Litere

Anul II, sem. I, 2020-2021

Sintaxă
Prof. dr. abilitat Camelia Stan
camistan@gmail.com
camelia.stan@litere.unibuc.ro

Curs 3 (19/21/23.10.2020)

Concepte ale sintaxei analitice moderne (continuare)

Restricţie combinatorie: constrângere impusă de o unitate sintactică asupra alteia/altora,
limitare a libertăţii de combinare.
Sunt menţinute în gramatica generativă şi în alte modele teoretice, cu o altă
interpretare.
Cf.: conceptul generativ filtru. Ex. filtrul de caz: orice constituent sintactic nominal
(= grup nominal) exprimat fonologic are (trăsătură de) caz.
Cf.: conceptul constrângere (în Teoria Optimalităţii, sintaxa optimalistă).
Cf.: condiţie de bună formare (sintactică) ‒ în terminologia mai multor tipuri de
abordare modernă.
Tipuri de restricţii ‒ variate. Mai importante sunt: restricţiile de formă gramaticală, restricţiile
lexicale.
1. Restricţii de formă gramaticală

(i) Acordul: repetarea informaţiei gramaticale.

Acordul adjectivului cu substantivul: repetarea informaţiei de gen, număr, caz,
cu/fără repetarea desinenţei care exprimă informaţia (operă interesantă, lucrare
interesantă).

Situaţie specială: acordul dintre numeralul cardinal utilizat adjectival şi nume

‒ două cireşe (numele impune numeralului genul şi cazul, numeralul impune
numelui informaţia de număr; numeralul are informaţie de număr
intrinsecă).

Acordul verbului cu subiectul: repetarea informaţiei de persoană şi de număr (El

citeşte).

(ii) Recţiunea (regimul): impunerea informaţiei gramaticale de către un termen

care nu conţine informaţia respectivă.

Tipuri
Recţiunea de caz (regimul cazual)
Ex.: regimul cazual al verbului
- nominativ (cazul numelui predicativ cerut de verbele copulative)
El este copil;
- acuzativ (cazul complementului direct cerut de verbele tranzitive)
Cumpără mere;
 - dativ (cazul complementului indirect cerut de anumite verbe)
Dau copiilor mere.
Ex.: regimul cazual al prepoziţiei
- acuzativ (cele mai multe prepoziţii)
în casă;
- genitiv (asupra, contra, împotriva, în faţa, în jurul, în stânga etc.)
împotriva curentului;
- dativ (conform, contrar, datorită, graţie, mulţumită, potrivit)
conform aşteptărilor, datorită ţie.
Recţiunea prepoziţională (regimul prepoziţional): obligativitatea construcţiei cu
prepoziţie şi selectarea unică a prepoziţiei (verb: a apela la, a depinde de;
adjectiv: apt de, atent la, sigur de).
Recţiunea conjuncţională (regimul conjuncţional): obligativitatea construcţiei cu
conjuncţie şi selectarea unică a conjuncţiei (verb: a dori să, a şti că; adjectiv:
sigură că).

2. Restricţii lexicale: limitarea libertăţii de combinare în funcţie de compatibilităţile

semantice.

Corespund conceptului selecţional (restricţie selecţională, regulă selecţională,

trăsătură selecţională) din gramatica generativă.

Ex.: verbul a adnota + subiect [uman] + obiect direct [text]; a mitui + subiect
[uman] + obiect direct [uman]
Unităţile sintaxei analitice: cuvântul, sintagma, grupul sintactic/sintagmatic, enunţul.
1. Cuvântul sintactic ‒ unitatea minmală: cuvântul considerat sub aspectul valenţelor sale
sintactice.

2. Sintagma: unitate care include două unităţi minimale, între care se actualizează o
singură valenţă.
Ex.: cartea este interesantă
Sintagmele:
- cartea este (subiect + predicat copulativ; actualizarea valenţei e marcată
prin acordul verbului cu subiectul şi prin atribuirea cazului nominativ de
către verb subiectului, verbul şi subiectul îşi impun reciproc restricţii de
formă gramaticală);
- este interesantă (verb copulativ + nume predicativ; actualizarea valenţei
de nume predicativ a copulativului);
- cartea... interesantă (sintagmă discontinuă; actualizarea valenţei e
marcată prin acordul adjectivului nume predicativ cu subiectul).
Tipuri de sintagme
(i) Criteriul distribuţional
- Sintagme endocentrice: distribuţia sintagmei ca ansamblu coincide cel
puţin cu distribuţia unui constituent a său.

2
 Sintagmele de subordonare: distribuţia coincide cu distribuţia unui
constituent, care este centrul/nucleul sintagmei; celălalt constituent este
adjunct.
Ex.: cartea interesantă
Testul suprimării constituenţilor:
Citesc cartea interesantă.
Citesc cartea (în poziţia sintactică de complement direct al
verbului pot apărea sintagma integrală sau numai substantivul;
adjectivul este suprimabil în prezenţa substantivului).
*Citesc interesantă (structură agramaticală, deoarece adjectivul
nu poate apărea în absenţa substantivului; substantivul este
nesuprimabil în prezenţa adjectivului).
Termenul a cărui distribuţie coincide cu distribuţia sintagmei
integrale este centrul sintagmei. Termenul a cărui distribuţie
diferă de distribuţia sintagmei integrale este adjunct. Centrul
este nesuprimabil în prezenţa adjunctului. Adjunctul este
suprimabil în prezenţa centrului.

Sintagmele de coordonare: distribuţia coincide cu distribuţia fiecărui

constituent. Constituenţii sunt succesiv suprimabili, cu condiţia de a fi
suprimată şi conjuncţia coordonatoare.
Ex.: Ziarele şi revistele îl plictisesc.
Testul suprimării: Ziarele îl plictisesc., Revistele îl plictisesc.

Sintagmele apozitive: distribuţia coincide cu distribuţia fiecărui

constituent dacă cei doi constituenţi au aceeaşi formă cazuală.
Constituenţii sunt succesiv suprimabili.
Ex.: Trimit o invitaţie Mariei, colegei mele.
Testul suprimării: Trimit o invitaţie Mariei., Trimit o invitaţie colegei
mele.
Dacă baza apoziţiei este într-un caz diferit de nominativ, iar apoziţia este
în nominativ, baza este centru şi apoziţia este adjunct.
Ex.: Trimit o invitaţie Mariei, colega mea., Trimit o invitaţie Mariei.
*Trimit o invitaţie colega mea (structură agramaticală, baza este
nesuprimabilă).

- Sintagme exocentrice: distribuţia sintagmei nu coincide cu distribuţia

constituenţilor săi. Termenii nu sunt suprimabili. Sintagma nu are centru.
Ex.: Această carte este interesantă.
Sintagmele:
- această carte (*această este interesantă, *carte este interesantă,
structuri agramaticale);
- este interesantă (*această carte este, structură agramaticală; această
carte interesantă, structură gramaticală, dar care nu constituie o
propoziţie).

(ii) Criteriul calităţii morfologice a centrului

3
 - Sintagme verbale (este interesantă).
- Sintagme nominale (carte interesantă).
- Sintagme adjectivale (utilă mie).
- Sintagme adverbiale (departe de mine).
- Sintagme prepoziţionale (în casă).

3. Grupul sintactic

4. Enunţul