierilor sint date la
spahlf, i un beglerbeg cu 12.000 de oameni e trimis sa. cir-
muiasca Vara. Dar Rominil 1 Unguril it inving i pe acesta.
Scrisoarea are data, i auto:gut el era in situatie sa poata
bine observa evenimentele, dar aceasta parte din povestire
n'o putem admite. In adevar, e sigur ca. Vlad a luptat con-
tra fugarilor lul Mezet. 0 diploma acordata lui Hunyady ni
spune apol cá in urma succesului biruitorul Voevod arde-
lean a fäcut alianta cu cele doul principate romangtI din
vecinatate. Cit de naiv trebuie O. admitem pe acel care a
fost. totug poreclit Dracut, ca sa credem cd el s'a grabit
-sä prirneasca invitatia Sultanului dupa cite facuse ?
Omorul luT Vlad e o grwala a calugarului. Dupa in_
-chinarea sa turceasca, Voevodul a fost restabilit pe tron.
Dacd s'ar admite data de 1442 pentru prindere, cind sa se
fi fäcut restitut'oa ? Innainte de 1444, de sigur, cind Vlad se
i Scrisoarea se aflä In editia Dupont (cSociété de rhistoire de France.)
-a Cronicii lui Wavrin, II.
x2C PREFATI

vede iardsT domnind. Atunci n.r trebui sA credem cd TurciT,

la rindul lor, era(' asa de naivi, incit sä stabileascä intr'un
loc hotaritor, la un pas cdtre provinciile lor, un cm suspect,
un iertat pentru vinovdtia de trAdare, si aceasta in aniT cind
vitejia lur Hunyady cutremura necontenit impArdtia !
Pe linga Vlad Dracul si TurciT de la 1442, istoricul mo-
dern ar trebui sä fie el insusT destul de naiv.
Iar cã aproape aceleasi lucrurf se spun 0 in cronica Bur-
gundulur Wavrin, aceasta nu dovedeste O. asemenea lucrurf
trebuie crezute. Jean de Wavrin scrie tArziti istoria luptelor
dunarene, dupd spusele nepotuluT sAii Valerand, care de si-
gur cä nu-sT luase note, cind, in 1445, naviga pe DunAre
luptindu-se cu Turcii. De altmintrelea, aceastei povestire e
plinä de greselT si neconsecvente, si e infloritä de imaginatie
de la un cal:at pänä la altul. Domnul ar fi avut un singur
fin, in vristd de 13-14 anT si TurciT ar fi lasat taxa in voia luT.
Vlad avea treT ET : doT, Vlad si Radu, erati la Turd din
1436 macar, ostatecT. Cel maT mare, Mircea, poate va fi fost in
tarA. Dar nu luT i-ar fi dat Sultanul mostenirea parinteasca L....
Ar fi fost 100.000 TurciT beglerbeguluT si ar fi cAzut
80.000 ! La intoarcere, capul luT Sehabeddin ar fi plait in-
fringerea, si pe acest PasA I-am gasit in viata la 1443, de
si mazil. Locul de beglerbeg ar fi fost suprimat, ceia ce e
absurd. Un .1(CaragabI. (Caragea-beg) at fi. succedat de fapt
farA. titlu invinsului, si nicT vorbd nu e de un Pasá cu
acest nume pAnA in 1444
Tot ce urmeazd asupra Ungurilor : calitatea de guvernator
acordatä prin anticipatie luT Hunyady, incoronarea luT Vladislav
de Polonia ca rege ungur strAmutatA de la 1440 la 1442,
asistenta unor Romini la dicta, totul e fals. Abia dela misi-
unea luT Karystino in Apus incep,,icT si colo, stiff utilisabile.
TotusT ceva a trebuit sä se intimple in vara anuluT
1442 pentru a face ca Vlad sä se cdiascA de schimbarea a

1 Bertrandon de la Brocquière (ed. Ch. Schéfer) mentioneazg. In 1433 PX.X

gentilzhommes de Walaquie, lesquelz estoient ostages pour ledit pays de Wa-
laquiep (p. 590).
 PREFATA XXI

la fatä. Dar nu va fi fost alt ceva decit inchiderea celor cloT

principi ce stAteati, in Turcia ca ostatecT. Tinereta kr si
frtsmuseta luT Radu, unul din eT, vor fi oprit hiarea de mAsurl
mai aspre in potriva lor.
XL in 1443, cronica sirbeascd mentioneazd ciocnirea, de la
3 Novembre, a luT Hunyady si a DespotuluT Gheorghe Bran-
covicT cu Turcii, fdra. a pomeni o participare a Rominilor la
lupta de la Zlatita. Data e insä a luptel de linga Nis.
TotusT MuntenT ati luat parte la «lunga campanie». in Iu-
lie, cind era vorba sA porneasca ostile, cardinalul de Sant'
Angelo, legat pontificaL ponienete, intre ceT ce se vor reuni
cu eroul Hunyady, si pe «Voevodul básdrabesc» cu 20.000
de oamenil.
Dupa Wavrin, Vlad ar fi fost liberat din Galipoli maT tAr-,
ziu, dupa pierderile Turcilor, si ar fi eistigat tronul in schim-
bul unor indatorid. Dar Domnul muntean era, cum am vAzut,
Vlad Dracul si nu un presupus Dan Voevod si el isT
va fi trimis contingentul. De un ajutor muntean nu vorbeste,
ce e dreptul, Hunyady, in cunoscuta-T scrisoare din 8 No-
vembre 1443, dar aceasta nu enumerd decit fortele dusma-
nilor. Fusese chiar propusA de Iulian Cesarini, legatul, calea
prin Tara-Romaneasca pentru expeditie, si vedem pe cance-
lariul BoemieT recomandind-o. Si in Octombre credeau Ra-
gusaniT cA regele ar putea sA fie acolo.

XII. in 1444, lupta de la Varna, fArA mentiunea concur-

suluT romAnese.
Ajutorul muntean a fost condus acest punct e acum
stabilit de insusf Vlad Dracul. La 7 August, treI zile dupd
proclamatia prin care regele Vladislav declara cA incepe ia-
rAsT rAzboiul, Domnul era la Tirgoviste i intAria tratatul
de cornert incheiat odinioarl de «Mircea Voevod rAposatul,
parintele nostru», si reinnoit acum, din parte-T, de «domnul
Than de Hunyad, Voevodul ardelean»2.
Cfonicile citate mai sus 0 aceia din Acte p fragmente, III, p. ii.
2 Copiile citate.
XXII PREFATA

Peste putin, expelitia incepu. Vlad o urma, reunindu-se

la Nicopol, cu maT multe mil de soldati, si se lupta vitejeste
la Varna, nu fard sl .se ;IndeascA, el sau teraniT saT, in
rindul intliti la prada turceascA, din care ni se spune ca. se-
indulcise din bielsug la 1442 1
MeritA sA. fie semnalate insA dou1 locurT din cronicile ye-
netiene inedite. Cel d'inaiii vorbeste de pregatirile de trecere
la Nicopol (trecerea grosuluT armatel se fAcu la Orsova insA) ;
Nota per memorja chelj che xe ad pervegnir per honor dj chris-
tianj, chome lo exserzito di christianj e gera andadj per pasar la
Danoja, adj xvid de setenbrio i se mese tuti in ponto e aprexe[n]tase
suxo la riva dela Donoja, ad uno logo che se quiamava . .. (sic), che
xe per mezo Nicho(sto)polj ; dove li aveva fato far una grandi-
nisima quantitade de navilj d'ogni sorta. E, siando apariade tute
chose che lj feva de mestier, chon el nome de spirito santo, li se
mese a pasar; dove lit li ft5 al'incontro molti Turquj; e qul di fo morti
asaisisimi da una parte e dal altra. Pur ale perfin el re de Ongar ia
con li soj christianj vigoroxamente hodenne la soa intenzion, zo&
qul pasa tutj. E, adj xxij del dito mexe, tutj fono pasadj, e vene
conquistando tuto el piaxe, e in fina quelo .zorno haveva abudo tre
grosi luogi. E vit seguando la vitorja. Pregando Idm che sia semper con
loro. E quelo segira, di tempo in tempo jo ve ne faro nota. Nota che
la zente cristiana ft:, persona xxo e holtra.
(Cronica F s6o din Dresda.)
Poate a e vorba aicT de trecerea Rominilor, cari luard,
cum s'a vAzut, acest 'drum al NicopoleT.
in alt pasagiu, ce am publicat innainte 2, ni se descrie o
lupta la Dundre, pentru o cetate, care, la prima vedere, nu
se poate identifica. As pune-o bucuros si pe aceasta in sama
luptätorilor nostri, pentru cd de vre-o ciocnire la Dundre a
ostilor regale cu Tura nu stie nicl un izvor. Dar in realitate
e vorba de lucruri petrecute in 1445, cind, in adevar, in
Septembre, esepte coral:AI., cu legatul si capitanul burgund,
Wavrin, eraii pe Dunfire, atacind cetatile turcestf.
XIII. Se spune cA dupa luptä Vlad Dracul ar fi oprit in cale
pe loan Corvin si nu i-ar fi dat drumul decit cu sila si el de
1 L.f. KOhler, Die Sclilachten von Nikopolis und Varna, Bresslan, 1882.
2 Ade fi fragm., 1. c.
 PREFATA XXIII

aid ar fi resultat intre cei doT oamenT o dusmAnie care nu

se mintui decit prin moartea cella mai slab. Aceasta o a-
firma Chalkokondylas, un scriitor bine informat despre noT,
si Thusicz, jar, cu oare-care modificare, Dlugosz, dupA care
Hunyady ar fi fost oprit de gal slip (aT luT Vlad) 5i liberat
cu cinste de Voevod.
SA vedem ce argumente aduce Bizantinul.
Vlad ar fi fost furios pe Hunyady cA ta prädat in cale
cetdcde, Dar stim prin cel mai bun povestitor al campanieT,
.AndreT de Palatio ', O. UnguriT n'au trecut prin Tara-Roma-
neascI 5i cd s'aii intilnit numaT la Nicopbl cu Vlad.
Hunyady ar fi Pit pe Domn cä tine cu Turcil, si ar fi
fost o mare ceartA intre dinsiT. Si Palatio afirmA cA la Ni-
copol Vlad s'ar fi dezvinovalit pentru cA se inchinase Tur-
cilor, prin frica de acestia si lipsa de ajutor din Ungaria.
Dar de o asemenea inchinare si de o puttare favorabild Tur-
cilor a lui Vlad in 1442-4 nu e nicT o dovadl. Din potrivA,
in 1442 el se declarase nu se poate mai lAmurit pen tru crestinT
Dar sA ne maT oprim asupra lucruluT.
Palatio nu spune nimic de prindere, ci aratá cA ail scApat
bine numaT aceia pe cari i-au cAlAuzit MunteniT 8.
In Maiii 1445, Hunyady, vorbind Papel despre catastrofa
de la Varna, acusa: pe dinastiT vecinT, ai TeriT-Romanesti,
MoldoveT, Serbiei, etc., el 1-ati indemnat la luptä fard a-I spri-
jini. Dar el nu zice nimic despre oprirea sa de Vlad. Pe
cind in 1448, arestat de Despotul sirbesc Gheorghe Branco-
vie!, el nu s'a sfiit sä proclame public lipsa de credinV1 si
nerecunostinVa acestuia.
Actul de violenta al luT Gheorghe se explica prin faptul
ea in adevAr cara acestuia fusese prAdatä de cruciatl in cale.
Gheorghe se inchinase de fapt Turcilor innainte de campanie.
Nimic din aceste motive nu intervine la Vlad.
Corvin se intoarse apoi indatä in Ardeal, si despre el nu

1 Un tratat al lul i In anexa la edivia citata a luI B. de la Brocquière.

2 Palatio a fost tiparit i In Lewicki, Codex epistolaris, 11 (in Mon. medii
aevi Poloniae).
XXIV PREFAT.A.

s'a auzit nici un zvon fabulos ca despre ce11alt1 sefi crestin1,

Si, in fine, in 1445, Papa scrie direct 1111 Vlad, intrebind
daca nu e la el legatul si indemnindu-1 la lupta t. Ar fi fAcut-o
daca, informat, cum trebuia sa fie, de Hunyady, ar fi stiut
despre tradarea Voevodulut?
Exp1ica0a e aceia el s'a strämutat in 1444 ceia ce se in-
timpla in 1448, atribuind lui Vlad rolul lui Gheorghe. Nimic
ma usor decit aceasta pentru cronicad can nu scriu
despre lucruri apropiate si imediat dupa sAvirsirea bor.

XIV. S'a pretins dupA Walla de la Varna, multa vreme,

cd regele Vladislav ar fi scapat de moarte si s'ar fi refugiat
cu cardinalul Iulian care si el, de fapt, murise in lupta
,zin pArtile Terii-Romanesth 2. Pentru a-1 cauta acolo pornira
prin gurile DunArii, pe la Chilia, prin cursul inferior al riului,
pe la Braila, cloud din cordbille trimise in Orient, pentru
triumful credintii, de ducele Burgundiei.
Un sol fu expediat in Ungaria, si se lua o intelegere cu
baronif ramas1 fAra stApin si cu Vlad Dracul pentru o expe-
difie, pe uscat si pe mare, la Nicopol, dupa strinsul griuluf.
Stiff in aceasta privinta se dadura comandantultif flotei, car-
dinalul de Venetia, nepotul Papei, si el veni, cu toate pute-
rile, aducind cu sine si pe pretendentul turc Saugl. Ca loc
de intilnire se daduse Braila.
innainte chiar de a sosi flota intreaga, Wavrin, gcapitanulo
burgund, merse cu tinarul Mircea-Voda. la Vlad si, fiind acolo
si delegati unguri, un tratat se incheiè pe la sfirsitul lui Iulie
1445. Se hotAri intaiu un atac in potriva Silistrei, pe care
odinioara o darimase Rominil. Stim cä aceasta s'a intimplat
in cursul marilor biruinti, din 1423, ale Jul Dan al H-lea
contra Turcilor 3.
Sosirea lui Hunyady, la care se trimisese Saugl, fu insa
zabovitA pAnd in Septembre. Pana atunci flota ramase sa

1 Lewicki, 1. c.
2 V. Notes et extraits, seria I, I.
3 Cf. Chilia fi a/a/ea ..416.1 i Notes et extraits, 1. c., la aceasti dal.
 PREFATI XXX

facd o expedifte contra cetatilor dunArene, cu ajutorul singur

al Rominilor. Ea pleca din adapostul de la Br Ana la 16
August. Silistra, innaintea cAreia se infAtisä intditi, era foarte
bine apArata, si gindul de a o ataca fu pArasit.
Cordbiile burgunde pleaca spre Nicopol, urmate de tinArul
Mircea, pe o luntre. Ele se oprira din noti la Turtucaia, garniso-
natä numaf de o surd cinci-zed de Turd. Opt tunuri, cite erau
pe corAbif, ajungeau ca sä iea castelul pAtrat i turnul cetati1.
Totusi, acesta fiind masiv, numai focul putu sä scoatd, in ziva
de 30 August, pe apardtori, in fruntea lor cu un subasi. invin-
gátoril se luarä la cearth apol pentru cistig, in dauna prinsi-
lor, can full. macelAriti. Aceasta nu-i impaca insA, si Voe-
vodul, se despArti suparat de comandantul frances, pe cind,
pe malul bulgar, Turtucaia ardea in bruma noptif cca un
tärbune, asa de rosif II eraii zidurile). cEt disoient les com-
paignarrs de Pybardie que, pour une nuit Saint Jehan, ils
n'avoient jamais veu plus beau feu. ,
Dupa citeva neplAcerf cu cardinalul, care fusese oprit in
cale si nu se luptase la Turtucaia, cruciatif si Rominif ple-
earl spre Giurgiu, unde credeati iardsi cã ati a face numai
cu vre-o tref sute de Turd, pe cind oamenil luf Vlad singurr
erati 5.000, cu douA tunuri marl (bombarde). Domnul insus1
venise sä vadd cum se iea cetatea, pe care tatAl sãO, adecA
Mircea, o zidise in insulA.
Tunurile fãcurd aid mai multe daune decit folos. Dar,
cind mijlocul de constringere al focului fu intrebuintat, co-
mandantul, care era, cum vedem din Cronica venetiand,
iaräl fiul vestituld Turacan-bei, se predete lui Vlad Dracul,
care lua. ast-fel in stapinire cetatea Giurgiu, cia Georgie,
pentru Wavrin, iar, pentru bail, informatorul Venetienilor,
Yusia (de unde Tusia). Cu acest prilej, Vlad ar fi explicat
aliatilor saf ce usor pot pAtrunde Turcil la dinsul si in Ar-
deal prin acest pas intdrit si ce lesne if poate el face a I
rAsplati paguba la intors. El asigurase cã nu era piatrA din
cetate care sä nu fi costat o piaird de sare pe Mircea si
ci, avind Giurgiul, femeile din taxa luf ar lua Tara TurceascA
numai cu fusele.
XXVI PREFATI

Turcii din cetate se daduse in schimbul asigurarilor celor

mai sfinte. Dar seful lor ar fi fost acela care prinsese oare-
cind pe Vlad ; si, cum se obisnuia in acele timpuri aspre, ei
furl uciT, prin trAdare, de tindrul Voevod Mircea, dupl or-
dinul «drAcescului) sAti tatA.
Dupl cererea lui Vlad, cdruia-i venise ziva rasplatirir, cres-
tinii merserd la Rusciuc. Aid Turcii fug, arzind tot in urmA.
Bulgarii, bucurosi de isprdvile coreligionarilor lor, alergara
sd se dea in minile Domnului. OtoriV in cale de Turd, in-
cunjurati pe un deal, ei furl liberati de Voevod cu 4.000
din al sAi. Ei trecurd ctrei zile si trei noptis. , si ar fi fost
de sigur 12.000 de oameni). i ziceati cei ce 1-ati vAzut cA
eraii asa cum sint Tiganii.)
Trecind supt bAtaia tunurilor innaintea Nicopold, bin.e apa-
rate, cordbille se oprira la Turnu : lturn rotund, incunjurat
cu ziduri en maniere de brayesv, ocupat de Turd, ci.r pagubl
mare a lui Vlad. Aid, la 12 .Septembre, veni trimisql din
Ungaria cu vestea cA sosesc Ungurif. Ei si sosird in adevAr,
cu Hunyady in fruntea lor.
Expeditia munteanA a guvernatorului, facutd pe uscat, fi-
reste, era cunoscutA pAna mai daunazi numai prin scrisoarea
luf cAtra. Papl, cu data de 29 Novembre 14451. AmAnuntele
asupra ei se pot afla numai din izvorul frances, de o extra-
ordinarA bogatie.
Vedem pe Hunyady visitind pe legat i pe Wavrin bolnav
de reumatism, incercind a lecui., pe acesta din urml. El par-
ticipà la asediul cTurnuluT). Acesta fiind rotund, flacAra se
prelinge nutria pe linga el; sfdrimarea apararilor exterioare
nu inspAiminta nici ea pe Turd. Asa se pierd in zAdar cinci-
sprezece zile si, pentru a nu se zAbovi prea mult campania
proiectatA, crestinii merg la gura Jiulul, unde asteptail luntri
muntene pentru trecere. 0 oaste turceascd, in cinci cete, if
urmà pe cellalt mal. in cale, Ungaro-Rominii se opriati in
cimp pentru noapte, chiuind de trei on sara aà l'heure
que on sonne les pardons parmy le pays de France) si

1 in Schwandtner, Scriptores, 11 (Scrisorile 1111 Ioan de Zredna)

 PREFATI XXVII

dimineata, si chiar une off noaptea, pentru a speria pe dus-

mani si a face sa nu li se departeze calf.
Ab la in sese zile se suirA corabiile ',in susul ape pAna la gura
JiuluT, nu farl sa sperie in cale pe Turd prin chluiturile al ca-
car s2cret il aflase de curind cruciatif. Aicl vazura. Rahova da-
rimatä in 1396, cu desavirsire, de Ungurii lui Sigismund regele.
Ruinele full Intarite cu tunuff si arcasT, cari tinura in loc
pe vrAjrnas. Timp de «douä zile si &la noptiv trecurA apor
ostile. Lupta fu oferitA, dar TurciT se retraserk arzind. Hu-
nyady-sT aducea aminte de Varna si, observind el n'are
nici provisiT, el porunci intoarcerea. Iar aliatilor apuseni li
dAdu sfatul caritabil O. plece cit maT lute din Dunare,
unde in curind i-ar prinde ghiata si corAblile ar fi arse de
Turd. Cruciatif ascultarA, si la 2 Novembre el erati la Con-
stantinopol. Fireste cl eT nu se gindirà a se amesteca in
afacerile ungurestT, recomandind un print burgund pentru
tronul vacant 1.

DecT, in 1445, Domn in Muntenia era tot Vlad Dracul, si

fixarea la aceastA data a scoateriT lul prin Hunyady e o
greseala. Schimbarea s'a fAcut numaT dupd citva timp, si in
alte imprejurAri decit cum se crede de obiceiti.

XXV. in 1446 totl facurA pace cu Turcii. Burgunza se in..

toarserA ; Venetia reinnoi tratatele sale cu Sultanul. Afacerile
interioare ocupaa Ungaria, unde in Iunie Hunyady fu ales
formal ca regent. Vlad crezu ca.-I e iertat si luf sa se im-
pace cu Turcii, cari faceati pregAtirT, al caror scop nu-1 cu-
noastem, in April al acestuT an. El impaca pe Sultan, pro-
babil prin darurf.
Ceva care nu e bine lamurit interveni insa in relatille
dintre guvernatorul ungur si Voevodul muntean, de vreme
ce Hunyady crezu ca Vlad nu maT poate fi tolerat. Se pare
ca. Vlad restitui SultanuluT pe Bulgarii ce se refugiase la

1 Cum s'a pretins. V. Fessler, Geschichte von Ungarn, II. Cele povestite
de noi se razimi exclusiv pe Cronica lui Wavrin.
XXVIII PREFATI

dinsul : ace$tia ar fi «cele patru mil de suflete cre$tine libe-

rate de la Turd in rdzboaie anterioare $i pe care, facind
pace, le-a dat iar robier», dupa o scrisoare contemporana
De Craclun in anul 1446 Hunyady nu era la Buda, ci plecase
in Ardeal $i Tara-Romaneasca., in lanuar, el se lupth aid cu
«rebelul» Coroanei ungure$ti. La 15 ale lunii Inca, se stia
a el e acolo, cá cTara-Romaneasca a fost supusa iara$1 Un-
gurilor», cd e un bun inceput, dar ca pentru a-I desavir$i
mal trebuie Jucru $i presenta personala a biruitorului. Altfel
s'ar aduce de peste munti o «praecaria pax», $i invinii eraa
Inca de temut. Ceia ce arata cä la aceasta data Vlad era
Inca. via $i se afla in fruntea partisanilor sai.

Dar Corvin nu-I mai voià pe dinsul. El avea cu sine un

Domn mai sigur. Sa ne ocup6m de acesta.
Ar fi fost, dupa Chalkokondylas, «Dan fiul lui Basarab» ;
dupa ThurOcz, malt Voevod» ; dupa. Dlugosz, un anume
«Stanciub. Istoricii no$tri se $tie ca. au facut din el un «Dan
al III1ea», admi's de toata lumea..I se atribuia chiar o Dom-
nie anterioard, care am vazut ca. nu se dovedesteprin nimic.
insa nici un document de la acest Dan nu s'a pastrat.
in 1448, la 31 Octombre, ca Domn se constata un Vlad,
care scrie Brasovenilor, in timpul lipsei lui Hunyady, atunci
in lupta cu Turcii 2
Acest Vlad e «Vladislav, fiul lui Dan», $i se admite cA
el ar fi fost mo$tenitorul lui «Dan al IIIlea), atunci in lagd-
rul unguresc. Fiul ar fi administrat tara in lipsa tatalui.
Dar tonul scrisorii e al unui de-sine-stapinitor. Vlad, che-
mat la o sfatuire in Ardeal, refusa, pana la intoarcerea din
rdzboiu, nu a tatalui sau, ci a luf Hunyady. El descrie scurt
$i energic lupta de la Cossovo, $i, iarai, e vorba de Hu-
nyady, dar nu de tatd. «Dubiurn est de vita ipsius», spune
el de viata lui Hunyady, iar de viata tatalui sau n'are nici
o grijA. Revenind guvernatorul, spune Vlad, «vom face»

I In Schwandtuer, II ; scrisorile citate, 15 Ianuar 1447.

2 Copiile citate. Analisaa In I. Bogdan, Vlad repti, pp. 67-8.
 PREFA TA XXIX

adecl ez (pace cu dinsu6. Nu scrie asa un ispravnic de

Scaun,
Deci Vlad era Domnul din 1448. Ce loc amine pentru
Dan ? Cine 1-a scos? Cind a murit ? Cum ? Nici un aspuns.
Un «Dan fiul luT Basarab» nu se poate, Basarab fiind nume
de botez, si singurul Basarab ce s'ar putea presupune c5.
trAia pe atunci, fiind cu totul tinAr. Se poate insA «fiul
lui Dana, i acesta ar fi Vladislav, care nu uita sä pome-
neascl numele tatalur sAu.
Mai e o greutate insä. Thurócz spun e cà, venind asupra
luT Vlad Dracul, Hunyady prinse pe acesta si pe fiul sAti ;
Mircea, cari, cum stim pe mai multe cal, furd tAiati la Tir-
son Si adauge : «FiuluT aposatuluT Dan Voevod i-au scos
ochiT2,. Si Dlugosz afirma i el cl pe Stanchf-Dan, «pe care
avea de gind a-1 face Domn, 1-a orbit».
E o saradA curatA. Ce cAuta «fiul lui Dam> notati : fizel
lui Dan la Curtea dusmanului famine sale : la Vlad Dra-
cul f Sail, dac1-1 adusese Corvin, de ce sd-T scoatä ochii ?
Si, dacA i-a scos ochil hei, pe eine a pus Domn, pe altul ?
5i, mai sint exemple de scoaterea ochilor in Ungaria seco-
lulu! al XVlea ?
A fost insä yorba aid de «loano (1w) fiul lui Danciul
Voevod, care rAtAcia in peninsula balcanicA la inceputul se-
colului al XVlea. Acesta, ni se afirmA, era orb.
Dan Voevod din 1429, ni spune Cronologia tabelaa, a
avut «doT feciorT, pe Danciul i Basarablv. Basarab de pe
vremea luT Stefan-cel-Mare era fiul luT Dan al IIlea.
Aceasta pe la 1470-80 e vremea cind se manifestA
fiii acestui Domn mort tinär, probabil. Vladislav Dan si fra-
tele luT, Dan, amin decT sl fie fill luT Iw Dan orbul, fiul luT Dan'

1 in documentele din Brasov tiparite de Miletici In Sbornicul bulgar, XIII,

slut mai multe scrisori atribuite lui Dan al tII1. Aceia de la (Dan fiul lui
Dan Marele-Voevoth, mentionind pc cfmparatul reges (Sigibmund) e de la
al Weft. Aceia In care se presinta plingeri contra lui Dracul si aceia In care
Dan iea titlul de C4sSirrtui (cf. Bogdan, Vlad Ttpef, p. 70, n. 1) Ant de
la petendentul Dan, omorit de Tepes (v. articolul mien asupra acestuia, in
Convorbirt literare pe 7901).
 x PREFATA

xv.i. Au luat parte Rominii la lupta de la Cossovo din 144g,

in care cum spun, dind ziva, i cronicile sirbe0T -- a fost
invins marele Hunyady ? Bizantinii afirma lucrul, mentionind
pe Dan i numarul trupelor luL
Hunyady nu pomenete nimic despre Munteni, cari n'aa
dat decit poate vre-un contingent fail insemnätate. Am vd-
zut cum Vladislav, Domnul real din 1448, considera expe-
ditia ca un lucru cu totul strain de dinsul. i aceasta intr'o
scrisoare care Brawvenii lui Hunyady, nu intr'o indrepta-
tire catre Turci.
Dar iata cd, in cronicile turce01 chiar, la Ne§ri, se vor-
be0e de un atac muntean in 1448, innaintea luptei decisive :
De ceialaltd parte, Valahii, cari eraii cu UnguriT, si-a5 facut planul
s'a treaci Dunarea si sa prade cu fuc i sabie Tinutul Nicopolei. Dar
Pasii acelor margini: Mehmed-bcg, fiul lui Firuz-beg, i Hasan-beg, II
altil, luind cu sine citeva mil de achingli, aii plecat s alunge Ind&
rat 0 si Thaprastie pe Valalii; care plan reusindu-li bine, crestinil ail
fost impiastiati si all suferit o mare Infringere.

tnsa povestirea se aplica la alt ceva. Examinind-o bine,

se vede ea ea cautã a traduce pe turcete realitatea expe-
dicier de pe Dunäre, din 1445.
Rolul luT Vladislav in razboiul turco-unguresc fu altul : el
negociè pacea i fu cuprins intr'insa.

XVII. Expeditia lui Mohammed al II-lea contra lui Tepq e 51

ea pomenitä in analele sirbeW, i se inseamnd inlocuirea
Voevodului revoltat prin fratele saa credincios Radu.
Una din cele mai iiechi cronici turceW, anonimul de la
1486, povestete lucrul astfel :
Dupa aceia Sultanul Mohammed a Malt expeditie In potriva Teril-
Romänesti si a ajuns pana la Dunare. Dracul-Oglu Kazikli, necutezind
si se masoare pe faca cu Sultanul Mohammed, a pranuit un atac de
noapte, dar a fost batut si a fugit. Fiindu-1 ostirea din noil batutii, a
ramas singur i, parasindu-sl tara, s'a dus In Ungaria. Dar regele Un-
gariel a ucib pe Kazikli Voevod. Dupa. aceasta Sultanul Mohammed
a pus Donau al Muntenilor pe fratele lui Kazikli.
 PREFATA XXXII

Ne oprim puctn aid pentru a discuta cunoscuta scrisoare

care a fost causa intemniOriT luT Tepes refugiat la regele
UngarieT. ..Iatä- IntAiU cuprinsul 1 :
Itnperatonim imperatori et dominorum domino qui sub sole sunt,
magno admirato et magno Sultano Mahumeti, in omnibus fortunato
loannes Voivoda et dominus Valachiae humilem subiectionem. Servu .
ego magni imperii tui, certiorem te facio me hodie ad terram meam
proficisci cum exercitu, et confido in Deo obtenturum me illam, nisi tuo
praepediar imperio. Ideo Magnitudinem Tuam supplex oro ne meum erro-
rem et peccatum magnum meum inspicias, quoniam imprudenter in te
peccavi et malum fed in terra tua, sed misereatur mei tua dementia
atque indulgeat ut legatos ad te mittere possim. Mihi nota est omnis
transylvana regio et omnis Hungaria et conditiones locorum rcrumque
calleo. Si placuerit imperii tui Magnitudini, possum pro redcmptione de-
licti mei totam regionem transylvanam tuis manibus tradere. Cuius pos-
sessionem adeptus, poteris omnem Hungariam Tuae potestati subiicerc.
Legati mei plura ad te deferent. Ego, quoad vixero, tuus ero incon-
cussae fidei servus. Deus magni imperii tui multos faciat annos. Scriptum
in Rothe], VD° idus novembris 1462. Fuerunt et aliac binae litterac,
aiusdem fere sententiae: unae ad Bassam, alterae ad Thoenonae [Molda-
viae] dominum, ut pro se intercederent apud Magnum Imperatorem.
Se spune si aceia cA scrisoarea a fost tradusA in latineste
din bulgareste.
SA-T vedem acum sensul.
La i i lulie Sultanul era in Adrianopol, iar flota nu i se
intoarse de la Chilia decit mai tarzia. Sultanul cinstalase,
pe Radu, fratele lui Vlad, numaT de formA, cad locuitorii
teriT nu se vedeati nicAirl. Bailul scrie : eMohammed a läsat
pe la hotarele %ern' (circa i confini) pe fratele lui Dracul cu
citeva cete de Turd, pentru ca sä ispiteasca pe Munteni ca
sA lase pe Dracut si sA vie la cestAlaltx.
Se auzi in Iulie cã Radu ar fi fost prins de Vlad si tras
in tapA cu aproape 4.000 de Turd». Vestea porni de la
Constantinopol, ajunse Ia Venetia si se rAspindi pretutindeni 2.
Dar era o zädarnicA inselare a crestinilor, si lucrurile stA-
teati altfel. Radu izbuti a pune mina pe familfile boierilor
Commentarii, ed. din 1614, pp. 296-7. Despre aminuntele ce se dau acolo
asupra vietil i cruzimil lui Tepef, voiü vorbi aiurea.
2 Cf. Chilia fl Cetatea Alba, unde se daii izvoarele ; Acte # fragmente, 111.
 XXXII PREPATA

adapostite undeva pe la munte. Pe de altä parte, poate in

urma unei ciocniri cu Stefan, oastea rAmasä cu Vlad se int-
prd,stie. Acesta e cuvintul : cdispercio Velladb, spune un
izvor contemporanl.
Stirea aceasta sosi la Caffa abia la 21 August, multä
vreme dupä ce plecase Sultanul, si chiar flota. Iar la 19 scuff
lui Vlad, probabil instiintati cä nu mai represina pe nimeni,
plecaii din oras.
Deci, atunci Domnul f6xä noroc trecu muntii in Ungaria.
De aici avea drept sA astepte ajutor. Regele veni in Ar-
deal ; la 17 Septembre, el era la Turda. Planul sdil era sä
facä o mare expeditie in principate, de care sal se asigure.
in locul lui Radu s'ar fi intors Vlad, iar alt aliat turcesc,
Stefan al MoldoveT, ar fi fost scos in folosul lui Petru Aron,
predecesorul sáti. Vedem in adevár cä Matei ii cere dela
Voevodul Ardealului in 1462.
La 20 Novembre, regele era In Bras.ov si se pregatia, de
.sigur, sä treac 6. muntil pentru a pune iarAsi in Scaun pe
Vlad. Acesta din urma plea impreunä cu avangarda, pe care
o comandà cineva impAcat de curind cu Matei, Giskra, te-
mutul sef de bande2.
La 26 Novembre insä, Tommasi, ambasadorul venetian,
care se afla in lagar, trimitea acum guvernului sag vestea
cä Dracul a fost oprit (casus retentz'onis Dragulz), i regele
adaugea o scrisoare a sa, cuprinzind, pe linga l6muriri in
aceastä privintà, fära indoiald si scrisoarea de trädare a lui
Vlad. Ea fu comunicath. si Papel, pe atunci Piii al IV', in
memoriile cdruia, redactate mai tArzia, ni s'a si pastrat. Iar,
la 15 Ianuar 1463, Venetia multämia lui Mate pentru scriso
rile in care i se comunica acest infestus casus al «Domnu-
luT de odinioard al Terii-RomAnesti, care a incercat sä facä
o astfel de crimä in potriva persoanei regale si a regatuldb2,
' Socotelile Caffel, In Acte fi fragmente, III.
2 Cf. Fessler, Gesch. v. Ungarn, Hurmuzaki, II 0 112 ; cronica austriacl
din MUnchen, in Bogdan, Vlad Tepes.
3 Acta extera, la aceasfl datL
 PREFATA XXXIII

Se poate spune in ce imprejurari a fost scrisa, expesliata

$i prinsä scrisoarea ? Credem ca da. «Rothelo, de unde e
datata, este aRochel, Rucheh, curn se nume$te si in cores-
pondenta brapveana. Rucdrul. AzT plec in taxa mea cu
oastear., spune Vlad, i aceasta se potriveste cu presenta sa
la pasul de trecere.
Data de 7 Novembre a scrisoril e $i ea potrivitã cu iz-
voarele i, ca $i stilul, se poate aduce in sprijinul netagadui-
tei autenticitaff a misiver.
Vlad venia cu Ungurii, dar el $tia bine cä numaT cu dinii
nu poate sà ramiie.. In lumea turceasca se minpa mult $i se
pritniaa multe minciuni, pang la ceasul potrivit pentru raz-
bunare. Invinsul din Iunie se facu a uita intreaga campanie
care-T zdrobise tronul, $i el vorbe$te numai, cerind iertare,
despre pradaciunile ce facuse in aniT precedentr. Si, ca sa
induplece $i mai mult pe Sultan, if fagaduia sa-1 calauzeasca
in Ardeal, ca odinioara Vlad Dracul pe Murad.
Daca scrisoarea ar fi mers unde trebuia, Vlad ar fi 'dom-
nit in lini$te despre toate partile. Dar era fratele sàu Radu
pe aproape, si erau Sash', can incheiase inca din August o
pace cu noul Domn J. Cineva prinse scrisoarea si o dadu
regeluT. Acesta intrerupse imediat expeditia, $i trimise luT
Giskra porunca de a opri pe Vlad $1 de a-1 trimite la Buda,
unde sa se pocaiasca in temni0.

XVIII. Cronica sirbeasca inseamnd la anul I472 moartea lui

Radu-cel-Frumos. Apoi. o campanie färA succes a lui Mehmed-
Pasa in potriva lui Stefan-Voda, in acela$T an 1472. Dupa
aceasta, luptele in Albania ale beglerbeguluT, pe care tot
atuncT, in 1474, 1-ar fi bätut i ucis Voevodul moldovean.
0 iarna asprä. Apoi, in I474. Inca, ucidetea luT eTepe$
Vlach de care cBasarab». in sfirsit, campania din 1475 $1.
lupta de la Racova.

1 SCum Illustri principe Raclul, nunc yaivoda partium transalpinarum.

COpii de documente brarvene la Ac. Rom.

63473. Vol. III.

XXXLV PREFATA

SI vedem ce e adevärat si ce e fals in aceastA incur-

cdturA.
Un timp, Radu träi in bune relatiT cu Ungurii. in 1463,
Februar, el da tiri in Ardeal despre pregatirile Turcilor
contra acesteT provinciT. In Chilia luT stäteail probabil Inca
UnguriT adu0' de loan Corvin, tatAl regeluf Mater.
Dar in 1465 cetatea fu cuceritA de Stefan-cel-Mare, care,
innainte de a face acest pas, se inchinase Polonilor.
Aceasta insemna lupta cu Ungurir. Ea nu se intimpra Inca
in 1466, dud vedem in Septembre pe Turd, supt vestitul
sangeac All-beg, apárind la Vidin, cu 10.000 de oameni.
Dar regele putu sA treacI in Moldova la 1467, pentru a
fi invins si gonit.
in 1468, din Suceava, totT boierii MoldoveT, asa cum iT
gasirn si aiurea, scriti Brasovenilor, la 27 Iu lie, trimitind la
dinsii pe un anume Inas, cAruia s6.-T spuie ce doresc, in
toatà increderea. Era, probabil, vorba de negocierT de pace'.
Iar aceastA pace nu se incheiè decit foarte tArziu. Abia
era vorba de dinsa in acest an 1468, cind se zvonia in pri-
mavara de pregairea uneT nAvAliff turcestI si se numia chiar
acela care ar fi sl-T stea in frunte : All-beg, blestemul dumne-
zeiesc asupra terilor vecine.
TurciT nu par sl fi venit insA, niclieff. Dar in anul ur-
mdtor, 1469, lupta izbucni intre Moldova polona si Tara-
RomAneascA inchinatA Ungurilor, cafi o sprijiniati mar mult
decit chiar Sultanul. La 10 Mart se stia in Ardeal cd cei
doT Domni se gatesc cu ostile,. in Februar insa, la inceput,
Radu era la Bucuresti, si nu spunea nimic de asa ceva. Si
iardsT, in Novembre, Vornicul Neagu nu spune nimic despre
ce s'ar fi intimplat.
E de crezut cA, deocamdatd, dusmaniT se tinurd numaT la
pregAtirl si amenintArT.
Dar la 27 Februar 1470 se mentioneaa. de Cronica mol-
doveneasa luarea BrAilei, care fu distrusä. A doua zi-1 gä-

Tot ce s'a spus p5n 5. aici se razinia pe copiile de cidcumente ardelene,

tn Bibl. Ac. Rom.
 PREFATA XX XV

sim pe Radu la BuzAu, plingindu-se Brasovenilor cA vind

arme ILA Stefan.
Radu va fi fost acela care a indemnat pe Tatari in po-
triva MoldoveT, in vara aceluiasi an, cea d'intliti nAvAlire
.a lor. Dar ostile nu se intilnirA incd in cimp deschis.

in 1471, primAvara aduce pe Stefan. Acum se dal o luptA,

la Sod, in ziva de 7 Martie. Radu e bAtut ; I se iea sceptrul ;
i se prind boierii, din cari nurnai doi sint iertatif. Fugarul
chiamA pe Turd. si-T vedem veniti in larA. El inthreste o
cetate la hotare, CrAciuna, si Stefan e silit a cere mijlocirea
Polonilor '.
Acuma Domnul Moldovei se gindia la stabilirea until om
al sAti in Scaunul muntean, si-1 si avea la indäminA, pe Ba-
sarab, fiul luT Dan, cdruia i se ddclea porecla de LaiotA,
insA numaT de dusmanT. El trAise si in Ardeal, pe la Sighi-
soara, cu fiul care-T purta numele2.
in vre-o zi de primdvarA din 1472, vedem pe Radu «in ta-
Mid», asteptind. El scrie Brasovenilor, «intr'o Duminecd). Ce
face regele? S'a impAcat cu Casimir din Polonia (Nu incl, Maria
Ta !) ? E la rege «fratele Pongracz, Voevodul Ardealului, ?
cSi, mai ales, ce face Stefan, dusmanul nostru, si Laiotd? Tot
weati sA vie cu oaste O. prade sara noastrA ?) ii mai dati
dijmA (ca O. nu-1 prdde si pe dinsii) Secuil din Scaunele
Odorhelulul si Cicului ? cSi sl-mi mai spuneti despre Secuii
celor douA Scaune, adecd Odorheiul si Cicul, precum si
.din alte Scaune, dacA aii dat dijma oamenilor cAtre dusma-
nul nostru, in ce parte-T va duce3?

1 Crunicile Moldova.
1 Scriboare fail data, intre copiile de documente ardelene din Bibl. Ac.
Rom.
3 sEx castro tbabor ... Frater Pongracz Vaivoda transilvanus ... Item etiam
-de statu Stephani Vaivcdm hostili nostro et de Layota, si voluerint exerci-
tuali venire ad desolandum regni nostri ... Tum etiam de Siculis duorum sedis
videlicet Odwarhel et Cykh, item etiam de aliis sedibus, si decimam homi-
nes suorum dederunt hosti nostro, qua parte N oluer int eisdem transferre. ,
Documentele ardelene citate.
XXX VI PREPA TA

in neputinta de a se apara a lui Mate, ocupat aiurea cu

Podiebrad al Boemiei, cu Casimir, Stefan ajunsese pe tä-
cntele stApinul de fapt al Secuilor. Si se stie cum, nefiind
el Inca pe deplin impAcat cu regele, ei II ajutau in 1475 la
lupta dela Podul innalt, adevArat insl CA si cu stirea
acestuia.

In 1472 n'a fost vre-o ciocnire cu Radu. Si nici in prima-

vara urm Ato are.
Dar catastrofa lui Radu se intimplà in acest an, 1473. Cro-
nica Moldovei e foarte imbielsugatA si precisA. La 8 Novembre
se impart steagurile la Milcov, care era acum al lid .,S'tefan.
La 18 incepe lupta la cCursul Apeib. in noaptea de 20 toc-
mai fuge Radii in Cetatea Dimbovitei, in «Scaunul sü ,
Bucurestii. La 23 Stefan ajunge aici: Radu fuge din nou.
A doua zi cetatea cade, si biruitorul iea averile fugatului si
familia acestuia : Doamna, Domnita. La 25, intorsul spre Su-
ceava.
Radu se duse la «Turth, la Giurgiu adecA, pe drumul
drept ce ducea acolo. Trebui o lunä ca din ceatile vecine
sl se adune citi trebuiati ca sA-1. restituie : in ajunul CrAciu-
nului insä, Basarab nu se mai gasia in Bucuresti, ci fugia
spre Moldova, cu Turd dupd dinsul. in sara anului nou,
dustnanul ajunsese pang. la Birlad i azapii porniau in sus,
arzind cu foc tam acelui ce provocase pe Sultan 1.
Radu rAmase el Domn, dupl campanie ? Nu mai avem nici
o dovadl despre aceasta. Nici un 'document de la el, nici o
mentiune despre el. Ni aducem atunci aminte de mentiunea
cronicii sirbesti cA el a murit in c1472v.
Basarab se intoarse atund in Bucuresti, dar el se supuse
Turcilor. in 1474,1yestia se luptati in Asia, tu Uzun Hasan,
si el merse acolo. Acum el devenia dusmanul.
Cu Ungurii nu se impacase pe deplin Stefan la aceasta.
data. Se stia insa de pe la inceputul WI 1474 ca. beglerbegul,

1 Cronicile Moldova.
5 Croniat italian'a, in Chilia 1i Cetatea AI61
 PREFATA XXXVII

ce lupta in Albania, va veni asupra MoldoveT. Ardealul

era amenintat deci. 0 intelegere se va fi acut intre Voevodul
moldovean i Voevodul ArdealuluT Stefan Báthory. Vechi.ul
duvnan veni intliii la MuntenT. La i-iii Octombre, el iea cetatea
TeleajenuluT i o arde, Bathory se coboard in tard, dart de-o
camdatd, la 5 ale lunii, e bdtut. Cronica Moldover pome-
nete lupta Ungurilor cu Muntenii i adauge cá in fruntea.
Ungurilor se gdsia Tepelu§. Acesta era Basarab cel Tindr,
fiul Domnului muntean, i el trebuie sä fi rdmas in Ardeal.
(rSi au fost bdtuti UnguriTo) in schimb, la 20 ale lunif «ail
bdtut i pe Basarab», adecd Ungurii 1.
Dar Turcii, cari se gdtiaii sà se arunce asupra lui Stefan,
venird atunci. ET ocupard toatd Tara-Rollin-leased i o inn',
rill. Domnul MoldoveT se refugie in smircurile pddurcase de
la VasluT, unde se intdri. Aid il gdsim in Novembre.
Laiot lud parte la lupta din 1475, in care Stefan izbuti sd
invingd pe Turd. La 11 Iulie era la Tirgovite, in Scaun 2 El
veni in Moldova §i in 1476, cad biruitorul n'avu tirnp OA
scoatd. Dupá aceasta insd ii sosi i luT ceasul de pedeapsd:
Unguri §i Moldoveni impreund if intrara in tara, cucerird Tir-
govitea, ridicind acolo un castel, §i venird la Bucure§ti. In
ziva de Crdciun pircgabul noului Vlad-Vodd, Tepes, putea
sä anunte cucerirea cetAtii.
La 5 Ianuar 1477 insd, Stefan era cuprins de grijd pentru
soarta luT Tepes. Auzise, de bund samd, cd TurciT, intorcin-
du-se, il ucisese, dind iard§T Domnia luT Basarab. El intreba
din Hirldii, ce se tie a despre Maria Sa Vlad, fratele nostru,
in Tara-Romaneasca) i bdnuia ceva rdu B.

XIX. Basarab rdindsese deci, dar nu pentru mult timp. In

primdvara sau vara anului 1477 il gdsim la Flore.51i, recunoscut
IndatA de Unguri. Dar in 1479 Domn era fiul luT, Basarab

I Acele1 crowd.
2 Miletici, Documentele din Bra.,..ov (Shornicul bulgar, mu), p. 81.
2 COpii de documente ardelene; la Ac. Rom. : aDe facto magnifici Ladislai,
fratris nostri, in Magna \Valachya..., aliquod malum..
XXXVIII PREFATA

cel Tinar, iar tatal pribegià in Ardeal. A$ admite cd el fu

scos de Turd, cari navAlird in acest an peste munti intr'o
vestita expeditie. La jumitatea lui August, guvernul Ardea-
lului se ingrijia «dacA sint TOO' in partile muntene $1 dacA
Basarab are ceva oastev i. Tindrul Basasab merse cu dinsii in
oacest razboiti, dar, cind el se mintui prin victoria crestinilor,
nu se clAdu Scaunul innapoi batrinului. El fu insärcinat sA. apere
Sibiiul de cetele pradftoare, $i se poruncia hotarit orAsenilnr
O. nu-1 ajute in ginClurile de Domnie ce ar putea 51 alba.
il veclem pe dinsul insusi vorbind de invasia ce pregateste
«Tepelup. 2. Fugind din Scaun, el luase cu sine pe sotia aces-
tui fia al slit. Muri prin 1480, cad in acest an se pomeneste,
cAtre sfluit, de «Rominii $i o$tenil raposatului Basarab cel
BAtrin, cari staii fail nici o treabä in partile Ardealuluit, 3.

Domnia JO Basarab cel Tinar se intinde intre campania

din 1479 $i moartea Sultanului Mohammed.
DacA acesta ar mai fi trait, ar fi trecut vreme mai putind
Onä la sfarImarea Ungariei $i supunerea desavir$ita a tell-
lor dundrene. CeT amenintati de peire vor fi aflat Cu o nes-
pusA bucurie sfir$itul cuceritorului Constantinopolei.
incl din 1481 auzim iarl$i numele unui pretendent ada-
postit de multA vreme in Ungaria, Vlad, fiul lui Vlad Dracul
$i fratele, de la alta mamA, al lui Tepe$. Sail, mar bine,
Vlad 1-a fost numele Dotnnesc, cAci nu putem sti ace! pe
care 1-a purtat mai innainte, cind i se zice numai Calugdrul.
E un fapt insa cA era un al nelegitim.
Basarab Tepelu$ voi sA-$I omoare concurentul, dar acesta
era sortit sA-1 invingA. Preväzind ce-1 asteaptA, el chema
Turd in ajutor, $i ace$tia venirA Inca din timpul iernii : re-
gele Mate! se temu pentru Ardeal, iar Stefan pentru China.
Poate cA s'ar fi intimplat una sari alta dacA ar fi trait Sul-
tanul : sangeacii dundreni nu puteati sta multa vreme degeaba.
I ibid.
2 Ibid.
$ Ibid. : e Walachy et gentes quondam Bozorab Maioris in partibus vestris
otiosi sunt 3,
 PREFATA. XXXIX

Dar la 3 Maiii Mohammed ti incheia zilele glorioase, si abia

la 20 sOsia urmasul sAii in Constantinopol.
Pe atunci se si pusese in miscare ostile luT Stefan si ale
omonirnuluT säü, Voevodul Ardealului. Pe la zo Iunie ele se
gasiaii in Muntenia, in sesul RimnicuIdi Sarat. Voevodul
Moldovel comanda in persoand expeditia. El invinse, ca tot-
deauna cind n'avea innaintea sa osti strivitor de numeroase.
Turcii si MunteniT furä zdrobiti, si TepeIu lu. fuga, avind
abia citiva tovarAsi de nenorocire pe linga dinsul. Lupta se
ciao:1u la 8 Iulie, intr'o Dumineca.
Expeditia e povestita de cronici, amintita de inscriptia
pusä de invingator in biserica comemorativa' si descrisa cu
amAnunte intr'o scrisoare a regelui MateT, unul din manifes-
tele pe care obisnuia sä le trimeatä in lume, chiar cind alt
cineva ii cistiga o victorie.
Scrisoarea aceasta se poate apropia de doua, scrisoff a-
dresate rudelor sale din Modena de regina Beatricea a Un-
gariei 2. E vorba in ele de o intilnire a lul Stefan cu Basarab,
dintre cari cel d'intaiu avea la 60.0oo de Moldoveni si Ungurf.,
iar al doilea 20.000 de Turd si Munteni Neprevazatorul Basa-
rab ar fi atacat intaiu. Dar neprevederea-i se dovedi indatd, cind
pierdu 8.0oo dintre aT sal i scapd abia cu apatru oamenl».
Dar Beatricea ar fi scriind la 9 Iulie 1480, si lupta de la
Rimnic se dete la 8 Iulie 1481. Sint dolia date de indreptat,
dintre care, tiindu-se sama ca. / se scria la sfirsit j si ca un
col:0st putea sä uite usor acest j, una se poate indrepta lesne.
Pentru a doua, mi se raspunde de la Modena ca e as a in ori-
ginal: banAlesc to tug ca a trebuit sa. fit 19 (XVIIII, nu VIIII).
CAcT e vazut cd regele i regina povestesc aceleag lucruri
$i ca, e cu totul imposibila o mare campani,e din. 1480, pe
care n'o mar mentioneaza nici un izvor, si o zdrobire corn-
pleta a luT Basarab, care s'ar fi ridicat pentru a fi zdrobit
din nal, in tocmai aceleasi condicff, cu un an mai tarziA.
Ce s'a fAcut invinsul ? II gAsim la Argess apol, intr'o scri-

l In Arehiva 4iu 1a?1, VI, pp. 475-6.

V. Chilia fi Cele:tea-Ala
XL PREFATA

soare cu data de luna, la Pite0T, la 6 August'. Apoi dis-

paru, innecat in nenorocirea 1uT2.

«Calugarub domni atuncl, devenind Vlad-Vodd. Sa ve-

dem ce lucrurl nouã se desfac din aqiunea luT politica. Ce-
tim irr Cronica Moldova la data de 10 Mart 1482 : «Luat-ati
Stefan-Vodd cetatea CrAciunel, i aü wzat intr'insa pirca-
labi. pe Vilcea §i Ivancop.
Craciuna era cetatea de la Milcov, pentru cladirea careia
o noua Chilie ! se varsase atita singe supt Radu-cel-
Frumos i urmawl acestuia, Basarab. Stefan o ceruse pro-
babil de la omul sati, noul Domn, i, acesta refusind, el o
luase cu de-a-sila.
Raspunsul veni mar tirzia, in 1484, fiind-ca pang atunci
TurciT n'avura ragaz sã se gindeasca la lucrurile de la Du-
näre i Marea - Neagra. Sultanul ce1 noti, Baiazid al II-lea,
veni in persoand sa lea Chilia i Cetatea-Alba, §i linga din-
sul aparu, cum era de asteptat, Vlad Calugarul. Facuse,
spune melancolic cronicarul moldovean, «ea 0 ceilalti DomnT
muntene§ti, de nu se lepadase de Turd).
La o nota pedeapsa a until' not' Domn muntean, nu era de gin.
dit. Ungurii traiati in pace cu Turcii §i, multa vreme, ace0ia nu la-
sara lini§tita Moldova. PoloniT erau prea departe i prea Poloni-...
Dar nici piciorul Calugarului nu mai calca in Moldova,
cum i era de a0eptat cit timp Sultanul nu facea o expeditie
personald sau nu-trimitea pe tin fill al sal cu oastea. in 1486,
anul luptei de la Scheia, Turcif trecurd numal pe la Munteni.
In 1490 muri regele MateT, i tot atuncl expirA pacea un-
garo-turca. Zilele de navalire se intorceati. Razbolul reincepu
in 1491 incd, §i se credea ca TurciT vor trece i pe la Braila.
In 1492, toamna, pe un timp cind i tefan-cel-Mare platia
tribut Sultanuluf, 5.000 de Turd trecurd pe la Nicopol si
intrara in 'Turnu, pe care UnguriT ii asediase la 1481. De
aid, strabatind tara, patrunserd in Birsa, dar fArA Vlad. El statea

1 Agur i Mileticl, Documente romine (Sbornicul bulgar, 1X), p. 340.

2 Copii de documente ardelene, la Ac. Rom.
 PREFA TA XLI

cu minile intruci$ate, pe cind o ceata mare turceasca WA-

rise la Slatina $i negustorli si oamenii tu stare cautau un
adapost in Ardeal.
Dar, la intors, teranii. cei de o parte, ca si cei dd
alta , prinsera pe Turcii incarcaii cu pradd, in pasul Tur-
nului-Rosu, $i-i nimicira. Noir sangiad, All-beg din Semen-
dda si Malcoci din Vidin, comandase trupele'.
in 1493 intrarea «CalugaruJuis cu Turcii in Ardeal se
credea iminerna.
in 1494, iarasi frica de Turd, cad stateati la Vidin, la
'Arida.
in definitiv, Calugarul nu era pe -placul nimarui, nici al
Ungurilor, cari nu se incredeati in el, nici al Turcilor,
carora nu li se parea om de isprava, nici pe placul boieri-
bor. in 1494 venia in 0.11 un ad de Doran* cu scrisori
de la pretendentul Mihnea, care se intitula «fiul Dracului),
$f era, el singur putea sa stie ce. Emisariul 1$1 pierdu na-
sul, iar, in anul urmator, acel care i-1 taiase, tronul.
Bietul calugär raspopit $i Domn mazil, prin voia lerir,
trecu muntii, sperind sa traiasca in feodele ardelene ale
Domnilor munteni, panall va capata iarág Scaunul. Acest
din urmä lucru incerca sa-1 faca, ba 'Inca, intr'un singur an,
de citeva ori, insa in zadar. La urma, in toamnä, regele-i
porunci din noa sa piece din feode $1 sä se duca la Voe-
vodul Ardealului, care-i $tie destinatia.
Cronica noastra pomeneste si ea aceste lucruri, dar ea
pune in 1493 chiar moartea lul Vlad, care nu se intimplâ
decit prin 1309.

XX. Urmasul Calugärului fu «fiul sail» Radu. Ungurii raspund

la solia lui in 1496 prin alta. in anul urmator, ei opresc pe
Mihnea de a-$1 cerca norocul, $i el se duse la Turd, de la
cad putea nadajdul mai mult.
in 1498, Radu protesta ca nu e enici un Tun), la dinsul,
$i avea dreptate. indemnaV de Stefan-cel-Mare, sangiacii du-

1 Cf. Fess ler fi doeumentele ardelene citate.

 XLII PREFATA

nAreni gAsise un alt cimp de activitate in Polonia ; si Podo-

lia, Galitia platiad pentru linistea Birsei si Ardealului. in
partile muntene era in sfirsit linistea pe care o doria si ev-
laviosul Domn, care incepuse gonind pe tatAl sail din Scaun.
De la 1500 la 1503 se formar d. iardsi planuri de luptd
contra Turcilor, in toatd Europa. Stefan se manifesta din
nod in acest sens, pe cind Radu era bAnuit in 1500 cd si-a
adus pdgini in tard'.
La 1503 insd, din nod Unguril se impdcard ou Sultanul ;
.in 1504, muri Stefan-eel-Mare.
Atunci venird patru ani grei pentru Radu. in 1504 incd,
vara, el fu chemat la Poartd, precum a fost chemat de sigur
si noul Domn moldovean, Bogdan. Acesta putea sd refuse,
dar bietul Radu cel Mare numai pentru popi se duse.
in 1505, dupd ce revenise, Turcil trec Dundrea si fac un
lagdr la Turnu. In 1507, ei ocupd din tard a unele vaduri cu
vdmi», afard de Giurgiu si Turnu, pe care le aveati, de Se-
verin, care era de mutt al Ungurilor, si de BrAila, care era
sA mai rdmiie terif citva timp. ET cer nenorocitului Domn
4-5.000 de Bulgari, ce ar fi fugit in tara lui. Pentru acestia
din urmA, Radu se rdscumpdra cu bani, dar la Constanti-
nopol trebui sa.' meargd incd odatd. Aceasta-i era rasplata
pentru cd se incumetase a cere la 1504 de la Poloni locul
lui Stefan-cel-Mare si pentru cd, in Octombre 1507, se incur-
case intr'un rAzboid zAdarnic cu Moldova3.
De aid se intoarse zdrobit, si muri, la inceputul anului
urmdtor. Ceia ce stie si cronica sirbeascA.

XXI. Ungurii, cari incheiase abia, pentru Ardeal, un tratat eta

Radu, voiad pe fiul lui Basarab cel Tindr, pe Danciul, dar
Turcii aduserd indatA pe Mihnea, prin Maid. La 21 ale
lunii el era in Arges si declara cd a cistigat cetAtile si
boierii, iar de Turd sA n'aibd. grija Ardealul. Pornind din
Tirgoviste, el supusese Poienarii.
' COP de documente ardelene, la Bibl. Ao. Rom.
2 Ibid.
2 Ada Tomiciana 0 cronicile moldovene.
 PREFATI XLIII

Daca nu era fiul luT Tepes, Mihnea ar fi meritat sd fie.

El se cufunda rapede in voluptatf diabolice. Un saran if
ceru sa-i scuteascd de bir sardcia. AT nevasta ? Am.
Atunci cum nu pop' pldti birul ? Las nevasta! Dar nu
te void lasa ed pe tine ! Si nenorocitul fu omorit
in ultimele zile din 1509, cind regele-1 primise acum ca
vecin, el ig toca boleriT.
Vestea acestui omor, pe care-1 facu tunoscat in Ardeal o
scrisoare din [-la Ianuar 1510, se raspindi pretutindeni, si
pe un mineid pastrat la Biblioteca din Sofia se ceteste :
cS'a scris in anul 7017 . si in acest an a ucis Mihnea-
Voevod pe boieriT muntenla
Era un timp cind eel mid isi putead permite orl-ce. Trebui
o miscare a %era pentru ca Mihnea BA fuga in Ardeal. Ca un
credincios al regeluT, el fu primit foarte bine aid, si Sibiiul
se bucura de presenta acestui oaspete bogat. Se stie cä aid a
fost el ucis de. Danciu Voevod si de Sirbul Dimitrie Iacsici,
un .om important, adese orT trimis in soliT ([3 Mart 15 [0).

Moartea lui Mihnea e mentionata de cronica noasird, cu

atit mai mult cu cit Iacicii erad o foarte mare familie sir-
beascA. Joan Despot, mort in 1502, tinuse pe Elena Iacsid,
si el era fiul pretendentului Stefan si nepotul de fia al Des-
potuluT Georghe Brancovid. Dimitrie IacsicT eel batrin, mort
in lupta de la Semendria si tatal ucigasuluT luT Mihnea,
poate, avuse si o fata, pe care Radu-cel-Mare o marita in
1504 cu Pirvu, nepotul sad de soil 3.

XXII. Vlad-Voda, urmasul luT Mihnea, era fiul lui Vlad Calu-
garul. Intr'un act din 1510, el vorbeste de cräposatul sati tatä si
de Radu Voevody, pe care nu-1 numeste insa fratele sad, de
si era4. Cronica sirbeasca stie si ea de suirea pe tron a lol
1 Documentele ardelene citate.
2 V. Spomenik, xxxvII (1900), P. 304.
3 Engel, Geschichte v. Serwien i documentele ardeleue.
4 Documentele citate. 0 scrisoare a Iaqicilor, din 1500, in Archiva de
Stat din Budapesta, documente slavone.
XLIV PREFATA.

«Vlad CalugArovith, dar nu in versiunea noastrA. Ea face pe

Vlad sã urmeze indatI dupl moartea efrateluT sal).
Vlad (Vladut) fusese stabilit de Turd, i anume de san-
geacul de Nicopol. Acesta se numia Mehmed-beg si era, dupA
cronica sirbeascl, fiul luT All-beg, cel din 1462 si 1479 ;
All-beg Mihaloglu. Ali avuse un frate, Iskender, si familia
era o familie vestitä.
El aduse pe Vlad, 11 puse O. jure si-1 aduse in Scaun, im-
preund cu MoldoveniT. Dar ace! cari vorbise la Constantinopol
fusese altiT : niste boierT de tail, dusmani aT luT Mihnea,
Pirvulestif.
Cine eral acesti schimbAtorT aT Domnilor ? Cronica
eT,
munteanl ii tie numaT numele, iar Viata lui Neagoe adauge
si aceia cl se chemail dupl. «mosiev «Banovtii adecl BAsl-
rAbestiTD.
Stim pe un Pirvu, fiul luT Staico si ruda dupl mama a
lui Radu-cel-Mare. Pirvu, care a fost Vornic si Ban, avea un
frate, Barbu, si acesta era Ban al Craiovel Inca din 1499.
Un al treilea frate, Danciu, tot Vornic, se intimpina in 1507.
Mai era si un al patrulea, Radu. Neagoe, care a ajuns Domn
in locul luT VlAdut, era fiul luT Basarab (cel Tinar) si al uneT
femei cu numele de Neaga 1 in aceasta as vedea o sorã a
lui Pirvu, Barbu, Danciu si Radu, ceT patru Craiovesti. Partida
o partida locall, de separatism oltean era a Pirvulestilor
prin Pirvu, a Banovtilor prin Barbu si Pirvu, ambii BanT, si
a BAsArabestilor prin inrudirea cu neamul luT Basarab cd
Thar. Preda, fratele luT.Neagoe, avuse un fiti, case se chema
tot Barbu si a fost Ban, iar Neagoe insug ar fi avut un fid
cu acest nume de Barbu 2.
VIAduta, sfltuit /AO, se indusmAni cu PirvulestiT. ET, cari-1
ajutasera a invinge pe Ungurii luT Mircea, fiul luT Mihnea, se
revoltarl si aduserä contra luT pe Mehmed. Acesta invinse
pe boieriT luT Vlad, ucizind pe un anume Datco «si pe eel-
I-alp boierl aT Voevodulal, cu 4-5.000 de oamenTD. Biruitorul
Spomenik, XXXVII, p. 44 (ins. din Sofia).
2 Pentra acesta din urmii, v. Pretendeng domnegt; la art. Nicolae Basarab.
Cf. si Rechnungen aus d. Archiv d Stadt Hermannstadt,, I, 1880.
 PREFATA XLV

alergA in spre capitalA $i, pe neprevestite, prinse pe Domn $1-1

t1i6 in Bucure$tr osupt un Faro, in 1512 '.
Cronica sirbeascA dA. data. Alibegovid $i Barbu aa tdiat
-
pe Vlad la 25 Ianuar. i Cronica terii pune la 8 Februar
inceputul Domnid luT Basarab-VocIA Neagoe.
XXIII. Pe vremea lui Neagoe, Tara-Romaneasca avea le-
gAturi foarte multe $i strinse cu Serbia, supusA Turcilor. Din Ser-
bia aduse Barbu moastele Sfintului Grigore Decapolitul in Bis-
trita IntemeiatA de dinsul, la 1497, inpreunA cu fratii sAi Pirvu.
Danciu $i Radu 2. Fratele Despotului loan tefanovici, Gheor-
ghe, in cdlugarie Maxim, fiul Anghelinei ha Arianit Comnen, ve-
nise la Muntenl supt Radu. Am vAzut cl acesta maritase cu until
din CraiovestI pe fata Int' Ditnitrie Iac$icr cel bdtrin. Maxim
implcA pe Radu cu adversariul id, Bogdan-Voda, si cApátA ca
rAsplata Mitropolia Ungrovlachiei. Supt Mihnea el fAcu O. fie
trimis la regele UngarieI pentru incheiarea pacii. Dar nu se
mai intoarse, ci trecu iarAsi in Serbia, unde Marco $i tefan
Iacsid il asezail. la Crusedol 3.
Cind veni in Tara-Romaneasca, Maxim aduse cu sine, ni
se spune, oasele parintilor. Dar poate $i. pe fata lui Iaqici
si cloud alte rude feminine: pe Milita, fata Id LazAr, unchiul
slit, si a Elend Paleologhina, $i pe o fatA a fratelui sari pro-
priu /oan: Elena, zisA si Ecaterina. Deci : o varl $i o ne-
poata.
Vara se mArita intAia, innainte de suirea pe tron a lul
Neagoe, cu acesta.
Una din fetele Militd $1. ale lui Neagoe poartA un nume
sirbesc ce aminte$te pe un membru al familia Brancovid; e
Anghelina : asa se chema si mama id Maxim.
Alte doul fete ale lui Neagoe se chemati Stana $i Ruxanda.
Aceasta din urmä se mArita la 21 Ianuar 1526 cu Radu de
la Afumati, iar cea maI mare, Stana, deveni sotia lui tefanita-

' Din documentele ardelene vedem pe Vlad eatindu-se contra Turcilor

In 1511.
2 Tocilescu. In An. Ac. Row., VIII: MilAstirea Bistrit:a.
3 Cf. Engel, I, c. 0 Vista publicata in Arch. istoricd.
X LVI PR EPATA

Vocla. al Moldover 1 Cu Doamna Stana, fata cea mar mare

a lui Neagoe, merse, de sigur, in Moldova si nepoatl-sa
Elena. Trecu foarte putinA vreme si Stana-sr omori bArbatul.
Cel ce veni Domn in loc, era insurat, dar nevasta lur muri
in 1529. Atuncr Petru Rares lug de sotie pe fata lur tIoan
Despot,. Urmasif er domnirA peste Moldova.
Totusi abia dacl-sr aduc atninte cronicile sirbestr de per-
soana lur Rares. Domnir mtinteni din acest timp li sint ne-
culoscutf. Dupä alte izvoare neintrebuintate Inca, vom face
legatura pAnA la Mihai Viteazul.

XXIV. In Septembre 1521 moare Neagoe 2, ruda $i favoritul

partidei Pirvule$tilor. El lasA ca mostenitor pe fiul ság in vristA
de septe ani, Teodosie, 'iar ca tutorr pe BasArAbeasA, vd-
duva 14 si pe frate-sAg, Preda. Acesta nrmase ca Ban lur
Barbu.
Muntenia Mare nu era insA multAtnia cu predomnirea ol-
teanA. In regiunile Buzdulul cam aproape de Moldova! se
ridica. Voevodul Vlad, zis $1 el Viaduta (Vladissa), care fu-
sese innainte Dragomir Calugarul. Lupta se dAdu la Tirgo-
vi$te, si invinsul fu Preda, care cdzu in luptA. Pirvu Craio-
vescul if urmA ca Ban.
In tajutorul, lui Teodosie veni Mehemed, care se intorcea
prin Tara-Severinulur de la cucerirea Belgradului de Soliman-
cel-Mare, ceia ce-1 zAbovise Ora atunci. in Octombre Inca,
se dl lupta. Socotelr contemporane scrig : a Teodosie fu res.
tabilit, iar dusmanu1 la, Vlad, ucisx.. Turcir pAtrunserA pana
in Secuime, innainte de a se intoarce la Nicopol. Teodosie
rAtnase in Bucurestr.
Dar in Ianuar erag iarAsi. dor Voevozr, $1 Mehemed trecea
din nog DunIrea. Bolerii de tara proclamase un nal Domn :
Radu de la Afumati, un Muntean, pe cind Oltenir in-
cunjurag Inca. pe copilul Domn. Er cerurA de la PoartA in-
tArirea Id, dar solif Ina gituitr sag ciuntiti. Mehemed fu

t Documente ardelene la 13ibl. Ac. Rom. ; Curtea-de-Argef, pub1ic,a0e festivii.

2 Zvonurl de n1vklisl muntene In 1513 0 1515 In documentele ardelene.
 PREFATA XLVII

invins intaiii de Radu, care era un bun ostean, la GI u-

bay! si StefenT, se intoarse iarãi, i fu invins a doua oarl,
la Clejani. Clejann se aflä in drumul de la Giurgiu la Bu-
curesti i, ca i MihaT Viteazul mai thrzi8, Radu stätuse in
calea dustnanului. insA, dupä cea d'intaiii ciocnire, Mehemed,
care voià, se zice, Domnia, nkscut fiind din vre-o Domnitd
de harem, luase la dinsul pe Teodosie. Copilul fu dus
la Constantinopole, unde muri.
Dar, de la ClejanT, Turcul nu mai trecu innapoi DunArea.
El rAspinse pe Radu intr'o noul intilnire. Boierul Benga
incepAtorul Bengestilor amt. Doamna vAduvA, apoi Radu-
VodA, pribegira in Ardeal, in April. innainte de a se face
acest pas, el se incercase de mai multe orT cu Turcii : «la
Ciocdnesti, la Bucuresd, la Tirgoviste», i apoi, in Arges, la
Argesel, Plata (?) si AlimAnesti.
In Iunie, Zapolya, care guverna Ardealul aproape dupA
placul Jui', if dAdu oaste. In marea lupta de la Grumazi pe
Teleorman, el invinse. BiruitoriT ajunserA pAnd la Nicopol si
Sistov.
Dar, cind Ardelenif plecarA, Mehemed se intoarse. Se ba-
tura. la Gherghita, la Bucuresti de douA orT, la Slatina. Inca
o ciocnire la Poienari, cu clocuitorif din mun0»2, Radu se
adAposti in Ardeal iardsi (August).
Toamna (Octombre), Zapolya in persoanl vine cu dinsul.
Se a luptA, la RucAr. Viitorul rege ungur innainta insA nu-
mai panA la Pitesti, si nu stAtu decit putine sAptAmini. Un
Domn fusese Mat, altul prins, Mehemed aruncat peste Du-
nAre. Crestinil patrunserl pAnA la vadul de la cDidrih» 3. Radu
fu gonit insd din non, in Februar 1523. intors, el 8e gindi
cA trebuie sa facA pace. Dar soli! sai venirA cu stirea Ca
Poarta a numit Domn pe un Vladislav-VodA. Radu se re-
trage decT, in April (pe la 25),

1 Feaster, I. c.
3 Acolo 0 in 'Argea erati trupe ungurqti, cu un Nicolae Tomory, castelan
de }Items (documentele citate).
3 D. Hasded i-a identificat, In Arch. in.., cu Giurgiul.
XLVIII PREFATA.

Vladislav e primit bine. I se inchina la urma si Pirvulestii.

Dar el face Postelnic, degradindu-1, pe puternicul Ban Pirvu.
Acesta fuge si, ridicina oaste, goneste pc Vladislav.
In locu-i se ridica un fia al lui Radu-cel-Mare, boierul Ba-
dica, in Domnie, Radu. La 30 Novembre 1523 el era instalat.
Dar nu- domni mult, de si tinea si cu Turd! si cu Ungurii.
Acestia trimiserd contra lui, omul aboierilor batrin!), pe
cavalerescul Radu, care ajunse, in Ianuar 1524, la Tirgoviste.
Pe de altä parte, Turcii se facura a confirma pe Badica, si-1
ucisera, in aceiasi luna Ianuar, prin aducatorul steagului.
Parte din boierii lur perira odata cu el. Pirvu insä ramase
in viata. Radu de la Afumati nu se läsa inselat prin che-
marea la Giurgiu, pentru a i se face cinste.
Ramase Vladislav, in lupta cu Radu, Radu fu gonit in
Mart, de Turd. In Maiii, Vladislav cere pace Ardelenilor,
cari o primird. La urma, acesta gasi sprijin la unii Turd
dunared, sis! batu concurentul. Ambii furä chemati pe la
Novembre la Poarta. Vladislav capata o pensie, iar Radu
Domnia. La 28 Eebruar 1525, el era instalat in Tirgoviste 1.
Datoria tronul sad lui Balibeg, sangeacul din Belgrad, care
lud in 1524 Severinul unguresc. Dar el se räzima si pe Pir-
vulesti : Pirvu Banul inlocui pe Banul Tatul al lui Vladislav.
Era in ajunul luptei de la Mohacs, care a sfarimat regatul
Ungariei.

XXV. Radu nu se dovedi ca Domn ceia ce fusese ca preten-

dent. In 1525, anul ce preceda marea batalie, el primi soli' de
la Ardeled si Polon!, pentru fericita sa instalare. Protegiatul lui
Balibeg facu oferte la toatä lumea. In 1526, el se insura, in
Ianuar, cu aceia din fetele lui Basarab, fireste cea mai mica,
pe care voià s'o ieie si tefänitä al Moldova. Se mai adaugi
adapostirea de pribegi moldoved la Radu. tefänitä naval! in

1 E curios a documéntul lui Vladislav - voa din 1524, 24 Iulie, are

tntre boieri 0 pe Radice Comis (Arch. ist., II). Trebuie si fie o gresealli
de datii. Toaul povestirea se razina pe Socotelile ardelene (ale Brasovulul,
fn Quellen, I; ale Sibiulta, In Hurmuzaki, XI) 0 pe inscriNia ha Rada de
Afumaci, tn Curtea-de-Argef.
 PREFATI MAX,

tara vecinului sati, si nu mai gasi nici un sfint Mitropolit care

sa-i stea in cale. Se dadu o lupta la Tirsor (5 Februar). in
urma cAreia Radu se supuse 1..
in August isi cercara pentru cea din urma oard puterile Turcii
si Ungurif regelui Ludovic. Radu promisese in toate partile si
scapase sA nu fie amestecat, cu toate proiectde acute, in
lupta celor dof puternict2. Dar nu scapa de o noud navalire
a Moldovenilor, in toamna. Iar, la intors, nici *tefanita nu
scapd de otrava nouei sale sotif.
Dupd lupta de la Mohacs, cearta incepu intre Zapolya si arhi-
ducele austriac Ferdinand pentru coroana ungureascd, si in
aceasta lupta un rol de capetenie era reservat Domnilor nostri.
La inceputul anuluf 1528, Radu era foarte rail informat
asupra celor ce se petreceaii in jurul luf, deosebindu-se in-
tr'aceasta de agerul si siretul om ce se suise de curind pe
tronul moldovenesc. Zapolya fugia peste granita si el il
credea stapin pe situatie. il vedem la 23-4 Februar gilcevin-
du-se cu Brasovenil .si Sibiienli pentru afaceri de negot si
pentru adApostirea a doi pribegi, dintre cari unul e numit ce
fel de pretendent fl Sigismund Sasul3. El ameninta cu Sul-
"tanul si cu «Craiul loan care a intrat in Buda,. Vedem, putin
dupa aceasta, pe Voevodul Ardealuluf dindu-1 lainuriri foarte pe
larg, care vor fi potolit pe bietul crestin. Se pare chiar ca 1
se ddclura ca rdsplata posesiile ardelene «Alwyncz [Vintul]
si Borberekz..
Hotarit ca Radu n'avea noroc. Fusese cu Zapolya cind II
inergea rail si, cind puterea incepea sd-i creased, inlaturind pe
Ferdinand, el se dadu cu acesta. i ordinele de la Poarta erail
limpezi: doan Voevodul: trebuie pus pe tronul unguresc.
Eraii printre boierif netnultamiti si de aceia cari stiad ce
se petrece pe lume. Era, aproape, Rares, care era gata sa-f là-
mureascA si mai bine. Traiafi Inca dusmaniile vechi intre Mun-
1 Cronicile Moldova.
1 V. 0 Acte fi fragmente, I: Documente din Berlin, I.
3 Se plinsese contra lui Ina din x526 (Documentele citate). De aid Inna-
inte intrebuint'am 0 nou'ile documente tip'arite de d. Schuller, In Archiv fiir
siebenbfirgische Landeskunde, XXVI, XXVIII 0 an. 190t.

63473. Vol. III. IV

 PREPAYk

tenT si OltenT, pe earl se razima Munteanul Radu. Pe la sfir-

situl anuluf acestula 1528, boierii d5 opositie se adunara in ta-
bAra la Slatina i pornira. in sus care resedinta Domneasc5.4.
Radu nn era pregatit. El luA fuga in spre Cralova, unde
cirmuia puternicul Pirvu. Dar calAretii dusmanT se luarä dupA
dinsul. Fu ajuns Ia Rimnicul Vilcei si prins, impreunA cu fiul
si tovarAsul WI de Domnie, Vlad. Sosind indata i capti
rascoalef, Neagoe Vornicul i Postelnicul Dragan, el puserA
se taie capul Voevozilor, la 2 lanuar 1529.

XXVI. tn locul luT Radu fu ales un cBasarab, fiul celui din urmA
cu acest nume de Basarabv. Dar el nu se putu tinea in Scaun, fatA
cu mulch' du smanT aT alegeril sale. Il vor fi tAiat Oltenil, cad a fost
tAiat indatd. Din partea kr, Turcil tineati la Radu. Mehemed,
care fu banuit cd a intetit pe conspiratorT pentru a da un tron
cfiuluT sAil, fu mazilit si trimis pe mosiile sale, la Plevna.
Un moment, tara rdmase fArA Doran. Dar se afiâ ca o oaste
impArAteascA se apropie de DunAre si, in Mart, noul Doran,
Moise, fiul lul Vladislav, care traise cu tatal sail la Constan-
tinopol Inca. din 1525, se gAsia la Giurgiu. Dintru
boierif rerusara primeascA cu oastea-1 de Turd, amenin-
%Ind cA fug in Ardeal. Dar, la urma, trebuird O. se supuie.
In April, Moise se afla in Scaun.
Se arAtA un Domn prudent. El crutâ pe sefii revolteT pi,
cind, dupa ce in zadar ceruse si el feodele ardelene, Vint si
Borberek, trupele muntene intrara in Ardeal (Septembre), le
comandati Neagu i Dragan. Se stie cA ele fAcurd maT multa
pradA decit alta ispravA si cl in zAdar asediè, timp de ma!
multe sAptdminT, Logofatul LAudat cetatea BranuluT.
Puterea luT Dragan, care nu se sfia sA calce pacea cu Ar_
deleniT, pe care o incheiase Voevodul, alte motive, necunoscute
noul, hotArirA pe Moise sa-sT schimbe indreptarea. De unde
fAcuse Ban dupa moartea luf Pirvu, la 28 April 1529 2, pe un
Radu, el se impAcA cu Barbu II si-T dAdu pe 'sora sa de nevastA.

1 Socotelile Sibiiului.
2 Tocilescu, Raportul citat, p. 193.
 PREFATA LI

La nuntA täiè pe boieri, in ziva de 13 Februar 1530 1, Si,

fiind-ca Dragan singur, scapase, il ispiti, 5i-1, taiè si pe dinsul.
Resultatul fu ca ceilalti boieri se dusera Ia Poarta cu plin-
gere. i de aid se trimise un nog Domn, Vlad.
Moise facuse poate promisiuni Imperialilor. De nu, le
facu dupa nenorocirea sa. intlig oamenii lur Marc Petnflinger,
care se plingea ca, Rams i-a usurpat cetatea Ungurasul $i
care cerea, in cas de biruintd, Nicopol, Turnu, Giurgiu si
Plevna, patrunsera in Tara-Romaneasca $i biruira pe Vlad :
acesta oferi pace, fagaduind 3.000 de florini $1 i000 de oa-
meni. Apoi, la 18 August, trecu prin Turnu-Ro$ o noua $i
mare oaste ardeleana. Erag in ea oamenii episcopului de Ar-
deal, era Gaspar Horvath $i Stefan Majlath. ET aduceag pe
Moise, pe care-1 intovarasia $1 cumnatul sag Banul.
Lupta se dadu la Vii$oara, $i oastea fu nimicita. Perird
Moise si Barbu; iar Majlath cazu in minile biruitorilor.

XXVI. Despre acest Vlad, care domni 'Ana la 1532, $tim

putine. Ca a fost si el om al Turcilor $i al lui Zapolya, el a luat
in 1531 pe fata WI Rares $i el «s'ag innecat in Dimbovita
la Pope$tb. in Brasov vestea mortit lui ajunse la 8 Octom:
bre 1532. Gritti, care trecuse in acest an pe la Tirgoviste,
poate sa nu fi fost strain de acest accident.

Un «Vintila-Vodd din ora$ de la Slatinao fu ales in locuI

WI, de tail., $i lua iara$1 numele de Vlad. El i$T primi abia,
in Maiii urmator steagul.
Vlad cel nog tale «multi boierb. Si, dupa cit se pare, mar
mult din Craiovesti. Cind Gritti, care avea totdeauna o mie
de planuri, trecu prin tall $i ajunse, cu Voevodul impreunk
la Pitesti, nemultamitii venirá in lagar pentru a cere acestui
om puternic la imparatie «un alt Voevoth (1534).
Dar Viad afra, prin mijlocirea aliatului sag Majlith, ca.--
tuia-i Men niulte indatorirr, in 1536 $1 1537. Stringind oaste,

' Cronica ardcleani reprodusii In anexele la Hurnmaki, II. Notele la so

cotelile sibiiene, In vol. XI al publicatiel.
LlI PREFA TA

el, fArd a se gindi la rdspundere, incunjura. pe Italian. Acesta

trebui sd permitd a i se cduta in tabdrd. Numal din cortul
lur se scoaser d. septe fruntaa aT boierimiT, dintre acer earl
aveati innalte relatiT si adusese serviciT insemnate. PrinsiT furã
de totT $epte-zecT si cincT, si eel maT greti bAnuiti furl inchisi,
in cetatea Poienarilor. La multi li se tdiase nasul $1. buzele.
Dupd aceastä loviturd, Vlad maT zdbovi citva timp. Apor
in Iunie 1537 el porni «sd. vineze preste Jiu cerbio, de aceia
earl ridicati coroana teriT in coarne. Era iards1 un sfat de
mdcel, intre Vodd $1 boieriT luT. Dar cellaltI ii apucard in.
nainte $1-1 Mara. pe dinsul,
Asa ajunse Domn Radu Paisie, cu care incepe o noul
epocd.

XXVII. Iatd acum in relatie cu stirile bogate ce cuprinde

asupra luT Mihai Viteazul cronica noastrA o scrisoare noud.
a luT Mihnea-Vocld Turcitul, care trebuie sd se adauge la acelea
ce le-am tipdrit in Analele Academia Romine, %VIII. Am
gdsit-o la Venetia, intre hirtiile grecesti din Candia.
Cum se vede, e scrisd in Ernie 1595, dar Radu n'a venit
in Ragusa decit in lanuar 1596,
A AAA

Trip.rturcite xat lirix[711]e.ve. 'LOU YIT et cuv PaTook Bev-LP/M/1v, ApeYTIleX.

POD solos xspvco, illgtoc nal vqv p.trripxv solo utpevvry i. co zepaTo Y. rtiv
tcp.torturly ItrAt SCrirevEGVIT1 100 iittepet wpm Mcipptiipav noXci xepeto_
uip.os a:ao viatar top UrYTYla 7a; TO 7COg 70.0ev w 4>pavtCeaxog GT11Y Nvo
icoVri, wit sTo epprixop.00v GTO 110OTOOY11, %cAl I.LETE (sir) eio iri Oekvip.cc WY.
1TCATO CTO GMT/ p.m.), v.:Ts atproc spAropev vx 61.6Pq ap.eva i raihr.i5, PS
ascii; Ord") e6oarh p.rig bekinia. Yrz /Ent aiwrviv Tot), ap.e p.re exaticip.e amen
1COO sp.7C0p2OrAp.E, WAI vjarip.s : Isar. TOOTO CipTLCZY u.) (DritiTCeaxog, up.e Tor.
axot; curet) erzete, nal cre)vo xe rev litptxCriv vr Oa; aoar larc= TO TCPOTO%
go; corapytaaaro cdsap.rcoopw Rove rc Triv SA., TOO ParouX Bou, Sep
Teptuv los tviv porMrcv TOD ho icd tie yip pooVriv 'COY It'Aol, eipxovrov
xxt p.i1A.i p.a; Pie),ap.e va'ext va OoksCop.e y.r4 %ft-A anouiia;op.e. &,h rvip.tv wit
xrAocnvl Toe ne8roo, To iunauv u, Orb; yr2 TO CIOE:P. STX.OXM vat os XaPa.
Qp.0c TO ISZat KA; -qva propm, an: 11Y.3 CTO p.S30 t 00..r.L3a, Wh!.. opa Wit
apTSq sq pax, p.e Toe; xprarTivouc, ant sips an OX,Xv, IVA ICU:1011SY %C4
!JACO Wally b'oek.firzy, Ica: p.n.s xptacprq ara Ty); wprg. Tore ToPop.e Cg vci
!icy exop.e t protium, vi Miro TV p.ciapn. csrpata tn, '11 also rviv Ocactaxy,
 yIvania

our, cqr, .531026.1 733k 01673,l 5,a1173r93. 03. 006 SzTI 736 lor b. uthIA3dm
noi srl 611.3. rntrfri 001 010 '6.00/.7,d ln% zet 5b4radi ii. 704.16367) 'Goo vdlx -dnyi
74:1011/.
A73 517,3
S3Io2b.1 Snox1.46 010 ti.,001.13a 'DA A0013117. Vtt 1%OV.73% 11031.01
7,6 3140%01dge 5033 VA 1002 01 5038 13.61130`(.737. 731V '016732. 311. 0071 rolvd
(r,Ioll 17.% '103 zdamii 'Goa 'r,Ob.g ALI Ando, (mum rm ivra b.r)1(3731
)
'50un3l673d4 731% 313()07.10 736 31723 010 `b.001,73,1 173)4 ZA 3343073% MILMOdth
7.6 6171 313/7343 7371.ox 502 313X3 '31016.1. itrodx1 11.10o 14 L3,00173,1 36713
53er,16,31331izcl2 1737. 3IA007.C.1.3413 131.1.031 ALID '6131X73,03 731C. 'tor/Xs 1737. zduor3
/ 7343710134A1 401 LiAzio Ski `5NY.73.ta 336
611 Anoorfeans 5310211.1 5L1so3gi
473007 6001073%1273 5311131 '52'02 A32 3136371 b. z ',Alpe 6Go'i vikx 726

.31607.200d31 7.1 731 014)73 734 A73,6171 AL 5045.131 '3102141 Li FIN 0273 'A0203
31736e3273 67.C.07
'rmbaconourizu 5.10) b.)13 Alma& -mx '53113 55.1r012 oa -
5,3717,07.4e zlthr, 133.
13173000135 "73074331
173% Xip 7717307,X3 6*107 371730M3X02.3
311 1001 500(131.00 173% 37173'1.13.103 401 nour,la : 311
rpt 57311 113313l
mol2r4f. .0e203 -trru
107;r1 403,0273 Ab..734d331. 5021, .A76113 171% '3.17:r2L our, o.ro '5013311 noun) ariab.
5odwo FrA 52ria lux b. vit42,4cav ,57,0 Aze srai ttrAbana `531026.1 -roc -3211/4101d1Y.14u3
an 731273% .7311120 1737. 1d01 631037107371,61730 502 rm .A371071737.7,1 17i7. Idol 3x7323
5, 01 Id8630 57311 33,n00733dX 5r(1 (53203 ix
ois '2073 737413 313d03V3. LIO A32
r0X3 173%
73XE(J13. L'(13.10 OCLVIG,3 5310213.1 731173,32 613.10 'ALY..011 173% 01 7363
734

50d371 '573160103 ize.t ose 371/1. mla 17.3 001D%4002.4.1X01 (JO 0270 ALI A171L1
.001 173% trrt73 31732 023 co 5071007. 343L (070) 00473273 7/10 731d13202 1737. 02.73
ALI kr31 tan I.00,100[1 Izz 53172.110 vuTrz,%Ir,% 34th npun 4.2.7.,Tw. 02z 731
03,

'73173000d, nx
63103710001.) 736 4111 0%73% 1032 01 .737173d2 37173 5(0d31 03. omY.
-
mdou nr) ls.o2 co 5038 %lib. oaLss Liii. arlsoadoivii. sylorcag 31l73X arly 3110X3
50630 50,11C 601 '(.030 sms 53101 rwt LAs.1). 11.
73r(002 sreri 5000t .arlovy o'y
!Alb. 57A 53`(13.103 L 73LIA36)73 '5730 A7301(4. 731000 cm% 37100Iold07.g ALI -natho
73111 '000 '0071311.b. 173% A32 1213C/2 73A 5L113.10 11. 7313.163(1,13 '000 002M 5304. 6063.53
'60=0:3 Ertr, 3id9 53113 731% arioxbzo ALI 7313.143673 .00n art» Andb.1373'r1 07.3 601
A020 kim Jo 7:4? 5b.i. Szdro A32 73ittidlig3 7:11% 0012.0 521021).1 ALI 73L.342673
'000 3117.) oXs 5006311,010 5003160d0A73 30 500201 Thl 57371 A00(1,43 20X3 /7-3%13.4732
1731C
0X3 50,171 734 6171 400(A3 1.7.% 5001 043X31A732 1013% "7343.7113. 173% 3101

LiL `3710XLIA10 311 401 Af3A0IdY.L.102 401 '73103,31 7312 ALI 73L1A34.73 '000 173%
503L Xa xut 144411. `lnayoub. 51,4,20 1X3 `AoLoy. axrnt, arl 5noi 5ooumdiym `57,11
'nu. our, Lib. arionadouria '3110v1) LX13.10 5Li. A.3674 73L1 000 H Ss Sorl 73A 5.10
-
3710X 9002 1737. 023 rvt ttooilr,u, b.o%dolis 'Zv.001 37173 737173%3 73171 .t.1.3. 47363
0131M173% 0273 ALI 4A7.4X73'(11 173% 1(101 573T1 31.3731dX AWAY) aro./ zle ALI
73LV102 5114 r,L.Ittethrl non 173% 731 73b..6./a13 ski 73LIA3.610 '000 co vrtihoduH
51.1.su 1Z1f. to d:701000K 73 '51132 lzu b. so51.3273 '000 737100X11 301.1.7331,173%ALIZ%
-
'AL3.73%
13X02 A0013dEX ALI Z1.3.1A47/ '000 17.% noollch 001 ldsX non 5c03 ;ynlari
-
Sochi 5noi 'Aotf.x.ap nu our, ALI r,lx-,T1r,d) sr,T1 zy.ou 5r,n An0i3d3X 17/4

65.1011213. r.4.2.36,7,
non ir,x 411.1 ugiaIrri oon 173% Ab.l. wdlu '73dtoll.dziv 17331 13.
731.3.1A3(1m '000 73(11% '73d0111dVIAI AnIC0 5ol10 Li `Ab.drodi alimdi all 01 -idaX non

wub.,:vriod 7312 731% 003d03L713 nit .onon/mAr) sr,N Ti. b.nodY. 56.2. 1333..A.vim 5730 b.vou
b.xxer. iIz oolo.Anoll
LIV PREFA TA

La piargiuc: AXio, i.a erpaqn5 van vtfko to nantvl aoo, nci t. eTw note as lave
nanivv, wd p.e Xeirc ettl rAw, 7-1 tl au; wryi w KrptaCv3 Yu TOY IrfiCTSPECTS.
AXto, nopa Mcipyrcopu, napthrako as YU pa/...5 xOTCOV va ITUYIC OTOS, CATEYT1
TOY Kaneltu, r.yj p.e TOY PUMA, itta arov Repro, va Too; Soas Ts; -par;
p.o.o, nal va Tea (sic) naaxratc, prop: ()Al; liyaX/ xocvevx nateppo va ye
poor, TOY aye vti anis TO PaTooN, %al va toy x.taiv, na0o; wsr eo4 opa,
%at cuaav neacv coo viRov.
Too tlp.tultato war liTancp.evto p.ou vita) nat jc vqv tep.uotaviv p.00
prtepa v.rpa Mapiewpa tyip.roic e)(ii to.

IatA i traducerea scrisorii, pe care am tipArit-o pAstrind

Drtokrafia, fArA accente, a originaluluT:
Prea.cinstite si iubite fiule Radu Voevod. Mult m inchin Domniei Tale
si mamel Domniel Tale roU Inchin, si rnii Inchin mult i prea-cinstitei si de
neam bun mamei mele, doanma Mirioara. Ci Ic1 dad de stire Domniei Tale
cum c. a veuit Francesco la Nicopol ; si cii slot la Vidin, i nici eli n'am
avut voie s'a merg acask la mine, nicT el n'a putut sil vie la mine, cu tabkra (?) ;
cu mila Jut Dumnezeil ni s'a dat voie sa vie acasil la el, dar an fficut cum
am putut i am venit. De aceia a zk'bovit Francesco, dar acuma aud cii vine,
pi trimit i pe Chiriazi sA-;1 dea de stire ; infaiu, cum s'a ziibovit steagul numal
pentru slujba lui Radu-Vocli, al doilea, cc ajutorul lui Dumnezed i cu voia
domnilor celor bunt i prieteni al mei, ne-am pus si slujim i s slrguim pen-
tru cinstea si binele copilului, pe care Dumnezed sa-1 aducil bine 0 bucuros.
Ci copilul midi este depart; i e la mijloc si marea, 0 este 0 chiar rUzboiul
acesta cu cresting. Si ne-ati trimis i pe nal i facem oaresl-ce treabi bunU,
si ad nevoie de nol acuma. Acuma atita &MI avern sd nu fica Impiedecati sail
de drumul eel lung sail de mare sail de alt neva. De aceia mi-am pus In glnd
sd vil Domnia Ta cu mama ta la Ragusa ; i sä cril Domnia Ta, doamn5.
MarioarU, clack at ceva prieteni la Ragusa, sa caute un loc bun s'a stea pUnii
ce va da Dumnezell bine. Pentru aceia, fiule al midi, Radu-Voc11, si hi, mama
MI, Viso, in ceasul ce va veni Chiriazi si Francesco, s icijT s veniti la Ra-
gusa, si s. staff cuminte, sk.' nu scoateti vorbi cii aveci ceva, gindindu-vli bine
cii Ragusanil sint negustori si se gUsesc multi In Tara-Romineascri, i ad i
bani iraprumutati la Domnul Teril-Rominesel ; i sii nn afle cineva de pe acolo
clad se atti de aceste slujbe, nu sk mai face slujba i slut cari cautk sii o im-
piedece (?). Pentru aceia sl nu afle nimeni nimic. Si, despre cheltuialU, asteptati
putin, cacI si eii scum stall tot asa, cUci am cheltuit cu ()stile foarte mult, i altele
le-am pierdut and ne-am batut cu Unguril si am trimis pe lancu. Nu-mi mai faceti
nicl o cheltuiald. Si veI afla de la Chiriazi cum a fost i iarUsi, din altU parte,
de unde aveam nadejde i noi i Domnia Ta, nu ni-al trimis nimic, si ne-arn
apucat de niste case, si acuma ne minim cum s le facem, i acorn, iar, la
Sefer, ni se cer alte cheltuiell. Si di bani gata stiti ci n'am, sr am vrut si
trimit ski vind ceva lueruri la Stambul si o parte sinitind, si nu shit eil [PA.,.
(?) din cinstei MI. Si iarisi, alta, aid lumea e toata in picioare, g de la
 PREPATA

Stambul pang la Vidin i djumurile i cimpil sint toate pline de ooti, i ne

temem sa nu ajunga lucrurile la un sfirsit rau. Dar la inceputul iernil (?), daca
va da Dumnezeil sangtate, 1, ce voiii putea, voiii face, dar avem credinta In
Dumnezeil ca Oink' atunci afacerea mea sa fie sfirsita, dupil cum ni este voia.
Alta, dada' mi-al trimis ceva Domnia Ta, all venit toate In buna stare,-0-ti
multamim Domniei Tale, fial mieli ; si na trebuie s5 trimitl Domnia Ta, care
esti In Ice strain, ci se cade ca Rol .411 trimitem Domniei Tale. Dar martur am
pe DumnezeU cg acum In acest ceas, ream putut st-ti trimit ceva Domniei Tale,
dar am trimis oameni In anume locuri sa-mi ante bani cu imprumut, i na-
clajduiesc s riu vie farg isprava,- astept In fie-te zi. i atunci, daca vorn
II fkut ceva cc Vizirul, care sa trafasca. Intru multi anl, pentru Domnia Ta
oi cum are sit fie lucrul, Ii voill da socoteala, iar cu oamenii mei ; i, din ce
voiu putea, Iti voiii trimite Domniel Tale. Mi-al spus sa trimit pecetea i acolo
st faca alta ca aceia, dar am facut una la un Tigan muntenesc. i acuma c
de nevoie sa fill aid. largol, pentru slujba DomnieY Tale, oi fratti Domniel
Tale, Ibrahim-beg si Mustafa-beg, 0 surorile tale, Ihuma-Catitn i Caise-Catint,
mult se Inchina Domnie Tale oi-tY saruti mlnile, ca until maY mare frate
al tor. i din familia mea [haremul], mult ti se Inchind ?i Declaim Tale
InsutY i mamei tale, oi doamnel Marioaret i Dumneata, doamnii Marioaril,
cind trimiti vre.o scrisoare. scrie-mi cu mina Domniei Tale greceste, ca sii pot
sl cetesc. i anif Domniel Tale fie-51 multi oi buni. Amin. rsil lunie.
Alta, mi-al scris, st-ti trimit Itarcin (cal?) al tau oi eil n'am starin. pIti may
spul alta, despre care, daca-tI va vorbi lhiriazi, sa-1 creel, Alta, doamni Ma-
lloara, mll rog Domniei Tale sa fad.chip sh mergl la domnul Capello Impreung
cu Radu, oi la Bembo, sll li daI scrisorile mele i sii cerci, poate 5ll scotl vre-o
corabie all dud. pe Domn la Ragusa. i sa-I Ingrijeoti ca i parnh acum, i ca
pe un flit al Dumitale.
Prea-cinstitului si iubit fill al meii i prea-cinstitel mele mame, doamna
Marioara, si se dea cu cinste.
IL

Cronicile sirbesti' ag fost intrebuintate 'Ana acum Ia nof

in cloud lucr.ari. Una' s'a scris in secolul al XVII-lea pentru
a servi ambitia nobiliard a familieT Brancovici, cealaltä e
opera Greculuf Fotinó.
Sa examinam in legatura stirile bune sag rele, aducatoare de
luminä sag de incurcaturd, pe care le cuprind aceste doua scried.

Fotinó contine intaig, dupa un izvor sirbesc, stirea el in

rázboiul dintre e Mihail Craiul Bu1gariel i «Sisman Domnul
Sirbieb a fost chemat de BulgarT Dan Voevod al Teril-Ro-
mänct i ea el a perit in lupta, la 1298. Se stie intelesul pe
LVI PREFATI

care 1-a dat d. Hasdel. 1 acester mentiunr, pentru a intari exis-

tenta lungulur $ir de Domnr cu care doria sl inzestreze istoria
poporulur nostru. .
Un Sisman pe la 1798 a existat, dar era principe bulgA-
resc la Vidin. Dar pe acest timp domnih. in Bulgaria Svia
toslav fiul lur Terteres, si nu Mihar. incercarea de a-I identifica
pre Mihai cu un pretendent ce apare un singur moment,
sprijinit de Bizantini, si dispare, mi e serioasA.
Pe urmd, de aceastA luptd nu $tie nici un izvor bun $i con-
temporan : nici sirbesc, nici grecesc, cu toate cA se povestesc
foarte pe larg lucrurile dunArene. Si niel un istoric pAnA
acuma n'a descoPerit extraotdinarul eveniment.
Avem, prin urmare, la Fotinb, o confusie intre hipta de la
1330 a lur Mihail Bulgarul cu Sirbir, luptA la care participara
Muntenii, $1 intre $tirea mortif unuf Dan Voevod, ucis de
care Sisman, $tire care circula, cu data nesigurA, prin cro-
nicile teril $i cele strAine.
A doua stire e aceia despre o cAsAtorie intre «Cralul Ali-
hai» $i fata lur Dan. Nu putem $ti in ce forma lucrul era
afirmat de cronica sirbeascI, «a lur Simionx., pe care a avut-o
la IndAminA Fotine), dar e, evident, jvorba de incuscrirea
stiutA dintre fiul luf Mihar, Alexandru, $i fata lur Basarab.
Restul e inchipuire zAdarnicd.
Si, find-el e vorba de cAsAtoriile dinastilor veCinr cu prin-
cipese romine, nu se poate admite el acel &ppm, VT.; MA-
'X'COC;, pe a cdruia fatA ar fi luat-o, dupl Gregoras, regele sir-
besc Milutin, era un Domn muntean. Pentru Bizantini, pAnA
tirzia, este o singurA BXniv., cea din Tesalia 2 Cind vreafi
sl vorbeascA de Rominir din. Dacia, er nu gAsesc cuvinte po-
trivite $1 culeg la intimplare in vocabulariul archeologic. Un-
gurif sint la Cantacuzino atipspot, Rusir 'Pk, Tatarii Scitf.
Dar clad, la povestirea lupter de la Ruscluc, intre Bizantinr
$1 Tarul Alexandru, cronicaral trebuie si fad. deosebire in-
tre Tatarir pagIni, autentici, $1 Rominif de supt stApinirea lor,

I f n Negru-Vodel
2 Cf. loan Cantacuzino, I, p. 320 i urm ; III, p. 94.
 FREYA TA LVII

cari si el sunä din buciume, gtrimbita scitica», cu gsunetul sal-

batecp, cari si ef navalesc calari i arunca sageti din goana Ca-
lului, el nu gase$te alta. expresie decit cGeiT de dincolo de Istru 2.
Terteres, tarul bulgar, lupta cu Bizantinif fiind ajutat de
g Alanis, si, asa cum ni-i descrie Gregoras pe acestia, am re-
canoaste in ei iarasT Romini. Ond in 1330 incepe razboiul
dintre tarul Mihal i vecinuf sAa al SerbieT, eel d'intlia trece
prin gPanonia$, $i nu ne putem opri de a vedea in aceasta
tara. pe a noastra '. 0 singura data Cantacuzino intrebuinteaza
termenul de Ungrovlahi necunoscut luf Gregoras, luf Pa-
chymeres, pentru a fixk o deosebire necesara. tim ca
in relatiile lor cu SlaviT si Grecif din peninsula balcanica,
Domnif hostri adoptara. acela$1 termen. Dar el nu veni de la
dinsii, precum nu a venit nicT termenul de cTransalpinat,
intrebuintat de Domni in relatiile lor cu Ungaria. Unora $i
altora, vecinilor de la Nord si Sud, li se vorbia pur i sim-
plu limba lor.
N'avem prin urmare nici un motiv pentru a inlatura mar-
turia altuT Bizantin, ca sotia lui Milutin era fiica Despotului
tesaliot. tim cA acesta era loan Angelos si ca lua si titlul
de stapinitor al VlachieV.

fri 1298 Cronica luf Fotin6 ar fi pus ca Doran muntean

pe tefan Mailat, care a iatemeiat Fagarasul. tirea se aft,
la.. 1300, $1, in Cronica lui Brancovici, care da si ea titlul
fdra sens de gVoevod muntean) lul Mailat. Ar fi grea de ex-
plicat in ce chip aceasta. notita ardeleana, explicabila la scrii-
torul brancovicesc, se gasia si in cronica sirbeasca a lui Fotind.

gDupa cronicile unguresti si sirbesti», mai spune Fotin6,

s'ar vedea cum (loan Basarab, Ban al Craioveiv, a ajuns
Domn in Ora de dincoace de Olt. Nici un izvor cu inteles
$i insemnatate n'a putut da istoriculuT grec aceasta stire.

' Gregoras, I, pp 173, 428, 431, 459, 465-6; Il, pp. 19-20, 303.
Pentru deosebirea de sucotealii. In ordinea femeilor lui Milutin, intre pri-
3
mul $ al doilea izvor, v. Onciul, Originile principatelor.
LVIII PREFATI

Tot de la «Simioim al sari, pretinde a fi luat Fotin6 si

amänuntul cl lupta ungaro-munteatiA din 1330 a fost pro-
vocatA de intrigile cAlugarilor catcher, call ar fi fost pedep-
siti apor-- clupir turbatr) pentra aceastA actiune a bor.
Acest amAnunt lipseste in a Cronica lul Brancovith, care,
totusi, pomeneste lupta. Cum e si usor de v Azut, aceastA stire
se raportA, nu la rAzboiul din 1330, ci la luptele de mai
tärzia pentru stApinirea Vidinului.

Cronica brancoviceaseA aminteste de presenta timp de dor

ani a Tatarilor in 4 Transilvaniax. la 1330. Fotind are in
aceastA privintA o povestire intreagA. Pe la 1342, Vlad-VodA
(Laic), avind fried de regele Ludovic si de Tatarr, chiaml
pe csocrul, WI, *tefan al Bosnier. Cu acesta bate pe Ta-
tarT, cari stätuse dor aril in Ardeal, dar nu pe Unguri. Vlad
e supus de acestia, iar tefan alungat.
in 1342, Banul nici nu s'a miscat din Bosnia. ,Stefan a
avut o singurA fatA, care s'a märitat cu Ludovic de Unga-
ria, in 1353 insA. in fine, la 1342 nicr nu domnia, Viad-VodA.
Explicatia ar fi aceasta. Ludovic, care a fost mar tArzia
ginerele Banulur tefan, avu in oastea sa contra Tatarilor
trupe bosniace. 1, poate cu acest prilej, Vlad-VodA, fAcind
causa comunA cu acestia, se va fi ciocnit .cu UnguriT, cArora
stim el le oferi pacea tot in 1342.
tirea fa1sA despre cAsAtoria uner fete a kr LazAr cu un
Domn muntean se gAseste si. ale, dar Domnulur nu i se
zice Radu, ci Dan.

in lupta din 1371 a crestinilor cu Turcii, Rominii n'ar fi

luat parte, pentru cA ajutorul muntean, cu fiul de Domn Dan,
ar fi sosit prea tArziii. i totusi , cu Dan saii fArA, Mun-
tenir s'ail luptat acolo1.

Cele ce urmeazd: marele rAzboia al lur Hunyady, ajutat

I Cf. studiul mieii asupra Lupelor pentru stafinirea Vidinulur,In Colmar-
birile j:)e 1900.
 PREF.% TA LIX

,s1 de Vlad Dracul, cu Turcif innainte de 1443, reocuparea

de Vlad in 1448 a locurilor ce-T fusese luate innainte de
guvernatorul ungur, luptele luT Tepes cu Hadim, visita lui
Basarab cel Tinar la Sultan in 1470, sint toate greself,
si dovedesc, sag cä versiunea cronicif sirbesti pe care o avea
Fotin6 era foarte tirzie si desfigurata, cum sint multe pe
care invatatT romini le-ail intrebuintat pentru a Clumina.:0
timpurile obscure ale istorieT noastre, sag cä el n'a stiut ce
sa facä din materialul ce-i stdtea la dispositie.
Cit despre «Cronica luf Brancovicfp, ea da, cu cea maf
mare incurcatura in date Radu-cel-Mare domneste la 6980!,
data 4 mortii, luf Vlad Calugarul, a luT «Basarab-Voda al
doileaP (Neagoe) si a luT 4 tefan Voevodul de la Voloscap
(Ste fa n-cel-Mare !).
V enim acum la Luccari.
Ar trebui sa am alt material la indäminã decit acela ce
se af15. la Bucuresti pentru a schith biografia acestui cronicar.
Era dintr'o mare familie ragusana, care a avut dese rela-
tiT cu %erne noastre. in secolul al XVlea, cind gäsim la Tir-
goviste negustori din Ragusa, ca Bogdan VlagievicT, Rata%
Boghisici si fratif Iurcevici : Maroe si Marin, un Vucsici, un
Bosniovicf, in acest secol nu intilnim pe nicT un Luccari, cum
s'ar putea crede'. in veacul urmator, catre sfirsit (1583), un
Secondo de' Luccari tinea balled la Silistra, seirdfie adeca, im-
preuna. cu fratele sag Ioan, si facea afacerT cu Curtea munteana.2,
Iacob, fiuI lui Petru Luccari, autorul Cronicii Ragusei sag
Analelor eT pe scurt, petrecuse, cam ni spune insusi, maT
multä vrerne in Bosnia, in calitate de ambasador. El stätu
un timp la Constantinopol, uncle facu cunostinta unuf Marocan
venit ca sa invete matematica si filosofia. La Sofia, el avu
prilej sa vadd adesea moastele unuT mare Tar sirbesc.
Trecuse poate si prin Polonia, de vreme ce vorbeste, ca
un cunoscator, de teranif de acolo : «hlopzip. Stie ca. la
Samocov, in Bulgaria, sint mine de fier. Vede un chip «nel
1 V. anexa la anemia.' Preka.
2 V. Coatribu/iile male la Isloria Alimtenier, In An. Ac. Rom., XVIII.
LX PREFATX

monasterio di Santa Maria nella giurisditione di Stanimacca,

elite. di Tracias-.
Cronica si-o scrise in 1601, cum iarasT singur iii spune :
«in anul 160r, cind scriti aceasta carteD. Se ?tie ca ea aparu
in 1605.
Luccari, care a fost invinovatit de neexactitate i pe care
nu 1-ail urmat, nici nu 1-ail tinut macar in sama scriitoriT ra-
gusani ulteriori, era un om foarte invatat si adunase !Amu-
riff din tot felul de izvoare pentru istoria sa. Afara de cele
apusene sail de o natura maT generala, el citeaza docu-
mente din Archivele Republicil, cronicT de famine ale nobi-
lilor ragusanT, cronici sirbesti, bulgarestl, bosniace, armenesti,
persane, povestiri despre Hrvoe i despre Stefan Dusan,
tratatul ArmeanuluT Haython, calátoriile liff Marco Polo, scrie-
rile luf Paul Giovio.
Intre ce spune el si intre analele anterioare din care o
parte a fost atribuita unui strämos al luT, Piero di GiaComo,
care a fost ambasador la Neapole pe la sfirOtul secolului
al XVICa, nu e nici o asämAnare. intre altele, in acelea lip-
sesc or! ce ldmuriri privitoare la noi. CäcT ele urmäresc nu-
mai dezvoltarea Ragusa, pe cind Luccari spune tot ce tie
despre felurite lucruri, indatä ce i se oferd ocasia. El crede
cä trebuie sa-si lamureasca publicul asupra tuturor terilor a
aror istorie o atinge.
Ce spune despre nol ?
El incepe cu razboiul din 1330. Pretinde cä un strabun al
Nicolae, fiul luT Marco de' Luccari, a fost la Vlaico
luT,
Voevod, pentru a-1 indupleca sa nu se amestece In razboiul
dintre Sirbi si Bulgarf, saü, dacá se poate, sa ajute pe «Dusan».
ta schimb, soli bulgarf cereati alianta Domnuluf. La urma,
Vlaico s'ar fi hotarit sä ramiie neutru. Lupta s'ar fi dat fara
de dinsul. Dupa izbinda, Stefan ar fi pus un noti Tar in
Bulgaria, in loc s'o anexeze, numaT pentru «a nu atita impo-
triva sa ura Ungurilor si Muntenilor».

Publicate in doul volume, tn Afonwnenla Slavorum menVionalum, Sert-

sores (Analele scurte, Ragnina, Resti 0 Gondola).
 PREFATA. Lxr

Acest Vlaico ar fi fost fiul luT tNegru-Vodg), care in 13 to

ar fi luat in stApinire tara aid se plaseazg ceva eruditie
archeologieg, dupg izvoare proaste si amestecate, t o descriere
a regiunilor fAcind cetate in Cimpulung si ceva ecortine
di mattoni .cotth, ziduri de cgramidg, la Bucuresti, Tirgoviste,
Floci si Buzáü, farg a mai pomeni Argesul, unde e ingropat.
Vlaico ar fi flcut cetatea Giurgiului i o alta lingg Bran.
Apoi iarãi, descriptie i archeologie, cea din urmg, proastg.
Mar departe, Vlaico si-ar fi mdritat fata dupg Uros al
Serbia', i negociator al cgsgtoriei ar fi fost acelasl Nicolae
Luccari. Fata ar fi purtat numele de Slava.

Innainte de a trece la alte notite, sg ne oprim asupra

acestora.
Engel .citeazg un trodoslov sirbesc2, care vorbeste la 1368
de ridicarea in potriva usurpatorului VucaOn a unei ostiri de
Turd si a luT Strasimir de Vidin, din partea Voevodului
Vlaico; socrul lui tiros, victima lui Vucasin r.

in toate aceste lucruri, e un simbure de adevgr i imprejur

multd incurcAturg. Dar sg. urmgrim asemenea tirr sirbesti
despre tVlaicop intr'un al treilea izvor.
Prin liberalitatea aceluiasi nobil ragusan, care tipArise Cronica
lui Luccari, apgru in 1601 cartea, marele in folio al lui Mauro
Orbini despre tRegatul Slavilor". Ambele lucrgri staii, evi-
dent, in leggturg.
in cea din urmg se afig doug stiri relative la nor, si amin-
doug. privesc pe Vlaico, cuceritorul Vidinului, cel mai popular
peste Dungre dintre Voevozil munteni ai secolului al XIV-lea.
Pe la 1350, ni se spune, Craiul sirbesc peti si lug in cgsg.-
torie pe «lata principelui muntean). E Slava itif Luccari.
Mar departe, Orbini atinge luarea Vidinului de Ludovic,
care lasg acola soldati unguri. ((Sag pentru cä acestia pradau
in tam so, sair din altg pricing >, Vlaico vine cu oaste mare si
iea Vidinul. Orasul fu ars, iar Ungurii se retraserg tin cas-

1 Gesch. von Serwien, p. 32T.

LXII PREFATI

telele vecine.D. Locuitorif furl stramutati de cealaltä parte a

Dunarii, iar Voevodul ramase la asediul castelelor pomenite.
Dar in ele, care erail tail de felul lor, se gasiau 400 de ostasf
unguri $i $eizeci de balestrieri genovesi. Resistenta dura Edna
la intoarcerea regelui: atunci, mai slab fiind, Vlaico se in-
toarce in tara sa. «Apoi flicura pacev : Vlaico cia innapoi pe
Vidineni, iar Ludovic cla drumul WI Strasimir, fostul stapin
al orasu1ui. Dar il supune la juramint $i-f opre$te ca zalog
cele dotia fete, dintre care una, Dorotea, iea pe Tvrtco al
Bosniel. in fine, mar tarziti Vidinul e atacat de Turd', cari
prada $1 in Muntenia. Insa Domnul de aid li iea luntrile, if
ucide $1-T inneaca.
Mentiunea lur Nicolae Luccari, care, cum se vede din Re-
formafiunile ragusane, traia in 1330, dar n'avu nici o misiune
in Serbia sail la Munteni, nu trebuie sà ne in$ele. Nu
din cronica famine sau din hirtiile acestui strámo$ a luat
scriitorul nostru $tirile despre «Vlalco». Daca ar fi avut
acest izvor, nu ar fi confundat pe adeväratul Vlaico cu «Ba-
sarab Ivancox. din 1330. Avem a face mai ales cu o $tire
de provenienta sirbeascd, cu un rodoslov necunoscuCde unde
a luat $1 Orbini.
Vestea despre casatorie e buna, $i din apropierea lui Luc-
cari cu Orbini $i anonimul lui Engel se vede ca. Anca, sora
lui Vladislav, a fost maritata cu Uro$, $i nu cu Vuca$in.
0 lupta a acestuia cu ca doi cumnati ai mortulur e posibila.
Ea nu s'ar potrivi insä ca data : in 1368, Strasimir era Inca
in castelul din Croatia, inchis. Va fi fost mai tirzlii.
Dar povestirea despre Vidin, in Orbini, se dovede$te a fi
absolut exacta $i consuna cum nu se poate mai bine cu iz-
voarele autentice, contemporane, cu scrisoarea regelui Ludovic
din 29 August 1369. Asa a fost : cetatile au scapat necu-
cerite, regele a alergat in graba, pacea s'a facut fail. varsare
de singe aid, cele doul principese au fost oprite ca ostatece,
clocniri cu Turd avurd loc pe Dunare. Pänd $i mentiunea
balistarilor genovesi trebuie sa fie adevärata: Bertrandon de
la Brocquiere ni spune cä in lupta de la Golubaci a Ungu-
 PREFATI LXIII

rilor $i a Muntenilor lur Dan al IIlea ca Tura', ar fi fost de

partea crestinilor i «TIC arbalestriers lombars et jenvevoisal.
Cit despre stirile despre inceputul principatului muntean,
e o singurA presupunere de fAcut, Luccari, in relatie cu Mun-
tenia, a cunoscut, direct sail indirect, acele anale slavone ale
provinciel ce existail pe acel timp2. Si nu e fArA insemnAtate
cA ele vorbiati despre descAlecatul lur Radu Negru, la o
clan. oare-care. Dar discutarea acestza punct ne-ar duce prea
departe.

Si Luccari i Orbini vorbesc de lupta de la Rovine, dupa

o versiune particularA, mult mar bogata decit cele ce ni s'aa
pastrat, a cronicir sirbesti. Sultanul ar fi trecut pe la
Severin ceia ce e mar putin probabil, Severinul fiind pe
atuncr unguresc, si lupta s'ar fi dat esupt ora$111 Cra-
lova). Marcu Cralievici ar fi fost ucis, in aceasta. luptA, de
un Muntean cu numele de Ratco. Trupul fu dus Msg. spre
ingropare intr'o mAndstire sirbeascl.
Aid e poate ceva de cules, pe cind cariera lui Musa e
fats expusA. Protegiatul Voevodulut romin s'ar fi luptat ccu
Grecii $1 MunteniTa, i ar fi fost ucis in fuga sa dupA infrin-
gerea din urmA, de «teranii regelur Mirceaa. Pe cind tocmar
el fugia cAtre acel vesnic adApost ce era taxa lur Mircea !
Luccari stie eine a fost Vlad, «poreclit pentru ciudata sa
purtare Dracula. El pretinde CA innainte de abdicarea sa
Murad ar fi facut pace cu (Grecir i Mantenira. La 14.4.7,
loan Hunyady ar fi fost ajutat de «Dan, Craiul muntean,
si Daud, fiul lui Siavup Turcula. Neorinduiala care aduse in-
fringerea la Kossovo ar fi fost produsl de Muntent.
Se stie cA lupta s'a dat in 1448. CA Dan n'a fost la Kos-
sovo, find-ea nici n'a existat, s'a ardtat mai sus. in schimb,
David Turcul, prieten al crestinilor, e o realitate. A$a se
amestecA la scriitorul nostru ceia ce e not" si bun cu lucruri
incurcate i gresite !
1 Ed. Schéfer, p. 225.
2 Ne gindim 0 la pove;tile despre originf pe care le-aa spus luI della
Valle cllugarii de la Dealu.
LIIV PREFATA.

Luccari adaugA cA pe urtnä Dan a flcut pace cu ban!,

aprecum totul se vede din memoriile lui Murgul, trimisul
WI)). in Murgul, trimisul lui V ladislav Dan, trebuie sd cre-
dem. Dar cine e Murgul, ce sint metnoriile sale si de unde
luat Luccari stirea ?
Aceasta e si va fi, multd vreme macar, o problemA. Sa fi
lost cindva la Ragusa un Murgul, care O. fi at-Mat in scris
ce a fAcut stApinul OA in aceste imprejurAri din 1448 ? Ceva
ca «e*unerea la ambasadAz asa de interesantA, fAcutA la
Venetia ita 1477 de Caloiani Tamblac, «unchiuh lui *tefan-
cel-Mare? SA fi vAzut Luccari in Tara-Romaneasca oare-care
insemndri slavone dintr'o vreme asa de indepartata ? Din
nenorocire nu se pot face decit presupuneri. Dar dintre ele
trebuie inlAturatA aceia cd Murgul a fost un cronicar si ca.
de la dinsul $i-a luat Luccari stirile despre Radu-Negru al
«descAlecarey).
Luccari pretinde cä dupA 1453 «Tatarir din Moldova', tre.
cind Dundrea pe bAsici umflate, ar fi prAdat Plevta. eTa-.
taril din Moldova» sint o nociune din vremea lui Luccari,
0 ei nu existati cu o sutA de an! in urmA. Iar despre aceastA
prAdAciune nu se stie nimic.
Acura Intäiü, in intreaga lucrare, se mentioneazA Moldova ;
deci, ca si pentru alte tett se del generalitAti descriptive
$i archeologice. Vorbind de prAdAciunile Cazacilor in prin-
cipat, Luccari aratA cine sint er $1 pomeneste ajutorul ce
ail dat id «Aron si MihaT cu cari art darimat Silistra si
alte «cetAti vecine, . Prin el ar fi scos «Imperialiip pe Sinan
din Tara-Romaneasca i pe Andrei Báthory din Ardeal.
DupA ce vorbeste decr de «aceastä minunatI sAmintA de
soldati mercenarli, Luccari se intoarce la Moldova. «Tara,
dupa Iesirea Hunilor,, spune el, «a fost mult timp goala de
locuitori, dar Tatarii, intrind de spre partea Niprului, ail
impoporat o parte, lAsind restul pentru tainitele si pesterile
fiarelor., In 1358, Dragusa saü Dragoiel acesta e un
nume ragusan «nobil din Hust, oras din Ardeab, o su-
puse. UrmeazA Sas, ell quale ridnsse la provincia a' parti-
colari di Valachia). Dupa el vine Bogdan, care a dat nu-
 PREFATA. LXV

mele tern' csi a primit titlul de Craig de la impgratul Gre-

cilor,. ,Se enumerd : Latco, (Musatin3, Rowan, Stefan, g care
terming Casa lur, Dragop. Iuga,, Alexandru, Eie, care se
inching Polonilor, Roman al II-lea, Petru, Ciubgr, supt care
s'ar fi fäcut prgdaciunea PlevneT, .urmeazd.
Se stie O. data intemeierii Moldova se aflg si la Moxa,
din al doilea deceniu al secolului al XVII-Iea. Dar cea d'in-
tgig räspindire mai departe a stirilor cuprinse in Analele
moldovenesti se gaseste la Luccari.
Scriitorul ragusan mentioneazg luarea Chiliei si Cetatii-
Albe, cu concursul lui Vlad Caluggrul, de Turd, si inseamng
cd pe atunci era Domn moldovean (Stefan cel Bgtrin)
(Batrin), explicind si ce inseamnd «bat-in) in romgneste.
Se mentioneaza si pagubele suferite de Ragusani cu acest
prilej. La una din expeditiile de pradg ale Turcilor in contra
Poloniei se spune O. navglitorii ag fost distrusi la intoarcere
de Stefan. E vorba, pentru secolul al XVI-lea, de prada
Oceacovului si Benderului si de pagubele ce suferirg Ragu-
sanii acolo. in fine se dag stiri despre Petru Cercel si Petru
Cazacul, din care se face un Ragusan.
Aceasta e cronica lui Luccari, si cu dinsa incheiem Prefata.

N. IORGA.

63473. Vol. III. V

 EXCURSUI1 1.

Adun supt acest titlu un numar de informatii care mi-aa

ajuns la cunostinta in timpul tipaririT acestel Prefete. Ele in-
tregesc in unele partT expunerea data pe basa materialuluT
cunoscut.

I. Alexandru-Vodd, ti OUnpopXaxExc, concurentul luT Vlad

Dracul la tronul muntean, da, la 9 Februar 1433, 3.000 de
aspri mánastiril ZografuluT la Atos. Regest, dupa Uspenski,
in Miklosich, Slavische Bibliothek, I, 1831, p. 173 (citat intaia
in colectia W. Schmidt, la Museul national din Budapesta).

II. Pentru relatiile luT Vlad Dracul cu Unguril i posesiu-

nile lul peste munti pot aduce acum citeva lucruri nouã.
In vol. VI din cAnalectele) luT Eder (Museul National
mentionat, fol. germ. 288, VI) se mentioneaza un act slavon
al luT Vlad-Vodá pentru niste boierT ardelenT, din 1441.
Vidi etiam literas in pergamena exaratas et olim sigillo pendente e filis
bombycinis fascia rubris mUnitas, quod abest. Character est valachicus, sed
voces nemo Valachorum intelligit. Vicarius Valachorum disunitorum ait esse
lingua moscovitica exaratas anno 1441 per Vlad Vayvodam Valachiae conti-
nereque collationem immunitatum nobilitarium pro quodam Theodoro eiusque
duobus fratribus ; ad calcem litterarum occurrunt characteres onciales, qui, tit
item characteres quidam midusculi in ipso contexti et initio literaram, rubro
colore scripti sunt. Conatus sum imitari. Ad latus sinistrum legentis
........_
r (iv 6; ti c-c4--°\
Ad laths dextrum legends :
-A.

PFL'i Ef
LXVIII EXCIIRSURI LA PREFATA.

in Exercitationes diplomaticae ale aceluiasT (ibid., fol. lat.

2 242 , p. i I) se intimpind aceastä notA despre actul din 1432
al lui Vlad-VodA, ca stApinitor al feudelor cisalpine :
In tabulario conventus quondam de Colosmonostro extant litterae Ioannis
Vlad Vaivodae anno aerae constantinopolitanac 6940, id est aerae vulgaris
1432, exaratae, quibus se non modo Valachiae dominum, sed etiam ducem de
Omlas et Fogaras profitetur et Stephano atque Romano Boer fratribus pagos
quosdam districtus Fogaras, in his pagum Vajdafalva et quasdam portiones in
Felso Szombathfalva donat.

DacI acest act e cunoscut si tipArit acuma, nu e tot asa

cu cel ce urmeazA i se aflä tot in acel volum al luT Eder
(I). 48)
Prudentibus ac circumspectis viris iudicibus ct iuratis, senioribus consuli-
busque Septem Sedium Saxonicalium harum partium transilvanarum, amicis
nostris honorandis.
Litterarum ipsarum summa haec est. Quaesti fuerant Saxones Stephano de
Hedcrfaja incolas sedis Zeredahel a familiaribus Stephani arceri a glandium
usu pro porcis suis in districtu Omlas. Respondet Stephanus sibi pro suis ser-
vials hunc districtum a Regis Maiestate cum iisdem iuribus collatum fuisse
cum quibus eundem decessor ipsius a magnifico Wlad Vaivoda tenuerit, se vero
ab hoc ipso priore possessore comperisse id semper moris fuisse ut incolae
sedis Zeredahel et alii vicini, nonnisi obtenta ab officialibus districtus omla-
siensis venia, silvis uti possent. Idem deinceps etiam fieri vult Stephanus.
Datum in castro nostro Scharos vocato, feria secunda proxima post festum beati
Francisci Confessoris, anno Domini, etc. LX-mo quarto. Praesentis vero, propter
absentiam sigilli nostri, capellani sigillo fecimus consignari.
Stephanus de
Hederfaya.

Copia trebuie sl fi fost luatä de Eder dupd original, in

Archiva nationala a Sasilor, dar in colectiile Academie! noastre
nu se afld altä copie.

III. intre izvoarele relative la campaniile din 1443 si 1444

ale crestinilor, nici unul nu se ocupd maT pe larg de rolul
jucat de Vlad Dracul decit povestirea in versurT, tinguirea
poetica a luT Michael Peheim sad MihaT Bohemianul.
Autorul era un soldat rätAcitor, care-0 vindea vitejia prin.
terile RdsarituluI, la el acasä sail in Ungaria, multAmita
 EXCIIRSURI LA PREFATI LXIX

strinseT legaturT de pe atuncl intre cele cloud terT. A servit

pe un magnat ungur si a plecat foarte nemultamit, mormAind
imprecatiunT versificate ; s'a dus cu cruciatiT cersitorl la lupta
in potriva Turcilor $1 a avut durerea s5.-$1 vadA $eful, comi-
tele de Cilly, jertfit de ambitia $i invidia Hunyazitor.
in elunga campanie, $i la Varna n'a fost, dar a gAsit cine
sl-T spuie cum ail fost lucrurile. Acel informator se numia
«Hans Magesty, care se luptase poate in amindoud expe-
ditiile, dar de sigur in cea din urna («der sell) waz in dem
Streitex.). Fusese prins de TurcT $i tinut rob timp de $eT-
sprezece anT. Dui:4 aceasta, decT pe la 1460, el povesti in-
timplArile din acele rdsboaie luT Beheim, care le puse in scris
$1 in rimA, fAcind din ele un «Lietlin,, un mic cintec.
Un «Lietlin) de maT multe sute de versuff, care se chiamA :
iVon dem Kung Pladislau wyder mit den Tiirken Strait».
L-a tipArit Karajan, in c Quellen und Forschungen zur vater-
ländischen Geschichte, Litteratur und Kunst>) (Viena, Brau-
mutter, 1849), invAtatä lucrare, care pretinde a fi insA numai
«ein Denkmahl des treuen Zusammentrinkensx, din partea a
doisprezece prieteni vienesT.
Ce valoare poate sà aibA cintecul Cehuld se intelege. DupA
$eIsprezece an! un om simplu, care nu-$T lua note, cu greii
poate sA povesteasca cu amAnuntele de cronologie $i topo-
grafie ce se intimpinA in izvorul nostru un lung i incurcat
rAzboid, prin locurT cu totul strdine. Ce e mar slab, mai putin
demn de incredere e dee! ceia ce ispiteste maT mult la in-
ceput : datele precise. Ceia ce are valoare e anecdota, inci-
dentul.
Asupra insemnatatii lui Beheim au scris Zeissberg, in
Analekten our Geschichte des XV. Jahrhunderts. II. Erin-
nerungen an die Schlacht bei Warna («Zeitschrift für die
österreichischen Gymnasieny, 1871, pp. 81-114) $i Huber, in
«Arch. fiir öst. Gesch.x., LXVIII. Ceia ce voin O. fac aid,
e numaT sä aleg $1 sA retipAresc partile ce ne privesc, farA
o critica pe care cetitoriT o pot face singurl. Dar foarte putinT
dintre din$iT puma! ar putea sA aibd la indäminA acest izvor,
de care nicl un istoric romin nu s'a putut servi pAnA astAzT.
LXX EXCIIRSURf LA PREFATA.

Campania din 1443 se terminA, si

Die Reczen bliben in Sirvei,
Die Walachen in Walachei. (I). 38.)

In cea noud, cind se ajunge la Vidin (cf. textul nostru si

izvorul citat acolo):
Im kam zu Ili Iff in kurczer Stunt
Mit krefftiglicher Were
Trek le waz er genennet,
Der Gross-Waida von Walachei:
Siben tausent Man kam hyn pey,
Da man dy Stat aussprennet. (vers. 325-30.)

Cind se orinduieste armata, al sesele ebanderiuv, compus

din acesti 7.000 de oamenT, rdmine sA-1 conducA Dracul :
Daz sehst Trakle waz fiiren,
Der Gross-Woida von Walachei. (vers. 350-1.)

La cetatea din stincl, «Petrusv turceste, «Peters Piirkz.

nemteste, cind se asazd scdrile de asediii, Dracul dA oamenT
de aT saT, dar ei sint datT jos de pe zidurT si treTzeci dintre
eT pier ; si soldatiT regeltif cad, in numär de dotazecT si cinci,
impreunA cu o bucatA de intariturA, de care se acdtase. Cind
TurciT vreaii sä fuga, Vlad, care stie locurile, ii asteaptA la
iesirea lor tainuitA si-T ucide :
Weil der Sturm waz am pesten,
Da kam Trakle von Walachei.
Sein Steig Leitern praht man hinpei,
Da stigens gen der Vesten.
Da daz dy Turken wurden gwar,
Sy eilten schnelliglichen dar
lin slugens -von der Maure.
Fun disem Velsen dahin dan
Vieln sich zu Tot wol dreisig Man :
Sy liten Laid und Traure.
Der Kunig mit den Seinen prach
Von der Maur ain vach vil drat,
Daz schlug funf und zwainczig zu Tat
Mit dem Kamer hineine.
 EXCORSURf LA PREFATA. LXXI

Die selben Turken heten ain

Verpargen ',adz suss dysem Stain
Haimleicher durch dy Erden.
Da vor lag Trak le Waida nach,
Wist er nit umb daz selbig Lach,
Dy Turken vil unwerden,
Auch nit wisten da vane.
Ir vil dy trungen in daz Hol
Und mainten auss zu kumen wol,
Daz waz Trak le verstane.
Waz er der Turken her auss vant,
Dy liss er taten allzuhant.
Da daz die Turken sahen,
Sy lluhen wider in daz Hans, (vers. 547 0 urm.)

FArä sä se dea cu tunurile, pentru a cruta femei cretine

prinse, ce apar pe zidurf, cetatea se iea i, firWe, garnisona
e omorità. Ca i n anul urmAtor pe Dun Are, cum se vede.
Nu se poate o asämanare mai mare : atita doar c in 1445
Hunyady evith marea lupta de la urrnä.
La Varna, Dracul face pe spionul i merge noaptea sã
vadä ce fac Turcii. Se intoarce in zori, aducind la 0 sutä
de cal prin0 i vestea ca. vine Sultanul, cu 300.000 de
oameni:
Des Morgens kam gerennet
Der Gruss-Waida von Walachei.:
Wol hundert Pfert praht er hinpei
Trakle waz er genennet.
Der praht dem Kunig do dy Mer :
Der Turkisch Kaiser Murat, der
Het auffprochen mit Mahte
Und zeug mit seinem Her da her :
Wol drei mal hundert Taussent wer
Der Tiirken Ungeslahte
(vers. 627 i urm.)

Cind Murad e gramadit in cstincap, cu Ieniceril lui, el

face apel la sentimentele de pärinte ale Jul Vlad, care avea
la dinsul dor fii nu ofrati, rob!. Cuvintele-i de ame-
nintare n'ar 11 fost fárd folos cum se vede, e o legendA
LXXII EXCIIRSURf LA PREFATI

ce se purta intre luptätorT 0 Vlad s'ar fi «dat de o parte»,

läsind pe cre0inT soarteT lor :
Sy slugen ir aber vil an Mass.
Da wart dem Kaiser kunt wy grass
Dy Seinen Schaden nemen :
Do enpot er dem T rakle seit:
Wolt er nit lacsen von dem Streit
Ee im mer Potschafft kemen,
So welt er toten lassen
Sein zwen Bruder, dy er dann het
Gevangen an der waren Tet,
Walt er sich Streitz nit massen.
Dy Turken liessen sich vil drat
Alsamen mit gemainem Rat
Her van den Perg her nider.
Weil sy erhuben da den Streit,
Da zog der Grass-Waida peseit
Und Bess dy Kristen sider
In den Noten peleiben. (vers. 735 0 urra.).

Ceia ce aflind Sultanul, e indemnat O. atace din noii :

Ach het gehort sagen da pei
Daz der Waida von Walachei
Von dan gewichen were. (vers. 798-90.)

Dui:4 care soarta Id Vlad nu mai preocupA pe poet.

IV. Memoriile la iEneas Sylvius (Piu al II-lea) nu sint in-

semnate pentru noT numaT printeaceia cä dad scrisoarea lui
Tepe cAtre Sultan, ci i prin tirile de istorie romäneascA
ce o preced §i urmeazA.
Se spune intaiti de poporul romin, care vorbe$te cita-
lienqte, dar stricat foarte», 0 se aratA cum cu timpul colonii
romanT ati devenit amaI barbarT decit barbarif» ail a uita
de eponimul Flaccus.
Se trece apoT la istoria munteanA maT nouA. Detronarea
ltil Vlad Dracul e expusä foarte bine: motivul du0nAnieT cu
Hunyady, cpentru cA trecuse de partea Turcilor», lupta, prin-
derea DomnuluT 0 tliarea, cimpreunA cu un fiti al ski». Sin-
gura data e gre0tA : 1456, care e aceia a schimbAriT Dom-
 EXCIIRSURt LA rauFATA LxxIIr

nestr urmãtoare. Despre urmasul lur Vlad, Vladislav Dan,

stie scriitorul, care-T da numele de (Ladislaus quidam, ;
iar pe «Dan al III-1ea Ii ignoreaza si el. (loan)), Io Vlad,
viitorul Tepes, scoate pe Vladislav, II ucide i incepe cru-
zimile sale.
Phi al II-lea le enumera, i multe nu se aflg, sag nu se
aflä in aceastd formd, aiurea. DusmaniT familieT sale sint dis-
trusT. Regiunea SibiluluT e prädata. Se aduc robT in lancurT,
si mulV sint trasT in tapd. Negustora sint prädati si ucisT.
El aduce din Birsa ((ex Vurciax.) 400 de copiT, (ca si cum
ar fi sa invete romänestex. am explicat in Convorbirt li-
terare de unde vine aceastg afirmare grosolan de ridiculg,
si.T arde intr'un cuptor (ain aestuario). Rudele sale, boieriT
fruntasT sint ucisT. UniT (domesticix. aT sai sint ingropatT in
pamint pang la mijloc umbilico tenus i sggetati. Al-
tora li se iea pielea de vir.
intre victimele lul e si Dan fiul luT Dan, si iatg cum i se
descrie sfirsitul:
Daym quondam, filium alterius Daym Vaivodae, in bello cepit viventique
ac videnti sepulchrum erexit iussitque sacerdotes exoquias decantare ; quibus
finitis, captivo caput amputavit.

Cind-zedi si trei de soli a! o Arde1enilor i Secuilorx, sint

aruncatT in inchisoare. Tara lor e atacatà fara veste si rui-
natä cu fier si foc. Trage in tapa pe «Caeilinus, suarum co-
piarum ducemx., ca neascultgtor al poruncilor luT crude : (eo
quod immanitati suae non satisfaceretv. inteapa si sese sute
de calatorT din aceiasT Tara a Birsd. Pe un Tigan (Ze-
ganus* , care refusase sa spinzure pe un hoe, II coace (in
magno lebetex., si-1 da de mincare, altor TiganI, fireste
(scivibus suis»). innaintea mamelor, prune! de Vita sint sat--
mac! de pietre. (Intrind in Ardeal, chemg la sine ca pe niste
prietenT pe toV (!) Rominii cari locuiesc acolo si, stringindu-T
la un loc, pune ostasT sa-T ucida, si ii arde satele.x. Jertfele
luT ar intrece 30.000 de oamenT.
Cind, in 1462 (anul e gresit), TurciT II cer tributul, el spune
ca-1 va duce singur la Adrianopol i cere pasurT catre san-
LXXIV EXCITESURI LP. PREFATI

geacii vecinT, care se chg. Trecind apol Dungrea pe ghialg,

pradg, ucigind peste 25.000 de oameni. antre cari si fete
foarte frumoase ail petit, cu toate cg le cereal], Rominil lui
de neveste.» Multi robT, adusl in tail, sint jupuitT, arsi, pusT
in frigarT, fierti in uleiii, trasT in OA formind o intreagg pg-
dure. Un orn avind o cgmasg cu mult prea scurtg, Domnul,
ofensat in sentimentele sale de pudoare, chiamg la judecatg
pe femeia luT, care recunoaste cg. «mestesugul el este sä coase»
si o pune si pe ea in 0.0., dind bArbatuluT o alta, cu cali-
tAtT superioare in aceastA privintg.
Pig al II-lea stie ceia ce ignoreazg Bonfiniu ca. Tepes
a fost inchis la Buda pentru scrisoarea luT de trädare cgtre
Sultan.
Si el terming asa, in 1463 : «E tot la inchisoare si aoum ;
un om mare si frumos, care aratg fAcut pentru Domnie. intru
atita se deosebeste adesea fata cuiva de sufletul lull»
VI. Relativ la lupta de la Turnu-Rosu, Eder reproduce in
vol. III al Analectelor sale citate, un privilegiu din I-iii Sep-
tembre 1494, al regelul Vladislav al II-lea, pentru un perso-
nagiu, Danes de origine: Carol Schaller de «Leventhal», fiul
luT Sigismund, «Status regni Danie mediocris, dum viveret,
supremi ministri». Privilegiul, care cuprinde arme, cu un cap
de Turc, si mosIT, e copiat dui:a original si confirmat adese
oni in timpurT maT tarziT, dar Eder observg, nu fail dreptate,
cd sint lucruff ciudate intr'insul.
OrT cum ar fi, actul mentioneazd serviciT aduse de Carol
regatuluT Ungarier, supt Matei Corvin ca si supt regele dom-
nitor si
Signanter autem cum perpetui quoque fidei christianae hostes Turd, regnum
nostrum invasissent, anno videlicet recenter praeterito, apud Rubram Turrim,
in gremium illorum prodeundo, proprio Marte et viribus mirabiliter ultra tri-
ginta eorum fortiter trucidando.
Ar maT fi ucis, spune, in sflrsit, documentul, «in caverna
rupis praedii Kusma ... praedonem ac multarum provinciarum
spoliatorem, Podilan nominatum, in circulo civitatis nostre
bistriciensis et comitatibus circumiacentibus, dum viveret, la-
titantem ; cui frustra tot insidias feceramus».
 EXCURSURY LA PREFATA LXXV

VII. in 1522 Socotelile Sighisoarei pomenesc cheltuielile a-

cute cu expeditia munteana a Voevodului Ardealulur:
1322. Exactio pecuujarum pro solucione stipendiariorum et duorum milium
florenorum domino Waywode deputatorum, dum circa festum S. Michaelis Ar-
changeli proficiscebatur ad terrain transalpinam et in civitate super quernlibet
hospitem aspri 20 impositi et exacti.
Exactio secunda vice pecuniarum pro solucione stipendii, super quolibet
stipendiario flor, 3, circa festum Omnium Sanctorum, dum stipendium tran--
mitti debuit ad terrain transalpinam ...
Petro Lwtsch, eo quod fuit cum iudice sedis in terra l3arcza in quadam ex-
pedicione circa festum Omnium Sanctorum ...
Dominis magistro civium et duobus iudicibus certis vicibus ad Zenthagata,
ad magnificum dominum Wayvodam pro gentibus, pro expensis . .. Cyphus
argenteus domino Waywode donatus .. . Iudici regio, dum discessit ad terram
transalpinam ... Pro duobus lerdis ad currum iudicis regii, durn ibatur ad tel-
ram transalpinam ... Magnifico domino Waywoda in terra Barcza .. . Stipen-
diariis equebtribus et pedestribus, dum discesserunt ad terrain transalpinam ...
Ad dominum Waywodam ad Brassoviam ... Stipendiariis, ... dum reversi fuis-
sent ex Transalpina ... .

VIII. In protocoalele sibiiene, I, fol. 23 V°, gasim la 1524

o oprire, din partea mesterului Celestin, argintarul (aurifaber)
din Brasov, a unor vase pretioase, si adecá
nonnulla argenteria, utputa discum unum argenti et duas scutellas me-
diocres continentes marcas sex cum media,
care se afla la alt argintar, din Sibiiii acesta, Ludovic Rorer, si
apartin vaduvei lui Basarab (Neagoe). Sotul ei, «condam Bazza-
rab Waywoda», era dator cu inscris suma de 57 fl. lui Celestin.

XI. Cu privire la istoria Rominilor in intaia jumatate a se-

colului al XVI-lea se cuprind lämuriri noud, de oare-care
insemnatate, intr'o opera, al carui unic ms. cunoscut a intrat
de putin timp in stapinirea Bibliotecii Museului National din
Budapesta.
Persoana lui Tranquillus Andronicus din Trail (Dalmatia),
agent diplomatic in serviciul celui d'intaiti Zapolya, nu e ne-
cunoscuta. Se pastreazd si opere latine ale lui 1. Dar nu se
1 Oratio Tranquilli Andronici Dalmatae ad Germanos de hello suscipiendo
contra Thurcos. Eiusdem Tranquilli de Caesaribus Romanorum invictissimis
Carolo et Ferdinando Extrase In ms. Hist. 4-to, 182 al Acad. maghiare.
LXXVI EXCURSURI LA PREFATA

stia pAnd acum cä acest servitor al regelui national unguresc,

c6. acest tovards de nenorocire si sfatuitor credincios al lui
Gritti a povestit pAtaniile acestui din urmd. Totusi de dinsul
e manusciptul latin intitulat eDe rebus in Hungaria gestis a
Ludovico Grittbs, din care o copie ingrijitd, cel putin call-
grafic, pe frumos pergament, a fost presintatd lui Albert
Laski, vinAtorul de glorie polon, de nepotul autorului, la 1578.
Andronicus, care scria la 1540 din gresald ms. are g1530),
(«MDXXXx) vorbeste si de Romini in genere. El primeste
fabula lui Eneas Sylvius despre cdpetenia romand Flaccus,
si o impodobeste Inca, fácind din el un ocupator tdrziu al
DacieT, cu colonii careia se contopesc propriii sdi tovardsi de
cucerire. De la strdmosii lor li-ar fi rdmas Rominilor de astazi
limba, amestecatd cu elemente barbare insd, si obiceiul de
a-si oznori Domnii, a tiraniI v.
Nunc se Romanos vocant, sed nihil romani habent, practer linguam, et
ipsam quidem vehementer depravatam et aliquot barbaricis idiomatibus permix-
tam; fortasse traxerunt etiam a Romanis civiles discordias et tyrannicidia, quippe
rani corm Vayvodae (sic enim suos principes vacant) fato morbisque intereunt;
inimicitiarum neque modus neque finis est; fratres et cognati principibus sus.
pecti stint, nec patiuntur eos in suo regno degere; capti occiduntur, aut, si
viles sunt, truncantur naribus, quia deformitate non admittuntur postmodum ad
principatum.
i Dalmatinul, care avu sd sufere de la nol, cu stirea
Domnilor romini sag all, adauge aceste cuvinte amare de
ocard despre trindAvia si necredinta nemaipomenitd a Ro-
minilor :
Nulla gens, nec ignavior, nec magis perfidiosa; vitio non datur apud eob
periurio Mere: multa istiusmodi habent nefaria, quae omuia persequi non est
huius temporis.
El mai dá si stiri despre inceputurile si hotarele celor cloud
principate romdnesti. Ele ar fi format la inceput unul singur
gpriscis temporibus omnes Valachi sub uno principe age-
bant) , si Tara-Romaneasca s'ar intinde aproape pänd la

Mare, fiind la mijloc spre Rdsdrit niste mlastini foarte mail,

pe care le face Dundrea («fere ad Pontum, interiectis ab ortu
aestivo paludibus maximis, quas Ister efficito).
Tranquillus, pe care, la ruina lui Gritti, in 1534, il cereau
si pe dinsul Moldovenii, se ocupd adesea de persoana lui
 EXCIIRSURf LA PREPATA LXXVII

Rares, tnestatorniculD, «perfiduli>, e cel mai ticAlos dintre

toate bipedele, tipul perfidiei mai mult decit puniceD, tcri-
minalul hi:41). Noi judecArn insd astAzi cá minciunile si actele
de trAdare ale Voevodului erati provocate de minciunile si
actele de trAdare ale lui Gritti, care visa pentru el si familia
sa un fel de mare regat dundrean, si scusAm intru citva pe
acest strAmos, care aye ?. sA apere ceva mai scump decit
capriciile si interesele personale, tara si neamul sati adecä.
Dar aid avem sl tinem samd numal de ce ni se spune,
in acest izvor noti, despre contetnporanii in Muntenia ai lul
Petru-VodA.
La 29 Februar 1528 pleca din Constantinopol un amba-
sador zapolyan, Ieronim Daski, care, multAmitä lui Gritti, iz-
butise sä incheie cu Sultanul un tratat folositor pentru stä-
pinur sAU. El aducea ordine care Domnul de atunci al Terii-
RomAnesti, Radu de la ACumati, tpentru ca acesta sh nAvAleascl
in Ardeal cu o puternicl oaste («cum valido exercitu») si
sa.-1 dea iarAsi in stApinirea Craiului Ioanx,.
Stim cA, incA cu citeva zile innainte, Radu-Vod1 manifes-
tase, printr'o scrisoare ce ni s'a pastrat, preferinta sa pentru
acest t Craiu loan p . Totusi, cind Laski se intilni in Muntenia,
pe unde i se pArea calea mai sigura, cu Tranquillus, ce se in-
torsese din Franta pe calea Ragusei, ei cAzurd, cu totul fat-A
dreptate, in bAnuiala cA Radu ar fi inteles cu Ferdinand. tPaz-
nicii» ce se dAduse celui trintaiii sint calificati de sentinele
menite sa impiedece o fuga, si se atribuie bietului Domn ne-
vinovat gindul nelegiuit de a prinde pe acela ce iscAlise abia
un tratat cu Sultanul. El ar fi stat astfel alaturi cu Rares
care, turmind norocul, se depArtase de prietenia Craiului
loam>.
Destul c5 vremuriIe erau rele pentru aderentii lui Zapolya
si cä se gAsi cineva pentru a da de stire lui Laski, indem-
nindu-1 sä fuga in singura directie unde lucrul era cu putintA,
in Turcia : caltfel se va sfirsi cu dinsulo (talioqui de ipso trans-
actutn esse»). Tranquillus, care-si reunise soarta cu a celuilalt
agent zapolyan, fugi si el tot intr'acolo, cu cAlAuzul säti, care
stia Vara si limba. Aveati cal' de schimbat, si erati stapiniti
LXXVIII EXCURSURT LA PREFATI

de o fric A. ce ii clAdea aripi. Printre strAjile ce se aflail in

multe locuri», el se furisarA, in patru zile de alergare, 'Dana
la Nicopol. i, mergind de aid- spre Constantinopol, el' in-
tilnirl pe trufasil, pomposiT soli aT lui Ferdinand, cari credeati,
ni spune Tranquillus, c. Radu-sT indeplinise acum indatorirea
ce luase.

Cind, peste citi-va ani, in 1534, Gritti strAbAtu valea Du-

nArii, in a doua cAlAtoria a sa militarl despre intAia lip-
sesc in acest povestitor off-ce amAnunte , el gasi alt Domn,
pe Vlad-VintilA. Am vAzut ce urzi Gritti, in trecerea sa, contra
Voevoduluf l cu cità energie stiu acesta sl-s1 apere tronul
viata.
Tranquillus povesteste lucrurile ast-fel. Vinovatul pentru
relele relatii dintre oaspete i ospAtat ar 6 fost tot Czibak,
victima peste putin a lui Gritti, vice-voevcrdul, urit de acesta
din urml, al Ardealului. Prin cdest soliT» (eassiduis nunciis»),
Vlad ar fi fost cistigat de Czibak, d atras in facpunea la min-
tindu-1 cl altfel va fi despoiat de tron, de oare ce guverna-
torul [Gritti] vrea sl puie Domn Muntenilor pe propriul lui
fia i cä ar sta in intelegere cu maT multi boierT cari erati
dusmanT Voevodului».
Fireste cl povestitorul nostru stie ce s'a petrecut, dar nu-T
vine la socoteall sg. spuie lucrurile asa cum ati fost. El in-
sista asupra faptuluT cA tovardsii luT Gritti eraii nepregAtitY de
dusmAnie in aceste pArti ; el presintA oastea lui VodA ca e-
norml), un eingens exercitus» ; mArturisind cd tabAra gu-
vernatorului ea fost incunjuratA zi si noapte, in cimp deschis»,
el nu stie de vre-o dare a boierilor de opositie in minile
Domnului minios. Ci lucrul se termind asa la dinsul: Pentru
care faptA, e stiut cl Vlad s'a poclit si a dat vina pe Czi-
bak, de care a fost impins cu minciuni la aceastA criml...
apoi, fäcindu-se bung pace (gratia) intre guvernator si Voe-
vod, noi am venit in Ardeal». TotusT si mai departe el spune
el, din parte-f, privia pe Vlad reconciliatul ca pe un ehostis
publicus», intocmai ca i pe Rates, al cArui Mare-Logofat in-
timpinase pe Gritti in Muntenia si-1 intovArAsise peste munti.
 EXCIIRSUld LA PEEFATA LXXIX

Tranquillus afirmá chiar cä Domnul ar fi fost in stare O.

opreasa. pe Turd', daa ar fi vtnit in ajutorul guvernatoru-
Tui, asediat in Media.
Locurile pfivitoare la MuntenT st aflA in ms., care poartg.
signatura : lat. fol. 3760, pe fol. 5 V°, 15-5V°, 21 V°-2. El
n'a fost intrebuintat decit in noua ediie, ungureascl, a stu-
diuluT lui H. Kretschruayr asupra luT Gritti (in eColecfia de
biografib, maghiara, 2 vol.) 0, dar mi s'a spus, a se pre-
gaqte o editie a opusculului. Päria atuncT cetitoruluT romin
ii vor ajunge cele spuse maT sus.

X. titre nite côpif de documente, acute in sec. al XVIII-Iea,

aflgin urmAtoarea scrisoare, foarte interesanta, de la Vlad
(Vinti15)-Voda. (Bibl. AcademieT maghiare, Hist. fol. no).
Spectabilis ac magnifice domine, domine frater, amice vicineque charib-
sime . Noverit quomodo sepius conquesti sumus ... ex parte Stephani
Zevorrhey quanta damna in alpibus nostris cum suis maleficiis intulit, quod
usque huc nihil restituere voluit, nec vult. Recordetur etiam Vestra Specta-
bilis et Magnifica Dominacio dual et quando potentissimus Caesar Turcorum
Austriam invaserat, praedecessor, videlicet Vlad, Vajvoda Transalpinensis, tri-
butum regni nostri transalpinensis ipsi Cesari Turcorum, media nunnullorum
boyaronum nostrorum, videlicet Theodoro supremo logotheto et Sárban Ud-
varnyk, per Hungariam mittere decreverat. Cum vero ad civitatem Regiae
Maiestatis Karansebesch pervenissent, tunc temporis civitatenses mille florenos
ab fis assumpserunt, sub eo colore quod ipsos comitari velint quousque cum
tributo filo ad Cesarem pervenire possint. Ferunt etiain eos dixisse quod sine
eorum comitiva nullo modo usque ad loca illa pervenire valebunt securi. Ex
tunc cotnitati stint eos usque. ad aliqua loca, feceruntque inter eos tales ru-
mores quod Cesar ipse per Germanos prolligatus esset et, sic coacti terga ver-
tore [orig. : versus], usque ad predictam civitatem devenisse cum magno pu-
dore. Ibique ab iis equos accepisse. Tandem etiam servitores Sarban Udvornyk
unum ex Karansebiensibus interfecerant, pro quo coactus dari est quadringentos
florenos. Et ipsi Sebesienses unum ex servitoribus Sirban Udvornyk interfecerant,
et nihil pro eo solvere voluerunt. Et, quando exercitus Hanna Bani atque aliorum
bojaronurn nostrorum, qui per totam aestatem in servitiis Regiae Maiestatis
Budam. Estergoniuroque venerant servituri, in reditu eorum ad Transalpinam
[erant], etiam equos et alias res in potentiam [orig. : potentiaque] eorum ac-
ceperunt. Quapropter rogamus ut, secundum man datum Regiae Maiestatis,
omnem communem iustitiam, quam [orig.: que] iubet dare omnibus gentibus

1 Intala editie a iesit in cArchiv für österr. Geschichtes pe 1896.

I.XXX EXCURSURI LA PREFATA

[orig.: quod suum], administrare digneris. Quod si secus, scandalum erga bo-
jarones nostros factum atque damna impensa nullatenus mittere volumus [orig.:
voluimus], sed alias de re negotioque excogitabitur isto. Deindo quoque bojaro
foster nomine Mailatth Spothar a'Aque egregius Petrus Pithar, secretarius noster,
nomine nostro dicent : fidem indubiam cis praestare volueritis siQut et nobis.. .
Datum in domo nostra Bucuresti [orig.: Turrest.], vigezima secunda die iunii,
anno Domini 1533 1.
Vlad, Dei gratia dominus verusque heres Wayvodaque regni transalpinensis.
[Stefano Bathory de Zomlio.]

XI. Ca un cbiv calugaro ce era, Radu-Vodd, fost Petru boierul

si Paisie monahul, Ilia de la inceput apararea calugarilor. La
20 August 1537 vedem pe regele Polonief raspunzind luf
<do Radul Voevod si hospodar al Terii-Romanesti, prietenul
nostru iubit», in privinta unor Sfetagoreti de la mandstirea
Sf. Pantelimon. carl se plinsese fostului lor coleg ca aü fost
despoiati peste Nistru (Jablonowski, Sprawy, pp. 132-3).

XII. Dam aid documentele ragusane mentionate la analisa

cronica lui Luccari:
Die lid septembris 1438.
Liubissa Ivanevegh 4sters :Bogdan Milunovigh], pro una parte, el Bogdan
Vlagievigh et Rachaz Boghisigh et Maroe et Marinus, fratres Iurchovigh de
Tregovist, pro alia parte, qui hanc certam differentiam de mercato inter eos facto
de certis crimesiis ex certa animi scientia se compromisserunt, dimisserunt et
compromissum fecerunt de iure et de facto in discretos et prudentes viros ser
lohannem speciarium de Ficho, ser Simonem de Duyo et Filipum [rters: Pan-
tella] de Silva, de dicta differentia dicti mercati, tanquam in eorum arbitros,
arbitratores et amicos communes, qui de dicta differentia et dependentibus ab ea
possint dicere, sententiare, terminare et diffinire, pro[ut] de iure et de facto,
sicut eis videbitur et placuerit ; promittentes dicte partes quicquid per dictos
arbitros, vel maiorem partem eorum dictunr et terminatum fuerit attendere et
observare et non contravenire, sub perm ducatorum ducentorum applicanda per
partem attendentem non attendenti.
[5 novembris 1438.]
Marin chus lurgevich de Vlalachia (sk) dedit, vendidit et tradidit unum equum
mocellum, portantem, franchum et liberum Mathicho cidilovich, presenti, re-
cipienti et ementi pro pretio commercato ducatorum duodecim, quos idem

1 Punctele aratfi suprimhri facute pentru scurtare. &aft' Indreptat pe alocuri

grosolane grepli de copie.
 EXCURSURf LA PREFATA LXXXI

Marinchus fuit confessus habuisse et recepisse a dicto Mathico, promictens

supradictum equum disbrigare et liberare dicto Mathico ab omni molestia,
damno et impedimento, que sibi Mathicho quoquomodo inferrentur, supra se et
omnia bona sua respondendo.
Die vij novembris 1438.
Vlatcho Vochsigh, qui de commissione et consensu de Beirban (!) Bossino-
vigh et de Dodoe Vechtinovigh, sociorum suorum, vadit in Vlachiam pro re-
cuperando res et robam, de quibus derubati fuerunt ipsi socii, que res et roba
erat communis ipsorum et valoris perperorum L, et etiam pro recuperando
equum ipsis robatum cum dictis rebus, se constituit, obligavit et promisit, si
et in quantum possit recuperare dictam robam seu partem ipsius et equum aut
valorem dicte robe et equi, quod reddet et dabit dictis sociis suis rectam
partem suam, partiendo et dividendo inter ipsos tres, sicut de iure et equitate
facere debet, nullo suo labore computando, renunciando, etc. (sic.)
(Ragusa, Diversorum Cancellarie, reg. 1437-8, 1438-40.)

XIII. Pe lingä iämuririle din Gerlach, cuprinse in Contri-

butiile mele, e de vazut asupra WI Iacob Luccari, cronicarul,
ce se intimpind in Silistra si Sofia, la 1581-2, Fermen2in,
in Monumenta Slavorum meridionalium, XVIII, pp. 6, 10.
El avu, farä indoiall, re1a0i cu familia Mircestilor, cu Doamna
Ecaterina, cu Mihnea-Vodä, fiul ei, si poate cu Petru Schiopul,
unchiul acestuia.

63473. Vol. III. VI

 I.

CHRONICA SERBICA DESPOTAE GEORGII BRANKOVIC E CODICE SERBICO LATINE

REDDITA, OPERANTE L. B. FRANCISCO %AV. PEJACETIE

P. 16.]
Anno 6900 [1392 , tertio anno regni sui, Bajazet, filius
Arnuratis, movit [exercitum] adversus Bulgaros et accepit
urbem Ternovo et reliquas circa earn positas et post trans-
actos tres annos, nempe 6903 [1395], movit Bajazet contra
Mircsam, Ugrovlachorurn Vojvodarn, et debellavit Mircsa Ba-
jazeturn ad Rovinatn, et hoc proelio periit generosus ille
Marcus Kraljevich, filius Vukasini regis, et Constantinus
Niepmirosati, filius despotae Deani Dragasis.

P. 17.1
6906-1398. Combusta est Ravanicza, in quo etiam anno
Bajazet coepit Vidinurn et Nicopolim.
... Hocque anno [69 to-14.02 Giurgia Vlkovicha despotam
Stephanurn] in Carigrad seu Constantinopoli captivavit et ablit
in Saurornaziam.
Nota:" Hanc vocern correxit descriptor noster et pro ea
substituit Daciarn, ubi a magnatibus cum honore exceptus est
et tamquarn caput gentis. Myrcha Vojvoda curn aliis magno
affectu eum ad terras suas comitati sunt ; et aedificavit
tnonasterium ad Ressavarn, ut supra dixi. Hoc eodem anno
in Rodope suffocatus est Georgius Vlkovich, ex captivitate
constantinopolitana [rediens .
63473. Vol. III. 1
2 CRONICA SiRBEA SCA

P. 18.]
6927-1419. Obiit Myrche Voyvoda' et hoc anno aedificata
fuit Ressava. Hoc ipso anno obiit imperator Bulgarorum ?
(sic) Constantin, Ianuarii 21.
6929-1421. Populatur Sultan Krizas2 Valachos. Post annum
unum adeoque 6930-1422] moritur Baosa, Zentae dominus.
Hoc ipso anno obiit et Krischio Sultan.

P. 20.
Eodem anno [6949-1441], Iancul cecidit Mesit Passam ad
Ialovnizam in Valachia.

P. 2 I .
6951-1443. Jankul mactat Mesit Passarn in Valachia ad Ia-
lovniczam ; paucis effugientibus, ex quo tempore Ungari . . .
(sic) resumpsere.
6952-1444. Exiit rex Vladislaus cum Despota Georgio et
Iankulo secundum Danubium in Valachiam, exinde in Bul-
gariam ad Slatizam, et Passam sub Nissam ceciderunt

P. 22.
6970-1462. Procedit czar Mehmed adversus Valachiam et
fugat Drakulichium Vladam ex provincia.
6980-1472. Obiit Radul Voivoda Vgro-Vlachorurn, et Mehtnet
Passa a czaro mittitur cum exercitu contra Stephanum Voj-
vodam Moldaviae. Nil tamen obtinuit, itno fugatus est cum
detrimento et dedecore,.
6982-1474. Pergit Passa contra Scodrarn, nec tamen earn
capit ; et eodem anno eum Stephanus Moldavus concussit et
occidit. Eodem, obiit Radul Ugrovlachorum Voyvoda, fuitque
atrox hyems. Et petit Capes Vlada 3 per Bessarabarn.

I Data de luna, Mart, o d altã versiune a Analelor sIrbesti (in Glasnik,

L111).
1 Kirigl, Mohammed al 11-lea.
1 Vlad Tem.
 FRAGMENTE DE CRONIOI 3

6983-1475. Pergit Hodun-Passa' contra Cara-Bogdan, et

coeperunt Turcae Ciephu? (sic)2.
6984-1476. Pergit czar contra Carabogdanum Voyvodam
et eum perfligit et, rediens, vastavit Ungaros ad Danubium.

P. 24.]
6991-1483. Bajazet movet adversus carabogdanas arces
Bielograde et Kiliam, supra Danubium sitas, et capit cos, uti
et Stephani Moldavi arcem Vinamor 3.

[P. 25.]
7003-1495. Obiit Valachorum Vojvoda Calugier, et Radul
filius successit.
7016-1508. Moritur Radul Vojvoda Valachus, quo eodem
anno occidit Dmitar Jaksich Minu Vojvodu Sibiuu (sic).
7021- 1513. Mechmet czar occidit Begum Vladam, Vojvodam
Valachorum, Ianuarii 25.

Ex supplemento scriptoris:
P. 26.]
7046.1538. Suliman contra Petrum Vojvodam Moldaviae,
qui fugit ex terra sua.
705 I 1543. Redit Petrus Vojvoda Constantinopolim, et
Czar ei restituit Moldaviam,
7070-1562. Pergit Alexander Vojvoda Moldaviae Constan
tinopolim et, accepto auxilio a czaro, in suas terras r edit.
7103-1595. Initio huius anni rebellavit Valachorum Voj-
voda et duxit exercitum suum contra Bdinyum [Vidinum], 'et
tunc Turcae, conflatq mendacio quodam, perdiderunt arcem
bdinyensem et religiosos multos christianos, nil reos. [Expe-
ditia Turcilor in_ Ungaria.] Sinan Passa vero cum exercitu
mansit ad Danubium hyematurus. Luarea Becicherecului de
Turd.]

1 Soliman-Hadim-Pa.
2 Caffa.
3 Suceava ?
 4 MONICA SiRBEASCA

Porro, redeuntes Persae, Tartan et Circassii aliique innu-

men cum praedis magnis ex Ungaria, expectavit uterque
princeps, nempe Valachiae Michael et Moldaviae seu Bog-
daniae Aaron, cum. suis exercitibus ; in quorum manus cum
. reduces incidissent, ad internecionem deleti sunt, captusque
ipse Tatarchan ab iis et missus ab his partibus ad regem
in Transylvaniam. Hocque facto, agnovit Turcarum czar quod
Transilvania, Valachia et Moldavia a fide recesserint Turca-
rum domino. Itaque sequenti anno, nempe :
7104-1596, Turcarum czar exercitum innumerum movet
adversus Valachiam, Moldaviam et Transylvaniam, factumque
est hoc tempore Sultani Murath, qui etiam hac hyeme mor-
tuus est [nempe ut habet nostrum compendium : 1595, 18
Februarii. P.]
7104-1596. [Leventi din Ardeal pradä la Dundre din
parte Serbia]
Dein et Michael Vojvoda rebellis collegit exercitum, Tur-
casque, quoscumque repent in terris suis, occidit, et pro-
gressus est contra Ruschik, populatusque combussit earn,
educens ex ea 700 virgines, pariter viros, mulieres puerosque
et 700 currus mercium . . . (sic) ab Giurgevich.
Dein Orchovo et Nicopoli depopulatus est et, combussit.
Et post festum S. Georgii exiit Pherhat Passa adversu Va-
lachiam. Tunc exivere contra Bdinyam 3.000 tnilitum ex Va-
lachia adversus Hassan Passam, contra quos is, exiens cum
magna potentia, conctissit eos ; et Pherhat Passa rediit in
Ruschik, et deiectus est cum ignominia eX hoc munere ; da-
tum est commando (sic) Sinan Papsae. Pherhate autem ab-
ducto Constantinopolim, caput truncatum est. Et SinanFassa
venit in Ruschiuk et transiit Danubium et cecidit prope quan-
dam sylvam, et Valachorum exercitus, abscondens se in sylva
quadam, repente exiens, occidit Mustaffam Passam bosnen-
sem et Hassan Passam, temesvarensem Passam, et Sinan Pas-
sam ex equo deiecerunt, et dentes ei excusserunt, et duos
filios consecuerunt et unum abduxerunt, et tres begos mul-
tasque copias conciderunt. Vesperi a caede cessatum est, et
sera nocte aufugerunt Valachi et praedam suam acceperunt
 FRAGMENTE DE CRONICI 5

ex Buchurest et abierunt in Tergovist. Turcae vero, venien-

tes in Bukurest, invenerunt urbem, et aedificarunt ibi arcem
circa monasterium SS. Trinitatis, et templum converterunt in
mesitam. Post haec progressi sunt Tergovistum ; Valachi vero
inde in montes se receperunt, et ibi quoque Turcae aedifica-
runt arcem, et populati sunt Valachiam, et sine numero
captivos abduxerunt. Tuncque constituerunt Begum in Ter-
govisto Mustafam Vojvodam, ex Vuchiternye, et' cum eo ad-
huc tres alios begos, et sex alibegos et sex Millia militum,
54 tormenta, 810 contas pulveris pirei pro bombardis et 30
millia aureorum in stipendia. Rediitque Passa in Bukurest.
Et, redeuntes Valachi, occuparunt rursus Tergovist, et qui in
eo erant omnes conciderunt milites supradictos. Tunc ergo
Bassa fugit, ut Valachi eum prosequebantur, usque ad Danu-
bium. Bukurestum tunc ipsi et Turcae incenderunt, et tran-
siverunt Danubium. Valachi vero, traiicientes Danubium qui-
dem, quid repererunt, homines, equos, camelos, armis omnia
grassantes et arcem Gjurgevich rursus destruentes, omnes
illic repertos occiderunt. Et ita in terra hac triginta milia
Asiatum et 20 milia Turcarum et Janichar gladio Valacho-
rum perempta sunt. Fuit tunc annus 7104-1596 Eodem
anno Passa per aestatem fuit in Valachia. [Revolta lui Grdan
Voevod in Bosnia, cin Miksiche et Onogostix.. Refusä, in 1597,
Ianuar, ofertele begului. Bätut la Gacskopolye teribil, face
pace cu Ahmed-Pasa Hadum.]
7106-1598. Mense Februario transit Achmet Passa Hadun
per Pristinam, et pergit Bdinyam, et in quadragesima vene-
runt cum magna celeritate, et ingressi sunt in Tank et noctu
id occuparunt, omnesque qui intus erant, ad 15 hominum
milia, gladio peremerunt.
[ExpediVa Serdarului in Ardeal. Tataril ce veniau la iel
prada in Serbia.]
Perexit Serdar in Transylvaniam cum Tataris ; dumque
esset Serdar Passa sub Varadino, Achmet Passa erat Nico-
poli et, veniens Michael Vojvoda Valachorum, dulcissimis ver-
bis ad Passam dicebat : efero tributa Caesari et tibi donum,..
Et Ungari interea traiecerunt in curribus Danubium et, vi
8 CRONICA SIRBEASCA

ingressi in litus, irruere in Passam adeo ferociter, ut aegro

animo se Passa in urbem receperit, et abstulere equum eius
ac pecuniam, et milites eius omnes concidere, et simul Pas-
sam quoque Caramanum devastarunt, vique occuparunt, et
spoliarunt Nicopolim, Orahovo et Bdiny incenderunt, aegre
arce remanente. Datique sunt ei 8o currus opum, ne arcem
devastent, et circumsitos pagos incenderunt, devastarunt, et
spoliarunt, et trans Danubium uxores, proles et viros abe-
gerunt. Eodem anno 6 Augusti, qui fuit dies Domini, fuit
lunae eclypsis. Serdar vero venit Belgradum hyematum.
7107-1599. Fit Magnus Vezir Ibrahim Passa Diakovich. Is,
praemittens Ianicharorum Agam Belgradum, Strchi Passam,
qui erat Sardar, venit et Ibrahim Belgradum, et advenere
legati ex Transylvania, et a Michaele Voyvoda, et pacem
fecerunt. Postea vero perrexit Budam et Strigonium. Eodem
anno venit Michael Vojvoda (sic) cum exercitu et coepit
Transylvaniam, et vere sequenti ivit Michael et occupavit
Carabogdaniam, dixitque se regem Michaelem.
7109-1601. Redeo ad priora. Ante hunc annum [nempe
7108-1600] praedictus Mina (Micha, Michael) Vojvoda bellum
fecit in Bogdania cum Vojvoda bogdanico et polonico, et Mah-
met Passa ivit in Valachos. Transylvani vero conspiraverunt
ad expellendum Michaelem. Quare, cum iam deberet in duas
partes pugnare, sperabat se auxilia ex Transylvania accep-
turum ; verum Transylvani, irruentes in eum, expulerunt eum.
Postquam pugnatum esset, multique ex Ungaris et Serviis
cecidissent, Michael Viennam fugit, ad regem viennensem,
et petiit auxilia contra Transylvaniam. Transylvaniae vero
princeps pacem cum Turcis fecit.
In Bogdania fuit Ieremias Vojvoda; antea vero erat Aaronis
Vojvodae dvornik seu aulicus. Frater vero eius Symeon in
Valachia dominus factus est.
Praedictus porro Michael, acceptis a rege viennensi auxi-
liis, venit in Transylvaniam, et cum eo Cara Herzog, et oc-
cuparunt Varadinum et arces aliquot, et multa praelia fecere.
Postea tamen a Germanico Sardar occisus est Michael Voj-
voda. Iste Michael Vojvoda fuit dominus Transylvaniae, Va-
 FRAGMENTE DE ()ROMIG! 7

lachiae et Bogdaniae: paulo post amisit omnia, periitque. Filius

vero eius obsidem agit Viennae hodieque.
7111-1603. In Valachia fuerunt Vojvodae nunc Simeon,
nunc Busich cum Scherbano et cum Radulo, et nunc Radul,
Mihin filius.
7119-1611. Venit Batori Gabro adversus Valachiam, et po-
pulatus est christianos, et incendit. Scherban Radul vero
fugit; veniente autem Radul Mihin, rediit Batori in Transyl-
vaniam suam. Scherban vero, conducens milites, rediit contra
Radul Mihinum et expulit eum, Transylvaniam vero saevis-
sime depopulatus est, aegreque Batori auffugit Cibinium.
Postea Radul Michalevich Mihin venit cum Turcis; Scher-
ban vero et Petrasco fugerunt versus Viennam, et Radul
factus est dominus Ugrovlachorum.
Antea autem, post Ieremiarn, Voyvodam moldavicum, nunc
Donanya cum filiis, nunc Symeon, frater Iererniae; post mortem
autem Symeonis ambae Domnyae cum filiis bellum inter se
gesserunt. Symeon vero multis vicibus Valachiam populatus
est cum Turcis et Tataris. Tandem vero venit Stephanus cum
Turcis. et fecit se dominum Moldaviae. Tunc Bethlen Gabro
fugit a sua arce et declaratus est quasi rebellis, et dederunt
ei regnum Transylvaniae. Scander Passa Serdar vero et multi
Begi cum eo [erant]. Stephanus vero et Valachicus, Mihin filius,
pergit contra Batorium, et Batorium fugit ; quem tunc, repre-
hensum in porta arcis, caput ei amputarunt, et Bethlen fit
rex in Transylvania.
[P. 30.]
7124-1616. Veniens Domnya Voyvodae Ieremiae cum filiis
suis Alexandro et Bogdano adversus Stephanum Moldaviae
Vojvodam bis terque post hoc.
Anno sequenti :
7125-1617, Ibrahim Passa Memibegovich et Skender Passa,
et cum his 1 o begi et Radul Mihinich profligant miseram
Domnyam, et aliquam partem eius exercitus caedunt et spo-
liant, et cum ea ambos filios eripuit. Knez KorsizkP, filiam
' Korecki.
8 CRONICA SIRBRASCA.

vero eius abstulit Tartarus, et omnes abduxerunt Constanti-

nopolim; Domnya autem fidem mutavit, ex filiis vero unus
in arctum carcerem coniectus est. Radulo vero Mihino de-
derunt Bogdaniam, alicui vero Graeco, nomine Alexandro,
dederunt Valachiam.
7125-1617 finito, et 7126-1618 veniente, exit Skender
Pascha contra Cosacos in terram lehicham, Minorem Rus-
siam, et tunc advenit Beth len Gabro et Radul Bogdaniae et
Alexander Valachiae; verum non multi ceciderunt, et non-
nullae palancae duntaxat incensae sunt.
Postremo venit etiam perfidus Tartarus Cantamir, et po-
pulatus est Minorem Russiam et 53 millia hominum praeter
pecora abduxit.
7126-1618. Vere adveniente, rursus perrexit Skender Passa
in Casacos, circa festum Trinitatis. Venit Lupul Valachus,
quondam Peharnik Scherban Vojvodae, ex Transylvania, cum
copiis paucis, et expellit Alexandrum et omnes eius Graecos
conscindit et omnes thesauros occupant, et faciunt Gabrielem,
filium Symeonis, Valachiae principem, eique dant terram Va-
lachiae ; et is advenit Tergovistum Augusti 14 die. [Notd
ultimd : Reliqua ad hunc annum sunt turcica, quae ad nos
nihil, finitque in hoc anno.]

(Arkiv za "ovjestnicu jugoslavensku, III (Kukuljevic i Sakcinski), Agram, 1854.)

 II.

PREFATA HI SIMON DASCALEL.

Cartea ce sd chiamd leatopiself ce [ fters] a spune cursul

anilor f i descdlicarea tdrit Moldova fi viiala Domnilor.
Dup. Prefata luT Urechel Dupd aceaia si eu, care sdnt
intre cd pdcdto$T, acest Simeon Dascal ; ce el sä numeeste
aid, ma! mult sl vede cd ail amestecat $i au turburat istoriia
cleat au lucrat ceva$T pentru Ureche Vornicul, carele au scris
acestea, a vesti cd e domn invatat $i intelept, iar acesta $i
nestiutu $i slab in minte, precum $1 Todera$1cu Cantacuzinu
Vel Vist. In Moldova, $i ahiT, bine cunoscand pe acela, n e -au
märturisit, cä de multd nestiintä $1 de minte putind era acel
om, precum iar el esuti, $i aid cd au fost sä aratd, $i langá
altele face $i aceasta, rã ale altora le face ale luT, adecd ce
au scris Ureache, el zice cd ati scris Simeon Dascal] apucatu-
m'am $i eu pre urma a tuturora a scrie aceaste povesti ce
intednse spune scursul anilor $1 viiata Domnilor, vdzindu $1
cunoscdndu cd scriitorii ceT maT de demult, care au fostu in-
sámnänd aceaste lucruri (ce), au trecut $1 s'au sfdr$it, $1 pre urma
lor altil nu vor sd sä apuce. Vdzdnd noT aceasta, cd sl Ord-
seaste aceastá insämnare, socotit-am cask nu ldsdm acestu lucru
nesdvArsit sd ' nu sd insernneaze innainte, carele maT nainte
de altii au fost inceputu, pre rand insemnatti pand la Domniia
lui Vasilie-Vodd, ra sà nu ne zicd cronicariT altora limbi c'am
murit $1 noT cu scriltorli ceT din ceput, sau cà doard säntem

1 In ms. : fi.
10 PREFATA LUI SIMON DASOALUL

neinvAtati 1. Ci cu ajutoriul de la Dumnezeti intdi n e]-am apucat

a scrie ce-au p[r]iimit $1 ce aü insemnat alt11. Pentru aceaia
gandindu i socotind de la inimd ca sä pociu afla cu ade-
vdrat acest lucru, sä fie deplin, adunat-am izvoade pre rAnd
de i-am itnpreunat. i, cetindu izvoade pre rAnd, aflat-am $i
acest izvod carele 1-au scris Ureache Vornicul $i, daca 1-am
cetit 2, 1-am socotit cä iaste scris adevdr, insA mai mult din
cdrtile streinilor cleat din izvoadele noastre. 111sä numai cat $i
de pove$tile, mai larga $i diag[i]uns, $i mai de scurtu, iar semnele
saü tocmealele $i lucruri cdte s'ati fAcut in t d]ri, nu le aratd
toate, cä poate fi cd n'aii $tiut de toate cronicariul cel lAti-
nescu sd le afle. Iar leatopisatul nostru pute de pove$tile ce-[s]
scrise mai pre scurt, insa le in semneaze toaate pre rAnd, mdcar cd
Vornicul Ureachie ati scris mai sus cd leatopisatul cel n-toldove-
nese scrie pAnd la Domniia lui Petru Voivod, chiopu13, $i de-aciT
s'ati stins. Iar eü, adundnd izvoade de limba noastrd, aflat-am
izvod de 'nceput, care pre scurtd vreame $i toate pre rdnd insAm-
nAnd pand la Domniia lui Vasilie Vodd. [mergea . Pentru aceaia,
deaca am vdzut cd lipsesc .pove$tile $i cursul anilor din lea-
topisatul cel letenesc, a m lipi[t] dintr' ale noastre izvoade,
carele am aflat cd [spun] adevar ; $i me-au adus pove$tile la
leatopisgul cel letenesc, carea la locul sAU. Carele toate mai
nainte sd vor ardta, care$1 la locurile sale. i, toate pre rAnd
chibzuind $1 insAmnAnd, am izvodit din toate izvoadele intr'un
loc, si am fAcut unul din savar$it; de care lucru cu mare ne-
vointd am silit sd nu rdmde nimic nesAmnat.

. Preadoslovia a descdlecarii (in) tdril Moldovei din ceputul ei.

Aceastd preadoslovie iaste insemnatd de Ureache Vornicul,
din leatopisatul cel letinesc izvodind, iar preadosloviia lea-
topisatul[ui] nostru nu am sAmnat aicea.
Vor unii . . . 4

' In ms. : neinvqat.

2 Ms. are: cinstidu. Iar, maY departe, in loc de gcetits : cinsht
8 Ms. are: 5'ichipu1.
4 Urmeaza ca in Kogalniceanu.
 FRAGMENTE DE CRONICI 11

[Dupd Martia din postD :] Aceastd poveaste a lui Laslu CraT,

ce spune cd au gonit pre ceW Tdtari, nu au scos Ureachie
Vornicul din 1eatopis4u1 eel leescu, ci eu Simeon Dascalul o
am izvodit din leatopisdtul cel unguresc; care poveste o am
socotit, prea seamne ce aratd, cà poate fi adeväratd.
Notd. Iata un document inedit de la Ureche :
Adica eii Urechi Vel Vornic de Tara-de-Jos marturisasc c aü venit in
nainte noastra fiiul nostru Vrabie cu carte si cu zapis de h Neaniul fiiul
lui Dragancea din Furduesti Tinut Covurluiulul, cazand el innaintea noastri cu
multa rugaciune ca s s scoata pe dinsul din dabile (dabila iaste o moneta,
ci are numar de 3 talere 1). Pentru care pohtind ea pe clumnealul Mogildea,
biv Vel Vornic, dregatoriul Tinutului de Covurluiii, earl figaduit ciA va sceate,
Insa. ca sn-I clè lui una parte a sa de ocina din sat IcWil de pe paraul Lici-
covul. Deci, dup l. rugaminte lui Vrabie, iata Mogildea 1-aa scos pe dinsul cu
adevarat de buna voe loT din dabile. i atunce s'aii Intamplat farli oameni
bunl, Toader Jura namesnic de Barlad i Neofit negucitoriul din Barlad i Avram
diiacul si Grozav Ciornocus diiacul si Marcul din Furduesli. §i I-ad scos
din dabile, si el i-ad dat toati partea sa de ocini din nurnitul sat ; 0 el sä
ailia a stapani partea sa nestrimutat nici odinioara in veci ; i altul sa nu sa
amestici Innainte acestiI carci a noastre. Veleat nu are nici cum, niCifi luna,
niC[1] zioa.

(Bibl. Ac. Rom . LXVII/ I o. Inlauntru, originalul slavon.)

' Adauge traducatorul, din secolul al XVIII-lea.

 In.
CRONICA HI VASILE DAMIAN 1 TUDOSE MAU,

... Ce striinii toti priimeaste

De-1 hraniaste i-T cinstiaste,
5i ceia ce trecu prentr'insa,
Nu sA mai indurd de insa.
Nu o mai facu lAudatd,
Ca o stie lumia toatA.
Ce, pre cAtu e indurata,
Pre atAta fu prädatd,
Pentru multe lucruri proaste,
Pentru plcatele noastre.
Ce ne ada, Doamne-aminte,
CA pre tine-avem pArinte,
SA nu ne Iasi la pierdzare,
Ci sA ne dal vindecare.
CA trimiti Oralor pace,
Ca toate bune s'or face.
Ca sA-t lAudAmu Mariria
Si numele si 'ntAriria
in veaci fArd savArsire,
Multu pohvalitu peste fire.
Si, cine nu ne iubeaste,
 FRAGMENTE DE CRONICI 13

De sargu, Doamne, le plateaste.

Conet preadoslovie.

intru multe pofte si ganduri sa aflá cela ce fArä lucru $ia-

de, märturiseaste marele, inteleptulu Solomon imparatu, jar
cela eel pliniaste gindul, ales cu facere bunk de läudat
iaste, pentru ca firia omeneascd dentru firia sa este pornitä
a sa muth $i a sä premeni in multe fealiurl. Penteaceia dard
destoinicT orasiani si cartulari marl oamenii carie lAcuia in
dzile vechi la cetaatia cea vestita a Athineal, nu le era altil
lucru zdbava lor fAra numal peste toatA vriamea a inteleage
$i a invAta eke ceval lucru de iznoava, precum märturiseaste
si marele filosof Aristotel, de dzice ca toti oameni dentru
firea lor santa indemnatl ca sriaj stie acesta cuvintü, dara nu
trebue selpa, ca s[a] nu cAdem suptii vina greseliT acestlia
ce scrisAm mal sus ; zabovim gindul nostru pren taina surdA.
Surda iaste pre o parte pentru nesimtiria el, cea den fire
'data, iar graitoare iaste pentru deistviia (sic) care ispraveaste
si sa face cinie euvintulul statatoriA, fiindti lucru a fire ne-
stAtätoare. Pentru cä alte fapte pre lume, alte lucrurl marT
Pisa fiinta sãntü, iar acestuia, mdcar cä mijlocul mic este, iar
marl lucruri arata cu totul a dzice, cã toema si la lucrurl
dumnedzAestI, necum pemintestT tinde, nu sA conteneaste, $i
cate cu trupul a le vedia nu poate, cu aciasta le aflä toate
fall -de mijloc oprite. Derept aceia iaste condeiul, si multu
ii laudarn, ce, ca sl nu ne huleasca nestine cum facem dentr'o
mused pill, adeel de un lucru mic mare, lasam condeiul, pri-
cina de'ntala, si laudam a doa, adecl mintia; cä pre condeiti
mintia-1 poartd, iar nu mestersuguiaste condeiul nemic dentru
sine, ce povata-1 indreptiaza, far de care el intru nemic nu
plateaste condeiul. Iar, sä nu iaste de acolo ataltarea pentru
cà scriitorI multT sAntu, iar intelegAtori putinT, i intr'altu
chip scria intelegatorii $i intealtu neintelegAtorii. Iar imbe
partile nemdsura iaste periria $i ori ce savArsit in desert.
Derept aceia dard, cindu scriem, sä scriem nu slovele fru-
moase, ce sa gindim iscusät, cä mufti santu chematl, iar
14 CRONICA LTA VASILE DAMIAN

putini ale$T. intfacesta chip si

noi, cu vreria 1W Dumne-
dzau e cimstit $i al nostru de
$i cu indemnaria dumisal
multu bine fdcdtoriu dumnealui Theodosie Dubdu, ce-au
fost Logofdt Mare, $i aducAndu aminte de toate cdte mai sus
scrisdm, ne-am apucat ca s[d] scriem letopisdtul tArdi mol-
dovene$ti, intru carele sant scrise vietile Domnilor tdrAT Mol-
dova Si izvodul am luat de pre un leatopisdt a lui Simion
DascAlul, carele i Simion 1-au izvodit de pre un izvod a lui
Ureche Vornicul, ce $i Ureche 1-au scos de pre cronicariul
le$escu $i ungurescu, protivindu aldturia $i cu acest scurt
moldovenescii, $i asia den toate au scos mai ales, aratind in
carel[e] cat scrie, au pre largu, au mai pre scurt. Ca ace$tea
cronicarT, sAvai cd sint $i striini, de alte tard, ce ei, fiindu-ne
vecini de aproape, n'au Idsatu a nu scrie ce s'au lucrat $i in
tara Moldovei. Deci $i noT, vAdzdndu cd in t[a ra noastrd in-
vataturd foarte putand sl aft, pentru lipsa dascalilor, cd,
necum sd fie alte istorii vechi a altor istorici, sA scrie viata
a impArati $i a crai striini, ce tocma nice viata Domnilor
äräi Moldovei nu o $tim, carele cat $i in ce chip au domnit,
luati durnneavoastrd sama cd altiT striini mai bine $tiu ce s[d] lu
creadzd in toate dzilele i taxa noastrd decdt nor, iar nor, necum
altele striine sd stim, ce nice ale noastre nu le $tim, insä numai
pentru lipsa dascalilor, precum am arAtat $i mai sus ; pentru
acesta lucru $i eu, nevoitoriul acestui lucru, nu cu voia mea,
ce cu poronca $i invdtatura stApAnuluT mieu, am silt, ca sa
dia Dumnedzdu dup' inceput sd. vedem $i sfar$it. Tar dupd
aciastia toate rog $i cu siate poftescu pre toti iubitorii de ci-
tire istoriilor, la cine sA. va tämpla acest leatopiset, adecd
scriitori de ani, carele va hi si mai invdtat $i mai bine $tiu-
toriu decdt noT la acesta mester$ug a scripturilor, de va hi
undeva $i vre o lunecare de gresal a, far de care nu poate
hi, au den condeiu, au den mind, sau mdcar si den $tiintd,
until ca acela au tocmascd, au potri[vi ascd, cd fugita e de la
nol zavistlia. Si nu sd semetascd de acestu putin, cum nu
ne-am $i noT de acestu mai multu, cä numai cine nu va scrie,
acela nu va gre$i, iar, cat va scrie, va $i da in gre$al a]. CA
cu aceasta ne cunoa$tem noi pamintianiT ; iar la sudalma nime
 FRAGMENTE DE CRONICI 16

nu-s indeamne sufletul, aducandu- aminte si unul ca acesta,

ea' el Inca iaste orn, de T facut[d] fire mai mult spre gre-
pla cleat spre nemereald. Ca tiü foarte bine c5 acesta lea-
topisetii mai a multi nu le va placia, decat la inima. li-a
cadia, pentru cá unii tiü intr'un chip si altii intr'alt chip o
poveaste. De care lucru i de aciia sa cunoate cä, margandil
doi oameni pre o cale, sail tarnplandu-sa la rdzboiil, vazind
amandoi intr'un chip un lucru ce sa facia, si mai pre urma
invartejindu-sa si despartindu-sa unul de alalt, nu spun amin-
dal intr'un chip, ce unul o poveaste, altul alta. Inca un om
singur, de tie o poveaste bine, i nici acela nu o poate
spune tot pre o cale. Väzindil aceastea toate, si altii nice in
vreme de acumil nu scriti nime, eü Inca am socotit sa r5s-
pundzä pietrile, de vreame ce tac oamenii. Amin.

Predoslovie, adecd cuvintdinnaintia descdlecatal[id] fidlrai

.111oldove2. Aceasta predoslovie iaste insamnata de Uriache
Vornicul, den leatopisatul cel lätänescil izvoditd, spuindu intr'
acest[ii] chip ...

De Domniia lzd Istratic-- Dab?Wal-Volid.

Dupd Domniia lui Stefänita, ficiorul lui Vasilie-Vod[51, sta-

tut-ati la Domnie Istratie Dabija-Vod[d], Domnu de pamantu,
stiind randul tuturor ldcuitorilor Oral' : giudecata cu dreptaate
o facia si, domnind 4 al', eu mare inste, s'ati savarOt in
Dbmnie.

De Domniia lid Ries, ficiorul lid Alexandra-Vadd.

Istratie Dabija-Vod[5.] venit-ail cu
Du[p a] m o ar ti a lui
steag de Domnie Ilies-Vod[A], feciorul lui Alexandru-Vod[d],
si,deaca s'au aedzat in Scaon in Iasi, fost-au blandu si bun
tarai, domnind 2 al* p[o]l; 1-ati mazilit imparatiia, s'air dat
Domniia DucAI-Vod[a].
16 CRONICA LTJ VASILE DAMIAN

vito 7 ,
De Domniia Ducal"- Vodpy, domnind Ifl 3 randurr zz af ;

int!' aceale vremi avand $i asupreale multe de la impara-

tie, fost-au i taraf cu multu greu. In a doai Domnie, a Du-
cai-Vod[d], cursul ailor 7180, sculatu-s'au Sultan Mahmet cu
multä multime de oaste turceasca, Rasaritul cu totul, $i Silitn-
Chiri Hanul, cu multime de Tatari, i Doro$Anco, Hatrnanul
Ocrainif cazacesti, ce-s inchinasrie] lor; aü trecut peste t[a ra
noastra Moldova, peste toate locurile cu rea oastia, ca izvo-
rale apef, de n'au scapat loc sa nu fie imblatu de acef osteani,
asea au strop$it peste tot locul. $'au marsu asupra Oral le-
$e$tf, la cetaatia Camenita, $i asia, afland-o far' oaste, nicf
inlauntru, nice afara, si nemic grijita, i avänd $tire Lea$if
de multu cum sä gatescii Turcli sa le vie asuprd, deacii,
legandu-sa $i tabdrändu-sä pren pregiurul cetatif Camenitii,
9 dzile s'au batut, i o ati dobandit. Si $'au pus oastia sa in
cetaate, $1 pen pregiur zamci i bascl, tot au Paramat. Si i-ail
facut hotar den Nistru pan in Siritel, langa Buceaciii. S'au
pus oaste $i in Iazlovaltu, cetaate mare $i oras frumos : care
hotar cuprinde mutt loc, cetati $i oras[e]. i de la luarea Ca-
menitii incepu t[a]ra Moldove! a O. imputina $i a sä pustii
de mare asupreale ce avea, cu de toate de zaharale multe,
ce poarta in tot al, de baga in Camenita, $i de schimburile
ostilor ce le ducu de le baga in Camenita, $i a Pasilor. Nu
pot ajqnge nice cu spusul, nice a scrie cu condeiul, cat greu
$i cat[a] robie, $i dentealte pag[u be, facindu-s[e] saracilor pren
calele lor, plangere $i suspinuri. Läsam la giudetul Domnuruf
i Dumnedzauldi nostru de marl pedeapse i asupreale ; den
calele lor pustlitu-s'aii tänutul Hotinul, $i Cernautif, i tanutul
Iasilor, $i Dorohoiul, $i Harläul.

De Domniia lid .Petreceaico-Vodd, vleato 7181.

int? aceia vrearne, dupd ce au mazilit imparatila pre Duca-

Vod[1] la Hotin, $i 1-au scos den Domnie, dat-au Domniia
lui Stefan Petreceaico-Vod a, ffind om bun de pamintu, de
 FRAGMENTE DE ORONI I 17

boiariu de t[a]rd ; au domnit 2 aT, s'au pribegit la Lia$T, dup[aj

ce au luat imparatiia cetaatea Camenita de la Lea$T.

De Domniia lui Dumitrafco-Vadfd] in 2 riendurf; leat 7 . ..

Dup[a] ce au pribegit Petreceaico-Vod[A] in t[a]ra le$ascd, $i,
lasänd Scaunul Om, venit-au la Domnie cu steag de la im-
parätie Dumitra$co-Vod[d] si, a$edzandus-[e] la Scaunul sail in
Ia$T, facut-au multe asupreale taral ; lacom la avutie, cumplit
la toate $1 tuturor facand innalt gios ; nice un lucru nu era
asedzat den ceale ce gala ; $i in Domniia luT, de'ntaiil, viind
cu 'Mari la Domnie, i-ail asedzat in t[a]ra, de ail ernat in
t[a]ra pre cateva tanuturT $i multe pradzI $1 robiT facut-au
TataraT in t[a]ra, ernändu pre cre$tinT; $'au domnit in 2 ran-
durT 3 anT. $1 i-au venit mazilie, $1, dupd fapta luT, luat-au
plata de la imp[a]ratie, cä s'au savarsit la inchisoare.

De Domniia luf Antonie Ruset-Vocild]; leat 7 ...

Antonie Ruset-Vod[d venit-ail la Domnie cu steag de la

imparatie ; dup[d] ce ail mazilit tmpäratiia pre Dumitra$co-
Vod[al dat-ail Domniia lui Antonie Ruset-Vod[a] $1, viind la
Scaunul sail la Ia$T, fiind om bun, ail domnit 3 aT, $i i-ad
venit mazilie, $i aa dat Domniia Ducal-Vod[a'.

De al treilea Domnie a Ducen-Vad[a]; leato 7...

Domnind Duca-Vod[a] in t[a]ra Moldovel in al treia Domnie
$i $erban-Vod[a] in qa]ra munteneascä in veleatul. . . . inteaceia
vreame mare rdzboiil ail facut Turcil cu oastia nemtasca ;
sculatu-s'au Sultan Mehmet, imparatul turcescu, $1 Cara-Mus-
taia-Pa$a Vedziriul $i Murat-Chiri, Hanul Tatardlor, cu multd
multime de oaste turceasca $i tatarasca, $i Duca-VocItal cu
oastea sa moldoveneascd, $i $erban-Vod[a] cu a sa oaste
munteneasca, $'ail mársu tot prädandil $i ardzand pan la Bee,
63473. Vol. 111 2
18 CRONICA Liff VASILE DAMIAN

$1 acol[o], ständil 30 de dzile impregiurul cetatal Beciului, cu

multe meterugur i cu multa nevointa batand cetaatea Be-
ciului, multd värsare de sange s'ati fäcut, fiind toate o$tile
Turcilor langa cetaatea Beciului -Cabal-ate. Intr'aceia venit-ati
$i Leopol, imparatul neintascu, cu a sa caste nemtasca. Tras-aii
intr' agiutoriii $i pre megiiasii sai, pre Ian Sobetchii, Craiul
le$escu, macar ca de Turd'. $1 de Tatar[i] era multime, cä
nemic n'ati putut sta impotriva o$tilor nemte$ti, ca, lovindu-s[e]
Turcil cu Nearnt'li, fost-ail mare rázboiii $i multä varsare de
sange. i cu agiutorul lui Dumn[e]dzaii, ramas-aii izbanda la
Niamti, $i Turcil aü pierdut rdzboiul, $i toate ale sale pre loc
le-an lasat ; avirtila imparateasca, ce era pentru cheltuiala
o$tilor, toata o aü pagubit, $1 curturile, cum at fostu, cu totul
le-au lásat pre loc, $1 pedestrimea lor, vestitii eniceari, pren
meteredzuri impregiurul cetatil Beciuluf rdmas-ati robi Neam-
tilor. i multd vdrsare de sange aü fostii pan la cetaatea Ostro-
gonul, $i acolo multi Pa$1' $i beglebel $i in Dundre
s'ail innecat, intorcandu-sa innapol Wile, de cat au scapat, cu
multe pag[u]be. Duca-Vod[a], viind in t[aka Moldovel, la Scau-
nul säü, 1 intelegand de Stefan Petrecealco-Vod[d], cum ail
pog[o]rat in t[a]ra cu oaste le$ascd $1 cazaceasca, cu o samd
de boiari de t[a]rd, ce era e$iti den t[a]ra in t[a]ra le$asca, de
multe greutati $1 asupreale, cu indemnarea lui Ian Sobetchi
Craiul le$escu pogorati, iar, den baiaril ce era cu Duca-Vod[a],
ii sfatuia sa nu vie in t[a]ra, facandu-sä atätia amestecaturi. Iar
Duca-Vod[d], neascultandii sfatul boiarilor sã, au venit in t[a]ra,
$'ati mdrsu la sat la Domne$ti, care sat iaste pe Siret in gios,
in Tanutul Putnii, $edzand acolo $i, tamplandu-i-s[e] primejdi,
mers-aii asupra lui oaste le$asca. $i cazaceasca $i, prindzindu
de veaste, sail batut pan 1-aii dobandit. Si 1-ail luat de la
sat de la Domne$ti, $1 Ian dus in tr,alra le$asca, la Ian So-
betchii Craiul le$escu, $i, fiind acol[o] lapaza, savarsit in
t[ajra leseascd. Iar Turcilor, luindu-le Neamtil Buda $i alte
cetäti, aü mai avut parte cu Niamtii, cace pan' astädzi nu
le iase grij[a] den oase, nice i-au mai läsat Niamtii sà nu-i
mai d . . pan' intr'ace$ti aT leato 7202, ce in tot ai Mad
batut cu din$ii.
 FRAGMENTE DE CRONICf 19

Intr' acelas an si intr' aceias vreame, dupd ce s'au bdtut

TurciT cu NeamtiT la Beciu, iarna, pogordt-au den tia]ra le-
sascä in t[a]rd Stefan Petreciaico-Vod a], cu o sam Al de
boiarT de t[a]rd, ce era esit in t aira lesascd, de multe asu-
preale ; si cu oaste lesascd. Pogorand cu indemnarea Ian So-
betchi Craiul lesescu, care pusease pre un coun (sic) Cuninschii
Hatman la CazaC la Ocraina ; pogorand si Conenschii cu oastea
cdzdceascd, si intrandu in Bugeac cu oastia lesascd, mars-au
si den MoldoveanT si, prddand si ardzänd in Bugeac, mars-au
de au agiunsti aproape de ReanT. Intr'aceia, intorcandu-sd
-Mardi de la oaste den tara nemtascd la Bugeac, dat-au pre
oastea [cd.z dceascä si lesascd si pre Moldoveani.

[De Domnia lzd Constantin- Vodd Cantemir ; leato 71931

. . . . Pand la al patrule an a Domniei luiCantemir-Vodd dom-

nind bine, tinind prietenie cu Serban-Vodd, care, pentru megiesia

ce avea cu Moldova, cu multä nevointd au silitSerban-Vodd de i-au
scos Domnia. lard, lipindu-se Cupdrestiipe linga Cantemir-Vodd
vi stind la sfaturile luI, din al patrule an multe amestecdtuff
intre Domnii si intre rT [fd.cut-au Cupdrestil], si la multd chel-
tuiald adus-au] ; de care lucru pizma i zavistiia nice un lucru
bunu nu aduce, fárä numaT pierzare de suflet si unora rasdpa
de cas[5, , cum sd vddzu pre urmd. Ca ace priiatini a lui Co-
stantin Cantemir-Vod[d], Cuparestif, adusd pre Cantimir-Vod a]
pan la atdta, de nu i sd vre hi prilejit moarte in Domnie,
pren temnitile Turcilor ar hi putredit, iar in urmä ficioriT nu
pot scdpa de acealea, pentru priiatini sal Cupärestif. in Dom-
niia luT mare prddzi si stricdciuni sä fácea ãrãT cu indem-
ndturile unora de a! nostri de t[a]rd, ce era esit in t[a]ra le-
sascd. Si Ian Sobetchii, craiul lesescu, cu toatd putearea sa,
in 2 rändurf aü venit in t[a]rd: odatd au pogordt pe apa
Prutului . . . n . . . FAlcif, cu mare pag u]bd . . . raT s'au in-
torsu innapoT . . . nit cu mare puteare de oaste s'au luatu

etaatia Neamtului si Soroca cetaatea, i dnutul Cerndutilor

LeasiT II tan, s'au asezat oastea sa in tärgu in Suceava, la
20 CRONICA Lur VASILE ;limas

capistea armeneascd, despre Arenr, si in cetaat[ea] Neamtuluf

pus-an oastea kr, asijderea si [in] Soroca pus-ati oaste cd-
zAceasca. Cantemir-Vod[5.] fost-ati om cinstest la cuvinte si
cunoscAtor la giudeace, facänd dreptaate tuturor, numai, tarl
fiindu putind i stricatA de nepriiatinil impArAtii, fost-aii greu
si täräT, iar carmuitoriti si purtätoriti de grije fost-aci AräT
peste toatä vremea ; s'ati domnit 8 ani, si s'an sävärsitu in
Domnie; si cu cinste I-an ingropat la besea . . . ul SOH
Necolai in Iasi . . . la Domnie fiiu-sau Antiohie 1
(Bibl. Ac. Rom., no 169.)

Note. I. Asupra Wang:rid lui Istrati Dabija se alibi rimuriri in doeumentul

urragtor, al cgrui original a fost dgruit A cademiei Romine scum In urmg de d. D.
A. Sturdza :
Adecg. eil Ghiorghi Zhitariul, Meal 1111 Enachi Zliitariul, i noI chiziait
lui Enachi, anume David starostia de negucatori, i Tudori Caminariul si Durai-
trasco Brasovanul i alci negustori, vr'o trel-dzecI de oameni, scriem i niarturisim
cu cest zapis al nostril cum ag fost Enachi Zigtariul bgnar, i aii cgdzut la
mare yin? Domniasci la Mgriia Sa Ion Evstratie Dabij[a] Voevoda ; pusu-l-ag
la inchisoare In temnitl, si era sg dia Mgriei Sale lui Vodl moo de talerl. Deci
not, cu tocil, am Mann de 1-am luat in chieasie din temnid, ca sg-s vd[n]dzg ce
are, si plgtiascg band Domnesti. i asia Was fgcut, ce s'aii sculat i ail fugit la
Rascov In sara cizaceasei, i ni-ag lgsat pre not pre tcqi chiziasil la nevoe
mare despre Manila Sa Vodi. Nol intr alt chip n'am avut cum face, ce am
luat haine si arginturi i vii de a lui Enachi, ce am giisit, de li-am viindut
si am dat band Domnesti vdndut-am doo fald de vie la Sorogari pirintelui
Macarie ce-ag fost egumen la Golge, dirept siapte-dzki de lei, bani de argint ;
care vie iaste 1ntre viia Int Saidir Logofiitul si a lui Pant Caciaune starostia.
Si b'ag sculat Sv[i]n0a Sa si ad dat deplin acesti bani Intrn mdnule noastre, de
i-am dat la Domnie. De acum acea vie ca sg fie Sv[i]ntiel Saale pgrintelul Ma-
carie diriaptg ant i cumpgrIturI In viaci, iard alt nime dintru sarninpile lot
Ghiorghi sag a lot Enachi triaabl sd nu mai aibg a intoarce vindzarie noastrg,.
cgcl pre nol ni-ail lgsat la mare urgie Domniaascg pentru vina lot i ad fugit.
Si pentru credir4a, cu totil am iscglit ca sg-s stie, i ni-am pus si peceVle. Si
eg Steitulat Diacul am scris.
Ias, kat 7176, Mal,54 Noev. 15 Am.
quimalp. `tepottOvaxoq %al noo)syrck.
Az Gavril Clucer martor iscal.
rechiritos (?) 7rotikica TCL 'ap.nac.
Az Gavriild BIrridian biv Armas.
Tudorii biv Cgrognar.
 FRAGMENTE DE CRONICI 21

IL Despre Damian se Dili lanturirl si in documentul ce urmeaza (Bibl. Ac. Rom.,

doc. wom/88). lo Duca Voevod Lim. MA. rums 3EMMI ntwniotscswi dat-am cartia
Domniel Miale slugii noastre lui Vasilie Damian Vatavul sa hie tare 0 putiarnic
cu cartia Domnid Miale a opri si a cinia a patra parte de sat de La'mlsianI, ce
sa'nt la tinutul Suciavel din tot hotarul, cu tot venitul ce vor hi pre acea a
patra parte de sat. Caria mosie aceasta o art fost cumpkrat Stefan Braescul
Comisul de la Ivasco ficiorul Ceausulul, nepotul Banului Ghiarghe Bilianul,
0 de la giuprtniasa luI Safta, fata Nacului Murgulec si a Mariel fiatel lui
Carstiian Logofatul, pentru eaci, find de tinè Vasilie Vatavul pre Ilinca sora
Saftei, iarbis fata Nacului Murgulec, art et,it la Divan dinpreuni cu tefatt
Braescul Comisul, i Domniia Mia, impreurfa cu tut Svatul nostru, am giu-
decat dupa. obiceaiul Neal s Intoarca Vasilie banii lul tefan Briescul i s51-s
cii mosiia, pentr' aciaia ca sä aibi a opri cu tot venitul, precum scrie mai
sus. i nime si nu cuteadze a tinia sail a opri peste cartia Domniei Miale.
Tot HMIEM.

-IF C4 43 raimik RfirkA. X Ias, leat 7188, Iun. 8.

Miron Vel Log.
[Pecete ror.]
 IV.

CONTINIJAREA MEMORIILOR LIII RADII POPESCII 0 iNTREGIREA LOR

DE UN ANONIM.

.... Si aceastd intamplare fiind, iar n'au venit Stefan Voevod

si cu aT lor la cunostinta ca sd-s vazd pdcatu ce ad fdcut,
pentru care Dumnezeu si ciudd mare au fácut de s'au in-
dräcit Doamna Sa , si sä fie cdzut la pocdianie, ci ad zis cd
o au fermecat cdlugäritile de acolô, impreund cu o calugd-
ritd anume Olimbiiada, ce era matus[d] Doamnif Päuni, sor cu
mumd-sa. Si le-au pus la mare pedeapsd pe toate, si pe unile
din mueri de acelea le-ad si spdnzurat, iar pe mausd-sa
Olimbiiada o au trimis la Batcov la mändstire, si o au zidit
intr'o chilie, läsdndu-i numai o ferestrue de-i da acole) pita
si apd ; aceasta pocdintd ei, pentru pdcatele lor.
Si nu s'au indestulat Stefan Voevod de moartea WI Costan-
din Voevod si a feciorilor lui, ci Inca, fiind Doamna $i ginerii
ltif Costandin-Vod[a] si alV oameni al la scdpat, pre ca-
rele vrea Turcii sd-T sloboazd sd vie in tard, iar el s'au
sfátuit cu tatd-sdu si eu sfetnic[i] lor, cd nu sd cade sd.
vie in tard, ci sd-T facd. surgun. Si au facut mestesug cu
Imbrihor ul , si i-au insdlat de au dat bani 8o de pu n gi,
zicdndu-le cd zic Turcii cd, de vor da acesti bani, ii vor s lo-
bozi, si ei in nadejdea aceia au trimis prin casile lor aicia in
tall, de ad fdcut cum au putut de au dat acei bani, si des-
pre altd parte scriia la Imbrihor ca sá sä nevoiascd sd-T facd.
surgun la Chiutaiu la Anadol; si au fostu cu banii dat si
surghiunit.
inteaceste vremi craiul sfetesc, carele au trecut prin
 MEMORIILB LTA RADII POPESCII 23

Tara-Rumaneasca cu oastea ce avea langA dAnsul si s'au

dus la tara lui la Sfetiia ; carele, fiind scdpat din rAzboiu ce
au avut cu Muscali la Poltava in tara cIzAceasc[A], si, viind
la Turd, si $AzAnd cAtAva vreme in tam turceascd, la Ben-
der, dupe aceia la Dimotiha, iar cu voia Turcilor s'ati slo-
bozit si s'au dus la tara lui. Carele multà cheltuialA au facut
taxiI cu merticile ce i O. da ; macar cl Turcii au tinut chel-
tuial a] in seaml la hara[itl], iar Stefan Voevod n'aii vrut sä
plateasc[ä nimului de cele ce s'au luat de s'aii dat Sfet i lor,
precum au fost si cAcat ce s'au dat la ImparAtie si cu altele
carele le-au luat cu jafuri, si ImpArAtila le-ail tinut in seamá .
la haracr. Iar Stefan Voevod n'au dat nici un ban nimulur, ci
ati rámas tot cu lAcrAmile pre obrazu, $i altu n'avea ce face,
far de numai aceia ce au obiceiu neputincios i], de blestema ;
si el 'Inca blestema.
Dupe aceasta Turcii brAileni avAnd $i pizma asupra Orr!
pentru Toma Spatarul Cantacozino, cA venise acolo cu
Muscali, de facuse mare prada, au scornit si ei galceav A
pentru hotarAle ce hotArAsc cu Tara-Rumaneasc[A] $i intra
cu hotaru in tarA, de lua pamant multu ; $i din toate hota-
rAle, din toate satele dup[A] margine, pand aproape de
oras Flocii, pusese subas de lua vamd el din bAlti. Dee ij
Stefan Voevod au trimis la Poartä de au adus un aga al
ViziruluI cu un ferman de poruncA, ca sa Ve hotardle dupre
cum s'au tinut mai nainte, sl nu treacA mai mult, $i de aid
au rAnduit boieri pe Neagoe Stolnic Topliceanu si pe Draghi&
Medelnicer Strambeanul si la Radu Vornic Popesc u , de s'au
dus, iarna, la BrAila $i strangAndu-sa la cadiiu BrAileni $i cu
boieri, au avut multd galceav a], insa in cea dup A urmA au
biruit boeri taxii cu dreptatea ce au avut, $i au luat hogetu
del[a] cadiiu, scriindu-s1 hotarele cele vechi, ca sä fie iar pe
acolea, $i carte au scris de au gonit si pe subas duprin sate.
Intru aceste vremI a Domnii lui Stefan Voevod, vara, au
facut galtire mare Turcil de oaste asupra sari Morela, care
o tinea Venetiiani, de cAt- va ani luand-o ei del a Turd, si,
strangAndu-s1 oaste multd, singur Vizir All-Pa a s'au dus
cu ostile $i, mergand in 40 de zile, toatd tara 0 au luat.
24 FRAGMENTE DE ORONICI

Unile cetdti mai numite $i tali avänd innduntru Franca, ail

státut impotrivd, ci, cu nävala ce da, in trei-patru zile lua pe
fie$[te care de aceia. Iar cele mai multe sate, cetdt s'au in-
chinat ; $i cu mare izbAndä s'au intorsu Viziru innapoi. Pre
carele cu cinste 1-aii priimit ImpAratu, cum n'au priimit altd
data imparatu pe altu Vizir. Si Venetieni ati rgmas rusinat,
intr'atäta vorbe ce au zis, a au atdta $i atäta galioane, co-
rabif $i altele pline de o$ti $i cavalerf de Malta, $1, and au
fost pe urnä nici cum nu s'ati iubit obrazul ca sd dea ajutor
tialo$ilor Greci, de la care intr'atatea ani luase mare sumã
de bani, ci i-ati läsat far de ajutor, de s'au robit multime de
cre$tin[1] pravoslavni6.
Dupe ce acestea s'aii facut, si viind Ali-Pa$[a] Vizir
$1, fiind Caimacan Rachel Irnbrihor, care pusese Domnu pe
tefan Voevod, nu $tim din ce pricina au grait Vizir ul]
impdratului, $i 1-aii facut pe acest Caimacan Pasä la Ben-
deru, trimitändu-1 cu olac sà sä dua. Care nu mula vreme
au fost Pa$ä acolO, ci 1-au trimis Vizir[ull om al ltil de 1-ati
omordt $i i-au adus capul la Poartä. Pentru care auzind .te-
fan Voevod, mare intristalciune au avut, cd6 acest Caimacam
il facuse Dornnu si el 1-au tinut in Domnie at au fost. Iar,
dup a ce au perit nädejdea lui, sä temea tare de mazAlie.
Ca de acest fel de slàbiciuni ale Domnului Stefan Voevod
cunosand Mihaiu Spatar, unchi-säti, $i fiind neodihnit om $i
amesteatorid de Domni, all inceput a umbla cu scrisori la
cuscrd-säu Mihaiii Voevod, prin mijloc gineri-s du] Dumit-
rase o] Hatman, care era frate lui Mihaiu Voevod, indem-
nándu-1 ca sà nevoiascä in tot chipul sg fagaduiasca in
tot chipul Turcilor bani ca s5.4 dea Domniia Tarif-Ruma-
ne$ti. si au $i umblat destul, dar, unde nu va Dumne-
zeu, oameni Ina nu pot, cà nu s'au intämplat a$a, cum
au vrut Mihaiii Spätar, ci intr'alt chipu.
ca., vrändu imparatiia sä mearga cu osti care Bell-
grad si $tiind a Stefan Voevod nu este dreptu imparätii,
sd fie spre aceste Orli de loc, deci, and au fast leat
7224, Ghenr 9, au venit un Turcu trimis de I a] imparä-
-tie, anume Isuf-Ag a], cu ferman de mazalie $i cu veste
 MEMORIME LUI BADU POPESCU 25

cum cA au pus Domnu pe Nicolae Voevod, care era Domn u]

al Moldov[a], cu a doa Domnie, si luI $tefan Voevod,
i-ati dat vreme in 5 zile de s'au gatit, $i 1-au ridicat cu
Doamna sa, cu coconii, de i-au dus la Tarigrad, $1 au mersu
si tata-sau imprauna cu dansul.
Iar Mihaiu Spatar, fiind la satu lui la Comlei, intele-
gand cum ca vine Nicolae Voevod Domnu, si [nu] cuscra-
sail Mihaiu Voevod, (nu) au fugit sa. treaca .1a Nemti, iar
pldiasi 1-ati prinsu §i 1-ati intorsu indarat. Deci peste cate-va
zile au venit si cArtile de I a] Nicolae Voevod la boeri scri-
hid tutulor sä sa bucure, si scriia Spatar Mihaiu sä fie
Caimacan pand va veni $i Mania Sa. Deci o searnä de boed
si slujitori si cu alte gain au esit innaintea Mani Sale la
Focsani, si s'au impreunat, si cu cinste i-au priimit, si au
venit cu to1 pana la Buc[u restf.
Dee la BucurestI iaras mai cu mare cinste au esit cei-
boeri, si cu toata slujitorimea, $1 au intrat in Scaun
lalVf
cu mare pompa, mutandu-sa de l[a] Domnie iar la Domnie,
priimind si Mania Sa pe tot cu drag[o]ste. Iar a lui $tefan
Voevod Domnie au fost un an $1 noo huff, 1 7224.

Domnia lid Necuthe Voevod cea d'intiifi.

$1, ramaind Nicolae Voevod Domnu Tarii-Rumanestr,
s'au temut de $tefan Voevod cã nu-1 va lasa O. domneasca
cu pace, ci au facut para mare la Viziru si la Impäratie,
$1 au dat woo de pungi de bara Viziruld, de au Mat ca
pul lui $tefan Voevod, si al tätãne-sau ld Costandin
Stol ni c. $1 pe ceilalti boerl af lui $tefan Voevod, pe Mi-
haiu Spatar, unchi-sdu, si pe Radu Dudesc[u], Vel Log.,
i-au pus la opreald, apoi i-au trimis la Odriiu la trnpar4ie,
de i-au taiat $1 pe dan$11'. Si aid au adus Turd de le-au
luat tot ce ad avut, facande-lu (sic) mezat, de le-aU facut tot
bani (sic).$i pe alt1 boeff i-au tinut la opreala, $1 le-au luat
avutiia.
Iar, cand au fost la luna lui Avgust, intr'o Vineri, lui
Neculae-Vod a] i-au dat o spaima, cum cä il impresoara
26 FRAGMENTE DE CRONIGI

Nemp, si indata au purces in murgul serif, si i s'ati acut

zio in Giurgiul, si ail sdzut acolo ate-va zile. April iar ad
venit cu GreciI WI' la Buc[u'restI si, isindu-I boeri cd de
tall innainte, la Fäntdna Rad[u]luI Voevod, iar el ea o heard
sdlbatica indatä ad tdiat pe Parase[o] Vel-Dvor[ni]c Breazuia-
nul, acolea in drum, si iar au inceput a pune boerI la
opreald. Iar feciori DudesculuI si cu alta au sapat in tara
ungureascd, cu mumd-sa, Manila Dudeasc[a , fata lui Costan
din Stol[ni]c.
Iar, and ad fost la Noem: 14, intr'o zi Miercur[i , din
su s de dimineatd, au sosit Barbul Sdrdar, feeior Cornil
Banul, si cu alti boeri de tail, cu multe catane, si au
prinsu pe Nicolae Voevod, si I-au dus in tara ungureascd,
si au tdiat tot Turcil cat au gdsit in Buc *esti. Apoi, peste
vre-o saptdmänd, iar ad venit un Domnu mare sarbu, si cu
multe catane, si cu Nemtit, in Buc[u]resti, de au sdzut treI
zile, pang s'au luat boeri tot ce au avut si s'au dus boeri
in tara ungureascd. Iar catanile si Nemtli, luind toate tunu-
rile din Buc u resti, s'au dus la munte, de au facut cetate la
mandstire la Margined si la Cdmpul lung, si au prdclat Bucu-
res tii foarte rdu si tara, neavänd cine sd-I foloseascd.
NumaI, fiind aid in Buc[u restl prea-sfintitul Patriiarhu al
Alixandrii, Sfintii Sale, fdandu-i-sä mild de tail, au trimis
art1 la Pasa de 1 a Giurgiul, cum a tara piere, si nu este
nimic vinovatd. Pasa inca au trimis la imparatie de au facut
Domnu pe Ion Voevod, fratele Id Nec[u lae Voevod, la leat
7225.

Domniia lid Ion Voevod.

Si au venit cu Ion Voevod un Aschiias-Pa5a cu zece mii de Turd
alarime, 5i cu Arnaut multi si TAtarr, si au sdzut in Buc u restI
o sdptamand, de au luat tot ce au gdsit, prädänd si jdfuind, si
s'au dus innapoi Turcii la Giurgiul. TdtariI Inca s'au dus la
tara lor, luind multä sumd de suflete de crestin 1 . Iar Manila
Sa Ion Voevod, intelegand de aceasta, s'au milostivit spre biet if
crestin[i ceI robit, de le-au e5it innainte la pod de piatra,
 MEMORLILE LIIT RADII E'OPESCU 27

ducand darur[I] scumpe si rugAndu-sa la cel mai mare, au

scos multime multA de robi, tot felul de varstA : bArbat, fa-
mei, copii, Dumnezea sa-1 pomeneasc[a intru Imparatiia
Cerului. Apoi sá venim iar la cuvAntul cel dup[a] urma.
Ducandu-saTatari la tara lor cu robi, iar IoanVoevod au ramas
in Buc[u]resti cu o seama de Turd si Arnaut, si au inceput
a face pace cu Pivoda si cu ghinaral iTi Nemtilor. Si aa scos
vacaritu de vita ate doi orti, si nu au bagat seama legatura
ce facuse Stefan Voevod cu tot archierei, si au mai scos si har-
tiile de nume de om, care aceasta n'aa fost de cand pa-
mantu.
Apoi au trimis la Poart[A] 12 boeri : pe Mateia Fal-
coianu Vel Vist., i pe Pana Vel Ban, fratele Doamnii lui
Costandin Voevod, si cu alte. Si impdratu, daca i-au vazut,
foarte i-aa pArut bine, si pe tot i-au imbracat cu caftane, si
au trimis silui Ion Voevod caftan si ferman. Si au intrat Turcul
cel cu caftan in Buc u]resti la Mart, leat 7225.
[Scris de Ionita Log. Soimescu, Logofatul lui Scarlat
Draganescu, biv Vel Stolnic, ispravnic de Muscel, la 1792,
Oct. 4.]
(Ms. 441 din Bibl. Ac. Rom., fol. 350 i urm.)

Nord. In legaturà cu povestirea Popescului slut documentele ce urmeazh :

1.

gGligorie Postelnicul 1361eanu1 p di scrisoare lui cIanache Vhcarecul Vel

AO, , eprecum sh-s pie ch, and dumnealui varul Rhducanul Postelnicul Du-
descul surori dumnealui, vaia-mea Maricai, niste moshe zebtre la Flocos, pe
Pasarea, unde, avand i dumnealui Ianache Vichrescul Vel Aga moshe den
preunh , 11 vinde o mosie pentru schimb. 17 Novembre 1698. Martun
un Golescu i Toms Cantacuzino, biv vtori L goat .

t La leatul 7226. Dat-am la Manila Sa Domna Mafiia a raposatulut Dum-

nealui Costandi?i Ral[a]ceanul niste läzi sa mi le tie : + I lada zugrävith, + t
lada albh, -I- z ledith mai veache, iar zugravit, + I scatulci cu clondire i cu

' Bibl. Ac. Rom., doe. xiv 5.

28 FRAGMENTE DE CRONMI

toe d peale, + 2 scatulci legati cu fer i iar cu toc de peale, 2 arare. +

Aceastea tote le-au fost pus Mgriia Sa Domna Mariia Inteo bola a Mirii
Sale lui bezdadea si acorn, viindu eli aicea, mi le-am luat de la bolta Mint
Sale. Iu lie 2 A., A. 7236 I.
Barbul BdIdteanu.

t Scrisoare mea la ragn[a] Marl Sall Domnil Marii a r[i]pusatulul 'arban-

Vod[i], cum sg-s tiie, cg me-ail dat Manila S[a] 4 sepeate cu hainei ca-s le
.aibg de grij[i] si-s stea la mine ; i, andil im va trimite Miriia Sa Doamni
aceast[g scrisoare a mea, atunce sa aibI a-1 darea i ail aceaste 4 sepeate, In
mina omului Mgrii Sale , i pentru adevgrat[a] credinfa am iscglit mai jos, ca-s
sI creaza. Mart 8 A., AT 7897 2.
f Pdrvan Cain[]rafuls.
I V.

t Manila fiposatulut Costandin B.iceanuI, ce all fost Vel Agg. Scriboarea

mia s fie de bung credinfa la cinstita mina Märii Sale mamel, precum s. sll
stie dll m'am rugat Mirli Sale de mie-ail facut bine de mie-ail dat bani tal.
200, de acurn ping in doa sgpfamItd, si am a darea Mgrii Sale, toff deplin
si cu rnuipmiti; si pentru mai adeveriti credinfi am Intirit mai jos si cu
Peciatea mia, all all mai& i am scris eu, Ion, si marturisescu. Mai 19 A., A.
7218.
Mariia.
(Pecete neagrg ovalg, cu arme 8.)

V.

[tefan Cantacuzino di un act solemn] Marii Sale Doamnel Mariel ce ag

fostu a luminatului riposatului unchiului Domnii Meale Ion .arban Cantaco-
zino V oevod, ca all OA a finea si a stapini tot satul Betejanii ot sud Ro-
manaff . . pentru cg all fostu al Iffirii Sale de la pirinfi el, iar Costandin
Voda Brincoveanul, precum multe temeinice mosil i scaune boierestl ale mul-
tor boiari i pamanteani de feat* au lgcomitu a le rgdica si a le lua, ca si-s
thmulfeasca i sa-s adaogll veniturile casei, fost-ail luat i acestu satu Betejanil
al Marii Sale Doamnei Mariel. de I-au stgpgnit In silg, i fir' de nicY o drep-
tate. Decl acum, intimplandu-sll mazilie lu Costandin-Vodg 6i miluindu-ne
Duranezeu pll noY cu stapgniria Domniii acestii fiff, Doraniia Mea n'am lasat

1 Bibl. Acad. Rom., doc. xii 161.

2Bibl. Ac. Rom., doc. xLv/72.
8 Bibl. Ac. Rom., doc. XII 235.
 NEMORTILE Dili RADII POPESOU 29

ca s aiba Maria Sa Doamna Maria aceasta mare strambatate i sä fie instrii-

nati de mo0I a ce o are de la parincil Marii Sale 1 ...

VI.

t Scrisoarea mea la mina dumnealuY vriilut Raducanul Dudescul, cum.

sa-s tie ca, ramaind dumneaei mama NeacAl Dudeascal, ni0e zestre nedate
de la mo01-meii, m'am tocmit cu dumnealor de all mai lisat din zestre A
am lasat i ea nite bani, tal. 140, care ceream dentr'o randuial[a] ce am
de la Duca-Vod[a] la dumnealui tata Radul Dudescul. ii ne am impa'cat li He-
arn aiazat ca s le dal"' dumnealor tal. too, insä m'am rugat sa fie Ingacluial[a]
pan la Sfeti Dimitrie, s l[i] dali dumnealor bani far niC[I] un cuvint; A am
iscalit ca sa-s creaza. Iun. I ., AT 7204
Gligorie Bdteanut Post.

[10 Zapisul Bileanului celui batran 2

' Bibl. Ac. Rom., doc. x11/177. In acest document al sail, Stefart Canta-
cuzino hotare0e in favoarea Doamnel la 28 April 1714, putin timp, 'gine
rile, dupa suirea lui pe tron deci.
2 Bib]. Ac. Rom., xi,v/ too.
 V.

CUM IMBLA VELETDRILE LA 0 SAM! DE INTAMPLART.

Candu au perit soarele de de mult era let 7207.

Candu au venit Moscali cei de de mult cu Petru tmpa'rat,
era velet 7219.
Candu au venit Nemtii la Mihai Racovita Vod, era
velet 7225.
Cand cutremurul cel mare di-au cazut Goliia, era velet
7246, Iun. 15.
Cänd a vinit al doile rand Moscalii, au intrat in Ias,
Avgust 20, velet 7247.
$i au esit la Oct. 14, velet 7248 '.

I 13thl. Ac. Rom., doc. XXIV/133.

 VI.

GENEALOGIA LUI VASILE LUPU.

Izvod de niamul lin' Vasilie-Voda, cine au fostu sa-s stie

anume :
t Gavril Hatmanul, frate lui Vasile-Voda, s'au avut 2
ficiori : tefan i Raducanul, holtei, si i-au otravit Stefan-
Vocla Gheorghii, care au scos pe Vasile-Voda ; sa pe un frate
a mos& me Arhondi Mironesi, Stamate, ce-au fost Postelnic-
Mare, holtei, in urma Iorgai Postelnic, iar 1-au otravit Stefan-
Voda.
t Gheorghi Hatmanul, iar frate lui Vasile-Voda, ce-au
murit in tara unguriasca la robie, de Stefan-Voda, la Oradie-
Mare inchisore (sic); s'au avut 2 fete : Ilenca, dupa Ursachi
Vist. cel batran, s'au murit, si ficiori n'au avut cu Ursache
Vist. ; o fata au fost dupd Alexandru Begzadê, ficiorul lui
Antonie-Vodd Ruset ; anume Anita, s'au avut Anita o fata,
Zolta, ell Alexandru begzade, ficior mai mare lui Antonie
Vocla, in Tarigrad.
t Marga si Maricuta, iar surori lui Vasile-Voda si lui
Gavril si Gheorghii, 'au murit amandoo in Tarigradu.
t Vasilie-Vodd, Inca den boerie au avut Domnä pe Tu-
dosca, lath lui Bucioc V ornicul, si aka fata a lui Bucioc aii
tanut-o Iordache Cantacuzino Vistier cel bardn, cumnat lui
Vasile-Vodã, ce sa trag din Buciucesti dumnealor Cantacu-
zinestii de pe mose.
t Vasile-Voda au avut pe Ion begzadè, holtei, s'au murit
in Tarigradu, si pe Domna Marie, au fostu dupa. Ragivil in
'Ora lesasca, §'acolo au murit, ficiori n'au avut , sa. pe
32 FRAGMENTE DE cholird

Domna Roxanda, fatd luT Vasile-Vodd, ce-ati fostii dupa.

Timus Cdzacul, ficiorul luf Hmil, s'au pefit la Suceava ; sd.
Domna Roxanda aü perit de tdlharT la Cetate NiamtuluT,.
$1. ficiori n'aii facut.
t Iorga Postelnic si Stiuca jdcniceriul sd cu Vasile-Voc11.
sa cu fratii lui ä cu surorile lul, s'au fost tot verT primarT.
Iorga Postelnic aü tAnut fata luiTrufandà Visternicul, den tara
munteniascd sa, murindu Iorga Postelnic, ficiorT n'ati avut, sI
giupdnesdi luT i-au facut parte den banT si odord, $6. s'au dus
in tara munteniascd la niamul ei. Iar mosdi in Moldova nu
fdcut parte, a mosdile tote ail rdinas la surorile IorgaT
i-ail
Postelnic, Cherata, Zanfira $5. Alexandra, sd la alp' nepoti a
IorgaT Postelnic. Iar mosd-mè Arhonda Mironiasa aü fostu
nepotd de yarã primare luT Vasile-Vocld, sa cu frafT luT $1. cu.
surorile lui; slIorgai Postelnic cu surorile luT, sd StiucdT Jdcni-
ceriul, iar nepotd de vard primare mosd-mè Arhonda Miro-
niasd.
t Stiuca jacnicerul aü avut un ficior Enache, s'au murit
holtei. Mosd-mè aü avut un ficior Andronachi, ce-ail fostu
Postelnic al doile la Ghica-Vodd cel bar1n, s'al murit holteT,
sa o fatd Safta, ce-ati fost dupd Sava, ce-ati fostu neguttoriii
sa Vamds-Mare, s'al murit ; sd ficiori n'ail avut. S avut
iar o fatd, pe maicd-rnè Marie, ce au fostu dupd tatd-mieu
Ionasco Ghindd, Cluceriul. Sd-s stie a aceasta, c'au avut
mosd-mè Arhonda i alt frate, pe Neculce Vistiernic, tatul dumi-
sale Vornicul Ion, insd frate dintru tatd, iar nu sd de o mama;
care sd trag tote mosdile dispre mama mosd-m6, yard pri-
mare IorgaT Postelnic ; unchiu-mieii Neculce nu incape la
mosäT, far de niamul ce sä va trage di pe Vasile-Vodd si
di pe Iorga Postelnic ; asea am audza A till den gura mo-
sd-mè ArhondiT si a maica-me Marii, s1. tin minte. Care sä
dovidescu sa cu scrisorile.

fla ,Ctefan Ghindit biv Postelnic.

f Ati mai avut Vasile-Vodd un ficior, pe Stefan-Vodd, cu
Domna Catrina Chercheza ; care ail fost si Domnu in Mol-
 GENEALOGIA LW VASILE LUPU 33

dova ; 'a.Ci murit holteT aprope de Tighine, mergändu la

Azac. Care sint tot ingropat la Trei Sfetitele 1.

' Bibl. Ac. Rom., doc. 26/V. WI citeva observatii asupra persoanelor
pomenite In aceasta genealogie. tin document din 1654 men cion eaz a
pe Andreia biv Vel Medelnicer, ginerele lui Gavril Hatmanul ; (Inca-
riul, XXIII, pp. 241-7. Gheorghe Hatmanul are pe Maricuta, care se
marita cu Necula Varnqul (Urechi5, Biserica din Cetatea Neamt, in An.
Ac. Rom., XI, sect. ist., p. 48). In sfir7it, la 20 April 1678, un docu-
ment emanat de la Nicolae Racovica Vel Logofat 0 Miron Costin biv Vel
Logoilt, 0 dat 'ha loan Racovici, Mare-Spatar, se ocupi de mo0a Grecii,
data lui Vasile-Voda, la nunta, de Gawar Gratiani, cedata apoi de Doran
cumnatului sail Dumitralco Iarali, Clucer-Mare, soml Margai, sora sa. Dupi
moartea Margal, ni spune documentul, satul ajunse In stapinirea unei nepoate,
Anita,. fata Jul Gheorghe Hatmanul, care se marita eu Alexandru, fiul lui
Antonie-Vocla Ruset ; Bibl. Ac. Rom., doc. LuX 134. Pentru satul Grecii,
mai vezi un alt act, din 23 Marc 1671, ln Urechia, Mtron Costin, Opere com-
plete, I, p. 748.
63473. Vol. III. 3
 VII.

EXTRASE DIN LETOPISITIIL PRESCURTAT DIN 1721-4.

A.

Cinstite si iubite cetitoriule. intru acestu litopisät, carile il

am de pe litopisätul raposatuldi NicolaT Co(n)st(and)in biv
Vel Logofat, cetind si pri acela si pri acesta, in multe locurT
ye! afla voroava si insamnarili intr' alt chip, mai ales la nu-
marul anilor. intii, la aciala, la predoslovii, scrie ca inarile MoisiT
aa scris letopisatul lumiT cel de la Zidire Lumii dupl 2400 de anT ;
Jar eii am aflat ca. dupl. 4024 de an! s'ati scris acel letopisat,
adi[ca] Carte Facirii ; de care insu§ dragoste ta, puind ostineli, veT
afla adivärul. Socotesti dar, iubitoriule, ca. acestue IT umbla
veletul 7240 de la Zidire Lumif, iar de la intrupalt Dom-
nului Nostru Iisus Hristos 1732 au purces ; si de la Moisa
pänä la Hristos au fostu 1385. Socotind ceT 7240 anf, 1485
de la Moisa pan la Hristos, si de la Hristos 1732 panA inte
acestu anu de acum, iata dar cä raman de la Zidire LumiT
pan la Moisa 4024 de anf. Asajdire si intr'alte locurT multe
alunicaturf veT afla, carile nu s'or potrivi cu acesta ; nu de-
fdimez, numaT in minte It aduc ca, cetind intr' amandol, sa
nu ne daT pre noT defaimariT. Asajdire, cunoscand si a noastre
 =TEASE DIN LETOPISATUL DIN 1721-4 36

gresale, ma! ales din condeiti, rug6m sd las ertariT, ca nu

Inger, ce ruca brina, adica, tnAnä de tarna., aii ostinit : ce-
testi dar cu bun6. sAnitate si priimesti cu dragoste a noastra.
ostiniald 1

1 Dup5. ms. 523 al Bibl. Ac. Rom., fol. 3 V0.Nu putem atribui compilatia lui
Neculce Insusi, de si anul and a fost scris i. aceasa observatie e tocmai acela
clncl 10 scria cronica, pentru mai 'mute motive : Neculce nu vorbeste In Pre-
cuvintarea sa de redactarea until corp propriu de cronici, ci de continuarea
ultimului corp costinesc ; avem un manuscript datat prin anul de la tIristos,
prin Domnul de pe tron si episcopul ce pkstorik la Roman, ms. cuprinzlnd
compilatia §i totusi anterior lui 1732; stilul adaoselor, cu adresele repetate
atre cetitor si citatia slavoni din Scriptued nu e al lui Neculce. Totusi, men-
tionind In Cuvinte anecdota calului lui Barnowski, care se aft& In Miron
Costin, ca neexistind acolo enumai letopisetul de aceasta nu scrie nimicii,
iark oamenii asa vorbesc, a ail apucat unii dintru MO*, ar resulta ea el a
avut letopisetul lui N. Costin In aceasti forma' prescurtati. Pentru aceastli com-
pilatio, v. ht. lit. romine, I, p. 269 si urm. ; II, pp. 107-8. Locul, cu data
de 1724. si in In Uricariul, XXIV, pp. 352-3.
 B.

Undea iaste si pand astazi acea sf[i]nta bisearica. De multe

räscoale ce s'ati tämplat acestui pamint, pentru a noastre
cumplite pacate, aü fost sosit pana de a O. rasipirea ; si,
vazindu-o acel de mai sus pomenit chir Calistru, episcopul
RadduOlor, fiind indemnat dintru a Sfintului Duhil puterea,
dinpreuna cu dumnealui Dimitrie Macrii, biv Vel Ban, sta-
roste de Cernau%i, socotind ca iaste de obste a %Arai, precum
mai sus s'an scris ca sant daruiti banii de Sultan Murat
Täutului Logofatului, carii bani an fost a OW noastre, n'au
lasat-o la räsipa, ce de a sa bund voia, impreuna cu toatä
cheltuiala, an acoperit-o i, pre undea au fost si rasipitä, o
ati-dres si o an tocmit, in zilele prè-luminatului Domnu Ion
Mihail Racovita Voevoda, in anii de la Adam 7229, luna
Mai 12 zile. Care vrand sä adeveresti, iubite cetitoriule, ci-
teaste pre paretele pre zidiul bisearicii, ca vii afla scris cä
bisearica s'au zidit in anii 7007, in zilele lui Stefan-Voda
cel Bun, cu cinci ani mai innainte de Domniia lui Bogdan-
Voda. Care -vederea aratä adevarul L.

1 Dula' ms. 53 al Bibl. Ac. Rom., fol. 73 17°-4-

 C.

Si s'au agiunsu $1 cu Bator Jicmont, craiul ungurescu, $1

cu Rodolfu, impAratul nemtAscu, i s'au radicat cu o$tT un-
gurestr $1 cu MunteaniT i cu Moldoveanii Mihai-VodA, $1 s'au
fácut in Tara-Munteniasca $1 in Moldova mare sunet de
arme. CA Aron-Voda, fiind intr'un cuvAnt cu Bator Jicmont
si cu MihaT-Voda, sl vadisl si la impArAtie umbletele lor.
Au intales Aron-Vodd, cum au marsu poronc5 la Hanul sà
margA cu oaste sl prade taxa MoldoviT $i Tara-MunteniascA,
sa le supuia iar supt ascultarea Imparatii TurculuT, $i in-
data ail trig:11s Aron-Voda la Bator Jicmont, craiul ungurescu,
si la MihaT-Voda, Domnul muntenescu, de 1-aii trimis o$ti
intru agiutoria, $1 au bAtut pre TAtaru. insä Hanul cu TI-
tardi au fost viind cu dobAndA din taxa unguriasca. CariT mai
dennainte vreame intrasä preste muntif le$e$ff in tara ungu-
riasca. Si li-au luat Aron-Vodd toata dobanda ce luasa dela
Ungurl.
Iara Bator Jicmont sa tinea stäpan tdrAT Moldovii, cum si
TarAT-Muntene$tr. Iarl, aceaste lucrAndu, iatA Stefan RAzvan,
Hatmanul luT Aron-Voda, au scris pre tainA la Bator Jicmont,
craiul Ardealulul, precum Aron-VodA sä cearca pre taina
la Turd s5.-$ tocmascl lucrul despre dänii. SI indatA Bator
Jicmont aü trimis osteanT a1ea.$1 de au luat pre Aron-VodA
$1 I-au dus, cu totul ce au avut, in taxa unguriasca, legat ;
$i 1-ati inchis in cetatea in Alvinciu. Si acolo 1-au tinut pe-
depsit pang ail murit. Iar in locul lui au pus pre Stefan
RAzvan, Hatmanul, Bator Jicmont de la sine

1 Digia ms. 53 al Bibl. Ac. Rom., fol. 107 V0-8.

 VIII.

LOCURf MIN CIINOSCUTE DIN CRONICA LDI NECULCE.

A.

Tara pentru Aron-Vodd a$a sd poveste$te din om in om

cum, fiind el de niamul luli Moldovan, de aid din Moldova, $i
slujind la un Mitropolit anumea Nicanor, fiindu-T nepot Mi-
tropolituluT, $i acel Mitropolit fiind ctitor la mändstirea Aga-
piia cea veache din Dial, $1 mergea de multe orT Mitropolitul
acolo la mändstirea de $i $edea, fiind ctitor. Tar, fiind cu
dänsul Aron-Vodd, de multe ori e$iia fard $tirea unchiu-sdd
Mitropolitului afard la o mAndstioard de calugarite, afard din
munte, ce era pre mo$iia mAndstiriT, ce sd chiamd Hilioara ;
acolo e$iia la primblare. Si ap, e$1nd Aron-Vodd intr'un rand
la primblarea la Hilioara, $i intorcAndu-se la mAndstirea, nu-
mai ce s'ad tdlnit cu unchiu-sdu Mitropolitul, mergand $1 Mi-
tropolitul de la mändstirea la mo$iile mandstirii. Si, tdlnindu-s[e]
la un locu, undea iaste drumul tdiat in piiatra cu ciocanul, $i
vAzAnd Aron-Vodd pre unchiu-sdu Mitropolitul Nicanor, de
fried ad fugit drept la dial pre dupd o stdncä mare de piiatra.
Si, dupd ce ad fugit, nu s'au mai intorsu la unchiu-saii Mi-
tropolitul, ce s'ad dus in tam unguriascd, $i din tam ungu-
riascd s'ad dus la Tarigrad $i, apucandu-s[e] la oameni marl
de ad slujit, $i zdbdvind acolô cdtdva vreamia, apol au e$it
$i Domnu in Moldova. Si, acolo undea s'au intimpinat cu Mi-
tropolitul Nicanor, la drumul acel tdiat in piaträ cu ciocanul,
ad pus de ad sdpat intru o stäncd de piatrd mare, facAnd $i
sdninu de-asupra stancii, undea au cdlcat calul cu piciorul ;
 MONICA 1,1171 NECULCE 39

scriind $i istorie pre stancd, care acum de multimea an ilor

nu sd poate ceti sd O. intaliaga cum cd au fugit.
Aa di' anecdota ms. 53 al Bibl. Ac. Rom., fol. to8-8 Vo. in ms. 112, fol.
196, povestirea e pe alocurea deosebit il. saii adang :
Aron-Vodd, a$a vorbdscu oamenii bdtrAnt $i cAlugarii de
la mändstirea Agapiia ... cea veche din dial, fiind mAndstirea
ziditd cu cheltuiala $i agiutorul Doamnii Elena' a lul Petru-
Vodd Rare$, care Doamna Eleana ad fost fatd lta Despot
craiului sarbesc. Deci, cu cheltuiala Doamna Elena $i prin
osteniala acelui Mitropolit s'aii zidit mAndstirea Agapiia in
dial, precum s'ail zis. i, fiind $i Mitropolitul ... AvAnd dra-
goste cu o calugarita tAndrd ... Deci Mitropolitul sd fie bdtut
pe nepotu-sdii, Aron-Vodd, [care, viind Domn], sd fie prinsu
pre unchiu-sdii, pre Mitropolitul Nicanor, $i. OA fie facut
hadAmbu, sd-1 fie scopit; caruia Mitropolit a iaste mormAntul
la mAndstirea in dial, $i s'ati fost sdhlstrit, luund shimd $i
zicAndu-T din shimnicie Nil; care asia scrie pre piiatra de pe
mormAnt : Shimnoje Nil. Iar acolo unde s'au tAlnit Aron-Vodd
cu unchiu-sdu Mitropolitul, au pus de ail sapat o sancä
mare de piiatrd, scriind $i istorie pre piatrd, $i de asupra
stAncit Inca ail sapat, ca sd s[d] cunoascd pe undea au fugit ;
care aceastd seamne sAnt de sd vdd si pdnd astAzi, $i sa chiamA
acea stdncd de piatra Piiatra lut Aron-Vod5.1.

1 in acest manuscript, forma si a celorlalte Cuvinte e mai pe larg si chiar

a cronicii. Cf. fol. 202 V 0 : cilfihalcea Hincul, ce fuseasia StYrdars. La sfir;aul
secolului al XVIlea aflam, tocmai la Agapia Veche, un aNicanor biv mitropolit,
ermonah Serafirn. si a4ii, dind un document ; Bibl. Ac. Rom., doc. Lxx/166.
Cf. Buciumul roman, I, pp. 17-18, 548-9. Mitropolitul Nicanor, fost episcop
de Roman, se Intimpira ca Mitropolit tocmal dui:A Aron-Voila:, in urma la I
Mitrofan. V. Relafille cu Lembergul, I, pp. 75, 112-3.
 B.

In ms. 1 r2, in cursul Cronicii, afram urmItoarea povestire, fol. 128 V0-9,
despre Duca 0 fratele lul :

Duca-Vod5. cel Bark}, ffind de oameni de gios de niamul

lui, .de la Rumele, din taxa greceasca, dupa ce au luat
Domniia aicea in tara in Moldova, au vinit stapAnul luI Turcul
Spahiul cu ferman impärdtescu la Duca-Vodd, de i-ati cersut
dajde, dup5. obiceaiu ce au spahiii de iau de la oamenii s51
pre izvod de la impárätiia de cativa anI. Si, dupä ce au
vinit Spahiul, 1-au cinstit Duca-Vodd si i-au dat haine, 0 la
masa lui cea Domniascd inc5. Lail pus de au sezut cu dänsul.
Dec1 Turcul avand voia a grai innainte DucdT-Vod5., II zicea
in limba lui turceasc5.: «Efendi, Efendi, blem la Rumele",
iar Duca-Vodà ii raspundea : «mere tu, dar eu nu voi
merge,. Si i-au dat Duca-Vodd tot ce i sä fa"cea dajdea, si
mai mult cleat i sá fAcea, si asia Turcul s'ati dus la Rumele,
la Ora sa.
 C.

Duca-Vodd avea un frate mai bdtrAn decAt dAnsul, si-I

puseasia Vame$-Mare, $i numele lui era CArstea, $i a$ia era
de fudul cd, and mergea pin tdrgu, nu vrea sa.-$ ia $licul
innaintea nemdrui, iar nici negutitorii, nici cei pro$ti, dacd
1-au valut cd nu-$.1 ia $licul, nici iai nu-$ lua islicele innaintea
luL Apoi el s'au dus i s'au jeluit frAtine-sdu Ducdt-Vodd
cA nu-1 cinstescu negutitoril sal ia slicile; apoi Duca-Voca
1-ati intrebat, el ia-$ $licul; iar el au zis cä nu-$ ia; iar
Duca-Vodd i-au zis: «pas pre ulitd. $1-ti ia $licul, $1 apoi,
dacl nu $ vor lua iai $licile, yin de-mi spune mie, ca." $tiu
eu ce oi face). Deci el au $i purces pre ulitd, precum it
poroncis[e] frate-sdu, $i au inceput el a-$ lua $licul intAi, iar
negutitorii, vdzind, s'au $i sculat in picioare $i au inceput
a-$ lua $1 la $licele $i a i sd inchina; si apoi au mersu la
Duca-Vodd $i i-au spus cd, luunduii el $licul, i$ tau $i
negutitorii islicele innaintea lui. Atuncea Duca-Vodd au zis
cd, dacd va cinsti el pre altii, 1-or cinsti $1 pre dansul altii,
mdcaru cA. laste frate de Domnu'.

Mal. bitilnim in unele mss. de cronici adause ca acestea (in ms. 104
al Bibl. Ac Rom.) :
:Macar cii fire01 lucruri sint aceaste cutremure, cind si prilejesc, iar sä
poate zice cä aritare i seamne reale sint cutremurile viitoarelor yremi, precum
(i atuncea all.. aritat acel cutremur multi virsare de singe 0 prada Turcilor
pre siraci Moldova, pre alte pirci cre0.ine0T, precum vom arita la locul sill
pre rind. Pricina cutremurului din cc 01 face, pimintul á cutrerauri de multi
umezeali. De vel vrea si stij deplin, cetea0e la bogovlie, cá veY atlas (fol. 169)
La 13ogdan-Vodi: altitru acest an mare cutremur de pamint ail fost in
Tarigrad . .. Pre aceaia vreame b'ail ivit i acel vestit Techil izvoditoriul legii
turce01... Pre aceast vreame ail venit Hanul Crimului cc .301' asupra No-
bailor a.
 IX.

ACTE RELATIVE LA CRONICARUL IOAN NECULCE.

A.

La Mihal Racovita se infatiseaza <don Neculcia, ce-ati

fostu Hatman, si cu mare jalob[a] au jeluit innainte Domnii
Meale pe dumneae Iliana Hatmaniasa rapaosatului Ion Buhus,
ce-aii fostu Hatman , pentru 314 lei, < care bani ail. avut oran-
duitT Ion Hatmanul cu pecetluit 'cle la Domnie Sa Dumitrii
Cantimir Vod[d], sd-i dia Buhus Hatmanul din piste ordn-
duiali ceati fostu strangandu la Tinutul RomanuluT, innainte
Moscalilor», si din care o parte ramäsese la Buhus. a$1, viind
Moscalif, au fugit Hatmanul Buhus in taxa unguriascä si,
ducandu-sä si Ion Hatmanul cu MoscaliT , dupa intoarcerea
ha Neculce moare Buhus.
Se numeste pentru a cerceta afacerea, o comisie, alca.-
tuitä din Dark Donici, Ion Sturdza., Constantin Costachi Vel
Spätar. Buhusoaia pretinde «cä ia nu stie nimic sä fie ramas,
nici un ban, dintr'acea oranduiald, la dumnealorv. «Ded
dumnealor au chemat pe Dumitrasco Mustia, carele ati fostu
pe atuncia diiac la Buhus Hatmanul, sa clè sain[d] pentru
feciori cull au fost pe la ocol. Sa dia samd de acea Mina.-
sitä sail sa giurea Mustea cum nu stie nimic nici de feciori,
nici. au gasit fiscal' izvoade de sama feciorilor. i asia s'au aflat
do'i feciori de aciia cull' au stransu acea oranduial[aj, anume
Sturdzea feciorul lui TodiariO. si Ion Copilul, si, intrebandu-T
iara, ef au dat swill ca s'ati dat sama la stapanu-sati, Ion
 ACTE RELATIVE LA NECULCE 43

Buhu$ Hatman, de cdt banT aii strAnsg din Tinut , numar,

izvoade ce all avut, s'ag prdpAdit cAnd ag cdzut la robie la
Taarr. lard, cat ar hi mar rdmas rdm[5.]$4A in Tinut, ag fostu
luat citeva vite, trdsurd pentru banT, $1, dAnd MoscaliT, n'ati
apucat sd le vAndza., $i o samd de vite $i li-ag luat oamenir
innapor, iard unile ag murit $i de boald ; altele li-at luat $i TA-
tardi, cdnd ag pradat dupd Moscali. DecT intr'alt chip nu
i-au putut creade, ce 1-ag giudecat dumnealor sd margd acer
feciorT impreaund cu Dumitra$co Muste, sd giure preacum nu
$tig nimic de ar hi rdmas niscaiva bani dintr'acea slujbd
la Buhu$ Hatmanul, sag niscaiva vite dinteacial[e] de trd-
surd, sag, pentru izvoade, precum s'ag prdpadit de Taaru ;
$i, giurand, sd alba pace. Deci Dumitra$co Muste diiacul
$i cu Ion Copilul ag giurat intr'acesta chip, precum ni-au
ardtat $i mArturie de la Vornicir de Poartd, carir i-au dus
la santa besearica ; iard Sturdzea n'ag vrut sd giure pentru
6o de ler, carir ag zis cd i-au fostu dat maT pe urmd de cia
li-au luat sama, cd. nu $tie nicr el, la Buhu$ au rdmas acei
banT, 6o de ler, ati fost-ag luat niscava banT cu datorie, sd
dia pentru acea slujbd». Boierir hotdresc .1sä dia pace Ion
Hatmanul ir Buhu$oae $i de acer 60 de leT, precum nu s'ag
luat sama nicif altor zlota$T, caril ag fostu atuncia). Cit s'a
luat, e bun luat, (lard, cat ad rdmas rdmd$itd, nime n'au mai
strAnsu nimicd, nici Domni[a] Sa Niculae-Vod n'au mar sant
pe nime, dupd cia ag vinit dupd MoscalT cu Domnie, sd isto-
vascd acea ramd$itd, cdcI, tdmplAndu-sd de au avut altri $i
maT multi bani oranduitT sd ia dintru acea orAnduiald, toti ag
rdmas paguba$T, fiind mare pradd $i urgie a lui Dumnedzeu
asupra acestuf pdmantu la acele vreamT cumplite,, a$a incit
poate raminea paguba$ $i el, Neculcea. I se iea deer «pece-
tluitul) si cartea de judecata. anterioard. Ia$T, 17 Decem-
bre 7229 '.

1 Bibl. Ac. Rom., doc. LXxII/I I I.

 B.
Adicä eti, ermonah Varlaam Ursachi, sin Dumitrasco Ursachi
Stolnicul, facem stire cu acest adeavdrat zapis al midi la mdna
dumisali uncu-miti Ion Niculce biv Vel Vornic, precum, de
nime silit, nici asuprit, ci de a me build vola, am vdndut
dumisalea a me driapta ocind si mosie : un sat intreg, anume
Priporenii, ce iaste in Tinutul Dorohoiului pe apa Jijiii, cu
vad de moard in apa Jijiii si cu hdlesteu ; si tot venitul ho-
tarului acestui sat 1-am vdndut dumisale drept doi sute lei.
Care aceastd mosila mi sd trage miia de la mosii strAmosiT
mid, Iordachi Cantacuzino cel bardm care iaste si dumisale
unchiului Ion Vornicul mos ; si, hiindu-mi dumnelui miia
niam mai aproape, am vändut dumisalea, si, candu am
vänduti am intrebat si pe nepotul mieu de sord, anume
Vasile sari Costantin Silion, i el n'au vrut sä cumperia, sl
mi-ati flcut dumnelui platd deplind. Si aceastä tocmald s'au
fdcut dinainte a multi boeri, carii mai gios s'ati iscalit ; si
eu pentru mai mare credinta singur cu mána me am iscdlit.
Let 7251, Iun. 22.
Ermonah Varlaam Ursachi.
Iar, de s'ar tdmpla sd ies[e] acest rdu, sä aibd dumnalui
altd mosie, den mosi mele, a-s lua.
lordache Balf Vel Ban. Costandin Balf, biv Vel Pah.,
Constantin Serdar (?), biv Vel Pit.
am scris zapisul.
Neculat Post. Toder 11Tecu1cea, Vet Vist.
'tefan Catargiu (?), Vel Vist.
Gavril Pitar, Vornic glotnit.
Ion Grain. Hurfmuzaki?].
 ACTE RELATITE EA NECULCE 45

Cu acest zapis au fostu cumpärat dumnealui Vornicul Ion

acest sat ; apoi i-au intorsu Vasiliia Silion banil. Si eu am.
schimbat cu Vasiliia Silion ; si au ramas la mine satul acesta,
cum zapisul ce mi-au fácut Silion aratä.
Sturdzea Vel Log.: la mine au rAmas arestu satu.

[Foaie adausl :]

-1- Ion Neculce, biv Vornic, fácut-am scrisoare me la mAna

dumisale nepo[tu]luI Vasilii Sin Silion, precum mi-ati intorsu
dumnelui bani ceia ce-am dat ea lul Ursache Varlam calu-
glrul pe un sat anume Priporeni, ce este pe Jijie, si zapisul
ce mi-aa facut mie la mänä calugarul Ursachi. Si un ispisocu de
la Gligore-Vodd pe cel sat, pe Priporeni, nu i 1-am dat, ne-
hlindil mai indamäna ; dar sä am eu a I le da, si el sa-m de
scrisorire (sic) me. Pentru credinta am iscAlit :

loan biv Vornicull.

1 Bibl. Ac. Rom , doa. 51 XII.

 X.

0 DESCRIPTIE A TER11-ROMINE§T11.

Neamurile ce ail stäpAnit aceast[A] Wä maT nainte s'acestea

ce acum de unde ad venit.
(Bonfinie. Elmaf nainte de Dacht i Goal lacuitort acestor
locuri era nifte neamurt ce le zicea Gavrisli fi Ghestabolt,
iar dupd aceftea Dacia fi Gottht, fi sd numea lar' aceasta
Dachiia,fiinduimpreunat[d] cu . . . Dachia sänumefte)Transil-
vaniia, (Tara-Romiineascld,J) Moldova, Basarabiia, ce-T zic Bu-
geac, uncle stApAnesc TAtari.
Uni istornicT Misiia o numesc; aceast[A] numire o are tar[a]
sdxbeasc[d]. Pe acestf Dachr si Gotthl au supus Avgust
Chesar, precum si alte locuri si impdratiT ad supus supt
implatiia lul, and s'au nascut Mäntuitoriu Lumii Hristos,
fiiu luT Dumnedzed, pre pAmant.
Dup[A] Hristos anT 88, impärdOnd Roma Domnichiian, s'ad
rAzgusit (sic) Dachi de supt stapanire, si ad lovit cu ostile
luT in Dobrogea, unde era Voivod pe ostile Rdmlenilor Opius
Sahinus, si 1-a biruit, pri[n]zandu-1 yid pe Opius.
L[a] leat del[a[ Hristos 103, Traian Ulpie ImpArat, viindu
cu rAzboT asupra Datilor, 1-ad biruit, si ad omordt si pe
Decheval, craid Dachilor, si ad potopit stdpänirea lor. Acest
imparat ad fdcut podu cel minunat peste Dundre, de piatrd,
ce este c'un cApdtdid in Tara-Rumaneasca ; si pentru paza

1 Cuvintele terse shit tipirite cu cursiv aici.

 0 DESCRIPTIE A Tnati-RonartEpi 47

acestul pod, cat $i pentru a nu mai rAdica cap Dachi, au

lAsat o$ti romane. Dar, neputAndu oaste singur[a] a lAcui,
au mutat $i o sum[d] de norod den Italiia, precum obicinuia
impArati romani : cAnd sA multia norod. ii radica $i ducea
de-i muta la alte locuri. Precum $i acest tmpArat urmAndu,
au adus aid norod de oamenT din Italiia $i oste romanA a
lAcui. (In cap acestut pod este [. .1 felcut-ad fi Tiverie tin
turnu in Tara-Romlineascd, de strajd pentru partea loot-
rilor acestora, ce sd cheamfdl fi pdnd astdzi Turnul Severi-
nulut, uncle ad fost mat nainte fi oraf.) [Pe margine :] Dup[a]
Hristos 400, ail supus acest[e] locuri Atila craiu ung[uresc],
rAsipindu norod ce ail fost robit adus de Traian. Iar dup[a]
aceia iar ail calcat pAmAntu acest[a] Bolgari, ce-aii venit din
Vostriia c6 mare, prea leat . . .
Pentru zidiri vechi, mai säntu $i alte zidiri : este un turnu
impotriva Nicopoli, ce este peste Dundre. Este cetatea Giurgiului
$i cetatea Brdilii, care ziduri nu sd $ tiu, fost-ail $i pe vremile
Datilor, sail pe urmä Romanif le-au facut ; iar alti zic cd
Ghenovezi, pre cAndil sä atise cu stApanirea, sd fie ziditu
$i aceste cetdti. Iar la Targoviste este un turnu innaltu $i
tare forte, unde au fost $i casA mai pe urmä ale Domnilor
tArii. Acest turnii s5 adevereaz[d] a fi den zilele Datilor. SA
mai vede o zidire de o cetate mare la tinut Romanatilor,
peste apa Antuia (sic), in potriva turnului ce am zis mai
sus, care este in potriv[a] Nicopoli ; zic ca. acolo O. fie fost
Scaun a Datilor $i la biruinta lor de Traian s'au stricat $1
acea cetate. Alt[e] zidiri vechi nu sant, iar cetäti de pa-
mantu multe, pe la multe locuri, cu $anturi marl imprejurat[e].
dar din multimea vremil s'ail mai astupat.

Pentru Cutovlahi.
,

Pentru numele acestif täri.

(Scris. unit fdrd minte, p.,ntru Tara aceasta Romiineascid7
intr' acestaf chip.) Pentru Tara-Romaneasc[1], ce sA numeste
48 FRAGMENTE TiE CRON1Cf

intre alte limb! Valachiia, se zice $i Ungrovlah. Iar vecini

lor Moldoveni, cari sAntu $i asemenea lor intru rit $i in
limbd, le zice Munteni. (Pentru care mat intitt era aceast X lard
inpreund cu Ardealgub fi aceasti lard sit numea Dackiia). Iar
Turd! il zic Vlah $i Caravlah, iar mai nainte sd numea
Dachiia.
Dachiia sd nume$te dup[d] neamul ce stApdnea aceast a]
tar[d], cdrora le zicea Dachi,pentru care ma! jos vom ardta.
Romdni, precum sd numeseu lei ldcuitori ace$tii tdri, sd
numesc pentru cd, dup[d] biruinta ce au facut Traian asupra
Dachilor, au lAsat o$ti Romani, (de ad ldcuit) pe aceste locuri,
dintru care zic cd sd trag ace$tea ce acum sd zic Romdni.
Valahiia, cum sd nume$te intre alte limb!, uni zic dup[d]
Flah, arhistratigul Romanilor, ce fusese rnultd vreme stapd-
nitor ordnduit den Roma la acest loc ; alti zic cd o fata
a lui Dioclitiian, ce o chema Vlaha, care ad fost mdritatd
dupd unioan, ce au fost stdpAnitor pe aceste locuri. Alti zic
ed dup[A vorba frantozeasc[d], zicAndu Italienilor . . . (sic) i,
fiindu $'aici aduse norode din Italiia, spre acuintd, cAndd
ad läsat Traian oste Romanilor, cum s'ad zis, de aceia ca pe
ni$te Italieni i-ad numit $i pd id.
Ungrovlahiia sd nume$te $i Domnul tdri $i Mitropolit pan
astdz[i , $i sd vede titilu$, del[a] cel d'intdi Domnu al ace$tii
tarI, cd tot a$a s'au numit a tot Ungrovlah, la care (in 2
chipurt) zic cd dup a Romani ar fi cdzut Unguri cu stdpAnire pe
acest loc al Vlahii, $i, pentru cd. $i Moldova sd zice Mol-
dovlahia, luindii adaus numelui dup[d] apa Moldova, ap $i
aceast[a], dupla] stdpAnirea Ungurilor s'au adaos numele
Ungrovlah.
Turcii o numesc Caravlah, dupd Domnul cel d'intdi, cd-
ruia if zicea Negru-Vod[d], (iar numele lui ira Rad[u]), cum $i
Moldovei.
S'aii vdzut la uni istornici graind de acest loc a-i zice
Muisiia, care aceast[d] Musiia est[e] numirea taxi sdrbe$ti; ce
est[e] in vecindtate. Del[a] care, dup[d] vremi pierzdndu-s[e]
invdtAtur[a] romand $i italieneasc[d], aii luat del[a] (Slovenit)
SArbi, ad luat invatatur[a , dovedindu-i $i slov[a] ee este $i
 0 DESORIPTIE A TERIf-ROMANES,Tf 49

pdn' astdzi sArbeasc[d], si cdrtile cele vechi, atAt bisericesti,

cdt si hrisovile, precum sd. va zice mai jos. i cu aceia pot[e]
nut dAosibiia, ce le da tot aceias numire, care sd numeste
locul Sdrbilor.
Munteni le zic Moldoveni, ce sa nutnesc Moldovlahi. Dintru
a lor istorie, ce aü fdcut un Miron, Log[o]fdt-Mare a acei
tAri, sA vede cA zice cA dup' apa Oltului, ce curge prin tara
aceast[a], unde intdi ai fost ldcuitori dintru acest neam
Romani, mai nainte de Rad[u]-V[o]d[d] Negru, precum sd va
ardta mai jos, an fost lAcuit, del[a] Turnul SeverinuluT,.Mehe-
clinT, Craiova $i la apa Oltului ()ci dup141 vremi s' ag schimbat
slovele), i, zicAndu-le Olteni, mai pe urm[d] (s'aa schimbat
slov fi azi) schi[m]bAndu-sd din vorbd slova &Ante, le-aii zis
Munteni. Aceasta dar ce s'an zis pentru numele acestii Iari.
Acum dar sA zicem pentru schimbdrile stapanirilor, viind pdn
la vremea de acum cum (s'aii stapeinit acest kc.)

Pentru lege san crestin[i].

Legea ldcuitorilor acestii tad este pravoslavnicia la cre-

dintd dupd ritul Biserici Rdsdritului, la tot arl de Mei o
ddosebire urmdtor. Legea acelui norod roman si italien, ce
aCt rAmas del[a] Traian impdrat a lAcui pdn acest[e] locuri,
cum s'an zig, dup[d] mulV ani in urinal, s'an rddicat, std.-
lucindu in vecinaate lor, la Sarbime, pravoslavnic[a] credinta
crestineasc[A]. De unde $i acesti pdmAnteni aü luat luminarea
si s'afi botezat, si tot orAnduial[a] Biserici, inch' $i cdtVle
bisericesti, tot pe (a kr) limba sdrbeasc[A] le aU ; la care sd
vede cA le-an rAmas $i tot invatatur[a] a le fi, cartea lor tot sdr-
beste, dovedindu-s[d], din scrisorile ce sd. gAsesc ; veichi hri-
sov[e] Domnesti, zapise de mosii, pAn puOn[d] vrem[e] incoce
tot intr' acestas chip sd urmh a s'd tinea de invatatur[a] carci
sArbesti. Iar, de cAnd s'an imptqinat aceast[A] invaTatur[A] (a
limbii) a cArdi sdrbesti, sa arat[A] la orAnduial[a] Dom ni-
lor acestii tari, insd (botez este luat mat nainte de a venire).
Iar mai pe urmai, pd. la leat 1478, fiind un Rad[u]-V[o]d[d]
63473. Vol. III. a
50 FRAGMENTE DE CRONICI

Domnu, au adus pe Santu Nifon, ce fusese patriarch Tani-

grad[ului], i acest[a] le-au intocmit tot A] orAnduial a] Biserici,
care, dupd ducerea Sfintii Sal e aicT, din tard, la Sfantagora,
acolo pusnicindu, s'au sfintit $1, aducdndu mo$tile in tard
Neagfo&-V o d1d Bas[a rabd intregT, au acut mult e] minunT,
pricinuindu intemeiere bund credintiT $i invdtaurilor sale, ce
$1 pan astAzT credinta sa. aflA cu praostavie in blm[5: stare,
si orAndueltle dogmil sd pazesc nestrdmutate. Mai pe urrnd
au adus la radndstirea Arge$ cap ul]a cestut sant $1 mAna
dreapt A , care snit pan' astAzi acute minunT, aceT ce cu
credintd nAzueseu

Lucruri rare.
Este un munte mare de piatrA, la Tinut Gorjaiului, ddn care
iese o piatrA, ca cum ar fi pusd o polita la un pdrete. Pe
acea piata. este zidit A] o mAndstire, ce sd numeste Tismana,
pentru care sal va pomeni mai pe largu, la serisul mdndsti-
rilor. Este aceast 6.] piatrd ce iese de[n munt ele , pe care este
zidit A] mdndstirea, innaltd del[a] poalele acehri munte, ca
urme i dinteacea piatrd in sus pan' in vdrful muntelui iar ca
urme $i au imprejur, cit tine man[d]stirea, este (imprejur)
urme ... Dar mai ciudat lucru este cd. din muntele cel mare, din
care iese acea piatrd, iese o apd dup Al o gaurd $i sa rd-
varsA pe acea piatra ce este zidit[d] mdn[d stirea; care apd,
(driosebindu-o) in doao, jum *ate este havuz, dd tine peste,
$i trece prin pivnita mAn[d]stiri, unde sdnt vinurile, iar ju-
m[d]tate este moard, fricutd de macind acolo de treab a]
mAndstiri. Acea gaurd este largd ca 2 urme $1 intra (lungd)
prin munte, incdt nu sd $tie obdrsiia icY, pentru cd. nu
pot merge sd-I vaz[d] inceput[ul , acAndu-sd. pragurf, in
cal[e],inlduntru, de piatrA ; pe care sd reped[e] apa aceia
de curge.
Mai est[e] o pe$terl la Tinut ce se cheam[d] (manfey-
stirea unde estfeJ) Vdlcea, intr'un munte, la a caruia munte
Sfir;itul se gilt la p. 62 si arm.
 DESCRIPTIA TEraf-ROMANErf 51

in pole est[e man[A]stirea Bistritii zidit[A] ; $i, mergand ca

un civert (pe) in sus din mdn1A]stire pe munte, pe o cdrare
foarte rea $i strimtl, Inca, dd nu s'ar drege den mAn[A]stire
cu scAnduri, cu lemne, n'ar putea merge nimeni, s'asa drum
lards cu grij[1] fiindu rapirile la vale, pan in rdu ce sä nu-
me$te Bistrita, $'a$a sd face o gaurd strimt4 ca 4 palme, lungu
$i largul, iar asemenea, $i merge ca vre o ... pasaturi tot
pitulat, apoi sd largeste $i sd face o gaurd in jos, o pra-
pastie (cot nu i sd pie), adAncä foarte, in care (aruncand cineva,s-
vre o tiatrd sil face un urlet). Pe Mre prapastie este un po-
di$or $i, trecAnd, vezi eä sd largeste si sa face o lumind, Ca
cum incepe a sa face zio ; ,pi, cdt mer[gi] innainte, sd mai lu-
mineazd, pentru cd are la o parte o purl intr'o rapd, unde
este foarte innalt de jos den rdu Bistriti, $i din gaurd in sus
iar surpdtur[A] innainte foarte mult, cat nu este putintA nici
&a sd sui cinevas de jos la acea gaurd, cad' a sd rasa in jos
din värfu muntelui la vale printr'acea gaurd. i acolo sdntu o
chilie a unui pusnic $i un paraclis, unde este gaura ce ad[a.ncd].
insemn cd mai este un paraclis (la intunerec)sg.pat in piatra.,
dar la acest[a] este apur[u]rea intunerec, cd este daparte de unde
vine lumina. Este $i un lac, in care est[e] apd ca dd. vre-o
2, 3 palme addricd $i lat[d], lungu ca vre o io sau 12 palme ;
nici scad[e], nici adaogA ; ap[a] bun[d] de bdut : este loc in,
tot[A pestera a incapea 7 800 dd oameni; nevrAndu a gre$A.
Nu zic mai multi, dar tot pot mai incdpea '.

Cade-sa dar sd ardtdm $i firile oamenilor ldcuitorilor lo-

cului acestuia, pentru care, nu IdudAndu, ci adevdru graindu,
vrednici sdntu de laudd de iscosirea (min/it) ce au tot de opste:
intru tot (atilt cel pro,ra fi ca din) sAntu sArguitori la slujbA,
lesne a intelegere vrednicele treabi (fi la cele ce vddz2 istefi), $i
nu numai ca au isteciune a face cele ce vdd, ce Inca si cele
ce prin auzire sä inddstuleaz[d], pot a sAvdr$i, lucruri vrednice
de mirare $i de laudA, (atilt numai cdt, fiindu lipsip de pro-
copseal [a] invizfilturi )S i netzfiandu-sd meftert lucrurilor fi eel

1 Pe marginea acestel pagini: .Lipsuri dasfigqit dup[i] facerea..

 52 FRAGMENTE DE CRONIC1

mat profit, iar cel acele); ce sa impiedica gresindu (fi cu ne-

putandu a fi pe deplin dupa' cum sd cade) orr in graiu off
in fapt a], insalandu-sa vre uniT de parere, nu santu tocmaT de
a sa hull cralálmändu-sa de opste. pentru cä le curge (lipsirea
invattiturii), neavandu procopseala invdtaturi (epistimiilor ,si da
neaflarea celor alalte mefteiugurt), iar nu dan vre-o fireascä
raotate, cum si ceT mar prosti lucratorT (fiindu lipsig de in-
ditstularea me)rtefugurilor, de me§lefugirea lucrurilor, la
unile lucrurt a le viznirfi deplin nu pot), la unile lucrurT, ce
nu pot pe cleplin a le savarsi, este din lipsirea mestesugi-
rilor, iar nu din groshnea mintilor.

Tara-Rumaneasc[a].

I. Hotarale dupa imprejur.

2. Märimea eT.
3. In cat[e] (judet[e] sa desparte) eparhii sä dasparte si
cat[e] tinuturr are fiste-care.
4. Cat[e] tinuturi are fieste-care.
9. Pentru numele Ora, cum sa zice, si cum mar nainte sa.
numea.
1o. Stäpanirile, si ce neam ati lacuit mar nainte, si latimea
stapani[rilor], si candu ati fost samodärjat, adeca singura, si
cei de acum de unde santu venit, si lätimea stapa[nirin . . .
14. Pentru lege crestineasc[a] si invatatura cartiT.
ii. Pentru zidirl si lucruri vechl ce sa afla.
o8. Pentru lucruff . . (?) rani.
.

12. Cele ce sa afla intru aceast[a] tail venituri, i mademu-

rile loculuT.
15. Limba ce graescu.
16. Domni ce ati statut la aceast a tall, si ce zidirT, semnile
ce are Domnul pen [tar]A.
17. Orasele si bisericile cla . . .
21. Negutatorlia.
6. Aerul.
5. Apele cele marT si mid' si balti, ape ce sant:1 helestee.
20. Obiceiurile.
 DESCRIPTIA TERI1-ROMANt5rf 53

22. Neamurile cele On . .. sa afld intru aceast[d] tard maT

vechi §i §tiute.
Dupd vremi e . .. stApAniri i cita este acum.
19. Scolile.
18. MandstirT.
13. EpiscopT 1
Pentru obiceiuri.
Dup[d] nestatorniciia intru care sd afl[d], mai nu este inte-
meiat obiceiu, Third numai cat sd poate a sd tinea, cdndu den
mild dumnezeiascd sd intAmpla Domnu de are mild i va sd
le pazeasc[d] privileghiurile §i orAnduial a] ce au avut obiclnuitd;
iar, candu Domnu nu va vrea sd pazeascd, tot sd strdinut[d],
in cat, dd n'ar fi un dar a luT Dumnezeu a intAri *i cu rd.b-
darea cu lAcrAmT, trec cdt[a]-va vreme, pan iar vine alt Domnu,
i sA aduce oarece lucrurile la starea bor.
Obiceiu este, dupd ce Domnu vine in Scaun de impardtie
i sd face veseliia cu tunurT, cu zicdturi de trAmbite, meter-
hanè, apoi, a doa zi sati a treia zi, dA §i Domnul boierilor
boierii, care fiete-care au randui[a]la lor, eine la ce treab[d].
insA trebile sdritu aceste :
1 . judecatile la care sAntu boieri, de are acea purtare de
grij A] a judeca ;
3. StrAngerea banilor, iar boieru osebit la aceas[td] purtare
de grijd a lua, a da i a socoti pe eel ce strangu banT ;
2. Cercetarea de grij[d] a sluj[i]torilor, ca sd s[d] pdzeasc[d]
tara de hot, a trimite cu porunci DomnqtT, a ell:or cApeteniT
sAntu ddosebit Oz. tot purtarea de grijd intru aceas[taJ sti nu
pre .. . mai este . . ) ; treab[d] ce sd. intimpld adesea, de a tri-
mit[e] pe la Pag sau la Hanul sail la alte slujbe porunci, ce
yin din ImpArAtie, cum pentru lucrurT de mAncarea Tarigra-
d[uluil: grdu, mere, untu, catramd, sali caKaval, branza, sA le
porneasc[d] la vaduri, atunci la acest iar sd rAnduiesc dintre
boierT, care sA socotesc i implinesc treab[a].
5. Adunarea la Curte este : dd dimineatA, ca o datorie, a

1 Aproape tot acest paragraf e stero.

54 FRAGMENTE DE ORONICt

merge tot cei cu boierii; ins[1] si far boierie, de va fi dintre

cei ce aü statut boieru mare. Iar, dup[d] mancare, numai
cei ce aii treab[a] de a face intr'acest ceas, acel[a] merge
la Curte. Afara pe la judet e] santu ceT dregatori ránduit
pentru tot[e] pricinile ce s'au crapat mai sus; ate odata sa
trimit $i den boierif ce[i] mari pe afara pentru cercetarea, sä
vaz[a] 1
Chiverniseal[a] ce aü saraci de ace! dregatori, $i cum sa
port[a], si la ce stare este tinut fie$te-care om, ce jalba are
face inscris, jalba saU pasu ce are i, dandti la Domnu, sã
randuieste la boieri acei ce sa aflá la treab[a] aceia, ce acel
jaluieste. Si, da est[e] pricin[a] mica, i1 a$az[a], sä multume$te ;
iar, dA est[e] pricin[a] mai mare, face anaforà, dandu in scris
boierii cercetarea pricini, $i sd savirseste hot[d]rarea din
Domnu. Face $1 Divan, adecd judecat[a] ce sa cerceteaz[ä]
innaintea Domnului, candu-i pricina mai mare ; ce la multe
judecati s'au cautat $i nu O. pot odihni, $i ii sa face ho-
tArare de Domnu.
Mitropolit sa face cu alegerea Domnului, a boierilor, $i da
Domnu toiag, $i scrie la Tarigrad, la patrier$ie, pentru ale-
gerea JuT, 1 vine de acolo carte. i asa O. face, asemenea,
$i episcopi; numai pentru el nu sä scrie in Tarigrad, ci, dup'
alegerea boierilor, cu Mitropolit[ul] impreuna, ii da Domnul
toiag, si apoi Mitropolit[ul] ii hirotonise$te. $i pe arhimandrit,
ce santu egumeni la mandstiri, iar asemenea ; numai are
protimisis intre boieri acesti ce s. trag dan neamul celui ce
este ctitor ; si acel, cu Mitropolit[ul], face alegire da egumen ;
$i iar Domnul il face, $i da $1 carte Domneasc[d]. La sarba-
tor-We] cele mar! sa. fac parataxis frumose, la Paste, la Craciun,
la Boboteaz[a] $i la Sfeti Vasile. Ci tot acest asa s'au obici-
nuit ; e $i randuial[a] buna a cunoa$te cel mic pe cel mare,
a fi liniste, dar deplin or!, cum s'ati zis, mult sä stramutd.
Boieriile Domnul le schimbä la un an ; alte or!, pentru pri-
cin[i] cuvioase, mai curandu. Iar mai nainte era nesträmutat
$i fárá pricin[a. . PA[nd] la morte nu sa scote iegumen, iar

1 La margine: tAfarä numal dada cu pricin cuvioas[ä] sa Atignesc*.

 DESCRIPTIA TERII-ROMINErt 55

aft pricin[d] nu sd. scoate Vlddic[a ; episcopii sAntu in viata

lor nestrAmutat, numal cdndu ieT de voia tor sd lasd, iar,
intr'alt chip, peste obiceiu este a-1 scoate.

Pentru pecete.

Pecete acestii tdri este corbu cu cruce in gurd. Zic cum cd

mai nainte (incd, pdn' a fi), pänd a nu sA face crestinn un Domnu
decT rArndsese pe ostile Romanilor, ce s'au sAldsluit la a-
ceast[e] locurT, ar fi avut o tiitoare fatd; pre care imburdu-
sind-o si ludndu aka tiitoare, dup' obiceiu legi lor, au fost go-
nit pe acea d'AntAT si (fiindu grea), i i-ad dat ur? inel, semnu
ca cel ce s'o naste dintr'dnsa, luindu-1 inel, sd vie la Domnu
cu adeverinta aceia (a-1 avea fiia) a-I cunoste de fiiu. i, mer-
gandu la locul unde fusese, prostd de rudd fiindu, dupd ce
au Idcut copil, ati fost invdtat a vdna cu arcul forte bine.
lar odat[d], intämplandu-s[e] langa o antAn a] muma copiluluT,
si vrAndu sd-s spele, au fost pus muma copiluluT inel[ul pe viz-
durile fAntAni. i, slobozindu-s un corbu, au luat inel[ul si s'au
pus intr'u[n] copa6 langd fAntänd. Zic cä, fiindu inel largu, a
fost infAsurat cu mdtase rosie. VAzAndu muierea, ad inceput a
pldnge si, auzindu copil[ul], i-ati spus pricin[a], i indat[d] (aa dat)
intinsu arcul s'au lovit corbul. Acest copil dup'aceia, cunos-
cAndu-s[e] (de tatd-sda) de Domnul tatd-sdu, ad rdmas in urma.
mostenitor. Dintru a cdruia neam zic sä fi fost Negru-V[o]d[1],
ce all venit intAT Domnu tdri. Aceast[d istorie, asemAnandus e]
cu basnile, nu a fi scris-o (PM' numat), cä socoteal[a] me-au
fost a fi cat de scurt[d] istoria. Numai, vd.zdndu si pecetile
Domnilor tali la hrisov, cum cd. est[e] (nn bdrbat fi cu) o
fanta[nd] langd un copaci aldtu), i in vdrful copaciului
corbu, si langa copae' o fdmee i un copil cu arcul intinsu
si cu sAgeat[d] de in corbu, si potrivindu-o pecetea cu isto-
riia, de aceia m'am indemnat a o scrie. Iar crucea in gura
corbului, aceia semnul crestinesc (sd vdd, cá is acea) muiere
(ce este in pecete are corona in cap fi copil asemenea Cu)
aceast[a].
56 FRAGMEME DE CRONIM

Scole.
coli de invdtaturd sdntu : 3 $cole eline$ti una in targul
Bucuresti, unde este Scaun Domnii $i Mitropoliia ; alt a la Crai-
ov[a], in eparh ia] episc opiei] Rdmnicului, alta la Buz[eu la cpis-
c opia] Buz eului]. Este si $coald sdrbeasc a, iar la Bucure5ti,
iar pe limba rumdneascä pen multe locuri invat a, fiindu-le cu
lesnire. Mdcar cà. sdntu lipsit de a avea cdstr, nu numai
de me$tewg gramatici, filosofii i alt e] epistimii, ce $i da
istora sau invdtaturi a 5finti1or Pdrinti nu au, ce numal cei
ce invat a] eline$te inteleg. (Pentru) sd afla i vivliothichi, la
Mitropolie i Bucure$ti, la mdnästirea Vactiresti, ce este
zidit da Niculae Voevod Mavrocordat, langd Bucure$ti.
Est[e] $i alt A vivliotichi, mai mic d], la Sfeti Sava in Bucu.
re$ti, uneik este $coala elineasc A 1 in eparhiia episcop ii] 1.

Limba ce sA grdie$te intru aceast a tail.

Limba aceast a] a Romdnilor ce ldcuiesc in Tara-Roma-
neasc[d , in tan. Moldova, in Tara Trantilvanii $i la Bugeac,
ce sd numea Basarabie, tot intr'un chip est e . Cdt sA vede
Rdmnicului la mdrild stirea Hurez, ce est[e zidit[d de Con-
standin Voevod Brancoveanu.

I (Nola in ol iginal.)A fust cea mai mare vivliotichi decal tot[e] aces[tea], cu mult[al
cheltuial[i] si multe earti elinestY, letinestl, frantozesti, turcesti, la man[h]stirea
Marginen[I] in eparhia Mitropolit[ului], la Tinut Prahovii, ce est[e] zidit[i] de Cos-
tandp Cantacoz[ino] ce ail fost Postelnic-Mare la Matei-V[o]d[A] Bas[a]rab.
Pcntru care mai pe largu la rändu neamului boieresc vom grai. Dar cele mal
multe efirti s'ag riklicat cra Niculae-V[o]d[a] si le-au dus la vivliotichi al sitt ce
ficuse la Tarigrad. la cas'ale luT, la Bata, a ciror itpunere, neprelungindu
am fazut cu ochil nostri, cfi, tot ('handle-se toh .) cgrcile, cal[e] stffinsese, atat"
acest[e] fairi dreptate (cdt fi cele cumpdrate cu Gant de ddnsul) luate, cum delta
Mfirgineni si de[la] mulct din buieri de ;ark cat i cele de dfinsul cumpa-
rat[e], tot[e] le-ao luat datornici cc imprumutase haul fitu-siu Costandin-Vod.
[La margine]..A. sori a boeri cart sant pentru parataxia gliri) a Domnului,
acest[ea] s desparth In 2 : eel mai de frunte sintu boieri al Divanului, iar eel.
Maid s cheam[6] ai casil, pentru care la rand ul] boiertlor vom afita acum pe
fieste-care cu treaba sa. 6) est[e] purtarea de grij[a] a judecacilor celor vinovac[i].
 DESCRIPTIA TERIr-RomANE§Tt 37

4c1 au fost cuprinderea Dachii, sd vAd (rdsdpili fi acefil ce) la

tot e pArtile cu lacuinta (oameni cu) oarneni cd au acest graiu
rumdnesc ; care sa dovede5te cd es te] dd cele mai multe cu-
vinte (letznesc) limba letineasc A] 5i italineasc a stricat[d]. Cum
a zice stipanitoriului tAri, *II zice Domnu, dup a dominus, omu,
ochf . . ., apa, si altele multe asemenea. Putine cuvinte ce
sdntu dA tot osebit e), aceste din vecindtate santu luat e], cum
sa vAd, cd multe cuvinte au RomAni din Trantilvaniia, ce nici
Moldoveni nu le au, nici Romani ; a5ijdere altele au Moldo-
veni, 5i la celelalte 2 tdri le au acele cuvinte intr'un chip
asemenea ; si la Tara-Romaneasc[A] sa osebesc in rnult e] cu-
vinte de Moldovenf 51 de Trantilvanienf. Ci dar limba lor
est[e], precum .5i ef, izvordt[d. din Italienf 51 din Romani.

Negutatoriia.

Afländu.s a in tard. roada pdmAntului din semandturi, atat

de hrana lor : grau, orz, ovds, meiu, porumbu, pdnichiu (sic),
ri5cd, apur[u]rea fac 51 vdnzare de bucate la negutatori, ce
vin cu corAbii pe apa Dunari. Asijderea 5i vaci, cal', capre ...,
rAm[Aitor]i sA OA, la ..., [5i] multi negutdtori in tard ce strdngu
of, afard clan ce sä strange pentru .. . ; care 5i acelea cu bani sd
ia. Vite de boi, de vaci, sA fac cirezi marf . . ., care, dupä
ce sá tae, la zalhanale, seu, pastrama, cerevi5, le duc la
'Ora ... Pietle, saftienile, iar O. \rand ; Lana oilor, miere, ceard,
untu, ca5ca[val] .. . ui forte mult. De cal, ramator I) (iar sd
vdndu), iar sant negutatori. Si acest[a] est e] negutAtorlia c . ese
din tad., de-5 agon ise5te] . . . 5i birurile 51 alt e] greotati.
Sdntu negutatorr cari, avAndu a fa6[e] .. . cu d'aceste ce s'au
zis mai sus, ce iesu din tard, aduc marfd de Lipsca, de
Gratu, dd. . . . ; alti, de Tarigrad, 51 lucruri de mAncare, ba-
cAnif 5i or ce treb[uie] . . ., si sa face ali5veri5 mare. Incd, vre-
mile (cele) cumplite fiindu, est[e] lipsit de multime. De 51 nu
sd.lucreaz[A] pAmAntu cea mai mult[A] parte a locului, iar,
cAndu ar fi multimea oamenilor, ce pe la alte [ocurf sAntu,
atunci nu cu altA tard de potriv a] iel, care a fi dAnd venit
68 FRAGMENTE DE CRONICI

mai bun, s'ar putea potrivi, ci pot zice cd atunci cu 3 $i cu

4 Orr d'acele mai bune ar (fi) putea da venit de o potriva
(asemenea), pentru cd nu tot cd[t] [sd] lucreaz[d], tot tin[e] $i
dup[d] imputinarea oamenilor. De'e[1] ddstul est[e] a socoti
cineva$ cdt[ä dare au pe tot anul, nu numai birul $i alt[e]
$tiut[e] $i obisnuitele cheltuele, (ci napdor, asuprele de la ce
ci laste) i alte intampari si pagube au apur[u rea si, de s'ar
socoti cdt[d] sum[d] vor cuprind[e] acest tot, incd p'atAt sail
mai mult pldtesc pe tot anul dobAnzi de ban! la Turd ce-T
indatoresc, $i tot den ost[e]neal[a] lor, ajutAndu-s[e] din bir-
$ug[ul] pamdntului, de sd face mult[A] negutdtorie, cu care sd.
biruiesc la tot[e] necazurile
2. Tarile cu care sä vecine$te :
DA cAtrd Rdsdrit tar[a Bulgarii, ce est[e] pest[e apa Du-
ndrii; de caltrA Amiazdzi, tot cu Bulgariia ; de cAtrA Apus cu
Sarbila ; de cdtrA Miaz[6. -nopte cu Trantilvaniia si cu tar[a]
Moldovii (de amiazei mal). Ddspre CrivAtu est[e] departe de Ta-
rigrad milurf 300, intre 48 $i intre 53 stdri in lung, iar, in
lat, intre 47 $i intre 4912.
1. Starea unur lat.
2. Atinderea.
3. ImpArteala in trei eparhii: Buc[u rest!, unde est e] Mi-
trop[olia], Rdrunic, episc opie , i Buzdu, episc[opie].
4. Ddsparterea in 17 judete.
5. Scaun Mitrop olie1].
6. Numirile targurilor, cum intditi sd numesc.
7. Aerul.
8. PdmAntul.
9. Cele ce ea din chiverniseala oamenaor si din ... ne-
gutAtoriia.
10. Negutatoriia ce sd face.
tI. Lucruri vrednice $i rare ce sA afld.
1 Pe restul paginil se afla, de o mlna tarzie, un Inceput de oracle la nunta
Sa-s stie ca aceasta carte mi-aa daruit lelea
aceasta mernorabill notita :
Sultana, fiind noi la dragoste. Ch;rica. Cap[itanul].. Dar tot el spline, pe p.
55, a a luat de nevasta pe cMarit4av si c manuscriptul 1-a vindut und calf e.
Aici e casul sa se spuie . habent ma fata libellil Si cine le däruieste...
 DESCRIPTIA TERIPR0MANE§T1 39

12. Arhierei.
13. .$ colile.
14. Firea lácuitorilor.
15. Limba ce sA grlete.
16. Stapdnirea.
17. Pecetea.
i8. Legea 1.

I Bibl. Ac. ROM., ins. 266. Manuscriptul luY Miron Costin, de care vor-
besc in ht. lit. rom., I, p. 502 si orb., e precedat de lucrarea fiului siI Ni-
colae, para la cap. i6.
 XI.

ACTE RELATIVE LA CRONICA BALACENEASCA.

1. Adeca noT, fiicele rdposatuluT dumnealuT Ioan grof Bald-

ceanu : Smaragda, Mariia, Ilinca, dat-am aceastä carte a noastrd
sfintei $i dumneza.e$til mandstirT Cozii, parinteld igumenuluT chir
Ghenadie archimandritul si tuturor parintilor cariT sant l'acuitoriu
la sfanta manastire, $i carii vor fi de acuma innainte, mo5iia Bell-
toriT ot sud Telorman, toatà mo$iia, peste to tu hotarul, din ho-
tar pdn' in hotar, si cu tot venitul ; insa far' de RuminT, numai
mo$iia ; sd alba a o stap[a.n]i sfanta mdnastire pentru pomenirea
rdposatilor parintilor no$tri $1 a mo$ilor no$tri. Pentru ea
de intimplarea vremilor s'au facutu rdzmirita in taxa aceasta,
$i, fiind noT la Ardeal, s'aii intorsu raposatul tatal nostru aid
in tail, ca sä ia ce aa fost ramas in tail, $i, intorcindu-se
dumnealui din tail, s'au bolndvit la sfanta ma.ndstire Coziia, $i,
fiind oaste neinteascd in Coziia, vi viind Turcii asupra lor $i
intimplindu-se $i dumnealuT acolo, fiind bolnavii, au perit de
miinile paginilor, ajungindu-1 la Lotru. Si, dupd acea primejdie,
dumnead rdposata mama au trimes de i-au stransu oasele dupe
drumu $i le-au dus de le-aa ingropat la sfanta mandstire Coziia,
in biserica cea mare, $i, intimplindu-se in scurtd vreame moarte
$i dumnead mameT, au asata in diatd, la sfir$itul dumnead, ca
sd dam aceasta mosie mai sus numitä pentru sufletele dum-
nealor amindurora, pentru ca. $i dumnealuT raposatul tata au
läsat in viata dumnealui, ca, unde s'ar ingropa, sd se dea o
mosie. Pentru aceasta $i noT am dat aceastd movie danie la
sfanta mändstire, $i dui:4 rdnduiala sfinteT manastifi sd aiba
 LA CRON1CA BALICENEASCA 61

parintif datorie in MY anir a face pomenire tatei la luna lur

Martie in 15 dni, seara, pavecernita, si a doa zi sfänta litur-
ghle si parastas. i, cand au perit dumnealui, au fost leat
1738. i [in] numele raposateT dumnead mama Ilinca 0, i se
faca pomenire la luna lui Ianuarie 24 dni, asijderea tocma ca
si dumnealut tater, si in toate zilele sä fie pomeniff la sfanta
liturghie impreuna cu numele carele le-am pusu la pbmealnicu,
ca sä fie aceasta mosie sfintei manästiri statatoare in veacl.
Iar nimenea din rudeniile noastre n'au trealoà ca sd stea im-
potriva, pentru caci nu iaste mosie veachie de la stramosi, ci
iaste cumparata de mosul nostru Costandin Vel Aga Bala-
cean[ul] ; O. o stapineasca sfanta mandstire cu buna pace ;
pentru cd fiat! n'am avut, ci numa! nof am ramas ; si, pentru
intarirea, am dat aceasta carte a noastra iscalitä ; si am scris
eu Popa tefan de la Episcopiia Rimnicului cu zisa dumnealor.
Fevruarie 3 dni, leat 7251.
Smaragda grofma Balaceanu.
Maria comit. Bálaceanu.
Ilinca comit. Balaceanu '.

2. a Adic[a] eti Smaragda Balaceancap dd.* un zapis, pentru

o Tiganca vanduta, dlincli Sardaresdp. 19 Mart 7261.
<Eii Smaragda Balaceanu vanzat[oare].. <Pecete cu cerneala :
pare a fi o coroana de-asupra si un vultur cu doua capete 2.
3. <Adica. ell, Smaranda Bal[a]ceanca, fiica raposatuluf Ion
Balaceanu), vinde cloud Tigance luT Nicolae Dudescu, Vel
Paharnic. -- 2 Mart 1754.
<Smaragda Balaceanca», <Mariia Balaceancav, <Ilinca Bala-
ceancal., cSafta BalaceancaD semneaza. <Si am scris eu Preda
Logofatul, cu inva0tura Domnealor; martur8D.
4. cZapisul SmarandeT Balaceancai la maim. Bade! tirbeiu

1 Arch. Statului, Cozia, pach. XXI, doc. 14.

2 Bibl. Ac. Rom., doc. x1182.
8 Bibl. Ac. Rom., doc. R1/83.
62 FRAGMENTE DE ORONIC!

Vel Sluger, pentru vänzarea, din partea ei, a mosiei Bre-

zoaia.x. 2 Iunie 1754 1
5. cAdica eU Smaragda Bäldceanca, fiica räposatuluT Ionita
Baläceanus, vinde luT Nicolae Dudescu un sälas de Tigani.
21 Februar 1755. Pecetea, cu un vultur simplu, a Sma-
randel. Ma mulfi boierii marturT. i am scris eU Preda, Lo-
gofatul, cu invätAtura Domneael ; si martur, 2.
6. «+ Tigani ce s'au cumparat cid la dumnei Zmaranda
Bril[A]cianca, cum aratd.x. 1755 3.
7. Aleandru Scarlat Ghica intäreste luT Nicolae Dudescu
cumpärätura a doul salase de Tigani de la gZmaragda BA-
läceancas .9 August 1768 4.
8. Wohlgebohrner Herr,
Die Vorstellung welche die Grafinn Belaccia in ihrem und ihrer zu Bu-
karest sich aufhaltenden Schwester Name hierorts eingerichtet hat, wird man
veranlasst, Euer Wohlgeboren in originali mit dem angelegentlichsten Gesuche
hierbei zu sc hliessen, sich für diesse grafliche Belaccianische zwo Tochter
wegen Zurackerhaltung der ihnen abgenommenen Gater und sonstiger Reali-
-Olen bei dem Herrn Farsten der Wallachey mit allem Nachdruck verwenden,
zu dessen Ende aber von jener Schwester der Supplicantinn, die sich zu Bu-
karest aufhalt, die nahere Information und die nothigen Documenten zur Hand
bringen zu wollen.
Ich bin mit vullkommener Hochachtung Euer Wohlgebohrn
Herrmannstadt, den 26 Octobr6 784.
gehorsamster Diener
P. v. Preiss rn. p. 09.

9- An den Herrn Hofagenten von Raicevich.

Ihro Excellenz !
Hochgebohrner Herr Baron und General!
Gnadigst gebietenster Commandant und Herr, Herr,
Euer Excellenz ein- und mehrmal mir mildest erzeigte Gnaden bewegen
mich Hochderoselben meine unterthanigste Bitte in meinem und meiner Schwester
Namen gehorsamst vorzulegen, in sicherster Hoffnung einer mildesten Behorung.

1 Bibl. Ac. Rom., doc. xf.f13

2 Bibl. Ac. Rom., doc. X1184.
3 Bibl. Ac. Rom., doc. x111175.
Bibl. Ac. Rom., doc. x11149.
 LA MONICA BALICENEASCA 63

Wir beiden Balatschanischen Schwestern hatten das darbende Ungliick bei dem
Tode unsers seligen Herrn Vaters, der in kaiscrlichen Dienst als Obrister ge-
dienct and ira letzten Tiirkenkriege im Feld gestorben ist, unserer Giiter in
der Wallachei durch die dortigten Kaluger, samt den dazu gehOrigen Unter-
thanen, beraubt zu werden, aus dieser ungerecht von ihnen angegebenen Ur-
sache, well die kaiserlichen Volker ihnen Schaden gemachet und folglich wir
als kaiserliche denselben ersezon müssten. Meine dort sich aufhaltende Schwester
gewann endlich die gerechte Sache durch das allerhOchste Vorwort der nun
seligst rphenden Monarchin Marien Theresiens, die Outer wurden gfinzlich,
vermOge eines kaiserlichen tiirkischen Befehls zliriickgestellet. Wir behielten sie
auch durch den ganzen jiingst verlaufenen nssischen Krieg mit den Unter-
thanen ; allein nach geendigten Kriege nahraen gesagte Kaluger aber wieder
ungerecht die Unterthanen zuriick, und besizen gie noch heute. Zu diesem
wurde uns auch das von unserem seligen Grossvater, der in der Moldau und
Wallachei als kaiserlicher commandirender General gedienet unterlassene
Dorf Moshaia, ira Distrikt delle Orman, sarat den Unterthanen, entrissen, und
holten es selbst die Unterthanen, nur darura weil sie im Kriege mit Wagen
und Pferden kaiserliche Truppen gefiihret. Nebst diesera wurde uns eben auch
noch ungerecht eiu Weingarten bei Betescht entrissen und bei einem Spital,
Sanct Bantilimon, verschiket.
Unsere demiithig gehorsamste Bitte gehet also dahin, Euer Excellenz ge-
ruhen die hohe Gnade zu haben, den dortisten Herrn Consul Reichovites tins
gnadigst anzuempfehlen, damit er unserer wahrhaft gerechten Sache in gewu-
gensten Schuz nehmen und vertheidigen wolle. Meine in Bukarest sich auf-
haltende Schwester wird ihn3 die Sache reifer zu entwickeln die Gnade haben.
Ich bitte ergebenst um eine gnfidigste Behurung und Riickantwort, damit ich
meine Schwester belehren kOnne; und habe die Gnaden zu seyn
Euer Excellenz
Kronstadt, den 20-tell Octobris
1784.
ergebenste Dienerin
Helena Grfifin Belaceaniu.
[Presentatfi la 22. Decisie de anexare la 26.]

ro. Sibiiu, ro August 1785. Generalul Fabri cfitre cancelistul de Spaun :

*Die zwo Grfifinnen, Maria und Helena Belaciani, Tochter des in lezten
Tiirckenkriege gebliebenen Oberist Feldwachtmeister Belacianis, i-ail dat ce-
rerea anexati. Nu se poate negocia direct pentru aceasta cn Domnul. S'o fad*
el *tinter der Hand, auf eine schiksame Art and ohne ein Ofentliches Geschfifft
daraus zu machens. Fad'. i raport.
64 FRAGMENTE DE CRONIC!

1. Ihro Excellenz,
Hochwohlgeborner Herr Graf,
Kommandirender Herr General,
Gnadigst hochgebietendster Herr, Herr,
Euer Excellenz geruhen die hohe Gnade zu haben, eine demilthigbte Bitte
gewogenbt zu erhOren, die wir beide Balatschanische Schwestern hier vorzu-
tragen uns erkiihnen. Unber Vater, der im lezten Tiirckenkriege als Obribt
Feldwachtme6ter der k. Truppen erblasste, hinterliesse uns nebst den Giitern
unberes Grossvaters, auch einige Grundstücke in der Wallachei, die uns aber
aus dieser falschlich erdichteten Ursache entrissen wurden, weil die kaiserlichen
V5lcker in die Tiirkenkriege sie beschadigt hatten und wir als kaiberliche
Unterthanen diesen Schaden ersezen müssteri. Aus dieser Ursache nahm man
uns das Gut in Moschaia, in Destrikt deli Ormán, den Weingarten in Be-
tescht, bei dem Stift Sf. Bantelimon und die Giiter bei den Kalugern des
Klosters Schiittyán, nebst den Unterthanen. Diese letztern Giiter wurden uns
zwar mit den Unterthanen auf Befehl der tiirkischen Pforte und durch das
vermogende Vorwort unbers allergnadigsten Hofes wieder zuriickgegeben, aber
die Unterthanen wurden uns wieder nach dem jiingst von Russland mit den
Tiirken geendigten Kriege entrissen. Meine Schwester befindet sich nun in
der Wallachei, um unsere gerechte Sache zu betreiben ; wir bitten auch eben
deswegen, Euer Excellenz geruhen giitigst far uns, die wir noch immer aus
der mildreichesten Huld des kaiserlichen Hofes leben, bei dem in Bucku-
rest sich befindenden kaiserlich-lconiglichen Consul Reickowitscs eM gnadiges
Vorwort zu ertheilen, damit unsere Sachen den gerechten Ausgang nehmen.
Wir werden für diese Gnade uns immerhin verbunden wissen und haben die
Gnade zu sein
Euer Excellenz unterthanigste Dienerinen :
Maria und Helena
[Ciitre Fabri.] Gräfin von Belaciann.
12. Die Helena von Balatschan, deren Supplique die k. k. Hofagentzie un-
term 21-ten des gegenwartigen Monats hieher begleitet hat, halt sich nach der
Ausserung des hiesigen Cameral-Zahlamtes bereits seit ein Paar Jahren zu
Bukarest auf, und hat bisher immer durch Beibringung chyrurgischen Attestaten
ihre Pension aus der Kronstadter Dreyssigst-Amts Cassa erhoben.
Da jedoch, der Vorschrift nach, keine Pension ausser den diesseitigen Erb-
landen genossen werden darf, so ist die Einleitung schon geschehen, dabs auch
der Gnaden-Gehalt far erwahnte Balatschan in so lane bis sie nicht nach
Kronstadt zurückkehrt, vorenthalten werde.
In welcher Gemassheit daher dieselbe weiter zu verbescheiden ist.
[Sibiiti, 3 Maki 1793. Mitrowski 1.]

1 Toate se eta In Malik necatalogate ale Academiei Romine. tn Condica

Mirropoliel Bucuresti, ms. 641 al aceleiasi institutil, gasim o declaratie a Ma-
ria Balficeanu, cu data de 14 Mart 1795.
 CRONICA BALACENEASOA 65

13. eFoica d zestre a fiici noastre Marii, ce arala in jos pi anume, de

la nol. 1797, 8 Februar. Semnaci: Elenca Biliceanca, Costandin Clucerul,
martur, [Biliceanu), Hristea Medelnicer, martur. 1.

14. eScrisoarea Marii B1cenci, ce scrie citri Prea Sfintia Sa pirintele Mi-
tropolit ca si Intireascii cu iscilitura Prea Sfintii Sale o carte de asizimint
ce o &Atli Petre feciorul el de suflet, cum i ca s mijloceasci Prea Sfincia
Sa a si Ineari si de citre Miria Sa
Urmeazi, pe fol. 12 i urm., carlea : Fugind in Brapv, acum 27 de ani,
*din pricina rzuniriçii cu Muscaliis, ea a luat pe Petre, ccopil mic de Neamtu
nisirac de pirintly, l-a creftinal i adoptat. El se cisitoreste si are cinci
copil : la nunta-I dase casele din mahalaua Sf. Dimitrie precurn
si o parte din mosia §antestl, In judeul Ilfov. Sernneazi: Maria si llena
Bilicencele, Constantin- tint-erul, Grigore biv Vel Medd:neer, Dumitrachi
Raeovici Vel Ban, Constantin §tirbeI biv Vel Vornic. 13 Mart 1797.

15. Diata Maria, Mentionacl iooiçS §Itrar Biliceanu, riposatul Stolnic

Constantin Bilicearm, care Iasi o fati, eriposata sora-mea Zmarandas. Epi-
tropi se numesc Mitropolitul i Banul Racovki. *Iar moiile si nu si dea In
mina sorii-mi, c dumnei n'aii crescut aid In arä, s tie ce iaste mosiia.s
Marturi : Constantin Ruset Clucer, Nectarie de Rimnic, losif de Arges, §tirbel
Racovici. 20 April 1797.

16. La 3 August 18oi, Elena declari ca*, recunoselnd viclefugul cu care

Constantin Biliceanu Clucer a ficut-o sii aneriseascd testatnentul riposatel el
surorl i a-I lisa lin tot, Ii restituie iii vigoare. Marturl 1 Calinic de Sevasto-
polis, Racovkii, tirbeifl, Scarlat Clmpineanu, Mare-Vornicl.

1 La 1803, avein, Intre hlrtiile necatalogate ale Academiei, ca i acestea,

o peticie a eStancil Bilaceancas, adresati AgetkieI imperiale din Bucuresti.
La 26 Iulie din acelasi an, ea se plinge c Gheorghe §indilarul n'a executat
un contract Incheiat cu dinsa.
2 Bibi. Ac. Rom., Condica Mitropoliel BucurestI pe anil 1796-801, fol.
8-8 Vo.

63473. Vol. III. 5

 XII.

NOTE DESPRE ROGALNICENI.

La un exemplar din Dorotel de Monembasia, en lipsuri, se allä tnsemniirI

de familie ale Koelnicenilor 1:

«Ioan KogAlniceanu, fiul rAposatului Stolnic Costandin , ,

mArturiseste de cAsAtoria lui cu Smaranda, fiica Jignicerului
Pav Al BantAs, la 1780, Februar 22 ; cununat de Iordachi Luchi(?),
biv Vel Stolnic, in mAndstirea Sf. Neculai, «ce este in Ti-
nutul Botosanilorv, cetind cununia archimandritul Gherasim
de acolo.
Fiul Constantin, nAscut la 1781, Ianuar 7. Botezat de
Eftimie Lazul cGrecu), egumen la Casula. Mort la 1808, Ia-
nuar 8. ingropat la Sf. Paraschiva din Botosani.
Safta, nAscutl la 1782, Ianuar 31. BotezatA de mama lui,
Safta Stolniceasa. MoartA 1814, Octombre.
Maria, nAscutd la 1783, August 24. BotezatA de sora lui
Joan, Catrina, mai raja. decit dinsul.
Efrosina, ndscutA la 1786, April 2. Botezatd de «Zoita Du-
mitroae, sora soacri-meD. Moartd la 15. Ingropatl la Boto-
sani, in Sf. Paraschiva, «afard, langA soacri-m6).
Ilie, ndscut la 1787, Maid 26. Botezat de Medelnicereasa
Catrina «Hrisechioai, fata lui Macrir,
[Mihai KogAlniceanu inseamnd cA tatA-sAu, Ilie, Vornic Mare,
a murit la 6 Mart 1856, in Iasi.]

1 Bibl. Ac. Rom., ms. 715.

 NOTE DESPRE ROGAINICENf 67

Fiul loan, nAscut la 1790, August 2 I, supt Rusi. Botezat

de Catrina.
Alexandru, nAscut la 1792, Ianuar 14. Botezat de Dimitrita
Ioan Arghirie Lippanu, Vames la Botosani, ccu mine,. Mort
1815, Ianuar 6. Ingropat in Iasi.
Catrina, näscutä la 1793, Octombre 8. Botezatä de aceiasi.
Nicolae, la 1795, Iunie 13. Botezat de Stolniceasa Maria.
Mort la 1795, Decembre 2.
Soltana, nAscutal la 1797, Mart 29.
[Sters ; apoi repetat.]
La 1800 Ianuar 10, moare Ioan Kogalniceanu. ingropat
la Botosani, in Sf. Paraschiva.
* *

La 18o8, avem testamentul Medelnicerului Constantin, care

pomeneste pe mama sa, pe sotie, Safta, copilul si copilele 1.
La 1813 se IntimpinA un Grigore Kogalniceanu2. Acelasi
dA un zapis la 6 Februar 1816 3.
in 1819-20, gasim pe Smaranda Kogalniceanu, mama Pa-
harnicului lancu, i pe acesta din urmA, care tre un proces
cu cCasa. räpAusatului Stolnicului Ioan Chescu» 4. Smaranda
era, se pare, sotia Serdarului Kogalniceanu 5 si avea §i o
flied, anume Catinca, máritatä in 1814 6.
in 1825 se vorbeste de .Kräposatul Gheorghe Kogalni-
cianull 7.
* *

1 Bibl. Ac. Rom. doc. xvI1/164.

2 Bid., doc. xvi1 194.
a ibid., doe. LI/S9.
4 Ibid., doe. xvn/136 i xv4163.
5 Ibid., doc. mr.u/147, xvIT/156*
6 ibid., doc. xvn/129, XVII 162.
7 Ibid., doc. :cm/123.
68 FRAGMENTE DE CRONICf

La 1766, 25 Mart, un «tefan san Neculaid cupetz si fill

luT vind lui Nicolae Kogalniceanu Vel Pitar mosia Cduesti,
in plasa Turia, judetul Iai, motivind ast-fel vinzarea: «Fiindu
dumnealui ginerele Costandin Gändul biv Vel Atrar i dumneiai
nepot[a] Mariia, giupg.neasa dumnealui, nepot de sor, si mo-
siia trägandu-sA de pe parintai nostri, sail cazut dumilor sale
sà o ia, 1.
In sfarsit si un. Oran muntean, clocuitor) din Dolj, poartä
numele de Kogalniceanu, in 1793 2.

Bibl. Ac. Rom., doc. x.xxvri/ix8.

2 Urechii, .Domnia lur Aloruzi, in An. Ac. Rom., xy , p. 680.
 XIII.

ACTS RELATIVE Li CRONICAREIL DUMITRAGRI STOLNICUL,

I.
Wohl Edelgebohrner,
Insonders hochzuverehrender Herr,
Werthgeschatzter Herr Gefatter,
Es ist mir recht lieb das sich diesse christliche Leuthe,
nehmlich H. Stolnick Dimitrachi und seine Schwiegersohne,
an dieselbe gewendet, weil ich ohne diss nicht wuste wie
ich selbigen von ihren bey mir in Verwahrung gegebenen
und recht wohl versorgten drey Kiisten, sambt den Michern
des alten Herrn Stolnicks, einige Nachrichten, guthe Beruhi-
gung geben solte. Es ist also alles wohl behalten in Cron-
stadt angekommen, wo ich ein eigenes Gewölbe um diesse
Sachen zu versorgen aufgenommen habe. Freylich versprachen
mir diesse Herrn mir noch bey meinem Daseyn sogleich das
Gelt vor die Fuhr und Kpsten zu bringen ; aber es blieb auss,
und ich konte mich auch nicht langer warthen. Ich ersuche
Sie also, teurester Freund, diesen von mir unterschriebenen
und petschirten Revers nicht anders als nach Erlegung der
gehabten Unkosten ausszuhandigen, und bitte solches an meinen
Reinhart abzugeben. Vbrigens ergehet unser beyderseitige
freundschaftligste Ernpfelung an dieselbe und die werthge-
schazte Frau Gefatterin, und winschen das sie sich sambt dero
werthen Angehtirigen im besten Wohlstandt befinden mogten.
Der ich mit slier erdencklichsten Hochachtung verharre.
Euer Wohlgebohrn
yrin 17881 ergebenster Diener
M. Marckler, In. j).
70 FRAGMENTE DE CRONICf

Monsieur M. Michael Marckelus, secretaire aulique de S.

Mayesté Imp. Roale, praesentement a Bucarest .

II.

[Pentru 4( j alba ce au dat care cinstitul Divan dumnealuT

Stolnic Dumitrachi pentru dumnealuT Nicolae Lipanescu biv
3 Post., da la care cerea lipsa da zestre). Se presintä pentru
prhnul «Aleco biv 3 Vistiernic, fiiul si vechilul dumnealuT
Stolnic Dumitrache). Reclama 1250 de taleri ei cinci vite de
vacT si de haine ... si o chibitca cu doT telegari«.. arta lu-
crurile. Va plat in patru luni. Reclamantul aratase «cà nicT
daruff innaintea nuntiT dupa obiceiti n'ar fi adus numitul Li-
panescuy.
1790, Novembre i8 2.1

I Bibl. Ac. Rom., hIrtii necatalogatc.

2 Ibid., ms. 653, fol. 9.
 'AIX

YEILLS3A0c1 111110N 1111 POA-VOIH9 aa '11111'10dOELI1( NVILNIIW .alloarua

A14.1 Az3sealcis 51/2 5,00p9 5ILY.orl) tr?9dxa ')ot,s1197.99 641

57D Abs.thOdOIC =DIA
Nopin
Asooze OA39O1Th A(-4#03710Z310101V4
"t% D.LVIL D.1 ,110% AOX10 OAGO -
i912 54.a.cp:) A119).9 4A01(0114,3.$7172 S
AZ3dE1itL( (1.1(1A112 esoaqie. Aga
,1;GIC
M09i2 noi2ondk1(no ACOWIZ-1,173 °A1Y)312.3. OI qz.u. 54.1).1 %0 -
001d9W1 A9171.12., IL warlogra irx 6 (:)3.9V VA311C01STH/.039 ASTiopa
K000 x19 ç. A0.1Z1V1227?. AcrJszoN( ZI)k2MGAOD (o2 ooa?drx2o71
'zgo9dolkci 1A2 AsiragVaccm 9j
Acrap:, t:onio 11z12 rriplo? LzAis
.60`,(412 Smyyrio TX,1C 1d22L 001 GO1L9Ch co2, o0v9A)n GO1 10L0X -1(02
10X '1040412 1:01A0d311d311,
0, 5opnosx91 5ord9 IzA13 .5o29,o c.911
"kkep2, chs chAplowda3morl2z.
'cluz99zo 5rldtc0mpoth 9 Lp. 5t-2 5oArricurpxopo 9 5104 SNO3ID2
7)1 ZIArlidSI 1ZZ M21901911 519 rto2, 'rtti.2q09r irx SvuoAndr9 513
01 61md-Az) can? 92 vi,2 5o4r) :EDV)9 it4.1 AZ1OZ111013 QO `oorgArtzt
5m 59(32 92, '1A310X 02p. 01 Ore 20(14114 Aga Z1A390.77 .".0131. SVC101M177
es93, D.L.(9T101M? )?A 691
D.01/.0,(0A10% 5)..7)1DOCJIL 5rIA13, '-ocv,(1Dx,9
v12 )prt Atyri D.X0I TDY, 90 ?12OVEIGovn7 Solvapo lxot Aooqvii clva/T. -
Smaip. -051[ laR EgG31131251 o '5r2o9cloi.G.c1J 9)41q e.t.a 'r3(9A '3rx
zlg )?tt AGM 11.9kAs?odic 51fAxXoop. 4/1 'ob.? q `lxVoo3vriryox
SpOX701D0d1G 7?tt EA9T)R `50/107) 993 ri
A .40202 !O 092 9020 A0.1

AtcgoaDV93 m ii
'AX/MOThd3)1 ,t AIOL1BA91 rk% Arx(o9 c§upo
91 Aorka 65o,03., .to2 '1000,13X DitZ1dG% 1dElL 4_1 Al).1). !A, &Lig
.5ontoA sormc sonlo 5.1sAtx, idX,1 no koo9oxil.A2 x2e, .15.94d1s33
9 g 9 502 `112LZ% cm319 'kOQOth. 1COOLr( )i)A 3/11.1:3 v12 7GA
72 FRAGMhNTE DE ChONICI

crtixthcrQ th rcpiyti.aza Tor) FtaxapEroo. sTs rórsov n..)8..ivT71; iattOpi601

6 77.do-ip 1.1.iyac apcqophvoc Loatax-ric Mo9po6C1c, %al E 'ray
r6rov Spaiov.avou irpo:ceis01 6 NtxoXix-fic KapatCac,, &rob stxsv
gX0-fi sic Tay xatpbv To& p.axapErou TCrziv-ti zaCp.v.szai.i.71c. "Ak-
X-17 TIITOTSg Tv.paxii xat ccóeoc v gitvev, gew p.Ovov, (0; as-
Opomot 67cortsuOv.svot. 7cotos tb gva, 7totoc Tb 0,X0 61.1.-0.e, 6 xa.-
eatg tO Soxobv. Bkip, c`o; Xiio y4vivav 6iSacov Siv gzOCIEV.
MXtora 6 64qXchatág p.ac a.6egvz-fic, Airowcck vac xat' ixsivac
Tag lgtepac itspt),6rouc, xat irepoOtsp.ivouc, p.ac irapv6plas, irt-
ty.cipirac rc Tb va p. XaXobvtat )ó10 o tot xal aSio7COTOL,
1.1.6VOY &à vi Tap,gouv Tag xapSEa.c Tthv avOpUnrow, Irpbc otiSiv Si
6.XXo ii,faXoc. Aka elvat 67rob p.Et iSco iixoboap.ev, xat CLUT4 7cX.q.-
po?opotiv.sv Tfiv dr(ivstav 5a.ç 6 a thb; ti p1v7 vá p.ac aLoc-
poxia.g actysE; xoa aaw.X03.611T0,1; arb cr,ç vanfac irpooeoX-ir,
xat weptatacmoc. Tar.t a. siixartxthc. xat rI ET71 an.; sYricm Os6Osv
lroXXa xat s;Salp.ova. Oxto*: :a' 1777].
Tfic 67evefa.; an;
8tinstpo; xai sic
thbv Azirrig,
'0 0;-(iposSXazEac Frocraptoc.

De mina lui:] Tiv e37C202pitt:a 'EXiixoo two 644,67pc siixwp.sv

xa2 sbXoy6). Tbv apzovra Graeapil, 'thy INExa, aiiptov 'cbrap.chvowthc
Toy sic rip xobprtp, 6&4) tbv ear,i rthc tbv ouAXonsio8s'.

t Bibl. Ac. Rom., doc. V1I/I30. 1at traducerea scrisoril :

Din adincul sufletului i inimil rugindu-ne pentru dumneata, salut!! m foarte
bucuro0' cinstitu-ci cap (!). Cerind de la Dumnezeil pentru dumneata si toathi
casa dumitale sinatate nestra'mutatk fericire trainicit i orinduiala tuturor min-
tuitoarelor cereri, dupi dorinOl. Cinstita-ci scrisoare de la 13 Octombie am
primit-o, 0 am vizut cele lnsemnate ln ea si dar, at despre jalnica Intimplate
de plIns de n'ar mai fi fost a raposatuluT Grigore-Voclii, cu totul ne-am
Intristat. lar pricina, pentru cc s'a fa'cut, c Inca nevditi, i pentru feliul de
moarte se poarei prin lume feliii de felid de vorbe.
Cele din urtn5 sint insl acestea. Cum a indatil, SImbdtit trecutlf, vcrund
Aga aicT, fKcindu-se a fi bolnav, a trimis firmanele pi mehtupurile la Vodil 51,
plIngindu-se de boalI, pe de o parte, a grA bit plecarea luT vorba mergea
 MOARTEA LTA GHICA-VODA 73

Cinstitulul blagorodnic si al Smerenii Noastre intru Duhul

Sfintu prea-iubit fid sufletesc, Dumnealul pan Nicolae Du-
descu, Vel Ban, cu blagoslovenie sä se dea.
[Pecete de cearä neagra.]

ct spre Hotin, iar, pe de alta, a tn$tiintat pe Domn a vrea sd-1 tntilneascI

pentru ca sl-r spuie oare-eare porunci impdriitesti, ca sl nu se Intimple sA
moar i ele 0, nu dinlie ne Indeplinite. i ast-fel, Increzindu-se Grigore-Voclii, a
venit noaptea, si, ca sti nu se fad turburare Agdi pentra alaiti, hotdrind s vie
singur, de-a dreptul iesind, cer dor cari 1-au Intovdr4it, ca pentru cerernonie, 1-ati
ucis i i-ad dat amard moarte, cum se spune, Dumined, pe la 3 sad 4 ale noMiT.
Alt ceva Ind, nu s'a auzit pdnd acum, si nu s'a dovedit. Iar cel de-al doilea
capugiii, despre care s'a auzit, se spune a a venit ca a scoatit averea rit-
posatuluT. Deocamdatd s'a hottirit ad fie Domn fostul Mare-Dragoman Costachi
Moruzi, $i In locul de dragoman a fost Innaintat Nicolachi Carageh, care a fast
numit cu prilejul mortir lu Cehan In calitate de Caimacam. Alt turburare $i
fried n'a fost, numar, ca oamenT cu bdnuiald, unul spune Una, altul alta, cum
i se pare fie-druia. Dar numaT, cum spuo, Vre-o sigurantii. n'avern. Mar
ales prea-Inndltatul Domn, vAztridu-ne In acele zile plid de supdrare si spdi-
mintatt, ni-a spus a dorege sti nu se fiedreasca lucrurile nesigure i frä te-
meiii, name ea sd se tulbure jnimile oameniori si Ord nicr un folos altul.
.Acestea sInt ce le-am auzit aid, i acestea ti le cldm de $tire dumitale. lar
Dumnezeul pdcir s ne pdzeascti neatin$T i neprimejduiti de vre-o vointd dus-
rnand $i de vre-o tulburare. Acestea i le spunem, ca un rugdtor, 5i snit sl-ti
fie de la Dumnezed multi si fericiti.
Al dumitale
Incercat i rugdtor la Dumnezed
al Ungrovlachiel Grigore.
Pentru Spdtdreasa Elencu rad rog din toad inim i o binecuvIntez. Pe
dumnealui Spitarul Ghica, Infilnindu-1 mini la Curte, ii void spline a-1 com-
patimiti.
 XV.

ACTE RELATIVE LA CRONICARUL MANOLACHI PERSIANO.

1.

28 Septembre 1787.
Generalul Fabri trimite AgenOeT din principate o scrisoare
a lui Persiano.]
Acesta explica generalului ca Domnul a adunat trupe
g pour éviter, s'il est possible, rentrée d'un pacha dans les
terres de la Vallachie,. Nu sä mire de vor fi i pe la ho-
tare : totul fiind in linWe acum, le-a distribuit pe la orw.
Nu creada à des bruits faux, que le public aime a repandre
en exagerant les choses,. -- Oficial.
Semnat: E. de Persiany, secretaire de S. A. S. le prince-
regnant de la Vallachie,.
BucuretT, 10/21 Septembre 1787.
[Copie.]

[12.1spunsese Fabri. Urmeaza un not" raspuns, pentru primire,

si lámuriri pentru trupe, de la Agencie, la 2 Octombre 1787.
Concept.]

H.

Tiv eirievskv vq;, aulip asnperdpcs, npoaxovw.

Tb p.s:vC-6XE, xxi rb ypiplist rb aXXo iirov anb ixeic to-
p.ov, xxi fiOeXce và rb arilXco crilliepov sii8trir p.i rb vCi p.:.
Elrov arc cinspiaere xsti arnsrs Ort 'Lop:Cs:re, inpOap.etvw rthpct
Eth ,th vet f3Xino gr: apyoro. ioi Oro!) aac TO n6p.nai sta. rob
licbvara, & 67roEo; stvat x7.1 an' apxil; yvaiciró; aac. 'Ayandisot
 ACTE RELATIVE LA MANOLACHI PERSIANO 75

Zp.wc vEt iivtatioAkbp.e irptv you ti.toeuv.o5 claç ilipx,, av Ait901.1 %It
pbv ailliepov. ,OiXo.) gX011.

31 'lavouctpEou
1788.
11 (DeupoustpEou
"Mon eic Ta irpoath[illata]
rpaectio;
Em. Persianyl.

Monsieur,
Le porteur de la presente, Monsieur le Schatrar Persiano,
ayant donne avant quelques jours une requette a S. A. S,
Monseigneur le prince, par laquelle il exposoit le delabre-
ment de sa sante et prioit avec instance d'avoir la permis-
sion d'aller prendre les bains en Hongrie, j'ai eu ordre de
prier Monsieur l'Agent I. R. Apostolique de lui donner un
passeport, afin qu'il puisse aller librement selon sa demande.
je saisis .. .
Bukarest, le 17 mars 1802.
Votre très-humble et tres-obeissant serviteur
[Catre Merkelius.] Constantin Rasty 2.

1 0 traducere complecti nu e necesari, fiind vorba numal de un bilet

de pqfa.
2 Bibl. Ac. Rom., hirtil necatalogate.
 XVI.

DOCUMENTE I REGESTE PENTRU VIATA Ulf IENACIII fACIRESCU.

I.

1245. Neagoe Vdcdrescul, fiiul lul Dan Vdcarescul, Voevod al

Fagarasulul, nepot de sor a lul Radul-Vodd Negru ; venit-au
cu iel tett creionu 1 : §i Doamna lul, Anna], la Cimpulung, in
acesti al ; zidit-ad biserici doosprezece in satele care a std.-
pinit, pd Dimbov4d in jos ; ldsat-ail fila, pd Radul si SArban,
i fete sase ; a murit in virstä de anf 59 ; numele sotii sale
fost-ad Maria ; acesta fost-ad foarte bogat.
[Adaos: S'a näscut la] 1554. Parascu Vdcdrescul viteazu
[s'a botezat de Pltrasco-Vodd cel Bun, tatdl Jul Petru-Vodd
Cercel si al lul Mihat-Vodd Viteazul]. Zidit-aii biserica la Valcd-
retl, lingd Tirgoviste, la 1584 ; fost-ad ingrijitor zidiril bisericil
Domnesti din Tirgoviste in zilele Jul Pätru al doilea Cercel
Voevoda ; fost-ad Ban al Cralovil, si cu Mihaid-Vodd Vi-
teazul fost-aii in toate rdzboaiele . . .? [adaos].
1685. Spdtaru Negoltd Vdcdrescul, bascapuchehaia lut Sdr-
ban-Vodd Cantacuzino ; a murit in Tarigrad ; [pecetluite hal-
nile]. A avut fif pe Ianache Cliucerul si Ivan Vdtaful.
1704. Banul Craiovil Ianache Vdcdrescul, ce este ctitor si
fiiul lui Negoita Spdtaru 1

II.

At& rtic 7Cap0667ic iiti(IW iv inroipaqtp 6p.oXoTEac 6p.o),Oiliv oi

6roxZed1v Templiin Ora iXipap.sv 248i Sconak at xpEav p..x;

' Bibl. Ac. Rom., ms. 303 : Observaliile lui Icrifichy. Vickescu, fol. 3
vo.
 ACTE DESPRE IENACHI VACARESCII 77

zap& toü 7cOp Z6600 A'37CItiNCP) ipóivz 8500, 07.zb x:Xti.Sag xli.
rzyta.zOat7., Ta 'aria. va 6-xouv yi trkpouy (!) Ji tOy acdcf0poy sow
icpbc ypOsvz Sixo '03 rouvr4 tOy xxO' gz,oasolo p.Evay s't St0piay
irrivi4 Mc 7cops1806071; a=2 T-71; Stopictc, YO, gzoov tpizew, [La rOy
fx'atoy atippoy. 30sv eig 3ap7losuy 7.7.1 Co7;00,lay ia6xccp.sy Tip
ropooaot tujiy 6110,07Exy .y.7.1 garw s'ig gv6tki. B00-40upgatl, 16
'In.wiou6,.pt. 1758.

(L. s.) KOOCITCS.0.610; MiCp7MGOPivog prOyog.

(L. s.) .171p.-/isp6,x,ilq TaxopoEtCac Xoyoeitts.
(L. s.) Itg?ayo; Ilxxopicx00Xoc ptcrcligic.
(L. s.) iroOpoc 2:00,7/Cig.
[Copie din i8 Maiti 1783 1.]

Scrisoarea mea la mina dumisale Ianache, Vel Caminar,

precum O. sa tie ca mi-au facut dumnealut bine cu bani
cu dobinda, taler1 300, adecä cinci sute, la punga da luna
po taleff to, de acum pan' in doao luni da zile ; decI la
soroc sa aibu a da dumisale bani cu dobinda lor, cit sä
face, i cu multumitd. Si pentru adevärata credintä am iscalit
mai jos, ca sa. O. creaza.
Octomvre 12 dni, 1760.
R[adu] Vac[arescu].
C[onstantin] Vel Arm[a4], chez[a].
[Pe invalitoare :] Wechsel an die Venezianka per 500 Piaster ;
mit Zulasten moo Piaster2.

1 Bibl. Ac. Rom., documente necatalogate. E un sinet pentru 8.500 de lei

de la eel treI boieri iscillict, ealtre Lipscanul Zotu.
2 ibid.
78 FRAGMENTE DE CRONICf

Iv.

14 Septembre 1783.

Petitie cdtre Donan.

Se cere a se rdspunde la petitia «ZotiT negutatorul, ce face

prin dumnealui sicritaru chesaricescu sinior Raicovici, pentru
un zapis al pdrintilor noWi ; ci, cit pentru aceasta, filnd cd
i dumnealuT iaste om impdrätescu i darea zapisuluT acesta
ail fostii iar4 cu pricinuire da treaba imparAteascd, fdrd po-
runcd impardteasca nicT nor nu indrdznim a face raspunsul,
ci ne rugam InnalthniT Tale, ca prin poruncd impärdteascd,
marifetiferilen, sd ni sd izbdveascd aceastd judecatd, .
Nicolae Vist. ; Dumitrwo Racovita Vornic ; Ienache Spätar.

[Vo.] Copia della risposta dellie bojari nell' affare Warta '.

V.

[Petitia luT Wartha ; Viena, 23 Mart 1783.]

So viel dem Endesunterzeichneten bekannt ist, so lebt noch...

So wie von dem Wacarescula gleichfals ein Sohn, Johann
Stephan Spatharius, beim itzigen Fiirsten in der Walachey
vorhanden.

vI.

14 giugno [1784.].

Una supplica di Vassili Vladul contro \Testiar Ianachiza,

per debiti antichi.
Comunicata al medesimo.
' Negustorul era Zottu cl'anox.
 ACTE DESPRE IENACHI VAGARESCU 79

VII.

Bucareste, 22te11 A [r 784].

Contract geschlossen zwischen den Herrn Westiar Janakitza
und Maurer Polier Johann Ratner.
Zapis ce au dat Ioan Ratner Neamtul pentru casile ce la
face dumnealuT boer Vistier Vdcarescu la Bdneasa : sd lucreze
mila de caramizT de ros cu talerT doi i jumatate, pan O. va
isprdvi casile, insd el din preund cu doisprezece mesteri
nemti ; santurile sa le facà el, gatitu (?) parilor, gratiT, ostrete,
Baton, vesre (? !), hardae, funii, lopetT, salahori la tot lucru ;
si apa sa fie iar de la el. Si sa inceapa de orT cind va fi
dumnealui Vistier gata si va vrea. 1784, August II '.

VIII.

Actum.
Bucareste, den ii May 1785.
Es ist ein Contrakt zwischen dem Vestiar Bakareskul und
dem Tischlermeister Theodor Janos allso geschlossen worden,
dass er ihm die in seinem Landgute zum Saal gehorigen
Fensterrahmen zu 312 und die iibrigen zu 11/2 Piastre ver-
fertigen solle ; welcher Contrakt auch von mir ist vidimirt
worden 2.

IX.

illustrissimo Inio Signore,

E vero che sono 15 giorni the nessun mercante non ha
portato lettera alla mia cancelaria per spedirsi a Cronstad :
impeditte nê sono, nê mai possono essere, anzi ii ordinario
postiglione Ira a Kimpina al suo tempo. Con simile risposta :

1 Cf. Literaturd si arta romind, IV, pp. 688-9.

2 Urmeaid trn contract el lui Rathner cu Banul Filipescul, pentru refacerea
din piatril a manhstiril Poiana (Prahova). V. articolul citat.
80 PRAGMENTE DE CRONICt

cioe, non essendo 1e4ere di mercanti con questa posta, non

vi ha mandatto; onde non posso pensar altro, perche dalia
mia posta ne pure si ha perso mai lettera, nè si ha aprito.
Se non che dal tempo, dal qualle si ha datto permissione
a li Prahoveni (quelli canalli che sh lei che rubbano le lettere)
di venir a Bukarest, da quel tempo anno cominciatto a non
portarmi lettere li mercanti. Dunque posso credere che anno
cominciatto il loro usatto arte, e non so se deve a scrivere
lei qualche cosa al signcir Reviski per questi, o mi consiglia
d'impedir di nuovo 11 Prahoveni.
PuO essere ancora che mancano certi mercanti fuora, a li
pasari che si anno fuora ; con tutto ciO, oggi fart!) chiamare
li loro homini e domandargli la causa. Finalmente il mio
dovere sopra questo affare mi pare che sia di mandare con
securith le lettere di quelli che mi le danno a spedirle e di
guardar a non mandarsi, nè spedirsi con Prahovani ; ma non
sO se posso vietare alcuno de scrivere.
Il militare deve venir da me per dirmi il nome della sua
moglie e quanti figliuoli ha e dove si trovano, come si chiama
il vilagio ; e subito sara pronta la mia lettera e insegnatta a
lui, con quella di Sua Altezza. L'aspetto dal altro giorno, dal
qualle he) fatto lei sapere questo, con il suo huomo ; onde
l'aspetto, essendo sempre pronto a servirla in ogni affare
che sono degno, come un vero atnico e fermatto nel ami-
citia. Avendo per honor mio di dirmi
Di V. S. Ilustrissima
Di Casa Domenika [1785].

.0' 0 i"-pzeft
cyZ a4
 ACTH DESPRE IENACEI VACARESCU 8,1

X.

[Din Jurnalul Agentiei.

Ce 19 fevrier I 78i.
Vassile Vlad donne supplique contre le Vestiar Vakareskul
pour une dete de 298 fl., 20 para, sur différentes marchan-
dises, a cause d'une faute qui s'est glissée dans les comtes,
qu'il avait déjà demande plusieurs fois sans rien obtenir.

Xl.

Bucoreste. Ce 7 mars 1785.

Vassile Vlad, sujet imperial, donne supplique par rhpport
une dete du Vestiar Vakareskul, de 298 lee, para 20, ou ii
prouve que Joaniza Glatzer de Craj ova avoit deja rendu conte
et que la chose dependoit seulement du dit Vakarescul.

XII.

Boucorest. Ce 26 mars 1785.

Vassile Vlad porte derechef une supplique pour la dete
de Vakareskul, montante h. 298 lei, 20 para.

XIII.

Sibihi, 3 Decembre 1786.

Gh. Wartha, negustor vienes, sta'ruie iar pentru datoria
lui tefan Vg.carescul i celorlaltf dor.

63473. Vol. Ia. 6

 82 PRAGMENTE DE CRONICI

XIV.

[18 Ianuar 1787.

Agentia cAtre Herbert-Rathkeal.]

Ganz unverhofft hat der Fiirst am Veil dieses seinen Lieb-

ling Brancowan von dem Dienste des Gross-Veztiars entlassen
und den Gross Wornik Vacaresculo darzu ernannt; die Ste lle
eines Gross-Wornik aber dem Bruder des Fiirsten Brancowan,
der bishero gar keine Charge hatte, verliehen.
[Mirare. Se crede cA e intelegere, i Brincoveanu va fi numit
SpAtar. Dar Ia. urmA Brincoveanu e arestat de patru ArnAutl
acasd. Se plinge fratele ; garanteazd pentru el.] Der neue
Vestiar Vacaresculo gieng ebenfalls zum Fiirsten und stellte
ihm ganz ernsthaft vor, dass dieses Betragerl hier ganz un-
gewöhnlich und noch von keinem Fiirsten geschehen sey,
und frug ihn. worinn Brancowans Verbrechen bestiinde. Der
Fiirst sagte ihm, man müsse seine Rechnungen untersuchen.
Darauf antwortete Vacaresculo, dass dieses noch kein Recht
gebe, einen der ersten Bojaren zu arretiren und tiffentlich
in denen Augen der Welt so herabzuwiirdigen. Brancowan
könne nicht davon laufen, und, wenn in seinen Rechnungen
eine Unrichtigkeit sey, so könne man sich allemal an seinem
Vermtigen regressiren. Der Ftirst änderte jedoch seinen Ent-
schluss nicht. So stehet diese Sache heute, und man ist be-
gierig, die Folgen davon zu sehen. Sonderbar ist aber, dass
alle Bojaren, welche Brancowans geschworene Feinde sind,
allsogleich seine Parthey nehmen, sobald es darauf ankommt,
die Wiirde eines Bojaren zu unterstiitzen und nicht kränken
zu lassen.
XV.

Expediert 2. Februar 1787. Agenct a cAtre Herbert-Rathkeal.]

Da alle Bojaren, und selbst der neue Gross-Vestiar, dem
Ftirsten ernstliche Vorstellungen iiber die Arretirung des
Fiirsten Brancowan machten, Bess er die Wache aus deren
 ACTE DESPRE IENACHI VACARESCU 83

Hause wieder abrufen und befahl pur dem Gross-Vestiar

Vacaresculo die Rechnungen seines Vorfahrers genau zu
iibersehen. [La 22 Ianuar, 11 chiaral pe Brincoveanu la dejun.
it mustrl t er liebe ihn sehr, er habe ihn aber öffentlich
demdthigen mtissenv. La miezul nopciT, iar ii chiaml. t Die
derbsten Worte» ; vorbeste lay de arestare ; deie macar 400 de
pungi. La 23 dimineata, chloral preutT cu icoana MaiceT Dom-
nuluT ; se roaga cu fga la pl.mint, mult. Apol la Divan. Va
face dreptate. Face o comisie de patru Banul Ghica, Du-
desc a, Filipescu, Marele-Vornic Briscowan), pentru a cerceta
conturile. Se zice cl e deficit de 300 de pungi sau i5o.000
de ler.]
[6 Mart (?). Voil hanr de la el. Comisia nu aratä lipsä
de o para.]

XVI.

[26 Februar 1787. Agenfia cltre Kaunitz.]

Vor vier Tagen kammen einige der ältesten Bojaren,
der Metropolit und zween Bischoffe bej dem Euer Durch-
laucht bekannten Bojaren Vacarescul, der itzt Gross-Veztiar
(Schatzmeister oder Finanz-Director) ist, zusammen, hielten
Rath, und beschlossen, einhellig, des anderen Tags in corpore
zu mir zu kommen, und mich zu ersuchen, ihre Bitte meinem
_allerhöchsten Hof vorzutragen. Welche darinn bestehe, dass,
wenn es ja zwischen Russland und der Pforte zum Krieg
kommen sollte, Seine Kaiserliche Mayestät sich Uber dieses
Land erbarmen, es unter seinen Schutz nehmen, mit seinen
Truppen besetzen, oder nach allerhochst dero eigenem Gut-
befinden was immer ftir eine Einrichtung treffen möchte, nur
damit kein Russe und kein Turk in das Land kom men
-mochte. Ich erfuhr dieses ihr Vorhaben noch des Morgens,
und meine Uberstandene Krankheit diente mir zum Vorwande,
mich bej dem Vacarescul, der sich bald darauf allein bej mir
melden hess und die Anderen unangesagt mitbringen wollte,
-durch tneine noch fortdauernde Unpasslichkeit zu entschul-
84 FRAGMENTS DE CRONICI

digen. Vacarescul kain gestern unangesagt zum Herrn von

Petrossi, erzahltd ihm Al les im engsten Vertrauen, mit dem
Beysatze, dass er und seine Collegen mit Ungedult den Augen-
blick erwarteten, in welchem ich wieder hergestellt und sie
zu empfangen im Stande seyn wiirde. Er bat ihn mir indessen
zu melden, er habe sich vor fiinf Jahren bej Euer Durch-
laucht miindlich die Erlaubniss ausgebetten, sich in wichtigen
Vorfallen an Hochdieselbe wenden zu dörfen, und dieser
Zeitpunkt sey itzt da. Wenn die Russen wieder als Feinde
der Tiirken in diese Gegenden kämen, so miissten sie sich
wieder alle nach Siebenbiirgen fliichten ; das ganze Land
wiirde verheert und zu Grunde gerichtet und keinen Tribut
bezahlen konnen ; welchen die Pforte doch gleich nach dem
Frieden wieder fordern wurde ; ihre Lage sey viel zu bitter
und kritisch, und sie wiinschten alle (nur zween oder drej
ausgenommen, welche anderst dächten) denjenigen Herrn zu
haben, den ihnen der Schöpfer durch die geographische Lage
selbst bestimmt zu haben scheine. Petroszi antwortete ihm
nichts anderes als dass er es mir hinterbringen wiirde, ihn
aber indessen versichern könne, class ein solcher Besuch von
ihnen allen in corpore mir gewiss nicht angenehm seyn wiirde,
weil er ein Aufsehen machen und zu vielen Argwohn und
Reden Anlass geben könnte. Vacarescul antwortete ihm,
dass er dieses selbst gedacht habe und dahero indessen allein
gekommen sey ; er wiirde auch zu mir allein kommen, so
bald er wiisste, dass ich einen Besuch annehme.

XVII.

[15 Septembre 1787. Agentia cdtre Kaunitz.]

Der Gross-Vestiar Vacaresculo hat endlich, nachdem er

sich mit dem Fiirsten so oft entzweyet und zu wiederholten
Malen seine Entlassung verlangt hatte, solche heiite frith
erhalten, und der vorige Gross-Kanzler Cornesculo ist an seine
Stelle ernannt worden.
 ACTH DESPRE IENACHI VACARESCII 85

XVIII.

Jenatyi Vakareskul stellet als Gross-Schatzmeister sein Re-

ferat der k, k. Unterthanen Koman und Makoje vor Beja-
regen (sic) 1
XIX.

Ti. intosigIstontliva 500 7p6ota, firot. Issvtav.ócita, empLepcoeivra

Th is p 6,-; xxl ,3spxa,,14 Ito/ Tor) iv aii.ot; naspb; -1.111.),) BuaapEcovo;
to5 Oscup.x.co,v-05, inovo[t<opktg Tor) Ao65v.o,), rupi to6 siSysve-
aritou arrtovro; Btastirni zopEou 'lcoivvon BazapiunoXou, iv )wpfy
'I.I.E9 noefivorarv) 6v)5, ri. ax3:.... rcg.pi T7); eirievsEn.; c6rof) ij
xx.OP iivh.; &TE,x irris1oroXE1 Tilq 0?)1ypopXxxEg.; '3i:decoy cdlinotov,
7.xl gzst v3: azoxpEverat tt frii0sEali ispq ILovt to5 Ao6antoi) xn.z8c
ko; jcvet tptixovtx xal C' ypos. zpovtxbv irtjotov. 'ET;Cp xal incor3E-
paco5v.sv to ropbv (issi tar/ rrIp' .iti.-c iv Xpyirio i8EXcptio, vein)
Oso'ptleatitcov artcntárcov, el; althvLov gvasteni. 'Ev ks: ahtiC', pap-
TEo) 1; 2.

XX.

Dositie (sic) al UngrovlahieT adevereaz5.. Macarie de Rdmnic,

Iosif de Arges, Costandie de BuzAu.
Cu aceastd carte a mea incredintez sfintel si durnnezeestii
mandstirT ce s5. numeste Duscu, din eparhiia LarisiT, uncle
sI afil, ca o comoar5, de mult pret, sfintitul cap a celuT dintru
santl parintele nostru Visarion, episcop LarisiT, flcAtoriuluT de

1 Toate in Bibl. Ac. Rom., hirtii necatalogate.

2 lath' traduccrea: Cele 500 de lei Insemnate mai jos, adec 5. cinci sute, daruite
sfintel 0 cucernicii niani6tiri a celui Intru sfinti párintelui nostru Visarion fa.-
ciltorul de minuni, ce se zice a DuculuT, de dare blagorodnicul boier Vistier
dumnealui loan Vhcarezcu, fiul nostru cel prea-iubit intru Domnul, le-a luat de
la dumnealui Sfinta noastri Mitrupolie a Ungrovlachiel, ca danie vepliei, 0
are a faspunde acel sfinte mingstiri a DuFului pe fiece an treizeci de lei,
venit anual. Pentru care Infirim accasta, impreuni cu cel de pe lingg noi frail
prea iubiti Intru Hristos episcopil, spre ve?nica Mirturie. In anul 1797, Mart I .
86 FRAGMENTE DE CRONiCI

minuni, cd, bine cugetdnd in chipzuirile mele ca sä oränduesc-

pentru ajutor[ul] pärintilor ce hälAduesc intru aceastd sfdntd.
mändstire o danie din care sd-s izvorascd pe tot an[ul] folosul,
cel dupg. putinta, pentru evlaviia ce am la Sfántul Visarion,
clan ajutoriul al cdruia am vdzut mai multe minuni, am in-
chinat la mai sus zisa mAndstire taleri cinci sute, carii s'ail
dat din mäna mea imprumut la Santa Mitropolie a toate
Tarii-Rumanesti, precum adevereazd intr'aceastA carte prea-
sfintitul si alesul de Dumnezen pdrintele Mitropolitul ;alit
noastre, chir Dosithie. Caril bani sdnta in veaci imprumutaV
la signta Mitropoliia noastrd, fArd de a putea vre-odinioarg
sd-i ceard sfãnta mAndstire Duscu ca sd-I ia dela Mitropolia
Ungrovlahii. Iar Santa Mitropolie sä alba a plalti la mänds-
tirea Duscu dobända acestor bani, pa fieste care an cdte
taleri trei-zeci i ase, necontenit, ca sg. fie pentru ajutoriul
cel dupa putintd al sfintii numitii mAndstiri Duscu si pentru
pacatosul mieü suflet si a neamului mieU vecinicd pomenire.
Drept aceia am dat aceastä carte intdritä cu iscIlitura
mea si cu pecetea neamului mieü, adeveritd si de pdrintele
Mitropolitul Ungrovlahii, chir DositeU, la sfänta mändstire
Duscu, ca sä o aibd spre incredintare. La leat 1797, in luna
lui Mart.
Ianache VtIcdrescu, Vel Vistier fi mare dicheofilax al Bi-
serici cer Marl a Rdsdritulur, adeverezu.
Constandin biv vel Satrar i logofat al rämäsiturilor, scriitor
si martor '
XXI.

Diata Mariei Vdcdreasca, «afländu-mä in patima neputinti

si temAndu-ma de moarte». 1797, Septembre 13.]
Datoriile ei : «La Diiamandi Viniteanul Rosca, dupg. mara».
«La Domnita Ecaterina Caragek cumnatl-meav (100 de talerr
la aceasta). Avere : Cojdstii (Ilfov), Bahnele (Rimnicul-Sdrat)r
vii, giuvaiere amanetate, Tigani (si unii tee sant ramasi de

Ibid , Condica Mitropoliei Bacure?ti, 1796-801, fol. 6o.

 ACTE DESPRE IENACHI VACARESCII 87

la zestre la chunnealui Ban Brancoveanux., cal, «caretA), vaci,

porci, haine. 80 de sarindare. moo tal. la cutia milelor. 600,
ingroparea. 600 la sese fete sarace. 300 schitului Dalhäuti,
unde e si ctitoare. 250, «la manästirea Sfäntului Joan, unde
este sa. ma ingroapex.. Si «saracilor ce lacuesc prin chiliile
de la biserica Ceaus David». Mosia Cojesti, nepotu-miea
Alexandru Vacarescu, drept taleri zece mie, ca O. nu intre
intealtä mama streina, fiind mosie parinteascay. «Optsprezece
pogoane de vie din Valea-Mare le las nepoplor miei Nicolae
si Iordache, Vacaresti, si Eleni, sorii lor, sa le sthpaneasca
frateste, luandu supt stäpanire, dupa ce s'or culege estimpx..
«TreIsprezece pogoane vie in Bucuresti le las nepot uluimie
Aleco Vacarescu, care si dumnealui dupa cules sa. le stapa-
neasca)>. Bahnele, tot la «Una suia derliiamant i floare de
diiamant le las stranepoata-mea, Marioari, fiicai. nepota-miea
Aleco.)) «0 pareche cercei de diiamant 'Pi las stränepotai
Safticai, fiicai de al doilea a nepota-miea, Aleco. Un po-
rumbiel de diiamant si io siruri margaritar le las stränepota-
mieu Enache Vacarescu, fiiul nepota-miea Aleco. 0 floare
de diiamant in chipeturile (?) o las nepota-miea Nicolache
Vacarescux. (si niste Tigani : o familie). «Un soare de diiamant,
o floare de zamfir sapat le las nepota-miea Iordachi Vacarescu.
o pareche cereel de zmaragd cu aripile de diiamant ii las
nepoata-mi Elenco Vacareascal.» (Si Tigani.) Libereaza socia
si fetele unui Tigan al «fratinemiea, ce 1-aa ertab. Alit Ti-
ganT, ce «sant la dumnealui Ban Brancoveanu, ce me-aa fost
sotie, ramasita din lipsa zestrilor mele; pentru care il rog pa
dumnealui, aducandu-mi aminte el am fost amändoi intru
insotire, si cä i dumnealui este muritor, si cä dreptul jude-
cator nu sa amageste, sa nu se bucure sa mi-I popreasca,
ci sa-i dea ca un drept al mieti ; insä nu Tigani de lae, ci
de vatra, ca acesti me-aa fost zestrea)). Aleco sa-i primeasca
pentru bani. i ma rog dumnealui sa ma erte de am gresit
ceva, si Dumnezea sa-1 erte si pa dumnealui.) 0 rochie alba,
«vara-mi Catincäiv. Si o blana (egiuleae). Si o careta. Si
margaritare. $i «priotesix., care o slujise «peste dazed de
ani». Argintaria, Marioaref. Doi telegari murgi epitropulur,
88 FRAGMENTE DE MONICA

Sluger Panait, (ca sA umble cu ei >. Epitrop va fi, cspAnzti.-

rand sufletul mieu in grurnazii dumnealui*. (De vreme ce,
nu numar este om vechiu al casii pArintilor mieT, ci 1-am cu-
noscut $i om cu frica lui Dumnezeu, $i doritor mie $i casif
noastre. Rog insd pd. dumnealuf Ban Ghica, ca pe unul ce
din inceput al] vietff mele I-am cunoscut al doilea dupA tatd-
mieu $i om cu temere de Dumnezeu, cum si pA nepotd-
mica Alecsandru Vdcdrescu ii pohtesc, dAndu-i cea din su-
liet pdrinteasca blagoslovenie, ca in toatA vremea sd fie pro-
tector $1 ajutor numitului epitrop, ca sd urmeze nestrAmutat
cuprinderea ace$tif dieV, care am fAcut-o.) De facd, dubov-
nicul. Prevede casul supardrii epitropului de cineva (din
neamul mieu saü altii). Nu poate lain, fiind bolnavA de
<

mAnAz. ; o iscAle$te duhovnicul.

Martur : Dumitrachi Ban. Ierei Teodosie duhovnicul. A-
lexandru VAcArescu, cbiv Vel Clucer). A scris scriitorul din
ordinul (durnneei cucoani Mariqt Vdcdreascdi . Eraii fall
$1 Mitropolitul i Banul Ghica 1.

XXII.

Fiind-cd la mezat ce s'au fAcut vAnzdri mo$iilor ale rd-

posatului Costandin Hangeri Voevod, ce din poruncA impd-
rAteascd s'au vAndut in luminat Divan Mb:di Sale Alexandru
Muruz Voevod, am fost fAcut vichil pa dumnealui logofdtul
Done, orn casii noastre, ca din partea sd-mi artoroseascA
(sic) la mo$iia CojAsti $1 la mo$ia Ulmeni ; la care, dupA
hotdrAre $1 sfar$itul mezatului, rAmiindu asupra numitului vichil
aceaste mosii, am trimis om intr'adinsu ca sd vazd toatA pu-
terea $i venitul lor, $1, dupd cercetarea ce s'au fa:cut, am luat
pliroforie de starea amAndurora mo$iilor. DecT, fiind-cd mo$iia
Ulmeni m'am multAmit a o luoa, am $i numarat bani, iar,
pentru mosiia Cojd$ti, vdzAndu cd are venit foarte putin, $1
pArandu-mi-sa scumpa, n'am vrut ca sá. o priimescu $i, find-

1 M. citat, fol. 30.

 ACTE DESPRE IENACHI VACARESCII 89

ea de la mezat aü ramas asupra numitului logolat Dona cu

numele mieu, $1 neflind pa plac,amIncärcatpa numit[ul] a o
priimi sau a o vinde la ori-cine va putea ca sä numere bani
taleri 15.100, adica cincisprezece mir o sutd, ce au e$it la
mezat. i, neputandu gasi in grab mu$tiriti, au numarat insusi
aceastä sumä de bani, prin dumnealui Vataf de Divan, ce
cu porunca gospod au fost oranduit a strange ace$ti bani ; $1
aü ramas mo$iia asuprd-i. Ci, pentru cad surec ferman sä cu-
prinde numele mied, da aceia am dat aceastä carte a mta
la mana numitului Done logofat, pentru ca sa.-I fie da bund
credintd, de a o stdpani numita cu bund pace, cla catra mine
$1 cla carä copii miel, $i tot neamul, ca una ce de la Sultan
meza am cumparat. Luandu $i toate sineturile acestii mo$1i,
Cojastii, carii au $i numarat toti bani, dup a] cum mai sus
sä aratd. i spre incredintare am intarit cu iscalitura mea, puin-
du-mi $1 peceatea.
1799, Avgust 19.
Ecaterina Caragea. Nicolae Va-cdrescu'.

XX",

f Dositei al Ungrovlachiei adevereaza.

f Adeca eu, cel care mai jcis ma voi iscali, ineredintez cu
acest zapis al mieu la mana Marii Sale luminatei Domnitii
Ecaterina Caraged, ce au tinutu intru casatorie pa raposatul
intru fericire Ban Ianache Vacarescu, cá, cu zapis de la 5 ale
trecutului Iulie, avdnd eu cumpdrati de la dumnealui cinstitul
biv Vel Spatar Costandin Slugearoglu in bani gata, taleri doä
miT, zece salla$5. de Tigani lae$, cu Tigancile i feciorii $i
fetele lor, nepoti i nepoate, cari sd trag din ei Ora astazi,
cum si insemnarä mai jos familiile pa anume ; carii Tigani
fiindu fost avut $i dumnealui cinstitul Spatar dintre Tigani
domne$ti, haraziti da Miriia Sa Alexandru Constandin Muruzi

1 M. citat, pp 124-5.
90 FRAGMENTE DE caomci

Voevol cu cartea Mrii Sale din leat 95, Fevruar 18, si in

urrni intarit[d], dar ark de Max lia Sa Alexandru Ioan Ipsilant
Voevod, cat si de Marlia Sa prea-innaltatul nostru Domn Cos-
tan lin Gheorghiu Hangeri Voevoci ; carele carti Domnesti
. Aum Marlia Sa Domnita, cu pro timisis de rudenie, cum-

nata find cinstitului Spatar Slugearoglu, neingaduindu-md a-I

mai stdpani, mii-ati numarat talefi bani, adeca dooa mil' toe-
mai, Si am dat Maxii Sale acest zapis, impreund cu mai sus
nurnitul zapis si toate sineturile pomnesti . . . Deci de acum
innainte si stapaneasca Mania Sa si coconi Marii Sale pa
acesti mai jos numiti Tigani, cu buna pace de card' mine si
de card tot neamul mieti . . 1798, Dechemvrie 16.
.

HokriCixt AyilitspEou HoXiCou 6s6F.Ovov th Ovio13.5v.

Nntcactoc Ma6poxopaitog pprt: Costandin Iorasco p.n.prcc.
H[agi] Moscu Paharnic, martor

1 Ibid., fol. 73.

 XVII.

NOTE DESPRE DOMNIA LIA RAMAT CALMAR.

1819, Iunie 8. Duminica, in vreme Domnului Scarlat Ale-

xandru Calimahu Voevod, s'an intimplat zurbalac in destul
de samtator in targul 4iI, in cat vr'o 24 oamenI s'au omorat
i vr'o 26 s'au rAnit din norod, impwandu-i ArnAutil din
Curte. i s'au intamplat aceasta tragodie bietilor nevinovati
la portile Curtii gospod, i aceasta s'au pricinuit mai mult
din pricina lazaretului pentru boala ciumii ; mergandu norodu
cu manile goali, cerandu indestulare lor ; i pentru alte jacuri
i napastuirl i strambatatl ce an facut Domnul in tara i
pe la tax-gut-I. Ati mai tanut zurbalacul i a doi zi, omorandu-sä
din norod. Inca vr'o 1 o oamenI de card rail, nemilostiva i
lupif Arnautl ; i a trie zi s'an mai potolit, dwhezindu-sa i
poarta CurtiI; i apoi an continitu.
La 1819, Iunie 13, s'an mazalit prapadenie oaminilor, Scar-
lat Calimah Voevod, facandu-sa Domn in loc Marie Sa Mihain
Grigorie Suciu Voevod la Moldova ; imbracandu caftan de
Domnie din Dragoman-lVfari a Portlf ; i, la 24 a lunif acetiia,
au i venit in oraul EOI capiolanif Marii Sale cu aceasta
vestiri.
La 1821, Fevruar 21, an venit de piste Prut Exilentie Sa
siLuminare Sa Alexandru Ipsilanti, fiiul la Constantin Voe-
vod, impreuna cu dol. frati ai sal' ipsilanteti, i cu cniazu
CantacuzinO, domnindu in Moldova i fiind in E innaltame
Sa Mihaid Grigorie Sutu Voevod. i piste noapte, spre Mier-
cuff, spre 23 Fevruar, s'ail intamplat omoru in Turd in oras
92 FRAGMENTE DE CRONICI

si asdmine s'au omurdt si ceialalalti Turci de pe la cealalalte

targuri a Moldovii, dupa aceasta, si s'au vestit goana asupra
Turcilor, inna1tändu-s5. cornul crestinAtätil. i, pornindu-sä
Grecif cu totii asupra Turcilor, din toatä epicratie turceascd,
si au inceput intliu a O. faci oaste crestiniasca in EAT 1.

% Bibl. Ac. Rom , Coresponden/e diverse, 1663-1849, fol. 188.

 XVIII.

CU PRIVIRE LA. ALECU BELDIMAN.

Cdimelcdmie.

Cinstite frate dumneta Alexandru Beldiman, biv Vel Vor-

nic. Odihna si liniste obstiel cere ca numaT de cit sd conte-
niascA cu lucrurile enicerilor a stringe avaetul poduluT, precum
eat obicinuit de cind aü intrat ostile aice aducind agalile
enicerilor, s'au pus la cale ca sä s[e priimascA de la dum-
neata cite una mil lel pe toatA lund, si mai mult sä nu sa.
amestice. Pentru aceia sä scrie dumitale, ca, sau sä daT dum-
neata bani acestia si sA orinduesti oameni pe la culucurT a
stringe avaetul dupA obiceiü, saü, cu pretul ce veT gAsi maT
folosAtoriii dupl stare vremii de acum, sA-s vinzA, si de ban,
care, precum vel pune la cale, sA va urma a sd da la toat[a]
luna cite una mie leT. CUT intr'alt chip nu eat putut icono-
mia in scurt, off ce stiT sA fad, si as linisteasa pricina
aceasta.
1821, Octomvrie 12,
ET. Boyopibic

1 Bibl. Ac. Rom., doc. xicvn/82.

 ANEXE.

In tcfan Cantacuzino Voevod, dm11 mila lui Dumnezeil Domn i obladuitoriti

a toata Tara-Rumaneasca.
Cei cc s'ati alebrt de Dumnezert sa fie Domni si chivernisitori orasalorrt si
taralorri, au datorie ne Incetata, mai intil de citrt toate, cu multi nevointa
cu mare grija si pastoreasca pre leage i pe dreptate si sa chiverniseascll cu
folobinca de obste pre toci cici sIntti suptU stapinirea i oblastiia lorti, facind
si lucrindll toate trebile spre binele i sporiul norodului, pre cumrt obiciaiul
Domnilor celorti dreg( o cerceteaza, ne alegindti mai multU folosulU saii de
chit binele celtt de obste. i mai vartos sa cuvine a purta grija ca ceale dreapte
si de folosti sa le intareasca i sll le lucreaze pururea, iara ceale ce dela altii art
avutil inceapere, i spre paguba si stricaciunea carai s'art facutii, si le dezra-
dacineaze, si de sivarsitti di le piarza, de pohtescrt sll clstige lauda veacinica
dela oameni, i deh Dumnezeil plata cereasca, ajutoriu l 1ntemeiare. Dreptri
aceaia i not, de vreame ce dint"' mila lui DumnezeU si diu Pronila cea necu-
noscuta fara de nadcajde ni s'art datti obladtnrea Taril-Rumanesti, avemil da-
torie cu chiverniseala cea dreapta, citti va fi prin putinta omeneasca, sti cu pur-
tare de grija spre cei supusi sll ne aratamti mulMmitorY, i cu bun cuget catra
Dumnezeti, ce ne-ail diubtitll, l cu dragoste parinteasca, sa ne nevoinni la ceale
ce sintti spre usurarea greutatilorti a toati taro., si la ceale bane i direapte
A adaogamil bunatatile ci dreptiOle, cu ajutoriul lui Dumnezeti, iara ceale fara de
leage i stricacioase, care inviteaza. pre Dumnezeti spre minie, si le taemti si dinit
mijlocil si le lepadamil. Pentru aceaia darti, cu multi scarbll si tntristaciune a
inimii noa[s]tre, uitindu-ne la atitea nevol i ticalosli ale carai, patrideY noastre,
si la ranele ceale nevindecate, ce due pricinuitit la totil norodulti dinti stram-
batatea care n'arr fostu nici odinioara ca In zilele lifi Costandinti Basaraba
Voevodu Brincoveanulii, ce art domnitti mai nainte de not, amti cunoscutrt
cu adevaratti, dll lacomiia i nedireptatea si neobicinuitele dart all adusti patriia
noastra la aciasta stare ticaloasa si vreadnica de lacrami, si mai virtos bleste-
matul aceAa de vacaritrt, carele thtli s'ati izvoditti In cara noa[s]tra spre pa-
guba, de celu ce s'art zisit mai susii, dll ati pusu suptii dare si dobitoacele,
lipsindu cu aciasta nemilostivire $i laptele pruncilor celor mici cu carele sll
hraniia. Care dare nesuferita poruncindrt fara de Irina sa se stringa pe vreame
 ANEXE 95

de iarng, ticglosil de sgraci s'a siliia, de multi sgrIcie, s fugg ding licasele
loril, i unil s. ascundea in munti, altil in pesteri, 3.10 in paduri, alçil pring
stufur li alta pring ggurile panaintuna, inpreung cu muerile 1 cu copal lord ; In
care knurl', unil muriia de foame, alçff degera de frigg, pre altil ii minca
fiargle, i aIiT cu alte multe fealiurl de patimi iT sgvirsiia -viata br cea pe-
depsitg, ne avindii cu ce sgtura nesgtioasa lacomie a nemilostivului Doinng ;
lucru cu adevgrat ticgitil si piing de jale. A ciruia strigare mai pe ming ail
ajunsil pink la Cerig, ca i singele nevinovatului Ave lii, si, indemnindii ur-
giia lul Dumnezeg cea direaptg spre izbind asupra nedireptului, 1r00 surpat de
pe Scaunii, 1 fgra de ogdeajde 1-ag pogorit, ca pre unii vrajmasg alii sgracilorg
si aid patrief.1 De care lucru vgzindil nol aciastg dajde ne direaptg, Aided
si fgrk de leage, carea si mal denainte fiindu-ne peste you, de vreame ce,
cumil amid zisg, Dumnezeiasca Pronie ne-ati inglcatil pre Scaunulii Domniel
all/ Tgral-Ruminestl, ca s minglemil cu pgrinteasca dragoste pe sgraci,
si ca Ca vindecämii ranele ceale reale, Cita va fi priniz putinfa, ce spre
pierzarea norodului ad deschisii in toatg tara ne sgtioasa lacomie, ding,
Hy/A dumnezeiascg indemnindu-ne, si cu osirdie spre inilostivire plecin-
du-ne, cu stgpinire cc dela Dumnezeil prin puternica Impgratie iii s'aii data,
cu acestg hrisovii alg nostru lepgdgmii i ridicgm aciastä dajde fgrg de leage
a vgcgritului de totii, si de astgit inainte, pan g. ce va fi i,ara aciasta, hotirim
sg. fie sJobod do aceasta povarg tyraneascg, totg norodula el, cel mici si cai
mari, bogatii i sgracif, streinil i pgmänteanii, boiaril i supusii, toçl preotii
si toate mangstirile. Ina ski n'aibi niminea datorie, verI ce feld de omii ar fi.
a mal pad veil pentru ce nevoe, neci multil, nici pucing dajde, pentru dobi-
toacele lui, adecg pentru cal, pentru iape, pentru boi, pentru vacI i pentru
bivoll, ci, cite i s'arii adaoge, sã fie de totii slobode de dajdea vgaritului.
Deci, de vreame ce socoteala noastri haste sg. fie ne schimbatg in veacl aciastg
facere de bine, care dintru a noastrg bui, g. voiatg atnil hotaritii norodului
celui ce iaste supusil Domniei Noastre, ne mem [s]i Domnilord, caril in
urma noastrg vorg fi dupg vremi stapinitori, ca unorg intru Hs. iubitl fratl,
pentru veacinica lord ponaenire, s plzeascg. nemiscatg acestil aseigmintii alg
nostru, carele iaste de folosg pentru chiverniscala lriI, i pentru odihna si
usurarea a supusiloril dintru atitea nevoi. Iarg, carele ding Domni cel ce vorg
stgpinl dupg vremi a.ra aciasta, ofi ding neacoulg nostru, off altii Domnil de
targ, sau striing, biruindu-se de racomie, sag si de alta nevoe silindu-si, ail
mgcaril i dind niscare boiaff fang de socotealg Indemnindu-se, va vrea sa in-
noiascg vre-odinioarii aciastg dajde a vacarituluf, sag veil in ce chip va so-
coti ski orinduiasca, ail sa o numeascg, silind pre norodii si pre politie ski o
primeascg, cálcindd hotarirea noasträ si facind lnpotriva hrisovului nostru,
Domnuhl acela ca ung vrgjmas al caril si al folosului celui de obste, asij-
derea impreung cu elii i din boiari, sag din rinduiala cea preoceasca sad din
cea mireneasca, ciil vor sfatui i vor indemna la acest ne cuvios lucru pc Dorian,
sail, macar de ar i vrea Domnul s fug una ca aciasta, de vor suferi socoteala
luT, ne milostivindu-se spre saraci si pre targ, totl dinpreung, unii ca aceia,
96 FRAGRENTE lIE CRONICI

dinteun cuget, i dintr'un rostil, alii thturora prea sfln4i1orui arhierei, celoril
de loch si celoril streini ce s'art aflath astazi in panaintulti acesta, sa fie
afurisiti de sf[I]nta cca intr'o fiinta i ne desparcita Troica, care iaste intr'o fire
una llumnezeil, si procleti ne ertaff, si dupl. moarte ne dezlegati ; ptetrile,
leamnele, fierula sl. se topeasca., iara' ei Mei cumil; sa crape pamintul sa-i in-
ghita ca pre Dathanil, ji ca pre Avirona ; soarta lora sa: fie cu vanzatoriula
Iuda ; avutiia lora i casele lor sa fie spre stricaciune si spre pierzare ; mu-
erile lora s ramie vlduve i copii lor same/ i ceretori ; procopseala sa nu
vaza in toatli viata lor ; sl. aibl. si blestemul celord 318 sfinti de Dumnezeil
purlatori parinti, carli all fosta la soliorulu Nicheii, i acelora lalte sfinte so-
boare ; ii supusi sa: fie anathemei cal veacinice, pentru ca n'ail crucata celui
saracil si celui nemearnicii, nici de mill. i de dreptate nu s'all adusii aminte,
old pe Dumnezeii n'art chiemat Intru lucrurile borll ajutoril. Inc. hotarim se
ib volnicie noroclulii, i fieste carele dinti boiari, dl. traga Ora in potriva
acelui Domnil Inainga putearnicil tnparacii, pentru ca sa-sl is cazuta pedeapda
ca un tyrant.' si lacomIi. Drepta aceaia amil facuta acesta hrisovii alil Domniel
Noastre, Intarindu-lii si adeverindu-I cu iscalitura si cu peceate Domnii noastre,
si cu sfatul a toata boerimea Divanului nostru : Pan Constandinu tirbeai Vel
Ban i Pan Bunea Gd;steanuhl Vel Vornic i Radul Dudescul Vel Log. i
Radula CantacuzinO Vel Spat. i l.rbanil Boj[o]reanula Vel V.1st. ; sg.rban Pri-
secianulii Vel Clue. i Patrasco Brezoianul Val Post. i Statie Leurdeanul V el
Pah. i Neagoe Toplicianul Vel Stol. I Mihal Cantacuzino Vel Corais j ar-
ban Herlsculii Vel Slugiar i §arban Grecianul Vel Pitar. i ispravnic Con-
standinh Contescula vt. Log. Iara hrisovulii acesta 115 lasamii la Sfinta Mi-
trupolie, ca s5. Pre suptii paza Prea Sfintitului Mitropolitii, ce dupl. vremi va fi,
pre carele ii si juramil inaintea lui Dumnezeil, sI. alba datorie sii-1 ceteasca de
doao orl pre anii, de fata lntru auzul tuturorti, ca sI ramie nemiscati acias-
ta orinduiala de folosii, intru slava celui ce in Troica sI proslaveaste Dumnezeil,
cIruja ne rugamii sI pazeasca tara noastra, si pre toçl pravoslavnicil crestini de
toata nevoia i scirba, amin. i s'ail scris in anul ding tai alil Domniel Noastre
in Scaunul Bucurestilor la It. 7222, ms. Mar. 4. [Monogram. Domneascl. :]
Io tefan Voevod [L. P.] Emits Marrho VCAP.

Iar mai supar pe Maria Ta pentru bani, cal ieti am avut nadejde cum sa
ne vie o suma de bani mai mare ; iar, cand am fazut numai 20 de
p[u]n[gI], i iar scriindu-rn Maria ta cora mpanir tzer dintarg nu-I dafi nici
cum, numaT ce am amortit. i mI mir ce voi face, ca nu-m[I] este de alta,
numai de aciasta urgie a: lu Dumnezai, de ciuma, dl. s'ati umplut mai petu-
tindini. i inca astaz naima zis cura si la saraiul Vezirulur s fie inceput.
Ce stail, mor (?). Ma rog Maria Tale nu mI rasa intr'acest foc. Crez
Vona tze ver da Maria Ta, iar It vet lua. Ca, de n'ar fi acest foc, zail ca
alt, ce a ti el. as Ai, filmic nu te-a; supara, ci m'as Fasa sl. pa; ce voi
 ANEXE 97

pep, miicar de ac sedea pan la Craciun ; iar aciasta im di In cap. lat ca am

ficut Midi Tale o foita pe scurt, de undo cc s'aii luat i cc am dat, i ce
art limas, de cer acum. Care, pan nu sa vor da, nicI at ml inicu nu ma
vor lass.
Ci, cum vet socoti Maria Ta.

Pdrintele .Dionisie iuc a venit alalta sara, Marçt, L am mersu de m'am

imprennat cu id la .1Cutzuk-A7oi. Nuinal atat câ n'ar fi trebuit sit vie tot de-
odatd dirept aitze, ci A* fie stdtut mai departc, la un sat. lel ad venit dirept.
Tsi acum ne mita a-I ascunde unde-va fidnd von: veaQ cc vom putea face,
&and cartea Marii Tale la Kilmiao,cit len i astiiz nu o am putut da, avand
.1Ciluziao alte trebY, find .tot uspeaiele Inparatulu[1] la Vezirul. Este aciasta
el Iacov,vdzernd ca-i prea supara totl de toate partile, iel Inca s'aii socotit si
facä ce va putea, ci acum munceate al,t facii Patriersia mucarer, ri mit tem
a a va fatze. Cu direptul, este om bun ti cu direptatea va birui nifoi I (?)
Inca va intinde de va da ele. Cum va fi, face-vom stire Marii Tale.

De Ungurr, Inca, cite-m[1] scril Maria Ta, am luçeles, mai vartos de Tzaki, sa
nevoirn. De care vet tti Maria Ta c de jai era sa-s ispriveascia iar de &and
sa facu aciasta cu Franpzii. i iar, despre Left ceaia ce s'aii sarovit. §i lel
aii fácut ca sd meargd la Odri[t]. Alt chemat pe Tzaki Si pe ceia lalti
le-au zis 55. ;a.za. bine, ca nu le este vreamea. Ci pe seamne pe Apaji iar 11
tarneiaz1, cci aü grizi dupintr'alte locuri ; ce poate fi ca alt socutit ski nu mai
scormoneasca si acii. Cc le-al trimis Maria Ta, da-le-voi, ca. mare pomana
este. §i, cum va mai fi, iar voi mat scrie Mari( Tale. De se va Intampla a veni
niscar solr de la Apafi inteacoace, fide Miiria Ta cinste, ca. nu stricii. ; 0, de
acolo de la caste, ce s5. va mai lnvoi, scrie-ne Maria Ta i noao.

Turtzir ad mart* musaverele In toate zilele. Ce va rasufla, vom vedea. De

Odrii gatescu tare dupe Bariam sa. mearga. Vezirul mare, putearnic. hr i pe
Suleiman sifpuiuc-fmprikor impdratul tare it are ; nic sd nu arYmpovascer acolo.

Balasache Peh. aS. roagi. Marii Tale pentru copilul lui s5.-1 priime?ti Maria
Ta cu ; iel Inca, ce poate, muncea5te cu slujba.

Notd. Aceste doult acte, care slot in legaturà c tragmentele de cronicY ce

am editat, rabal fost comunicate de d. Nerva Hodo. Cel &Mail e tiparit, o
veche 1 rani tiparitura. poiitic5.; cellalt sa. afl5. Intre documentele Academiei
supt cota Ii228. El are o mare Insemnatatc, nu nuinai prin faptul ca e sin-
gurul traport de ambasadas romanesc ce ni s'a pastrat in original, dar i prin
aceia cii u parte din el, cea tiparita in cursive, e in original le criptografie.
Meritul de a fi deslegat aceasta criptografie, ficuta, cum se vede, IMAM pentru
corespondenvi greceasca, revine tot d-lui Hod(.1.
Cine a scris scrisoarea, catre cine 0 la ce data ?

634 7 3. Vol I! l.
98 FRAGMENTE DE CRONICI

E o scrisoare de capuchehaie i, vorbindu-se de interventil in afacerile pa-

triarhatulul de Constantinopol, de cipuchehaie muntean i anume supt
erban-Vodg. Cantacuzino.
Cine ocupa atunct aczst to: ? Din Manumenta comitialia Transylvaniae,
XVI, p. 632 Si urm., se vede cg interesele luT erban, Inca' de la numirea
lui, din Decembre 1678, emit represintate de cunoscutul lenachi Porphyrita,
care-i procurase i Domnia, luptind contra Ituetetilor, sprijinitoriT Ducal-
Vodg.
Ungurit, cirora le scrim des Ienachi, cdomnil unguri de la cele §epte
TurnurIp, eraii duplanil lui Apaffy, principele ardelean, venicI sg-1 p1reasc i sg.
cearg pentru vre unul din ei Domnia. Erail Beldi i Csáky, dizitre cari cel dintiü
era mort In vara anului 1680. erban, ccre0inul erbart-Vocigs, geese de la
inceput, de la z-iu Decembre 1678, protestgrl de prietenie lel Apaffy, dar in-
data &pi aceia se peso la lucre ca sg.-1 tnlocuiascg. prin Csiky.
Dar CCia ce fixeaza data, e chestia patriarhilor. Cum se vede din Orient
thristianus al lui Le Quien, pe clnd plstorig Iacov, Dionisie, patriarhul mazil,
veni din Tara-Romineasci la 30 Iulte 168z i izbuti &a-0 recapete Scaunul.
S'ar mai putea aunt motive pentru datare in mersul ciumil, 111 situatia
demnitarilor turceti. Dar ceiace s'a spus, bni pare ca' ajunge.

Despre Cronica lui Carol al XII-Ica de Amiras voiu vorbi cu alt prilej.
 XIX.

0 SCRISOARE A LEI CONSTANTIN STOLNICUL CANTACUZINO

Illustrissime domine, domine observandissime,

Prioribus suis ad me exaratis asserebat Illustritas Vestra
Celsissima principem Rakoczi ad diem 28-am mensis Martii
venturum in Transilvaniam. At, cum iam longum a praefixo
termino transivisse tempus pateat absque quod quidpiam ab
Illustritate Vestra de eodem Suae Celsitudinis in Transilva-
niam ingressu certi mihi constet (quametsi ab aliquibus prae-
sentia Suae Celsitudinis actu in Transylvania esse fatur), ea
propter, fiducialiter Illustritati Vestrarn praesentibus pro antiqua
eaque syncera amicitia affectuose invisendo, requiro quatenus
huiusce rei informationis aliorumque occurrentium notitiae
participem me facere velit, ut, dum certo scivero, congrua
debitaque vicinitatis praestare possim officia.
Ex his partibus pro nunc haec Illustritati Vestrae notifi-
canda habeo. Porta 0 ttomanna, intendens fortalitia confiniorum,
Cosaciam versus existentia (ubi sunt Vozia et alia, praesertim
Tegene vel Bender dictum), reparare atque omnibus requisitis
fortificare, ordinavit Seraskerium Babensem eo proficisci (qui
lam ex Baba Danubium versus, ad Izaksi, movit), ut id quod
a duobus annis renovare ac amplificare inchoarunt, hoc anno
perficiatur ; quod ut citius fiat, ambos principes, nostrum
scilicet et Moldaviae, sufficientibus operariis et militia eo de-
legavit ; ob quam causam etiam supremus aulae praefectus
Magni Vezirii hic cum ferman missus est. Unde princeps
secundum mandatum Portae diligenter se parat et, Deo dante,
100 FRAGMENTE DE CRONIC1

post Pascha hinc movere meditatur, praemittens hodie partem

operariorum et militiae. Sed an personaliter Sua Celsitudo
Tegenam usque iturus sit necne, ad hue certo non constat.
Per eursores Celsissimi principis nudius tertius Constan-
tinopoli venientes haec habetur notitia quod Hanus Tarta-
rorum (Kazigerey nomine) depositus sit et in eius locum
constituerint minorern fratrem (qui Galga erat), nomine Kap-
langerey. Pro quo con firmando missus est Krimeam supremi
Sultani supretnus itidem stabuli praefectus. Haec pro nunc:
si quae posthac occurrentia scivero, Illustritati Vestrae, uti
syncero et fido amico, communicare non deero. Interim me
benevolentiae et affectioni commendo et maneo semper
Illustritatis Vestrae
addictissimus et obligatissimus
servus
Constantinus Cantacuzenus.
Datum Bukuresti, die 18-ya Aprilis 1707.

Illustrissimo domino domino Laurentio Pekri, comiti de

Petrovina, Celsissimi principis Rakoczi totius in Transylvania
existentis militiae generali commendanti, domino observandis-
simo, Transylvania, ibi ubi.

Notd. Scrisoarea se arra In ColecOa de autografc a Archivelor de Stat din

Budapesta. Tot acolo i o scrisoare ungureascit a Id Mihatl Cantacuzino.
frà adresi, purtind data: Bucure0i, 16 Maiu 1708.
Pentru Constantin Cantacuzino, v. 0 panegiricul grec al lul Neofit Pate-
laros, Mitropolit al Cretel tIpirit de curind In culegerea: e0 iv Ktovvcav-
ttvoustaet ak.rivvlb; c6)Ao1os, xxvii (1895-9), 1900, pp. 287-94-
 XX.

0 SCRISOARE A LW §INCE.

Spectabilis domine, domine mihi humillime colendissime,

Ad propositas mihi quaestiones sequentia quam brevissitne
respondeo. Et quidern:
Ad primam. Utrum Miron suum chronicon ultra annum
594 produxerit, ignoro, nec Sulzerum metnini illud magis ex-
tensum possedisse, sed initium deesse clarum est, cum in-
cipit a capite (quantum recordor) 16-to. Si quo pacto (uti
ppero) affutura aestate cum spectabili domino M. G. Kova-
chich in Transalpinam et Moldaviam divertitnus, cuncta so-
lertius indagabo.
Ad secundam. De superexistentia operis Ureke Vornici
(quem titulum ab antiquis Romanis haereditatum esse non
credere nefas esse duco, quum in inscriptionibus dacicis sae-
pius occurrat) nullus dubito, ast ubinam latitet deinceps in-
dagabo, tuncque de eius aevo certiora proferre potero.
Ad tertiam. Chronicon Balatsanianum mancum esse ex
exordio et fine eius evidens est; num completius alicubi
existat, pariter investigabo. Quis illud concinnaverit e con-
textu erui nequit, ideo Balatsaniani titulum a familia possi-
dente originate illi indidi. Reor nihilo secius operis authorem
extitisse aliquem e praedicta familia. Quemadmodum enim
Excellentissimus ac Illustrissimus Said, principatus Moldaviae
Szerdarius, atque infelicis principis Gika apud Augustam
Caesareo-Regiam Au lam legatus extraordinarius, narrabat
anno 1779 mihi, id temporis Rornam reduci, solent prae-
102 FRAGMENTE DE CRONICt

cipuae boericae familiae suos annales privatim conscribere

eosque cum aliis aut nusquam aut difficulter admodum corn-
municare, ne odium aliorurn incurrant: in iis enim etiam se-
cretissimos aliarum familiarum, praesertim quibuscum tricas
habent, defectus perstringunt; ita perstringit codex balatsa-
nianus vitia familias cantacuzenae. Livor hic inter plerasque
illustriores familiae ex externis etiam titulis, quorum tamen
usum sub turcica clientela nullum habent, prornanare dicitur.
Sunt etenim Brincovin, quoad utrumque sexum, principes,
Cantacuzeni, Balatsan, Sturza et plures alii comites Sacri
Romani Imperil. Multi sunt barones, uti Langenthal et alii,
pro quibus titulis tamen reliquis praecipuis baronibus non
magis respectantur.
Ad quartam. Chronica Balatsanianum et T. XXD et Mironis
cT. XXV, ideo signavi, quia ego plures eiusmodi tomulos,
quosdani etiam maiores, conscripsi, eosque, incipiens ab t.
I usque ad t. XXXIX produxi; in quibus adnotavi (quantum
fieri potuit) quidquid ad meum opus facere iudicavi, partim
ex typis editis, partim e manuscriptis authoribus, fugientia
etiam non pauca hinc inde interserta habeo; quae omnia enu-
merare per tempus haud vacat; numerurn quippe eorum, ex
quibus mea adnotavi (utut exactum calculum nunquam fe-
cerim) existimo transcendere 1200, et in dies augeo inque
ordinem chronologicurn redigo, quidque invenio.
Talia audendi et patrandi primam mihi ansam et occasionem
praebuit Eminentissimus cardinalis Stephanus Borgia Romae
anno 1775, id temporis a secretis Sacrae Congregationis de
Propaganda Fide ; quo patrocinante, Bibliothecarius de Pro-
paganda Fide creatus sum, et insuper aditum ad secretiora
etiam Bibliothecae Vaticanae, Barberinae, Sopra la Minerva,
ad Aracelli et Benedictinorum, ipsiusque domini cardinalis
impetravi. Viennae etiam uno anno, 1779,80, e Bibliothecis
Caesarea et Nunciaturae Apostolicae, eodem domino cardi-
nale me recommendante domino comiti Garampi, multa col-
legi, quae omnia, redux in Transylvaniam, adauxi, usque ad
fatalitatem mihi per Excellentissirnurn episcopum Babb cau-
satam. Ab anno 1794-to usque ad praeteritum me ferme
 0 SORISOARE A LT.71 VITCAt 103

neglexeram, sed lam, divino opitulante numine, rursus me

laboribus adcinxi, et ubi cuncta, inter ceteras meas occupa-
tiones, quae ad opus meum faciunt, excussero, textus au-
thorum, quos solos, variis linguis scriptos, in annos redegi.
in latinam linguam vertam et in talem ordinem collocabo, Ut
unus alterum explicet et, si opus fuerit, edam refutet. Ita
adornaturn opus in lucem emittam.
Sane quam qui maxime doleo me caruisse fortuna hucusque
etiam mea obsequia offerendi Spectabili Dominationi Vestrae ;
quod in futurum facere non intermittam, dummodo mecum
mandare dignetur; qui interea etiam iugi venerationis cultu
sum
Spectabilis Dominationis Vestrae
Budae, die 24-a Aprilis humillimus servus
1804.

[Cdtre I. Crist. von Engel.]

Nom. Scrisoarea se affa. In Corespondent-a lui Engel, care formeall ms.

Quart. germ. 359 din Biblioteca Musequi National maghiar.
In ea se mai afl, pe 1ing scrisori de multa.mire, de la episcopul din Ar-
deal, Mártonffy, 0 de la guvernatorul provinciel, Gh. Bitnffy, pentru trimiterea
Istoriel Terii-Romineti i Moldovel, urniatoarele tirT ce ne pot interesa, mai
ales:
Eder crttre Engel ; Sibiiü, 19 April 1803. Crede ck a scrie istoria princi-
patelor ii e o ePlages ; IT d ce are. eKlein hoffet nachstens nach Wien zu
kommen und Ihnen den Miron und andere derley Subsidia mitzubringen. Doch
ich hoffe Sie werden sus polnischen Scribenten sich mehr behelfen ktsnnen
Ich vermuthe der sgchsische Pfarrer Thorwächter in Bolkiits hat manche
Schriften ilber die Waiachey, die er gerne mittheilen wird, wenn Sie ihm
schreiben.e S scrie i loT Andreas Wolf, In Sibiiii, care, ebei seinem langen
Aufenthalte in der Moldau, viele Kenntnisse gesamrnelt. Es sind beide eitle
Leute und die es gerne sehen werden, wenn Sie ihnen versprechen, ihrer
rilhmlich zu gedenken, und flit- die Sache ist es viel besser, wenn die gesam-
melten Daten dieser Herrn durch lhre Feder eingeschleicht erscheinten., Ii
face atent la documentele din eDisertatiiles lui Pray 0 la cele din Raicevich,
in Istoria tizboiului diu 1769 de Burscheider.
104 FRAGMENTE DE CRON1Of

In ms. fol, germ. 296 din aceiasY biblioteci, se cuprinde o traducere a

Anonimului, alta, partiala, a luY Mfron Costin, o lista a Domnilor nostri de
Eder, &pia manuscriptele lul Sulzer, o parte dintr'un manuscript al lui Klein,
despre Mihal Vitcazul, plirci din Cronica Baliceneasca, i scrisorl analoage,
adeca :
1. Thorwfichter clitre Engel, Bolkatsch, 17 Decembre iSoo. Despre manu-
scriptele lui Sulzer. Reproducem aicl unmai partea din urmii, care dezleakii o
enigma' din literatura istorica relativa la Romlni
(Soil aber aus diesem Vorhaben etwas werden, so dachte ich, thatten Sie
gut, wenn wir Sultzer's Werckchen : Illustratio articulorum XIV a Serenissimo
Moldaviae princile quondam eruditis Ifraepositoruth, historiam Valachorum
concernentium, a celebri Sultscro fada et per Andrearn Thorwaechter notis cu-
risque praecipuis edita, als Quintessenz der walachischen Geschichte zu erst
einem Verleger gaben. Es liegt auf meinem Schreibtisch fertig, ist deutlich
geschrieben ; nur will ich es noch erst Herrn Carl Edern zeigen. Es diirfte
im Druck ohngefahr 54 Bogen ausmachen, und hat interessante Materien, zum
Beispicl : cArt. I. Quis et qualis nam ab initio per certos incolas inhabitatae
Valachiae ac Moldaviae ad finem saeculi XIII usque utriusque huius provinciae
status regimen et dependentia fuit ?s Despre ms., care s'a pastrat, am vorbit
In Istoria. liter rom. in secol. al XVIII-lea, II, p. 22, nota 2.
2. Parohul loan Filtsch catre Engel ; Urwegen, 3 August 5803. Trimite nil
privilegiu al 1111 Mihai, ce-I fusese cerut. In hIrtiile luY Seivert n'a aflat nimic
despre scrierile dorite ale lul Benkner i Filtsch : sa scrie i lui Marienburg,
rectorul din Brasov. In existenta ceiner Geschichte der wallachischen Fiirsten
von Gunescha nu crede lucra'rile acestnia s'aii pierdut dupa moarte, din nes-
tiinta mostenitorilor. Se opreste asupra unui sCommentariolus de ducibus
Walachiaes de Soterius [azi In ms. fol. lat. 3743 din aceias1 Biblioteci].
Dagegen aber hat Herr doctor medicinae Wolff in Herrmannstadt, der sich
mehrere Jahre in der Moldau und Wallachey aufgehalten und zu den FUrsten,
Bischöffen und alien Grossen daselbst Zutritt gehabt hat, seine daselbst fleissig
gesammelte Daten, seit ein Paar Jahren geordnet und eine sehr lesenswerthe
historisch-statistische Beschreibung der Moldau, mitunter auch der Wallachey,
aufgesetzt, die in Kurzem gedruckt werden und einen massigen Oktavband
&lien diirfte. Sie verdient lhre Aufmerksamkeit vorzaglich.s