Proiect de Curs

1.
PRINCIPII DE PROIECTARE
Date iniţiale: V-19

1) Dimensiunile clădirii în plan:
- L1 = 75.0 m
- L2 = 25.0 m
2) Înălţimeanivelului, (de la pardosea la pardosea):
- Het= m
3) Sarcina temporară normată:
- pn = 7700 N/m2
4) Rezistenţa de calculul a solului:
- Rf= Mpa
2. AMPLASAREA PLANŞEELOR PREFABRICATE

2.1.Determinăm aproximativ numărul de deschideri în ambele direcţii, luând în
consideraţie media mărimilor recomandate corespunzătoare deschiderii, respectiv de 6 şi 7m:
- în direcţia longitudinală
L 75
n1 = 1 = =12 . 5≈13
6 6
- în direcţia transversală
L 25
n2 = 2 = =3 ,57≈4
7 7
(rotunjim pînă la 3 deschideri).
2.2. Determinăm dimensiunea nominală a deschiderilor în direcţia transversală l1 şi
longitudinală l2 cu o exactitate pînă
la 1mm.
L 75
l 1= 1 = =5 .769( m)
n1 13 ;
L2 25
l 2= = =6 , 25(m )
n2 4 .
La determinarea lăţimii nominale a panoului luăm în consideraţie schema amplasării
planşeelor cu folosirea panoului - proptea (panou instalat pe axele stîlpilor). Lăţimea nominală a
panourilor de rînd şi panourilor-proptea se admite aceeaşi. Suma lăţimilor panourilor de rînd şi a
unui panou – proptea trebuie să fie egală cu distanţa dintre axele stîlpilor.
2.3. Determinăm numărul de panouri, reieşind din lăţimea medie a panoului (admisă: 1,0-
1,5 m).
l2 6 , 25
n pl = = =5
1 ,25 1 , 25
Se recomandă ca într-o deschidere să fie amplasate nu mai puţin de 5 panouri. La pereţii clădirii,
în deschiderile marginale, se amplasează panouri cu lăţimea, egală cu jumătate din lăţimea
panourilor de rînd sau din beton monolit.
2.4. Lăţimea nominală a panoului cu precizie pînă la 1 mm este:
l 6 ,25
bf = 2 = =1, 250(m )
n pl 5
1
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA PANOULUI CU NERVURI
3. DIMENSIONAREA PANOULUI CU NERVURI
3.1. Lungimea constructivă a panoului:
l p =l 1−0 ,04=5. 769−0 , 04=5 , 729(m)=5729(mm)

unde:
 l 1=5 . 769(m) – lungimea nominală a panoului ce corespunde cu valoarea deschiderii -
conform p.2.2.
 30 .. .50 mm – rost tehnologic de montare - admis - 40mm=0,04m- vezi fig.3.1.
3.2. Lăţimea constructivă a tălpii panoului:
b'f =b f −2×15=1250−30=1220( mm )
admitem:
b'f =1180(mm )=1 , 18(m)
unde:

b f =1. 22 m=1220 mm –lăţimea nominală a panoului - conform p.2.4.
 15mm –după configuraţia nervurii panoului - vezi fig.3.1.
 - rotunjirea valorii lăţimii panoului este posibilă din contul rostului tehnologic de montate de
la nivelul inferior al nervurilor - vezi fig.3.1.
3.3.Înălţimea secţiunii transversale a panoului:

l
h p= 0
20
Pentru determinarea deschiderii de calcul a panoului precomprimat admitem dimensiunile
secţiunii transversale a grinzii:
3.3.1 Înălţimea secţiunii transversale a grinzii:
1 1
h gr= l 2 = ⋅6 , 25=0 ,521(m)=52. 1(cm)
12 12 ;
h gr =60 cm
- Admitem
3.3.2 Lăţimea secţiunii transversale a grinzii:

b gr=(0,3÷0,5 )hgr =0,4⋅60=24 (cm)
- Admitem b gr =25 (cm)
3.3.3 La sprijinirea panoului pe grindă (simplu rezemat), lungimea de calcul este :
b gr 0. 25
l 0 =l 1− =5 .769− =5 . 644(mm )
2 2
unde:
2
 l 1=5 . 769(m) – lungimea nominală a panoului ce corespunde cu valoarea deschiderii -
conform p.2.2.
 b gr =25 cm=250(mm) – lăţimea secţiunii transversale a grinzii - conform p.3.3.2
- Înălţimea panoului va fi:

l 0 5. 644
h p= = =0 .282( m)≈28 .2( cm)
20 20
- Admitem
h p =29 cm ; cu precizie pînă la 1 cm,
3.4. Înălţimeautilă (de calcul) a secţiunii (nervuriilongitudinale) a panoului:

h0 =h p −a s=28−3=25(cm) ;
unde:

a s=3 cm – strat de protecţie a armaturii;
3.5. Lăţimea de jos a nervurilor longitudinale7 cm vezi fig.3.2;
'
3.6. Grosimea plăcii panoului: h f =5 cm - vezi fig.3.2.
3.7. Lăţimea de calcul a nervurii b=2×7=14 cm -
vezi fig.3.2.
4. MATERIALE PENTRU FABRICAREA PANOULUI
4.1.Beton greu clasa C 25(tratat termic):

* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu
γ c 2 =1,0 ):
Rc=14,5 MPa;
γ c2 =0,9 ):
Rc = 13,0 MPa;
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită de serviciu:
Rc,ser = 18,5 MPa;
* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă (cu
γ c 2 =1,0 ):
Rct = 1,05 MPa;
γ c2 =0,9 ):
Rct = 0,95 MPa;
* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită de serviciu:
Rct,ser = Rctn = 1,6 MPa;
* Coeficientul condiţiilor de lucru:
γ =0,9
c2
* Modulul iniţial al deformaţiilor: - Ec = 2,7x104 MPa;
4.2.Armătură clasa A-III – constructivă(de montaj):
* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:
Rs = 365 Mpa;
* Modulul de elasticitate: - Es = 2x105 Mpa;
4.3.Armătură clasa A-IV – pretensionată(cu întindere electrotermică la suporturile formei)
Rs = 510 Mpa;
3
* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită de serviciu:
Rs,ser = 590 MPa;
* Modulul de elasticitate: Es = 1,9x105 Mpa;
4.4. Armătură clasa A-I:
* Rezistenţa la întindere transversală:
Rsw = 175 Mpa;
* Modulul de elasticitate:
Es = 2,1x105 Mpa;
4.5. Sîrmă clasa Bp-I:
Rs = 360 Mpa;
5. DETERMINAREA SARCINILOR ŞI CALCULUL EFORTURILOR

5.1. Calculul sarcinilor pe 1 m2 al planşeului este prezentat în tab.1.:
Tabelul 1: Valorile normate şi de calcul ale sarcinilor pe 1 m2 de planşeu

Sarcina Coef. de
siguranţă a Sarcina de
normată
Tipul sarcinii sarcinii calcul
2
(N/m )
(N/m2) γf
1.Permanentă (g
a) panou cu nervuri (g1)
δ med=100 25000x0,1
1,1 2750
3 3 =2500
ρc =2500 kg/m =25000 N /m
b) strat egalizator de mortar
de ciment (g2) 19000x0,02=
δ=20 1,3 494
380
ρ=2200 kg/m3 =22000 N /m3
c) plăci de faianţă (g3)
δ=15 20000 x
1,1 330
x0,015=300
ρ=2000 kg/m3 =20000 N /m3
Total permanentă
gn=3180 g=3574
g=g1+g2+g3
2.Temporară (p) pn=7700 1,2 p=9240
a) de lungă durată (pl)
p l ,n ≈0,75 pn pl,n=5800 1,2 pl =6960
b) de scurtă durată (psh)
p sh ,n = pn − pl ,n psh,n=1900 1,2 psh =2280
3.Totală(q) qn=gn+pn=
q=g+p=12814
10880
4
4.Combinări de sarcini
a)permanentă plus temporară
de lungă durată(g+pl) gn+pl,n=8980 g+pl =10534
5.2. Sarcina de calcul pe 1 m de lungime cu lăţimeaplăcii

b f =1,220m , luând în
γ =0 , 95 :
consideraţie coeficientul de siguranţă conform destinaţiei clădirii n
* permanentă:
'
g =g⋅b f⋅γ n =3574⋅1 ,22⋅0 ,95=4142 , 3( N /m)=4 , 14 (kN /m)
* totală:
'
q =q⋅bf⋅γ n =12814⋅1 ,22⋅0 ,95=14851 , 4( N /m)=14 , 85( kN /m)
5.3. Sarcina de calcul la starea limită de serviciu pe 1 m de lungime cu lăţimea plăcii

b f =1,22m , luând în consideraţie coeficientul de siguranţă conform destinaţiei clădirii
γ n =0 , 95 :
* permanentă:
'
gn =gn⋅b f⋅γ n =3180⋅1 ,22⋅0 , 95=3685 , 6( N /m)=3 ,69 (kN /m)
* totală:
'
q n=qn⋅b f⋅γ n =10880⋅1 ,22⋅0 , 95=12609( N /m)=12 ,61(kN /m)
* permanentă plus temporară de lungă durată :
′
( gn + pl, n ) =( g n+ pl , n)⋅b f⋅γ n=8980⋅1 ,22⋅0 ,95=10407 , 8( N /m)=10 . 4(kN /m)
5.4. Calculul eforturilor de la sarcina totală de calcul:
* momentul încovoietor:
' 2
q ×l 0 14 . 85×5 , 644 2
M= = =59. 13(kN ×m)
8 8
* forţa tăietoare:
'
q ×l0 14 . 85×5 ,644
V= = =41. 91(kN )
2 2
5.5. Calculul eforturilor de la sarcina totală de serviciu:
' 2
qn ×l 0 12. 61×5 , 644 2
M ser = = =50 . 21(kN ×m)
8 8
'
q n×l 0 12. 61×5 ,644
V ser = = =35 . 58(kN )
2 2
5.6. Calculul eforturilor de la sarcina permanentă plus temporară de lungă durată de
serviciu:
5
′ 2
( gn + pl, n ) ×l0 10 . 41×5 , 6442
M ser , l= = =41. 45 (kN×m)
8 8
′
( g n+ pl ,n ) ×l0 10 . 41×5 , 644
V ser , l= = =29 . 38(kN )
2 2
6. CALCULUL PLĂCII PANOULUI LA ÎNCOVOIERE LOCALĂ
Placa se calculează ca placă grindă cu lăţimea b 1=100 cm, parţial încastrată în nervurile
longitudinale(vezi fig. 6.1).
6.1. Lungimea de calcul a plăcii (distanţa în lumină dintre nervurile longitudinale):
l 01=b'f −2×100=1220−210=1010 mm=101 cm

unde:
 b'f =1220 mm – lăţimea constructivă a tălpii panoului– conform p.3.2;
 100 mm – lăţimea nervurii longitudinale în partea de sus (vezi fig. 6.1)
6.2. Sarcina de calcul de la greutatea proprie a plăcii

gf =h'f × ρ×γ f ×γ n=0 , 05×25000×1,1×0 , 95=1300( N /m2 )
unde:
 h'f =5 cm=0 , 05 m – conform p.3.6.
3 3
 ρ=2500 kg/m =25000 N /m –greutatea volumetrică a betonului.

γ f =1,1 – coef. de siguranţă a sarcinii.

γ n =0 , 95 – coef. de siguranţă în funcţie de gradul de importanţă al clădirii.
6.3.Sarcina de calcul totală ce acţionează asupra plăcii:
q f =g f + g 2 + g3 + p=1300+494 +330+9240=11364 ( N / m2 )
unde:

g2 , g3 , p –sarcinile de calcul conform tabelului 1(p.5.1.)
6.4.Momentul încovoietor preluat de placă:
q f ×l 201 11364×1. 012
Mf= = =1053 . 8( N×m )
11 11
6.5.Înălţimea de calcul a secţiunii transversale a plăcii:

h0 f =h'f −as =5−1,5=3,5(cm )
unde:

a s –stratul de protecţie al armăturii; p/u plăcile planşeelor prefabricate din categoria a II-
a de exploatare a=15 mm – conform tab.40 al [1].
6.6.Determinăm coeficientul α 1 :
6
Mf 1053. 8(100 )
α 1= = =0 , 08272
0,8 Rc b1 h20 f 0,8×13 , 0(100)×100×3,52
unde:

Rc =13 ,0 MPa (cu coef. γ c 2 =0,9 )– conform p.4.1.
 b1 =100 cm – lăţimea de calcul a plăcii.

h0 f =3,5 cm – conform p.6.5.
 (100) – coef. de trecere la unităţi unificate (ex: de la Nm la Ncm; de la MPa la N/cm2 )
6.7.În dependenţă de coeficientul α 1 , din tabela1.1(vezi anexe), determinăm valoarea
coeficientului ξ 1 şi ξ (de regulă, prin interpolare):
α 1=0 , 0827 , atunci ξ 1=0 , 966 şi ξ=0,086
6.8.Determinăm aria armăturii necesare pentru 1 m de lungime a plăcii:

Mf 1053 . 8(100 )
As= = =0,9(cm 2 )
ξ 1 Rs h 0 f 0 , 966×360(100)×3,5
unde:

Rs =360 MPa – conform p.4.5.

h0 f =3,5 cm – conform p.6.5.
6.9. Armarea plăcii:

Din tabelul 1.2 ( vezi anexe) adoptăm o plasă cu aria reală a tuturor barelor transversale pe
A real 2
un metru lungime a ei s =0 , 98 cm (cea mai apropiată arie a barelor plasei comparativ cu
cea necesară din calcul), cu pasul respectiv S 2 =200 mm . Barele longitudinale nu sunt
necesare din calcul şi, prin urmare, se adoptă din condiţii constructive – cel mai mic diametru al
sîrmei
d s ,1=3 mm şi cea mai mare distanţă între bare S 1 =300 mm . Lăţimea plasei va fi
'
adoptată una din cele standarde cu valoare cît mai apropiată de lăţimea plăcii B≈b f .
Lungimea plasei va corespunde lungimii planşeului L=l 1 .
6.10.Astfel, în exemplu dat, marca (tipul) plasei va fi:

3 BpI −300
P 1230×5729
5 BpI −200 - Plasă din sîrmă clasa Bp-I,cu lăţimea 1230mm, avînd diametrul
barelor transversale(de rezistenţă)
d s , 2=5 mm şi distanţa dintre bare S 2 =200 mm , iar
longitudinal (p/u montaj) sunt amplasate bare cu
d s ,1=3 mm şi pasul S 1 =300 mm .
Lungimea plasei este de 5729 mm.
6.11. Verificarea eficienţii de armare a plăcii:

real
La alegerea plasei, se recomandă ca aria reală a armăturii A s să nu fie mai mică de
cea necesară din calcul cu 5 % şi se numeşte armare redusă şi nu mai mare de 15% -
7
supraarmare. Însă, folosind plase standarde, nu de fiecare dată se pot respecta aceste
recomandări. În astfel de cazuri aria armăturii reale a plasei poate să se abată de la cea de
calcul cu o valoare mai mare de 15%.
* Devierea dintre aria armăturii reale şi cea de calcul:
real
A s −A s 0 ,98−0,9
Δ %= ×100 %= ×100 %=8,9 %
As 0,9
−5 %< Δ≤+15 %
Admisibil:
În cazul dat avem armare redusa ce se încadrează în limita admisibilă, deci plasa
adoptată satisface toate condiţiile de armare a plăcii.
7. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A PANOULUI ÎN SECŢIUNI NORMALE
Secţiunea în formă de T cu placa în zona comprimată(vezi fig. 3.2).

*Calculul se efectueaza la acţiunea momentului de la sarcina
totală de calcul, deci conform p.5.4: M =64 . 86 kN ×m
7.1. Determinăm coeficientul 1 :
α
M 59 , 13(105 )
α 1= = =0 , 07456
0,8 Rc b'f h 20 0,8×13 ,0 (100 )×122×252
unde:

Rc =13 ,0 MPa (cu cof. γ c 2 =0,9 )– conform p.4.1.
 b'f =1 ,22 m=122 cm – conform p.3.2.

h0 =25 cm – conform p.3.4.
 (105 ) – coef. de trecere de la kN ×m la N×cm ;
7.2. În dependenţă de coeficientul
α 1 , din tabela1.1(vezi anexe), determinăm valoarea
coeficienţilor ξ 1 şi ξ (de regulă, prin interpolare):
α 1=0 , 07456 , atunci ξ 1=0 , 968 şi ξ=0,08
7.3. Determinam poziţia axei neutre
x
ξ=
* h0 , de aici
x=ξh0 =0 , 08×25=2 . 0(cm)
* Verificăm condiţia
x≤h'f , 2. 0 cm<5 cm
– rezultă că axa neutră trece în limitele plăcii comprimate şi prin urmare secţiunea se
'
calculează ca dereptunghiulară cu lăţimea b=b f
*Admitem gradul de întindere a armăturii
8
σ sp
=0,6
R s , ser ,
7.4. Tensiunile de pretensionare în armătură:
σ sp =0.6 R s , ser =0,6×590=354(MPa )
unde:

Rs , ser =590 MPa – conform p.4.3.
7.5.Devierea admisibilă a efortului unitar iniţial de pretensionare p/u procedeul
electrotermic de pretensionare, conform p.4.4.1al [1]:
360 360
Δσ sp =30+ =30+ =92 , 937( MPa )
l 5 .7
unde:
 l=l 1 =5. 7 m – conform p.3.1.
7.6.Verificăm condiţia
σ sp+ Δσ sp ≤0 ,95R s ,ser ,

354+92. 937=446 , 937( MPa )<0 , 95×590=560 , 5( MPa)
7.7. Coeficientul de precizie p/u eforturile de pretensionare:

γ sp =1−Δγ sp=1−0 ,213=0 , 787
în care:
Δσ sp 1
*
Δγ sp =0,5
σ sp ( )
1+
n
√ p
=¿ 0,1
.
92. 937 1
Δγ sp =0,5
354
1+( )
√2
=0 ,224≥0,1
unde:

Δσ sp=92 . 937 MPa – conform p.7.5.

σ sp =354 MPa – conform p.7.4.

n p =2 – numărul de bare pretensionate în secţiune.
7.8.Pretensionarea, luând în consideraţie coeficientul de precizie a întinderii

γ sp :
σ sp ,1 =γ sp σ sp=0 ,787×354=278 . 6( MPa)
unde:

γ sp=0 ,781 – conform p.7.7.

7.9.Pretensionarea, luând în consideraţie pierderile de tensiuni în prealabil, se admite:
9
σ sp ,2 =0,7 σ sp ,1=0,7×278 .6=195. 02( MPa)
7.10. Înălţimea relativă limită a zonei comprimate:

* înălţimea relativă limită a zonei comprimate se determină în dependenţă de clasa
betonului şi tipul de armătura ce alcătuiesc elementul.
Conform tabelul 1.3 ( vezi anexe), reese ξ R =0 ,55
7.11. Verificăm condiţia ξ≤ξ R , 0,08≤0,55
7.12.Aria armăturii de rezistenţă pretensionată:

5
M 5913 (10 )
A sp= = =3 . 99(cm2 )
ηξ 1 R s h0 1,2×0 ,968×510(100 )×25
unde:
 M =59 .13 kN ×m – conform p.5.4.
 η=1,2 –p/u armatură A-IV – conform p. 5.1.6.6 al [1].
 ξ 1=0 , 968 – conform p.7.2.


7.13. Armarea nervurilor panoului:

Din tabelul 1.4 ( vezi anexe) p/u două bare( cîte una în fiecare nervură), alegem diametrul lor în
aşa mod, ca aria lor să fie cît mai aproape de cea necesară din calcul.
A real 2
Adoptăm 216 A-IV cu s =4 ,02(cm ) .
7.14.Verificarea eficienţii de armare a nervurilor panoului:

La alegerea diametrului p/u armătura de rezistenţă, se recomandă ca aria reală a barelor
A real
s să nu fie mai mică de cea necesară din calcul cu 5 % ,în cazul armării reduse şi nu mai
mare de 15%, p/u supraarmare. Însă, deoarece este limitat numărul de bare în secţiune, nu de
fiecare dată se pot respecta aceste recomandări. În astfel de cazuri aria armăturii reale a barelor
poate să se abată de la cea de calcul cu o valoare mai mare de 15% şi nicidecum nu se admite
armarea redusă sub -5%.
Areal −A s 4 , 02−3 , 99
Δ%= s ×100 %= ×100 %=0. 75 %
As 3. 99
Admisibil
−5 %< Δ%≤+15 %
În cazul dat avem supraarmare ce se încadrează în limita admisibilă, deci diametrul
adoptat satisface condiţiile de armare a nervurii panoului.
10
8. CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE SECŢIUNII
8.1. Coeficientul de echivalenţă al armăturii:
Es 1,9×10 5
α s= = =7 ,04
Ec 2,7×10 4
unde:
 Es =1,9×105 MPa – conform p.4.3.
 Ec =2,7×104 MPa – conform p.4.1.
8.2. Aria secţiunii ideale (reduse):

A red = A+α s A real ' ' real
s =b f ×h f +b×hn +α s A s =122×5+14×23+7 , 04×4 , 02=960 . 3 cm
2
unde:
 b'f =1 ,220 m=122 cm – conform p.3.2.
 h'f =5 cm – conform p.3.6.

 b=14 cm – conform p.3.7.
 hn =h p −h'f =28−5=23(cm) – înălţimea nervurii secţiunii de calcul a panoului (vezi fig.

8.1).

α s =7 , 04 – conform p.8.1.
A real 2
 s =4 ,02 cm – conform p.7.13.
8.3. Momentul static al secţiunii ideale faţă de axa ce trece prin marginea de jos a secţiunii
de calcul:
S red =b f ×h f × y 1 +b×h n× y 2 +α s ×A real
' ' ' '
s ×as =122 . 0×5×25 ,5+14×23×11. 5+7 , 04×4 ,02×3=
¿ 19342.9(cm 2 )
unde:
 b'f =1 ,22 m=122 .0 cm – conform p.3.2.

'
' hf 5
y 1 =h p −=28− =25 .5 (cm)
 2 2 - distanţa de la centrul de greutate al plăcii pînă
marginea de jos a secţiunii de calcul a panoului (vezi fig. 8.1).

8.1).
11
h n 23
y '2 = = =11 .5 (cm)
 2 2 - distanţa de la centrul de greutate al nervurii pînă marginea de
jos a secţiunii de calcul a panoului (vezi fig. 8.1).

α s =7 , 04 – conform p.8.1.
A real 2
 s =4 ,02 cm – conform p.7.13.

a s=3 cm –stratul de protecţie al armăturii;
8.4. Distanţa de la marginea de jos pînă la centru de greutate al secţiunii de calcul a

panoului:
Sred 19342 .9
y0= = =20 , 1(cm)
A red 960 . 3
8.5.Momentul de inerţie al secţiunii ideale (reduse):
3
b 'f ×( h'f ) b×h3n
I red= + b'f ×h'f × y12 +
+b×hn × y 22 + α s× A real 2
s × y3=
12 12
122. 0×53 14×233
¿ +122 . 0×5×5,42 + + 14×23×8,6 2 +7 , 04×4 , 02×17 , 12=65343. 8( cm 4 )
12 12
unde:
 b'f =1 ,22 m=122 .0 cm – conform p.3.2.
 y 1 = y '1− y 0 =25 , 5−20 ,1=5,4(cm ) - distanţa de la centrul de greutate al plăcii pînă

centrul de greutate al secţiunii de calcul a panoului (vezi fig. 8.1).

8.1).
 y 2 = y 0 − y '2=20 ,1−11. 5=8,6(cm ) - distanţa de la centrul de greutate al nervurii pînă
centrul de greutate al secţiunii de calcul a panoului (vezi fig. 8.1).
 y 3 = y 0 −a s=20 , 1−3=17 , 1(cm) - distanţa de la centrul de greutate al armăturii întinse
pînă centrul de greutate al secţiunii de calcul a panoului (vezi fig. 8.1).

α s =7 , 04 – conform p.8.1.
A real 2
 s =4 ,02 cm – conform p.7.13.
8.6.Modulul (momentul) de rezistenţă al secţiunii în zona de jos:

I 65343. 8
W red = red = =3250 . 9(cm3 )
y 0 20 ,1
8.7.Modulul (momentul) de rezistenţă al secţiunii în zona de sus:
12
I red 65343 . 8
W 'red = = =8271. 4(cm 3 )
h− y 0 28−20 ,1
8.8.Distanţa de la punctul de sus al nucleului pînă la centrul de greutate al secţiunii (raza

superioară):
W 3250 . 9
r s =ϕ n⋅ red =0 , 85× =3 .38( cm)
A red 960. 3
8.9.Distanţa de la punctul de jos al nucleului pînă la centrul de greutate al secţiunii (raza

inferioară):
W 'red 8271. 4
r i =ϕn × =0 ,85⋅ =7 .3( cm)
A red 960 .3
în care:
σ
ϕn =1,6− c =1,6−0 ,75=0 , 85
* R c , ser .
unde:
σc
=0 , 75
 R c , ser – admis în prealabil

0,7≤ϕn ≤1,0 – conform [1]: p.6.2.1.3.
8.10.Modulul (momentul) de rezistenţă elastico – plastic în zona întinsă:

3
W pl =γ⋅W red =1, 75×3250. 9=5689. 1(cm )
unde:
 γ=1,75 – pentru secţiunea T cu placa în zona comprimată.
8.11.Momentul de rezistenţă elastico – plastic în zona întinsă în stadiul de fabricare şi la

comprimarea elementului:
'
pl
=γ⋅W red =1,5×8271 . 4=12407 .1( cm 3 ) ,
'
W
unde:
' '
γ=1,5 –pentru secţiunea T cu placa în zona întinsă cu b f /b>2 şi h f /h< 0,2 .
9. PIERDERILE DE TENSIUNI ÎN ARMĂTURA PRETENSIONATĂ
9.1. Pierderile de tensiuni de la deformaţia cofrajelor:

σ 4 =30 MPa - dacă nu se cunosc datele - conform p.4.5.3.al [1].
9.2.Pierderile de tensiuni datorită relaxării eforturilor în armătură:

σ 5 =0,03 σ sp=0, 03×354=10 ,6( MPa)
unde:

13
9.3.Pierderile de tensiuni primare
σ p1 :
σ p 1 =σ 1 +σ 3 +σ 4 +σ 5 =0+0+30+10 , 6=40 , 6( MPa )
σ
* Pierderile secundare p 2 :
9.4.Pierderile de tensiuni datorită contracţiei betonului:
σ 7 =0,7×40=28 MPa – p/u beton tratat termic cu clasa C≤C 35 , conform [1]: p.4.5.3.
9.5.Pierderile de tensiuni datorită curgerii lente a betonului:

σc
σ 8 =α 150
Rcp – cînd σ c /R cp ≤0,75
9.5.1.Efortul de precomprimare luînd în consideraţie relaxarea eforturilor din armătură:

P1= A real
s (σ sp −σ 5 )=4 ,02(354−10 ,6 ) ( 100 )=138046 , 8( N )
unde:


σ 5 =10 , 6 MPa – conform p.9.2.
A real 2
 s =4 ,02 cm – conform p.7.13.
9.5.2.Excentricitatea efortului P1 faţă de centrul de greutate al secţiunii:
e 0 p = y 0−as =20, 1−3=17, 1(cm)
unde:

y 0 =20 ,1cm – conform p.8.4.

a s=3 cm – conform p.3.4.
9.5.3. Tensiunea în beton la comprimare generată de către armătura pretensionată:

P1 P1 e 0 p y 0 138046 , 8 138046 , 8×17 ,1×20 ,1 1
σ c 1=
Ared
+
I red
= ( 960 . 3
+
65343 . 8 )( )
×
100
=8 ,69 (MPa )
unde:
 P1=138046 ,8 N – conform p.9.5.1.

y 0 =20 ,1cm – conform p.8.4.

e 0 p =17 ,1cm – conform p.9.5.2.
 A red =960 . 3 cm2 – conform p.8.2
 I red=65343 . 8 cm3 – conform p.8.5.

9.5.4.Stabilim valoarea rezistenţei betonului în perioada de transmitere a efortului de
pretensionare din condiţia:
σc σ c 1 8 . 69
≤0 , 75 R = = =11.58 ( MPa)
R cp , rezultă
cp
0 ,75 0 , 75
* Adoptăm Rcp =14,5( MPa) - rezistenţa betonului în momentul transmiterii efortului de
pretensiune.
14
9.5.5.Tensiunea de comprimare în beton la nivelul centrului de greutate al armăturii
pretensionate de la efortul de precomprimare şi cu evidenţa momentului de încovoiere de la
greutate panoului:
P1 P1 e 20 p M np e 0 p 138046 , 8 138046 , 8×17 ,12 1214461×17 ,1 1
σ c 2= +
Ared I red
−
I red
= (
960 . 3
+
65343 . 8
−
65343 . 8 100 )( )
=4 . 44 ( MPa)
în care:
g 1 b'f l 20 2500×1 , 22×5 , 6442
M np= = =12144 . 61( N×m )=1214461(N ×cm )
* 8 8 .
unde:

g1 –sarcina normată de la greutatea proprie a planşeului conform tabelului 1(p.5.1.)
 b'f =1 ,22 m – conform p.3.2.

l0 =5 ,644 m – conform p.3.3.3.
*Verificăm condiţia
σc 2 4 .44
≤0 , 75 =0 , 306<0 , 75
R cp ; 14 , 5
Atunci:
σ c2
σ 8 =150 α =150×0 , 85×0 , 306=39 . 02( MPa)
Rcp
unde:
α=0 , 85 – p/u beton prelucrat termic, conform [1]: p.4.5.3.
9.6.Pierderile de tensiuni secundare

σp2 :
σ p 2 =σ 7 +σ 8 =28+39. 02=67. 02( MPa)
9.7.Pierderile totale de tensiuni

σp :
σ p =σ p 1 +σ p2 ≥100( MPa )
σ p =σ p 1 +σ p2 =40 ,6+67 .02=107 .62( MPa )
9.8. Efortul de precomprimare, luând în consideraţie pierderile totale de tensiuni:

P2 =A real
s (σ sp −σ p )=4 , 02(354−107 .62 ) ( 100 ) =99044 . 7( N )
10. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A PANOULUI ÎN SECŢIUNI ÎNCLINATE
* Calculul se efectueaza la acţiunea forţei tăietoare de la sarcina totală de calcul, deci

conform p.5.4:
V =41. 91 kN
15
10.1.Verificăm condiţia
V ≤V c V c − forţa tăietoare minimă preluată de beton:
, aici
* V c =ϕc 3 (1+ϕ f +ϕn )R ct bh0
unde:

ϕc 3 − coeficient ce depinde de tipul betonului
*
ϕc 3 =0,6− p/u beton greu, conform [1]: p.5.2.3.

ϕf − coeficient ce ia în consideraţie influenţa plăcii comprimate a elementului în
formă de T sau T dublu asupra eforturilor de forfecare:
( b'f −b)h'f
ϕ f =0 , 75 ≤0. 5 ' '
* bh 0 ,aici b f ≤b+3 h f
- verificăm condiţia b'f ≤b+3 h 'f , 122>14+3×5=29 cm , condiţia nu se respectă,
''
prin urmare în calcul înlocuim b f cu b+3 h f , atunci:
[(14 +3×5 )−14 ] 5
ϕ f =0 , 75 =0 ,161<0,5
* 14×25

ϕn −coeficient ce ia în consideraţie influenţa unui efort longitudinal asupra rezistenţei
elementului la acţiunea forţei tăietoare; p/u elemente cu armătura pretensionată:
P2
ϕn =0,1 ≤0 . 5
* R ct bh0 ,
99044
ϕn =0,1 =0 , 297<0,5
* 0 , 95(100)×14×25 ,
în care:
* P2 =99044 N – conform p.9.8
* ct
R =0 , 95 MPa(cu coef. c 2
γ =0,9 )– conform p.4.1.
 La verificarea condiţiei p. 10.1 se cere:
(1+ϕ f +ϕn )≤1,5 , (1+0 ,161+0 ,297 )=1 , 458<1,5 - condiţia se satisface, atunci:
* V c =0,6(1+0, 161+0 , 297)×0 , 95(100)×14×25=29087 (N )
- Verificarea:
V =41910 N >V c=29087 N
Condiţia iniţială nu se respectă, adică armătura transversală se cere calculată.
10.2.Intensitatea necesară a eforturilor din etriere uniform distribuită pe o unitate de

lungime:
V2 41910 2
q sw = = =264 . 1( N /cm)
4 ϕ c 2 R ct bh20 4×2×0 , 95(100)×14×252
unde:
 V =41,91 kN =41910 N – conform p.5.4.
16

ϕ c2 – coef. ce ia în considerare tipul betonului;
*
ϕc 2=2,0− p/u beton greu, conform [1]: p.5.2.3.

Rct =0 , 95 MPa (cu coef. γ c 2 =0,9 )– conform p.4.1.

Scopul calculului este de a determina pasul s şi diametrul dsw al etrierelor.
De regulă, diametrul etrierelor dsw se admite din condiţii constructive (condiţia de
sudabilitate), iar din calcul se determină pasul lor S.
10.3.Adoptarea diametrului armăturii transversale:

Adoptăm armătura transversală din considerente constructive - clasa A-I cu diametrul -
d sw =6 mm , pentru care:
2
* f sw =0 , 283 cm – aria secţiunii transversale a unei singure bare(etriere) – conform
tabelul 1.4 ( vezi anexe).
Pasul etrierelor se determină din trei condiţii şi definitiv se ia valoarea minimă dintre
aceste mărimi (calculul se efectuează pentru porţiunea elementului unde efortul poate atinge
valoarea maximă – 1/4l de la reazem - vezi fig. 7.1 ).
10.4.Calculul pasului etrierelor pe porţiunea de reazem:

1) din condiţia de rezistenţă:
R n f 175(100)×2×0 , 283
s= sw sw sw = =37 .505(cm )
q sw 264 .1
unde:

Rsw =175 MPa – conform p.4.4.

n sw =2 – numărul de etriere în secţiunea de calcul;
 f sw =0 , 283 cm2 – conform p.10.3.

q sw =264 . 1 N /cm – conform p.10.2.
2) din condiţia ca fisura înclinată să intersecteze cel puţin un etrier:

2
ϕ R bh 1,5×0 , 95(100)×14×252
s max = c 4 ct 0 = =29 .75 (cm)
V 41910
unde:
 V =41,91 kN =41910 N – conform p.5.4.

ϕ c 4 =1,5 – conform [1]: p.5.2.4.2.

Rct =0 , 95 MPa (cu coef. γ c 2 =0,9 ) – conform p.4.1.

17
3) din condiţii de alcătuire sau armare constructivă:
h
s con = ≤15 cm ,
2 dacă h≤45cm ,
h
s con = ≤50 cm ,
3 dacă h>45cm,
în care: * h – înălţimea secţiunii de calcul a elementului.
h 28
s con = p = =14 , 0(cm)
deci 2 2
În final adoptăm pasul etrierelor pe porţiunea de reazem:
- s=15 cm
10.5.Pasul etrierelor în deschidere:
* Se adoptă din condiţii constructive:
3
s con = h≤50 cm
4 - pentru orice înălţime.
3 3×28
s con = h p = =21 ,0 (cm),
4 4
Adoptăm pasul etrierelor în deschidere:
- s=20 cm , multiplu la 5cm.
11. VERIFICAREA DIMENSIUNILOR ADOPTATE ALE SECŢIUNII

TRANSVERSALE A PANOULUI LA ACŢIUNEA FORŢEI TĂIETOARE
11.1.Capacitatea portantă a panoului la acţiunea forţei tăietoare va fi asigurată dacă se

îndeplineşte condiţia:
V ≤0,3ϕ w 1 ϕc 1 R c bh0
 w1
ϕ −coef., care ia în consideraţie influenţa armăturii transversale, în zona fâşiei
înclinate, asupra rezistenţei betonului la comprimare:
ϕ w1 =1+5 α sw μ sw ≤1,3 ;
ϕ w1 =1+5×7 ,78×0, 0027=1,105<1,3
în care:
*
α sw – coeficient de echivalenţă a armăturii(în cazul dat - transversale).
Esw 2,1×10 5
α sw = = =7 ,78
Ec 2,7×10 4
aici:
- Esw =2,1×105 MPa – conform p.4.4.
4
- Ec =2,7×10 MPa – conform p.4.1.
*
μsw – coeficient de armare transversală
f sw nsw 0 ,283×2
μsw = = =0 , 0027
bs 14×15
18
-
2
- f sw =0 , 283 cm – conform p.10.3.
- b=14 cm – conform p.3.7.
- s=15 cm – pasul etrierelor calculat p/u reazem conform p.10.4.
 c1ϕ − coef., care ia în consideraţie micşorarea rezistenţei betonului la
comprimare în urma comprimării biaxiale
ϕc 1=1−βRc =1−0, 01×13=0 ,87
în care:
* β=0, 01 – p/u beton greu, conform [1]: p.5.2.6.1.
* c
R =13 ,0 MPa
(cu coef.
γ c 2 =0,9 )– conform p.4.1.

- Verificarea:
V =41910 N <0,3×1 , 105×0 , 87×13(100 )×14×25=131224 .3 N ,
Condiţia se respectă, prin urmare confirmă că dimensiunile adoptate ale secţiunii transversale ale
panoului sunt suficiente.
12. VERIFICAREA PANOULUI LA APARIŢIA FISURILOR NORMALE
Calculul se efectueaza la acţiunea sarcinilor de serviciu (cu coef.

γ f =1 ), deci conform p.5.5:
M ser =41 . 45 kN ×m
12.1. În elementele solicitate la încovoiere în secţiuni normale nu apar fisuri dacă se
satisface condiţia:
M r ≤M crc
unde:

M r =M ser =41 . 45 kN ×m – conform p.5.5.

M crc =Rct , ser W pl +M rp – momentul de încovoiere la care e posibilă apariţia fisurilor în
secţiuni normale faţă de axa longitudinală a elementului.
în care:
*
Rct ,ser =1,6 MPa – conform p.4.1.
3
* W pl =5689 . 1cm – conform p.8.10.
*
M rp=γ sp P 2 (e 0 p +r s )=0 , 787×99044(17 , 1+3 , 38)=1596367. 4 N×cm
– momentul de compresiune faţă de axa longitudinală a elementului de la efortul de
pretensionare.
aici:

γ sp=0 , 787 – conform p.7.7
19
 P2 =99044 N – conform p.9.8.

e 0 p =17 ,1cm – conform p.9.5.2.

r s =3 . 38 – conform p.8.8.
Verificăm condiţia punctului 12.1

M r =41 . 45 kN ×m≤M crc =1,6(100 )×5689 .1+1596367 . 4=2506623 . 4 N ×cm=25 . 06 kN ×m
Condiţia nu se satisface, prin urmare vor apărea fisuri şi deci se cere de efectuat calculul la
deschiderea fisurilor.
20
13. CALCULUL PANOULUI LA DESCHIDEREA FISURILOR NORMALE
Calculul se efectueaza la acţiunea sarcinilor de serviciu, care sunt egale cu cele normate
(cu coef.
γ f =1 ) şi includ componentele:
a) Permanentă plus temporară de lungă durată -
M ser ,l=41. 45kN ×m - conform
p.5.6
b) Totală - ser M =50 , 21 kN×m
- conform p.5.5
Verificarea la deschiderea fisurilor se face prin limitarea deschiderii fisurii caracteristice
după cum urmează:
a) Pentru fisurile de scurtă durată
W crc , 1 =γ (W crc , sh 1−W crc ,sh2 +W crc ,l )≤[ W crc , 1 ]
-
b) Pentru fisurile de lungă durată
W crc , 2 =γW crc , l≤[ W crc ,2 ]
-
unde:
 γ=1,7 – p/u elemente încovoiate, conform [1]: p.6.2.3.2.

W crc ,sh1 – deschiderea iniţială a fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor totale

W crc ,sh2
– deschiderea iniţială a fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor
permanente şi temporare de lungă durată.
W crc ,l
– deschiderea iniţială a fisurilor de la acţiunea de lungă durată a încărcărilor permanente
şi temporare de lungă durată.
13.1.Creşterea tensiunilor în armătura pretensionată faţă de faza de decompresiune de la

acţiunea sarcinilor permanentă şi temporară de lungă durată :
M ser , l −P2 ( z−e sp ) 41 , 45(105 )−99044(22 , 432−0 )

σ s, l = = =203 ,2( MPa )
Ws 90 ,17 (100)
unde:

M ser , l=42. 05 kN ×m - conform p.5.6
 P2 =99044 N – conform p.9.8.
 z=23 ,547cm – conform p.13.1.1.
 W s=94 , 64(cm 3 ) –conform p.13.1.2.
e sp=0cm – deoarece efortul de precomprimare coincide cu centrul de greutate al armăturii
întinse .
13.1.1.Braţul de pârghie al eforturilor interioare:
21
h'f
z=h0 1−
unde:
[ ][
h0
2 ( ϕ f +ξ )
ϕf +ξ 2
=25 1−
5
25
1, 543+0 ,24
2 ( 1, 543+0 , 24 )
2
]
=22 , 432(cm )


( b'f −b ) h'f ( 122−14 )×5
ϕf = = =1 ,543
 bh 0 14×25
1 1,5+ϕ f
ξ= + ≤1,0
1+5 ( δ + λ ) e s, tot
β+ 11 , 5+ +5
10 μ s α s h0

1 1,5+1 ,543
ξ= + =0 ,24≤1,0
1+5 ( 0 , 25+1 ,39 ) 11 ,5+ 41 ,85 +5
1,8+
10×0 ,011×7 , 04 25
în care:
* β=1,8 – p/u beton obişnuit, conform [1]: p.6.3.3.
M ser, l 41. 45(105 )
δ= = =0 , 25
* R c , ser bh20 18 , 5(100)×14×252
-
Rc , ser =18,5 MPa – conform p.4.1.
h 'f 5
λ=ϕ f (1− )=1 , 543(1− )=1, 39
* 2 h0 2×25
A real 4 , 02
μs = s = =0 , 011
* bh 0 14×25 – coeficient de armare..
*
α s =7 , 04 – conform p.8.1.
M tot M ser ,l −P2 ×e sp 41, 45 (105 )
e s ,tot =| |=| |=| |=41 ,85 (cm)
* N tot P 2 99044
13.1.2 Modulul (momentul) de rezistenţă al secţiunii după armătura întinsă

W s= A real 3
s ×z=4 , 02×22 , 432=90 ,17 (cm )
unde:
A real 2
 s =4 ,02 cm – conform p.7.13.
 z=22 ,432cm – conform p.13.1.1.
13.2.Creşterea tensiunilor în armătura pretensionată faţă de faza de decompresiune de

la acţiunea sarcinilor totale :
22
M ser −P2 (z−e sp ) 50 , 21(10 5 )−99044 (22, 432−0 )
σ s= = =310 , 4 ( MPa)
Ws 90 , 17(100 ) unde:

M ser =50 , 21 kN×m - conform p.5.5
 P2 =99044 N – conform p.9.8.
 z=22 ,432cm – conform p.13.2.1.
 W s=90 ,17(cm3 ) –conform p.13.2.2.

e sp=0cm – deoarece efortul de precomprimare coincide cu centrul de greutate al armăturii
întinse .
13.2.1.Braţul de pârghie al eforturilor interioare:

h'f
z=h0 1−
h0
[ ][
2 ( ϕ f +ξ )
ϕf +ξ 2
=25 1−
5
25
1, 543+0 ,24
2 ( 1, 543+0 , 24 )
2
]
=22 , 432(cm )
unde:


ϕ f =1,543 – conform p. 13.1.1
1 1,5+1 ,543
ξ= + =0 , 237
1+5 ( 0 , 31+1, 34 ) 11 ,5+ 50 . 7 +5
1,8+
 10×0 ,011×7 , 04 25
în care:
* β=1,8 – p/u beton obişnuit, conform [1]: p.6.3.3.
M ser 50 , 21(105 )
δ= = =0 , 31
* R c , ser bh20 18 , 5(100)×14×252
-
Rc , ser =18,5 MPa – conform p.4.1.
* λ=1,34 – conform p.13.1.1
*
μs =0 , 011 – conform p.13.1.1.
*
α s =7 , 04 – conform p.8.1.
M tot M ser −P2×e sp 50 , 21(10 5 )
e s ,tot =| |=| |=| |=50 , 7(cm )
* N tot P 2 99044
13.2.2 Modulul (momentul) de rezistenţă al secţiunii după armătura întinsă:

W s= A real 3
s ×z=4 , 02×22 , 432=90 ,17 (cm )
23
unde:
A real 2
 s =4 ,02 cm – conform p.7.13.
 z=22 ,432cm – conform p.13.2.1.
13.3 Deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor totale:

σ 310 , 4
W crc , sh 1 =ψ s s λcrc =0,8× ×140 ,51=0 , 185(mm)
Es 1,9×105
unde:
1−ϕ2m
ψ s =1 ,25−ϕls ϕm− ≤1,0
e s, tot
( 3,5−1,8 ϕm )
 h0 - coeficient ce reflectă conlucrarea
betonului cu armătura în secţiunile dintre fisuri.
2
1−(0 , 265)
ψ s =1 ,25−1,1×0 ,265− =0,8
(3,5−1,8×0 , 265)×2, 042
în care:
*
ϕls – coeficient ce ia în consideraţie tipul armăturii de rezistenţă şi durata de acţiune a
sarcinii
- ls
ϕ =1,1 - la acţiune de scurtă durată şi armătura din bare cu profil periodic, conform
[1]: tab.34
ϕ
* m – coeficient ce caracterizează raportul dintre efortul preluat de secţiune pînă la
apariţia fisurilor şi efortul la care se fac calculele:
R ct , ser W pl
ϕm = ≤1,0
- M r −M rp
1,6(100 )×5689 .1
ϕm = =0 , 265
50 ,21(105 )−15 ,9 (105 )
aici:
¤
3
¤ W pl =6074 , 9 cm – conform p.8.10.
¤
M r =M ser =50 , 21 kN×m – conform p.5.5.
¤
M rp =1596367 N×cm≈16 , 6 kN ×m – conform p.12.1.
e s, tot 1,2 53,1 1,2
≥ =2 , 042≥ =1 , 09
h 0 ϕ ls ; 26 1,1 , condiţia se respectă

σ s=310 , 4 MPa – conform p.13.2.
 Es =1,9×105 MPa – conform p.4.3.

θd s 0 , 138×16
λcrc =η =0,7 =140 ,51(mm )
 μs 0 , 011
în care:
24
* η – coeficient ce ţine cont de aderenţa betonului cu armătura
- η=0,7 - p/a armătura cu profil periodic laminată la cald, conform [1]: p. 6.2.3.2
* θ – coeficient ce se determină:
1 W pl α s
-
θ=
( − μ
4 bh0 z ν s )
- p/a armătura cu profil periodic laminată la cald, conform [1]:
p.6.2.3.2
1 5689 ,1 7 ,04
θ= ( −
4 14×25×22, 432 0 , 45
0 , 011 =0 ,138 )
aici:
3
¤ W pl =5689 , 1cm – conform p.8.10
¤ b=14 cm – conform p.3.7.
¤
¤ z=22,432cm – conform p.13.2.1.

¤ s α =7 , 04
– conform p.8.1.
¤ ν – coeficient de elasticitate a betonului din zona întinsă a elementului egal cu:
ν=0,45 - la acţiune de scurtă durată, conform [1]: tab.33
-
¤
μs =0 , 011 – conform p.13.1.1.
d =16 mm –conform p.7.13. - diametrul armăturii de lucru.
* s
13.4 Deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor permanente şi

σs ,l 203 , 2
W crc , sh 2 =ψ s λ crc =0 , 679× ×140 , 51=0 , 102(mm)
temporare de lungă durată: Es 1,9×10 5
unde:
2
1−ϕm
ψ s =1 ,25−ϕls ϕm− ≤1,0
e s, tot
( 3,5−1,8 ϕm )
 h0
2
1−(0 , 356 )
ψ s =1 ,25−1,1×0 ,356− =0 , 679
(3,5−1,8×0 , 356)×1,7
în care:
ϕ =1,1 - la acţiune de scurtă durată şi armătura din bare cu profil periodic, conform
*- ls
[1] : tab.34
R ct , ser W pl
ϕm = ≤1,0
- M r −M rp
1,6 (100)×5689. 1
ϕm = =0 , 356
41 , 45(105 )−15 , 9 (10 5 )
aici:
¤
25
3
¤ W pl =5689 , 1cm – conform p.8.10
¤
M r =M ser , l=41 ,45kN×m – conform p.5.6.
¤
M rp =1596367 N×cm≈15 , 9 kN×m – conform p.12.1.
e =41 .85 cm – conform p.13.1.1.
* s ,tot
Concomitent se cere ca:

e s, tot
1,2 41 , 85 1,2
≥ =1, 67≥ =1, 09
h 0 ϕ ls ; 25 1,1 , condiţia se respectă
aici:

σ s, l =203 ,2 MPa – conform p.13.1.
5
 Es =1,9×10 MPa – conform p.4.3.
 λcrc =140 , 51(mm) – conform p.13.3

13.5 Deschiderea fisurilor de la acţiunea de lungă durată a încărcărilor permanente şi
temporare de lungă durată:
σ 203 , 2
W crc , l=ψ s s , l λ crc =0 , 785× ×140 ,51=0 , 118(mm )
Es 1,9×105
unde:
1−ϕ2m
ψ s =1 ,25−ϕls ϕm− ≤1,0
e s, tot
( 3,5−1,8 ϕm )
 h0
2
1−(0 ,356 )
ψ s =1 ,25−0,8×0 , 356− =0 ,785
(3,5−1,8×0 ,356 )×1,7
în care:
*
ϕls =0,8 - la acţiune de lungă durată, conform [1]: tab.34

ϕm =0 ,356 – conform p.13.4
e s, tot
=1,7
 h0 – conform p.13.4

σ s, l =203 ,2 MPa – conform p.13.1.
5
 Es =1,9×10 MPa – conform p.4.3.
 λcrc =140 , 51(mm) – conform p.13.3
13.6 Verificăm deschiderea fisurilor:

W crc , 1 =1,7(0 , 185−0 , 102+0 , 118)=0 , 34≤[ W crc , 1 ]=0,4
a)
W crc , 2 =1,7×0 ,118=0 , 200≤[ W crc , 2 ] =0,3
b)
Deschiderea fisurilor se încadrează în limitele admisibile.
26
14. CALCULUL PANOULUI LA DESCHIDEREA FISURILOR ÎNCLINATE
Calculul se efectueaza la acţiunea forţei tăietoare de la sarcinile de serviciu, care sunt egale
cu cele normate (cu coef.
γ f =1 ) şi includ componentele:
V ser , l=28,75kN - conform p.5.6
b) Totală -
V ser =34 ,664 kN - conform p.5.5
14.1.Verificăm condiţia:
V ≤V crc , aici V crc − forţa tăietoare preluată de beton la etapa apariţiei fisurilor
înclinate:
V crc =ϕ c 3 (1+ϕf +ϕ n )Rct , ser bh0 =0,6×1, 482×1,6(100 )×14×26=51787 .0 (N )≈51,8( kN )
unde:

ϕc 3− coeficient ce depinde de tipul betonului
ϕ =0,6− p/u beton greu, conform [1]: p.5.2.3.
* c3
 (1+ϕ f +ϕn )=1 , 482 - conform p.10.1


h =26 cm – conform p.3.4.
0
Prin urmare:
V =V ser =34, 664 kN <V crc =53 ,8 kN
Forţa tăietoare de la sarcinile exterioare este preluată de betonul armat(precomprimat)
ceea ce asigură faptul că apariţia fisurilor înclinate nu se va produce şi, deci, nu e
nevoie de efectuat calculul la deschiderea fisurilor ce vor lipsi, mai departe.
15. DETERMINAREA SĂGEŢII DE ÎNCOVOIERE A PANOULUI
În cazul dat săgeata este limitată de cerinţe estetice, de aceea calculul se efectueaza numai
la acţiunea sarcinilor de serviciu cu următoarele componente:
M =42, 05 kN ×m
ser , l - conform
p.5.6
15.1. Starea limită de deformaţii constă în verificarea condiţiei:
- f ≤f lim
unde:
 f – săgeata totală

f lim – săgeata limită admisă, conform [1]
- f lim =2,5 cm - p/u plăci cu nervuri, conform [1] :tab.31, p.3.
27
15. 2.Calculăm săgeata:
1 5
-
f= ()
r tot
Sl2 =4 , 37×10−5 ×
48
×5962 =1, 53(cm )
unde:
1

() r– curbura totală în secţiune cu momentul de încovoiere maxim de la sarcina pentru
tot
care se determină săgeata:
1 1 1 1 1
() () () () ()
r tot
= − + −
r 1 r 2 r 3 r 4 – pentru sectorul cu fisuri în zona întinsă.
( 1r ) =0−0+5 , 91×10 −1 ,54×10

tot
−5 −5
=4 , 37×10−5 (cm−1 )
în care:
1
*
() r 1 - curbura de la acţiunea de scurtă durată a sarcinii totale.
*
( 1r )
2 - curbura de la acţiunea de scurtă durată a sarcinilor permanente şi de lungă durată.
- la verificarea săgeţilor din condiţii estetice:
( 1r ) =( 1r ) =0
1 2 - conform [1]
1
*
(r ) 3 - curbura de la acţiunea de lungă durată a sarcinilor permanente şi de lungă durată:
M ψ ψc N tot ψ s
(r ) h z [ E A
1
=
3 0
ser , l s
s
real
s
+
(ϕf +ξ )bh0 ν c E c ] −
h0 E s A s
real
=
5
42 , 05(10 ) 0 ,777 0,9
¿ × +
[
26×23 , 547(100 ) 1,9×10 ×4 , 02 (1 , 483+0 , 16 )×14×26×0 , 15×2,7×10 4
5
−
]
95459×0 ,777
− 5
=5 , 91×10−5 (cm−1 )
26×1,9×10 ×4 , 02(100)
aici:
¤
M ser , l=42, 05 kN ×m - conform p.5.6
h =26 cm – conform p.3.4.
¤ 0
¤ b=14 cm – conform p.3.7.
¤ z=23,547cm – conform p.13.1.1.
¤
ψ s =0 , 777 – conform p.13.5.
¤ c ψ−
coeficient care consideră distribuirea neuniformă a deformaţiilor fibrei extreme
comprimate a betonului pe sectorul cu fisuri:
-
ψ c=0,9 - p/u beton obişnuit, conform [1] : p.6.3.3.
28
5
¤ Es =1,9×10 MPa – conform p.4.3.
A real 2
¤ s =4 ,02 cm – conform p.7.13.
¤
ϕ f =1 , 483 – conform p.13.1.1.
¤ ξ=0 ,16 – conform p.13.1.1.
¤
νc – coeficient de elasticitate a betonului din zona întinsă a elementului egal cu:
-
ν c =0, 15 - la acţiune de lungă durată, conform [1]: tab.33
¤ Ec =2,7×104 MPa – conform p.4.1.
¤
N tot =P2 =95459 N – conform p.9.8.
*
( 1r )
4 - curbura condiţionată de curbura inversă a elementului în urma contracţiei şi curgerii
lente a betonului de la efortul de precomprimare:
1 ε c −ε 'c 39 , 97×10−5 −0
()
r 4
=
h0
=
26
=1, 54×10−5 (cm−1 )
aici:
ε
¤ c - deformaţia relativă a betonului datorată curgerii lente a betonului de la efortul de
precomprimare, calculată la nivelul centrului de greutate al armăturii longitudinale întinse:
σ 75 , 94
ε c= c = =0 , 0003997=39 ,97×10−5
Ec 1,9×10 5
σ c =σ 7 +σ 8=28+47 , 94=75 , 94 (MPa )
-
¤
σ 7 =28 MPa – conform p.9.4.
¤
σ 8 =47 , 94 MPa – conform p.9.5.
'
¤ ε c - deformaţia relativă a betonului datorată curgerii lente a betonului de la efortul de
precomprimare, calculată la nivelul fibrelor extreme comprimate:
ε 'c=0 - deoarece nu avem armătură pretensionată la nivelul fibrelor extreme
comprimate.
 S – coeficient ce depinde de schema de calcul a elementului şi tipul sarcinii

5
S=
48 - p/u grinda simplu rezemată cu sarcină uniform distribuită, conform [1]:
p. 6.3.4.1

l=l p =5 , 96 m=596 cm – conform p.3.1.
f =1 ,53 cm< f lim =2,5 cm
Săgeata panoului se află în limitele admisibile.
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA GRINZII CONTINUE
29
16. SCHEMA DE CALCUL ŞI DETERMINAREA SARCINILOR
16.1. Schema de calcul şi variantele de repartizare a sarcinilor pe grinzile etajelor sunt

reprezentate în fig. 16.2.
Sarcina pe grindă de la 5 panouri şi mai multe se consideră uniform distribuită. Lăţimea
fâşiei de încărcare pe grindă este egală cu pasul cadrelor transversale l1=6 m (vezi fig. 16.2.a).
Calculul sarcinilor pe 1 m2 de planşeu este prezentat în tab.1, p. 5.1.
16.2.Sarcina de calcul pe 1 m de lungime a grinzii:
16.2.1.Sarcina permanentă de la planşeu, luând în consideraţie coeficientul de siguranţă

conform destinaţiei clădirii
γ n =0 , 95 :
g1 =gl1 γ n=3 , 574×6×0 , 95=20 , 37( kN /m)
unde:
 g=3574 N /m2 =3 ,574 kN /m2 – conform p.5.1, tab.1.
 l1=6 m – conform p.2.2.
16.2.2. Sarcina de la masa proprie a grinzii, luând în consideraţie coeficientul de siguranţă

γ n =0 , 95 :
G=b gr h gr ργ f γ n=0,3×0 , 70×25×1,1×0 , 95=5 , 48 (kN /m)
unde:

b gr =30 cm=0,3 m – conform p.3.3
h =70 cm=0 ,70 m – conform p.3.3.
 gr
3 3
 ρ=25000 N /m =25 kN /m – greutatea volumetrică a betonului
γ =1,1 – coeficient de siguranţă al sarcinii.
 f
16.2.3.Sarcina permanentă totală
g gr =g1 +G=20 , 37+5 , 48=25 , 85(kN /m)
unde:
 g1 =20 ,37 kN /m – conform p.16.2.1
 G=5 , 48 kN /m – conform p.16.2.2.
16.2.4. Sarcina temporară luând în consideraţie coeficientul de siguranţă conform
destinaţiei clădirii
γ n =0 , 95 :
a) Totală
p1 =pl 1 γ n =8 , 16×6×0 , 95=46 ,51( kN /m)
unde:
 p=8160 N /m2 =8 , 16 kN /m2 – conform p.5.1, tab.1.
30
b) de lungă durată
p1, l = pl l1 γ n=6 ,12×6×0 ,95=34 ,884 (kN /m)
unde:
 pl=6120 N /m2 =6 , 12 kN / m2 – conform p.5.1, tab.1.
16.2.5. Sarcina totală pe 1 m de lungime a grinzii:

Q gr =g gr + p1 =25 , 85+46 , 51=72 ,36(kN /m)
unde:

ggr =25 , 85 kN /m – conform p.16.2.3
 p1 =46 , 51 kN /m – conform p.16.2.4.
17. MATERIALE PENTRU FABRICAREA GRINZII
17.1.Beton greu clasa C 20(întărire naturală):

γ c 2 =1,0 ):
- Rc = 11,5 MPa;
γ c2 =0,9 ):
- Rc = 10,5 MPa;
- Rc,ser = 15,0 MPa;
γ c 2 =1,0 ):
- Rct = 0,9 MPa;
γ c2 =0,9 ):
- Rct = 0,8 MPa;
* Rezistenţa de calcul la întindere starea limită de serviciu:
- Rct,ser = 1,4 MPa;
γ =0,9
* Coeficientul condiţiilor de lucru: - c2
* Modulul iniţial al deformaţiilor: - Ec = 2,7x104 MPa;
17.2.Armătură longitudinală de rezistenţă - clasa A-III:

-Rs = 365 Mpa;
* Modulul de elasticitate: -Es = 2x105 Mpa;
17.3. Armătură transversală de rezistenţă - clasa A-I:

* Rezistenţa la întindere transversală: - Rsw = 175 Mpa;
* Modulul de elasticitate: - Esw = 2,1x105 Mpa;
18. MOMENTELE DE REAZEM ALE GRINZII
31
Momentele de reazem ale grinzii de la diferite combinări de sarcini se determină după
formula generală:
M=( αi ggr + βi p1 )l 22
unde:

α ,β
i i – coeficienţi tabelari ce se determină în dependenţă de schema de încărcare şi
coeficientul relaţiei liniare dintre grindă şi stâlp (k) – vezi tab. 2.1 din anexe.

ggr – sarcina permanentă ce acţionează pe un metru lungime de grindă.

p1 – sarcina temporară ce acţionează pe un metru lungime de grindă.
l
 2 – lungimea nominală a grinzii.
18.1. Relaţia rigidităţilor liniare ale grinzii şi stâlpului:
I gr l st 857500×330
k= = =5 , 59
I st ×l2 67500×750
unde:

I gr – momentul de inerţie al grinzii
3
b h 30×703
I gr = gr gr = =857500(cm4 )
12 12
în care:
*
b gr=30 cm - lăţimea adoptată a grinzii - conform p.3.3
h =70 cm - înălţimea adoptată a grinzii – conform p.3.3.
* gr

I st– momentul de inerţie al stâlpului
3
b st h st 30×303
I st = = =67500( cm4 )
12 12
în care:
*
b st =30 cm - lăţimea secţiunii stâlpului - adoptată
*
h st =30 cm - înălţimea secţiunii stâlpului - adoptată

lst – lungimea stâlpului
lst =H et =3,3 m=330 cm - conform datelor iniţiale.
 l 2=7,5 m=750 cm – conform p.2.2.
18.2. Calculul momentelor de reazem ale grinzii este prezentat în tab.2.:
Tabelul 2: Momentele de reazem ale grinzii la diferite scheme de solicitare

Tipul
Schem
Formula de Coeficienţii Momentele de reazem,

calcul (kN ×m)
32
încărcarea de
sarcinii
M 12 M 21 M 23=M 32
α 1=−0 ,0295
sarcini Combinări de Tempo-rară Tempo-rară Perma-nentă
-42,89 - -
α 2=−0 ,0995 - -144,68 -
1 M i=α i g gr l22
α 3=−0 , 0906 - - -131,74
β 1=−0 ,0384 -100,46 - -
β 2=−0 , 0624 - -163,25
2 M i=β i p 1 l22
β 3=−0 , 0292 - - -76,39
β 1=0 ,009 23,55 - -
β 2=−0 , 0372 - -97,32
3 M i=β i p 1 l 22
β 3=−0 , 0614 - - -160,63
1+2 - - -143,35 -307,93 -208,13
1+3 - - -19,34 -242 -292,37
unde:

ggr =25 , 85 kN /m – conform p.16.2.3
 p1 =46 , 51 kN /m – conform p.16.2.4.
Calculul valorilor momentelor din tab.2:

# schema 1:
2
M 12=−0 , 0295×25 , 85×7,5 =−42 , 89(kN ×m)
2
M 21 =−0 , 0995×25 , 85×7,5 =−144 , 68(kN ×m)
M 23=M 32=−0 , 0906×25 ,85×7,52 =−131 ,74 (kN ×m)
# schema 2:
M 12=−0 , 0384×46 , 51×7,52 =−100 , 46 (kN ×m)
M 21=−0 , 0624×46 , 51×7,5 2=−163 , 25(kN ×m )
M 23=M 32=−0 , 0292×46 ,51×7,52 =−76 , 39(kN ×m)
# schema 3:
33
M 12=0 , 009×46 ,51×7,52 =23 ,55 (kN×m)
M 21 =−0 , 0372×46 ,51×7,52 =−97 , 32(kN ×m)
M 23=M 32=−0 , 0614×46 , 51×7,5 2=−160 , 63( kN×m )
19. EFORTURILE ÎN DESCHIDERI
Calculul grinzii se efectueaza la cea mai nefavorabilă combinare de sarcini pentru

secţiunea respectivă:
a) În deschiderea marginală valori maxime ale momentelor de reazem se manifestă din
combinarea 1+2, cu următoarele valori:
- M 12=−143 ,35 kN ×m - conform tab.2, p.18.2
- M 21=−307 , 93 kN ×m - conform tab.2, p.18.2
- gr Q =72,36kN /m - conform p.16.2.5

19.1.Forţa tăietoare în deschiderea marginală (prima şi ultima):
Q gr l 2 M 12−M 21 72, 36×7,5 −143 , 35−(−307 , 93)
V 1= − = − =249 , 4 (kN )
2 l2 2 7,5 unde:
 l2=7,5 m – conform p.2.2.
19.2.Momentul maxim în deschidere :

max V 21 249 , 42
M1 = +M 12 = −143 , 35=286 , 45(kN ×m)
2Q gr 2×72, 36
b) În deschiderea din mijloc valori maxime ale momentelor de reazem se manifestă din
combinarea 1+3, cu următoarele valori:
-
M 23=M 32=−292 ,37 kN×m - conform tab.2, .18.2
-
Q gr =72,36kN /m - conform p.16.2.5
19.3.Forţa tăietoare în deschiderea intermediară:

Q gr l 2 72 ,36×7,5
V 2= = =271, 35(kN )
2 2
19.4.Momentul maxim în deschidere :

2
max Q gr l 2 72 , 36×7,5 2
M2 = +M 23 = −292 , 37=218 ,31( kN×m )
8 8
20. MOMENTELE DE REAZEM ALE GRINZII PE MARGINEA STÎLPULUI
Calculul grinzii se efectueaza la cea mai nefavorabilă combinare de sarcini pentru

secţiunea respectivă(după valoarea absolută):
20.1.Momentul pe marginea stâlpului marginal:
- după combinarea 1+2:
34
V 1 h st 249 , 4×0,3
M '12=|M 12|− =143 , 35− =181, 41( kN×m)
2 3
unde:
 V 1 =249 , 4 kN – conform p.19.1.

h st =30 cm=0,3 m –înălţimea secţiunii stâlpului(adoptată) - conform p.18.1.
20.2.Momentul pe marginea stâlpului intermediar din stânga:

V h 249 , 4×0,3
M '21=|M 21|− 1 st =307 , 93− =282 , 99(kN ×m)
2 3
unde:
 V 1 =249 , 4 kN – conform p.19.1.

h st =30 cm=0,3 m – înălţimea secţiunii stâlpului(adoptată) - conform p.18.1.
20.3. Momentul pe marginea stâlpului intermediar din dreapta:

V h 271 , 35×0,3
M '23=|M 23|− 2 st =292 ,37− =265 , 23(kN ×m)
2 3
unde:
 V 2 =271 ,35 kN – conform p.19.3.
20 4.Adoptarea eforturilor de calcul în reazem:
Prin urmare, momentul de calcul de reazem a grinzii pe marginea stâlpului va fi egal cu

valoarea maximă a momentului respectiv, şi anume:
- pe marginea stâlpului marginal - M '12=181, 41 kN ×m
- pe marginea stâlpului intermediar - M '21=282 ,99 kN ×m
21. CALCULUL GRINZII LA REZISTENŢĂ ÎN SECŢIUNI NORMALE
21.1.Verificarea dimensiunilor adoptate a secţiunii grinzii:
Dimensiunile secţiunii transversale a grinzii se stabilesc după valoarea optimă a înălţimii

relative cînd este solicitată de momentul maxim din deschidere.
- ξ=0,3 - valoarea optimă pentru grinzi - conform [1]: p. 5.1.5.3
Pentru valoarea coeficientului ξ , din tabela1.1(vezi anexe), determinăm valoarea
α
coeficientului 1
35
ξ=0,3 , atunci α 1=0 , 264
21.1.1Verificăm condiţia
ξ≤ξ R ; ξ=0,3< ξ R =0,6
unde:
 ξ R =0,6 – conform tab.1.3(vezi anexe).
Condiţia se respectă
21.1.2Înălţimea de calcul
max
M1 286 , 45 (10 5 )
unde:
h0 =
√ √
0,8 α 1 Rc b gr
=
0,8×0 ,264×10 , 5(100 )×30
= 65 ,62( cm)
max
 M 1 =286 , 45 kN ×m – conform p.19.2.
 α 1=0 , 264 - conform p.21.1

b =30 cm - lăţimea adoptată a grinzii - conform p.3.3
 gr
21.1.3Înălţimea totală
h gr =h0 +as =65+3=68(cm )
unde:

a s=3 cm – stratul de protecţie al armăturii – adoptat din condiţiile p.8.1.3 al [1]:
În final adoptăm
h gr =70cm
Înălţimea grinzii se adoptă:
- multiplu la 5cm, p/u grinzile cu h≤80 cm
- multiplu la 10cm, p/u grinzile cu h>80 cm
21.1.4Lăţimea grinzii
Lăţimea grinzii se admite din condiţia:
b gr =(0,3÷0,5)hgr ; b gr=0,4 hgr =0,4⋅70=28 (cm)
În final adoptăm gr
b =30cm
Lăţimea grinzii se adoptă:12,15,18,20,22,25(cm) . . .mai departe multiplu la 5cm.
21.1.5Înălţimea de calcul
h0 =h gr −as =70−3=67 (cm)
21.2Calculul ariei armăturii de rezistenţă în prima şi ultima deschidere:

Calculul grinzii se efectueaza la valoarea maximă a momentului încovoietor generat de cea
mai nefavorabilă combinare de sarcini pentru secţiunea respectivă:
- Pentru deschiderea marginală, conform p.19.2:
36
M max
1 =286 , 45 kN ×m
21.2.1Determinăm coeficientul 1 :
α
M max
1 286 , 45(105 )
α 1= = =0 , 253
0,8 Rc b gr h20 0,8×10 , 5(100)×30×67 2
unde:

b =30 cm – conform p.21.1.4.
 gr
h =67 cm – conform p.21.1.5
 0
21.2.2. În dependenţă de coeficientul
coeficienţilor
ξ 1 (de regulă, prin interpolare):
α 1=0 , 253 , atunci ξ 1=0 ,8857
21.2.3.Aria necesară a armăturii de rezistenţă:

M max 286 , 45(105 )
A s , 1= 1 = =13 , 22(cm2 )
ξ 1 Rs h0 0 , 8857×365(100)×67
unde:
max
 M 1 =286 , 45 kN ×m – conform p.19.2.

 0
 ξ 1=0 ,8857 – conform p.21.2.2.
21.2.4. Armarea grinzii în prima şi ultima deschidere:
Din tabelul 1.4 (vezi anexe) prin combinarea barelor, alegem diametrul lor în aşa mod, ca
aria lor să fie cît mai aproape de cea necesară din calcul.
A real 2
Adoptăm 225 plus 120 cu s =9 , 82+3 ,142=12, 962(cm ) .
21.2.5.Verificarea eficienţii de armare:
La alegerea diametrului p/u armătura de rezistenţă, se recomandă ca aria reală a

real
barelor A s să nu fie mai mică de cea necesară din calcul cu 5% ,în cazul armării reduse şi
nu mai mare de 15%, p/u supraarmare. Însă, deoarece este limitat numărul de bare în secţiune,
nu de fiecare dată se pot respecta aceste recomandări. În astfel de cazuri aria armăturii reale a
barelor poate să se abată de la cea de calcul cu o valoare mai mare de 15% şi nicidecum nu se
admite armarea redusă sub -5%.
37
Areal −A s , 1 12 , 962−13 , 22
Δ%= s ×100 %= ×100 %=−1 , 95 %
A s ,1 13 , 22
Admisibil: −5 %< Δ%≤+15 %
În cazul dat avem armare redusa ce se încadrează în limita admisibilă, deci diametrele
adoptate satisface condiţiile de armare.
21.3.Calculul ariei armăturii de rezistenţă în deschiderea intermediară:
- Pentru deschiderea intermediară, conform p.19.4:

M max
2 =218 , 31 kN×m
α
M max
2 218 ,31(105 )
α 1= = =0 , 193
0,8 Rc b gr h20 0,8×10 , 5(100)×30×67 2
unde:

b =30 cm – conform p.21.1.4.
 gr
 0
coeficienţilor
ξ 1 (de regulă, prin interpolare): α 1=0 , 193 , atunci ξ 1=0 , 9159

M max 218 ,31(105 )
A s , 2= 2 = =9 , 74( cm2 )
ξ 1 R s h0 0 , 9159×365(100)×67
unde:
max
 M 2 =218 , 31 kN×m – conform p.19.4.

 0
 ξ 1=0 , 9159 – conform p.21.3.2.
21.3.4. Armarea grinzii în deschiderea intermediară:

Din tabelul 1.4 (vezi anexe) prin combinarea barelor, alegem diametrul lor în aşa mod, ca aria lor
să fie cît mai aproape de cea necesară din calcul.
A real 2
Adoptăm 222 plus 116 cu s =7,6+2 , 01=9 , 61(cm ) .

38
Areal −A s , 2 9 , 61−9 , 74
Δ%= s ×100 %= ×100 %=−1 , 33 %
A s ,2 9 ,74

21.4.Calculul ariei armăturii de rezistenţă pe primul şi ultimul reazem:
Calculul grinzii în reazem se efectueaza la valoarea maximă a momentului încovoietor

generat de cea mai nefavorabilă combinare ce acţionează pe marginea stâlpului din nodul
respectiv:
- Pentru reazemul marginal, conform p.20.4:

M '12=181, 41 kN ×m
α
M '12 181, 41( 105 )
α 1= = =0 , 160
0,8 Rc b gr h20 0,8×10 , 5( 100)×30×67 2
unde:

b =30 cm – conform p.21.1.4.
 gr
 0

coeficienţilor 1
ξ (de regulă, prin interpolare):
α 1=0 , 1394 , atunci ξ 1=0 , 9312
' M '12 181 , 41(105 )
A s , 1= = =7 , 966(cm 2 )
ξ 1 Rs h0 0 , 9312×365 (100 )×67
unde:
'
 M 12 =157 ,7 kN×m – conform p.20.4.

 0
 ξ 1=0 , 9312 – conform p.21.4.2.
21.4.4. Armarea grinzii în primul şi ultimul reazem:

Din tabelul 1.4 ( vezi anexe) prin combinarea barelor, alegem diametrul lor în aşa mod, ca
A real 2
Adoptăm 220 plus 114 cu s =6 , 28+1 ,539=7 , 819(cm ) .
39
real '
A s −A s , 1 7 , 819−7 , 96
Δ%= '
×100 %= ×100 %=−1, 77 %
A s ,1 7 ,96
;
Admisibil −5 %< Δ%≤+15 %
21.5.Calculul ariei armăturii de rezistenţă pe reazemele intermediare:
- Pentru reazemul intermediar, conform p.20.4:

M '21=282 ,99 kN ×m
α
M '21 282, 99( 105 )
α 1= = =0 , 2501
0,8 Rc b gr h20 0,8×10 , 5( 100)×30×67 2
unde:


b gr=30 cm – conform p.21.1.4.

h0 =67 cm – conform p.21.1.5
21.5.2.În dependenţă de coeficientul

coeficienţilor
ξ 1 (de regulă, prin interpolare):
α 1=0 , 2501 , atunci ξ 1=0 ,8872

' M '21 282, 99(105 )
A s , 2= = =13 , 04(cm 2 )
ξ 1 R s h0 0 , 8872×365 (100 )×67
unde:
'
 M 21=241 ,17 kN ×m – conform p.20.4.


h0 =67 cm – conform p.21.1.5
 ξ 1=0 ,8872 – conform p.21.5.2.
21.5.4. Armarea grinzii în prima şi ultima deschidere:

Din tabelul 1.4 ( vezi anexe) prin combinarea barelor, alegem diametrul lor în aşa mod, ca
A real 2
Adoptăm 225 plus 120 cu s =9 , 82+3 ,142=12, 962(cm ) .
40
real '
A s −A s , 2 12 , 962−13 , 04
Δ%= '
×100 %= ×100 %=−0 , 59 %
A s ,2 13 , 04
În cazul dat avem armare redusă ce se încadrează în limita admisibilă, deci diametrele
adoptate satisfac condiţiile de armare.
22. CALCULUL GRINZII LA REZISTENŢĂ ÎN SECŢIUNI ÎNCLINATE
*Calculul se efectueaza la valoarea maximă a efortului generat de cea mai nefavorabilă

combinare de sarcini, deci conform p.19.3:
V max =V 2 =271 , 35 kN
22.1.Verificăm condiţia:
V 2 ≤V c
- aici
V c− forţa tăietoare minimă preluată de beton:
V c =ϕc 3 (1+ϕ f +ϕn )R ct bh0 =0,6×1×0,8(100 )×30×67=96480( N )=96 , 48(kN )

unde:

ϕc 3 − coeficient ce depinde de tipul betonului
*
ϕc 3 =0,6− p/u beton greu, conform [1]: p.5.2.3.
 (1+ϕ f +ϕn )=(1+0+0 )=1


Rct =0,8 MPa (cu coef. γ c 2 =0,9 )– conform p.17.1.


h0 =67 cm – conform p.21.1.5
- Verificarea: 2 V =271 ,35 kN >V =96 , 48 kN

c ,
Condiţia nu se respectă, rezultă că armătura transversală trebuie determinată prin calcul.
22.2. Intensitatea necesară a eforturilor din etriere uniform distribuită pe o unitate de

lungime:
V 22 2713502
q sw = = =854 ,3 (N /cm)
4 ϕ c 2 R ct b gr h 20 4×2×0,8(100)×30×67 2
unde:
 V 2 =271 ,35 kN =271350 N – conform p.19.3.

ϕ c2 – coef. ce ia în considerare tipul betonului;
ϕ =2,0− p/u beton greu, conform [1]: p.5.2.3.
* c2


41

h0 =67 cm – conform p.21.1.5.
Scopul calculului este de a determina pasul s şi diametrul dsw al etrierelor. De regulă,

diametrul etrierelor dsw se admite din condiţii constructive (de exemplu: condiţia de
sudabilitate), iar din calcul se determină pasul lor s.
22. 3.Adoptarea diametrului armăturii transversale:
Admitem posibilitatea armării grinzii atît cu carcase legate cît şi cu carcase sudate, de
aceea vom adopta diametrul armăturii transversale din condiţii de sudabilitate.
Diametrul etrierelor se alege după cel mai mare diametru al armăturii longitudinale de
lucru. Conform p.21 cel mai mare diametru calculat -
d s =25 mm .Din tabelul 1.5 ( vezi
anexe) pentru armătura longitudinală de lucru A-III cu diametrul
d s =25 mm ,adoptăm
armătura transversală clasa A-I cu diametrul respectiv -
d sw =8 mm , pentru care:
2
* f sw =0 , 503 cm – aria secţiunii transversale a unei singure bare(etriere) – conform
tabelul 1.4 ( vezi anexe).
Pasul etrierelor se determină din trei condiţii şi definitiv se ia valoarea minimă dintre
aceste mărimi (calculul se efectuează pentru porţiunea elementului unde efortul poate atinge
valoarea maximă – ¼ l de la reazem).
22.4.Calculul pasului etrierelor pe porţiunea de reazem:

1) din condiţia de rezistenţă:
R n f 175(100)×2×0 , 503
s= sw sw sw = =20 ,6 (cm)
q sw 854 , 3
unde:

Rsw =175 MPa – conform p.17.3.

 f sw =0 , 503 cm2 – conform p.22.3.

q sw =854 ,3 N /cm – conform p.22.2.
2) din condiţia ca fisura înclinată să intersecteze cel puţin un etrier:
ϕ c 4 R ct b gr h20 1,5×0,8(100)×30×67 2
s max = = =59 , 55(cm)
V2 271350
unde:
 V 2 =271 ,35 kN =271350 N – conform p.19.3.

ϕ c 4 =1,5 – conform [1]: p.5.2.4.2.


42

h0 =67 cm – conform p.21.1.5.
3) din condiţii de alcătuire sau armare constructivă:
h
s con = ≤15 cm ,
2 dacă h≤45cm ,
h
s con = ≤50 cm ,
3 dacă h>45cm,
în care:
* h – înălţimea secţiunii de calcul a elementului.
Deci:
hgr 70
s con = = =23 , 3(cm )
3 3
În final adoptăm pasul etrierelor pe porţiunea de reazem din prima condiţie(rotunjind
valoarea multiplu la 5cm):
- s=20 cm
22.5.Pasul etrierelor în deschidere:

* Se adoptă din condiţii constructive:
3
s con = h≤50 cm,
4 - pentru orice înălţime.
3 3×70
s con = h gr = =52 , 5(cm)>50 (cm)
4 4
Adoptăm pasul etrierelor în deschidere:

- s=50 cm .
22.6. Verificarea capacităţii portante a grinzii la acţiunea forţei tăietoare:
* Rezistenţa va vi asigurată dacă se îndeplineşte condiţia:
V 2 ≤0,3ϕw 1 ϕ c1 Rc bh0

ϕ w1 − coef., care ia în consideraţie influenţa armăturii transversale, în zona fâşiei
înclinate, asupra rezistenţei betonului la comprimare:
ϕ w1 =1+5 α sw μ sw ≤1,3 ;
ϕ w1 =1+5×7 ,78×0 , 00167=1 , 065<1,3
în care:
*
α sw – coeficient de echivalenţă a armăturii(în cazul dat - transversale).
Esw 2,1×10 5
α sw = = =7 ,78
Ec 2,7×10 4
aici:
- Esw =2,1×105 MPa – conform p.17.3.
43
- Ec =2,7×104 MPa – conform p.17.1.
*
μsw – coeficient de armare transversală
f sw nsw 0 ,503×2
μsw = = =0 , 00167
b gr s 30×20
-
2
- f sw =0 , 503 cm – conform p.22.3.
- gr b =30 cm
– conform p.21.1.4.
- s=20 cm – pasul etrierelor adoptat din calcul p/u reazem conform p.22.4.

ϕc 1− coef., care ia în consideraţie micşorarea rezistenţei betonului la comprimare în
urma comprimării biaxiale:
ϕc 1=1−βRc =1−0,01×10,5=0,895
în care:
 β=0,01 – p/u beton greu, conform [1]: p.5.2.6.1.



h0 =67 cm – conform p.21.1.5.
- Verificarea
V 2 =271350 N < 0,3×1 , 065×0 ,895×10 , 5(100)×30×67=603502 ,7 N
Condiţia se respectă, rezistenţa elementului la acţiunea forţei tăietoare va fi asigurată.
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA STÎLPULUI INTERMEDIAR
23. SCHEMA DE CALCUL ŞI DETERMINAREA EFORTURILOR
În exemplul dat se va examina cel mai solicitat element: stâlpul intermediar al primului
nivel.
23.1. Suprafaţa de încărcare a stâlpului intermediar

A=l 1 l 2 =6×7,5=45(m 2 )
unde:
 l2=7,5 m – conform p.2.2.
23.2. Eforturile normale de la acţiunea sarcinilor de calcul în limita unui etaj-tip:

* de la sarcina permanentă
23.2.1. Efortul normal de la masa planşeului, luând în consideraţie coeficientul de

siguranţă conform destinaţiei clădirii
γ n =0 , 95 :
44
G p =gA γ n =3 , 574×45×0 , 95=152 ,79 (kN )
unde:
 g=3574 N /m2 =3 ,574 kN /m2 – conform p.5.1, tab.1.
2
 A=45 m – conform p.23.1.
23.2.2.Efortul normal de la masa grinzii:

G 5 , 48
Ggr = A= ×45=41, 1(kN )
l1 6
unde:
 G=5 , 48 kN /m – conform p.16.2.2.
2
 A=45 m – conform p.23.1.
23.2.3. Efortul normal de la masa stâlpului, luând în consideraţie coeficientul de siguranţă

γ n =0 , 95 :
Gst =bst h st l st ργ f γ n =0,3×0,3×3,3×25×1,1×0 , 95=7 ,76 (kN )
unde:

b st =30 cm=0,3 m – lăţimea secţiunii stâlpului(adoptată) - conform p.18.1

h st =30 cm=0,3 m –înălţimea secţiunii stâlpului(adoptată) – conform p.18.1

lst =330 cm=3,3 m –lungimea stâlpului– conform p.18.1
 ρ=25000 N /m3 =25 kN /m3 – greutatea volumetrică a betonului

γ f =1,1 – coeficient de siguranţă al sarcinii.
23.2.4.Efortul normal de la sarcina permanentă totală:

G1=G p +G gr +Gst =152 , 79+41 , 1+7 , 76=201 , 65(kN )
unde:

G p =152,79 kN – conform p.23.2.1

Ggr =41 ,1kN – conform p.23.2.2

Gst =7 ,76 kN – conform p.23.2.3
* de la sarcina temporară
23.2.5.Efortul normal de la sarcina temporară totală, luând în consideraţie coeficientul de
γ n =0 , 95 :
siguranţă conform destinaţiei clădirii
Q1 =pA γ n=8 ,16×45×0 ,95=348 ,84 (kN )
unde:
2 2
 p=8160 N /m =8, 16 kN /m – conform p.5.1, tab.1.
 A=45 m2 – conform p.23.1.
45
23.2.6.Efortul normal de la sarcina temporară de lungă durată, luând în consideraţie
coeficientul de siguranţă conform destinaţiei clădirii
γ n =0 , 95 :
Q 2 =p l Aγ n=6 ,12×45×0 , 95=261 , 63(kN )
unde:
 pl=6120 N /m2 =6 , 12 kN / m2 – conform p.5.1, tab.1.
2
 A=45 m – conform p.23.1.
23.2.7.Efortul normal de la sarcina temporară de scurtă durată, luând în consideraţie

γ n =0 , 95 :
Q3 =p sh Aγ n =2 ,04×45×0, 95=87 ,21( kN )
unde:
 psh =2040 N /m2 =2 ,04 kN /m 2 – conform p.5.1, tab.1.
 A=45 m2 – conform p.23.1.
23.3.Eforturile normale de la acţiunea sarcinilor de calcul în limita ultimului etaj:

* de la sarcina permanentă
23.3.1. Efortul normal de la masa componentelor acoperişului, luând în consideraţie
γ n =0 , 95 :
Ga =gac Aγ n =5×45×0 , 95=213 ,75( kN )

unde:
 gac =5 kN /m2 – sarcina medie uniform repartizată provenită de la greutatea construcţiei
acoperişului(valoare adoptată).
2
 A=45 m – conform p.23.1.
23.3.2.Efortul normal de la sarcina permanentă totală:

G2 =Ga+G gr +Gst =213 ,75+41 ,1+7 , 76=262, 61(kN )
unde:

Ga =213 , 75 kN – conform p.23.3.1

Ggr =41 ,1kN – conform p.23.2.2

G =7 ,76 kN
st – conform p.23.2.3
* de la sarcina temporară
23.3.3.Efortul normal de la sarcina temporară de la acţiunea zăpezii, luând în consideraţie

γ n =0 , 95 :
Q4 =q n Aγ f γ n =0,5×45×1,4×0,95=29 , 925(kN )
unde:
 q n=0,5 kN /m2 – sarcina normată de la acţiunea zăpezii p/u R. Moldova.
 A=45 m2 – conform p.23.1.
46

γ f =1,4 – coeficient de siguranţă al sarcinii.
23.4. Efortul normal, ce solicită stâlpul intermediar al primului nivel, de la acţiunea

sarcinilor de calcul permanentă şi temporară de lungă durată:
N l =G 2 +3 (G1 +Q2 )=262 , 61+3×(201 , 65+261 , 63)=1652, 45 (kN )
unde:
 G1=201, 65 kN – conform p.23.2.4
 G2 =262, 61 kN – conform p.23.3.2
 Q2 =261, 63 kN – conform p.23.2.6
23.5. Efortul normal, ce solicită stâlpul intermediar al primului nivel, de la acţiunea sarcinii
totale:
N=N l +Q4 +3Q 3=1652 , 45+29 , 925+3×87 , 21=1944 , 005(kN )
unde:

N l =1652, 45 kN – conform p.23.4
 Q4 =29 , 925 kN – conform p.23.3.3

Q3 =87 , 21 kN – conform p.23.2.7
23.6.Precizăm dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului:
Adoptăm, pentru început:

- coeficientul de amare -
μs =0 , 01
- coeficientul de flambaj - ϕ=1
- coeficientul condiţiilor de lucru - m=1
23.6.1Aria necesară a secţiunii transversale a stâlpului:
N 1944 , 005(1000)
A st = = =1373 , 85(cm2 )
ϕm( Rc +μR s ) 1×1×(10 , 5(100 )+0 , 01×365(100 ))
23. 6.2Dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului:
- pentru secţiunea pătrată:
b st =h st =√ A st =√1373 , 85=37 , 06(cm)
Rotunjim valoarea primită multiplu la 5 şi admitem dimensiunile secţiunii transversale a
stâlpului:
b st =h st =40 cm
-
24. MATERIALE PENTRU FABRICAREA STÎLPULUI

γ c 2 =1,1 ):
Rc = 12,5 MPa;
47
γ c 2 =1,0 ):
Rc = 11,5 MPa;
*Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu
γ c2 =0,9 ):
Rc = 10,5 MPa;
*Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită de serviciu:
Rc,ser = 15,0 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă (cu
γ c 2 =1,0 ):
Rct = 0,9 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă (cu
γ c2 =0,9 ):
Rct = 0,8 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită de serviciu:
Rct,ser = 1,4 MPa;
*Coeficientul condiţiilor de lucru: c2 γ =0,9
* Modulul iniţial al deformaţiilor: Ec = 2,7x104 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:
Rs = 365 Mpa;
*Modulul de elasticitateEs = 2x105 Mpa;
24.3. Armătură transversală de rezistenţă - clasa A-I:
* Rezistenţa la întindere transversală:
Rsw = 175 Mpa;
* Modulul de elasticitate:Esw = 2,1x105 Mpa;
25. MOMENTELE DE ÎNCOVOIERE ÎN STÎLP DE LA SARCINILE DE

CALCUL
Pentru a determina valorile eforturilor momentelor de încovoiere care revin stâlpului de la
redistribuţia efortului neechilibrat din grinzi avem nevoie de valoarea momentelor de reazem ale
grinzii şi de raportul rigidităţilor liniare ale stîlpilor de la parter şi etaj.
După tab.2 al p. 18.2 cea mai defavorabilă combinare este 1+2 cu următoarele valori ale
momentelor:
M 21=−307 , 93(kN ×m)
M 23=−208 ,13(kN ×m)
25.1.Efortul momentului de încovoiere în partea superioară a stâlpului de la parter(primului
nivel):
i 859 ,79
M '1=(|M 21|−|M 23|) 1 =(307 , 93−208 ,13 ) =39 , 86 (kN×m)
i1 + i2 859 ,79+1292 , 92 unde:

i1 – rigiditatea liniară a stâlpului de la parter:
I st 213333 ,33
i 1=1 , 33 =1, 33× =859 , 79(cm3 )
H et 330
în care:
*
I st – momentul de inerţie al stâlpului
48
3
b h 40×403
I st = st st = =213333 , 33(cm 4 )
- 12 12
aici:
-
b st =40 cm - conform p.23.6.2:
-
h st =40 cm - conform p.23.6.2:
-
H et =3, 30m=330 cm - conform datelor iniţiale.

i2 – rigiditatea liniară a stâlpului de la etaj:
I st 213333 ,33
i2=2 =2× =1292 , 92(cm3 )
H et 330
25.2. Efortul momentului de încovoiere în partea inferioară a stâlpului de la parter:

'
M 1=0,5 M 1 =0,5×39 ,86=19 , 93(kN ×m)
26. CALCULUL STÎLPULUI LA REZISTENŢĂ
Calculul la rezistenţă a stâlpului se execută ca pentru element excentric comprimat cu

armătură simetrică, la acţiunea următoarelor eforturi:
- N=1944 ,005 kN - conform p.23.5:
-
N l =1652, 45 kN - conform p.23.4:
- M '1=39 , 86 kN ×m - conform p.25.1:
26.1Înălţimea de calcul a secţiunii

h 0 , st =hst −a s=40−3=37( cm)
unde:


a s=3 cm – stratul de protecţie al armăturii
26.2Excentricitatea forţei longitudinale
'
M
e 0 = 1 ≥ea
N
unde:

ea - excentricitatea adiţională a forţei. Se admite valoarea maximă din următoarele
relaţii:
l 330
e a = st = =0 ,55( cm)
- 600 600
hst 40
e a = = =1 , 33(cm)
- 30 30
- e a =1(cm)
Deci, pentru calcul se admite:
49
39 ,86
e0= =0,0205 (m)=2 , 05(cm)
1944 , 005
26. 3Lungimea de calcul a stâlpului primului nivel:
l 0 , st =l st +a=330+15=345(cm )
unde:

lst =330 cm –lungimea stâlpului– conform p.18.1
 a=15 cm – distanţa de la cota superioară a fundaţiei pînă la nivelul podelei primului etaj.
Influenţa flambajului asupra mărimii excentricităţii se ia în consideraţie cu coeficientul:
1
η=
N
1−
N cr
unde:

N cr – forţa critică de pierdere a stabilităţii prin flambaj; p/u elementele cu secţiune
dreptunghiulară se determină cu următoarele relaţii:
l 0 , st
<4
a) Dacă flexibilitatea elementului - h st , atunci η=1
l
4≤ 0 , st <10
b) Dacă flexibilitatea elementului - hst
E b h
N cr =0 , 15 c st 2st
l 0 , st
şi
μs ≤2,5 % , atunci: ( ) hst
l 0 , st
>10
c) Dacă flexibilitatea elementului - h st atunci:
0 , 11
N cr =
l 0, st
( )
h st
2 [
1,6 E c b st h st 0,1+δ e
3 ϕl
+0,1
(
+ μs α s
h0 , st −a s 2
h st) ]
26. 4Flexibilitatea:
l 0 , st 345
λ= = =8 , 625<10
h st 40
unde:

l0 , st =345 cm – conform p.26.3

50
26. 5Forţa critică convenţională:
E c bst hst 4
2,7×10 (100 )×40×40
N cr =0 , 15 =0 ,15× =8710775 , 05( N )=8710 ,775( kN )
l0 , st 2 345 2
h ( ) st
40 ( )
unde:
 Ec =2,7×104 MPa – conform p.24.1.

b st =40 cm - conform p.23.6.2:



μs – coeficientul de armare
- admitem
μs =0 ,018
Coeficientul
μs se adoptă în limitele 0,005 … 0,035
26.6Coeficientul η :
1 1
η= = =1 ,287
N 1944 ,005
1− 1−
N cr 8710 , 775
26.7Excentricitatea totală de calcul :

h 40
e=e 0 η+ st −as =2 , 05×1 , 287+ −3=19 , 64(cm )
2 2
unde:

e 0 =2 ,05 cm – conform p.26.2.
26.8Distanţa dintre centrele de greutate ale armăturilor

A s şi A sc :
z s =hst −2 as =40−2×3=34 (cm)
26.9Înălţimea relativă a zonei comprimate
x 48, 6
ξ= = =1 ,31
h0 , st 37
unde:
N 1944 ,005 ( 1000 )
x= = =48 , 6 (cm)
 0,8 R c bst 0,8×12, 5 ( 100 )×40
în care:
*
Rc =12 ,5 MPa (cu coef. γ c2 =1,1 )– conform p.24.1.
26.10Înălţimea relativă limită a zonei comprimate
51
Conform tab.1.3(vezi anexe) pentru beton cl. C20 şi armătura de cl. AIII
ξ R =0,6
26.11Verificăm condiţia:
ξ≤ξ R
a) Dacă
ξ≤ξ R , atunci:
N
A s = A sc =
(
N e−h0 , st +0,5
R c bst )
R sc z s
b) Dacă
ξ >ξ R , atunci:
Aria necesară a armăturii simetrice se determină în dependenţă de valoarea relativă a
N
ϕ̄n =
forţei longitudinale -
Rc b st h0 ,st
1) cînd
ϕ̄n ≤ξ R
R c b st h0 , st ϕn −ϕ̄ n (1−0,5 ϕ̄ n )
A s = A sc = ×
Rs 1−δ
2) cînd
ϕ̄n >ξ R
În aceste formule:
Ne
ϕn =
- Rc b st h20 , st
a
δ= s
- h0 , st
ϕ̄n (1−ξ R )+2 αξ R ϕn −ϕ̄ n ( 1−0,5 ϕ̄n )
ξ= α =
- 1−ξ R +2 α , aici 1−δ

ξ=1,3<ξ R=0,6
Condiţia nu se respectă, prin urmare vom determina aria armăturii de rezistenţa după p. b.
26.12.Valoarea relativă a forţei longitudinale:

N 1944 , 005(1000)
ϕ̄n = = =1 ,051
Rc b st h0 , st 12 , 5(100 )×40×37
unde:

26.13Verificăm condiţia
52
ϕ̄n ≤ξ R , ϕ̄n =1 , 051>ξ R =0,6
26.14Determinăm aria necesară a armăturii:

R c b st h0 , st ϕn −ξ (1−0,5 ξ ) 10 , 5(100 )×40×37 0 ,557−0 , 943(1−0,5×0 , 943 )
A s = A sc = × = × =2 ,716( cm2 )
Rs 1−δ 365(100 ) 1−0 , 081
unde:

Ne 1944 , 005(1000)×19 ,64
ϕn = = =0 ,557
 Rc b st h0 , st 12 , 5(100 )×40×372
2
as 3
δ= = =0 , 081
 h0 , st 37
ϕ̄n (1−ξ R )+2 αξ R 1 ,051(1−0,6)+2×0 , 063×0,6
ξ= = =0 , 943
 1−ξ R +2 α 1−0,6+2×0 , 063
în care:
ϕn −ϕ̄ n (1−0,5 ϕ̄n ) 0 ,557−1 ,051(1−0,5×1 , 051)
α= = =0 , 063
1−δ 1−0 , 081
Din tabelul 1.4 ( vezi anexe) alegem diametrul barelor în aşa mod, ca aria lor să fie cît
mai aproape de cea necesară din calcul.
real 2
Adoptăm 216 A s =4 ,02(cm ) .
26.15. Verificăm coeficientul de armare:
2 A real
μs , 1= s ≈μ s
b st hst
2×4 , 02
μs , 1= =0 , 005> μ s,min =0 , 001
40×40
Deoarece coeficientul de armare primit după prima aproximare este cu mult mai mic
decît cel adoptat iniţial este necesar de micşorat dimensiunile secţiunii stâlpului şi se repetă
calculul pînă cînd diferenţa dintre aceste două valori nu depăşeşte valoarea de 0,005.
Repetăm calculul pentru b st ×h st =35×35(cm)
l 345
λ= 0 , st = =9 , 85<10
h st 35
E c bst hst 4
2,7×10 (100 )×35×35
N cr =0 , 15 =0 ,15× =5106096 , 4 (N )=5106 , 096( kN )
l 0 , st 2 345 2
-
h( )st
35 ( )
unde:
 Ec =2,7×104 MPa – conform p.24.1.

b st =35 cm - lăţimea secţiunii stâlpului

h st =35 cm - înălţimea secţiunii stâlpului
53

- Coeficientul η :
1 1
η= = =1 ,61
N 1944 ,005
1− 1−
N cr 5106 , 096
-
Excentricitatea totală de calcul :
h st 35
e=e 0 η+ −as =2 , 05×1 , 61+ −3=17 , 8( cm)
2 2
unde:
 0e =2 ,05 cm – conform p.26.2.
- Înălţimea relativă a zonei comprimate
x 55 ,54
ξ= = =1, 735
h0 , st 32
unde:
N 1944 ,005 ( 1000 )
x= = =55 ,54 (cm)
 0,8 R c bst 0,8×12, 5 ( 100 )×35
în care:
*
Înălţimea relativă limită a zonei comprimate – ξ R =0,6
Verificăm condiţia
ξ=1 , 735> ξ R=0,6
Valoarea relativă a forţei longitudinale:
N 1944 , 005(1000)
ϕ̄n = = =1 ,388
Rc b st h0 , st 12 , 5(100 )×35×32
unde:

 h 0 , st =hst −a s=35−3=32(cm)
- Verificăm condiţia
ϕ̄n ≤ξ R , ϕ̄n =1 , 388>ξ R =0,6
Determinăm aria necesară a armăturii:
R c b st h0 , st ϕn −ξ (1−0,5 ξ ) 10 , 5(100 )×35×32 0 ,772−0 , 87(1−0,5×0 , 87 )
A s = A sc = × = × =9 , 97(cm 2 )
Rs 1−δ 365(100 ) 1−0 , 09375
unde:

Ne 1944 , 005(1000)×17 ,8
ϕn = = =0 , 772
 Rc b st h20 , st 12 , 5(100 )×35×32 2
as 3
δ= = =0 , 09375
 h0 , st 32
54
ϕ̄n (1−ξ R )+2 αξ R 1 ,388(1−0,6 )+2×0 , 383×0,6
ξ= = =0 , 87
 1−ξ R +2 α 1−0,6+2×0 , 383
în care:
ϕn −ϕ̄ n (1−0,5 ϕ̄n ) 0 ,772−1 , 388(1−0,5×1 ,388 )
α= = =0 , 383
1−δ 1−0 , 09375
Din tabelul 1.4 ( vezi anexe) alegem diametrul barelor în aşa mod, ca aria lor să fie cît
mai aproape de cea necesară din calcul.
real 2
Adoptăm 225 A s =9 , 82(cm ) .
- Verificăm coeficientul de armare:
real
2 As
μs , 2= ≈μ s
b st hst
2×9 , 82
μ s ,2 = =0 , 016≈ μs =0 , 018
35×35
Coeficientul de armare primit după a doua aproximare este aproximativ egal cu cel adoptat iniţial
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA FUNDAŢIEI SUB STÎLPUL CALCULAT
Valorile eforturilor pentru calculul fundaţiei sunt admise din calculul stâlpului: valorile
maxime ale eforturilor din secţiunea de jos a stâlpului:
- M 1=19 , 93 kN ×m , conform p.25.2:
- N=1944 ,005 kN , conform p.23.5:
27. DETERMINAREA EFORTURILOR
27.1. Dimensiunile tălpii fundaţie se calculă la valorile normate(caracteristice, de serviciu)

ale eforturilor. Acestea din urmă (în cazul dat) se determină cu aproximaţie, împărţind valoarea
lor de calcul la coeficientul mediu de siguranţă al sarcinilor -
γ f =1,15 :
M 19 , 93
M f , n= 1 = =17 , 33(kN ×m)
- γ f 1 , 15
N 1944 , 005
N f , n= = =1690 ,3( kN )
-
γf 1, 15 ,
27.2.Excentricitatea:
M f , n 17 , 33(105 )
e= = =1 , 025(cm )
N f ,n 1690 , 3(103 )
Deoarece valoarea excentricităţii este relativ mică, fundaţia se va calcula ca solicitată centric.
55
28. MATERIALE PENTRU FABRICAREA FUNDAŢIEI

*Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu
γ c 2 =1,0 ):
Rc = 8,5 MPa;Rc = 7,7 MPa;
Rc,ser = 11,0 MPa;
γ c 2 =1,0 ):
Rct = 0,75 MPa;
* Modulul iniţial al deformaţiilor:
Ec = 2,3x104 MPa;
Rs = 365 Mpa;
* Modulul de elasticitate:
Es = 2x105 Mpa;
29. DIMENSIONAREA FUNDAŢIEI
29.1.Aria bazei(tălpii) fundaţiei:

N f ,n 1690 , 3
Af = = 3
=10 , 56(m2 )
R f −γ m d 0 ,18 (10 )−20×1
unde:

N f , n=1690 , 3 kN – conform p.27.1.

Rf =0,18 MPa – rezistenţa de calcul a solului-conform datelor iniţiale
 γ m=20 kN /m3 – greutatea volumetrică a materialului fundaţiei şi a solului de pe
treptele ei.
 d=1,0 m - adâncimea de fundare - adoptată
29.2.Dimensiunea laturilor:
a f =b f =√ A f = √10 , 56=3 ,25 (m)
Admitem
a f =b f =3300 - multiplu la 300
29.3.Aria reală a fundaţiei:

A f =a2f =3,3×3,3=10 , 89(m 2 )
29.4.Presiunea convenţională pe teren de la sarcinile de calcul:

N 1944 ,005
P= = =178 , 51(kN /m2 )
A f 10 , 89
unde:
56
 N=1944 ,005kN – conform p.23.5.
2
 A f =10 ,89 m – conform p.29.3.
29.5.Înălţimea de calcul din condiţia de străpungere:
N 1944 ,005
h0 , f =−0 ,25 (hst +b st )+0,5
unde:
√ R ct +P √
=−0 ,25(0 ,35+0 ,35 )+0,5
0 , 75(103 )+178 ,51
=0 ,548(m)

N f , n=1944 , 005 kN – conform p.23.5.

b st =35 cm - lăţimea secţiunii stâlpului

h st =35 cm - înălţimea secţiunii stâlpului

Rct =0 , 75 MPa (cu coef. γ c2 =1,0 )– conform p.28.1
 P=178,51 kN /m2 – conform p.29.4.
29. 6.Înălţimea totală a fundaţiei:

a) După calcul la străpungere:
h f =h0 , f +a s=54 , 8+3,5=58 , 3(cm )
unde:
o
h0 , f =0 ,548m=54 ,8 cm - conform p.29.5.
o
a s=3,5 cm – stratul de protecţie al armăturii
b) Din condiţii constructive:
1- Din condiţia de încastrare a stâlpului în cutia fundaţiei:

h f =1,5 hst +25=1,5×35+25=77 , 5(cm)
unde:
o st h =35 cm - înălţimea secţiunii stâlpului
o 25 cm – reprezintă grosimea fundului paharului
2- Din condiţia de ancorare a armăturii longitudinale a stâlpului în fundaţie:
- h f =33 d s +25=33×2,5+25=107 . 5(cm )
În final admitem înălţimea fundaţiei egală cu valoarea maximă din cele trei condiţii
h f =107 .5 cm , conform tab.2.2(vezi anexe), reese h f =105 cm şi înălţimea treptelor
h1 =h2 =30 cm
h3 =45cm
Presiunea de la stâlp se transmite fundaţiei prin piramida de străpungere, formată din liniile duse
∘
sub unghi de 45 .
29.7.Pentru determinarea lungimii treptelor desenăm fundaţia în scară(vezi fig.30.1)
Conform fig.30.1 rezultă:
- a1 =b st +2(75+500)=350+2×575=1500(cm)
- a2 =a 1 +2×300=1500+2×450=2400 ( cm)
57
30. CALCULUL FUNDAŢIEI LA REZISTENŢĂ
Calculul fundaţiei la rezistenţă cuprinde două etape:

- Verificarea capacităţii portante la acţiunea forţei tăietoere
- Determinarea armăturii de rezistenţă
30.1.Verificarea capacităţii portante a fundaţiei la acţiunea forţei tăietoare:

Calculul se face pentru treapta inferioară fără a lua în consideraţie armătura
transversală(p/u sec.III-III, vezi fig. 30.1).
* Rezistenţa va fi asigurată dacă se îndeplineşte condiţia
V ≤0,6 R ct bh0,2
unde:
 V =0,5 (af −hst −2h 0 f )P=0,5(3,3−0,35−2×1, 015 )×178 , 51=82 ,11(kN )
în care:
*
a f =3300 mm=3,3 m - conform p.29.2.
h =35 cm - înălţimea secţiunii stîlpului
* st
* h0 , f =h f −as =105−3,5=101 ,5 (cm) - conform schemei de calcul
* P=178,51 kN /m2 – conform p.29.4.

Rct =0 , 75 MPa (cu coef. γ c2 =1,0 )– conform p.28.1
 b=100 cm=1 m – lăţimea unitară de calcul
 h0,2 =26 ,5(cm) - conform schemei de calcul
Verificăm condiţia
V =82 , 11kN <0,6×0 ,75(100 )×100×26 ,5=119250 N =119, 25 kN
Condiţia se respectă, prin urmare fundaţia va rezistă la acţiunea forţei tăietoare.
30.2.Determinarea armăturii de rezistenţă:

Armătura de rezistenţă a fundaţiei se determină din calculul la încovoiere a lungimii
consolei părţii plate a fundaţiei la acţiunea presiunii solului pe talpa fundaţiei. Se precaută
secţiunile periculoase în dependenţă de numărul de trepte, efectuând calculul pentru fiecare
secţiune şi se face armarea după valoarea maximă a ariei.
Secţiunile de calcul(vezi schema de calcul-31.2)
- I - I – ce trece pe marginea stâlpului
- II - II – pe muchia treptei superioare
- III – III – pe marginea piramidei de străpungere
30. 2.1Determinarea armăturii de rezistenţă pentru sec. I-I:
58
30. 2.1.1Efortul de calcul:
M I =0 ,125 P(a f −h st )2 b f =0 ,125×178 ,51(3,3−0 ,35)2 ×3,3=640 ,81( kN×m)
unde:
 P=178,51 kN /m2 – conform p.29.4.

a f =3300 mm=3,3 m - conform p.29.2

b f =a f =3300 mm=3,3 m - conform p.29.2

h st =35 cm - înălţimea secţiunii stîlpului
30. 2.1.2Aria armăturii:
MI 640 , 81(105 )
As ,I= = =19 ,22(cm 2 )
0,9 Rs h of 0,9×365(100 )×101 , 5
30. 2.2Determinarea armăturii de rezistenţă pentru sec. II-II:

30.2.2.1Efortul de calcul:
2 2
M II =0 ,125 P(a f −a 1 ) b f =0 , 125×178 , 51(3,3−1,5 ) ×3,3=238 , 58(kN ×m)
unde:
 P=178,51 kN /m2 – conform p.29.4.

a f =3300 mm=3,3 m - conform p.29.2

b f =a f =3300 mm=3,3 m - conform p.29.2
 a1 =1500 mm=1,5 m - conform p.29.7
M II 238 ,58(105 )
A s , II = = =10 , 16(cm 2 )
0,9 R s h0,1 0,9×365(100)×71 ,5
30.2.3Determinarea armăturii de rezistenţă pentru sec. III-III:
30. 2.3.1Efortul de calcul:

M III =0 , 125 P(a f −a pr )2 b f =0 , 125×178 ,51(3,3−2 ,35 )2×3,3=69 , 8(kN ×m)
unde:
 a pr =b st +2h 0, f =35+2×100=235(cm)=2 ,35( m) - conform schemei de calcul
M III 69 , 8(105 )
A s , III = = =5 , 12(cm2 )
0,9 Rs h0,1 0,9×365 (100 )×41. 5
30.2.4Armarea fundaţiei se va face după aria obţinută pentru sec. I-I(p.30.2.1.2)
Armarea se va face cu ajutorul unei plase cu armătură de rezistenţă în ambele direcţii. Admitem
pasul barelor - s=200
30. 2.4.1Numărul de bare într-o direcţie:
a 3300
n= +1= =+ 1=17 (bare)
s 200
30. 2.4.2Aria secţiunii transversale a unei singure bare:
59
A s , I 19 , 22
f s= = =1 , 13(cm 2 )
n 17
Din tabelul 1.4 ( vezi anexe) alegem diametrul armăturii de lucru, cît mai aproape de cea
necesară din calcul.
real 2
Adoptăm 12 f s =1 ,131( cm ) .
real real 2
Atunci A s , tot =f s ×n=1 , 131×17=19 ,227 (cm )
30. 3.Verificarea eficienţii de armare a fundaţiei:
real
A −A 19 , 227−19 ,22
Δ%= s, tot s , I ×100 %= ×100 %=0 , 036 %
As ,I 19 , 22
Admisibil −5 %< Δ%≤+15 %
În cazul dat avem armare normala ce se încadrează în limita admisibilă, deci armăm
fundaţia cu plasa:
12 AIII−200
P 3240×3240
12 AIII−200
unde:
l p =b p =af −2a s =3300−2×30=3240 - dimensiunile plasei
60
ANEXE
Tabelul 1.1: Tabelul coeficienţilor
α , ξ şi ξ
1 1 , pentru calculul elementelor
încovoiate cu secţiunea dreptunghiulară
ξ=x /h0 ξ 1 =1−0,4 ξ α 1 =ξ (1−0,4 ξ ) ξ=x /h0 ξ 1 =1−0,4 ξ α 1 =ξ (1−0,4 ξ )
0,01 0,996 0,00996 0,31 0,876 0,27156
0,02 0,992 0,01984 0,32 0,872 0,27904
0,03 0,988 0,02964 0,33 0,868 0,28644
0,04 0,984 0,03936 0,34 0,864 0,29376
0,05 0,980 0,0490 0,35 0,860 0,3010
0,06 0,976 0,05856 0,36 0,856 0,30816
0,07 0,972 0,06804 0,37 0,852 0,31524
0,08 0,968 0,07744 0,38 0,848 0,32224
0,09 0,964 0,08676 0,39 0,844 0,32916
0,1 0,960 0,0960 0,40 0,840 0,3360
0,11 0,956 0,10516 0,41 0,836 0,34276
0,12 0,952 0,11424 0,42 0,832 0,34944
0,13 0,948 0,12324 0,43 0,828 0,35604
0,14 0,944 0,13216 0,44 0,824 0,36256
0,15 0,940 0,1410 0,45 0,820 0,3690
0,16 0,936 0,14976 0,46 0,816 0,37536
0,17 0,932 0,15844 0,47 0,812 0,38164
0,18 0,928 0,16704 0,48 0,808 0,38784
0,19 0,924 0,17556 0,49 0,804 0,39396
0,20 0,920 0,1840 0,50 0,800 0,400
0,21 0,916 0,19236 0,51 0,796 0,40596
0,22 0,912 0,20064 0,52 0,792 0,41184
0,23 0,908 0,20884 0,53 0,788 0,41764
0,24 0,904 0,21696 0,54 0,784 0,42336
0,25 0,900 0,2250 0,55 0,780 0,4290
0,26 0,896 0,23296 0,56 0,776 0,43456
0,27 0,892 0,24084 0,57 0,772 0,44004
0,28 0,888 0,24864 0,58 0,768 0,44544
0,29 0,884 0,25636 0,59 0,764 0,45076
0,30 0,880 0,2640 0,60 0,760 0,4560
61
Tabelul 1.2: Asortimentul plaselor sudate din sîrmă de clasa Bp-I
Aria secţiunii transversale,cu pasul S

Diametrul
Plase sudate (mm)
(mm)
50 100 150 200 300
d s, 1 B p I−S1 3 1,42 0,71 0,47 0,35 0,23
P B×L 4 2,52 1,26 0,84 0,63 0,42
d s, 2 B p I−S2 5 3,92 1,96 1,31 0,93 0,65
*Lăţimi standarde ale plaselor sudate: 1040,1140,1230, 1280, 1290, 1340, 1440,
1500,1540,1660,2350,2550,2660,2830,2940,2960,3030,3260,3330,3560,3630 mm
Tabelul 1.3: Înălţimea relativă limită

ξR
Tipul de beton Tipul de armătură Clasa de beton
¿ C 35 ¿ C 35
Beton obişnuit ≤A - III 0,60 0,55
>A - III 0,55 0,55
Beton uşor ≤A - III 0,55 -
>A - III 0,50 -
Tabelul 1.4: Ariia secţiunilor transversale şi masa armăturii
Diam. Aria secţiunii transversale a n bare de armătură, cm2 Masa

mm 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1m,kg
3 0,071 0,14 0,21 0,28 0,35 0,42 0,49 0,57 0,64 0,055
4 0,126 0,25 0,38 0,5 0,63 0,76 0,88 1,01 1,13 0,01
5 0,196 0,39 0,59 0,79 0,98 1,18 1,37 1,57 1,77 0,154
6 0,283 0,57 0,85 1,13 1,42 1,7 1,98 2,26 2,55 0,222
8 0,503 1,01 1,51 2,01 2,51 3,02 3,52 4,02 4,53 0,395
10 0,785 1,57 2,36 3,14 3,93 4,71 5,5 6,28 7,07 0,617
12 1,131 2,26 3,39 4,52 5,65 6,79 7,92 9,05 10,18 0,888
14 1,539 3,08 4,62 6,16 7,69 9,23 10,78 12,31 13,85 1,208
16 2,01 4,02 6,03 8,04 10,05 12,06 14,07 16,08 18,1 1,578
18 2,545 5,09 7,63 10,18 12,72 15,27 17,81 20,36 22,90 1,998
62
20 3,142 6,28 9,42 12,56 15,71 18,85 21,99 25,14 28,28 2,466
22 3,802 7,6 11,4 15,2 19,0 22,81 26,61 30,41 34,21 2,984
25 4,909 9,82 14,73 19,64 24,54 29,45 34,36 39,27 44,18 3,853
28 6,158 12,32 18,47 24,63 30,79 36,95 43,1 49,26 55,42 4,834
32 8,044 16,08 24,13 32,16 40,21 48,25 56,3 64,34 72,38 6,313
36 10,18 20,36 30,54 40,72 50,9 61,08 71,26 81,44 91,62 7,99
Tabelul 1.5: Combinarea diametrelor barelor din condiţii de sudare şi

distanţele minime între ele
Denumirea Valorile diametrului armăturii
Armătura longitudinală 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40
Armătura Bp-I 3 3 3 3 4 4 5 5 - - - - - -
transversală A-I 6 6 6 6 6 6 6 6 6 8 8 8 10 10
Distanţa minimă între barele
100
100
100
150
150
150
200
200
50
50
50
50
75
75
aceleiaşi direcţii
Tabelul 2.2: Dimensionarea fundaţiilor prefabricate

Înălţimea
Înălţimea treptelor
fundaţiei
Schema hf (cm)
(cm) h1 h2 h3
30 30 - -
45 45 - -
60 30 30 -
75 30 45 -
90 30 30 30
105 30 30 45
120 30 45 45
150 45 45 60
63
Tabelul 2.1: coeficientii α si β pentru calculul cadrului transverdal cu imbinarea rigida s
grinzii cu stilpul in nodurile marginale:
calculCoeficienţul de
Valorile coeficienţilor pentru determinarea
momentelor de reazem
Schema de încărcare şi diagrama
momentelor
k
M 12 M 21 M 23 M 32
0,5 -0,072 -0,090 -0,083 -0,083

1 -0,063 -0,091 -0,085 -0,085
2 -0,054 -0,093 -0,087 -0,087
3 α -0,046 -0,095 -0,088 -0,088
4 -0,039 -0,097 -0,089 -0,089
5 -0,033 -0,099 -0,090 -0,090
6 -0,027 -0,100 -0,091 -0,091
0,5 -0,077 -0,079 -0,006 -0,006

1 -0,070 -0,074 -0,012 -0,012
2 -0,062 -0,068 -0,018 -0,018
3 β -0,055 -0,065 -0,022 -0,022
4 -0,048 -0,063 -0,026 -0,026
5 -0,042 -0,063 -0,028 -0,028
6 -0,036 -0,062 -0,030 -0,030
0,5 0,005 -0,011 -0,077 -0,077

1 0,007 -0,017 -0,073 -0,073
2 0,008 -0,025 -0,069 -0,069
3 β 0,009 -0,030 -0,066 -0,066
4 0,009 -0,034 -0,063 -0,063
5 0,009 -0,036 -0,062 -0,062
6 0,009 -0,038 -0,061 -0,061
64

Proiect de Curs

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Proiect de Curs

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

1.

Date iniţiale: V-19

2. AMPLASAREA PLANŞEELOR PREFABRICATE

3. DIMENSIONAREA PANOULUI CU NERVURI

3.1. Lungimea constructivă a panoului:

l p =l 1−0 ,04=5. 769−0 , 04=5 , 729(m)=5729(mm)

3.2. Lăţimea constructivă a tălpii panoului:

3.3.Înălţimea secţiunii transversale a panoului:

3.3.2 Lăţimea secţiunii transversale a grinzii:

- Înălţimea panoului va fi:

3.4. Înălţimeautilă (de calcul) a secţiunii (nervuriilongitudinale) a panoului:

4. MATERIALE PENTRU FABRICAREA PANOULUI

4.1.Beton greu clasa C 25(tratat termic):

5. DETERMINAREA SARCINILOR ŞI CALCULUL EFORTURILOR

Tabelul 1: Valorile normate şi de calcul ale sarcinilor pe 1 m2 de planşeu

5.2. Sarcina de calcul pe 1 m de lungime cu lăţimeaplăcii

5.3. Sarcina de calcul la starea limită de serviciu pe 1 m de lungime cu lăţimea plăcii

6.1. Lungimea de calcul a plăcii (distanţa în lumină dintre nervurile longitudinale):

l 01=b'f −2×100=1220−210=1010 mm=101 cm

6.2. Sarcina de calcul de la greutatea proprie a plăcii

6.5.Înălţimea de calcul a secţiunii transversale a plăcii:

6.8.Determinăm aria armăturii necesare pentru 1 m de lungime a plăcii:

6.9. Armarea plăcii:

6.10.Astfel, în exemplu dat, marca (tipul) plasei va fi:

6.11. Verificarea eficienţii de armare a plăcii:

7. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A PANOULUI ÎN SECŢIUNI NORMALE

Secţiunea în formă de T cu placa în zona comprimată(vezi fig. 3.2).

 b'f =1 ,22 m=122 cm – conform p.3.2.

*Admitem gradul de întindere a armăturii

σ sp+ Δσ sp ≤0 ,95R s ,ser ,

7.7. Coeficientul de precizie p/u eforturile de pretensionare:

7.8.Pretensionarea, luând în consideraţie coeficientul de precizie a întinderii

7.10. Înălţimea relativă limită a zonei comprimate:

Conform tabelul 1.3 ( vezi anexe), reese ξ R =0 ,55

7.11. Verificăm condiţia ξ≤ξ R , 0,08≤0,55

7.12.Aria armăturii de rezistenţă pretensionată:

7.13. Armarea nervurilor panoului:

7.14.Verificarea eficienţii de armare a nervurilor panoului:

8.1. Coeficientul de echivalenţă al armăturii:

 Ec =2,7×104 MPa – conform p.4.1.

8.2. Aria secţiunii ideale (reduse):

 h'f =5 cm – conform p.3.6.

 hn =h p −h'f =28−5=23(cm) – înălţimea nervurii secţiunii de calcul a panoului (vezi fig.

 h'f =5 cm – conform p.3.6.

 hn =h p −h'f =28−5=23(cm) – înălţimea nervurii secţiunii de calcul a panoului (vezi fig.

8.4. Distanţa de la marginea de jos pînă la centru de greutate al secţiunii de calcul a

8.5.Momentul de inerţie al secţiunii ideale (reduse):

 h'f =5 cm – conform p.3.6.

 y 1 = y '1− y 0 =25 , 5−20 ,1=5,4(cm ) - distanţa de la centrul de greutate al plăcii pînă

 hn =h p −h'f =28−5=23(cm) – înălţimea nervurii secţiunii de calcul a panoului (vezi fig.

8.6.Modulul (momentul) de rezistenţă al secţiunii în zona de jos:

8.7.Modulul (momentul) de rezistenţă al secţiunii în zona de sus:

8.8.Distanţa de la punctul de sus al nucleului pînă la centrul de greutate al secţiunii (raza

8.9.Distanţa de la punctul de jos al nucleului pînă la centrul de greutate al secţiunii (raza

8.10.Modulul (momentul) de rezistenţă elastico – plastic în zona întinsă:

8.11.Momentul de rezistenţă elastico – plastic în zona întinsă în stadiul de fabricare şi la

9. PIERDERILE DE TENSIUNI ÎN ARMĂTURA PRETENSIONATĂ

9.1. Pierderile de tensiuni de la deformaţia cofrajelor:

9.2.Pierderile de tensiuni datorită relaxării eforturilor în armătură:

9.5.Pierderile de tensiuni datorită curgerii lente a betonului:

9.5.1.Efortul de precomprimare luînd în consideraţie relaxarea eforturilor din armătură:

9.5.3. Tensiunea în beton la comprimare generată de către armătura pretensionată: