LUCRAREA NR.

SISTEMATIZAREA PE VERTICALĂ
A TERENULUI
 M.I.C.2 – Lucrări practice Lucrarea nr. 3

Să se sistematizeze pe verticală o anumită suprafaţă de teren, necesară

amenajării acesteia pentru diverse obiective de construcţii: terenuri de sport, cvartale
de locuit, aeroporturi, parcuri, reţelele stradale etc.

DATELE PROBLEMEI

Se dă o suprafaţă de teren, pichetată sub formă de pătrate cu latura de 40 m, pe

care s-a executat nivelment geometric de suprafaţă.
Cotele punctelor rezultă din calcule şi sunt trecute pe schiţa topografică a
terenului, sub formă de fracţie.
Schiţa topografică este încadrată într-un sistem de axe rectangular conventional
XOY:

SE CERE
1º. Să se calculeze cota medie ponderată a terenului şi să se determine volumul
lucrărilor de terasamente pentru o platformă orizontală în vederea construirii unui
stadion.
2º. Să se calculeze volumul lucrărilor de terasamente pentru o platformă
înclinată pe direcţia y, cu panta de 1,75 %.
3º. Să se proiecteze şi să se realizeze o platformă optimă cu asigurarea unui
minim de lucrări de terasamente pentru suprafaţa totală dată, în vederea amenajării
unui parc de odihnă şi recreere.

1
 M.I.C.2 – Lucrări practice Lucrarea nr. 3

REZOLVAREA PROBLEMEI

1º. Amenajarea terenului pentru construirea unui stadion

Operaţiile de calcul decurg astfel:
a. Se stabilesc ponderile pentru punctele reţelei de pătrate. Ele sunt stabilite în
funcţie de influenţa punctului în jurul său:
• Pentru punctele de colţ ponderea p = 0,25;
• Pentru punctele laterale p = 0,50;
• Pentru punctele centrale p = 1,00.
b. Se calculează cota medie ponderată a platformei orizontale cu relaţia:

Pentru uşurarea calculelor se consideră o cotă conventională , mai mică, şi

rotunjită în minus, la metri întregi, decât cea mai mică cotă de pe suprafaţa
considerată.
Se calculează astfel diferenţele de cotă “hi” cu relaţia: .
Se calculează apoi diferenţa de nivel “h0” , dintre şi cu relaţia:

Calculele se execută într-un tabel adecvat (tabelul 3.1):

2
 M.I.C.2 – Lucrări practice Lucrarea nr. 3

Sistematizarea verticală a terenului pe o suprafaţă orizontală Tabelul 3.1

Coordonate Cote Diferenţe Cota Cote de
Nr. Ponderi Produse Produse Cli pi
rectangulare teren de cote medie lucru
Pct
X Y H it pi hi hi pi H0 Cli + -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 0 0 87.52 0.25 4.52 1.13 -1.2006 - 0.3002
2 0 40 86.11 0.5 3.11 1.555 0.2094 0.1047 -
3 0 80 85.38 0.5 2.38 1.19 0.9394 0.4697 -
4 0 120 84.66 0.5 1.66 0.83 1.6594 0.8297 -
5 0 160 83.4 0.25 0.40 0.1 2.9194 0.7298 -
6 40 160 84 0.5 1.00 0.5 2.3194 1.1597 -
7 40 120 85.3 1 2.30 2.3 1.0194 1.0194 -
8 40 80 85.99 1 2.99 2.99 0.3294 0.3294 -
9 40 40 86.63 1 3.63 3.63 -0.3106 - 0.3106

86.3194
10 40 0 88.12 0.5 5.12 2.56 -1.8006 - 0.9003
11 80 0 88.85 0.5 5.85 2.925 -2.5306 - 1.2653
12 80 40 87.18 1 4.18 4.18 -0.8606 - 0.8606
13 80 80 86.5 1 3.50 3.5 -0.1806 - 0.1806
14 80 120 86 1 3.00 3 0.3194 0.3194 -
15 80 160 84.68 0.5 1.68 0.84 1.6394 0.8197 -
16 120 160 85.45 0.25 2.45 0.6125 0.8694 0.2173 -
17 120 120 86.55 0.5 3.55 1.775 -0.2306 - 0.1153
18 120 80 87.2 0.5 4.20 2.1 -0.8806 - 0.4403
19 120 40 88 0.5 5.00 2.5 -1.6806 - 0.8403
20 120 0 89.46 0.25 6.46 1.615 -3.1406 - 0.7852
∑ - - - 12.00 - 39.83 - - 5.9988 5.9987
H0' = 83.00m h0 = 3.319m H0 = 86.3194m
; ; mt = ± 0.004 mm

c. Se calculează cotele de lucru notate “ ”, cu relaţia: , i= .

Aceste valori pozitive şi negative reprezintă cât trebuie să ridicăm sau să
coborâm nivelul terenului pentru a putea realiza o suprafaţă orizontală, cu consumul
total al terasamentelor, deci volumul de săpătură să fie egal cu volumul de umplutură.
Volumele se calculează cu relaţiile:

, unde:

= suprafaţa unui pătrat al caroiajului;

= 40 * 40 = 1600 m2.
Calculele se efectuează în coloana 9, 10 şi 11 din tabelul 3.1.
Precizia de calcul a lucrărilor de terasamente se calculează cu relaţia:
; 1600 * 12 = 19.200 m2.

3
 M.I.C.2 – Lucrări practice Lucrarea nr. 3

d. În funcţie de cotele de lucru se realizează în teren suprafaţa orizontală respectivă.

În fiecare punct se trasează cu semnul său cotele de lucru. Se determină prin
interpolare şi se trasează pe schiţă linia de terasamente zero, folosindu-se cotele de
lucru.

2º. Amenajarea terenurilor de pantă dată de direcţia y

Se poate efectua pe orice direcţie, principiile de calcul rămânând aceleaşi ca în
rezolvarea ce urmează. Pentru uşurarea calculelor folosim terenul amenajat anterior,
considerându-l ca o platformă perfect orizontală, deci toate punctele au cota H0.
Rezolvarea decurge astfel:
a. De la linia mediană se calculează cu panta dată diferenţele de cotă, spre dreapta
cu semn negativ şi spre stânga cu semn pozitiv, conform pantei date pe direcţia y.
• H ipr pe linia mediană = H0 ; I = 3, 8, 13, 18.
• H jpr spre dreapta = H0 - (dij / 100) * p% ; j = 4, 7, 14, 17; dij = 40 m.
• H jpr spre dreapta = H0 - (dij / 100) * p% ; j = 5, 6, 15, 16; dij = 80 m.
• H jpr spre stânga = H0 + (dij / 100) * p% ; j = 2, 9, 12, 19; dij = 40 m.
• H jpr spre stânga = H0 + (dij / 100) * p% ; j = 1, 10, 11, 20; dij = 80 m.
În acest fel se calculează cotele proiectate ale tuturor punctelor de pe suprafaţa
considerată, realizând o suprafaţă cu panta de 1.75 % pe direcţia y.

Calculele se efectuează în tabelul 3.2.

b. Determinarea cotelor de lucru:
, cu valori pozitive şi negative, care se trec pe coloana 7.
c. Calculul volumelor de terasamente:
Se efectuează cu ajutorul ponderilor şi a cotelor de lucru; formulele de calcul
sunt:

Precizia de calcul a lucrărilor de terasamente se calculează cu relaţia:

SC =1600 m2 ; n =12;
ST = SC * n = 19.200 m2.

4
 M.I.C.2 – Lucrări practice Lucrarea nr. 3

Amenajarea terenurilor de pantă dată pe direcţia y Tabeul 3.2

Coordonate Cote Cote Cote de
Nr. Ponderi Produse Cli pi
rectangulare teren proiectate lucru
Pct t pr
X Y Hi pi Hi =H0+∆h Cli + -
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 0 0 87.52 0.25 87.72 0.1994 0.0498 -
2 0 40 86.11 0.5 87.02 0.9094 0.4547 -
3 0 80 85.38 0.5 86.32 0.9394 0.4697 -
4 0 120 84.66 0.5 85.62 0.9594 0.4797 -
5 0 160 83.4 0.25 84.92 1.5194 0.3798 -
6 40 160 84 0.5 84.92 0.9194 0.4597 -
7 40 120 85.3 1 85.62 0.3194 0.3194 -
8 40 80 85.99 1 86.32 0.3294 0.3294 -
9 40 40 86.63 1 87.02 0.3894 0.3894 -
10 40 0 88.12 0.5 87.72 -0.4006 - 0.2003
11 80 0 88.85 0.5 87.72 -1.1306 - 0.5653
12 80 40 87.18 1 87.02 -0.1606 - 0.1606
13 80 80 86.5 1 86.32 -0.1806 - 0.1806
14 80 120 86 1 85.62 -0.3806 - 0.3806
15 80 160 84.68 0.5 84.92 0.2394 0.1197 -
16 120 160 85.45 0.25 84.92 -0.5306 - 0.1327
17 120 120 86.55 0.5 85.62 -0.9306 - 0.4653
18 120 80 87.2 0.5 86.32 -0.8806 - 0.4403
19 120 40 88 0.5 87.02 -0.9806 - 0.4903
20 120 0 89.46 0.25 87.72 -1.7406 - 0.4352
∑ - - - 12.00 - - 3.4512 3.4512
H0' = 83.00 m H0 = 83.1194 m p = 1.75%
VU = 5522.08 m3 VS = 5521.92 m3 mt = ± 0.008 mm

3º. Determinarea suprafeţei optime a terenului

Suprafaţa optimă este acea suprafaţă pentru care suma pătratelor abaterilor
punctelor reliefului terenului faţă de ea este minimă.
Suprafaţa rezultată va avea o înclinare atât pe x cât şi pe y, determinată de
pantele respective: ix şi iy, plecând dintr-un punct mediu de cotă necunoscută, notat cu
“a”, numită şi cotă de comandă.
Elementele cunoscute sunt:
- cotele terenului în fiecare punct ( );
- coordonatele rectangulare ale punctelor (xi , yi ) în sistemul ales.
Necunoscutele suprafeţei optime sunt: a, ix şi iy, care se determină prin
rezolvarea unui sistem de ecuaţii normale, realizat din condiţia: [ ] min.

5
 M.I.C.2 – Lucrări practice Lucrarea nr. 3

Forma ecuaţiilor normale este:

na + [x]ix + [y]iy - [Hit] = 0

[x]a + [xx]ix + [xy]iy - [xHit] = 0
[y]a + [xy]ix + [yy]iy - [yHit] = 0

Calculele se fac într-un tabelelul 3.3, în următoarea ordine:

1. Se întocmeşte prima parte a tabelului, cu coloanele 0, 1, 2, 3 şi 4, folosind datele
cunoscute.
2. Se calculează produsele xixi , yiyi , xiyi , xiHit , yiHit , pe fiecare linie din tabel,
iar rezultatele se trec în coloanele 5, 6, 7, 8 şi 9.
3. Se efectuează sumele pe fiecare coloană şi se trec jos pe orizontala sumei. Aceste
sume reprezintă coeficienţii ecuaţiilor normale.
4. Se rezolvă sistemul ecuaţiilor normale, determinându-se necunoscutele a, ix şi iy .
Ecuaţiile normale sunt:

20 a + 1200 ix + 1600 iy – 1726,98 = 0

1200 a +112.000 ix + 96.000 iy – 104.258 = 0
1600 a + 96.000 ix + 192.000 iy – 136.628 = 0

Schema Cholesky - Banachiewicz Tabelul 3.3’

a ix iy L S Control
20 1200 1600 -1726.98 1093.02 -
112000 96000 -104258 104942 -
192000 -136628 152972 -
4.47213 268.32816 357.77088 -386.1645 244.4067 244.4067
200.0000 0.0000 -3.1940 196.8060 196.8060
252.98221 6.04786 259.0301 259.0301
252.98221 -6.04786
200.0000 0.0000 3.1940 iy = -0.02391
4.47213 -4.28520 8.55296 386.1645 ix = 0.01597
a = 87.3033

5. Cu ajutorul necunoscutelor determinate se calculează produsele ix xi şi iy yi

pentru calculul cotelor de lucru.
Valorile se trec în coloanele 11 şi 12 din tabelul 3.3.
6. Formula de calcul a cotelor de lucru este:

Rezultatele se trec cu semnul lor în coloanele 13 şi 14.

6
 M.I.C.2 – Lucrări practice Lucrarea nr. 3

7. Calculul volumului de terasamente se face cu ajutorul relaţiilor:

VU = SC ⋅ ∑ (cli pi ) + = 2294.12 m3
VS = SC ⋅ ∑ (cli pi ) − = 1725.32 m3
Pe coloanele 15 şi 16 se fac produsele şi se trec separat pe fiecare linie, pe
coloana pozitivă sau negativă. Se însumează pe ultima linie suma acestor produse.

Observaţie:
Dacă dorim să realizăm o suprafaţă optimă în care să asigurăm şi bilanţul
terasamentelor, adică volume egale de umplutură şi săpătură, atunci trebuie să
introducem ponderile punctelor cotate.
În acest caz , sistemul ecuaţiilor normale va fi:

[p]a + [px]ix + [py]iy - [pH] = 0

[px]a + [pxx]ix + [pxy]iy - [pxH] = 0
[py]a + [pxy]ix + [pyy]iy - [pyH] = 0

Restul operaţiilor sunt aceleaşi.

7
 M.I.C.2 – Lucrări practice Lucrarea nr. 3

Determinarea suprafeţei optime a terenului Tabelul 3.3

Cote de Nr
Nr Produse Cli pi
xi yi pi Hit (m) xi xi xi yi yi yi xi Hit yi Hit a ix xi iy yi lucru Cli pct.
pct.
+ - + -
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
1 0 0 0.25 87.52 0 0 0 0 0 0 0 - 0.217 - 0.05417 1
2 0 40 0.5 86.11 0 0 1600 0 3444 0 -0.956 0.237 - 0.11852 - 2
3 0 80 0.5 85.38 0 0 6400 0 6830 0 -1.913 0.011 - 0.0054 - 3
4 0 120 0.5 84.66 0 0 14400 0 10159 0 -2.869 - 0.225 - 0.11272 4
5 0 160 0.25 83.4 0 0 25600 0 13344 0 -3.825 0.078 - 0.01957 - 5
6 40 160 0.5 84 1600 6400 25600 3360 13440 0.639 -3.825 0.117 - 0.05855 - 6
7 40 120 1 85.3 1600 4800 14400 3412 10236 0.639 -2.869 - 0.227 - 0.22665 7
8 40 80 1 85.99 1600 3200 6400 3440 6879 0.639 -1.913 0.040 - 0.0396 - 8
9 40 40 1 86.63 1600 1600 1600 3465 3465 0.639 -0.956 0.356 - 0.3558 - 9

88.0033
10 40 0 0.5 88.12 1600 0 0 3525 0 0.639 0 - 0.178 - 0.08895 10
11 80 0 0.5 88.85 6400 0 0 7108 0 1.278 0 - 0.269 - 0.13455 11
12 80 40 1 87.18 6400 3200 1600 6974 3487 1.278 -0.956 0.445 - 0.44465 - 12
13 80 80 1 86.5 6400 6400 6400 6920 6920 1.278 -1.913 0.168 - 0.1684 - 13
14 80 120 1 86 6400 9600 14400 6880 10320 1.278 -2.869 - 0.288 - 0.28785 14
15 80 160 0.5 84.68 6400 12800 25600 6774 13549 1.278 -3.825 0.076 - 0.03795 - 15
16 120 160 0.25 85.45 14400 19200 25600 10254 13672 1.916 -3.825 - 0.055 - 0.01383 16
17 120 120 0.5 86.55 14400 14400 14400 10386 10386 1.916 -2.869 - 0.199 - 0.09953 17
18 120 80 0.5 87.2 14400 9600 6400 10464 6976 1.916 -1.913 0.107 - 0.0536 - 18
19 120 40 0.5 88 14400 4800 1600 10560 3520 1.916 -0.956 0.263 - 0.13172 - 19
20 120 0 0.25 89.46 14400 0 0 10735 0 1.916 0 - 0.240 - 0.06007 20
∑ 1200 1600 - 1726.98 112000 96000 192000 104258 136628 - 0.01597 -0.02391 - - 1.43382 1.07833 -
ix = + 0.01597 iy = - 0.02391 a = 87.3033 VU = 2294.12 m3 Vs = 1725.32 m3