Compatibilitatea materialelor electroizolante în sisteme de izolaţie
Stanciu Andreea-Raluca, 2205B
Rezumat
Lucrarea prezintă o procedură originală utilizată pentru selectarea materialelor care formează un sistem de izolare. Datele
obținute ca urmare a aplicării testului de compatibilitate a materialelor izolante electrice sunt date în comparație cu cele
obținute în cazul testării complete a sistemului de izolație în conformitate cu metodologia standardizată.
1. Introducere
Siguranţa în funcţionare şi fiabilitatea unei maşini
electrice sunt rezultatul unei bune selecţii a materialelor
care compun sistemul de izolaţie, precum şi al utilizării unei
tehnologii de realizare corespunzătoare.
O estimare sigură a condiţiilor în care funcţionează un
sistem de izolaţie nu este posibilă. În consecinţă, o selecţie
corectă a materialelor care compun un sistem de izolaţie
poate fi realizată numai prin testarea sistemelor de izolaţie
complete. Doar aceste încercări, denumite încercări
funcţionale accelerate, pot dovedi că materialele sunt
corespunzătoare pentru o anumită utilizare.
Testarea materialelor electroizolante sau a sistemelor de
izolaţie se face după metodologia recunoscută pe plan
internaţional pentru evaluarea anduranţei termice 1-6.
Aceste încercări durează mult şi sunt costisitoare.
Pentru preselecţia materialelor electroizolante dintr-un
sistem de izolaţie, se poate aplica procedeul prezentat mai
jos. Acest procedeu nu necesită prea mult timp şi furnizează
rezultate care au o valoare calitativă, de îndrumare.
2. Compatibilitatea materialelor electroizolante
În principal, componentele unui sistem de izolaţie sunt
grupate în trei categorii:
 izolaţia conductoarelor;
 izolaţia de crestătură, între faze şi la capete de bobină
(folia electroizolantă);
 lacul de impregnare.
Materialele care pot asigura maşinilor electrice o durată
de viaţă mai mare, temperaturi de funcţionare mai ridicate şi
capacităţi la suprasarcină mai mari sunt emailul
conductorului de bobinaj şi agentul de impregnare a
bobinajului.
În consecinţă, procedeul pentru verificarea
compatibilităţii materialelor urmăreşte, cu precădere, aceste
părţi ale sistemului de izolaţie.
 Chim. Elena ROTAR – cercetător ştiinţific gr. III, ing. Aurora JOGA
– cercetător ştiinţific gr. III, ing. Liliana PUŞCAŞ – cercetător
ştiinţific gr. III, ICPE SA – Centrul 5.
Incompatibilitatea dintre emailul conductorului de
bobinaj şi agentul de impregnare poate fi de două tipuri:
 incompatibilitate pe termen scurt (emailul de pe
conductor se dizolvă în agentul de impregnare sau în
solventul acestuia) - se manifestă prin înlăturarea parţială
sau totală a emailului de pe conductor;
 incompatibilitate pe termen lung (interacţiuni de
natură fizică exercitate asupra emailului conductorului de
bobinaj combinate cu efectele date de contactul cu celelalte
materiale din sistem, în special cu izolaţia de crestătură) - se
manifestă după un timp de funcţionare prin scurtarea duratei
de viaţă a sistemului.
3. Verificarea compatibilităţii materialelor
electroizolante
Procedeul de verificare a compatibilităţii materialelor
electroizolante componente ale unui sistem de izolaţie are la
bază metodele de evaluare a anduranţei termice pentru
materiale electroizolante
1, 2 şi a clasei termice pentru sisteme de izolaţie
3-6. În consecinţă, acesta constă în expunerea unor seturi
de epruvete la îmbătrânire accelerată urmată de aplicarea
unei încercări de control.
Fig. 1.
Epruvetele utilizate se execută din conductor de bobinaj
şi sunt de mai multe tipuri:
 torsadă (Fig. 1) 7;
 torsadă impregnată;
 torsadă înfăşurată cu folie electroizolantă (Fig. 2)
şi impregnată.
Îmbătrânirea accelerată constă în expunere termică la o
anumită temperatură, aleasă în funcţie de clasa termică a
sistemului în care vor funcţiona materialele, urmată de
condiţionare la temperatura camerei. Deoarece, după o
perioadă de încălzire a conductorului, urmează o perioadă
de răcire,
 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 56 (2008), Nr. 3 57
îmbătrânirea accelerată este mai mult de natură  condiţionare timp de trei ore la 20 C;
termomecanică decât termică.  măsurarea tensiunii de străpungere după 50, 100,
150, 200, 250 şi 300 cicluri de îmbătrânire.
Variaţia tensiunii de străpungere cu durata de
îmbătrânire este prezentată în Fig. 3 pentru sistemele I şi II
şi, respectiv, în Fig. 4 pentru sistemele III şi IV.

Fig. 2.

După efectuarea unui număr de cicluri de îmbătrânire,

de exemplu 50, 100, 150 etc., se aplică încercarea de
control, parametrul măsurat fiind tensiunea de străpungere.
Pentru interpretare, se trasează curbe ale variaţiei
tensiunii de străpungere în funcţie de durata de îmbătrânire
şi se analizează comparativ.

4. Experimentări, rezultate şi discuţii

Primele preocupări privind compatibilitatea materialelor
electroizolante, în cadrul S.C. ICPE S.A., datează din
perioada anilor ‘80 şi au vizat, în special, compatibilitatea
dintre diverse tipuri de emailuri pentru conductoare de
bobinaj şi agenţi de impregnare pentru clasele termice B
(130 C) şi F (155 C). Fig. 3. Variaţia tensiunii de străpungere cu durata de îmbătrânire
pentru sistemele I şi II:
După 1990, datorită intenţiei producătorilor de maşini 1 - curba pentru torsade din Cu-ET-2-180; 2 - curba pentru torsade
electrice de a extinde clasa de izolaţie H (180 C) de din Cu-ET-2-180 impregnate cu lac
la anumite motoare speciale şi la cele standard, testele de REMISOL TL 565; 3 - curba pentru torsade din Cu-ET-2-180
compatibilitate s-au efectuat mai ales pentru materiale care înfăşurate cu folie KAPTON tip H şi impregnate cu lac REMISOL
puteau fi utilizate în aceste sisteme 8. TL 565; 4 - curba pentru torsade din Cu-ET-2-180 înfăşurate cu
În continuare, se prezintă rezultatele obţinute pentru folie Trivoltherm NKN şi impregnate cu lac REMISOL TL 565.
patru variante de sistem de izolaţie ale căror componente
principale sunt prezentate în Tab. 1.
Tab. 1. Sisteme de izolaţie pentru clasa termică H (180 C).
Componente principale.
Nr.
Reper Sistem I Sistem II Sistem III Sistem IV
crt.
1. Conductor
Cu-ET-2-180

Cu-ET-2-180
Cu-ET-2-180

Cu-ET-2-180

bobinaj

2. Izolaţie
Kapton tip H

Kapton tip H
Trivoltherm

Trivoltherm

crestătură şi
NKN

NKN

între faze

3. Agent de
Lac C 61

Lac C 61
Lac remisol TL

Lac remisol TL

Fig. 4. Variaţia tensiunii de străpungere cu durata de îmbătrânire

impregnare pentru sistemele III şi IV:
565

565

1 - curba pentru torsade din Cu-ET-2-180; 5 - curba pentru torsade

Pentru fiecare variantă de sistem, s-au testat câte 90
epruvete, respectiv câte 30 epruvete din fiecare tip realizat.
Regimul de testare a constat în:
 expunere termică la 240 C, timp de o oră;
din Cu-ET-2-180 impregnate cu lac C 61; 6 - curba pentru torsade
din Cu-ET-2-180 înfăşurate cu folie KAPTON tip H şi impregnate
cu lac C 61; 7 - curba pentru torsade din Cu-ET-2-180 înfăşurate
cu folie Trivoltherm NKN şi impregnate cu lac C 61.
Analiza curbelor se efectuează luând ca referinţă variaţia
tensiunii de străpungere cu durata de îmbătrânire pentru
torsadele din Cu-ET-2-180
(curba 1).
 Bibliografie
1. Fara, V-Conversia energiei soalre in energie termica
2. Bazele fizice ale conversiei energiei solare
3. Spanulescu, I- Celule soalre
4. Dimo, P-Sistemul energetic planetar
5. Surse regenerabile de energie
6. Chiuta, Sisteme de achizitie – vol 1
7. Chiuta, Sisteme de achizitie – vol 2
8. Pagini web in domeniul energiei
9. Universul energiei
10. Tomesc, F-Conversiunea energiei si surse
11. Danescu A.-Utilizarea energiei solare
12. Nitu, V.-Energetica generala si conversia energiei
13. Nitu, V-Economia energeticii – vol.1
14. Nitu, V-Economia energeticii – vol.2
15. Malita, M-Prezentul si viitorul energiei solare
16. Chiuta, I-Conversia energiei
17. Oncescu, T-Conversia fotochimica si stocare
18. ENERG nr. 10
19. ENERG nr. 11
20. ENERG nr. 12
21. ENERG nr. 13
22. ENERG nr. 14
23. ENERG nr. 15
24. Conversia energiei
25. Mercea, F-Economia de energie – vol 1
26. Mercea, F-Economia de energie – vol 2
27. Sisteme fotovoltaice
28. Sisteme de conversie a energiilor regenerabile
29. Popper, L.-Initiere in Energetica
30.Lucian,V.-Resurse si instalatii de producere
31.Cazacu,M.D.- Noi tehnologii de conversie
32.Sisteme de conversie a energiilor regenerabile
Alte referinte bibliografice:
1.Jean-Pierre Petit- Si pentru cativa amperi in plus
2.Afacerea facebook