"-..

'---P _j/~···. Il':' 3 '1 <) ~ .-&>

(p l) 6't__ _..... v O\_'-~___ !i

UNIVERSITATEA DIN BUCURE$ F ACUL T ATE A DE TEOLOGIE

EPOCA FANARIOTILOR

_-

TEZA PENTRU LICENTA

DE

IEREMIA HAGIU

PREOT LA SANTA EP1SCOPIll DE HU~I

I

I ~

B.C.U.- IASI 588933

1111111111111 "" I" III " 11111

BUCTJRESCI

TIPOGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH GaBL

20, - STRADA DOAMNEI, - 20

Biserica Kalinderu 189S

COMISIUNEA EXAMINATOARE

Presedinie :

Membrii

PRo pONsr. PHlRICESC{J P-L c. P:RBICEANU

PRo ]'f. ]'fITZULESCU

PRo f. PORNOIU

pR. fIMEN f'ITE;;>TEANU

SBtea, SantteL Safe

,

Ored ccl'mi indeplinesc 0 saCT(f, datorie cledicdnd Prea Sdntiet Voastre lucrar eo. de f'aP1.

Motivele carr me indeamna let aceasia sum: dictate de um. v itt sentiment de remtno$tintct ce Ve datoresc p entru. inatt« soiicitudine cu. care m' ati gratificat.

Ctildura. etc care am fost primitatunci cdnd intdia oard. am imbratilJat sacra misittne sacerdotold , buna-vointa $i ajtltorul moral ce 'mi-ati acordat in tot-d' auna 'mi-a dat prilejul sa ved in persoana Prea Stintiei Voastre, pe barbatu; doriritor, pe proiectorul $i pe bine-tacetorul mett eel mar mare.

Voitt fi toarte mctgulit in inima mea Prea Sdntite, dacii 'm; veti ingadui a'mr mamitesta in chip vlfrjut sentimentele mele de recunoscinta primind declicatiunea acesiei lucrarr. Multumireel sufleteasca ua fi cu. ateU mar mare cu. edt aceet prinos Vi-l aduc din ininui curat/i, ca. tun. omagitt de recuno$tinta $i muliumire.

Remdn Cit eel mar addnc respect, recunostinui si denotament,

«i P1~ea 8c'intler VOclst1'e serv, IEREMIA HAGIU

f!1.~:Jo-rb/or nzeZ

deosebita consitleraiiwne

&aebJ~b' dFblulub' meti Octacr

iubiye nestyalnutata.

I

I

PRECUVENTARE

Istoria Bisericei Romano, este istoria vie tel religiose a poporului ce s'au altoit pe acele elemente din a carol' introlocare s'a urzit poporul rornanesc. Vechimea el dar, sa urea pana la origina poporului roman si se identifica cu tnsust istoria nationalitatel si a vietit de stat a romanilor, Fasele

' "., .

prin care a trecut biserica de la Inceput f?i pana aslaql

sunt numerose. Din chiar primul moment al existentst sale, ea a avut a indura multe f?i crude incercan prin imprejurarile timpulul.Faptul ca s'a rnentinut si a ajuns in starea in care se gasef?te astadf, se datorests in primul loc Provi den tel' Divine care a ocrotit'o; iar in al doilea Ioc luptelor inversunate purtate cu succes de marit ierarht at bisericet nostre nationala carl dupa curgerea vremurilor s'au succedat in \naltele dernnitatt bisericesn, Neperitore VOl' fi din

, "

mntea romanilor numele hn Dosoftel, Varlaam, Teodosie,

Stefan, Jacob Starn ate, Veniamin, Grigorie etc, carl' in timpii cand biserica era amenintata in acea-ce avea mal sacru si

'. .. ,

mal scump - in Iimba cultulut, - au salvat prin a lor

activitateodorul cel mal pretios al natiunej,

Ca factor cultural, Biserica nostra a jucat un 1'01 imens in tote periodele. Daca luam in considerare timpurile de restriste si de trista memorie, cand rornanul coplesit de

' , ,

natiunt streine era impilat fara mila, cand de f?i se gasea

II

. in tara lUI era totust considerat si tratat ca un strein, nu-

, , ,

mal cu datorit 91 fara drepturt, - dupa cum marturiseste istoria ca s'au lntarnplat cu el in diferite tim purl, - apot putem afirrna l[tra contradicere ca daca s'a 9i sustinut, apoI acesta numai prin mijlocul religiunet 9i bisericet.

Biserica a fost tot-d'a-una institutiunea cea mal sacra

,

si mat mantuitore cu care ne-arn aparat si conservat in

, ,

timpurile de grea incercare, nationalitatea, datinile, traditiunele si limba care este odorul cel mal scump al unei na-

, '

tiuni. Biserica fiind prin urrnare pentru roman: fundarnentul

pe care se razima existenta lor nationata, Voivodit lor" n'au nimicit'o 91 nici au surpat'o, ci rezematt peEa, pe credinta tare S1 nestramutata in A-Tot-Puternicul, biruiau.pe poporele carl ~autau sa nimicesca existenta lor S1 faceau fericirea

, . ,

poporului,

Dupa atestatiunile istoriet politice 9i ecclesiastics, biserica, ca si statul all avut timpun de tnflorire 9i de asuprire ; iar acesta dupa aceleasi atestatiunl au depins forte mult de la capit statulut si bisericei precum si dela linistea

, "

vrernurilor, Politica intelepta purtata de unit dintre Do mrii-

torn principatelor, ad use mult folos bisericei nostre nationale. Profiturt reale, tnsa biserica rornana n'au avut de cat atunci cand in inaltete dernnitatr se gaseau pamentcnt Au fost nu-l yorba si dintre streint barbatt cu vedert mal largt

, . , L

carl facend abstractiune de nationalitate, aflandu-so in ierarhia bisericel rornane cugetau 9i simteau rornaneste.

Un Antim Ivireanul, un Filaret al IT-lea Mitropolitul Ungro-Vlahiel sunt pentru biserica romana de aceiast inscmnatate ca 9i un Varlaam, Dosoftei etc. Pentru aceiasi istoria aminteste de el cu m ulta veneratiune.:

, ,

Istoria bisericet rornane, pentru not ca natiune presint a importanta cea mal mare, de aceia si studiul ei ar trebui sa ne intereseze petotl A cunoste trecutul bisericel na-

, ,

tiunei din 'care ·f(_lcem parte este tot atat de necesar ca 91

III

cunostinta trecutulut natiunei nostre, Numai prin posesiunea unet ast-fel de cunostinte putern constata progresul sau

, , b

contrariul.

Din diferite irnprej urart cercetarils pe acest teren sunt forte putine. Materialul istoric trebue adunat inca, ead numal a93. istoria se pote cladi.

Din causa putinelor lucrarl de natura acesta greu mi-a Iost 9i difieultat1 marl am intampinat, atunci cand propuindu-mt a Ina ca subiect al tesel mele pentru licenta in teologie din istoria bisericet romano mi-am ales « epoca fanariotilor». Insemnatatca acestei partI cu care me voiu ocupa in paginele ce urmeza este incontestabila.

Nu cred tnsa ca voiu f tratat acest subiect asa precum ar fi trebuit, tOtU91 tinendu-se sama de imprejurari voiu fi scuzabil lnlru-catva, mal ales ca am mel'S pe 0 eale cam greu de parcurs.

N'am pretentiunea de a fi facut 0 lucrare cornplecta, dupa cum nict n'arn pretentiunea de a fi adunat macar tot aceia ee se gaseste relativ de acest subieet.

Isvorele de care n'am servit In tratarea lUI, sunt cilate la locurile respective. In cea ce priveste planul dupa care am lucrat, l-am credut eel mal potrivit, de ,6re-ee cuprinde mal mull sau mal putin tot aceia ce priveste pe biserica romana. Aeeste consideratinnj m'au deterrninat a-I adopta.

PRIVIRE GENERAlA ASUPRA EPOCEI FANARIOTE

Se dice - 9} eu drept cuvent -ea patria nostra a fost sugrumata rde a9a numitil fanarioti 1) timp mal bine de un secoJ. Acesta afirmatiune esle lntemeiata si drepta intru cat el (fanariotil) prin viclenie, siretlic, venalitate si rapaeitate au facut patriel nostre mal mult reu de cat chiar eel laltl invadatort carl usau de anne si violenta. Strimtorat'i si impilatl de nemilosul si flamand~l neam ina carui stap'anire am fost supusl, onorea si avutul romanilor era la discretiunea fanari~tulu1 dom~ 91-a tuturor ipoehimenilor Sel.

In tntregul interval al domniei fanariote, desnodamantul eel mal faLal se desfasura si biata nostra tara are nenorocirea sa sufere grele ~i cumplite ineerearl;' dar nernul 1'0- manesc, dice antisemitul Mina Savel, s'a ridieat mal otelit

, '

din lupte fiJi nevol, mal plin de barhatie fiJi de viata, s'a

1) Se afJa in Constantinopol un cartal numit Fanar situat in lungul cornuluf de aur, aprope de 0 p6rta care inca din timpii tmparatilor de Orient se numea llo"'f) ~ou 'f'uyap[oo. Acest cartal, ce cuprinde biserica, cas a si scola patriarchala, este mal intreg locuit si asta-dt de greet, Catre mijlocul sec. X Vl l-lea se afla acolo pana la :20 de lamiln, Iormand un Ieliu de aristocratie, care pe langa allele, se deosehea de restul natiunef, prin dibacie si bogatiile sale. Totust acosta era 0 aristocratie Indoelnica. Jumatate europena si jumatate asiatica com pus a in origina din rernasitete cleruluI mire an din Constantinopol, arnestecata mal apoI cu singe italian dupa cum se dovedeste din rna! multe nume de familiI proprit, precum: Giulani, Mavrocordato, Moruzi , Rizo etc, uncle din aceste famili! se dati de 0 origina ~i rna! ilustra l?ipurtand numele de Cantacuzino de Paleolog, de Commen pretinzand a se trage direct din casele imperiale ale Constantino pole! si ale Trapezunde! risipite dicand eI, dar nu stinse prin caderea imperiulul. (Mis ail, Revista Romana pag 424).

12

calit ca ferul prin foc si s' a renascut ca fabulosa pasere phenix din- cenusa sa 1).'

Domnul . grec si in tregul seu aparat fiind de natiune stre-

,

ina de cea a terer, i:;;l pote lnchipui or'[ cine care era tinta

finala a lor :;;i linia de purtare fata de poporul rornanesc. Separati prin 0 adanca prapastie de nationalitate, odata aflatl in tara rornanesca tota silinta lor se concentreza in stringere de avert prin tot felul de mijloce imorale S1 condamn ate 'de Jegile umanitatei in capatuirea tuturor r'udeJor ~i simpatriotilor si in vtendlnta fara margent de transformare a terilor romano ~'1 't'i,j liSa. l'pa.lX,[O:.

Unitf cu alll greet de trampa lor de prin Rumelia si alte part; ale Turcief, Fanariotn se respandesc cu gramada sub Radu cel Mare :;;i urrnasit lUI, se inavutesc curand prin comerciu, mal ales prin carnata, ca jidanit in evul mediu :;;1 asta-d) :;;i devin unit arendast, altil calugarl, alti] dascalt. Ca dascali mal ales si ca confesori el conrup moravurile patriarchate ale romahilor si dupa cum stramosi) lor infil~r~sera veninul conruptiunej tot prin asemenea rnijloce jn mima Romel, cum ne asigura istoricit latini ; desmostenesc pe copii de averile parintilor ca sa Ie dea grecilor, adapostiti, prin monastirile din orient de frica iataganulut turcesc :;;i le promit paradisul in schimb pentru averile usurpate; altil se naturaliseza prin lnsotire cu fete de paman tent Ast-feliu ajutati de ave rile dobandite prin camata, viclenie si rapacitate et 9i cepit lor se urea chear din sec. XV{ lea la cele mal inalte trepte ale ierarhiei sociale. Spirite intrigante si arnbitiose, tinta lor a fost din capul 10- culut tronul Moldovef ai Vlahiet, pe ruinele boeriel pamantene.

Tratatul incheiat de Mihal Vitezu in 1595 cu Sigisr.r:und printul Transilvanici, :;;i care continea un articol special pentru greet (ca nict un grec sa nu mal fie primit in functiunile statuluf) probeza in destul ca grecit incepusera deja a intriga pe fata contra institutiunelor nationale.

Sub domnil greet care ocupara tronul Moldove! si Vlahiel in sec. XVII-lea, Fanariotii continuara sistemul I'orde jefuire :;;i coruptiune. Aceasta a facut pe Romanl a esi din

,

1) Judaisrnul in Romania pag. 5.

13

amortire si dupa cum ne spune istoria in cursul acestut secol au fost mal multe revolte de tarant si de boer! con-

. . ."

tra aces tor lipitort ale fanarulul. A:;; a :

La 1613 el navalesc in Romania in mare numer adust

,

de Radu Mihnea. Incurajatl, de acest domn, comit marl derapanart si nelegiuirr, care provoca comploturi :;;i revolte. Atuncl se ucisera patriotil Stolnicul Bercan, Caminaru Mihal :;;i alt! 8 junt hoerl, a carol' morte 0 resbuna paharnicul Lupu Mehedinteanu :;;1 capitanul Buzdugan viind cu glote aduse de peste Carpatt, cu care restorna de pe tron pe Iliast Voda, macelarind pe totl Grecil din Tergovistea.

La 1631, Iulie 23, Leon. Veda da hrisovul prin care alunga din Romania pe totl grecit, cu urgie 9i cu blesteme, sequestrandu-le averile rapite de la Hornani prin sila si viclenie.

, La 1641 Noembre, Mathe'( Basarab emancipeza monastirile pamentene rdin gheara calugarilor greet, mchinate tot de greet cu hrisove plastografe la monastirile de jos.

La 1652 tot sub Mathel Basarab grecii sunt alungatt si macelarin pe stradeJe Tergovistei dimpreuna cu protectorul lor (Tucala).

La 1655, Constantin Basarab (carnul) reiuoeste hrisovul lUI Mathel de la 1641.

La 1669 Leon repeta hrisovul seu din anul 1631. Sub Serban Cantacuzen S1 Brancoveanul, grecit stau pititl, dar prepara in umbra prin dragomann -portil epoca domniei fanariotice 1). Dupa un secol de lupta surd a 1500 -1600, :;;1 dupa un alt secol de 0 lupta deschisa 1600- 1714 fanariotismul triumfa in fine in lupta cu boerismul. Un alt secol 1714-1821, cornplecteza degradarea nationala, miseria si sclavia Rornanilor.

«Domnitorit ambelor teel, dice reposatul Intru fericire P.

S. Ghenadie al Ramrriculul, ~e 1'i~dueau de la Constantinopol ca :;;i fie-care pasa pentru provinciile, ce compuneau irnperiul Turc ; si tota distinctiunea ce exista tntre un pasalac turcesc si domniatele Terilor romane consta tntru aceia, ca domnitorit fanariotl, avea\) pentru sine numele de crestinr, La adapos-

1) Veq.! <Romauii ~i Fanariotit» de Balcescu. Magas. lstoric I, pag 115-120.

14

tul acestut nume, Sultanit se credeanachitau fata cu slipulatiunile tractatelor de suveranitate asupra Moldovel ~i a Munteniet; iar romanit erau despoeatt incetul cu incetul de rangurile lor hoerestl ~i tnlocuin cu niste parvenin, sau dupa expresiunea populara cu venetict ce inundau terile cu cate un domnitor fanariot; e1 perduse dreptul de alegere a Domnitoritor +ere1, ~i acesta prin intrigiie crestinilor din Bizant si nu prin un pact fundamental esit din liberul lor arbitriu; in fine tara tota cu locuitorit el ajunsese 0 mare mosie, carea in total se arenda la Constantinopol pe termine mid, dornnitorilor fanariott ; iar acestia 0 dau in exploatarea omenilor, venin cu de~si1 si carr cu purtarea lor fata cu locuitorit Teri1o~ si-au ca~tig~t numirea de «Iipito-

ril~ satelor» 1).' , ,

Pentru a~l asigura domnirea ~i jafurile, primit domni fanariott, desfiinteza ostirea permanenta, fala terel, tnlocuind-o cu mercenarl, pe care putea conta; darama cetatile . de aparare precum ~i vadurile Dunarei paladiul nationalitate1 rornane, desfiinteza scole si tipografit, scutul limbel etc.

Raicevid ce a fost consul austriac in terile romane pe la sfarsttul veacului trecut, spune ca : «01'1 ce domn aducea cu sine un mare numer de greet carora le da posturile ce1e mal aducetore de castig, Multt din el prin favorea principelur contracteza bogate casatorii ,:;;i devin proprietart de pament. In un cuvent Valahia si Moldova sunt adeveratul Peruviu al grecilor» 2). Carra ne spune, ca. pe cand era el in Moldova ca preceptor al copiilor lut Grigorie Ghica «storcerile nu ar mal cunoste nici 0 margine» 3); ~i ca result at al acestel derapanarl a terilor rornane ne spune Bauer ca -ar trebui un lung sir de ani pentru a lntorce Valahiei vechea el stralucire pentru a face sa reinvie atatea erase alta data impoporate si infloritore. penlru a reintocmi atatea sate bog ate si atatea locuinti pustil, de a carer triste urme se loveste piciorul la fie-ce pas» 4). Pe langa aceste despoeri ore-cum regulate poporul era dat in

1) Veq.l «Biserica Ortodoxa Romana anul V, No.5.

2) Raicevicl < lstoria Moldovet .i?i a Valahiet» pag. 173. .

3) Carra ((Histoire de Ia Moldavie et de Ia Valahie, NeuchateI, 1781.

4) Bauer «Memoires, hist. et geogr.: sur la Valachie, annexes a l'histoire de Carra, pag. 232.

15

fie-ce di in prada celul intal Turc sau strein ce strebatea prin mijlocul lul. MaX multl calatori ce treceau prin terile romane se mirau mult de sistemul despoieret ce exista in ele, de a se lua fara plata tot ce era de nevoe de la 10- cuitort. Unul ne arata ca dejunurile si mesele, plantarea corturilor si darea cailor si a bailor se' faceau de locuitorl fara nicl ~ despagubire 1): Altul se mira de obiceiul barbar ce ar fi in terile romano de a prada pentru slujba publica fara nici 0 consideratie si fara nict 0 plata tot· ce se intalneste . hOI, cal, care l~andu-le tote pe neintrebatele de la locuitorit satelor si chiar al oraselor, « Fie-care sat unde se soseste e indatorit a da proviziile de mancare 9i top: caiI si boil trebuitori pentru diua urrnatore, si daca nu'i are ;e iau din satele vecine i~ care s'au expediat ordinele

de mal 'nainte. .

Daca se mtalnesc trecatorii, Ii se iaii cait, ~i daca acestia pier, .paguba e acelul cUI apartin si pentru trel cal ce perise ,in ziua de mal inainte nu se platise nimic stapanului lor. f?i aceste silnicit se fac nu numai la trecerea ambasadorilor care sunt ran. dar fie-care curier ce trece, fie a domnulut care trimite de acestia pe tota ssptamana, fie al unut principe strein, se cornit aceleast abuzurt ; ~i fie-care din el e mtovarasit de un ienicer;' cu dreptul de. a lua calul ori-carul om ee-l intalnesce In drum, daca-l afla mal bun de cat al sell, sau mal odihnit si se duce cu el ca ~i cand l'ar fi cumperat sau schimbat de bun a voe. Tot a~a se scoteau omenii cu sila din casele lor spre a se gasdui in ele consulii streini sau altl musaflrl. Miserabila stare a unel ter1 apasate de greet cu un despotism fara nume» exclama Boscovicl+).

Pan a la a~a grad nu respeclau Fanariotii chiar ~i simtimintele ceIe mal gingase ale poporulut. Et nu cautau de cat interesul personal ~i al nemulut lor din Fanar. Cand ajung domnt, jefuesc tara fara mila, pe deoparte pentru a se despagubi de banii ce au dat Turcilor pentru a capata tronul, iar pe de alta spre asl aduna banil, ca fiind detronatl, . sa aiba cu ce capata domnia din nou, In ajungerea

1) Boscovicf, pag. 108. 1) Boscovicl, pag. 109.

16

acestor scopuri meschine, et care veneau sub masca d~ crestini nu, respectau nict macar acea ce popo1'~l a_;ea .m~l sacru - asezamintele religiose - asa ca unul din ei, Mihail Sutu 'ama~eteza pentru 0 datorio de 30,000 de lel, ce avea catre un negutator armean, Hogea Bogoz Apiczode biserica din Herta cu tote averile el, pe care apor negutitorul spre ast ~cote banii, voesce sa 0 vlnza .la rtndul seu la Sultan metat!! Pe l:lnga. ca aceeast hiserica mal fusese puss amanet de acelasi domn la un negutator, sudit au~triac Eostatie Pelin Pencovict pentrn suma de 20,000 lel ; «dar' Alex. Moruzi gasind ca acest lucru ar fi nepravosla vnic si fara cuviinta si unit a se vinde locasul lUI D-ge~ se s~ote din atare batjocura prin daruirea el catre Sf. SPIridon care plateste in unire cu dornnul suma ce apasa

asupra lUll)>>. , ' v ., v

Lacomia iacestor lupl flamand) al fanarulut sili p~ te~ rani sau sa intre in codri, spre a-91 resbuna pe zapcit ~l zabel), precurn ne spun. cant.ecel,e populare ,ale ~tator hAalduct, ca : Codreanu, Bujor ~l Mihu peste Milcov ) ca ~a~jaliu, Jianu, Tunsu dincoce de Milcov ; s~u, acei nefenve:\l sateni sa ernizreze cu grarnada peste Carpau $1 peste Dunare,

Indig~ati~mearornanilor, contra . strein~l?r, . ajunge :~ culme. Poporul avend in frunte pe MltropolItl. ~l. pe .boem independenti 'sl-a manifesiat -dupa spusa cronicarilor, m nenumerate ;indurl indignatiunea, 1nsa aceste revolle erau tndata sugrumate de' mercenarit fanariotilor *).

---0-A~~~t pea interesant hrisov din 1804 Mal 15 se gas'see publicat in

Uri car Vllt pag 37 ~-39. • .

2) Vezi ~ Baladele lUI Alexandri», . " v '"

*) Nota. Am spusmalsus ca Ianariotil _au c~mrupt ,morav?nle patn,~rhale ale rornanilor. lala ce ne spune In-acosta pnvlTl\a Dauer,!n mem?mle sale El zice: «Cel mal curtesanI (dintre Ianariott) , sunt la?l, .~lrator! v lnatnt.e~ superiorilor lor, nesuferit de maudri cu cel rna! ,d~ lOS. Banit II rae s~ ~on:lla orr-ce : e! sunt intrigann mestesuaitt, JiHorI nemilose ale ,popprulul" apasalon at eelor slabt, aspri eu supusil ~i tirani in easels !Of>. (~em.OIres hlstofl_ques e~ geographiques sur la Valachie,1781 pag ~34); l~r Rale,e~lel a,da,ug~ ca ,acesta manie de a face pe marole apucase pe timpul lut pe. lota societatea Bucures-

teana molipsita de la greer. , ,. _ 'v v 'b ' . '0 d

<To\i boeril, dice el, atat cel eu .slujhe cat ~l cei fa:-a sluj e se tmeau a: tori a merze in fie-care dimineta la curte spre ali! perde llmpu~ stan~ de vor~a in vre-o s~1iL f usese tnsa la -urte l se .apropiase d~ !lomn! pote. chiar vorhise cu el ; era lucru mare! Aeesla b61a adaoge Raicevict se comunlc~se ~l n~gutilor.lor care si et isi negligeau de interesele .or ,s~r0.a se .apropla ,de ,:?sele sfinte. Chiar ~i slugile sunt apucate de ide! de dlslmctlUoev~! ~e glo~lfi~au de a apar\ine u~or boe1'1 carl merg la curle fiind in slare a para:;l pe stapanul ce nu ar visita palalul •.

17

"".,-',"

. ".'~ ' ....

rc' .. , .. ,,_,-,,:'

1

Mavrocordat vedend starea de miserie a teranulul, care

' ,-

nU-I mal putea procura folose marl, hotaraste a-t scapa de

robie in paguba boerilor ce- I faceau opositie surd a ; propune dar liberarea teranilor care erau iobagt mainte de Mihal pe mosiile boeresti 9i calugaresu, Boerit amenintati dejoca planul greculut ; si Muntenii prin actul de la 5 August 1746; iar Moldovenii prin actul de la 1749 desfinteza reforma 'cea funesta a sclaviei muncet,

Lacomia grecilor provoca noua revolts 9i macelurt, Ast-fel, la 1753 Mal, Mitropolitul Neofit in fruntea poporulUI din capitala cere de la Capugi-Basa ce se afla in Bucurestr, pedepsirea si alungarea grecilor din tara. Porta mazileste pe Mate; Ghica, protectorul si complicele lor; Mitropolitul Neofit more, se dice inveninat de medicul seu care era grec.

La 1775 poporul capitalei iar se revolta :;;i alunga pe Domn :;;i pe grecii lUI; insa fara vre-o usurare simtitore pentru suterintele sale.

La 1763 tot poporul capitalet restorna pe C. Mavrocordat puind pe gena pe capit grecilor, pe care Porta n exila la insula Mitiliniu. In a 2-a domnie a lUI C. Racovita

,

(1763-64) poporul capitalet se revolta din non :;;i libereza

de la lnchisor« pe boerit patriotr,

Sub Stefan Racovita (1764-65) se repeta actul popoporulut de la 1763. Domnul da un hrisov prin care departeza din tote functiunele nu numai pe greet dar si pe Serb! si pe AlbanezI,' adeca pe totl strainil eel reI 1). '

Cu tote acestea lntre domnit fanariott au fost cap'-va care au lasat suvenirurt placute, Ast-fel sunt Constantin Mavrocordat, Alexandre Ipsilante, Grigorie Ghica, Alexandru Moruzi, Mihail $u\u, Neculat Mavroghem.

Alexandru Ipsilante prin lnteleptele sale reforms in tote ramurile administratiunel, cuprinse in condica ce porta numele seu, prin Infiintarea de scole carora le asigura venitun. protectia data agriculturot :;;i cornerciuluj, prin inflintarea de spitalurt si Iantane, prin tnfiintarea cutiet milelor, prin imputinarea contributiunelor, prin organisarea arrna-

1) Magasinul Istoric Tom, II pag. 115-134 veqi ~i ziarul Dambovi\a No. 43 din 1859 unde acest hrisov este tiparit in intregul luI.

2

18

tel,prin regularea financelor, p~in aplicarea ~rmanulu':i' care asigura 6re-cum averea Romanilor, prm mfranarea c?mersantilor Turd si a impiegatilor greet, Alexandru Ips~lante a ficut pe Ro~anI a uita pentru c~\l-va. an! sufer.m\el~ causate de invasiunele austro-ruse, 91 de [afurile grecilor :;n

ale 'I'urcilor 1). .'

In acelasl timp in Moldova Gngore Ghlca (1774) ,se

silea a imbu~atati si el s6rta Romanilor, patronand fabnce de postav, incuraja~d 0 corpora\ie de or?logierl. ~em\':i', ingaduind a se zidi templun prote~tante 91 de~chlq~nd col~giul lUI Vasile Lupu, Dar ceea ceo ~ recom~nda m~1 m~l~ l~ ochit Romanilor, este protestul seu energic contI,a rapirei Bucovine'i de catre Austria, protest care'l costa viata ~stfeliu memoria acestul Domn a remas sc?mpa Romam!Ol~.

Sub Mihal Sutu 1783, Homann obtinura de la POft~ nout concesiunI, privitore la tmbunatatirea s6.rte'i 10l~ C~Cl s'a fixat tributul si alte dart cafre Porta 91 ca~re B,el, dart ce pana atuncl eran la discretiunea grecilor 91 tu.rCl:or; ~ar dupa 3 ani de administratis intelepta ~l JU destituit fara

motiv fiind banuit ca partisan aJ Francief. , .

Mavrogheni a luptat cu eroism, cont~a adevera\llor inimict al Romanismulul, a imbunatatit ostirea, a fixat lefile impiegatilor 9i a curmat abusu:>ile. . ,

Alexandru Moruzi (1802) tncurajat de consu~ul, Fr~nC181 care 'I sus tinea a facut 9i el 6re-care reforme tnfiintand 0 tipografie, 0 fabrica de posta~ 9~ reg~land postele, In fine Morozi s'a silit a esecuta hatiseriful dm 1802, care ,adu~e~ ore-care usurare bietilor Iocuitort af aces.t?r_ ne~oroclte ten.

In fine pentru a resuma stafe~ pol,lhca dm epoca f~nariotilor, fac loc D-lu1 Profesor universitar Gr. Gh. T?Cllescu' care se exprima in chipul urmator : «,Pe tron, m9~e bel'trimi91 de P6rta a jefui \erile rom~?-e 91 a u.~plea ~~ can-va ant hasnaua irnparatesca . la rr:1Jlo~, b?ern, snopitt de' hangerul otoman, sau rataci\'I in pribegia : JOs un popor turtit sub muntele de dajdi'i 9i angarale, ==. m~'[ puta_n~ resufla: eaca fisionomia epocel posomorate 91 sangeratica

fisionomie ! 8),

* *

*

1) Vedi «Tunuslli> pag. .169. .' 2 Z) Ve4t «Banul Mihalache~ in Columna lul Traian No .. 29 din 1'17 .

19

Biserica rornana inca nu era met fericita, totusf com:.parativ eu starea politica a fost ceva mal n~rocita.'

Patriarhit de Constantino pol sprijinitl de Domnitorit fanariotl, si ajutatl de elementul clerical grec atras in tara de veniturile monastirilor dise inchinate precum 9i de 'alte -castigurl materiale, nimicise in aceste tirnpurt ort-ce mijloc ce .ar fi putut garanta independenta bisericel si i-ar fi men-

, "

.tinut caracterul el national 1).

, ,

Domnia fanariotilor in ambele terl suron Valahia si Mol-

, . . , , ,

-dova injoseste sentimentul national intru atata in cat nici nu se putea crede ca limba romana ar putea fi intrebuitala la alt ceva de cat la vorbirea dilnica a poporulut de ri:1d: ~eqind poporul ca'91 perde drepturile slrernosestf, 0- ,~lcelUnle pamantului 9i chear limba odorul eel mal pretios al unet natiunt, _. produse in ambele ter'1 0 agitare forte mare. Dar de si reactiunea contra elementulut grec se

, ,

tncepuee, era totust debila 91 fara de putere si prin urmare

l1I~, putea resista contra sistemel, ce era sustinuta prin t6te mijlocele de la Constantinopol. De aceia in tote demnitatile 9i functiunile clericale din aceste tirnpuri se cauta prec?m. am 91S mal sus, a fi numal greet 91 alegerea ecclesiastica a demnitatilor bisericesti era tnlocuita cu numirea ca mijlocul eel rnal sigur pentru realisarea sistemet. Daca se ~9i mal tndeplineau formalitatile alegeret, apot acesta numal de forma.

Casul arhimandritulut grec Iacob de la monastirea Barovschi din Iasl, ne p6te servi ca exemplu.

Vechiul obiceiu al tere'i oprind de a se ridica cineva dintre streint la inaltele demnitati ierarchice S1 dand acest

.. . ,,",' ,

privilegiu nurnal pamantenilor, imprejurarea ca in tot cu-

prinsul epocel fanariote se gasesc clericl greet care ocupa scaunele Mitropolitane, Episcopale si Egumenatele, lucrul se explica usor prin politica fanariotica laica si clerical a a caret principia era: bagrlrea de irilrigi, intr~ boerit romani peniru. neunirea lor si pizmuirea lor intre dansii in folosul tJi spre consoiidarea elementului grec di";' (ora,

Acestt parveniti temandu-se de 0 miscare nationala 'contra 10'1', .iata ratiunea pentru care statul si biserica' aceste

,

2) VezI «Biserica ortodoxa Romans» anul V No, 5.

20

doua marl institutiuni se cauta a fi conduse numat de e-lemente din tanar' l.

In Moldova sentimentul si consciinta nationalitatel Bind mal desvoltata repugnanta si' aversiun~a c'ontra a' tot ce

, , ,

este strein s'a manifestat in nenumarate rindun ca 9i in Munlenia, precum am aratat mal 'nainte. In chip oficial, pe terenul biscricesc, s'au aratat clerul Moldovean in ageza- mantul din sinodul de la Iasl tinut in 7260/1752 dupa uricarul lUI Codrescu; iar dupa 'condica santa in 1753 2).

Politica clericala a Domnilor fanariott, se inspira tot de la Fanariu. Patriarhia de Constantinopol nu putea suferi anticele bisericii autocefale din orient. De mult timp luase decisiunea ale nimici, ale supune siest in totul, 9i a trimite ornenit sel ca sa Ie administreze. A:;>aa facut cu biserica Ohridel si cu a 'I'arnovului din Bulgaria, cu a Ipeculul din Serbia: Tot asa voea sa faca si cu a Moldovel. Din timp in timp se lncerca a'91 trimite ea aciMitropontu sei dintre greet, tara lnsa se opunea, Patriarhia iarayl mal tacea un limp, pana cand credea prudent si iarast ridica glasul contra independentei Bisericei, Dupa ce pretentiunile el fusese respinse cu atata solemnitate in anul 1753 dupa 34 ant, iarasi credu oportun a da 0 lovitura autocefaliet nostre, cu ocasiunea mortei Mitropolitulul Gavriil Calimahi intamplata in 1786 Febr. 20 3).

La acesta ocasiune, in istoria Bisericei Moldovene se

1) Vadase si publicatiunea D-lul Erhicenu «Scri~6rea Muntenulul catre Moldove an si respuusul acestuia» bis-rica ort. rom anul XIII-lea.

2) «Hotarim ~i legam, die parin\i! Sinodulul, - ca ti~sce cando alat i~ vremele cele ce vom trai not, cat ~i in cele viit6re a urrnasilor nostn, ca m~I d~ eum obiceiul tere! si a sfintelor scaune alta data sa nu se mal calce, mel s~ se stramute, ci or! cand va avea. trebuinta tara de pastor! la v!e-o ~parhle. sa. urmeze obiceiul lerel; si din pamantent sa se aleaga Mitropolit, sa~. eplsc,:p. lar strain! nicl odata sa nu se primesca, nicl Sf' mal in~re altul strem la, pastoria vre unut scaun, cu mijlocire de bani, sad macar ~l lara banl sail maca~ prieteni sii:~! ispravesca impotriva pravele! si obiceiulut pamantulul. !Jator! s~ fie atat soborul bisericesc cat si eel politicesc, de la mare pana la ' rmc ea sa stea eu tOti, ajutor dreptatet ~; obiceiulul terel si sfanta pravila a se calca nicl de cum sa nu ingaduesca _nicl sa primesca vre~~n calcator ca acela .... ort cine s'ar ispiti sa ealce obiceiul sfintet Mitropolit sali a altor sca~ne? cu mlJ: loeire de banf sail eu prietelJI nairnitt eu dare, care lueru e~te a:far~ dlI~ pravila vrand peste obiceiu a baga pe vre un strain la vre-o eparhie ~l atat d~n parte~ boerilor pamantenl, cat si din streini de s'ar amesteca tacandu-se sfatUlto~~! tndemnator si aratator si inpotrivitor pravilil si obiceiuluI tere1 ~l a dreptatei ; pe unit ca aceia eu toli! impreuna ca - dintr'o 'gura i! legam l/i il blestemam etc. ~ .. (Uricar tom. Il pag23tl 240)

3) Vezl Cronica RomanuluI pag. 115-116.

21

petrece un eveniment, Un aventurariu gree de la Fanar, cu numele de Iacob, arhimandrit la Monastirea Banovschi din I~9'f pornindu-se din iubire de cinste a urnblat cu chipu-' rile ce au putut sa se faca el Mitropolit. Iacob se .insinua lesne pe langa Domnitorul grec, care-I 9i promise MitropoIia. Acesta promisiune Alex. I: Mavrocordat a facut-o de buna serna in lntelege e prealabila cu patriarhia, adeca de a supune biserica Moldovet santului si lnaltulul scaun. Patriarchia ave a in partea sa pe Sultan,' catele formal a facut eunoscut tere! pretentiunile asupra bisericet lVIoldovene. Episcopil 9i boerimea cum simtira lntelegerea dintre lacob, Domnitor 9i Patriarh lncepura cu mare energie 0 campa.nie de resistenta, El aratara Domnitorului ca opositiunea lor contra grecului Jacob are de scop de a se respecta regularea sinodala din 1763 legata cu strasnica carte de blestem. Domnul Mavrocordat fiind silit de divan. respinse pretentiunile patriarhale, aratand in acelasi timp Sultanulul, netemeinicia cererilor patriarhale : iar in .scaunul MitropoIiet s'a ridicat Leon, episcop de Roman, «a caruia si neamul sell este din evghenisii pamanteni si viata sa·' vrasta

. ' , ,

~l vrednicia, in bun ipolipsis catre top, Bind si cirac al re-

posatului Mitropolit 1). .,

Daca tara esi triurnfatore in lupta contra greculul Iacob Inpedecandu-l de a deveni Mitropolit, nu putu totusi impedica ca acest strein sa n'ajunga episcop. Ma vrocordat si eu al sel care luasera banl de la Jacob nu VOl' sa restitue sumele primite si dar gasesc cu cale ca in locul lasat vacant de Leon prin trecerea lUI ca Mitropolit sa fie nurnit d'adreptul mituitorul lor, streinul Iacob.

. Boerit 9i cu noul Mitropolit i91 facu datoria tmpotrivindu-se la acesta noua incercare de calcare a hotararei sinodale din 1753. Resistenta boerilor 9i a Mitropolitului nu sunt tinute in sema de Domnitor si ast-fel Iacob isbuteste sa fie episcop de Roman, cu tol.1. indignatiunea tere! 9i macar ca Divanul propuse si alt1 2 candidati si anume: pe Arhimandritul Benedict egumenul monastirei Rasca si ,pe Ieromonahul lorest, dichiul episcopulut de HU91. S~ pare

1) Consnlta «Istoria Rornanilor. de V. A. Ureehe tom. I pag. 232 ~i 'Cronica Romanulu! pag. 110-117.

22

ca noul Mitropolit refusa pana III fine conlucrarea sa: la calcarea hotartret sinodale, oprind alegerea grecilor la scaunele episcopale ale V~rel, cad santirea noulul episcop nu se facu la Mitropolie :;;i de catre Mitropolit, ci la monastirea Dancu din lasf, monastire din cele inchinate. Ipopsificatorit lul Iacob fura 2 arhieret greet si lacob episcopul de HU91.

Heposatul . Melchisedec vorbind de avenirea lUI Iacob la scaunul episcopal de Roman, se exprima ast-fel: «acesta era un aventurar He la Fanar, carele trnbracat in haine preotestl, cauta prin lume norocul» :;;i ceva mal la vale dice : -Episcopatul acestut aventurar, a fost 0 adeverata calamitate pe episcopia Homanulul, cu eparhia el :;;1 0 rusine pentru biserica, noroc ca pronia Dumnedeiasca a pus· capet acestut simonist :;;i a scapat biserica 9i tara de densul dupa 0 pastorire de 8 lunl :;;i 5 dile, cand rnuri la Focsanl intr'opretinsa visita pastorala 1).

Personagll de trampa lUI lacob se gasesc multi mal ales in Valachia care a fost mal expusa visitelor straine si care veneau la inaltele demnitati ierarhice cam prin tot aceleast mijl6ce ca si Domnil fanariott. Din trei-spre-dece Mitropoliti carl all pastorit in veacul al 18-1ea :;;i in inceputul secolulut al 19-1ea pana la eterie, numai 5 au fost pam entent, iar tott cef-l'altt au fost greet, Pe cand in Moldova din 12 Mitropolitt de abia unulanume Nichifor a putut strabate. Lucrul se explica precum am spus mal sus prin imprejurarea ca sentimentul si consciinta nationala era desvoltata

. ",

mal mult.

Starea de derapanare 9i jaf din' timpul tanariotilor este descrisa de mal multi barbatt contemporanl, carl 'sl au ver-

" ' .

sat jalea in tanguiri pentru nenorocirile patriet Dar nu nu-

mal pamentenit descriu cu culorile cele mal negre nenorocirile venite asupra romanilor prin grecil fanariott ci '7i toti streinit can au calatorit prin terile romane ba chiar si unit greet s'au' speriat de acele neomenit :;;i crime ce au siiver:;;it confratii lor asupra Romanilor si cu totit au recunoscut, cil fanariotil au fost un flagel pentru teril~ romane ; iar domniile principatelor 0 adeverata marfa de specula.

Dintre pamenteni voiu cita pe Protosinghelul Naum

1) Veql: opurile citate.

27

alest, a desteptat intre e'1 mandria nationala :;;1 dorinta de a'91 cultiva si imbogati limba cu cartl de tot felul cu scrierf istorice despre trecutul tere), a'91 avea pentru cultul lor diYin tote cartile in limba rornanesca precum se afla ele pe la aILe popore ortodoxe, la grecl ;;;i la slavoni 1).

~;c61a greca a dat romanilor mulu tnsemnati Episcopr, Mitropolitt ;;;i Egument pe la monastiri, care a facut on6re bisericet romane prin stiinta, rivna si cuviosia lor, aplicate tote in folosul romanismulut Voiu cita ca exemplu pe episcopii : Damaschin, Clement, Inochentie, Grigorie. Partenie, Kesarie, Filaret : iar ca virf al lor pe Mitropolitul Grigorie (1760- 1787), Acest barb at de natiune rornana 2) forte erudit si profund cunoscetor de limba elina, cu 0 viata .cuvi6s~ ;;;i plina de rivna pentru ridicarea bisericet nationale, era ca un centru imprejurul caruia se adana tota inteligenta profana ;;;i bisericesca, Mitropolia era 0 ;;;c61a de cuviosie si de invetatura. El tinea pe langa sine dascalf, ornenl invetat1 adunati de prin diferite locuri ;;;i ucenicl de asemenea tnvetau ;;;i doritort a se inveta. Intre ucenicii Mitropolitulut Grigorie vom insemna pe. Cosma episcopul de Buzeu, iar mal in urma Mitropolit al Ungro-Vlahiei in urma lui Rafail ") ; pe Kesarie si pe Filaret episcopI de Ramnic. Ucenicit Mitropolitului Grigorie sub conducerea lUI ;;;'i [mpreuna cu densul traduceau din elineste carti bisericestt, de tot felul care

, , -, ,

inca nu erau traduse in rornaneste sau revizuiau pe cele anteriore ;;;i le tip are au in tipografia Mitropoliei, sau a Ramniculur, 01'1 a Buzeului 4).

Trad ucerile cartilor ritualice din limba greca ;;;i tiparirea lor s'a facut tocmal in acest period.

Renasterea literaturei romane inceputa sub Domnitorul Munteniei Matheiu Basarab si a Domnulut Moldovei Vasile Lupu ii), s'a continuat sub Domnitorii Serb an Cantacuzen si

,. ,

1) Melkisedec «'3chi\e biografice din viata Mitr. Ilngro-Vlahief Filaret lh, P: 6,

2) Lesviodax «!storia bisericesca pe scurt» , Buc. 1845, pag. 405.

3) Idem opul eitat pag 443.

4) Veql cSchite Biografice din viata Mitropolitulut Ungro-Vlahiel, Filaret Il-, pag. 4

5) Pe timpul lut Miitheiii Basarab ~i Vasile. Lupu se petrece un eveniment din cele mal insemnate pentru istoria culturala a poporulut roman. Se introduce in slujba obstesca sioficiala a bisericeI limba romana in locul Iimbel slavone Intrebuintala 'pana atune! si se maugura epoca de renastere Iiterara prin traducerea sifiparirea pravelilor. (Vaqa-se «Istoria Romanilcr» de Xenopol, Vol. V,. pag. 07 ~i clliserica ortodoxas, 'an. V, pag. 79.

28

Constantin Brancoveanu si a mel'S desvoltandu-se din ce In ceo Acesta renascere lit~rara fiind operata de Mitropolitii $tefan 9i Theodosie a fost ridicate la rangul cel mal ln~lt de catre Mitropolitul Antim lvireanul si de episcopii de Ramnic, Damaschin, Grigorie 9i Chesarie.'

Chiar in timpurile predominaret Slavonismulu1, limba romana, a servit ca organ de tnchinare, tnsa numai in chip pnvat. Sub domnirMatet Basarab 9i Vasile Lupu ea face un pas tnsemnat in predominarea cugetarei poporului roman, fiind introdusa, precum am spus mal sus, oficial in biserica mal tan;liu trece si in cancelariile domnestt

. Imprejurarile care au contribuit la introducer~a limber nationale in mod oficial in biserica pe timpul lUI Matel si Vasile Lupu sunt acestea: mal inHl.l inca din perioda sl~vona, limba romana, era cultivata alaturea cu cea slavona

, . ,

-ca proba avem 0 multime de manuscripts religiose mal vechi de cat tnsust protestantismul. ca codicile Voronetian despre care dol Sbiera in studiul ceo] facea si-a dat parerea ca ar fi fost scris in primul patrar al secol~llul al XV -lea

. . '

precum 91 Psaltirea Scheiana, despre care dol Bianu 'si da

parerea ca ar fi scrisa, intre anii 1482--1485 si considera manuscriptul ca 0 traducers f<lcuta in aceiasl epoca, in acela91 timp 9i pote de acelasi scriitor. Diaco~ul Coresi este acela care basindu-se pe citatul din epistola Apos. Paul catre Corinteni, undeeice, ca mal bine in sf. Biserica a grai cinct cuvinte cu lnteles, de cat zecimi de cuvinte neintelese in Iimba strains, tndata ce Ion Bencher rnfiinteza tipografia de la Brasov, el si vine de tipareste Tetravanzhelul seu

" ., 0 ,

care este prima carte, cunoscuta pana aeum, tiparita in

Rcmaneste.

o alta: lmprejurare care a contribuit la introducerea limbel romane In biserica a fost si aces La : Slavonismul fiind aruncat din biserica d'e catre calugari) greet si ucenicil care se preparau in acele rnanastiri devenind tot mal rari an

. . '

ajuns un timp cand nu se rna! afla in deajuns nict cunos-

eaton al limber slavone nici at celei grece pentru a satisface trebuintele religiose ale poporului ; de aeeia dar Matel Basarab si Vasile Lupu fura nevoitt a declara limba 1'0- manesca ' ca limba oficiala a biseri~ilor luand si mesuri pentru a se lnfiinta tipografii pentru a se tipari In rorna-

nesle cartl de ritual hisericescf, In lirnba care era vorbita de romant

Cu tntroducerea limber romane In biserica se incepu o activitate literara forte productiva, activitate care se sustinu de cele mal ilustre personagii ale ierarhiet bisericesti, carora Ie statu in ajutor Domnii pio~l ale principatelor 1'0- mane, infiintand numerose tipograflt pentru vulgaris area se1'viciului Divin. Intre acestia rna! lnsemnatl sunt: Antim care 'st-a consacrat tota acti~itatea In traducerea pe deantregul ~ evangheliilor in limba romanesca. Damasehin in calitate de episcop al Hamnicului traduce pentru prima ora Triodul; Cosma episcopul Buzeulut prima Liturghie; Chesarie 9i Filaret cele 12 Minee; Ooso hel Mitropolitul, Chiriacodromionul etc.

Acum S8 pune intrebarea : Cum in epoca fanariota, elementul grec a tolerat ba chiar a 9i favorisat miscarea literara ecclesiastica ? Inclinatiunea clerului si boerilor din aceste timpun, care doreau se renunte chia~ la nationalitatea lor, catre Austria si Rusia, spre a scapa de dominatunea fanariotica S1 invoearea protectoratulut Rusiei de la Ecaterina a II-a:' iata causa care a facut pe Domnil greet se perrnita si chiarse favoriseze desvoltarea literaturei ecclesiastice, pe care de alt-fel 0 91 considera ca pe un reti nelnlaturabil.

* *

*

Nu numai invetatura a progresat in clerul lnalt in veacul al 18-lea, dar 9i viata calugareasca prin monastirt. Acesta a produs Bisericet si rerel persone destinse prin cuviosie 9i devotament evangelic. Acolo-in monaslir'l- se pregateau prin as cult are 9i cu indeletnicire la eele sufletesti si trupestl, trebuinti omenestl, barbau, care in urrna aveau sa fie alest la conducerea trebilor bisericesn si a conlucra eu am patriot! la ridicarea si apararea Te~e1. 'Din monastirile ceie marl 'luau Mitropolitit si Episcopit pre Monahii eel vrednict si mal talentosl; n exercitau si H dascaleau Ins1'1 apot n ridica'u la diferi t~ servicii bisericesu.: egumenate,' episcopate etc. 1).

1) Veql «Biserica ortodoxa Romana» anul XI No.9.

/

30

Spiritul eel bun al Monahismulul ortodox romanesc, in

.jumatatea de pe urma a veacului al XVllI-lea a capatat 0 noua forta in devotament si sublimare evangelica, anume prin venirea 9i asezarea in Romania a unuia din cet mal renumiti Sihastri al bisericei ortodoxe de resarit, Acesta

,

este renumitul Stare] Paisie care impreuna cu vre-o 60 de

ucenici de al sel : roman), greer si rU91 din causa impilarilor Turcilor parasira rnuntele Atos 9i venira in Moldova. Et

. fura bine primitr 9i chiar protejati de catre Mitropolitul Gabriil Calimah si de Domnul Grigore Calirnah si obtinura permisiunea de a petrece in rnonastirea Dragornirna in Bucovina. Dupa ce acesta provincie s'a deslipit din COl'PUt Moldaviel, Paisie nevoind a remanea sub 0 stapanire .de alta

. lege, dupa cererea lUI i se dadu monastirea Secul S1 apot Neamtul, Slaretul Paisie prin lnalta lUI viata monahicesca' deveni 0 persona adrnirata rsi stirnata in tota Romania S1 chiar in cele-l'alte tar'( ortodo~e~ Sub conducerea lUI se form~ o tnalta 9cola atat de viata tnalta evangelica cat si de sciinta cartel. Acolo se mdreptau top eel doritori de cuviosie si de ocupatie cu cartea. Paisie singur era iubitor de lnvetatura 9i mal ales de limba greaca, pe care 0 invetase de la un calugar roman. El a trimis dintre calugari: tined, pe Gherontie 9i pre Dorothet, ca sa invete limba greaca la academia de la Bucurestl, care era in flore.

Curand s'au format tmprejurul lut Paisie 0 pleiada de carturarl, care se ocupau cu traducerea cartilor sfinte din grecesce in Romanesce 9i in Rusesce pentru calugaril rU91. Dintre traducatorii romant vorn insemna pe aceia ale carol' nume sa gasesc si astadt In multe manuscrise si tiparituri : Archimandritul Macarie, C~viosul Ilarion, Gheronlie, Staretul Mitropolitulul Grigorie al Ungro-Vlahiei, Cuviosul Ierodiacon ~tefan, Simonohu; Isaac, etc., etc. 91 mal apol exemplul lor a urmat Mitropolitul Gregorie al IV-lea, carele incepuse indeletnicirile sale literare sub conducerea staretulut seu Gherontie, 9i apot impreuna cu densul 1). Ar fi apot nedrept sa uitam silintele demne de lauda aJe unor prelaf si invetatl romani din sec. XVIII-lea psntru a desvolta 9i trnbogati limba nostra, san eel putin pentru a nu 0 lasa sa dispara, ca limba lite ..

t) Melchisedec eSchite Biografice», pag. 12.

Tara. Printre den9i'i voiu cita pe Mitropolitul Moldovei Iacob I Putnenul, vestit prin cartea sa de legatura 9i de' mare blestem asupra tuturor acelora, care ar fi pus in inaltele. 'scaune bisericescl, episcopt san Mitropoliti streinl ; pe Mitro'; politul Iacob II Stamate,' care a compus 0 cronologie a Domnilor 9i Mitropolitilor Moldovel 9i care voea sa Inlocuiasca studiul limber eline-prin acel al latinei -trebuitore spre indreptarea 9i impodobirea .limbel moldovenestl», Totl acestia au dreptul la recunoscinta si la iubirea poporulut roman, atat pentru lnaltimea caracterulut lor 9i iubirea ce avura de tara cat9i pentru operile cu care au Inavutit lite-

ratura 9i istoria nostra hisericesca 1). '

Pintre boeri deosebim pe Enache Vacarescu care fu decapitat la Constantinopol impreuna cu Const. Brancoveanu s,i fiul lUI ~tefan Vacarescu, legist insemnatin vremurile lUI si care a murit otravit din porunca domriului fanariotConst.

Racovita, ,.

,

In resumat : Starea politica a principatelor rornane sub fanarioti este din cele mal triste. Derapanarile 9i jefurile sunt proverbiale, dupa cum ne vorbesc 'atat scriitort pamantent ca: Protosinghelul NaumRamniceanu, Alexandru Vacarescu, Barbu Paris Momuleanu etc ; cat si scriitorii straint ca: Zallony, Carras, Sulzer, Haicevict, Del' Chiaro etc. Timp de 120 de an), cat au avut . ocasia de a storce acesta tara, au abusat de tote legile umanitatei tinand na-

, , , ,

tiunea rornana subjugata privindu-o ca pe 0 proprietate alor, din care trebue a trage numal .folose far a a purta grija de al aduce vre-o imbunatatire. In. ceace priveste purtarea lor fata cu institutiunele cele mal sacre ale natiunei : biserica 9i scola, fanariotil care veneau tn numele religiunet 9i culturel, se drept ca Ie-au folosit. Scolele infiintate de el

, , ,

de 9i nu din sentimente patriotice 9i din' durere de inima pentru natiunea rornana, totusl in ele se adapau si pamlntent si de bine-Iacerile si luminele el s'au impartasit tote acelejlustratiunt carl aci condus cu multa intelepciune si

demnitate biserica S1 natiunea. "

, ,

)

1) Papin Ilarian cAnalele Societ. Acad. Romane» IF, 7-9; cr. Odobescu, scris6rea din 20 August 1869 catre D Papin llarian, ibid, 79 - 82.

32

Invetamantul in Epoca Fanariota

Vorbind de biserica romana din epoca fanariota, nu cred de prisos a dice ceva 9i despre invetamantul din acestape1'ioda de sc61ele existente. Acesta mi-s'a puarut cu

, ,

at~t mal vertos, cu cat se stie ca, biserica 91 scola sunt factori inseparabill, se conditioneza, precum causa cu efetul seu. De mult, reposatul si mult regretatul episcop al Romanuluf, P. S. Melchisedec a lntarit acesta afirrnatiune cand lntr'o solemna ocasiune s'a exprimat : «Biserica a produs 9i nutrit 9c61a, inspirandu-i credinta, devotamentul si barbatia in luptele 91 ispitele vietit n6stre trecute ; 9c61a la randui el a produs sciinta care a aparat 9i intarit biserica ca pe 0 temelie neclatita a edificiulul nationalitatel n6stre De aceia in tot trecutul nostru biserica forma scole ; iar sc61ele produceau barbati dintre care unit serveaii biserica, ~ltil dideau biserici si le lnzestrau , iar prin ele inzestrau natiunea prin t6te g~nera\iunele viitore, a9a ca nOI ce de ast~-dl dupa curgerea .de multe vecuri in mare parte traim si ne cultivam cu mijl6cele puse odiniora la dispositiunea bisericel de aeele marl suflete ins pirate 9i cultivate de hiserica nostra nationala ortodoxa» 1)

Un alt motiv, dupa care in tratarea istoriel hisericel din timpul Fanariotilor chestiunea invetamantulur nu se p6te exclude este ca 9c61a s'a sustinut de biserica, 9i nu numal cea nationala care sub jugul eel asupritor 9i desnationalisator 'a1 Fanariotilor isI avea sediul in tinda ei ; da~ chear si cele grecestt Clel~ul bisericei rornane, preotil el 9i numal el au dus si suportat pov6ra grea a tntretineret scolelor chiar si atunct cand boeril sau resculat, ne mal

, " .

voind sa se dea nici un ban pentru sustinerea lor.

On6re clerulut de atunci, cacl cu mijlocele lor s'au educat atatea generatiunl, care mal apot au fost chematt la canna statulut si bisericef.

Chestiunea 'invetamantulu1 din epoca fanariota presinta o importanta dupla : 'intal, pentru-ca in 9c61ele formate de fanariott S1 'in care au paradosit mal tote capacitatile gre-

, , '

1)« Diseurs rostit eu oeasiunea serbare! ~colarJ de la la~I»

/

33

cest) cele mal renumite, s'au transportat cultura greca 9i la not : al doilea pentru ca ne au reinviat simtul patriotic adormit, si literal', profitand noi de ideile ce le propagau aceste scolt.

Scolele grecestt ~i romanestt

Factorul principal din acesta epoca,este eel cultural manifesta~ prin existenta sc61elor grecestrsi romanestl. Lupta intreprinsa de grecism contra slavonismulut suhred se

. , ,

sustinu cu multa victorie; iar triumful fu desvoltarea si

cultivarea mar puternica a limber n6stre nationale si de~bracarea el de top slavismit irnproprit geniulul' limber romano.

Fiind-ca sc61ele grecesn in tot decursul epocei fanariote au jucat un 1'01 f6rt~ insemnat ca unele ce'st ajunsesera gradul lor de Inflorire in acesta perioda sifiind-ca Intr'ensele se pregateau t6te generatiunelo acelui timp si prin urmare 9i fiif bisericet, e necesar sa fac 0 descrier~ a lor. Tnainte insa de a trece la expunerea propriu disa a scolelor, arnintesc numat ca tnvetamantul in terile ~6stre incepu ca si cel slavon, adeca p~ cale mal n~ult privata. Calugarit greet, oplositi prin mal tote monastirile din tara, predau scrierea 9i cetirea ucenicilor lor. Acest metod, pe cale privata s'a mentinut chiar dupa mfiintarea scolelor regulate. Fiit boerilor' invatau in case Ie parintilor ]01' limba greaca 9i cunoscintals legate de ea. A9a sub' Const. Cantemir (1685-93) intalnim pe leremia Caeavela invatand earte pe insusl copiii Domnulut Tot dascal privat er'a si Nicolae Cherameos, care m6re in 1a9I in 1672. si s'a il~mormentat in biserica sf. Apostolt (Barboi) din' I~9L

Cea intal scola regulata din terile romans in care se predau cursun in limba greaca, a fost cea mfiintata de Vasile Lupu in Moldova in monastirea Tre'l-Ierarhl'din Iast

in anul 1644 1). '

Di.mit1'ie Canternir in «Descrierea Moldovel» ne spune, ca Vasile Voda ar fi intemeiateel intal 0 scola greceasca in Iasl, Lucrul pare a fi veridic intru cat monastirea in

1) Veij.i «Istoria Scolelors de V. A. Ureehe 1892, pag, 9.

3

34

care se afla scola, Trei-Ierarhf, a fost tnchinata sfantulut Munte. Calugarii greet venind in ea, alungara 9i inlocuira pe eel slovanl. Un document din 1656 de la Gheorghe 9tefan, urrnasul luf Vasile Lupu, spune ca ",dascalii slavoni adulji de Vasile Lupu in Monasiirea Trei-Lerarhs au fost isgoniU di·n ea ."Ii inlocuiU cu altii adust din

, , , , ,

tara qreceaecd, care calugari nici un folos de invetdtura pdmentului nu aduc» 1).

Reposatul 9i demnul de amintire Gh. Asachi, in scrierea sa «Chestia invetaturef publice» dice : «lsi Domn (Vasile Lupu) a fundat in Ia~'l la 1644 0 academic pe care 0 au inddnttit-o en mari averi nemiscaiore si o aeeed. sub epitropia monasiirei sf. Trei-lerar7~i». Dupa monumente dateza de la 1648 sub Vasile Lupu 2).

Sc6la intemeiata de Vasile Lupu 0 gasim existand mal departe desi nu se pole cun6sce mal de aprope sorta e13).

Daca trecern dincolo in Muntenia, gasim nu mal putin 0 scola greceasca in Bucuresti, care desi fondata ceva mal tarziu .de cat in Moldova sub Serban Cantacuzen la an. 1679 (dupa monumente cu 10 am mal tarsiu) totust apare inca de la inceput mal deplin organisata de cat cea de la Ia91. Locul un de era asezata scola din Bucuresu, a fost Monastirea S1. Sava. In acesta scola studiile se predau in greceste ;: se inveta si latineste, slavoneste S1 1'0-

" , "

maneste 4).

~c6la din monastirea Sf. Sava ci'i_pata 0 organisare mal buna sub Constantin Brancoveanu care dupa sfatul lut Hrisant patriarhul Ierusalimulut chema in 1689 pe vestitul dascal, Sevastos Chimenitul din Trapezunda - care 191 facu studiile in ItaIia, - probabil dupa ce Ieremia Cacavela ll paraseste ducendu-se in Moldova pentru a fi dascal copiilor lUI Constantin Cantemir. Intr'o notita in greceste pe un manuscript de poetica 9i de gramatica a lUI Sevastos, care se

1) e; Uricarul» de Th. Codrescu Ifl, pag. 279. . .

2) Consults: «Discursul rostit in aula Universitiljef de Ia~l de C. Erbiceanu 1885; idem «Istorla Valahiets de Fratit Tunusli, tradusa de Sion, pag, 81 i?i 285. 3) Consulta e lstoria Romauilor» de A. D. Xenopol, voL V, pag, 614 sequentes.

- 4) VeelJ «Cronicarit greets pag. 13 ~i «lstoria Sc6lelor» de V. A. Ureche,

pag. 12.

35

afla in biblioteca facultatet de Teologie din Bucuresti gasim tnsemnat., .. s'au prescris 'acesta carte prin mana lUI Sevastos Trapezuntul Chimenitul ce au fost intaiul dascal al frondistiriulut (colegiulul) Ungro-Vlahiei in Bucuresti pe timpul hegemoniel prea piosulut :;;i prea gloriosulut Domnitor a tota Ungro-Vlahia dornnul domn Constantin Basarab Brancoveanu, 1696 Oct. in 11» 1).

Aci cuventul - lntaiul s se ia in inteles de rang. Chemat in Bucuresti de Const. Brancoveanul, cum am

,

spus mal sus, Sevastos prefera lefa msemnata oferila lUI de Brancoveanu, la cei 200 de lel pe an pe care'i primea de la embaticurile unor biserici din Marmara. Brancoveanu

Il tinea in cea mal mare cinste pe invetatul dascal, punendu'l sa 9ilza mal sus de cat tot: boerit "). Pe langa el mal figurau ca profesori, loan Comneanu (el propunea stiintele fisice si Maternalicile) care deveni mal tardiu Mitropolit ai' Dristrei s~lb numele de Filotel ; Gheorghe lYIaiota (lirnba latina 9i tnvetator al fiilor lUI Brancoveanu) si Panaghiot Siriopeos. Tot! acestia au fost si aj utore la tiparirea cartilor '

,., ,

grecesti de catre marele director 9i censor al tipograflei, mal tar<;litl 1705 Mitropolitul Antim Ivireanul ").

9c61ele slavone pe timpul scolelor greceslf n'au incetat cu totul nici in Iast nici in Bucuresn. Motivul pentru care ele n'au incetat cu totul i91 are explicarea in trebuinta ce era de a nu lasa poporul fara slujba Ir-deiasca. In Ia91 cea Slavona era impreunata cu cea greaca : in Bucurestt insa separata, Cea slavona avea sediul la Sf. Gheorghe vechl.

Acum dupa ce am facut acesta mica digresiune pentru a arata origina scolelor cu care me voiu ocupa In descrierea lor din epoca fanariota sa intru chiar in tratarea lor, - adaog tnsa ca voiu intercala tote docurrientele cele mal principale ce posedam cu referinte la scolile din acesta perioda, pe unele in intregimea lor, iar pe altele in resumat.

*

* *

1) Veq.l «Istoria Rornanilor» de A. D. Xenopol, Vol. IV, pag' 6406.

2) Ved! Const. Dapontes «Catalogul 6menilor insemnati, publicat cu traducere rom. de C. Erbiceanu in «Cronicarit greet», pag. 203.

3) Veq.l «Istoria Romanilors de Xenopol, vol. IV pag 647.

36

Intaiul domn care deschide in terile nostre era fanariota este Nicolae Mavrocordat. Acest domn are 0 ingrijire deosebita pentru intemeiarea rna'! sporuica a invetamentulut grecesc, intocmind in 1a9}, unde domnia ll aduse la inceput scola domnesca cu propria lul cheltueala. La 1716 fiind numit domn al Munteniei gasi scola grecesca ce fusese atat de bine ingrijita sub domnia lUI Brancoveanu, Intr'o stare infloritore ; asa se explica numal pentru ee panigeristul lUI Mavrocordat in lauda pentru intemeiarea scolei din Iast : iar in Muntenia pomeneste numal de «ospieiur'! pentr~ ~aracl 9i spitalun in care' chiar mortea sa fie silita a trai- «pauperihus xenodochia ut miserum hospes esset, aegris nosocomia ut mortem ipsam vivere cogeres» 9i nu vorbeste nimic despre intocmirea unet scoli In Bucurestt, ca acea din Iast, cea ce de sigur nu ar fi lipsit a raraia cand a1' fi avut 10~. Relativ de activitatea lUI Mavrocordat, Axinte Uricarul adauge : «De mult auea gand Nieolae Voda sa [aca doue luerw-lt bune in tara ee nu eraii : 'una, tipografie, ca sa tiparesea carti; a doua se [aca ecole ca se invete cine ce ar vrea, tara de plata; ~i aeesta socotela pomenindu-o Sfintei Sale Pairiarhuiui; i-a~'/; dot blagoslovenia f?i 'l-ai',(; indemnat, numa; se roqe pe D-qei'f., ?i se inceapa a face acesle douB tucrur« lui D-qeu piacute, ca-i ua fi D-qeu intr'ajutor f?i le va oedea seversite : f?i asa ai't trim is de au adus me$teri tiparnici ~i de slove grecef?ti f?i slavonef?lt; f?i au [acu; case bume la sf. Saco. ~i au aseeai iipoqrafia acolo ; f?i in scurtet creme au inceput a se iipari carti. Adus'au f?i 2 dascaU de cariea elineasea si unul de cartea cea de obste greceasc(l, ca ee invete ~ine ar urea f?i tm dascal. 'ca se invete carte sioceneosca f?i altul ca sa invete pe inieiee Moldovineste; si le-aii rinduit dascalilor plata precum. se cade' ca s~ eo pe an din veniturile domnef?ti; f?i s'au facut testamenturi cu mare blestem ~i legaturi ca sa fie statatore.~i neclaide acele socoteu : f?i acele scole f?i tipogra[ia Ie-aa dat in sama -prea [ericitului pabriarh. de lerusalim (Dosotei care venise in Moldova spre a 'f?t cerceia monastirile), ca sa fie prioitor de grije ~i chivernisitor f?i cand se va duce din ta1'a sa le porte degrije epitropii sfint1ei sale, carii oran-

37

dui-se din egumenii monastirilor ce sunt inchinate la sf Mormant f?i dintr'altii de pe la manastiri» 1).

Sc61a greaca din Bucuresti avea dupa fratit Tunusli tre) profesori pentru limba greaca, din care d~u1 pentru greaca veche 9i unul pentru apla,

Sub domnia lUI Mihail Racovita (1716-1727) in MoIdov.a. scola domneasca se desorganiza de ore-ce lipsea fondurile necesare ; caci desi Hacovita era de neam Moldoyean totusi a lasat impresiunt atat de urate ca si cum ar fi fost de neam grec. Banit pecari i-au adunat din darile pe care el le-a lmultit, i-a intrebuintat la plata datoriilor

sale 2,. ..

Sa cercetam mal deparle mersul scolelor basandu-ne

• '-' v ' ,

iarasi pe ce ne spun documentele.

Succesorul lUI Mihail Racovita, anume Grigorie Ghica V_V. (1725 -1733) reorganiseaza 9c61ele pe base mal solide. lata ce ne . spune despre el, Letopisetul tere'! vol. III pag. 72. Dupa ce vorbeste de usurarile facute asupra darilor de desetina de stupt la manastin si boerL .... adaoge : «Adus'au si dascaU elinesei, greci si ~lavonesc~ . si au, aseea; f?cola de invetatul copiilor ; f?i cata euma 'd~ bani s'au faC1);t dascaliior pe an, au oranduit si din vi.stierie f?i au oranduit fji boeri; cei cu boeri~ ca se dea aice bani din an in an. Si ort cine va vrea sa' si dea copiii la invefatura vain~eta tara nict 0 plata». 'Musstea cronicarul, zice d. V. A.Ureche, este in mare erorea:

Nu din vistierie hotarise Gr. Ghica plata dascalilor ci .de la boer] si cate 2 galbeni pe an dare de la preoti si diaconl care b~nl aveau sa se adune la Mitropolitul ~i 'acesta si platesca lefile dascalilor. Domnul care urrna l~l Gr. Ghica, desfiinta darea pentru sc6le de Ia preott si n plati din

vistierie 3). . ) ,

Cronicarul Moldovet, Alexandru Amiras, ne spune ~a: "in doilea an al domniei lui Grigorie Ghica prin mijlocirea lui Hrisant patriarchul de lerusalim care se afia aiei in Moldova au a~eqat f?colele de invetatura pentru carte in orae in laf?i, cu cheltuiala sa. Scola. elineasca,

1) Axinte Uricarul <Domnia a II-a a lUI N. Mavrocordaf» Let. II P: 162.

2) A, D. Xenopol <Istoria Romanilors vol. V pag, 49-58 conf, 616.

3) V. A. Urec he «Istoria sc61elor» pag. 18.

38

greciasca fji moldovinesca, cu dascali inve(a(i, din care fjc6le nu numai cdt saracii ce nu aceai; cu ce plati invetatura, ci si feciorii boerilor celor mari si mic« si a 'tuttfJro1" d~ obsie att ef?it invetati, fji inca din aIle tc~ri veneau copii saraci de invetau, dintre care nu pu(ina pomona i-a« remas, de ureme ce nici la 0 (ara nu era mai pr6sta invetatura de cat la Moldova 1).

Spusa acestut cronicar este de mare tnsemnatate. Ea ne arata ca, la 9c61a domnesca invetau 9i cepit serrnant, ce nu aveau cu ce plati invetatura, dec! era 0 scola pentru tote clasele socictatit. Acesta 'marturisire este 'adeverita si de hrisovul tnsusi ' a lUI Grigorie Ghica dat in a 3-a 11,;1 domnie in Moldova in anul 1748.

Dupa sc6terea lUI Grigorie Ghica din lnlaia domnie in anul 1733, veni ca domn al Moldovei Constantin Mavrocordat (1733-35). EI este unul dintre putinil domni care avu grija speciala pentru sc6la de slavonie (asa se numeau

, , ,

pe atunci scolele roman esc! de. preotie, de ::;;i in cele mal multe nu se va mal fi invctat limba slavona) din Ia::;;l si carese afla pe atunci despartita ca si eea din Bucuresci deecola greceasca 2). In anul i 734 FBbruarie 20, el da un hrisov prin care dispune ca : "de creme ce sunt.' dou,a scote. aici in orae in Ia~i, una qreciascd. fji alta slaooneasca. sa fie daior J.l!litropolitul eel dupa creme a avea puriare de grije ;;i necontenita cerceiare asupro dasciiIilor, co sa pue nevointe asupra ucenicilor, scl/It invete precum se cade fji sa'i procopeiasca, ca cei ce se vor face preotlt dintre denf?ii sa fie inve(a(i fji pedepsiti, sa p6ta ceii ordsuiuiolo. bisericei, dtfJpa cum se cuvine ; ~i pentru ucenicii de la amandoua scolele ce~ care se vor sili cu invefatura fji vor fi seraci, lips'Wt de cele trebuinci6se, inca -' fji sa aiba de grija Mitropolitul a-i. ocroii fji a-i chivernisi de cele ce vor trebui, pe unii cu leatti, pe altii cu imbracaminte, pre alWt cu hrasui. pe'fl;tru ca sa nu lasa inve(atura din acesta pricina 3)

Grija deosebitaa acestuf Domn pentru sc6lele de preotie sa explica usor, cand vedem ca domnul ia' mesurt energice

1) Letopisetele Moldovet de Alexandru Amiras, Tom. 1II pag. 168.

2) Vedt «Istoria Romanilor» de A. D, Xenopol vol. V pag. 618.

3) Veq.I «Istoria Mitropoliel din Ia~r. de C. Erbiceanu pag. 13.

39

pentru a cultiva pe preotl, a'i face sa lnvete carte de oare-

, "

ce multi din e1 intrau in acesta tagma fara asl tnsusi macar

pregatirea neaperata ::;;i cunoscintele trebuit6're: a 'dtitulul cartilor bisericescl.

,

De 9i grec. totusi Enake Cogalniceanu ne arata pe Constantin Mavrocordat iubind cultura rornaneasca. lata ce ne spu_ne acest cronicar : El s'a apucab de capu; preoiitor sa.'i invete carte, tramintandu-se in tot chi1'lul . intaiasi

, '1:, ,

data a poruncii de au scos pe eromonafjii calugari greci de prin monasbirile cete mari, oranduincl preoti de mir, qicend ca grecii cand tamaiaza in biserica, pe mue1"i, stau caieus» flt'inut inainte a fieste-carei muer: de 0 tamaiaza fji 0 privefjte din talpi pand in cap, punand gand reu in capt~l lor asupra acelor mueri 1)>> •

Domnitorul iubitor de carte au pus pe ispravnicil sa cerceteze in judete pe preou des pre carte, punend sa treca la bir pe toti cet incapabilt. Umblau preott invetatt prin tote tinuturile sa vada ce fel de cetenie fa~ preo~il' pe la biserict, «Nu putem eerie, adauga Enake Cogalniceant{; ce {rica trageau bie(ii p1"eoti, ca se apuca la Mtranete sa invete carte».

,

Constantin Mavrocordat este unul dintre rarit domnl fanariou care au Iavorisat cultura romanesca ; cacl nu numal ca nu impune in biserica limba greaca, dar inca poruncesce "de au adus si carli pe inteles din tara 1"0- manesca, caci in MOldova l~U se atiaevangeiii, apostolii ~i liturghii dand po1"tfJnca Mitropolitultti ca acete carti sa le ciiesca preoti"t pe inteZes pe la biserici 2)>>.

~i nu numat la atata s'a marginit bine-facatorea impulsiune cultural a a lUI Constantin Mavrocordat, ci au 01'donat Mitropolitului.si Episcopilor «sa {aea tipografii fi?tecare in eparhia lui, ca sa tiparesca carti pe inte1es fji asa sau apucai de au [acu! stampa» (3 J.

In anul 1735 fiind strernutat domn in Muntenia, Constantin Mavrocordat, da in 1741 aeolo un hrisov numit «a~eqamentul (arei». lata ce vedem in el: « Ca la Mitropolie

1) VeejJ <Letop. III pag. 198 .

~) In Muntenia se ilustrase forte mult timp Antim Ivireanul ca traducator ~i tiparitor.

3) Veq.i; Letpiset. in pag. 198.

40

si cele 3 episcopii cet ce iau cinul preoiesc sa se inve(e de obraee invetale care oor fi: rlnduite de la pastorilt norodului, nu: numai cele trebuincioaee ale procoslaoiet de care are trebuinta mare fisie-care cre?tin ale §ti ci §i cele ce sunt ale acestui cin preoiesc»; apol tot in acest hrisov se hotaraste : ca Mitropolitul ?i Episcopii sa a?eije pe la eaiele cele mari. preoti inveta(i cari sa fie profesors. copiilor de pe la tara», programa era a tnveta pe copii: rugaciunele, credinta adica explicarea celor 12 art. a crezulut ~i scrierea '2).

Din conclusiunile acestui asezamint deducem, ca si inainte de Const. Mavrocordat, erau cleric! invetatr, cad de unde ar fi putut gasi lVIitropolitul si Episcopii preoti carturan, bunt de profesori, daca nu admitem ca ~i inainte de acesta epoca erau scolt romanestt, de carte bisericeasca. scriere, citire etc. in' mal multe ~onastirl din tara. Scoli de

, ,

asemenea natura existau. Asa buna ora exista renumita

scola din Putna din monastirea Nemtulut, Seculul etc. unde

, , ,

all invetat carte Varlaam ~i contimporanii se), Dositei Heres cul si altu ; iar in timpurile mal posteriore, Jacob Putnenul, lacob Stamate, Veniamin Costake si alti). Apo! preotii cu putina procopsela de carte, tot prin aceste scol; Monastirest! si satesti all lnvetat.

, Traditia ne spune ca in satele cele mal norocose, unde era un preot 01'1 psalt carturar se lnfiinta 0 scola, la care preotit de prin prejur ~i Jocuitorit cet mal cuprinsi ':;;1 trimiteau pe cepit lcrai pentru care plateau cate-ceva lunar.

In timpul ernet, scola, era casa preotului, 01'1 a psaltului, ear vara, pridvorul bisericei, sura sau prispa din jurul easel. Se stie ca se lnveta de rost, ceaslovul, psaltirea scrierea, cantarea s'i rare orl aritmetica. Limba era cea rornanesca orr cea a' cartilor bisericesct, fiind-ca fanariotii nici odata n'au mel'S pana acolo de a Inlocui limba bi~ericesca prin sate, cu limba greca. Faptul ca posedam atatea carty romanescl, mare majoritate hisericescf, unele imprimate, altele manuscripte nu se pote explica ait-fel daca nu admitem ca au existat scoll de natura acesta in mal multe tinuturt,

Cu toti ingrijirea deosebita a Domnului C. M~vrocordat

2) VezI : Uricarul tom. 5 pag. 401.

41

pentru scoll, el le Iacu si un fell anume prin aceia ca desfiinteza 'darea pe preott ~i dispunend ca scolele sa fie lntretinute din veniturile ohstescl ale visteriet; care venituri fiind intrebuintate in cheltueli mal neaparate, lasa scolele in parasire, din causa neplatirei dascalilor 1).

In lntaia domnie Grigorie Ghica hotarase ca plata dascalilor de la scoll sa se faca de vistierie in care se aduna darea boerilOl: ~i cate 2 galbeni pe an birul preotilor :;;i diaconilor ;>i care bani seadunau la Mitropolitul :;;i acesta platea lefile dascalilor. Constantin IVlavrocordatcare urmeza lUI

, Grigore Ghica in Moldova, desfiinta darea pentru scole de la preoti, ;>i rinduise precum am vedut, ca dascalii sa fie platitl din vistierie in care se tncasa numai darea boerilor. Acesta mesura a fost luata :;;i de Ion Mavrocordat, fratele lul C. Mavrocordat care n urmeza. Cronicarul Niculcea nu ne spune ce anume a facut Ion Mavrocordat pentru scole ; iar Grigorie Ghica care-t urmeza in tron in a 3-a domnie, In hrisovul sell ne spune, ca a dispus :;;i el ca ;>i Const. Mavrocordat fratele lul, sa fie platitl dascalii din vistierie. Ce se lntempla insa ? Boerit nu mal voesc a mal plati, si de la vistierie nu era de unde, asa ca acesta mesura a pricinuit caderea scolelor din neputinta vistieriei de a plati le-

file dascalilor, .

Cand Grigorie Ghica revine in a 3-a domnie in Moldova, imediat ';>l-a lndreptat tota atentiunoa asupra scolilor, care erau in parasite. Pentru a regula cat mal neintardiat positiunea lor dete in 1747 Decembre 15 un important hrisov, pe care din causa tnsernnatatet '1 reproduc in Intregimsa luf.

Hrisov de la Domnul Grigorie Ghica Voevod.

«Noi, Grigorie Ghica Voevod Boj. Milo8t. Gospodar Zemlii Moldavscoi. Facem scire tutulor cut se cade a. sci pentru rendul scolelor de Invetatura cartel, de vreme ce in tara acesta din nepurtare de grija a Domnilor, neobict:nuindu-se malt d'inainte creme a se tinea scale de inve(dtura, era multCt prostie,ca §i cdi pute~nic~, ce CiUJ

1) Ve(!l «Ist. Rom.s de Xenopol pag. 619 vol. 5.

1·2

puterea lor tinea dascali pentru copiii ~or:.lnca ~i c~ invetatura cea desevarsita nu se procopsea, remaind cer mal mUI\l tot neinvetatt, idr prostimea cu totul se alta lipsitii de podoba invetaturei, 9i fiind-ca scolele sunt ca 0 IonUlna din care se adapa obstescul norod cu indestularea Invetaturei si a tntelepciunei. care invetatura ll face pe tot o~ul a cu'n6sce dumnedeirea, a pricepe legea cea pravoslavnica, a procopsi pe' oment cu infrumusetarea vorbei 9i practica cuvintelor, a invrednici a se face preoti is:us~\l 9i dascali lnvetatl, de la care curge muIt folos, atat bisericesc cat si politicesc. Cu puterea invetaturel 9i sfintil parinti au' birui't eresurile si au luminat santa hiserica impodobind'o cu multe canone de cantar) 9i laude, 9i pe to\l ne indernna si ne invata a ne sili cu invetatura. Acesta rivnind 91 Domnia mea, care' dupa ce Dumnedeiasca pronie au rin?uit a ni ~e da stapana domniet acestei terl, indat~ atuncec: I/,n d~rr::n~c::. intei am cerceiai si pentru afjezeml/,ntul scoieior ~I/, ~nte~ am jost jaeut aee~t at?ezemint, renduind ~i ,at?~ze~d sa fie patru sc6lecu patru dascali, una, eltnesea ~I/, alta greciasea, 't?i alta slavonesea ~i alta. ronuinesea, ~~O'. ~efa dascalilor se rinduise asupra boerdor cU boeri; f?1/, a dregatoriilor. Dar pe urma cunoscend ca cu acest vage- zament nu VOl' putea sta sc61ele, fiind-ca era CLl superare si boerilor se pricinuia sminteala si. cu schimbar ea boerilor si neputendu-se sc6te bani'( la vrerne, nu lip sea jalobile dascalilor si vedend domnia mea ca se da 0 pricina de stricare s'e61elor,' si fiind trebuinta a se gasi, alt chip de~sezament scolelor mal intemeiat si statatoriu, am socotit ~lomnia mea, Iuand blagoslovenie si de la preasfintia sa parintele Mitropolitul tere1 9i a sfintiilor sale Episcopilor, si cu tot Sfatul nostru, D-lor-sale boeril eel marl, am ales hotar-and asezarea scolelor de s'au facut tntr'acestast chip. Fiind-ca 'pana la ace a vreme preotii plateau dajdie cate patru galbeni pe an, dof galbeni 1a sfan~u,l Gheorghe ~i dot galbeni la sfantul Dimitrie, s'au ertat dajdia lor, easa n~ dea el alta dajdie, fara numat cate un galben de preot 91 de diacon, numai odata intr'un an, scolelor, care barn sa'I stranga sfintia sa parintele Mitro~olit, si s~ platesca le~l.e dascalilor si din bani'( ce mal pnsosesc din lefiledascalIlor, mtemplandu-se la acea vreme aicea, 9i reposatul feri-

43

citul lntru pomenire sfintia sa Patriarhul SfantululMormant Kir Hrisantie, dupa cererea 9i pofta sfintiet sale s'au orinduit sa se dea una suta lel pe anajutor 9i Sfantulu'( Morment, pentru scolele de acolo,: t?i aW" bani ee vamai prisosi sa fie de ehivern'iseaZii eopiilor streini si saraci, pentru imbraeitmintea §i hrana lor, care' asezamerit s'au lntarit 9i cu hrisovul Domniet mele, a nu se strernuta, si acesta asezare fiind socotita cu huna orindu-

, ,

eala, nu era sa dea nici 0 data sminteala '. sc6lelor, de vreo zeticnire sau stricare. Numai, dupa mazilirea nostra, viind fratele nostru Dornnia Sa Constantin Voevod, 9i socotind sa taca alt asezarnent, facend randueala :a se plati leme dascalilor de la vistierie, 9i sa nu se mal supere pe preotl, cu 0 nadejde ca va putea birui vistieria, all stricat asezarea nostra. Dar pe urrna viind frate1e nostru Domnia Sa loan Voda si visteria, dupa cum pururea se afla cu multe trebuinte, nu s'au putut plati lefile dascalilor de la vistierie, 9i au dat 0 pricina de stramutare scolelor, Ci acum dar miluind Dumnezeu de am venit SiC1;~ a ireia domnie la eiremosesc scaunu; nosiru, §i ~ereetdnd de rendu; scolelor, n'am suferit a remc~nea orasul acesia jara scale de invetatura, ci am iocmii f?i am aseeai 'iaraf?i acele patru scole cu pairu. daseali,preeum au fost mea inainte f?i lefa dascalilor am orenduii-o iaraf?i de la precis; ertandu-i pe densil de alte dajdi'i,sa dee e1 numat un galben lntr'un an pentru scole, tnsa zece patronict la sfantul Gheorghe si zece patronict la. sfantul Dimitrie. Care banl sa'I stranga sfintia sa parintele Mitropolit ce va fi, si de la sfintia sa sa' ia dascalit lefile lor, ins it dascaiut eel mare elinesc 360 lei, §i al do ilea dascal 120, f?i dasca luI slaoonesc 130 lei f?i eel romanesc 100 lei, 9i acesn hani pe jumetate sa li se dea la santul Gheorghe 9i pe jumetate la sfantul ' Dimitrie, 9i din cet-I'alu bani ce mal prisosesc, tot pe rendueala ce fusese mal 'nainte, 100 lel pe an, sa se dee la sfantul Morment pentru scolele de acolo si sa se chiverniseasca si copiii eel streini 9i seract cu h~'ana si lmbracamintea, purtand de grija sa fie si acestora tata Insust sfintia sa parintele Mitropolitul. I~sa ce va cuprinde trebuinta copiilor celor streinl 91 seract, cu izvod gospod sa se rindueasca

44

sa'i dea sfintia sa si sa faca cautare si scolelor, luand seama dascaiilor d~ doue 01'1 intr'un an: cu ce feliu de siIinta se porta asupra tnvetaturetcopiilor, 9i fieste-care copil cum se lnvata :;;i la ee sporesce. Datoria sfintiet sale sa fie a cerceta acestea t6te si a le aseza. Insa socotinduse ca unele tinutun fiind departate, nu pot a ajunge totl Iocuitorit cu copiit lor la scolele de la 1a:;;1, :;;i mal vertos cefsaract tara putinta, :;;i pentru ca sa cuprinza, sa se impartaseasca totl de acesta mila, s'au socotit la trei Bpiscopii' a U!rei 'sa se mai oseee ires ecole siaconesct si romdne;ci, la trei Episcopii: la Roman t;i let Rada/u,h t;i Husi. Peniru care sa aiba purlare de grija sjintiile sale Episcopii a gasi dascali invetati la slavonie ori t;i la romanie, ort din cei e~iti din scolele de la Iast, ori dintr'altii, :;;1 sa se a:;;eze la fiste-care Episcopie cate o scola de rnvetatura copiilor, :;;i acel trei dascali de la acele trel scole, sa fie datori a se sili cu invetatura copiilor, atat cu serbia cat si eu romania si leafa lor s'au randuit cate 80 lel 'de dascal pe an, care bant sa')

ia pe jumetate la sfantul Gheorghie si pe jumatate la sfantul Dimitrie. Insa sfintia sa parintele Mitropolitul sa dea acel bam din banit preotilor, ce arata mal sus la mana Episcopilor, :;;i Episcopii sa platesca dascalilor, si acet dascall sa aiba si scutela de birul visteriet, nici un ban sa nu dee, numai ~a pazesca slujba lor grijindu-se de invetatura copiilor, si iara:;;l sfintiele sale Episcopn, sa faca necontenita cercetare scolelor, adese luandu-le seama, cum Invata copit si la ce sporesc ca si dascalil sa se silesca si cepit sa se procopsesca cu inve\area lor. Iar Pravitoriu':;;i Zapciu cu puterea domnesca a se implini aceste t6te, sa fie vel vist. si cand s'a plini anul sa aiba a lua sama aces tor hanl, ce unde s'a cheltuit, :;;i ce au remas, si izvod lamurit sa arate la domnie. Ci dar precum s'au asezat randueala acestor 9c61e, sa stea nemutata si nestramntata ; iar cine s'ar ispiti a statui intr'alt chip ca sa mute 9i sa stremute, acesta po-

'mana ce s'au facut de folosul obstiel,· care este podoba -~erel si cu odihna si - nesupararea 'boerimel, 91 cu odihna preotilor, lipsindu-se de acea dajdie ce da mal 'nainte, :;;i fara 'paguba teref si a vistieriet, cine va indrasnl a se atinge de stricarea acestui asezamant si dintru a caruia pricina

, ,

45

se va lipsi acest Iolositoriu izvor, 01'1 domn va fi, 01'1 boer sfatuitoriu, unit ca aceia sa aiba blestemul sfintilorparintJ

, "

celor 318 a Sohorulul a tota lumea de la Nichea si de at

nostri a patru, a terel sfinn Archierer, care s'au isc'aliL mal jos, ca de un sober sa fie dar anatemeL Si inlarim hrisovul acesta, inta,1 cu a nostra incredintare : Urmeza dupa acea iscaliturile Il-lul, a boerilor, a Mitropolitulut Nechifor si a

episcopilor de Roman, Hadautt :;;i HU:;;l 1). '

In acest hrisov, Domnul Ghica, constata lipsa de sc6le publice "neobicinuindu-se de mai 'nainte oreme ~ se tinea t;cole de invetatura", :;;i ca "t;i cei puiernict, ce cis pulerea lor tinea dascali peniru. copit lor, inca cu invetatura cea desavdrtt;ia nu se procopsea ".

Este Cll buna seama neintemeiata prima asertiune, ca Moldovenit n'au avut scoll lnainte de domnia acesl~l Domn. Necontestat, bosrimea, ca si pan a asta-di prefera sa tina

, , , ,

dascali privati in cas a pentru .invelarea copiilor, dar acesta nu impedica invetatura publica, 01'1 in scoli, 01'1 cu plata. Un Axinte, uricarul cel vestit, de la care avem atatea doeumente scrise in romanesce, de la inceputul secolului at XVIII-lea, un Muslea diacul, un Hosea etc., all invetat carle romancsca. Prin urrnare asertiunea din hrisov esle 0 gola curtenire a scriilorulul ").

Dintre Fanarioti, Gr. Ghica, face exceptie, pentru iubirea sa catre rornam"). In a treia dornnie, Gricorie Ghica a

·0'

c1at hrisovul de mal sus, in care ne arata, ca la prima dom-

nie organisase sc6le cu 4 dascalt pentru limbele elina, greaca, slavona si Rornaneasca. Boerimea nu vrea se mal dea bant penlru' sc6le side la vistierie nu era de unde S1 deci dascalit nu erau platitJ. Acum domnul, forrneaza un alt fond pentru intretinerea celor 4 sc6le, randuind ca totI preotit sa dea cate un galben pe an, pentru sc6le, in doue randun, iertand clerul de orr ce alta dare.

Cu noul hrisov din 1747, Dech. 25. bunul domn reInfiinteza nu numai cele 4 sc61e din last ci inca si cate 0

, , , ,

scola cu limba slavona si romaneasca pe lan;1:<l Episcopiile Roman, Radauu :;;i HU:;;l, pentru ca se pota inveta si cepit

1) VezI « Is] Scolelor» pag. J6-18.

2) Ve41 «Ist. scolelor» pag. 18.

3) Consult. «Hevista Teologica. anul IV pag. 346.

46

din tinuturile departate de Ia91. Tote scolile sunt puse de hris6ve sub inspectiunea prelatilor, E1 platesc lefile si . anume: dascalului mare elinesc 360 le1, la al doilea 120, dascalului slovenesc 130 si celut romanesc 100 de lel; iar dascalilor de la Episcopii 'care 80 de lel pe an de fie-care. Nu numal atata dar hrisovul adaoga ca din barril ce erau se prisoseasca peste plata lefilor dascalilor, sa se mtretina pe scolaril saract Se mal rnentioneza in acest hrisov si de 100 de' let, ce trebueau sa s~ dea in fie-care an pentru sc61ele de la sf. Mormant, in urma staruintelor puse de fericitul patriarh al Ierusalimulut Ki1' Hrisantie,

o dovada ca scolarit erau ajutatt se afla pe 0 carte pastrata si a41 in Biblioteca Seminarulul Veniamin, anume pe }! laviiAriani Nicomidiensis grecae, text grec ce all servit in scola, 0 lnsemnare pe ea in greceste : am luai 3 galbeni de la parinteZe met"t §i 2 de la ajutorinta scolei, Ca1"e ai:~ [acu! 5.1).

In lVIuntenia Const. Mavrocordat in a 3-a lUI domnie (1735~41), reorganiza 9c61a grecesca facend sa se predee in ea pe langa cursurile obicmuite, elina, greaca, slavoneste si romaneste inca 2 limbi: latina ~i turca ~J, voind dupa ~at se ved'e a respandi instructiunea aceia ce se cerea de la dragomanit Constantinopole1. Mat apoi voind a da 0 desvoltare deosebita studiulullimbel grece, dispune prin un hrisoy din 1745 «ca numai aceia sa p6ta imhratisa dregatorii pub lice care VOl' avea cunostinta acestel limbi 3).

Cu tote mesurile energies luate de diferitit Domni in favorea scolelor domnesti, nu mergeu bine si acesta nu din causa lipsel de dascalt procopsiti sau a veniturilor pe cat din causa numerulut ucenicilor care frequentau cursurile superi6re si care era forte res trans. Pentru acesta s'au Incercat 16n Calimah in Moldova ca sa indrepteze reul prin un hrisov al seu din 1758. In acest hrisov dupa ce Domnul spune ca invetatura esie de folos §i de mcintuire intru, tote atat politice§te ctU §i bisericesie , iar 11W~ ales cea Etinesca, de unde ca dintr'~m isvor cele-l'alte t6te au

1) VeqJ, Xenopol si Erbiceanu «Serbatea Scolara» 1888 pag. 96 No 26.

2) Veq.i «lstoria Valachieh de Tunusli, pag. 188.

3) Acest hrisov esle reprodus i?i in jurnalul Traian, 1869 No. 29 ~i de Misail : in Buletinul instructiunet publice, 18t}5 - 6ti pag. 51.

47

e~it, care preiuiisulenea irebue a se afia ; iar ma~ ales in cetafi ~i in erase pentru folosul de ob§te, l$i pentru ca sa aiba inlesnire a se imparta§i ~i a se adapa dinir'aceeui fantana pUna de dar uri ; mal departe adaoga : ca s'au interesat de stare a scolelor din capitaZaMoldovei f?i au rinduit 0 cerceiare care sa se [aca de 0 comisiune compuea din Kir lacob, Mitr. Moldovei si din renumitul ~i vestitul la invetatura Krifia-Caisi,. care se afia pe aiumc; in last (de sigur ca dascal al copiilor Domnulur),' ca sa cerceieee in ce chip' se afia starea scolelor eline~ti. Cercetarea (acendu-se aduce la cunoscinta Domnului cit scola Dommesca ee . afia in prosta si ;ea stare nt~ din p~icina dascalilor ci d'in urmaiorele 2: intcUu ca ucenicii cum deprincleatt ceva carte paraseau yc6la inainte de a fi severyit studiile, ceea ce desgolea cursurile superiore; a doua ~i cea mai ins emnata esie concurenta pe care ~c6lele private, tinute de dasciilii ca selor boere~U, 0 [aceai: celei domne§ti.

Comisiunea propune ca mijloc de indreptare 2 mesurl ~ 1) ca ucenicii sa nu p6ia parasi yc6la domnesca de cat dupa sevarsirea cursu/lui de sese an~, si a 2)

,. , ,

co sa imp una invefatorilor privati a da lectii n,tllmai in casele uncle vor fi alcatuif~, tara a avea invoire a tinea ecola si cu ala baeti. Domnul intareste aceste de~iderat~ prin hrisovul' dom~esc; iar pentru c1~scalil ce VOl' mal cuteza a face osebite scoll si a mal strange ucenicii sa se pedepsesca, Mitropolitul mal cerea sa s~ sporesca Zefa celu~ d'al 3-lea dasea; de moldooinesie pentru multa lui ostenela yi pentru mulfimea ucenicilor ; iar Dornnitorul dispune a i se spori lefa cu 5 lel adica 15 lei pe luna. Aseminea mal cere sa se infiinteze 0 scola si in monastirea Putna, unc1e dice ca se a:fli un d~scal destoinic spre acesta treba, Dom~ul aproba 9i acesta,fixand chiar 9i lefa dascalului, de 60 de let, si care bant trebuiau sa se dee din hanit scolelor ce 5e adunau de la preou ').

Din continutul acestui hrisov se pote deduce ca cursmile erau frequentate mal mult in partile lor elernentare, de vreme ce Mitropolitul cere sporirea lefei celui al treilea

1) Ve<j.i: Uricarul tom. 1, pag. 64-71.

48

dascal. Lipsa de lnvatacel, pe care acest raport 0 arata ca existand in clasele mal tnalte se explica de acolo ca ele erau parasite de cea mal mare parte din elevit saracl, car~ nu aveau nevoie de cunoscintele ce se predau in ele 91 mal ales de limba elina ; iar eel bogatl cautau 0 invetatura mal ingrijita la dascalit privati.

Tot Domnul mal deschide si 0 9c61a in Botosani, 1759. dupa cererea orasenilor, la inceput probabil numat c~~c6.!~ de slovenie si rornaneste catre care s'au adaogat mal tarziu de ca tre Grigorie Ghic~ si cursuri elinesci si grece~cll) ..

Sa nu uitam ca forte mult a ajutat si biserica prm Prelatit el destinst din acele timpurl la desvoltarea gustulul cartel' lntre Romin1. Asa: Mitropolitul Nichifor institue In

lasl 0 sc6la pentru copiit orfani S1 seraci la 1729. .

.' Mitropolitul Moldovei facob I l~utneanul (1750-58) iata cum rndeamna prin sfatuirt enciclice pe poporen'i spre a'91 trimiie copin la scola sa invete carte:

Invetdtura pentru co sa~fj~ dea fiesie-care am feciarit lui i« carte 2).

Nu ee pote sa fie ma,~ fericit omul, cdnd. pune tot gandul fji puriarea It(i v de g~'.ija ~n Ace cl~i? fli cu ce mijlocire va pute« sa »aea copnn l1;t~ nnd'u1t~ sp:~ procopsela invataturelt; clupa cum oedem. nu numa» ~n st· Script1/wd, c'i fli la, tote istoriile fericin_~ pe parintM aceia, care pwn. silil1ta lor Ct~ neadO'J'"m1t1; Od&1; penlru. invetdtura copiilor lor. De creme ca invetatura cea de D-cl~u insu;ftatct este lumina trupulu~ ?i cunoscinto: cr~dintei cei Ii-deeec; este 0 inaltare a (irei omenesci, esie 0' dogma a' prea Inaltului fji Cerescului Imptiroi, t)i 0 paza a tutu lor poruncilor sfint~ei sale. $i ~cesta invetdtura au tacut pe filosoti de atf cunoscut tote firile' nu numai cele pamentesci, ci ?i cele ceresci. Acesla inv~tatura este 0 icona si 0 inchipu,ire Dumneeeiaeca; si 0' carma ce ocarmuesc~ pre sUfietul ce se afia intru ~cest vas pamentesc, acestd invetat1kra, sunt sirwnete 'mintei, care strune lovindu-se cu credinta fji cu [rica

1) Uricar II pag. 51. . . "_

2) VezT «Ceresca Flore> or! car\ulie de Iacob Mitropolitul, Iast 17;)6.

49

lui D-eei; slobod oiersurile bunatatilor ~i ajung iYldulcirile lor pana la scaunul eel Dumneeeesc. Acesta invetatura dar ueeendu-o not: ca esie adormiia intru ir/,tunerecul leneoirei, ni s'ai~ ranit inima de [omeieo. acesia ce se afia inradacinata in eufieiele a unora din pdrinti, carU ifji cresc copiii lor lara inve(atura. Decs fiesie-care om ce este invetat, se chiama om cuventatoriis ; iar eel neinvetat este asemineo dobitocelor. $i de voiti sa ve fie [eciorit oosir; aseminea dobiioceior, eeiemare qreeala fji orbire; cdci ca ee-lipseec de inveiaiuro. cu care tara de aceia cu greu esie de a cunosce pe D-eeu; numai oidia 1,1 cunosc, precum il cwnosc si dobiiocele cele nesimtitore. Si adeoerai si incredintat i1kCrt~ esie : cd invetatu~a est~ aseminea ~u florile dele

,

mirosiiore, care cu mirosul invetaturei t.amadttefjte tote ranele cele trupeeci. lara eel neinvetat este o seminea copaciuiu; celui uscat fji precum sorele incaleesce ~i cresce tote cele ce odrasiesce pament'ul, asa si invetdiura da pricepere omuiu; spre tota cun()sci~ta.' $i iarafji in ce chip deptirtdsuiu. se sorele de crugulzilei sa face iniwnerec, asa fji inv13t(Uu,ra fiind. departata de iicalosul, aceta om se afia la intunerecul necwnoeciniei, ~i mai in scuri esie orb: macar de i se ~'i pore ca cede, caci ca ochii celui nei"nv13t.at :;;i. nepedepsii sunt orbi, ~i mo« mul: ai sujlr:tului, ca sufietul fji min tea swn! care ved, ~i cand min tea nu pricepe care sunt de trehd, .orb esie de tot. Vedeti dar parin(ilor car; ve ldsati copiii vo~tri/[ nepedepsiti, eata stricdci1kne ~i nepricopsela pricinuesie feciorilor vostri lipsa inv@taturei. Pentru care iota dar ca ve inde~nnam ca sa ~'e de~teptati inimile coetre la busuitatiiecele sUfietesci, car« curg din starda inveVdura, fji sa' ve dati copiit fi esie-care pdrinte la invetdtura, ca niste d esevarsiti parinti si puy·tatori de grij~ de cele de f~losul fecio~ilor vOfjt;i. $i urmancl poruncii ~i invetdturei nostre, veti aoea nedejde a ve bucura si a ve veseli de fiii vostri, ca de nisce inte-

lep(i(i d~ D'ZAU, Fji ei vor pomeni pre voi. '

Domnul ea ve blaqosiooeeca pre VOt, fji blagoslovenia sa se adaoge spre voi §i spre [eciorii vOfjtri.

In Valachia amintim pe Mitropolitit : Teodosie, Antim

4

·-.;.'

50

Ivirenul, pe Filaret II -lea etc. ca~i pri? e!1~icl~ce :?! ,pri~ mijIoce banestl ajutau pe eel saract la l~v~tatura ca~\el ).

Faptul caracteristic ce se obs~r~a l~v acvest tIm?, est~ ca tot1 Domnitoril din epoca fanan.ota; unu au d~t dm ~~~ hrisove prin care confirm au donatiunile .~colare 9~v admlte~ continuarea celor stabilite de pr~dec~~o~ll lor, ,alt11 sc~teau hrisove not prin care se reorgamsa 91 lnalta l1lv,elu~ scolelor

. e prevedeau si mijloce pentru sponrea veniturilor ace~{~r~ 2). A9a buna~ora Grigorie Calimah, .in an~l 1762, l~m~ 2 tntareste din nou hrisovul 9colelo: dI~ Iast, Acest ~IlSO\_ dupa ce amintesce de existen\~ unei v9cole grecestl 91 a~tel slavonesci in care in acesta din urma (precum urma ~1 l~ scola de la Sf. Gheorghe din Bucure~el) a~e~ loculv ei ,9_1 iimba romanesca, se da folose not Mlt~opohe.l, ca sa pot~ fi aduse la starea cuvenita si s~ intretina 91 cele 2 9C~~~. Mitropolitul este din nou .insarcma~ cu _purtar~a _de gllJ,a si cercetarea asupra dascahlor,' ca sa ~unva nevointa asupra , "lor sa-I invete si sa-I procopsesca precum se cade,

ucemCl , , , . f d T '

ca eel ce se vor face preotl dintre den91~, sa ie pe ep~l,,: cu in-

T tura la tota randuiala hisericet 91 pentru ucem:ll de la

ve,a , '1" etatur Sl VOl' fi

mendoue scolile care se vor S11 cu inveta ura, ,

a, 'I v

saract sa-l intretina in socotela fiJco el. , , ,

Hrisovul pe care-l fntaresce, este acel dat _de C:Mavr.o~ 'd tin anul 1734. Beneficiile pe care le da M~tropohel ~~~t ~ 0 scuteste de dan.; fiJi-I da 1~60 lel pe an dl? vama domnesca, ca sa aduca Mitropolia «~n stare cum sa ca~e».

D' ul 1'"',62 lulie 6 posedam de la C. Mavrocordat

In an " . .

un document in forma de pitac catre ,Mitropohl, pnn c,are

amintindu-I ca dupa legile ~a.rel Don~n~tor~l care vare dreptul sa mostenesca averile celor ce n au clironomi, ~om1~lU_I renunta de asemenea beneficil :;;i dispune, ca averile fara clironoml sa se dea in folosul obstesc, pentru facerea de

odurt, pentru spital uri 91 scole ~), Const M~vrocordat,.on; ~Ult, se preocupa de scole 91 ~auta a vl~ aSl~u:a ,V~lllt~Il proprif, Visteria, care platsa Jefile dascalilor ::;)1 mtr~lmerea

"1 de' multe 01'1 nu era in stare sa dea banit nece-

ucemci or" , , v •

sari, la timp. Mavrocordat hotart sa scutesca monastirea

1) Consulta cCron!car~1 greets pag. XVII.

2) Consulta «Cronicarit greet» pa~. XIV.

3) Vez1: «Anuarul iustruct. publice» pag.253.

51

Glavaciocu, de on-ce darl pentru mosiele sale si aceste mosit ca fond scolastic. Tot p~ Mitropolit ll tnsarcina cu administratia si cu sarcina Intretineret bisericoi si

scolelor 2). '.' ",' ,

,

Const. M. Racovita, fiind a doua ora domn la Munten], Intaresce din nou dispositiunea de mal sus a lUI C. Mavrocordat prin hrisovul dat in an. 1763 lunie 26.

Grigorie Ghica, venind la 1764 Domn in Moldova, se preocupa forte mult de starea bisericei :;;i a :;;colelo1'.

Biserica 0 afla lntr'o mare decadere si atribue acesta decadere la inmultirea peste mesura a preotilor, «care se afla forte putin, la numer, cart dupa cum se. cade, intra prin u~a la scaunul acesia, iar cet ma; multi sunt acet ce se SLte pe aiurea ~i talharesce, din care pe unit it indemrui. nevrednicia, iicolosia si lenevirea ca sa rapesca si sa apuce darul preoiiet a carora roda esie neaoerea, ~aracia ~i suoerareo ~eavend de aiurea ali venit de chivernisela a'l cd~tiga mat lesne ?i fara ostenela tara numai -pe biserica ~i pe altar; iar pe

,altii ii inviteza iubirea de argint ?i neerutoea auere ... »

Domnitorul care se ocupa de biserici, citeza in hrisovul seu din 15 Julie 1764 9i canonele pe basa carora pe vii tor nu se VOl' mal preoti de cat personele cercetats, cu silinta fiJi cu multa privighere, de Insust Mitropolit sau de Episcopl, ~i numat dupa ce prin anafora la Domn, persona care este a se hirotoni se va fi scadut de catastisele vistierioi. Preotil care se VOl' chirotonisi peste hotarele taret, pe furis, nu VOl' fi consideratt ca preotr.

Hrisovul acesta mal face 0 punere la cale forte buna.

De ore-ce Domnul considera ca caderca bisericel vine 9i de la tnmultirsa pre a mare a bisericilor :

«Multa «eortnauioia curge din zidireabisericilor ce se eidesc asa fleece-cum ~i unde vor,fa,ra de trebuinta, cu rapeqire nesocoiiia ~i cu. cuqei lara de treba si ~ecuotnttuor a multor cre?tini, din care unii dintr~ ceia de ~a~dr~e ~i de de?arta slauire umflandu-se?i de fandasie bwwmdu-se, pofteec cu acel chip ca sa casUge lauda vecinica ~i in viata ?i dupa moriea lor, ~i cer mat,

2) Vezl «Ist. scolelor» pag. 29.

52

mull slava lor de cat slava lu~ D-q,eu; iar altii din nesocotUa rivna a lor, sau din sfatul, eelor l1el/1'!Vetat~ ?i fara de minte si cu o.deoerai orbi.: din care se pricinuesce de sunt ~'ultime bisericile ?iparaclisurile cele pr6ste ~i la acele de obf$te tocasuri nu se face acea de ob?te adunare a norodulu~.. insa multimea bisericelor pricinuesce, ca sa se pustieasca acele vechi biserici ~i sa remana locosuri. drumeWor sau a talharilor, sau cuibul dobiiocelor, pana eand din vreme in vreme lenevindu-se grija lor vor aiunge l$i acele noua (acute spre pustiire ... Deci dupa canonul al 5-lea al soborulu~ de la Gomqr« l$i al 25 de la Laodich, «(l..tnde ajunge un preoi, episcop sa nu se [aca, ~i usule sunt biseric~ de ojum», biserica nou/i. sJ, nu. se zidesca, ca sa nu. se miceoreeea biserice; adunare l$i numele;»,

Domnul hotaresce cu consecinta :

1) De acum inainte nici unul sa nu euteze sa zidesca din temelie hiserica noua fara de scirea si voia Mitropolitulul (canon allV-lea al sober. a tota lumea) ... sa nu zidesca fieste-cine biserica S1 acei ce n'au putere sa inzestreze biserica cu cele trebuinciosc veniturL spre chivernisela din tote <;1ilele a preotilor si a slujitorilor ce se afla tntr'lnsa » ...

2) Domnul mal opresce 9i pre eel ce se calugaresc, de a lipsi pe clironomit lor de avutul lor, dandu-l monastirilor 91 bisericilor. -Deol, orl-cine va afierosi ceva la monastire, sa arate tntaiu lUI Voda, care va cerceta sa vada de nu face vre-o nedreptate unei rude '). Hrisovul mal obliga pe candidatit de preotie sa stie mal multa carte. Prin acesta el a avut ~ tnriurire 'bine-fiealore hisericet.

La 1765 se tnfiinteza la Galati, in rnonastirea Mavromolu 0 scola prin hrisovul lul Gr. Alex. Ghica din 13· August, acel an 2) indemnat fiind la acesta, dupa cum men\ioneza chiar In hrisov, de Mitropolitul Gavriil. Scola avea 2 profesorl, unul de limba elina; iar altul de limb a \E~rel 3).

In anul urmator, 1766, Grigore Ghica da un hrisov de organisare a scolelor. In el, dupa ce arata impottanta 91 scopul tnvataturei spune ca "ma~ inainte se afia scolo

1) Hrisovul este puhlicat in intregime in Uricar I pag. 147.

2) i+risovul este publicat in tntreg.me in Uri car I pag. 113.

3) Vezi hrisovul de la Gr. Ghica din 1705 ; Uri car 1 pag, 113.

53

necoprinea c~ c~le trebuinci6se spre procopeela ucenicilor f}t ca dec~ densul vrea se aduca acesui. scota la siarea ~ec: ma~ desevar~i~a a invatature~ prin'inmultirea dascalt~or fit a ucenicilor ?i ca se ridice din iicalosdo. s~are ~'I v_.rednica de lacrami a neinvetature~ pe no~od .f}~. mat va_rtos r:e cinu; preoiesc, s'a hoti1rat sa eidesca elm iemelie, acesta academie zanga Miiropolie".

. Tot in acest hrisov, Dornnul amintesce apof ca a orand.m,t da,s~~d1 nu numat Ia Academia ce a- zidit 'in Iast, ci 91 111 ~ota \a.r~, la fie-care eparhie 9i tinut, cate un dascal, ca tOtl cre9t11111 terer acesteia, mireni si copit preotilor sa se procopsesca cu invalatura 9i fapte bune. Lefile dascalilor, ~lce ~1n~ovul,. se VOl' plati din dajdia cea oranduita preotilor 91 diaconilor, Ele VOL' f precurn urmeza : Dascalul eel mare Epistimurilor (sciintelor) pe ancate 1 500 lel: dasea~ul c~l d'in.lai eli~esc v de ~mm~tica 600 de \el, cel~ll al d?llea 240 91 ~ascalulUl ce invata carte greciasca bisericesca cate 18.0 de let. D~scalulu1 latinesc 240 let si dascalulut rnoldovinesc 120; iar pentru 20 de uoenict streini si saraci ce se VOl' afla la scola. pentru mancarea lor hartie' si cernela, c~ buc~tari~11 si apariul lor prin purtal~ea de g'rija si econorma epitropilor, sa se dea 1000 lei si 30 care d~ lemne: pentru totI eel ce vorlocui in scola' 375 lel. Dom-

nitorul randuesce 9i 0 biblioteca. '

. . Nu nil,mal d~ 9C?1~le din Ia91 se _PI'eocupa Gr. Ghica, C1 ~l ~e 7c?lele. din ~ota tara. Se continua 9i pe alocurea se ,ll1fill1teza din nou scolt N umat in Bo tosanl si Galan ~colele S~ll1t cu dascali grecesti ; iar alte 23 'de s~on prin judete, ~1 ?ele t~el scoll de la Episcopia Roman~lul. Radautului 91 I-Iu9110r cO.ntinua. a avea dascali rornanr ").

In anu~ ~ 767, lY!ltropo.lltul Gavriil Calimah, cumpara un locv me~le91 de Mitropolie de la Catrina, nepota Popel U.rsul~l «fiind. trebuitor f}c61elor ce s'au tacut acum, dand .f}~ alt~ megw?~ locurite cr?/au fost prin prejurnl' nosiru», A~t~l de. cumparatura porta data ?e 1767 lunie 4 9i probeza solicitudinea cu care Domnitorul 9i Mitropolitul au

1) Vedl «Istoria S, colelor - pag, 3 ~', consulta . C . .

xv si XVI, ' ~l rorucarn greet pag.

54

fost pentru a mari locul destinat la zidirea 9c61eJ: de langa

Mitropolie 1). ,

Tot in acest an Grigore Ghica Voevodul ~ere de l~ patriarhul Constantinopolulut de a-I ~onfirma hrisovul pnvitor la scole, de catre sinodul patriarhal, pe care Samuel it intareste sincdiceste. Actul de confirm are porta data: 1767, in' luna Decembre, indictionul XV 2). . . .

Dar de abea se organiseza :;;c6lele 91 la 1769 lsbucn~ resboiul tntre Rusia si Turcia, Nava.irea armatelor Rusesn si ciuma care se ivi,' ocasiona inchiderea regretabila a ~c6- lelor 1n tot timpul cat a tinut ocupatiunea ruse~ca. M~tropolitul Gavriil Calimah. dorind sa vada redeschise scolele trimite in April 1771 0 adreea catre Feld-Maresalul G. Rumantov. seful armatelor rusestt 3).

In 'anaf~raua trimisa, Mitropolitul dupa ce laud a rlvna si buna vointa, ce Maria Sa, are pentru cele ce SUl1t f~lo~it6re teret Moldovet+), n spune cum repausat.ul Gr. GhlC~, la tnteia domnie, a asezat sc6le intr'aceste 1.l~el limb}: elineasca slavoneasca si moldovineasca, rinduind leafa lor din da'rea boerilor c~ dregatorii ~i mal apot de la pre.oV· Arata ca urmatorul Domn, reposatul C. Mavrocordat a le~tat birul scolastic al preotilor :;;i a ordonat ca lefi.le dascalilor sa se plateasca de visterie. Dar in urma venmd _a ~~a ora domn Gr. Ghica, din nou s'au asezat sc6lele ca lnteia 6ra si a stabilit bugetul scolet din Iasl, dand : 360 lel dascalul~l celul intal elinesc; 120 celui al doilea; 130 das~alului slavonesc si 100 let Ia cel Moldovinesc, Acesta dispositie a respectat-o Domnit urmatort, pana la Grigorie Ghi~a care a 'adaos de prieosii leata dascalulu/i eiinesc. Mitro~olitul arata, ca dascalit au fost to\~ dAeplil1 pana la inchiderea scolelor din anul trecut. «De ~ntemplarea vremiZor si de bola ciumei imprasciindu-se atat dascaWt, cat si 'ucenicii au temas scolele tara de lucrare nep'ute~~du'7se sc6te ~i banii de. la preo(i tot din acesie

1) Actul de cumparatura este publicat in «Istoria MitropolieI Moldovel pag 3>

, 2) Ve41 c Cronicaxii greet pag. XI si xv I ; v _. • .

3) Adresa Mitrop. catre Feld-Maresalul Rumantov S8 gaseste m mtregune

in Cronicarit precl p. xx si XXI,. v v

4). Din cuprinsul anaforalel Mitropolitulut se constata ca ~uman\ov trebue sa fi provocat pe Gavriil a't da relatie oficiala de stare a scolelor.

55

prunna», Acum fiind-ca au mal contenit nenorocirile si neoranduelile, dice Mitropolitul, voim ca iaras) sa se 'puna scolele Ia cea mal buna stare. Mitropolitul mal spune ca a scris 9i episcopului de Roman, Kir Leon, pentru adunarea banilor :;;c61eI, dar acesta tntimpina dificultatl si face apel la intelepciunea Marie) Sale pentru ca sa Ie inlature.

De observat este finea anaforalei Mitropolitulut Gavriil. EI da 0 dovada nuternica de iubire catre neamul seu

'\,

cand dice : ({ Lar acum se cade ca sa se: ma; scado. lefa

dascdlilor greci, §i sa se dea dupa cum lua §i alti dascali inaintea aseeare; acesiei de pe urmd, Lar de Ii ee oa da ~iceva mai mult de cat acelora, insa cu mesura ~i pe drepiate, ca sa pota ajunge ~i celor-l'alti analogul adaosului letei ~i penbru. chiverniseaZa ucenicilor saraci ~i alie cheltueli a §colei, mai uerios nefiind acum ucenici streini ca sa invete maiemaiica si

filosofie. precum era atund».' ,

Daca analisam conclusiunea Mitropolitului, constatam ca la redeschiderea sc6lelor cursurile de matematica sifilosofie nu se mal puteau tine pentru resonul ca nu aveu scolart, cacl ucenicil streini ce Ie urmau se dusera din tara, din causa reshoiulur. De aid insa nu urmeza ca. pamantenii nu frequentau aeeste cursurt ; ci ca scolarit 1'0- mani care lncepuse scola in 1766, nu avusesera limp in 3 ani se ajunga pana Ia cursurile inalte:;;i dascalit greet de epist(mii, adica de 9tiintei:;;1 populasera cursurile lnalte ClI scolan adust de el din orient, pregatitt in tara lor pentru asemenea cursun.

Feld-Maresalul Rumantov, in Aprilie acelasi an 1771, respunde Mitropolituluj, ca nu este de parere sa se suprime limba grecesca, fiind cea mal mare parte a cartilor bisericesti scrise in acesta limba, si. fiind-ca densa este si la alte Academit, :;;i mal ales Ia ~celea unde exista 0 f;cultate de Teologie. Maresalul nu admite deci scaderea lefilor dascalilor elenl, cad acesta slujeste 9i spre lndemnarea altor barbatt tnvetati care pot sa ajute eu invetatura

. la acesta tara. ' , , ,

,

Cu tot nesuccesul episcopului Leon :;;i al MitropolitulUI Gavriil de a scote limba greca din:;;coll; istoricul culturet nostre nationale, este dater sa inregistreze acesta in-

56

cercare cu lauda din punctul de vedere al romanismulul, de si nu ar putea-o justificadin punctul de vedere al culturei si al scolef, mal ales ca Iimha elena, ca limba clasica nu lipsea nici din alte scole din Europa 1).

In a treia corespondenta tot din 1771, Mitropolitul Gavriil cere interventiunea, ca sa scota din localul Academiei, Divanul Cnejiei Moldovet, fiind-ca ucenicit s'au adunat si dascalil s'au aflat, si au luat iarasl incepere Academia: ;,sunt case boeresii. 'defjerte destul~, pentru adunarea Divanului" qice Mitropolitul.

Dupa incetarea resboiulul, :?colele din ambele capitale se reinflinteza pe aceleast base ca si mal 'nainte In privirea invetaturelor, dar incunjuranduse de mal multe mesun .spre a li se asigura existenta. Ast-feliu Grigore Ghica in .Moldova da un hrisov in care rindueste Intal 0 epitropie .asupra scolelor sub presidentia marelui vistiernic care se aiba purtare de grija a 'stringe venitul din care trebuia sa se intretina 9colele. Academia era pus a sub directia suprema a marelui dascal «a! filosoficefltilor maiemi». EI trebuea sa se alega de Domn si Mitropolit si avea dreptul se alega pe totl dascalit inferiorl, sa le oranduiasca Iefile :;;i obiectele ce aveau de predat. Tot el avea de hotarat numarul ucenicilor 9i personele tntretinute pe socotela

Domniel. '

Dascalii de pe la tinuturi aveau sa fie ales! de epitropl si to\1 dascalit aveau dreptul la caz de neplata a lefilor lor se reclame In justitie pe epitropit scolelor. Hrisovul mal orandueste ca niment dintre ucenict sa inu se sue la nici 0 cinste daca nu va poseda ate statui de sevarsirea cursulut subscris de primul dascal si de toti cel l'altt ; iar

, , '

acet din el, ce VOl' dobandi un aseminea testimoniu VOl' fi

considerati de Domnin cinstea lor tndata dupa boeri (in caz cand nu ar fi din acesta clasa si li se fagaduia a'I boeri «dupa averea procopeelei lor». De aseminea indernna 9i pe Mitropolit ca sa nu mal sfintesca preott decat pe acel ce VOl' poseda atestate de 9c6le'le preote~tl de sevarsirea tnvetaturei ").

1) Veq.l «Archi va Istorica» Tom: I pag. 23l.

2) Uricarul I pag. 71-76.

57

Domnul ingrijeste si de scola romanesca bisericesca din Ia91 de la Sf. Nicolae, .unde se invata carte romanesca si cantarile bisericestr. Prin un hrisov din 1776, acorda celor 2 dascalt pe langa lefa sima'I multe scutirt,

Grigorie Ghica rnuta scola d~mnesca din monastirea sf.

Sa~a in' niste case zidite anume pentru ea, de langa Mitropohe, pe un loc cumperat de Mitropolitul Gavriil, catre care se mal adaoge spre a-l largi 0 bucata de loc din acel al bi~ericel sf. Gheorghe (vechea Mitropolie), Ast-fel intr'un hrisov de rescumparare a lUI Alex. Calimach din 1796 se dice : «am vedut (die d-lor velitil boert) un hrisov din 1766 Oct. de la fericitul tntru pomenire domn Gr. AI. Ghica pentru punerea la cale a Academiei de aiel din ora~;ml. Ia91,. care arata ca s'au zidit din temelie langa Mitropolie pnn ad-sale cheltueala» 1). Sub Alexandru Calimah urmasul lut Ghica se mal largeste locul Academiei prin rescumpararea locului de langa Mitropolie, despre ulita mare; 91 care 1.?c a ~ost cumparat de niste evrel de la Mitropolitul Gavriil Calimah, precum se specifica In anaforaua velitiler boert 2).

Un act forte surprinzetor ce se observa In desvoltarea 9i cultivarea nostra a Rornanilor. este ca de cate 01'1 se severseste 0 lucrare bine-facetore in una dinterile vecine 1'0- mane, 0 gasim ca are echo, ba adesa 0 Intimpinam in Intregimea el 9i in cea-Ialta provincie romana. Asa se tntam-

pla si cu cestiunea scolelor 3). '

Am constatat ca in Moldova erau pe langa Academia din 1a91, 9co11 districtuale sau tinutuale, Tot asa era si in Muntenia. Pe langa Academia de la sf. Sava si scola'Slavoneasca ide la sf. Gheorghe (vecht) mal erau sc~lI, la Buzeu (1754) 9i tinutuale. Mersul lor depindea de huna vointa Domnilor, cand mal bine cand mal reu pana la pacea de la Cuciuc Caniargi 1774 9i venirea lul Alexandru Ipsilante ca ~o:nn. al Munteniel. De aid cultur~ nationala face p09] bum inainte, precum vom constata din documentele ce se VOl' cita.

In anul 1775, boerul Mihail· Cantacuzino biv-vel spa-'

1) Veq.l «lstoria Mitropoliei Moldovel» pag, 41-42.

2) Veq.l «Crouicarit greer» pag. XIV si XV.

3) Veq.! «Cronicarit greet» pag: XX.

58

tar, dupa ce a ridicat monastirea Coltea din Bucurestt, a facut pe langa ea 9i 0 scola, pentru cheltueala carla consacra prin hrisov dijma de la ocna Slaniculut ').

In 26 Aprilie acelasi an Alex. Ipsilante incuviinteaza ca casele din Craiova care erau inchinate de Baluta Obe-

,

deanu, Episcopiel, se nu mal servesca ca metoc ci pentru locuinta unui doctor ce se va tntampla dupre vreme in Craiova si a unut Seminar in care sa se pregatesca candidatii de preotie. Domnitorul igaseste asemenea regulare mal conform cu diata ctitorului Obedeanu, ca se fie in monastire «spital nu numa1, irupesc, ci §i sUfletesc 2)).

La 13 August 177 5, Dornnitorul Ipsilante se ocupa de 9c61a de la sf. Gheorghe-vechiu. Din hrisovul dat se constata ca, dascalii: Constantin 9i Dragornir sunt amandoipamenteni, ca el iSI iau plata de la domnie si ca mtre ucenicit lor se nur'nera nu numai pamentem ci 9i streini. Dornnul, urmand pildel vechilor 9i betranilor repausati domnt, le acorda diferite privilegii 9i scutirt 0).

Dar desi exista un Seminariu la Craiova, se pote constata dintr'un document scris inprimil anl at sec. XIX-lea ca tot se mal comiteau abuzun de catre Mitropolin si Episcopi, carl pe bani preoteau sate lntregt de teranl nesciuton de carte. Abusurile se comiteau mal ales invremile tncurcate si In mazilit de Domni prin intermediul Marilor vistierl si a Ispravnicilor din judetele marginase : la Teleorrnan si Olt 4).

La finea anulut 1775, Alex. Ipsilante hotareste. sa se zidesca un nou local pentru scola de la S-tu Sava si pentru a da 0 noua organisatiune scolelor potrivita cu cerintele timpului, in primele <liie ale'lul Ianuarie 1776 elabora fairnosul hrisov obstesc al scolelor pe care cu iota importanta ce'l presinta, ll dau numat in resumat : ;;).

In prearnbulul hrisovului, Domnul face apologia lnvetaturel 9i folosele pentru directiunea economica 9i politica

1) Hrisovul se g'ase~te in Condica Domneasca de la Arhiva Stalulul No.

:3 pag, 20, veqI 9i «Istoricul scolelor» pag. :5.

2) Veql «Istoricul scolelor» pag. ~7.

3) Veq! -Istoricul sc6lelor» pag. Wf.

4) Acest «document este scris in grecestesi a fost donat AcademieI Romane de N. Cretulescu in 1889.

5) Hrisovul se gasese in Intregime in scrierea lUI Anastasie Comnean lost protospator in Valachia la an. l705 intitulata : "TO. f1S6. ·d]'l .lJ,W::O:y" pag. 54.

59

precum 9i superioritatea el asupra foloselor materiale . .ApO] dice ca a simtit de neaparata trebuinta infiintarea si lmbu-

natatirea scolelor si internatelor din tara. ' ,

Din causa mtamplarilor timpulut, scola Dornnesca din Bucuresd, a fost negligiata, avend numal 2 dascah, . unul pentru limba :,?i altul pentru predarea sciintelor, Domnul vrea sa indrepte acesta stare de Iucrurt, si ded hotarasce, se mal relnfiinteze 9i alte 2 scole inferiors, una la Craiova si alta Buzeu. Apol si in tota tara in fie-care orasel se infiinteza prin acest hrisov, sc6le; atat de Iirrlba ter~l cat si de limba slavonesca, pentru ca sa tnvete baeW' cunoscintele elementare 9i sa nu fie nesciutort cand VOl' ajunge in

~aslli. '

~rograma reorganisatiet scolet din Sf. Sava cuprinde materiile urrnatore, predate de 9 profesori, avend fie-care cunoscinte universitare: sciintele gramaticale cu 2 profesorl,. sciintele matematice (aritrnetica, geometria 9i astronorma de 2 profesorl, unul de sciintele fisice, unul de sciintele teologice 9i trel pentru limbele: latina, francesa si italiana. Istoria pare-se ca a fost predata de profesorul d~ rnatematici.

Sciintele naturale, urmand pe Aristotel si comentatorit sel, sa se predea in limba elena. Cel de matematict, de nu va sci elinesce, va preda sail in Iimba latina sail in cea italiana, sail chiar francesa; in care adeca va sci mal bine.

Lefile dascalilor se VOl' fixa de Domn, dupa apreciarea meritelor fie-caruia,

. Se organiseza un internat pentru ··75 scolart sermanr, pe timp de 5 clase, adeca : cate 15 in fie-care clasa, Dascalif VOl' manca, impreuna cu elevil odata. Cel 75 de scolari VOl' primi de doue 01'1 pe an haine de uniforma. De fie-care clasa va fi un efor, sail pedagog, sail supravegheator, barbat series, cu buna purtare, In fie-care camera de ale elevilor "pe care le-am cladd spati6se, pentru co mat multi sa locuiasca acolo" se fie un servitor care sa se tngrijasca de cam ere si de altele, servind la trebuinta scolarilor, Admiterea scolarilor se va face de la 7 ant mainte dintre fiil de boeri, 01'1 de mazilt dar nici de cum dintre ~oji~l sau teranl, carora Ii este data plugaria si pastoria ; Jar copii de negutitorl si comersanti precum si eel de

" " ,

60

breslasl dupa ce VOl' capata cunoscinte elementare de carte, VOl' fi scutitt, de a mal urma mal departe la scola, ca sa invete mesena parintesca, avend in vedere inclinarea lor fires ca. 9colaril de oment cu prinsore (avutf) se primesc In intern at ca solventi, platind adeca analogia mancarei, Ia epistatul scolef.

Elevil tncepatori VOl' urma un curs de 3 ant, cetirea gramatica, apoi lncep yi Iimba latina, ca in curs de 3 ant, in acelasi timp sa aiba destula cunoscinta de limba greca si de lin~ba latina, dandu-li-se de invetat pe eel mal insemnati auton al aces tor limbf. Dupa indeplinirea celor sase ani, elevil urmeza alt curs de trel ani in care scolaril sunt ocupati dimineta cu poetica yi retorica, si fac teme de limba elena si latina; mal cu sema lnsa studiaza morala lUI Aristotel: Dupa deiun sa se predee italiana yi francesa, care sunt facultative. Ast-fel dupa 9 ani de pregatire la limbt, scolarii tree la alt curs de 3 ani in care dimineta li se preda aritmetica si geometria; iar dupa pranz elemente de istorie yi geografie istorica in Of l-care din limbele invetate iar nu nurnat de cat in greceste. 9coIaril mal ascultau dimineta yi filosofia lUI Aristotel; iar dupa pranz astronomia. In fine in ultimul an se invata si sciintele naturale. Pe langa aceste sciinte. Ia Mitropolie se rirtduesce un dascal pentru sfanta teologie "probat prin evsevie ~i corectitudinea dogrnelor"; iar la S-tu Sava va fi yi un dascal de musica,

Aya dar un scolar care ar fi urrnat regulat cursurile, trecea printr'un curs primal' de 3 am, urma apot un al doilea curs. de 3 ant, urma apot un nou curs de 3 anl tot pentru limbt yi numai in fine 3 pentru sciinte, adeca in total 12 ant Dec! scolarul admis la 7 ant ajungea la 19 ant, ceia-ce numim nOI asta~lI bacalaureat, cand dice 111'isovulputea sa iasa din scola si sa alega fie-care viata ce

dorea orr.bisericesca, or! 'politi~a. '

La cursul de teologie erau admist nu numai scolarit care se destinau Ia preotie ci si Of I-carl altil. Intre studiile ohligatoril pentru totl yc~laril era yi gimnastica in timp de o ora in fie-care di dupa iprand. Dumineca erau catehisitt.

Hrisovul cuprinde yi regulamentu1 de ordine si disciplina in internat si sc6Ia.· E de remarcat cu deosebire, ca

, ,

61

hataia yi insulteIe nu sunt lngaduite «coreciarea ~colarilor dice hrisovul se ca face prin miiloce potrivite cu impre[urarile, dupa cum pedagogia ne invatit». Pentru intretinerea scolet, DomnuI, gasind acesta cu dispositiunile binefacetore ale tnzestratorilor de monastin, impune tuturor acestora 0 dare, dupa analogia veniturilor, ceia-ce produce, pe langa sumele prelevate de Ia monastirile consacrate scolelor, suma de 10.000 lei. Apof darea preotilor yi diaconil or care sunt in nurner de 3500, platind fie-care cate 3 lel pe an (din care pe jumetate se dau la-icasa milelor) se urea produsul Ia 15000.

Hrisovul dispune existenta unel bibliotect pe langa scola, care va fi adrninistrata de un epistat sau bibliotecar credincios si ordona sa nu se dea cartt de cat cu adeverinta si sa' le reclame in timp lndarat.' In fine hrisovul rin-

, ,

dueste 0 epitropie a scolelor, compusa din Mitropolitul, din cet 2 episcopi, a1 Ramniculur 9i Buzeulul si din hoerit divanulut, de la marele ban pana Ia marele postelnic.

Aces! insemnat hrisov s'a tntarit si de patriarhul Kir Sofronie tmpreuna cu sinodul' in luna lUI Martie acelast an.

Dupa cum am constatat din resumatul pe care l'am facut. acest hrisov cuprinde atat reorganisarea scolelor din Valahia cat si reforma Academiel din Bucurescr, tnmultindu-i-sc profesorii, adaogandu-i-se studit noua, forrnanduse un internat de 75 elevl sermant si dandu-i-se si un re

, ,

gulament interior. In fine se mal institue 9i 0 epitropie scolara permanenta compusa din pers6nele amintite mal sus sub presedintia Mitropolitulul.

, ,

*

* *

Tot din 1776 avern documente pentru infiintarea sco-

, lel or domnesci de Ja Ploesu. Aicea existau mal tnainle scole private romanescl. Unui din dascalii, care tinea yC6la' privata, anume Dascalul Barbu, afland ca Domnul a hotarit sa infiinteze scolt publice in Ploesn, cere ca scola lUI sa fie recunoscuta ca atare. Domnul insarcineza pe Mitropolit sa cerceleze scola. In 1777 August 11 dupa anaforaua Mitropolitulut Grigorie, in care arata Domnulut, ca dascalul Barhu «se evghenisesce, adica in tot chipul se sdesce spre invetdtura copiilor», dar cit nu pate triti numai cu simbria

de la parintU copiilor ~i sa afla in mare scapatticiune,

. fiind om cu copii, Mitropolitul propune, ca du.p« cum esie ~c6za publica la Tergovi$tea ca teafa de 5 ialeri pe luna, asemeneo sa existe ~i la Ploe$ti, fiind oras ca Tergovi$tea, 9i sa se dea dascalului Barbu caie 5 toier« pe luna! colosala sum a !! ).

In Moldova am constatat ca existau scole publice, afara de Academia de la last, pe la erase, eparhit si chiar pe la sate. Asa vaflam o· scola cu un dascal roman la Ruginosa. Capacitatea acestuI' dascal satesc se' pote constata, dice D Ureche, din frumosele versun ce densul au scris si in care deplange uciderea infama a Domnulut Ghica, protestatorul contra rapirei Bucovinel ").

Scolele din Moldova continua a functions chiar si dupa tragica ucidere a lUI Ghica, iar acesta ~'esulta 9i din sarcina ce are Arhimandritul Mazareanu de «indreptator al sc6lelor domnesti si Monastirgsti ale Moldovei». Numat fondul scolelor sufere 0 scadere ~ub domnia lut Constantin Moruzi, care urmeza pe tronul Moldovei dupa taerea lUI Grigorie Ghica. Acest Domn dispune ca preotit 9i diaconil, sub pretext ca le-a ertat unele dart, sa platesca pe tot anul cate 60 de banl lei Mitropolie, ca din acestia. Mitropolitul. sa trimita cate 1200 leI in tot anul la epitropil scolel din Tarigrad, pentru ucenicii ce sunt la tnvetatura, dupa cum pc larg se arata printr'un hrisov grecesc al domnulut 3).

Dar desi existenta Academiet din Iast era mtru cat-va

" , '

asigurata prin contribuirea regulata 9i trecuta in obiceiu'

pamentulut, de a fi tntretinuta atat ea cat si scolele episcopale de pe la episcopil: de limba elinesca 9i moldovinesca, precum 9i acele preotesti, slavone-romane san romano curat de prin restul terer, din birul impus preotilor in suma de 4 lel pe an, plus 4 parale 1a leu resura pentru ostenela protopopilor insarcinatr cu strangerea daret"). Dar cu tote mesurile de indestulare material a a trebuintelor scolare, ele sufereu de 0 lipsa ce cu greu putea f tnlaturata, anume

11 Veq.1 «Istoricul scolelor», pag, 40.

2) Veq.! e lstoricul scolelor» pag. 40

3) Acest hrisov a fost descoperit de D-nu Ureche lntr'o lada de la Mi.tropolia din iasl.

4) Veq.! Uricarul []I pag, 13 -22.

63

acele preotesti din causa ca nu se gaseu dascall romani destoinici, ca sa invete pe ucenicf,

Anaforaua Mitropolitulut Moldovet, Iacob II Stamate, catre Domnul C. Moruzi este eel mal pretios document ce posedam cu privire la mersul scolelor 1). '

Dupa ce Mitropolitul cerceteza semele si bugetul scolel face apol istoricul zidiret localulul de Grigorie Ghica amintin~ 9i de .hrisovul acestuia din ce 9i cum a constituit Gr. Ghica venitul scolet 9i cum din acest venit s'au hotarat plata tnvetatorilor din tota tara. Mal departe, constata Mitropolitul lacob ca venitul scolei este hotarat a se strange de la preotit ~i diaconit ce sunt in eparhia Mitropoliei si Episcopiilor, carl au sa p lates ca. nestramutat fieste-care preot 9~ d:acon (afara de saracit 9i nevolnicii) cate 4 let pe an 91 cat.e 4 parale la leu de resura, care parale se dau protopopilor ce strang de 2 01'1 pe an impreuna cu obicinuitul plocon vladicesc, Venitul acesta serveste pentru plata lefiilor tuturor dascalilor. in genere din tota tara «atdtde limba elinesca cat $i de cea Moldovinesca>;.

Mitropolitul Iacob facend acest istoric, constata ca pentru scolele existente pe timpul lUI, acest venit era suficient, numat din causa ca erau vacante mal multe catedre

v I '

sau scol) pe afara, adeca in tara carenu aveaii profesort ;

eu alte cuvinte nu functionau tote scolile create prin hrisovul lUI Gr. Ghica in tota Moldova.

. ,C~rc~tarea ce face ~1itropolitul Iacob despre invetatura elm.esea 91 despre dascalit de acesta invetatura este memorabila, Insemnand principiul pedagogic atat de recomandat de ped.agogil moderm, ca invetatura trehue sa proceda dela ce~e 9~lUte la cele nestiute, principiu care face onore persptcacitatei geniale a lUI Iacob, el face minunat critica / de modul de predare al dascalilor greer, carl proced «dela cele nesiiuie la cele ne~tiute» incarcand mintea scolarilor cu. numiri ~i cu can6ne ~i cu multime de cu~inte ...... si ca .. papagalii sa le invete pe de rost, nimica cu tot~l ~~~~nd, sau inteZegand din cele ce invata, din care primna ma; ~i10 ~i 12 ani imbatranesc in gramaticc('

1) v Veq( Uricarul III pag, 12; anaforaua din publicatiunea D. Codrescu

n'are data. .

64

ucenict», Mitropolitul com para dupa aceia metodele dascalilor din Europa cu a dascalilor greet yi con damna practica acestor din urma, dand povetuirl minunate cum sa se urmeze in viitor.

Trecend la invetatura stiintelor dice, ca 0 academie fara ~ciinta este 0 ca~a fara. fer~stre. 'Necesitatea maternaticilor yi in special a geometriei 0 demonstra cat se pote de bine. Te min, dice D-nu V. A. Ureche. cum un cap asa de bine organisat ca a Mitropolitului Iacob, sustine ca predarea geornetriet sa se faca in limba elina. Recu?oayt: ~nsemnatatea limber latine pentru invetatura pravelilor y1 intelegerea sf. Scripturt «~i inca ~i spre indreptarea ~i

smpodooirea limbei moidooenesii», .

Mitropolitul Iacob propune sa se orgamseze la Academia de Iast 0 clasa de inginerie practica pentru formarea de ingineri hotarnict.

In capitolul VII al anaforalel, Iacob se ocupa cu 01'ganisarea Scole), propunand a se face un internat. de 24 ucenict. Mal departe vorbeste de examene, de tnfiintarca unel biblotecl etc.

Sc6lele interneiate in decursul epocei fanariote y1 a carol' existenta am dovedit-o in sec. al XVIII-lea, au continuat si prin sec. al XIX-lea, favorisate fiind de ~ do~ni~ care succed atat lUI Grigorie Ghica in Moldova, cat y1 lUI Alexandru lpsilante in Muntenia. Nu mal putin au existat si academiele domnestt din las! si Bucuresti pana 1£1. anul i821 si au servit de basa l~ 'infiiintarea universitatilor n6stre romane 1).

Dar afara de scolele intemeiate cu anumite hrisove domnestt si intretinute din fonduI obstesc al scolelor in decurs~l sec. al XVIII-lea au mal existat yi ycoH satestt, eminamente romanestl. Acestea erau forte numerose. 01'1 unde se gasea un dascal sau preot procopsit, acolo se deschidea si 0 scola in care locuitoril 'sl trimeteau pe fiil

, ". ' '.

lor sa invete carte. Existenta unel ast-Ieliu de scole era

forte nesigura, pentru ca depindea de la stabilitatea dasca-

1) Veq.I «Cronicarit greer» pag. XlII

65

lulu], care adesea prefera satele undeera mal bine platit. Plata lut se facea 01'1 in bam, orl in producte: popusoi faina,. gran, branza, unt etc., etc., dupa puterea parintiior:

Angajamentelo se faceau cu luna sau chiar cu anul. Copit ~are venea u din alt sat, stau laycoJa tntrega septamana ; Jar Sambata pe la chin die Ii se permitea sa se duca la pa~ rin til lor 1).

Aprope de capatul domniet fanariote in anit eel d'lntal a'l sec. al XIX-lea se petrece un eveniment de cea mal ~are importanta in istoria cultural a a Romanilor Mitropolitul Veniamin este pricina acestut eveniment. Acest mare personagiu a fost un centru in jurul caruia s'a Invirtit intreaga miscare culturala din prima jumatate a veculul al 19-1ea. Mitropolitul Veniamin rnerita in respectul cultural tota recun?ylinta Invetamantulut national de asta-dt 9i viitor ; de acea dice D-nu Ureche, s'au obicmuit to~l de a pune numele .lul . in capul tuturor miscarile culturale. Destins prelat al bisericei romane, zelos aparator al dozmelor orlodoxe 9i traditiunelor strebune, bun patriot si cu durere de nernul seu a devenitfigura neperitoro din mintea tutulor rornanilor. Nu numaI prin cuvent indemna pe boerit din adunarea obstesca de a cere Domnului infiintarea de scoli romans dar chiar yi in fapt. Intr'o convorbir~ avuta cu'catr-va boen acestia aratandu-se ore-cum scandalisati pentru ;idicarea J~ ~'an?ur1 de notabilitale a fratilor Asachi; Mitropolitul promise Infiintarea unur Seminarpentru cultivarea tutulor fiilor de PO?ii .din tara. Pentru a'y1 tine cuventul dafcatre boert, de ~ tnfiinta 0 ycola clericala, Mitropolitul Veniamin nu perde tl.mp, se ~uce la Voda Cons. Moruzi, II cornunica planul Sell 91 cere pnn anafora a-I se slobozi un hrisov prin care sa se vestesca in tara deschiderea cursurilor acestel scolt clericale In Monas. Socola ce pana atunci era monas. de Maice. La anu ~ luna Oct., se da hrisovul Domnesc si curs;:' . sasi deschid in aceiasi tomna cu un personal' compus din 3 profesort si anume: Dascalul Constantin Paharnicul Enache si Calugarul Ioil, dascal de teologie 2):

01'1 cat de putin se va fi fost invatat in Seminarul

1) Veq.I «Cro ncarir greer" pag. XXIV.

2) Vezl "Idoricul Sem. Veniamin din Ia~~ de Ir-nu C. Erbiceanu 1885 pag. 34.

5

66

Socola la inceputul existentei lUI 9i pe multi ant inca, nu remane mal putin un institut important. ~mprejunlrl. nen?rocite venind asupra Moldovet cu invaslUn~a RU91lo1' l~l 18061) 9i inlaturarea lUI Veniamin 1808 2~ din scaun,ul Ml: tropolitan curand dr.pa tnfiintarea lUI, a facut ca scola sa nu-si p6ta da rodele de cat dupa trecerea lor. Epoca fan~riotit era deja spre sfarsit cand Seminarul Socola redeschl: zlndu-se in 1812, merzea prosperand. Programul acestet scoli se amelioreza f6rte mult. Se preda ucenicilor gramatica romana, limba latina, simbolistiea, catihisul, aritmetica, exegesa, istoria religiel, istoria universala, filosofia, cantarile bisericestl si teologia il).

Trel ani dupa int6rcerea Mitropolitulut Veniamin in scaunul Milropolitan al Moldovei, Seminarul Socola, adesea visitat de acest prelat, care gasea cea mat deplina multumire suflelesca in asemenea visite, mergea prosperand. La examenul din 1815, tinut in fata Mitropolilulul 9i a' celorl'al\l epitropt at scolelor. unul din scolan rosti 0 c~va~tar~ de multumire. Intre altele dicea acest scolar: "DOl am au trecut de cand ne aflarn in acesta 9c61a 9i porta de a opune la lumina atatea tnchipuiri lnchise de 0 l~nga vreme: rivna de a sci atatea lucruri si adeverurt nesciule, tOtU91 au putut a sevarsi atata de am putut ~ ne .face 0 idee de gramatica, de simbol, de catihis, de aritmetica, de ca1'te~ facerit, de istoria religiel, de istoria profana, de cele tret lucrart ale mintel, de inceputul limbet latinestl, inceputul bogosloveniel, ~antarile 9i randuiala biser1cel. 4) •.

Slaruind pentru infiintarea de scolr, Veniamin nu trece cu vederea, ca pentru scoli are nevoe, de profesort. Pentru indeplinirea acestei lacune el sacrifica venitul Sell. persona~ tntrctinandJn scoli pe mal multi tineri, ca: Fratit Asachi in It~lia Seules~u in Hios, Scriban Vasile (Arhiereul Filaret) S1 Ierodiaconul Ierodei in Kiev, ierodiaconul Veniamin Cananau in Alena 91 rnultt altl stipendistl in Cemauti 91 in Bucuresti la sf. Sava.

1) Veql e Ist, Rom> Xenopol pag. 3.72.. y. • y y y

2) Vezl «Via\a ~i activitatea lUI Vemamm, tesa pentru licenla de Tanasescu.

pa~. 25. " .

3) «Ist. Serninariulul Veniamin. de C. Erbiceanu rag. 37.

4) Idem opulcitat pag. 38.

67

R6dele bine facetore ale acestet sfinte institutiuni s'a vezut in epoca romanismulut care nefacand parte' din cadrul Iucraret n6stre, 11e' oprim aicea lasind altora ocasiune .de a vorbi ma: arnanuntit.

,

*

* *

Acum dupa ce am facut 0 dare de serna asupra scoIelor existents in decursul epocei fanariote, pentru a' resuma Intregul invetament din periodul de care ne-am ocupat. Il putem clasa in 2 si anume: in lnvetamant superior

, , ,

care avea loc in Academil 9i inferior care se practica in scolele de preotie, Cel dintai se fac~a in limba greaca si se chemaprin urmare grecesc; iar cel de al doilea se facea in limba rornanesca si se chema national in opositiune

~u cel-l'alt. ' , ,

Ob ectele de studiu ce se predau in sc61ele domnesti din timpul Fanariotilor, dupa cercetarile fa~ute de D-nu 'Cons. Erbiceanu, asupra manuscr iptelor descoperite de d-sa in Arhiva Milropoliet din Ia~1 1)' constata ca se propunea .afara de cursurile elementare care erau in romanescs S1

urmatorele studii in greceste : ' ,

In primul loc tie ingrijau grecit de predarea Iimbet atat a celet vecht (elene) cat 9i a celei moderne (&;:H) gramatica dar ocupa locul eel d'intaiu in preocuparile lor didactice, predandu-se cursurile e1 dupa manuals prelucrate de auton german], precum acea a Iul Iacob Willeri din Lipsca 1749, sau dupa autorit greer. buna ora acea a lUI Sguduri, Venetia 1763; sau a lUI Teodoru. Bucure9U1768; .sau a lUI Teodor Gazi. Venetia 1769: sau in fine dupa 0 prescurtare mal lesniciosa a acesteia din urrna lucrata de

'c. Caraion, din care au esit mal multe editil etc. 2).

2) Reiorica. StudiuI el se preda mal ales dupa acel alcatuit de Ierodiaconul Macarie, compus informa de intrebarl si respunsuri. Forte mull era respandit un manual alcatuit de Anastasie Popa-Vasilopol din Janina si din care . s'a reaflat un exemplar in las) 9i altul in Bucurestt s),

1) D. Cons. Erbicenu a fil.cut 0 analisa a acestor manuscripte in revista -teologica,

2) Ve4( «lstoria Rom.» pag. 628 Vol. V.

3) Veql «Istoria Rom» pag. 629 vol. V.

68

3) Loqica. Dupa numerosele manuscripte 9i cartl ce se intalnesc, constatam ca se cultiva cu mare staruinta. Studiul et se preda mal ales dupa acel al Ierodiaconulul Neetarie din Mitilene, 1710; sau dupa acel alcatuit de loan Forneu din Agrafa; sau in fine dupa vestitele comentaril si cercetari la logica lUI Aristotel, tacute de marele dascal ~l vsaculut al XVIII-lea Teofil Coridaleu, tiparite in Venetia.

4) ][etafisica dupa eel vechl 9i eel n01 cornpusa de Petru Psalida din Ianina in 179t5: metafisica dupa filosofit not mal ales dupa Baumeister, tradusa in limba elina cu multe adausurt de I. Forneu din Agrafa etc 1).

5) Psihologia de Petru Psalida;

6) Eiica de Eugenia Bulgaris si alti).

Dupa ce elevit terminau tote aceste inve\aturl 91 marmat'( cu tote cunoscintele trebuitore pentru a putea bine scrie, eratt tnvetatt a alcat~i epistole asupra deosebilelor materit. Aceste aplicatiun! se faceau in scop de punere in practice a cunoscinlelor teoretice dobandiLe- 0 aplicare a logicel 9i a retoricel.

Pe langa limbele greaca 9i elina care se tnvetau in

cursurile aratate se mal studiau in sc6lele grecesti 9i limbile: latina, italiana 9i francesa. Alaturea cu 1imbele 9i studiile .rncntionate se mal predau in scolele domnestt si stiintele numite pe atunci epistimur1. A9a: aritmelica, geometria, Iogaritmele, trigonornetria, geografia, cosmografia, fisica, chimia, meteorologia, medicina populara si teologia 2).

Sc61ele domnest1 din Bucuresll si Iasi nu erau menite a da' numat mireni ci 9i clerici il~ve\~\l pentru ocuparea 10- curilor mal inalte din ierarhia hisericesca ; de aceia se inveta in ele 9i teologia, Ca urme ale unui inve\ament religios special s'a gasit incaetul unul scolar din an. 1709, pe langa olintiacele IUl Demostene, ·traduse in apia si can6nele nasterit Domnului; apol «0 sfatuire forte simpla dar trebuinciosa si indemnare fratesca catre tncepetorii care voesc sa se {'aca preott-, evid~nt 0 scriere religiosa menita pentru acei ce imbratisau atare cariera, lnsa nu . penlru preotit romanl cipentru acel greet, de ore-ce sfatuirea este

1) Veq.l «Revista Teologica» anul n No.3.

2) Veqi «Discursul rostit de D-nu C. Erbiceanu la serbarea scolara din

Iasl», 1885, pag. 56.

69

-scrisa in greceste. S'a mal gasit cartea in de obste cunoscuta ca manual de 9c61a: interpretarile in teologie ale lUI Darnaschin, din 1781; legile rituale, engomiul pre a lnvetatulut mitropolit al Euchaitelor la cet tre] intre sfintit parintit nostri dascalt ecumenicl, Vasile c. Mare, Grigorie Teologul si Ion Chrisostom. Tot car\! de scola erau ~i cuvintele sf. Grigorie Teologul, apologeticul fugiret in Pont a lul Grigorie Teologul etc. Mal gasim, expunerea credintei fericitul ut Ghenadie Scolarul, -patriarhul Constantinopolulut, un manuscript despre erezit, altul despre sf. Sinode ; un rezumat al sfintelor canone de Const. Harmenopul 9i allele 1).

Daca venim acum la resultatul la care ajungeau eel can studiau in ast-feliu de scoll, se constata ca acesta depindea dela 2 tmprejuran : intal de la elevil care frequentau academiele si cele-l'alte scoll si al doilea de la me-

toda dascalilor. ' "

Cine frequentau scolele dornnestt din Bucuresti si Iasl?

Fara tndoiala in primul loc, numerosii copil de gre~l care impoporau 9c61a 9i pentru care limba predarei era cunoscuta, in al II-lea loc copiii de boerl, care tineau dascall in casa penlru copiii lor, iar in al treilea loc copiit sermani care nu a veau mijlocul de a deprinde limba predarel in afara de scola si care nu mal sfarsiau cu tnvetatura lim-

bel grecesti ~). ' "

De .la metoda dascalilor depindea forte mult, Lipsa de metode sistematice 9i pedagogice, facea pentru elevl forte greoe invetatura cartel, mal ales cea in Iimbl streine. In tot decursul scolelor grecesu metoda predarei era. asa de· defectuosa in cat sermanii copil 191 perdeau mat lot timpul cat Il petreceau in scola cu lnvetarea gramaticet. Asemenea tntarziere in invetatura limbet nu putea proveni de cat din reutatea metodei de predate lntrebuintata si pe care Mitropolitul Iacob 0 caracteriseza in color! destul de vit in raportul seu asupra mersulut lnvetamentulut tirnpulur seu cand spune ca : «pana acum in scolele nosire ee invata cu numiri si cu can one si cu /multime de cuvinte i~-

, , , . ,

sarcindnd min tea ucenicilor ~i poroftcindu-le acele

1) VeL}! e lstoria Romanilor» vol. v, pag. 637 ~i 638.·

2) «Discursul Ii-Iul Erbiceanu» de la serbarea scolara din 1a$1.

-------~--

70

numa>t date lor sa citeasca!?i ca papagali>t sa le inoeie pe de rost, nimica cu totul ~tiind sau intelegend di'n cele ce invata din care pricina ~i 10 ~i 12 ani imbatrCinesc in gramatica greceascd». A avut dec! multa dreptate Mitropolitul Iacob Stamate, a detesta metodele grecestl, din clasele incepetore, pentru ca un elev intrand in gramatica greceasca 'I cuprindea groza, pentru ca se vedea aruncat' lntr'un haos 1).

Folosul real cu care se alegea cele 2 din tal categori'i.

de ucenict, era numai studiul limhet grecesu, cunoscinta in destul de temeinica a limbet grece moderne, cu atata mal mult cu cat ea fiind ;;;i aceia a predarel 9i limba vorbita in societatea mal culta, el puteau sa 0 deprinda mal cu inlesnire si din dilnica intrebuintare. De aceia am vedut ca eel mal' multi ~colad paraseau scoala dupa putint anf de studiu nevrand sa asculte cursurile superiore care sa margineu'mal mult la predarea limbet elene. Cat de~pre limbele: italiana, latina ;;;i franceza, progresul era forte slab. Intr'adevar din hrisovul lut Alex. Ipsilante din an. 177 6 constatam ca limba latina sa invata numal in restimp de 3 ant, si altit 3 ant numal in mod incidental, desi fara tndoiala, treb~ia sa fie mal grea pentru ucenici, de ' cat cea grecalimba lor ore-cum firesca, Dad sa si gasesc ca\'l-va dascalt care traduceu cart! din latinesce, acestia erau diu acei ce'st facuse studiile mal tnalte prin Italia si numai prin exceptie vor fi fost el produsul scolelor dornnesti din Ia91 9i Bucuresci 2).

In cea-ce privesce Iimha italiana 9i franceza, apoi, se studia si mal putin de cat latina, de ore-ce daca ne luam dupa h~isovul de' rcorganizare a lUI Ipsilante, ea se studia dupa masa in ultimit trei an].

Observatort vrednict de credinta, ne arata slabiciunea acestet partl a invatamantulul. A9a Carra ne spune ca "tinerit boeri meniu pentru slujbele publice, fie la curtea gospodarulut, fie in judete 1;;;1 dau ore-care ostenela pentru a tnvata turcesce, latinesce, frantuzesce ;;;i italineste ; dar forte

. putin din ei i~i. insu~esc intru cCit~va limbele streine 6).

'i,j:i

1) Consulta Raportul Mitrop. Jacob II des pre scole in Uriear HF p. 10. ~i «Cronicarit greet» pag. XXXHI.

2) Vezl «1st Rom». vol. V pag. 642.

3) Carra, Histoire p.187.

71

In ceia-ce privesce sciintele, cu tote ca ele se invatau in Academiile grecescl, se studiau cu putin interes si 'de aceia nu s'au ajuns prin ele la nicl un res~ltat. Lipsa totala de ingineri hotarnict, cu t6ta trebuinta neaparata a lor este dovada cea mal Incredintatore. In istoria rornanilor a d-lul profesor Xenopol vol. V pag. 644 se gasesce 0 nota forte caracteristica in felul el, relativ de impresiunile prod use asupra unui calator, Christoph Vilhelm Ludeke, care trecea prin terile romano in 1764, de nisce fostt elevi a'( scolei dom-

nesci din Iasl. , -'.

CalatorJl trase in gazda la 0 monas tire din Moldova, unde fu ospatat forte bine cate-va zile «Sera dupa dna venind yorba de poezie, eu spusel ca in Anglia ar fi fost poeti lnsemnatt, la care ohservatie calugarii incepura a ride cu mare haz, respunzend ca limb a engleza ar fi / asa de aspra ;;;i de nedestoinica, in cat nu s'ar potrivi de loc pentru poezie. El vorbiau grecesce, latinesce ;;;i italienesce. Mal Intrebara daca Anglia ar fi in Londra sau Londra in Anglia, parandu-le a fi cu totul nepasatort asupra acestel lmprejuran».

A9a dar, invetamentul Academiilor grecescr din terile romans, se indeletnicea cu deosebire in tnvetarea li~bel grecesct, singura invetatura mal temeinica ; pe' cand celel-alte erau numai de forma. Chiar numai din tnvetarea limbel grecescl forte putint sealegeau cu 0 cunoscinta' mal adancita, pentru ca depindea acesta, de la elevii ~e frequent~u academiele, de la conditia 9i stare a lor, precum

am ZIS mal sus. .

Daca trecem la lnvetamentul inferior care se practica in scolele de preotie si cele de la sate, constatam in primul loc ca ele (scolele) erau puse in tot-d'auna sub patronagiul 9i lngrijirea speciala a Mitropohtilor ;;;i Episcopilor timpulut, ca purtau UIl caracter cu totul bisericesc, functionand precum ne spune Eladius in opera sa: «Status praesens Ecc~isiae Graec~e,» sub protecti~ bisericef, iII tinda 9i in jurul er, precurn 91 111 casele preotilor.T'e la Manastirl se adunau copin teranilor vdin satele imegie;;;ite,la monahii eel mal carturari 9i Invetau carte romanesca, Numai pe la Mitropolii si Episcopit se .gasiau cladin speciale pentru scoll precum ;;;i la cate-va manastirt, ca cea din St. Sava; din

72

SL Gheorghe vecht, S-ta Ecaterina din Bucuresci, Barnovschi in Ia91, etc.

Mal tot-d'auna la tara invetau scolarit pe scripte numile tartage; iar rncepatorilor Ii' se scria buchele de dascal pe un sfert de hartie. In erase se tnvata si pe Abecedare venite mal: multe la lnceput din Transilvania, numite Azibucovne. Cu timpul au inceput a se imprima Buc6vne si la not Asa la 1749 se imprima in Ramnic 0 ast-fel de carte num'ita: Bucovna pentru invetatura pruncilor, intru care se cuprinde buchele sau slovele 9i cele 10 porunci ce all dat D-zeu lUI Moisi si Simbolul credintel si cele 9

, , ,

fericin si talcul lor pe scurt, Aseminea Bucovna a imprimat tot cam' atunci si Mitropolitul Moldovei lacob I Putneanul.

Ucenicil trebuiau sa lndure multe pedepse si aspre observatii de la dascal pana putea inveta cele 45 de buchi. 9i de care nu aveau trebuinta rigurosa pentru a exprima vorbirea romaneasca. In scolele incepatore, se Inveta mal intal cetirea buchilor care sefacea asa. Dupa ce in capul slovelor se facea de catre dascal 0+ si care insemna : cruce ajuta se lncepea : A (az), B= (buchi) V = vedi etc. Dupa ce scolarul cam peste 0 luna scapa de Buehl, adeca stia a le cunoste perfect, apot se tncepe slovenirea a9a:

Buchi-az-ba-sbaba. Vedi-az-va lude estu le. vale etc. Dupa ce termina S1 slovenirea incepea a citi si a inveta rugaciunr din Bue6vn~ si din ceaslove, la lnceput numai cetirea frumosa a lor; iar mal apot 9i invetarea lor de rost. Din Ceaslov lnveta partile ce se citesc dilnie in biserica, apoi inveta Psaltirea: In fi~e dupa ce termil~a 9i acestea trecea la scriere, aritmetica si incepea 9i cantarea psaltihia. Cu timpul canta axione, heruvice, chenonice etc.

Un asemenea scolariu era preparat de a fi or! dascal intrun sat, or! preot dupa ce mal inveta silit Catihisul pe SCtHt si Manelnicul (talcul serviciilor bisericesti). Timpul studiul{l'( era de la resaritul sorelui, pana la ameaza 9i apot de la amiaza dupa ce manca 9i pana la apusul sorelui. Scolari1 erau intrebatt in tote dilele de tablele lor, de catre dascal cu multa asprirne. Va'l'de scolarul lenes, 01'1 care nu 'st facea datoria 1 Dascalul de bbiceiu sede~ pe divan sau 'pe scaun si cu 0 varga lunga in mana, cu care batea si tactul la' scolarit ce cantau ; alta data avea un hiciu

, ,

73

de curea cu 2 sau cu 3 curele, 0 frica .si un cutremur prindea pe scolarul caruia il venea rindul 'se spuna tabla.

Pedepsele ce se aplicau scolarilor lenest erau : stare a tntr'un picior, sau in genunchi,pe altul il punea pe graunte in genunchi, pe altul 11 punea cu ochii la sore etc. Erau chiar 9i batutt cu varga, cu biciul, cu linia, alta data ~i cu un smoc de vergi deodata, Copii'i erau batutt orr la scaun, 01'1 tinuti de altul in spin are sau daca era mal mare 'I intind~a jos, cand era mal: indaratnic, apol 11 aplica falanga. Pe copiit mid 9i neastarnparatt n punea cu chica in cui etc., etc. Ast-fel ca cine inveta atunci era 9i pedepsit in realitate, iar nu numat cum intelegeau cej vecht tnvetati. Cuventul grecesc 7t'l.:iJzGw in limb~ nevolenica insamna ;i 'a pedepsi 9i a bate, de aceia nu se putea pricepe ca ar putea sa invete cine-va carte, fara batae 1).

Acesta este mersul istoric al invetamentului si scolelor

din epoca fanariotica. " ,

. 1) Veq.!: «Cronicarit greer» de C. Erbieeanu pag. XXXlIf-XXXY si Dis-

cursul sM din Aula universit. din Iai?l pag. 71.

STAREA BISERICEI ROMANE IN EPOCA FANARIOTICA

Observatiunf preliminare

Cu .inceputul secolului al XVIII lea viata politica 9i biserioesca a romanilor intra in 0 noua fasa. In domniele romane se incepe tristul period al Fanariotilor, period de asuprire politica, de Injosire 9i de degradare nationala. Atat Muntenia cat si Moldova perde, nu de drept dar de fapt dreptulde a alege pe Domnit sef, urmare nenorocita a unul principiu care odata introdus in terile romano cauta ase mentine si a prinde radacint. Nu I yorba ca si mal inainte de ~cesti epoca sefntalnesc in terile romane Domnitori streint consecinta a rivalitatilor si luptelor de partide,--cu

, , "'. . ....

inceputul sec. al XVIII-lea lnsa, exceptiunea devemse regula.

Motivul principal care au facut pe Sultani de a schimba pe Domnii pamenteni si a-I tnlocui cu greer, a fost desele manifestatiunl de simpatie ce aratara terile romano catra lmparatiile crestine invecinate 9i mal ales catra .R~sia. Re~belul din 1711 dintre Turcia si Rusia, dada prilej Sultamlor de a se lncredinta pe deplin ca principatele n6stre consimtesc cu natiunele'Slavone nu numai prin ajutorul religiunel ci si aI' limbe] care pana atunclInca predomina in biserica 9i' in lucrarile diplomatice 1). De aceia luara hotarirea a nu mal ingadui in Muntenia si Moldova domnt : pamantent, De la 1711 in Moldova 9i 1714 in Muntenia,

1) Consulta «Isloria bisericesca a Romanilor» de Arhier. Filaret Scrihan. pag. 106.

75

dupa tragicul sfarsit a lUI Constantin Brancoveanu, Turcia trimite domnt fanarioti cu instructiunt secrete de a da o noua directiune poporului si a-I aba.te spre a nu mal consimti cu natiunile slavone I). Pe data se infiinta in last 9i Bucuresn scoll pentru limba greaca 9i romana ; iarlimba slavona se opri eu totul de prin bisericf si de prin cancelaril, tnsa pana I:), deplina form are . a unui cler nou, se perrnise tiparirea cartilor, jumetate slavoneste si jumetate romaneste 2).

Inacest period de mal bine de un secol ; urrnara in Moldova 34 domnitort ; iar in Muntenia 35 si- nudomni unul mal malt de cat numerul mijlociu de 3' an], intamplandu-se ca unul si acelast sa vina de mal multe 01'1 la domnie in aceiast t~ra, eand in Muntenia cand in Moldova. A9a fu : Constantin Mavrocordat in timp de 40 de ant, de 5 01'1 in Muntenia si de 4 01'1 in Moldova (1730-1770).

In decursul ' acestut period Homann avura a suferi crude tncercan. In afara de miseria pe care 0 lndura sub jugul de fer al asupritorilor, tara mal perdu din causa Turciet si din teritoriu. Asa de la 1718 data tratatului de la Pasar~vitz 9i pana la i 739 data aceluia de la Belgrad, banatul Craiovei statu in stapanirea Germanilor. La 1777 tot Turcia ceda Austriet Bucovina iar la 1812 dupa un resboiu cu Rusia, ceda acestia Basarabia.

::;;i din punctul de ved~re bisericesc, intra biserica 1'0- mana in 0 fasa noua. In Muntenia si Moldova tnriurirea grecesca e la cul me. Grecismul lnsa. nu putu progresa in biserica faptic ci numai personal, de 6re-ce si eel mal greet dintre Mitropolitit teret se suhscriau mal t;t-d'auna roma-

, ,

neste 9i nu avem marturn ca sa se fi ·efectuut 0 grecisare in biserica rornana in acest restimp. Din contra progresa normal romanisarea cultulul 9i a literature], facend mal ales in jumatatea a II-a a secolului al XVIII-lea progresele

1) Pan a acum se admitea ca introducerea domnilor greci in Muntenia si Moldova ar fiavut de pricina tradarea lui Cantemir ~i Brancoveanu, care ar fi facut p.e Turd sa nu mal aiba incredere in dornnit ce! de \ara; conceptie cu totul gresita intru cat gasim domni grecl anteriort epoce! fanariote. Asa N. Mav.rocordat este rlnduit domn in Moldova inaintea lui Cantemir, iar in Muntenia dupa Brancoveanu Turcit nl! trimit pe un fanariot ci pe romanul ~tefan Cantacuzmo (Xenopol, vol. V al ist, rom. in prefata),

2) Consulta ist. his. a Rom. de Scriban pag. 106 ~i 107, ~i ist. his de Arama pag. 72.

76

cele mal marl, iar personalul grec, ce era prin posturile ierarhiel se vezu silit a se romanisa el singur 1).

Cu tote sfortarile Sultanilor, clerul pamentean nu voia

a se deslipi de catre RW?l, dovada vedita este ca. Mitropolitul Moldovei Antonie in timpuI resboiulm intre Rusia 9i Turcia, pentru ore-care intelegert ce avu cu Feldmaresalul Minih, fugi in Rusia la 1736 unde mal tarziu i se dadu eparhia Cernigovulur : iar in locul lUI in Mitropolia Moldovei, printul Grigorie Ghica puse Mitropolit pe Nechilor de neam grec din Pelopones 2), care pana atune! era Mitropolit al Lidiet, cu conditiune ca traind el sa faca a se alege un pamentean. Dar el slabind de batranete a abusat - de eel ee-l incunjuraii si lua 0 suma mare de banl de la un simpatriot spre a-I face Mitropolit, insa tara a impedecat acesta alegend pe Iacob I Putneanul, care fiind ucenic a In1 Antonie se folosi de nemultumirile clerului pamantean asupra lUI Nechifor ca grec 9i aduna sinod in 1752 din toti Arhiereit si Arhimandritit teril. la care sinod cu afuri-

, , , ,

senie si cu blestem hotari ca de acum inainte sa nu se mal puna in Moldova Mitropolit strein, nict episcop eparhiot,

Sentimentul si consciinta nationalitater era lntr'atata desvoltata in Moldova In cat pe ~caunele' inalte ierarhice nu putu sta in epoca fanariota de cat 2 grect ; unul la Mitropolie ~i altul la Episcopia Hornanulut, adica Nechifor 91 Iacob grecul 1).

1) Consulta «Manuscrisul de istoria bis, rom. tntrebuintat vde st u dentit Facult. de Teologie din. Cernau\i.

2) Vezl c!storia Bisericesca a Romanilors de Filaret Scriban, pag. 107.

1) Unil istoricI numara in Ire' Mitropolitit greeI din Moldova ~i pe Gavriil Calimahi, insa cu nedreptul pentru ca familia Calimahi esle de origin a romana. lata ce ne spune in acesta privin\a d. Xenopol: «Casa Calimahi care, dupa nume s'ar parea a fi de obarsie grecesea, este 0 adevarats; odrasla a poporulul roman, Dupa spusa cronicarulul Ion Conta, ea se trage din Teodor Calmasul, carele a fost din mazilit de jos; patria Iul a fost tinutul OrheiuluI. Gavriil Mitropolitul, a fost fiul eel mal mare a lUI 'l'eodor si Irale cu Ion, Grigorie si Alexandru Calimah, care in vecul al I8-lea, devenira Ius treI DomnI at Molhovel \ Vezi Istoria ~i genealogia easel Calimahi de A. D. Xenopol, 1897, 1, 19, 55, 73 si 137). - D-nu George Sion, in nota de la pag. 37 tom. III, din Istoria Dacie! de Folino, zice: «In Moldova, intru adevar, a existat 0 veche familie Calmus, din ale caruia ramurt rna! sunt inca ca\I-va mosneni in Bucovina ...

Con st. Dapontes in catalogul seu isloric spune: ,<ca acest Calimahi era din tara, ca cum am zice tara Moloviel cu supranumele de Calmuhi. (VezI «Cronicaril greet» de Erbiceanu, pag 191. - In Letopise] III pag, 183 citim urmatorele : .Acest Domn(Ioan Calimah) a fost din parintr fecior lut Teodor Calmasul, carele a fost din mazilil eel de jos j patria lul a fost din tinutul Or. heiulut»,

77

Principii fanarioti fura lnsa mal norocosi 111 planurile lor in Valahia. Din 13 Mitropolitl ce au pastorit biserica Valahiei In vecul al is-lea si parte din inceputul secolulut al 19-1ea, numai 5 au fost pamentent ; iar totl cei-l'altt au

fost greet 1). ' ,

Suferintele hisericel Moldovei S8 manilesta in decursul

,

acestut period prin perderea a doua Eparhit : a Radautulut 9i a Hotinulut Teritoriul acestet din urma episcopi) depindea mal 'nainte de Episcopia Radautulul : La 1812, RU9i'i Iuand Basarabia, luara si episcopia -Hotinului, pe care o transformara in 0 arhiepiscopie ruso-romana numita ra Chisinaulul 9i Hotinulut cu residenta arhiepiscopulut in Chisineu, supus sinodulul permanent din Petersburg 2).

Nenorocirile la care au fost supusl Romanil In decursul periodulut Fanariot atat din punctul de vedere hisericesc cat 9i politic desi veneau direct la greet ca unit cu care eram in deapr6pe contact, totust origina lor trebue cautata Jn alta parte. Fanariotii lucrand ca instrumente politice ale Sultanilor nu puteau face alta de cat aceia ce era vointa lor.

Jafurile ce el au saversit asupra terilor nostre, erau numai un mijloc de percepere a banilor datt pentru capatarea tronului ; iar acesta dandu-se printrun feliu de licitatie '91 pole lnchipui orr-cine, ca acela capata domnia care dadea mal mult. MultI din tre geed nu aveau banr suficientt, de aceia se tmprumutau si venind Ia tron aduceau ell dansu afara de creditor! si pe multt simpatrioti carora

Ie dade~ boeriile cele mal actucat6re d~ venit. '

Durerile ireparabile ce au suferit Homanii cu rapirea Bucovinel de Austria si a Basarabiei de Rust au venit tot din pricina Turcier, care platea 111demnizarile'de resboiu cu provincit de ale nostre. Grecisarea boerimel mal 'nalte era dictata nu mal putin de politica meschina a Sultanilor, care precum am spus cautau sa lmpedice alianta romanilor cu terile crestine.

, ,

Daca s'aii gasit Domnt fanarioti care s'au lngrijit de institutiunele teriJor 9i all facut reforrne salutare, apol a-

2) Consulta «Catalogul Mitropolitilor Ungro-VlahieI AI. Lesviodax ~i ist bis. romans de Filaret Scriban pag. 107 .

:3) Dr Const. Chiricescu la Cursul universitar de Ist. BisericeI Bornane.

78

cesta vine de acolo ca el erau inainte de tole crestint, veneau in numele religiunet, si sa stie cat de desvoltat este sentimentul religios la greer. Nem~maraleie Hrisove date de acestia in favorea bisericilor, scolelor 9i personalulul lor documenteza in sprijinul celor ce sustin.

Acestea spuse ca observatiuni preliminarie, sa privim biserica romana din Muntenia :;;i Moldova mal de aprope.

Teritoriile Mitropoliilor l?i Episcopiilor in epoca fanariota

La incheierea secolulut al XVH-lea si inceputul secolulUI al XVIII-lea, aflam Biserica Munteni~l constatatore din Mitropolia Ungro-Vlahiet cu resedinta de la anul 1665 in Bucuresn :;;i pe langa Mitropolie de'la lnceputul secolului al XVI-lea (1500---1507) :;;i doua Episcopii . a Ramnicului Noului Severin si a Buzeulul.

De Mitropolia Ungro Vlahiel se tinea partea ceamal mare a \erel romanesn, afara de tinutul Brailel care pana la 1771 facea parte din Mitropolia Proilaviet, iar de la acest an:;;i pana Ja 1774. cat tinu ocupatiunea rusesca, tinutul Brailel in urma regularei Mitropolitilor . Gavriil Calimah aI Moldovet :;;i Grigorie al Ungro-Vlahiei se alipi Ja Episcopia Buzeului, desfiintindu-se pentru moment Mitropolia

Proilaviei 1). .

De episcopia Ramniculur, numita si a -Noulu) Seve. rin- nu pentru cuvtntul ca Mitropolia Severinului s'ar fi de-

1) Eparhia Proilaviel era 0 anomalie, provocata de ocuparea rna! multor loru.r! de c:'i.tr~ TurcI pe teritoriul principatelor, care Iocuri se isolase de centrunle carrnuiret ~omanescL in privirea atat politica cat ~i bisericesca ; ~i fiind-ca acum (1771) Turcit se alungase de ostile rusesn din tot cuprinsulteritoriulut romanesc : de aceia Mitropolitul Gavriil Calimaht credand Turcit alungatt pentru ~ot-~'auna, s_'a inteles cu Mitropolitul Grigorie al Ungro- Vlahief spre desfiintarea Proilaviel ~I ~emtegrarea vechilor eparhit romane eu tinuturile ce se luase de la ele ore-cane ~l Iormase acea eparchie turcesca, S'a regulat dar ca tinutul Braile! sa se rcintome la epare~ia Buzeului: tmuturile. Ismail, Renir, Chilia, Archemanul ~i Bender~l -:- la Epar!:lla Husilor, preeum a fost si rna! 'nainte deinfiintarea Eparhie! Proilaviet, ear tinutul Hotinulul s'a redat eparhie! de Radaut!. Acestadispositie amaIl:do! Mitropolitit 0 au supus cu raport Grafulut Rumiantov : dar desi n'a~ prtmlt,.~e laele respuns aprobatoriu pana in anul 177:3, Mitropolitit au ~i aplicat hotararea lor (Veq! cronic a .Iu~i1or pag. 312)_

.In anul 1774. luna Iunie 10, Incheindu-se la Cuciuc-Cainargi, pace intre Ru~r !)~ Turct, dupa retragerea Ilusilor, Turcit iara!)! au. ocupat 'tiuuturile Dunarene st Basarabene, pe unde erau eetat! j iar prin acosta s'a reinflintat iarast

EparchiaProilaviei (veq! cronica Husilor pag. :318, anul 1774). '

79

gradat in Episcopie :;;i s'ar fi putat la Barnnic, ci pentru motivul ca episcopia Ramniculul Noului Severin a capatat earn acelasf teritoriupe care l'au avut Mitropolia SeverinulUI disparuta in secolul Xv-lea") se tinea intregul Banat al Craiovei (Oltenia); jar de Episcopia Buzeului se tinea tinuturile : Ramnicu-Sarat si Buzeu.

Tocmal spre fineJe secolulut al XVIII-lea din causa marei intinderel a Eparhiei Ungro-Vlahiet, se infiinteza 0 noua episcopie Ja Arges. -fiind de trebuinta acesta pentru ocarrnuirea hisericesca si duhovnicesca» 2).. Anul cand s'a mfiintat acesta episcopie este 1793 Oct. 18 pe timpul dornnitorulut Alexandru Const. Moruzi :;;ia Mitropolitulul Dosotel Filitis. Eparhia consta din judelele : Argesu si 0It. Acesta coprindere 0 pastreza :;;i pana astadt. Primul episcop al episcopiet Argesului a fost Iosif fost episcop al Sevastiel care la anul 1793 Dechembrie 13 fu transferat la episcopia Argesulut si a remas aiel pana la anul1820 adrninistrand acesta eparhie timp de 27 ant,

Daca trecem dincolo in Moldova, apol aflam biserica Moldovei constatatore din Mitropolia Sucevet :;;i a tota Moldova cu resedinta de la 1565 in Ia91 :;;i pe langa MitropopoJie si episcopiele: I a Romanului odiniora subordinata celel de la Suceva , iar acurn Irr secolul aJ 18-lea episeopie de rand, dar cea mal de frunte 3) II. Episeopia Rddduf u-

1) Dr. Constantin Chiricescu la curs.

2) Vezl analoraua Divanulut din 1793 Oct. in Condica Santa pag, 890.

3) Reposatul episcop al RomanuluL fericitul Mechisedec in Cronica Husilor, iata ce ne spune eu privire la ordinea ierarhica a Episcopilor din Moldova; basandu-se pe Letopisete ~i pe «Descrierea Moldovei» a lut D_ Cantemir: «Epiacopul de HU!)I in ordinea ierarhica ocupa locul dupa episcopul de Radaut!, fiind-ca episcopia de Hu~I. ca eea Infiin\ata mal in urma, se socotea inferiora celor-l'alte f)i era mal saraca intre colegele sale. Locul' cel d'lntaiu dupa Mitropolit, la parade il ocupa Episcopul de Roman, apot al Radautilor ~i in fine al Husilor, La serbatorile eele marl cand se aflan toll Episcopil in Capitala, precum: la Nascerea Domnulut, la Botez, etc, si veneaDomnul la Biseriea, Mitropolitul si eu Episcopul de Roman sta in laturea drepta ; iar Episcopii de Radiiut! ~i Hu~1 in laturea stanga. La casurt de vacante la vre-o episcopie, obieinuit se pazea acesta regula: Episeopul de Husl trecea la Radautl, acesta la Roman, iar Romanul la Mitropolie, in cat alegerea ~i chirotonisirea de episcop nou cadea pentru Episeopia de Hust, Insa acesta regula nu se urma tot-d'a-una eu stricteta. Au fost caz~rI cand Episcopul de Hu~I a trecut imediat la Episcopia de Roman, ba inca ~l d'a dreptul la Mitropolie. Dupa marturia luI Cantemir, a~at Episcopnl d~ Hu~I, c.at si c,el de Radau\! de si purtau nuinele de Episcopt l?l aveau hirotonia canonica arbieresca, nu aveau voe de a purta Mitra, remaind acesta prerogativa numat Mitropolitulut l?i episcopulu! de Roman. Acesta prerogativa eu timpul s'a desfiintat. Mitra ~i engolpiul epis. Inochentie t 1792 se cas-

trezii pana aq! in Episcopia de Hu~I. (Cron. Husilor pag, 100 ~i 101). . •

80

lui ca al Il-lea In rang si III-lea Episcopia Husilor, cea

, , . .

mal tanara dintre episcopiile din Moldova si a careia exis-

tenta dateza de pe la sfarsitul secolulu~ al XVI-lea, probabil pe la anul 1592, de cand avem primul act, despre oc-

sistenta acestet Episcopil 1). .

Mitropolia Moldovel se compunea din urmatorele tinute: partea cea mal mare e.finutulut Sucevet, spre nord intre Suceava si Radautl tinutul Harlaulut, tinutul Neam-

, " , ,

tulul tinutul Carlizatura si Iasl si 0 parte a tinutulul 01'-

, " D" , ,

heiulul,

De Episcopia Romanului se tinea urrnatorele tinutl~rl:

Romanulut, Vasluiulul, Bacaului si Putnet, tinutul Tecuc1~lUI, Tutovei 9i Covurluiulul. Episcopia HU9uluI se. alcatuia din urmatorele : tinutul Falciulut in care se afia 91 orasul Tritin peste Prut, din tinutul Lapusnei, de care se tint a Basarabia Romana pana la valul lUI Trajan, din parte a resariteana a tinutulut Orheiului si din tinutul Sorocel ').

Episcopia Radautiler, cuprindea:' tinutul Cern~utilor care mergea pana la apa Siretulut de unde incepea tinutul Sucevei din care avea 0 parte 91 Episcopia Hadautulut, \inutul Dorohoiuluj si in urma a Hotinulul, care se rnargi-

,

nea cu al SoroceL

Afara de aceste episcopate, mal aflam inca pe la starsitul secolulul al XVI-lea si inceputul secolului al XVll-lea inca 0 Mitropolie, care inc'a se numera la biserica Moldovel, fara tnsa a sta in legatura organica cu ea. adeca Mitropolia Brailei sa u Proila viet,

Desi Braila facea parte din Muntenia, totust in jumetalea din urrna a secolulut al XV-lea, Braila veni sub nemijlocita domnie a Turcilor, 9i asta sorta avu si partea Mol dover, de langa Dunare si gura Prutului, a9a: 0 parte a Galatulut, Henl, Ismail, Kilia, costa mare} negre pana la Acherman, Benderul, Dubasari (malul stang al Nistrulut) si Hotinul T6te aceste orase si tinuturl romanestr care devenira din jumetatca a II-a' a' secolulul al XV~lea sub Turd se mstreinara precum poliliceste asa si bisericeste, formandu-se o iepai hie proprie numua a' P~oilaviel (~o5 rr?r;Ol.a~ou

1) YeQI: «Cronica Husilor- pag. 91-91:\.

2) Ye41 «Cronica Husilor» pag. 97-100.

81

'C'1J:; II [A,O,cl.i3·fj;) supusa patriarhulur de Constantinopol. Mitropolia Brailet, cuprindea dect, afara de orasul Braila ,?i Ismail si urmatorele localitati: Rent, Kilia si Achermanul cu tinuturile lor, Benderul :;;i Hotinul. Mal c~prindea inca, Mitropolia Proilaviel si. Duhasarit, tmpreuna cu teritoriul ce fusese inca neocupat de RU91 peste Nistru 1).

Mitropolia acesta nu sta precum am spus mal sus in legatura organica cu Mitropolia Moldovet, de cat in aceea, ca recunosceau ambele pe Patriarhul de Constantinopol ca cap, lnsa in mod diferit de tot, pentru ca atarnarea Mitropoliet Moldovei era mal mult nominala; iar aceea a Proilaviel era ca si a celor-l'alte din Turcia.

Eparhiele pamentulut Moldovei, adeca Milropolia Iasilor, Episcopia Romanulur, Radautilor, Husilor si Mitropolia Proilaviet in decursul periodulul fanariot. suferira mat multe schimbart teritoriale. Asa, episcopia Radautilor la incepurul secolulut al is-lea, dupa cum am vedut, consta, din tinu-

. tul Cernautului, 0 parte a tinuiulut Sucevel, Dorohoiului 9i Hotinulut. In anul 1713, cetatea Hotinul 9i tinutul cu asemenea numire luandu-se de Turd, s'a ocupat de garniz6na lor, 9i s'a prefacut in pasalac 2). In urrnarea acestui eve~inient HotinJ CLl tinutul seu, a format 0 deosebila eparhie, adrninistrata une-orl de un deosebit episcop, iar alte o rl de Mitropolitul Proilav. carele avea sub adrninistratia sa tote Bisericele din cuprinsul cetatilor ocupate de Turd pe Dunarea si Basarabia 3).

C~m ca intr'adever Hotinul cu tinutul seu a format o eparhie deosebita, se pote constata din cartea Mitropolitulut Gavriil Calimah din anul 1771, catre Inochentie episcopul Husilor in care intre allele se zice si aces~ea: . «9i osebit de eparhia Hotinului, ce s'au dat sub ocarrnuirea fratiei sale, Episcopului de Radaut; Cyr Dositheiu ». Pe la an~l 1770 acesta eparhie se adrninistra de Mitropolitul

, .

Proilav Daniil. La anul 177" episcopia Holinulut revem

iarasl Ja Episcopia Radautilor in tmprejurarile urmatore : in ~nul mentionat more Daniil, Mitropolitul Proilaviei ; iar

,

1) Ye41 «Cronica Husilor» pag. 159 apendice, cornp. pag. 188, 312 ~i 314 din «Cronica Husilor •.

2) Let. II, pag' 171, 174, 178, 380; A:hiva ROI?' II pag. 362.

3) Ve41 «Cronica Husilor» pag. 148 din Apendice.

82

prindea afara de mica Eparhie a Hotinulut, tinuturile de la stanga Prutului, ce formase mal inainte Eparhia Husilor, anume : Lapusna, Codrul, Soroca, parte din tinutul Iasilor, tote tinuturile cetatilor de pe teritoriul Moldovet, ocupate de Turct : Benderul, Achermanul, Kilia. Ismailul si Renit la care s'au adaos mat tarziu orasele si satele aflatore intre

Nistru si Bugu I). "

La anul 1777 trecand Bucovina la Austria, Episcopia Radautilor se desparti de Mitropolia Moldovet :;;i In cele administrative prin guvernul Austriac :;;i dupa 0 neatarnare de catf-va anr, fu subordonata Mitropoliet Carlovitului. Prin acesta despartire perdu episcopia Radautulut tinutul Dorohoiului care trecu la Mitropolia Moldover ; iar tinutul Sucevet, fost al Mitropoliei trecu la episcopia Radautuluf 1\1itropolia Moldovet se rnari in decursul periodulut fanariot cu tinutul Dorohoiului dar perdu partea sudica a Bucovinel , iar Ia 1812 perdu 0 parte din cuprinsul Sell in Basarabia, adica 0 parte din tinutul Iasulul care se intindea peste Prut si 0 parte a Orheiulut.

Episcopia Husilor care consta la inceputul secolului al 1S-lea din tinutul Falciulut (dincoce si dincolo de Prut), din tota Basarabia de asta-dt de la Valul luf Trajan :;;i pana la marginea tinutulut Hotinulur=-afara de acea parte a Basarabiet care se tinea de Mitropolia Iasulut, si din 0 parte a Orheiulut ; perdu la anul 1812 prin incorporarea Basarabiet ]3 Rusia, tot ce avea peste Prut 9i remase numai cu tinutul Falciulut. Cu timpul, a fost de trebuinta a se mal adaoga la acest tinut si allele spre a putea exista 9i asa s'au alipit: tinutul Vasluiului, care s'a luat de la eparhia Romanulut cam pe la 1826; iar la 1852 tinutul Tutovei si al

Covurluiulut "), "

Am spus mal sus ca Mitropolia Proilaviei se compu nea In afara de Braila 9i Ismail si din urmatorele localitat! : Henit, Kilia, Acherrnanul, Benderul. Hotinul 9i Dubasarn. Tot de ea mal tineau 9i acele p[trp ale termul ul Dunarei din Valaehia care stau sub Turci ; asa Giurgiu cu [inutul Sell si alte o1'age. Mitropolitul Proilavi~l resedea pe

83

Turcil sunt alungati de ostile rusestl, care ocupara teritoriul Romanesc. Mitropolitul Gavril Calimah, credand ca Turd! sunt departati pentru totd'auna, se intelege cu 1\1 itropolitul Grigore al Ungro- Vlahiei spre desflintarea Mitropoliel Proilaviet 9i reintegrareavechilor eparhit rornane cu tinuturile ce se luase de la ele ore cand si formase acea eparl~ie Turceasca. S'a regulat dar ca tinutul Brailet sa se 111- torca Ja Eparhia Buzeulut ; tinuturile : Ismail, Heni, Kilia, AchermanuJ si Benderul la eparhia Husilor, precum a fost si mal inainte de infiintarea Eparhiei Proilaviei : iar tinutul Hotinulul sa relncorporat la vechea e1 tulpina - Eparhia Radautilor - ce se administra atune'! de episcopul Dosithet

, ,

Herescul. Dupa incheiarea pace) intre Rusia 9i Turcia in

anul 1774 rotragandu-se ostile rusesti din Principate, jote

, - "

cetatile romano au fost din nou ocupate de Turct ; in nu-

met~l lor si Hotinul ; prin urrnare Hotinul iar a devenit 0 Eparhie de~sebita ca si mal inainte de resbel 1).

De aci inainte Eparhia Hotinulut a avut episcopil sel propit si nu s'au mal alipit la Eparhia Proilaviet, Cel putin in anul' 1782, Dec. 9 gasimin documenteJe istorice un episcop roman cu titJul de «alHotinulu'i», care impreuna cu Leon episcopul de Roman :;;i cu un Arhiereu grec facu ipopsifiarea lui Iacob la episcopatul de HU91 in biserica Mitropoliet. Acosta este Amfisochie (1782 -- 95) care dupa spunerile batrane '91 a yea resedinta in Monastirea Zagavia Janga Harlau, unde era si egumen, din causa ca Hotinul era sub stapanirea Turcilor 2).

Dupa luarea Basarabiei de RU91 in anul 1812, Gavriil Banulescu, care 1usese in timpul ocupatiunel Rusesu, numit esarh al sf. sinod peste amandoua principatele Moldova si Valahia, trecu dupa incheerea pacel peste Prut 9i fu ;induit de sf. Sinod aJ bisericel Ruse, Arhipastor peste acea tara, cu titlul de Mitropolit si Exarh, avand resedinta la Kisenau. Cu modul acesla s'a format 0 noua eparhie 1'0- mllnesca intitulata «a Chisinaulut 9i a Hotinuluf - 3) si cu-

1) V€QI: Apendicele la - Cronica Husilor» pag·. 150.

2) VeQ\' «Cronica Husilor» pag. 99 ..

1) VeQl «Cronica Husilor» pag. 148 din Apendice comp. cu pag. 312 ~i 318 din cronica,

2) VezI: Apendicele la «Cronica Husulul» pag. 149.

3) Vezl: Apendicele la «Cronica Husulul» pag. 149 i?l Jst. Dis. Romans de Filaret Scriban pag. 173.

84

la jumetatea sec. 17-1ea in Galatt, cad pravila Targovi9teana dice ca el reside in Galatl. Reposatul lVlelchisedec sus tine ~a resedinta Mitropolitulul era Braila, ce se numea din ve-

chim~ PrJilavon sau Proilabum 1). ..

Galatul fiind sub juridictiunea lVlitropolitu1!J1 Proilaviet, nu se stie daca au fost tot sau numat mahalaua Bada1an

,

de langa Dunare.

Mitropolia Proilaviel, capata in anul 1713 un adaos in

tinutul Hotinulul si acest tinut formandu-se in 0 cparhie, deveni bisericeste 'sub juridictiunea Mitropolitulul Proilav Administratiun~a se facea sau' direct de Mitropolitul Proilaviet sau de un vicar denumit de MHropolip. La anul 1812 in urma pacer de la Bucuresn incheiata intre RU91 si Turct t6te tinuturile cetatilor Basarabiei de la gura Prutulut 9i gurel~Dunarel si ;cele din interiorul Basarabiel ce fusese ocupate de Turd 9i Iaceau parte din eparhia Proilaviei, au trecut in stapanirea Rusiet 9i au intrat in noua eparhie a Chtsenaulur si Hotinulul ce s'au format in Basarabia. Prin urmare de acum inainte Proilavia se marginea numat la Braila cu tinutul e1 si negresit ca tot la ea apartineau 9i eele-1alte cetatt stapanite de Turclrpe termul +erel Romanestl, pre cum : Giurgiul, Turnul etc. 2).

Fiind Mitropolia Proilaviet prea mica se impreuna cu Mitropolia' Greco-Bulgareaeca a 8ilistrel 91 Mitropolitul Proila viet se intituleaza : «Mitropclit a1 Silistret 91 Brailei (sa 11 Distrer si Proilaviel) si exarh a tot termul Dunaret».

In anul 1828, RU9i1 ocupand Principatele. la 18 Iunie au luat 9i Braila 91 prin tractatul de pace tncheiat la Andrianopo1e s'au retntors terel romanestt t6te fortaretele de pe ripa stanga a Dunaret Irnpreuna cu tinuturile lor. Dupa acea s'au desfintat pentru tot-d'auna si Eparhia Proilaviet, dandu-se fie-care localitate la eparhiile rornane, de la care fusese odiniora rupte 0).

Starea Ierarhiel Bisericel Rornane din acest timp

In privinta organisatiune! ierarhice in decursul periodulut Fanariot, constatam ca ea erape basele asa numite

1) Veql Apendicile !a cCronica Husilor» pag. 159.

2) Veql opul citat pag. 161.

3) Veq'i opul citat pag. 166 !?i 167.

85

canonice, vRaportul intre Mitropolit, Episcopi 91 clerul in genere se. cauta. pe basa rlnduelet bisericei ortodoxe universa~e .. lVlrtr,opolItu1 ~ra. considerat ca seful-suprem al Biserice.l 91 e~ 91 da avizul pana 9i asupra judecatilor. Ast-feliu, Mitropolitul avea dreptul de a gratia pe un condamnat la morte, care drept a fost acordat i~altilor demnitari hiseric~9tl di~. ~i~P1 imemorabilt si pastrat 'prin forta imprejurarilor. Dimitrie Cantemir in «8crisorea Moldovei- ne vorbe:;;te~e acest drept ca de unul ce se practica in timpul seu. «Mal :ste de. datoria Mitropolitulur, dice.el, cand va hotara Domn.m pe cme-va sa'I pedepsesca cu morte, atunci Inaintea Divanului, sail se intaresca judecata Domnesca sau sa o .indrepteze dupa hotararea pravelilor, 8i Dom~il inca p~lrnesc. ac~sta .ca niste crestini :;;i iubitori ' de dreptate» 1). N ~vea msa dreptul de a pune sail a scote pe vreunul din EP1SC~pil sel ci numat a pedepsi pentru greselr, iar pe Mitropolit Domnul. Judeca taEpiscopilor si a Mitropolitilor se f~cea ?e c~tra o. adm~are mixta compusa in procesele ci:rIle, din Mitropolit, episcopt si din 12 notabili de a1 teret: tar in cause bisericesti de 0 ' adunare cornpusa numaj did

12 arhierer, .

v Canternir ne spune ca episcopit prin eparhiele lor 'sl se:r~rges~ fara zeticnire tote datoriile chemarei lor. In act~mmstratle erau ajutau de protopopt, avend care unul de judet, c.a1'ora. li . era ~ncredintat~ privigherea mal de aprope a ~reo~ll~r 91 diaconilor etc., 91 pedepsirea lor penlru vim mal m~cl. !ot asa er~ 9i in restimpul nostru, cu singura ~e_osebl:e c~ pr~topopl1 pe langa ca erau organul Mitropolitilor 91 episcopilor in ajutorul administratiunei bisericestt. mal indeplineau si rolul de perceptori in ~dunarea baniiol~

de la preotl si diaconl pentru trebuinta scolelor. .

8~b judecata episcopului erau preotit, ieromonahil si monahit, pe carl episcopul putea a-t 91 ~aterisi daca purtarea lor nu era conforma cu chemarea.

~in timpii eel mal vechi aflam pe mal marele intre Ierarhii terel fie in Ungro- Vlahia fie in Moldova in cele mal apropiate legaturi cu capul statulul. EI luau parte la tote adele mal insemnate ce se sevarsiau in tara. Datele

, ,

1) Veq.t, opu! citat pag. 327.

86

istorice ce ni s'au pastrat pana acuma 9i documentele ce s'au putut descoperi pana in present, ne arata pe ierarhit terel' nostre facand parte din SfahbZ Domnesc. In timpul periodului fanariot, episcopit si mal ales Mitropolitit joca un 1'01 forte Insemnat, El sunt in fruntea tutulor miscarilor nationale si culturale si precum am constatat in cele precedents, subtotl Dom~il greet et au facut parte din epitropia scolelor ca presedintl a1 lor. Tote acesle distinctiunl, li se da fara indoela in puterea rolurilor importante ce au jucat in istoria nationala din inceput 9i carl traditional prin forta imprejurarilor s'au pastrat pana astad).

Presenta Mitropolitilor si episcopilor de astadi in Adunarea te1'e1-' Senat; e~te d~vada cea mal eviden'ta ell ierarhii nostril precum astadt asa si in trecut au facut parte

, , , ,

din sfatul teril. .

In ceia-ce privesce alegerea MitropoliVlor 9i a Episco-

pilor relatarilor pe care ni le da Condica santa 9i Dimitrie Cantemir sunt destul de clare. Din acestea se constata ca alegerea episcopilor se facea din initiativa Mitropolitulul si din ordinul Domnulut de catre adunarea obstesca sau slatul terel. La alegerea insa a Mitropolitulul se astepta initiativa Patriarhulul de Constantinopol.

Hirotonia de Mitropolil se celebra de catre episcopil terer, ~ anume de tref '). Pe episcopl 11 chirotonia Mitropolitul impreuna cu am doul episcopi.

Modul acesta al alegere1 9i chirotoniet episcopilor si

Mitropolitilor, este forte vecht Disposittunire canonulut 28 al sinodulut IV din Halchedon, suna c'am in sensul acestut obiceiu devenit mal apoi lege. Intr'adever, ace! canon dispun e ca Episcopit din aceste localitati sa fie hirotonisiti de catre catre Mitropolitil loculut lor; iar Mitropolitit sa fie alest de comunitatea P~ovincie1 si sa fie numat hirotonisiti de Patriarhul de Constantino pol. Din aeest dreptal P~triarhulul a remas, de pe la finele secolulul al XII-lea, numai dreptul de a acorda bine-cuventare noulul ales, pre care n'o putea refuza, precum ne spune Cantemir 2).

A fost 0 datina forte veche in tara ca in alegerea Mi,

1) Dimitrie Cantemir «Scris6rea Moldavieh pag. 326.

2) Dimitrie Cantemir «Scrisorea Moldovet» pag. 327.

87

tropolitilor 9i episcopilor sa se observe ordinea ierarhica Ast-fel in Moldova: Episcopul de Hust trecea la Hadautt. a~est~ la :t:-oman, iar Romanul la Mitropolie, in cat alegerea 91chlrotomrea de episcop nou va cadea pentru Episcopitde Husl 1)

Asemenea si In Muntenia, Episeopul de Ramnic trecea la scaunul de Mitropolit, in locul seu venea eel de BUZ8U iar in locul acestuia eel de Arges, ast- fel ca alegerca s~ facea tot-d'a-una numai pentru eel din urma loc vacant.

Aceste regule Insa nu erau observate tot-d'a-una cu stricteta. Au fost casuri cand episcopul de Husi a trecut d'a ~reptul. la Episcopia Romanului, ba inca 9i 'd'a dreptul la Mitropolie. Asemmea si in Muntenia : episcopul de Buzeu forte adesea trecea la Mitropolia Ungro- Vlahiei " "-

Un fapt forte caracteristic ce se observa in ierarhia inalt~ din. a~est. timp, mal cu osebire in Moldova, este prerogativa distinctiunet. Ast-fel numai Mitropolitul purta carja ferecata cu argint, iar cel-l'alt'! episcopi negre.

Celul de Roman i se dete voe a purta paterita arzintala, .insa numat in Eparhia sa; iar in capitala purta si el paterita negra ca ~i eel-l'altl episoopl, reservendu-se acea prerogativa numai Mitropolitulut. In anul 1739 Domnul Grigo tie Ghica in intelegere cu Mitropolitul Antonie au cedat 9.i "Epis~opulul .de Roman Gedeon dreptul de a ~urta paterita argintata 91 la solernnitatile din capitala,

~.e aseminea, pana la anul 1756, Episcopii numai in Eparhiile lor se invesmantau cu sacos la serviciul divin iar eel de Roman 9i cu mitra, dar in capitala la solemnita\'(, el se invesmentau numat cu felon si cu ornofor remaind sacosul ~i mitra prerogati ve distin~ti ve ale Mitropolitulut.

In anul 1756, Episcopul Ioanikie pentru virtutile sale 9i pentru serviciile aduse bisericel, a dobandit insa. numat pentru persona sa, de la Mitropolitul Iacob I si de la Dorn~1Ul Cor:st. Ra~ovita,. dreptul de a se lnvesti 9i in capitala tntocmai ca Mitropolitul, cu sacos si cu mitra. Insa aceste distinctiunl dintre Mitropolit ~i Epi~cOPI cu timpul s'au des-

1) Letopiset []I, pag. ·319.

2) Cronica Husilor pag. 100.

P8

fimtat si astadi Mitropolitii si Episcopil nu se deosibesc prin

. , .. " , , ., . 1

tnvesmantare, ci prin ordinea proedrica sau p~m praistosie ).

'La inceputul secolulul al XVII-lea gasim pe Mitropolitit terilor Romane in cele mal cordiale relatiunt CLl Constantinopol' traiau asa dara in cea mal stran~a legatura cu

, ,

biserica ecumenica. Despre 0 autocefalie a bisericet formal declarata prln acte sinodale si patriarhale.Tn timpul acesta nu pote fi· Yorba. Ceia ce ne spune Mitropolitul Gheorghie al Moldovei in anul 1723, ca a vedut CLl ochit sel un document sinodal in Monastirea Nearntuluf, prin care pe la tnceputul secolului al XV-lea in timpul domniel lUI Alexandru eel Bun, biserica Moldovei ar fi capatat autonomia prin mijlocireaJut Andronic Paleologul, imparatul Bisantin, dupa temeiurile forte bune al reposatulul Melchisedec, istoris rea contine mal multe neexactitatt, si eu tote ca Mitropolitul

'Geo~oge pentru tntarirea spuselor sale face us de jurament, totusi din imprejurarea di el spune mal jos, ca Neculai Gra~aticul carele fusese la Monastirea Nemtului mal 'nainte de densul, si mal 'nainte cu vre-o 20 'de ani de a se fi perdut chrisovele, anume la 1656, nu a vedut acolo alte chrisove, de cat acele respective la cele 2 icone t1'i-' mise de tmparatul Maniul Paleologul, Mitropolitulul losif 9i Dornnel Iul Alexandru Voda ; precum 9i din imprejurarea ca de la perderea chrisovelor si pana cand Mitropolitul George scria, trecuse vre-o 50 de anl, prin urmare el era tanar pe cand le-a vedut, conchidemcu prea fericitul Melchisedec. ca el a putut fi amagit de memoria sa, sau prin spusele neexacte ale altora despre cuprinderea chrisovelor celor relative la icone, pe care le-a vedut 9i Neculai Gramaticul. In casul aeesta Mitropolitul George este victima propriel sale memoril, confundand documentale patriarhicesti despre cele 2 icone cu imaginarile documente sinodale imperiale despre autocefalia Mitropoliei Moldovel,

Mitropolitul George mal aduce 0 dovada pentru autocefalia bisericel Moldove 9i pravila cea Mare.

Intr'adever, in pra valia cea mare, numita «Indreptarea Leser» tiparita in Targovistea la anul 1652 confine 0 ob-

b , ,

servatiune pe pag. 403 :

1) Ve~i «Cronica Romanulut» pag. 110.

89

« Afla-se scris in pravalia lUI Matel Vlastar, cum ca 9i Moldo-Vlahia au fost supusa Ohridenilor, ear acum nict Ohridenilor se pleaca, nici Tarigradenilor si nu stiu de

unde au luat acesta putere». ' "

Acesta observatie insa este a editorilor Romanl. Ea demonstra :1) ca pe la anul 1652 in Tara romanesca ve-

, ,

cina Moldovei nu se cunostea nici un document despre autocefalia Bisericer Moldovet ; acolo nu le comunicase nimenea despre declararea sinodica 9i imperiala a independentei Bisericei Moldovel de care afirma Mit'ropolitul George; cea-ce in decomun este cunoscut, ca atunci cand se declara o Biserica autocefala decisiunea acea sinodala se da in cunostinta tuturor Bisericilor.

2) Pe la jumatatea secolulul al XVII-lea, Muntenii afirmau ca Biserica Moldovet nil era supusa nict Ohridei nicl Constantinopolulm. Asa este: ea era biserica autocefala din vechime prin cursul ~atural al evenimentelor istorice. Arhiepiscopia de Ohrida pe atunci era 0 hiserica fara nici 0 insemnatate, ca sa pota micsora lntru ce-va independenta bi sericei Moldovet, de 'Ja de~sa Moldova ceruse numai bin~vantarea la instal area noilor Mitropolitt De la jumetatea vee, al XVII-lea Moldova continuand aceiasi independenta,

tncepe a cere bine-cuvantare, Mitropolitilor not, de la patriarhia de Constantinopol rernaind alt-mintrelea in tota autocefalia sa precum ne 0 descrie Dimitrie Cantemir 1) Auto.cefalia Bisericel Moldovet, era asa de necontestata inca in secolul al XVI-lea, ca Domnii ~i Mitropolitil puteu a se pune In relatiuni spirituale pentru afaceri bisericestt cu 01''1 care din bisericele patriarhale, A9a Movilescii : Eremia Voda

. .1) Dimitri~ Cantemir aratand raporturile intre biseriea roman a si patriar-

hle~ dice r.e~pecliv d~ Moldova: «Mitro.iolitul Meldovet ocupa in biserica orientala 0 posl~1Une particulara, pe care alp: mitropolitt nu 0 au. El desi nu se nume~~e patriarh, ~ar nu este supus nicI unuia dintre Patriarh!; cacr desi binecl,lvanta.rea 0 primeste de la patriarhul de Conslantlnopol, dar nu se p6te nicI alege .meI odepune de ~atre acesta, i(li nu este dator, precum sunt ceI-I-al\1 Mitropoliti, sa astepte psifos (votul) de la marea biserica Constantinopolitana, ci d?pa ~e l:a i~t~rit Do.mnul in seaun. eel treI EpiscopI at Moldovei celebreza hlrto.m~ i?l tnom!t. pa.tr~arhului scris6re ca. insciinjare ta: "pre cutare barbat cucerrnc Imbunatatit ~l lllvatat I'ati ales Mitropolit prin chemarea ajutorulul Sfantulu! Spirit; iar nu in alt mod ce ar atarna de la vointa omeneseib. Tot asemen~a face si Domnul intr'o scrisore particulara catre patriarhul ~i 'I r6aa ca si cu hine-cu va~tarea sa, sa tntaresca pe noul sfintit in demnitatea sa." ceea ce patrla:hnl mel d~ ?U~ nu p6t~ nega .ci negresit trehue sa implinesca vointa DommtoruluI «(Dlmltne Cantemir <Scrisorea Moldove!> pag. 325.

90

si MitropolitulGeorge au relatiuni spirituale cu Meletie Pigas, Patriarhul Constantinopolulur, apol le continua cu densul ~i cand a fost patriarh de Alexandria cerandu-t Sf. Mil', mantie patriarhala 9i titlul de Arhiepiscop pentru Mitropolitul Moldovet 9i acela le indeplinesce cererea. Dupa aceia vedem in cronicile V~rilor, cit patriarht care au visit at terile nostre erau de 0 potriva stirn a\!, ajutatl de largeta Domnilor si a Boerilor; erau invitatt a participa la divanurile nostre 1) la tratarea 9i deciderea' cestiunilor bisericestl 9i politicestt, erau invitatt a sfinti in tara Sf. Mir, cad se credea ca acesta este 0 perogativa exceptionala a Patriarhilor; Cll tote ca Patriarhul de Alexandria Pigas autorisa pe Mitropolitul Movila a adaoge 9i el singur Santul Mil' ce 'I trimisese.

Cu modul acesta traditional prin forta evenimentelor nostre istorice, prin zelul religios ~i ~im\ul de iubire nationala 9i de independenta, Biserica Romana si in Moldova 9i in Muntenia s'au pastrat autocefalia fara sa fi fost declarata vre-odata prin acte sinodale si patriarhale").

o atare autocefalie mal rnult nominala de cat de fapt nu era in stare de a da bisericei romane un caracter cu totul independent, proba de acosta este neeesitatea ce s'a simtit de a intretine relatiunf frequentesi cordiale cu mare a biserica din orient. Din titlurile pe care le pur tau MitropoIitil teril se constata cat se pole de bine raporturile ce le a~eaQ cu patriarhit de Constantinopole 9i eu biserica lor. Mitropolitij bisericel romane erau locotenentt al Patriarhulul in aceste locun si sefilsupreml al bisericei romane, Cu biserica ecumenici sta in cele rna)' stranse legatun 9i desi de fapt era ca 0 biserica independenta cacl Mitropolitii 9i Episcopii bisericet depindeau de la Suveranitatea .natlonala, se alegeau prin soborul natiunii totusi se manifesta ore-cum atarnarea de si mal mult nominala, prin acea ca noul, ales prin adunarea' obsteasca a teret 9i tntarit de Domn, sa facea cunoscut Patriarhului de Constantino pol acesta alegere 9i sa cerea cunoscutul ExOO<Jt<; 3), sau diploma, adeca asentimen-

,j"

1) Veq.! «Axinte Uricarul in Letipisete V pag. 186.

2) «Cronica Romanutut» pag. 86--100.

3) Ecdosul acesta patriarhal de alegere de Mitropolit si Episcop, est" 0 exceptie de la datoriile tereI, dupa care tara d'a dreptul pa~e~te la alegere, lara a ascepta motiv din afata.

91

tul si hine-cuventarea lUI: dar inscaunarea lUI nu atarna de la acesta invoire a P~triarhulu1. Proba de acesta avem . urmatorea imprejurare :

In anul 1786 more Mitropolitul Moldove: Gavriil Calimah. Patriarhul se intelege prealahil cu Domnitorul Alex. I. Mavrocordat, pentru a da 0 lovitura independenter vbisericer Moldovel si propune ca 'candidat la Mitropolia Moldove! pe un aventurier grec, egumen al Monastire'i Barnovschi din Ia91. Cu tole ca Patriarhia luase in ajutorul seu chear pe Sultan, care formal a facut cunoscut \erel pretentiunile patriarhiei asupra bisericet, nu reusi. Clerul 9i boerimea protestand, sileste pe Domn a convoca Divanul care respinse pretentiunile patriarhiet. expunand Sultanulul, netemeinicia cererilor Patriarhiel : iar in loeul vacant alese ca Mitropolit pe Episcopul de Roman, Leon 1).

Inainte de instalarea Mitropolitilor si Episcopilor urma un act bisericesc, care se numeste ipopsifiare 2) sau alegere canonica de la ~'iJ(Coc: = vot, .de unde 9i cel ce este candidat sau pus In candidatura se numeste tl7to4~r.ptOc;=cel ce

este sub vot, eandidat de episcop. .

Acesta ipopsifiare era un act bisericesc, pentru a satisface dreptul canonic universal al bisericei ortodoxe, care eerea, ca episcopii sa aleaga ;) candidati 9i Mitropolitul se

1) Consulta : Cronica Rornanulur pag. llfl ~i 117 partea II. .

2) lpopsifiarea este 0 formula de alegere bisericesca a candidatilor de Episcopie. Ea se face pana astazr, Insa face parte din Chiroto,nia .Episcopulul ales deja, rara vre-o insernnare realii. Dar are un .mare inteles istonc : ea ue-a conservat forma cum se faccau alegerile Episcopilor in anticitatea cre~tilla.·· Cu ozi inainte se aduna sinodul Arhiereilor (de aceia si astazr ipopsifiul se face in diua ce precede chirotoniel) ~i chihzuiau, care persone din cler ar fi mal demne de a se alege la catedra vacanta de Episcop. Dupa deliberar e unindu-se asupra a trel oandidatt ce intruneau insusirile canonice de Episcopat, in diua urmatore, fiind poporul adunat in Biserica se propunea numele ipopsifiilor, sac ale candidatilor alest de srnod. poporul in tacere ridica mainile, la pronuntarea numelul aceluia pe carele 'I doreau sa fie episcop Unanimitatea san majontatea semnulUI de aprobare decidea alegerea. Alesul miirturisea credinta si da inscris ca 0 va pastra si apara: apot indata urma chirotesia, adeca consacrarea celut ales prin santita punere a manilor, Arhiereilor prezentt !?l chemarea Santulut Duh asupra celuI ales. Cu trecerea tirnpulut, aprobarea saii alegerea unuia dintre candidatit propust de Sinod a trecutla Dornnitoriu (<<Cron-Hu~. 227).

Acestii ipopsifiare se piistreza la no! si astazi, dar consta numa! lntru aceia ca. in sara dinaintea zilel destinate pentru hirotonie, catt-va Arhierel convocal! de Mltropolit se aduna in biserica Mitropoliel si la finele vicerniei dupa o mica cercmonie speciala bisericesca se inchee un prescript verbal in condlC~ santa. in care se trece numele candidatulut ales de sinod si tntarit de Rege l/l i se face cunoscut ca. a doua zi are sa fie hirotonit arhiereu.

,

.aleaga pe unul, pe care-l si chirotoniseste, Canoanele dic, ca top episcopit eparhiou ~a-l aleaga pe' ct:l ce are sa' fie asedat ca episcop :;;i Mitropolitul are numai sa-l intareasca. dar acesta s'a desvoltat mal pe urma asa ca Episcopii aveau se aleaga 3 candidatt, :;;i din acestia sa intarea numal unul.

o lnsemnatate reala n'are si nict nu avea ipopsifiarea, Atarnarea nominala a biseri~el romane de patriarhie se mal manifesta si prin pomenirea Jul in serviciul divin (la liturghie) prin luarea sfantulut Mil' :;;i prin privilegiul titulaturei, lntitulandu-se eel din Muntenia: «Mitropolit al Unqro- Ylahle; ?i Exarh al Plaiurilor», adica loctiitor patriarhicesc asupra terilor invecinate din Transilvania si Ungaria. In anul 177'6, Oct. 10 in urma interveniret DOrbnulul Alexandru Ipsilante Patriarhul de Constantinopolea Sofronie, acorda Mitropolitului Grigorie titlul de loctiitor al Cesariei Capadociel-x.'l.t 'tOY 't6ltOY hlfxwy !'~t; K'llGCl.p{·J.t; K'ln:aoOXt'lt; - titlu ce a ridicat pe Mitropolitul Ungro-Vlahiet la rangul de Mitropolit de prima clasa 1). Mitropolitul Moldovei inca se intitula «exarh al Plaiurilor». Asa Varlaam, Mitropolitul Moldove! Ia sinodul din last 1642 s'a subscris ast-fel : MitropoUt al Moldovel, ?i Exarh al Podoliet de sus ?i de

jos». Acesta \ara pe atuncea facea parte a Galitiei, prin urrnare iata pentru ce Mitropolitul Moldover ei Arhiepiscopul Sucevel se intitula exarh al Plaiurilor adeca 10ctiitor Patriarhicesc asupra terilor invecinate 2). Dosoteiu, trecand in 1686 in Rusia sesubscrise ast-fel . Arhiepiscop t?i Mitropolit al Sucenei t?i a tota Moldova. Exarh al Bisericet mart din Conetaniinopolea» ; in alte subscrien Mitropolitul Moldovet porta titlul de: «tiitor al rangului Mitropolitului de la Seoasie» din Asia Mica. Miron Costin numeste in 0 cronica a sa in versun pe Mitropolitul Moldoviet ~ «Exarh al Scaunului Pairiarhal din Constaniinopolea ».

Din temeiurile pe care la-am adus pentru a proba dependenta mal mult nominala a bisericet romane de Patriarhie din Constantinopolea se constata ca, cu tote tris-

1) Veqi «Condica santlt. pag. G8.

2) Consulta «Scurta istorisire si hronologie despre Mitropolia Moldoveh de Neofit Scriban1857 Paris; pag 22.

93

t~le imprejurart in care se gasea acesta biserica cu deosehire de la jumetatea secolului al XVI-lea inainte tot i91 manifesta mal mult sau mal putin juridictiunea bisericesca asupra bisericilor nationale de rit oriental 9i deci 9i asupra bisericei romane.

La acesta a contribuit forte mult pe langa intaetatea ierarhica a episcopului de aiel :;;i suvenirurile ce se legau de acesta biserica care a petrecut in sine tote evenimentele din isloria bisericet crestine. Epoca de care ne ocupam nu numai ca a continuat ~cesta depencenta dar a cimentat-o prin firea lucrurilor, mal ales ca multt dintre DomniI fanariott aveau legaturi familiare cn patriarhil care dupa vremurt se succedau pe scaunul patriarhal din Constantinopolea.

Arhiereii titularI

Un fapt caracteristic pe care-I tntimpinam in terile 1'0- mane in decursul periodului fanariot, pe langa Mitropolitit 9i Episcopii Eparhion, este Arhieria titulara.

Arhiereii titulart nu emu alta ceva de cat nisle sim-

,

pli arhieret cu titlul de Mitropolitt si Episcopi al unor eparhil pustiete de Turct si in posesiunea lor. In magulitorea aspiratiune ca la irnprejuran favorabile, aceste Iocuri foste ore cand Episcopit, pot veni eras) sub stapanirea Grecilor, se continua a se chirotonisi de' Patriarhii resaritului sau de Mitropolitii terilor romane ast-feliu de episcopi pe titlul episcopielor perdute din Turcia. Acestf episcopt, erau numai greer, traeau pe langa Mitropolitii si Episcopit terel 9i functionau ca Jocotiitori al acestora sau ca ajutore in cele liturgice, sau ca egumenl mal ales la rnonastirile inchinate. Cale 0 data acesn episcopt titulan sunt romani de nastere 91 se inaintau in lot decursul epocel Fanariote, daca all simpatiele \ere1 si a Domnitorului la scaunele episcopielor sau chiar Mitropolielni- Exemple sunt numerose, Mult] dintre clericil pamenteni sau streint pe rugarea lor proprie sau pe recornandarea Dornnitorulut sau a Mitropolitilor capatau o ast-feliu de episcopie titulars 9i atuncl patriarhul da ecdosul. eel din tara pe recomandarea Dornnulul sau a Mitropolitulut se denumeau de patriarhi in Episcopie, dandu-

04

li-se si un E/);GOtC;, sau 0 atare hine-cuventare catre Mitropolit, 'ca dupa ipopsifiare sau cate 0 data :;;i fara de acesla sa se chirotonisesca pentru episcopia cutare sau cutare. Mitropolitu erau In cele mal multe casurt plenipotentiarit Patriarhulut de a chirotonisi pentru cate-va episcopit din Turcia, In Iast se aflau catt-va Episcopi de acestia : eel din Ierapole, de Sardes, etc. ~i. se mtretineau de Mitropolitit Moldovel, de Episcopii indigent si de unil boer), cu hant si cu alte necesarit, nu din obligatiune, ci nurnat din buna~'ointa. Et serveau la mulle trebi spirituals, d. ex: Botezuri, Cun~ni'i si tnmormentart, adesea 01'1 cu 0 recornpensa considerabila' I).

Ast-feliu de Arhieret numitl titular), erau pana la inceputul secolulut al Xvlll-Iea rnurnal dintre slreinl, care veneau In tara sau ca egurnenl si inspector! a1 monastirilor inchinate 'sall cautau protectiunea Domnilor, Mitropolitilor si Episeopilor terei si cu acesta sustinerea vietet, eu atat mat mull de 6re-ce' patriarhil de Ierusalim, Alexandria :;;i Antiohia, dar mal ales al Ierusalimului locuiau eu anii prin terile rornane.

, Cel intaiu cleric roman care a cerut Arhieria titulara orl mal bine nominala, a fost lnocentie. Egumenul de la Papautl, fost Eclisiarh al Mitropoliel. Cand rntaia ora, la I 819, 'el a aratat acea dorinta Mitropolitulut Veniamin, aducand exemplul egumenulm grec predecesor, carele fusese, Arhiereu. Mitropolitulur s'a parut cerea asa de estravaganta

. ca si cand ar fi cerut desnationalizarea. Mitropolitul nu a cedat, de cal dupa ce doritorul de Arhierie titulars a dat declaratiune tnscris, ca se esclude din clerul bisericel Moldovet ~i se numara la clerul patriarhiei de Antiohia, unde era tnchinata Monastirea sa; si ca nici odata nu va avea prelenliunea a se inainta la vre unul din scaunile episcopale ale tarei.

Casul aeesta s'a repetat si in 1826, cand unalt pamanteau a primit Arhieria titulara : acesta este Arhimand ritul Varlaam Cuza, Egumenul sf. Spiridon. EI se facuse pgumen dupa cerereaisi recomandatia Mitropolitulul grec, Nectarie Sardeon, ce fusese egumen la acea Monastire, dar

1) Ve41 -Apendice Ia Cronica Husulul» pag. 171.

95

acum ajunsese la slabiciune si bola. Nectarie a :;;i mijlocit la patriarhie pentru obtinerea ecdosulut :;;i pentru hirotonia lUI Varlaam in Arhiereu titular pe aceeasi Mitropolie Sardeon ca si predecesorul seu. Tote aces tea s'a tacut fara bine-cuvantarea Mitropolitulut Veniamin in puterea dreptulUI Stavropighial al Monastirei sf Spiridon 1,.

Tot in anul 1826 se recunosce lUI Meletie Burdujeanul titlul de Arhiereu titulariu, lnsa tot cu conditia de a se lepada de drepturile de cleric parnantean si a. se pnvi in tara ca strein.

,

In cele dupa urrna Mitropolitul Veniamin a cedat de ore ce in 1832, el msust a mijloeit pentru obtinerea ecdosulul de la Patriarhia din Constantiopol pentru chirotonia de Arhiereu titular a Arhimandritului Atanasie, ecclisiarhul Mitropoliet Reprodue aiel - dupa condica santa a Mitropoliet Moldovel prescriptul-verbal incheiat de Arhiereil Filaret Apamias 9i Meletie Stavropoleos eu ocazia ipopsifierei acestut Arhiereu :

« Dupa trebuinta ce all urmat aicea in cathedra politiel orasulut Esit de arhiereu titularnic, fiind lipsa de Arhierel, spe intampinarea sufletestelor datorn a pravoslavnicilor crestint, Inalt Preasfmtitul stapan si Mitropolita tota Moldova Kvrio Veniamin, averid buna-vointa a alege la trepta titularnicei Arhierit pe Prea-Cuviosia sa Arhimandritul Cv1'

, "

Atanasie Eclisiarhul sf. Mitropolit, prin aratarea :;;i cererea

Inscris ce au facut pentru acesta trebuinta si persona lnalt Pre a Sfintia Sa la 2 a curentet lunl August: a urrnatorulUI an 1832, catre Prea sfintitul :;;i a tota lumea Patriarh Cyrio Cyrio Conslandie, gasind de cuviinta acesta cerere, all bine-voit a trimite catre Inalt Prea Sfintia Sa Sinodicesc 9i patriarhicesc iscalit Ecdosis tot in acest an si luna August 20. cu blagoslovenie de ? chirolonisi pe numitul Arhimandrit Archiereu, CLl tillul Episcopiei Sevastias. Dect adunandu-ne not frat) Arhieret in Biseriea sf. Marelui lVIu-· cenic Georgie din sr.' Mitropolie, Dupa canonicesca hotarire, am chemat pe fratele Cyr Atanasie Arhimandrit ca pe un cinstit :;;1 vrednic obraz de acest sfant :;;1 mare dar ce are

1) Condica Santa.

96

a primi sub numele mal sus pornenitet Eparhii Sevastias. Caruia i s'a trecut numele in acesta sf. Condica a preasfintel Mitropolit j 832, Septembre 3.

(Iscalitl) Filarei Apamia« si Meletie Siaoropoleos.

Mitropolitit care au urmat dupa Veniamin, anume 1\1eletie si Sofronie Miclescu au abusat de acest novism in biserica Moldovet, inmultind fara trebuinta numerul Arhiereilor titularl, 9i introdlicand in tagma' Arhieriei une 01'1 chiar 9i omeni nedemnl de ea.

~i in Mitropolia Ungro-Vlahiet s'au comis abusurt de acestea, mal ales pe timpul arhipastoriel Mitropolitulut grec Neofit, care ajutat de influenta cea mare a Domnitorilor fanarioti incepuse a fi un al doilea patriarh, Adeca, chirotonia apr6pe pe to\1 Episcopil din diecesa Patriarhiilor 1).

Reproduc aiel, spre sciinta si 0 copie dupa un ecdosis patriarhicesc, ce obicinuia Patriahia a da Mitropotilor 1'0" mant, cand el cereau binecuvintarea de a chirotonisi vreun archiereu titular.

Copia este trasa de pe ecdosul dat in 1783 Octombrie 3, dat de patriarhul Constantinopolului Gavriil catre Mitropolitul Ungro- Vlahiei Grigorie:

« Gavriil cu mila lUI D-<;Iell Arhiepiscop al Constantinopolet, Hornet Noua 9i Patriarh Ecumenic.

Inalt Pre a San\ite Mitropolite al Ungro-Vlahiei 9i locotiitorule al Cesariet Capadokiei, preonorate 9i ecsarhule al laturilor 2" in S. Duh prea iubit Irate si coliturghisitorule al modestiet n6stre 0 ..... char sa fie prea San tiel tale 9i pace de la O-<;IeO.

, Prin presenta nostra epistola patriarhala si sinodula , permitem 9i dam voe prea Santiel tale ca avend de coliturghisitorl pre cine vel voi din santil archierei, 9i efectuand santa liturghie, archieresce. cu tota acurateta ceruta de dispositiunea canonica, sa chirotonisesct pre prea cuviosul arhimandrit al rnonastirei s-tilor apostolt, O. Grigorie. archiereu cu numeJe simplu al Mitr. Stravrupoleos, ce a stralucit odata,

1) Vedt «Condica Santa a MitropolieI Ungro-Vlahieh de Enacean~l pag. 161.

2) Titlul de locotiitor al Cesarie! Capadochiel s'a dat pentru prima Mitropolilulut Griaori e in anul 177'0 de catre patriarhul Samuel, pentru a se tine de el ~i de eel ce vor urma in urma lul.

97

astadr rnsa nu are 11ICl umbra el, 9i este fara de turma, Pentru acesta deer acesta epistola, in loc de ecdos, s'a trimis prea Santie1 tale. A9a sa se faca ; iar Darn! lUI D-dell sa

fie cu tine 3). '

Institutiunsa arhiereilor titulari este necanonica de

'. ,

ore-co a se crea eptscopi Iara eparhit reale este 0 necano-

nicitate, pentru motivul ca episcopul este chirotonisit pentru

o turrna, .cea~ce ~a arhieret titularllipsesce acesta conditiuns 1). . Arhiereii titulari sunt 9i asla\ll in bisencarornana, lnsa existenta lor a fost 0 necesitate irnperiesa in alcatuirea sf. Sinod, pentru compleetarea numerulut canonic de 12.

Monastirile

Dupa ierarhia mal inalta, in acest period juca rolul c~l mal insemnat Manastirils. EJe cuprindsau 0 a treia parte (~111 avutunJe~erel de tota natura 9i se imparteall in .1'estimpul nostru in 2 categoril : manastin libere sau pam enlene si care existau din vechime si in manastir! si schiturt

streine sau inchinate. ' ,

Origina tutulor manastirilor trebue cantata in primul Joc 11: pietatea strabunilor nostri, carl sciau sa '91 aJegEl locurile de uncle ScI adore pe D-zell; iar apol in sentimentuJ de multumire al Voivozilor roman]. Domnii piost in zelul lor pentru ceJe sfinte, atrihuind reusita unei vi~toril 1111 atat braymer 9i discipline) armateI p~ cat intervenirer Pronier Divine in conservarea poporului crestin, ca 0 multumiro 9i impacare a Providenter era fara inc1;iala ridiear~a de biserici lntr'amintirea acelor tnvingen. Mircea, Radu, ~(efan eel Mare, Neagoc, Matef Basarab, Vasile Lupu. etc., cand se intorceau din lupta ridicau cate un lacas stant, tl impodohiau 9i-1 inzestraLl cu tot ce era 9i aveau mar pre~lOS, pentru ca miresa lUI Hristos - Biserica, -- pururea

1) Vcdt : «Condica Santa. pag. 211.

2) In condica Sfiota editata si adnotata de P. S. Ghenadie Enaceanu repausatul intru fericire Episcop al HornniculurNoutm Severin, citim pe pag.211 ll?ta ~42 : .Tltlul .ace~te.l lYlit~op.oli! ~ .Stavrupolie a Iost acordat de catre patr2a:hle mult_or arhieroj titular! dID ren1e romano. In gene1"e a se crea. episcopt fan~ eparhi; reale esie 0 necanomcitate, da« a se mat spume eli, episcopui este chirotonisit fad}, turmii ? ....

7

98

tinera, pururea frumosa, pururea avuta sa pro.~~ga in yerpetuitate pe femeia ce alerga la .densa, p~ copm orfant, c~ o inconjura 9i pe garbovul ce ajunge aCI ~l~ ca. l~rn~ 91 sovaind pe toiagul seu ; pentru ca pruncul sa ntelega alc~a ~alea Domnulut ; pentru ca femeia cazuta, puriflcata alC~1 sa devina a fi promisa lUI Hristos; pentru ca leprosul sa se vinclece aicl : pentru ca batranul sa mora aici ; pentru ca in fine din acesta irnensa dotare, seversindu-se acestea pe tot anul, din pris6se sa se ajute mladita scapatataa ctitorulut si sa se verse 9i in cas a c1e unde se chell.ue9t~ pentru apararea patriet, pentr~ ca barba~oul sa nu aJu??a a insulta aceste sante asezeminte 1). Istoria repetesce !or t~ des acesta dovada, De la Dorohoiu 91 pana ~a Severin ~~ de la Carpatt 9i pana'n Mare se 'nalta fall~lc cruce,a I Ul Hristos c1easupra bisericilor 9i Manastirilor .. Cine v nu stie c~e cata evlavie nu c1ispunea Neagoe Basarab 91 mal ales. sotia sa Despina care '91-a c1at-o la ivela prin faimosa biserica de la Curtea c1e Arzes. fala arhitecturei romane. pentru terminarea careia n'a ~r~tat nici macar cerceit si inelele cele mal nedespartite podobe. Dar 9tefan cel Mare, c~1'e a intrecut pe to\1 in marufestatiunea sentimentelor ~e. pl~~at~ si care a umplut lola Moldova cu fructe ale religiositatel ~ale. nelasand biserica 9i manastire in tara sau in sfant~l Munte care sa nu 0 fi inzestrat cu avert 9i odore, Istoria ne spune de den sul ca dupa fie-care hatalie. punea lnce-

putul unet biserict sau M~n~stirl., '. ov .

Ravna pentru cele divine se arata la Domnitori S111-

guritt ca si la Mitropoliu, ~pi~CO?l 9i p~rtic~larl. . A ve.nd 0 credinta sincera. devotati bisericet, crezend 111 eficacitatea misteriilor 9i viata viitore. multl din strem09iI, l~o~tri, se desbracau de 0 parte din avutul lor pentru a-I harazi bisericel in sinul caria de multe-orl sa retrageau pentru a afla consolarea. Cum ca romanit erau religiost in trecut nu .incape nict 0 indoela. Incepend din cele mal dep~rt~te tIm.: purl ale Ist romane pana in vecul .t1'~cut: Dor~1l111 _91 boer~1 s'au intrecut in a ridica Manastirt 91 biserict 91 le .111zestr~u cu mOSl1. Cronicile nostre sunt pline de citatiunt din Biblie ; cpa-ee 'denota ca autorii lor faceau din eetirea bibliet, daca

1) Consulta : «Miinastirile inchinate» de Cesar Boliac, pag 1--13.

99

~u singura, dar eel putin cea mal importanta ocupatie intelectuala a lor. Profund re1igios era un Nestor Ureche, un Solomon Barladeanu, logofet mare a lUI V. Lupu, care insarcinat de Dornnul sM a tnerze la ConstantinopoJ aa-

t') , tJ

seste de cuviinta sa '91 faca testarnentul, si-l incepe prin a

arata ce lasa rnanastirei facuta de den sul '3i de sofia sa 1).

Cat de frurnos 91 de divin era pentru strebnni'( nostri se auda d'-o data clopotele resunand prin vaile munlilor, chernand pe calalor) la odihna 91 pe ratacitl la turma l Pietatea lor au populat locurile cele mal salbatice cu Iacase ale Domnului, cu ospatarii publico care of ere a drumetil~r si celor ratacip odihna 9i nutriment trupesc 9i sufletes~. In aceste fructe ale pietatei sau indreptat S1 desaversit omul cel evlavios ca 8i eele ma) ordinare crimin~l. Fl'L1mus~tea arhi-

, ,

lecturer, sculpture) picture) S1 duiosa cantare provoca remuscare

ill impietos, ridica pe fer~eia cea cazuta 9i se mangae~ eea asuprita Omul eel scarbit de faptele lUI sau de ale celora lalp venea sa'91 depue reul in contact d'adreptul, cu Creatorul se(l, rugandu-se pentru pacea inimet sale pentru sufletele raposatilor filantropi 91 pentru ajutorul 91 rnantuirea a tota lumea.

Acesta este origina rnonastirilor nostre 9i scopul pentru care s'au intemeiat.

Relativ de dotarea lor, Canternir ne spune ca in vechime era obiceiul ca fie-care om avut ce zidea 0 biserica, sau 0 monastire, la mortea sa lasa si acestul asezamant

, , ,

tocmai atata avere cat lasa si fie-caruia din fiil sel 'de

, ,

6re-ce se considera acest asezamant - 10ca9 al Domnului, ca un adeverat fiu al seu.

Mate1 Basarab in hrisovul sell de la 1639 ne spune ca, din vointa si tnvetatura lUI Christos aceste monastin se zideau aiel din ~lil~ vecht si de la desealeearsa terel, de iubitorit de D gel1 crestint, Domn1, Mitropolin, Episcopi, boen :;;i fie care din puternicii locuitorl al tere!, prin muntt si prin paduri ca si prin orase 2).

1) Revista teolog. IV. 36: «Socotit-am inter celuia ce se cuvine, prea bU,nulul D-zeu, partea de multumita siH alegerns. Documentul este public at in UrlCar'V, 242.

2) Vedt : «Monastirile zise inchinate ~i ciilugarir greet» de Brezoian pag. 135-142.

100

Dotarea lor asa dara s'a facut : Liu de' catre Domni" te.cel, din pama~tUl:ile domnesti, sau chiar, di!1, do~eni~ril~ Statulul' 11 lea. De catre ace! ce se calugareau, barbatl~l femel si stim ca se calugareau in vechime 91 oment forte avutt 'si starile lor potrivit lege] canonice, care vrea ca starea celui ~e s'a calugarit cat n'a voit sa sio inpartesca la r~de fiind inca mirean, sa fie a monastirel unde 'sl-a mchinat metania . III-lea. Din economiele facute de catre acestt cuviosI, de' catre Episcopi, egument 9i starett yi din :ase!e Episcopilor 9i ale Monaslirilor ce li se incr;dmta s,au din rernasurile de la densu, potrivit tot dreptului canonic care opreste pe Monaht d~ a avea altI m09t,enito1'1 de c~t monastirea aceia unde 'SI a inchinat metania ; allV-Iea din partea sufletulut, principiu resfrant din dreplul, ~anonic in dreptul civil inca din timpurile strevechI; l.1,n fi? l,d~al, adoptat intr'o familie ore-care 'sravea partea ~;31 parhcica l~gltima la tmpartirea fie-careia aver! l~ m6rtea, ~nuI parm,te de familie. care fiu era biserica; 91 cand parintele de familie apucase sa'9l faca din viata 0 mona,slire, atu~c'i ~~ea monastire intra 91 ia d'adreptul la impartirea aver~l Cltlt~= rulul, dupa cum ne spune 9i Cantemir; al. V-Iea p~m danii isolate ale piosilor 9i al 6-lea prin mostenirea totala a celor sterpl in viati, precum monastirea. ?6mn,a BaJa9_a I),' ,

Am spus mal sus ca manastirile existents in tarlle 1'0- mane se impartau In doue categoril : libere sau pa~~ntene si inchinate sau stavrophighil. Este intrebarea: Daca 111 Romania de asta-di se gaseau in perioda fanariota 91 manastin inchinate .manastirilor din Orient, de cand s'a inceput acesta inch in are ? Pentru ce se f[l~eaU aceste ~nc!1il:~r1 ~l pana la ce grad se inchinau averile acestor manastm, rna-

nastirilor grece9t1?, ~. . " "0

Positiv nu se sue de cand a mcepu t aeesta tnchinare,

tnsa dupa tote probabililatile acesta idee n'a exis,tat pana in timpul lUI Radu al lV-lea eel Mare (1475). I,n q.Ilele ,acestul Domn Peloponesianul Nifon al X-lea, patriarh al C~nstantinopo1l;lul, dupa caderea acestei capi~a1e in stapanirea Turcilor fu ' scos din scaunul seu de Baizet al ll-lea 9i Inchis la .Andrianopcle pe viata. .. Radu al lV-lea voind a 01'-

1) «Monastirile inchinate> de Cesar Boliac psg. 20-21.

~~ ;S0Z? ~;~~

101 !: p .... ) .. ~~ :ri

"~cd! '-y \~'><z ",-;~""",

~"tr{;p;."'">·'

ganisa biserica Munteniei dupa modelul bisericei BisanLi;e ,c,

mijloci la Baizet pentru ertarea lur. Obtinand acesta favore ,

Xl aduse cu s~ne in tara. De la acesta data se pune ince-

putul de grecizare al Bisericel. Acest ierarh a reformat nu n.uma1 bi~erica nostra dupa modul bisericet grece, dar chiar

91 statul 1 a reformat tot dupa norma statulut Bisantin .. motivandu'st inclinatiunele sub pretext de censura a moravu-

rilor, de indreptare a randuelilor ritulut 9i asigurarea acelor asezale de ctitort,

Inchinarile '~I aveau motivul si teme"iul in dorinta arzetore de a sus tine biserica pariarhala din Turcia care altfe~ cu weu ar fi putut exista. Calatoriile patriarhi10rdupa mile pnn Romania, Rusia 9i Polonia, dovedesee pe deplin acestea. Cantemir insa desluseste inchinarile in urmatorul

chip: ' ,

(9i daca se teme (Domnul, boerul sau altul care face ~i doteza 0 manastire) ca nu cum-va dupa m6rtea sa se strice ~i sa se risipesca monastirea, atunci 0 inchina ella vre-o monastire mal mare Ia care socoteste el din partile ce am aratat (Ierusalim. _ Sinai a si Santul 'Munte) si at~nel arhirnaudritit manastirilor acelora sa indatoresc 'ea sa ia asupra lor purtarea de grija pentru manastirsa aceia si se privigheze ca sa aiba monahi cu purtan bune si cinstite 1 :»~

Fratil Tunusli in istoria Valahiei ne spun ca aceste monasun inchinate all oranduiala se Indeplinesca mal in1al cele agezate, s'apoi din prisos sa se dea restul unde sunt Inchinate; 9i ast-fel s'a 9i urmat mal mult tirnp, caci vedem ca mal multe manastiri nu trimeteau manastirilor unde se q.i~ inchinate nimic sau mal nimic s. exernplu: Manastirea Mihal- Voda care avea un venit de 1000 de lel da Statului 5.00 lel, iar la sfintele Iocurl nu trimetea nirnic 2). Monasurea Malngineni dintr'un venit de 3500 let da Statulut

peste 2900 iar la sfintele locuri nimic. '

Cotrocenii aseminea da la stat peste 3200 let dintr'un venit abea de 3400 lel 9i la sfintele locun nu trimitea nici

1) Scris6rea Moldove! pentru Manaslirile lnchinate.

.2) Catro finele secolului al XVlIr-lea gasim un hrisov cu anul1785 a lui Ml~,aI Vod~ ~utu c~re dioe ca mO,n~s, ~i~a! Voda are se trimeta Monastirel :S,tr,eme de .Jos numal. P~lso~ul dupa Impliniroa cheltuelilor trebuinci6se Monastlr!! de aci, dupa obicein, iar nu .mat mull (vadase: Monas. inchinate de Brezoianu pag. 37).

102

un ban : aseminea si alte manastirt nu trimeteau nimic acolo unde se die inchinate, sau care trimetea, trimetea pre a putin cum': Sarindaru din 2150 venit trime~ea ?e abea 78; Radu Voda din 3400 trimetea 300: Ramnicu din 3673 trimetea 300 si rna] multe de acest Ieliu I).

In hrisovul lUI 'Mate] Basarab din 1641 se gase~te un pasaj din care se desluseste forte bine origina aces tor in-

chinan. Iata-l : « in timpit din urma cand tara Iu gu-

vernata de lVIitropolitl si Dornnl strein1 nona, adica de greet cu moravun stricate care nu numat ca n'avura nici 0 rusine in timpul stapanirei lor a injosi, a sminti ~i a strica ~echile nostre obiceiurl a aduce prin relile lor purtari tara

, .

la cura prapastiet, a 0 prada si a 0 pustit, dar care tntin-

seri inca si 0 mana sacrilege' asupra santelor manastiri Domnesti ~i mdrasnira se calce legile bisericesti si deeretele ve~hil~r Domni fondatorl care intemeiasera aceste sante manastirt, si nesocotind anatemele lor '~l-au manjit mainele primind pretul vanzarel consciintei lor ~i mcepura sa venda si sa exploateze santele manastirt ale \i~re'f precum

. si pietosele fondatiunt Domnesti 91 a le supun~ la" ~lte manastirf din tara grecesca si de la santele locun, facand si hrisove de mchinare fara stirea sohorulut, fara voea solloruluI sail a vre-unut locuitor din tara, ca sa le stapanesca 9i sa traga un tribut perpetu; in cat putem c;l.ic~ cea ce marele profet David dicea odata : Stapane, stremn

all venit etc.»

Din acest pasaj se constata, cu 0 dovada veridica si

autentica ca origina acestor tnchinan dateza din tirnpil cand tara a fost zuvemata de Mitropolin si Domnt streini

, b ' ,

nona, adica de greet

La tanguirea soborului \ere'1, de strambatatea c~ a~ rabdat de la streint, care pentru mita, fara de voea :;;1 stirea nimanut au inchinat manastirile \erel alter manastir! din tara grecesca, Mateiu intorc~ \er~l m09iile, ro~ite ~e calugari; greet pana la densul, dispuna1?-d ca tole sa fie l~ pace de calugaril streini, avend a lacui intr'ansele numai caluzan de at terel. Hrisovele 9i alte decrete ce 'lor avea ace9tia. de la D~mnil 9i Episcopi'1 streini sa li se ia ~i daca

1) Vec}l «Socotelile pe anit 1730~40 in condica Mitropoliel Ungro-Vlahiel»

103

el Ie vor ascunde ca sa le scota alta data aceste acte sa nu aiba nicl 0 valore, de nimeni nici odata sa nu fie erezute, primite san bagate in sama, privinclu-se ca niste acte false si facute prin sila contra vointet soborulut n~tional. Anatema cea mal teribila este aruncata de catra s~borul roman, de catre protopopl, egument si de tot clerul national in santele vesminte, de fata cu ]\1atel si inaintea soborulut adunarel obstesti a jerer, contra tuturor acelora ce vor mal suferi sau VOl' mal indemna la acesta profanare a manastirilor romane, fie acela Domn, Mitropolit sau Episcop sail boer mare strein sau pamantean.

v ?upa acest act mare national 'calugari; greet earasl au mceput lncet tncet sa revie la cele trecute. In tote adele tnsa de dedicare ce s'au facut in urma, s'au fixat ce sa dea manastirea romana, manastirot undes'au dedicat, Ast-feliu vedem ca Manastirea Nucet care avea 0

. '

avere imensa, da pe tot anul manastirei Dusca din Rume-

lia caria era dedicata de Radu Veda, numai 20.000 de bani, adeca 170 lei t),

In hrisovul lUI $erban Cantacuzino de dedicare a ivlanastirei Cotroceni la Muntele Atos se dice: «Se va trimite la muntele Atos numat prisosul ce va ' esi dupa ce se VOl' acoperi din destul tote cele-l'alLe cheltueh ale monastiret de aiel- 2).

In hrisovul de dedicatiune al manastirel Marginenl la muntele Sinaia se hotaraste ca pe tot anul, dupa ce se va plat} de catre Manastire impositul cuvenit vistieriei terel sa se imparta venitul manastirei in 3 party d'o potriva, din care doue part1 vor remanea manastiret pentru tinerea e1 ~i cea-l'alta a treia parte se va trimite manastirei din Muntele Sinaea spre a se face rugaciuni acolo pentru pacea sufletelor tutulor ctitorilor reposatl. Acesta monastire a fost tnchinata ln anul 1727 de catre) Domnul Nicolae Mavrocordat 3).

In hrisovul lUI Alexandru Ipsilante de la 1766, demn de Iota luarea aminte pentru cunoscintele, umanitatea si principiile dintr'ensul, hrisov prin care ~e rezuleaza reuim~l

b b

1) Veij.l ~Monastirile .fnchinate» de Brezoianu, pag 3.

2) Veq! Idem opul citat pag. 25.

:3) Veq.l » » » pag. GO.

104

schiturilor si manastirilor n6stre se recun6sce de Domn ca mal 'ntat h:ebue implinite cele intocmite de ctitori aiel, «iar nu cu pricina de neajungere a veniturilor a se zeticni facerile de bine ce1e oranduite sau a se 1ipsi manastirile acelea un de sunt inchinate acestea de ajutorul eel de pe putinta etc.».

Caragea la 1813 in hrisovul manastiret Vacarescl, inchinata Santulul Morrnant, dupa ce Insira tote facerile de bine ce trebue sa se faca de catre acesta manastire in tara, dice: -Epitropit se indatoreza sa imparteasca aceste mill si chiar cand anit VOl' fi reI si veniturile rnanastirel nu

, ,.

VOl' ajunge ca sa trimita un ajutor Ia santul mormant, did aceste mill trebue sa se faca tot-d'auna fara nict 0 seadere» 1).

Din aceste citatiuni pe care le-am ad us pentru a proba tirnpul de cand au inceputa se face aceste tnchinart :;;1 pana la ce grad se lnchinau a verile acestor manastin , manastirilor grecesti din Orient se constata ca nict 0 data :;;i prin urmare nict chiar in timpil cand influenta grecismulul era la culme, adeca in epoca fanariota, aceste rnanastiri mchinate nu s'au instreinat :;;i zestrele lor n'au fost privite ca avert ale locurilor unde s'au inchinat.

o dovada ca nu tot venitul manastirilor inchinate se trimetea loc rrilor unde erau lnchinate avem urmator .rl extract de socotell de pe modul incuviintat de Domnul Cons. Mavrocordat :;;1 care s'a pastrat si aplicat de Domnil urmatori fara nict 0 schimbare.

1) Veq.l «Monastirile inchinate- de Cesar Boliac, pag. 27, ~i vec}! «Monastirile inchinate» de Brezoianu pag 50.

NUMELE MONASTlRELOR

Vonitul anual

105

]) S-til Apostoli

2) Radu Vod&

3) Miha! Veda.

4) Sf.I.dinFoe.

5) Mislea G) Butoiu

7) GoJgota

8) Ramnicu

9) Caluiu

10) Cornana .

11) P:l taresti

12) Segarcea

13) Nucet .

1768 3400 1078 1104 10.50

80 102

3673 572 .511 692 499

1568

Luatl pe Luatf T·'

seama sta- rirn isf

tului sub pentrutre- Monasttrilor

buintele unde se die Pe ee an numele de Monastirei jnebinat~

Dajdii

No. paginef din condica ]\Jitropoli81

563

1242 529 410 340

57 10 969

70 100 185 155 0j-1

955

1858 549 544 610

10 92

2404 502 411 357 344 667

250 300

1740

62 34 46

.4421/2 49) 220 208 3921/2 7~1 2271/2 1341/? 710 196

»

»

150 100 13,

»

300

150

250

Am pus acest numer de manastin pe aeelast nn 1740: vot pune insa mal la vale acelasi numer de manastirt Sl tot de cele dise inchinate luand insa anit unul dupa a1tu'l.

1) Dedulesti 440 171 269 1692 3551!"

2) Marginenf 3533 291G 617 1730 518 I"

3) Cotrocenl 5472 3244 228 1731 8

4) ZlatarL . 255 51 204 1732 781/2

5) Sf. I. din Bue. 1190 435 705 50 1733 871/2

6) Banu 899 190 459 250 1734 455

7) Codrenl 299 41 ] 88 1735 120

8) B:lbeni 715 443 272 1736 365

9) Sarindar, 2152 271 1803 78 1737 73

10) Slobozia . 5434 669 4765 1738 543

11) Sf. Gheorghe 2988 2116 872 1739 ioi. i"

12) Casci6rele ;S38 28 ;S10 1740 2541!2

13) Negotesti. 4% 44 341 110 1741 1271/2

38430 15898 20538 2000l

In urmarea datelor de mal sus se constata ca manastirile dise lnchinate in secolul trecut aveau un venit annal aproximativ de 40.000 lel Din asesta se oprea pe serna statulut 16,000 leI, in trebuinta monastirilor 22000' iar mo-

. , ,

nastirilor streine li se trimetea 2.000 let.

Pe langa acestea din sum a lasata pentru cheltuelile manastirilor (2200), parintii egument coontribuiau la tinerea scoIelor de 0 potriva cu totI egumenii manastirolor libere.'

106

Acesta contribuire se facea de pe institutia numita eisla~ a caria origina este forte veche si pe care ogasim in esercitiu la manastiri pe la jumetatea secolului al XVIII-lea Cisla asupra manastirilor de obste nu era alta de cat 0 dare dupa putinta fie-careia manastirl in folosul caselor de bine-facere, precum scole, spitale etc. Guvernarnantul propunea 0 sum a de bant trebuinciosa acestor asezaminte, egumenii tutulor manastirilor fara osebire se aduna sub presidentia Mitropolitului :;;i in presenta lUI Vel Logofat :;;i da fie-care dupa cum puterea 0 erta 0 suma de bam in cat .adunandu-se tote sa se pota complecta suma ceruta de guvernamant.

Cisla se facea de 4 or! pe an. La sf. Gheorghie, sf.

Petru, sf. Dimitrie si sf. Vasile. Cisla sfertului lUI sf. Gheorghie din an. 1752 a da t tifra de let 7,275 1) :;;i acesta ~ifra s'a cerut de guvernamant pana catre anul 1774 cand s'au suit Ia 10.0uO leI,! pastrandu-se acesta pana catre inceputul secolului present. Pe la 1815 cisla manastirilor unut sfert, numai in trebuintele scolelor se gasesce urcata la 12.0002).

Veniturile manastirilor erau administrate de egumenirespectivl, luarea socotelilor ln sa anuale se facea deo epitropie instituita de Constantin Mavrocordat la 1739 9i care era compusa din 10 egumeni al altor manastin care eel' cetau si adevereau aceste socotelt Dreptul acesta trecu apot la Mitropolit care-l exercita impreuna cu 2 egumeni avend tot-d'a-una cu e'i un comisar domnesc din partea statulur, Regulamentul organic (1832) puse pe Mitropolit 9i pe Logofatul credintel ca sa exerciteze controlul eel mal 'nalt 9i in presenta lor se facea bugetul manastirilor, se impartea venitul si se da in arenda mosiile.

Nu{uerul total al manastiriIor dise inchinate din Muntenia era de 44 cu mal multe meto'curl. Din aceste 16 erau . dedicate la alte manastirl din Rumelia; 13 la alte manastirl din Muntele Atos; erau inchinate la patriarhia de Ierusalim ; 1 la Patriarhia de Alexandria; 1 la patriarhia de Antiohia ; 3 dedicate la Muntele Sinaia si in fine una care

,

era adrninistrata de mireni streint :3).

1) Condica Mitropoliel No. VI pag, 733.

2) Arhiva statulut condica No. 40.

3) Monastirile ~i calugari! greet de Brezoianu pag.

107

Tote aceste manastiri posedau in secolul trecut 361 de rnosit din care 111 erau ale manastirilor dedicate celor din Rumelia; 111 ale celor dedicate la sf. Agara; 85 ale manastirilor dedicate celor din cuprinsul patriarhiei de Ierusalim ; 8 ale celora de la patriarhia Alexandriet; 2 ale celor din Antiochia si 44 ale manastirilor dedicate celor din Muntele Sinaia. 'venitul anual al tutu lor mosiilor era de

11.766.050 1). '

Manastirile neinchinate sau pamentene in restimpul acesta inca nu erau putine, Ele se Impart.In manastiri marl de sine statatore, de care existau in Muntenia 16 cu mal multe rnetocun si in manastiri mid de care erau : 20 rnanastiri mici barl;atescl si c'am la 20 tnanastirl ferneesct mid Afara de aceste mar erau inca manastin inchinate ca filiale Mitropolielor :;;i episcopielor. A9a avea Mitropolia UngroVlahiet vre-o 19; Episcopia Buzeulut 14; a Ramniculut 7 9i a Argesulu) 5.

Aceste manastiri care erau metocuri ale Mitropoliel sari Episcopiilor, dadeau prisosul veniturilor Mitropoliei, respective Episcopiilor,

De tote nelnchinate si lnchinate erau pe la mceputul secolulul acestuia pe la 300 sau mal bine dis 280 cu metocurt cu tot.

Ce se atinge de ele, apot afara de manastirile cele ce erau metocurl ale episcopiilor singuratice. emusupuse jurisdictiunei Mitropolitulut :;;i administrarea lihera, pe cand egumenil se asedau precum 9i episcopit dupa propunerea Mitropolitului prin intarirea Domnulut.

Relativ de Manastirile din Moldova, D. Cantemir in scris6rea Moldovei dice ca erau 4 manastin marl cu Arhimandrin in frunte, apoi vre-o 200 de manastiri mal mid, unele tnchinate, allele neinchinate si vre-o 200 de schituri, dicend ca egumenii ca :;;i episcopii se pun 9i sa intaresc de Domn :;;i se judecs de Domn; iar calugaru sa judeca de egumeniI lor; iar in instanta mal inalta de episcopil :;;i Mitropolitt.

Care sa f fost cele 4 manastirt marl in fruntea carora sta un arhimandrit nu scim. Daca in ad ever era sa fie 4:

1) «Monastirile si Calugaril greets de Brezoianu pag

108

manastiri man 111 fruntea carora avea sa fie un arhimandrit, apot Neamtul era cea d'intaiu. Dar mal seim ca ezumenit

, 0

Neamtulut era numai egument si nu Arhimandriti si not

, ", ,

vedem ca ehiar egumenii manastirilor mici se numea cate

ouata arhimandritt. A9a Paisie dupa cum cetim in documentele restimpulut acestuia fu chirotonit si inaltat la 1776 egumen la manastirea 8ecul si la 1779 1a Ne~mt: iar in 1790 fu ridicat la rangul de Arhimandrit prin Mitropolitul rusesc Ambrosia, care carmuia pe atunci biserica Moldovei.

Numerul total al manastirilor parnentene la sfarsitul periodei fanariote era c'am de 43 afara de cele ale episcopiilor 9i Mitropoliel. 9i de 3 manastiri ferncestt : Agapia, Varaticu 9i Adam. Monastirile parnantene aveau 51 metocurl barbatesct si c'am 26 femeestL

Manastirile 'inchinate din Moidova erau In numer de 31 din care 1 era dedicata la Rumeli; 13 la sf. Agora; 1 la Patriarhia din Constantinopole si 16 erau dedicate manastirilrn- din Asia: sf. morrnant, patriarhia de Alexandria, Antiohia 9i Sinaia, Manastirile inchinate dispuneau de 194 m0911 cu un venit anual de 168,377 let

In restimpul de care ne ocuparn s'a lntemeiat in Moldova mal multo m[ll1astirl cu scopurt bine-facatore. Asa la 1756 se intemeiaza cea a sf. Spiridon cu menirea de a' sustine spitaluI. Tot 111 acelasi timp se rntemeiaza una in Roman 9i alta in Focsam. Din timpurile mal vecht exista manastirea Golia pentru alienati; alte manastiri a veau menirea de a ajuta calatorilor, iar altele de a lnzestra pe fetele sermane. Tote manastirile, fie inchinate sau neinchinate trebuiau sa dea 0 dare statulul pentru scou si lucrun de bine-facere si acesta dare. varia forte mult, adaogandu-so dar nu scadea nici odata.

Nu numat In secolul al 18-lea ci chear si intr'al IH-Iea se fac tnchinarl de manastiri. A~a Mitropohtul Veniamin pentru ore-care consideratiunr catre un calugar 8inait Inchina manastirea Florestii din judo Vaslul la lVI. 8inaia.

Acesta este in scurt istoria manastirilor namantene si

inchinate din Romania. .,

Acum daca venim la situatiunea si starea morala a rnanastirilor, mal ales a eel or in~binate' con stat am urmatorele :

109

Stapanirea absoluta asupra lor 9i a veniturilor lor 0 aveau egumenii, numitt in manastirile inchinate de catre patr6nele lor din resarit iar in cele domnesti de Domn Egumenii manastirilor Inchinate erau ~al Iiben in 'positia lor de cal acet al celor domnestt. Et erau vschimbati

de obiceiu la tret ant, ' ,

In exercitarea functiunei lor se pare ca nu erau toemal corectt, numai a9a se explica pentru ce sunt acusati de delapidan si frustatiunt a bunurilor manastirei. rata ce ne spune in acesta privinta D. Xenopol: «E1 puneau la 0 parte tot ce puteau jefui. dand numai din cand in cane! cate ceva manastirilor patr6ne .... cand plecau din tara, luau cu densu (egumenir) tot ce adunase, in cat tote veniturile manastirilor esiau afara din tara. Adesea 01'1 fugeau inainte de a astep!a termenul revocarei lor, furand tote od6rele cele mal de pre] spre a nu fi nevoitt sa Impartesca productul jafulu) lor cu acel ee-l trimisese. Daca Domnul nu se putea imp(lrlasi cu nirnic de la manastirile inchinate el

, ,

se despagubea de Ia cele domnesu, vendlnd pe bani numeratt d'inainte locul de egumen celut ee-l dadea mal mult. Daca egumenul murea era mostenit de Domn. Daca traia prea mult, mal era jefuit din timp in timp cu cate un lmprumut pe care Domnul nu-l mal platea, dar nici egurnenul nu-l mal cerea- 1)

. Relativ de starea si petrecerea lor in manastire tot

d-nu Xenopol ne spune ca el duceau 0 viata miserabila, caracterisata mal ales prin 0 fenornenala tr~ndavie. T6tEl treba calugarilor consta in aceia ca «dimineta stall in biserica .vre-o jumetate de ora; apot se preurnbla pana la gustare, care de obieel erea 91 pu tina; dupa aceia se pun cu toti) Ia somn pentru cate-va ore, sa 0 fost satui sau nu, Caire sera tin im:a91 0 jumatate . de ora biserica. Nict unul nu se apnea de ce-VC1, nu lucreza nimic, preferind a suferi fornea cea mal ascutita ; iar trebile casnice le ingrijesc ca\lva miserabilt tigant care le aduc lemne, apa 9i cele trebuitore» 2). 8tarea acesta de destrabalare a manastirilor In-

1) Jst. Romanilor v, pag 95.

2) Comp. Raportul lut Ignatie Haan din 21 Noembre 1719 catre Imp cratul Gerrnaniet, pag. 284 si raportul «Deputatiuncr administrative> p. 315 ~i ariexa XVIII Ia acest raport, p. :340

llO

chinate se confirma cu un document de la Antioh Cantemir, din anul 1700 catre Mitropolitul Moldovet de atunct, Sava.

Prin acesta, Mitropolitul se insarcineza de Domn a face o cercetare aspra pe la Manastirile din Moldova spre a readuce viata monachala la insernnatatea ei, pentru ca din imprejurarile timpului :;oi din pricina neindepliniret datoriilor. monahismul cazuse, tnstreinandu-se de la adevarata lUI chernare. Calugarit desbracau manastirile de od6rele cele mal pretiose, falsificand izvodele cele vechi abandonau chiar manastirile, ratacind din Joc in loc il).

Clerul de mir.

Ca si asta-zt, . clerul se impartia in vecul trecut in doua : clerul de mil' si monahal Dintre acestia se luau dernnitarii Inaltt al Bi~ericel in conformitate' cu can6nele.

Clerul de' mil', era pe Ja inceputul secolulut present in numer pana la 18,000. El n'avea alte venitun de cat cele ale epitrachilulul, se ocupa Insa :;oi cu cultivarea pamentulut bisericesc. Emu tratatt ca teranii, plateau apr6pe acelasi bir ea si acestia, in plus darile catre Mitropolit :;;i Episcopt,

Acestia primiau pe fie-care an de la preotu si diaconii de mil' ~ dare numita «ploconul Vtc'tdiceH».' Cl~ cat erau mal multt diacont ~1 preotl, CLl atat sporea suma de incasat cu titluJ de plocon.

De aci. hirotoniri peste trebuintele reale ale cultulut, mal cu sema in vrernurt incurcate si in mazilii de dornnie. cu consimtimentul unor mar'( vist\erl S1 cu complicitatea ispravnicilor de judete. La finea sec, al XVm-lea ajunsese acest abus pana acolo, ca, mal ales in judetele rnarginase, ca la Teleorman, Olt. ... , se gaseau sute de popt fara ca unul sa scie carte. Negresit ca teranul prefera sa platesea Vladica) ploconul annal, de cat sa fie dajnicul Vistieriet. Apo) unde se pune avantajul ca preotul 1:;;1 seutea de dajdii 91 pre fii), ba chiar :;;1 pe gineri ? 1 ).

Nu se stie cu siguranta cand all lncetat ploconul Vla-

1) e lst, Mitrop. Moldovet» p. 10.

2) VezI memoriul grecesc presentat Acad. Rom. de d. N. Krelzulescu despre situatiunoa tereI rornane dupa Alex. Ipsilante.

III

dical. Sulzer dice, ca pe la finea sec. XVIII-lea, nu este ploconul Vladicaj, de care aminteste Dimitrie Cantemir.

Birul pe care 'I percepea statul de la preon s'a prefacut mal apoi in bani pentru sustinerea scolelor, Incasarea lor se executa eu multa iasprime. Const. Racovitza in anul 1750 luna Iunie 9 Imputerniceste pe episcopul de Homan Inokentie «saopuce eu m1;~lta tarie pe popU domnesci ~i pe eel boeresci,?i afara de cei ce cor fi aoend carli domnesci de scuteola de pe la toti cei-lolii.

, , , ,

numai de cat sa plineasca banii scolelor» 1).

Domnii fanarioti acordau nu arare orl 9i privilegiun de dispense pentru plata dajdiilor, preotilor de pe la diferite hisericl. cum :;;i acelora ce excel all prin evsevie sau alta virtute. Exemple de natura acesta sunt nenumarate.

Asa : in anul 1760 Martie 26. Const. Racovitza 1'enoesce cartea de scutela, data de tatal Sell Mihail Racovilzapreo\iJor de la Episcopia Romanului , de a pZati dajdie imparatesca ~i alie angal~ii ori-caie ar fi pentrt~ preoii" 2). Apol Domnii Const. Mavrocordat, Grigorie Ghica Alex. Ispilante etc. etc, s'au intrecut tn acordarea de privilegiuri bisericilor, personalulut hisericesc si sc6lelor.

Dupa cum am constatat din istoria in~eta'mal1tulu1 din acesta epoca, existau pe langa renumitele ac~demi1 din Bucuresti :;;1 Iast, :;;i in care studiau sub Invetatort greet, slavonl si roman) atat clericit cat S1 lumenii cu mijloce existau si

, , ,

scolt clericale inflintate de diferitit domnt greet prin rnanastirile cele mal insemnate precum S1 prin orasele si tarzu-

, '1 tJ

sorele cele mal man. Existau chiar si Seminaril. Asa Alex.

1 psilante in 177 6 a lnfiintat pe langa Mitropolia dil~ Bucurestl 0 scola pentru eel ee VOl' studia Dumnezeesca theogie.

Domna Balasa fiica lUI Const. Brancovenu lasa 0 parte a averil sale pentru 0 scola depreotie care pe la finea

, , ,

secolului al XVIH-lea exista inca, cact streinii care cercetau tara vorbesc de ea, dar care la 1818 nu mal em, precum ne spune Fotino. Dar de :;;1 existau atart scoh, totust cultura lUI era f6rte putina ca sa nu dicem de loco In tot decursul sec. al XVIII-lea :;;1 parte dintr'al 19 -lea, calitatile cul-

1) VeelI: Cronica Romanulul II pag. 34.

2) Ve41 : opu!. citat.

112

turale ce se cereau de la candidatul de preotie nu erau de cat sa stie a ceti, scrie, canta si cunosterea serviciulut hi sericesc,

Clerul de mil', la inceputul si in tot decursul res timpulul nostru sta sub juristictiunea episcopului care i91 exercita acesta prin protopopL Acestia din urma erau istanta prima 9i aveau executorit lor pe cc/eciorii proiopopului». Dar si dregatorii civilt, cum vom vedea dintr'un act, - de multe 01'1 iSl arogau jurisdictiunea asupra preotilor, si de aceia trebueau adesea orl sa infrunte Domnii pe acesn ispravnict, impunandu-le de a trata cuviincios pe preotr.

Biserica avea, cum am dis mal sus, pentru adrninistratiunea el judeteana, ca 9i asta-d; protopop1.

Protopopii erau numiti de Milropolit 9i Episcopt, dar nu puteau sa'st exercite functiunea in judete, pana ce Dornnitorul nu li dadea 9i el carte de volnicie.

Dovada de acesta avem urmatorele ;

In anul 1775, en ocasiunea noit domnii a lUI Alex. Ipsilante se relnoesc top protopopii din 1 7 judete. Domnitorul Ie da la fie-care urrnatorea carte de recunoscere, din care se pate vedea 9i preocupatiunele Domnitorulut din respectul moravurilor : «Davat goclom ...... pre carele I'au facut P. S. Sa parintele Mitropolitul protopop la sud .... ca sa aiba volnicie cu acesta earle a Uomniet mele, se caute slujba protopopiei din acel judet 91 sa aiba a judeca tota partea bisericesca, dupa pravila. insa de amestecarea sangelul 9i de rapirea felelor. pe unit ea acei sa'l globesca pe fies-ce care dupa putinta lor. insa De care II va afla in vina mare sau

, ' L

de amestecarea sangelut, sau de irnpreunarea ce nu s'au

cadut, fiind de rudenie, sifl duca la P. S. Sa parintele I\Iitropolit ca sa Je Iaca judecata dupa pravila. Pentru care iata ca-p' poruncim Dornnia mea molitvel tale, protopope. Sri I1U care cum-va sa indrasnesct, afland vina de ameslecare a sangelut. sau impreunare a carora se cade sa se despartesca 91 de la unia ca aceia, vel Ina mita si vel lasa vedend insciintarea P. S. Sale parintelut Mitropolitului, bine sa scil, ca cu pedepsa bisericesca forte te vel pedepsi de nu vel urrna poruncet ce \i se da, Poruncim Domnia mea si D-lor ispravnicilor dintr'acest judet si voue capitanilor, varnesilor dUP2t tirnpun, vatasilor de ' pl~lill 9i parcalabilor

113

de prin sateJe dornnescj. manastirescI si biserieescl vedend' cartea aces5a ~ ~o:nn~el n:e1eo totI sa ~vetl a ve f~ri d~ judecata S-te1 biserici, mmem sa nu se amestece fara de numal oranduitul proto pop, cacr 01'1 carele se va amesteca in juc1ecata hisericesca, bine sa scie ca rea scarba si cer-

tare va petrece de catre Domnia Mea 1). '

. Protopopit nu erau salariatt, luau lnsa 4 parale la lell

dm taxa ce se percepea de la preotr pentru scole. Numai preotilor de la curtea Domneasca si' de pe la' manastiri Ii

se da salariu. 2) ,

Imbracamintea preotilor de mil' era ca si asta-di cu deosebirea ea in locul potcapiului purtau palan) si' ~auc. Neeola~ Mavrogheni lntroduso la preotii roman} potcapiu! grec. Pitarul Hristaehe amintesce de acesta dispositie a lut

Mavrogheni, dicend : '

u ,

«Apo) Ie mal poronci, «:;;i alta n sfatui,

«Ca tot1 sa pue in cap -Cate un grecesc potcap ; «La nime sa nu'] mal ie, «Cum unit obicinuia,

« Ci ca un dol' neclatit, «De tot sa fie oprit, -Decr s'acesta 0 urrnara, «Top caucul lepadara. <Gata la poronca fuse,

:;;i tO~1 potcapuri i91 puse :1).

..

Barbatir eel maf insemnatf din Epoea Fanariota

Alaturea de culLura grecesca, care dupa cum am vedut a inceput in principatele Romane prin infiintarea scolelor grecestt, a asa numiteJor academii care '9i ajunsora gradul lor de Inflorirs in tot decursul secolului al XVIII-lea'

,

1) Condo Domneasca No. 22-1775 Arh. Stat.

2) «Memoria asupra stare! intelectuale a clerului din bisericele ortodoxe» de Dr. Cornoiu si Erbicenu,

3) Ve<j.! <Buciumub, de Cesar Boliac, an. I, No.7, lanuarie 1863.

8

l1L1

1) Acte si fragmente. Blaf? 1855 p. 226.

2) Revista Rornana pag 823.

3) Mitropoliele tere1 1870 p. 112.

115

au lucrat cu staruinta spre a traduce cartile bisericesti in

Iimba romanesca». "

Acesta insemnata miscare dec! s'a sustinut de biserica prin organul conducatorilor ef, adica a 'ierarhilor biseheel care dupa vremurt s'au suecedat in inaltele dernnitatt bisericestl 9i carl cu un lndoit merit au lucrat pentru saivarea limbet romane mtr'un limp cand principatele erau coplesite de jugul umilitor 9i desnationalisator al Domnilor Fanariott

,

Voiu lncerca dar a trata in cele ce urrneza despre eel mal insemnau barbati din epoca fanariota:

se desvolta In terile romane si 0 cultura nationala, Acesta

, ,.'

cultura s'a manifestat in scolele de preotie si s'au alimen-

tal si eimentat prin tendinta acelor nobile suflete care au doril cu ardors binele nati~mel si au lucrat fara preget si

cu eroism pentru densa, ' , .

Am vedut cum cultura grecesca suprapuindu-se celel nationale, avu 0 mraurinta puternica asupra spiritului 1'0- manesc cuprinzind apr6pe tote sferile manifestarei lUI, inraurin\a care de alt Ieliu folosi forte mult limbet n6stre.

Cultura, gandirea 9i limb a grecesca mtroducandu-se in zilnica intrebuintare a elaselor superiore ale societatei, deveni limba salonelor 91 a schimbulut de idei mal 'nalte, cuprinse slujba bisericesca in manastirile S1 bisericile bogate, deveni organul cugetarei in sc61ele 'Domnest1 si in cele mal man de prin tinuturi si s~ arata une-orl chi~r in uricile domnesn pre cum' si in cate-va produceri literare 1).

In multe insa si Insemnate part1 ale vietei poporulul roman, cugetarea 9i limba romanesca remasera in putere. Asa in bisericile sarace de pe la sate si orase S1 in sc61ele corespunzatore de preotie, in doeumenlele oficiale, in' adele private 9i mal cu osebire in scrierile istorice In care mal ales se oglindea consciinta nationalitatei 2).

Fara creson decl se imputa epocet fanariote rnadusirea invetamantulul romanesc care S1 mal 'nainte de acesta epoca fusese totd'auna un invet'amant elemental', pastrat ba chear adaus de domnit epocei fanariote. Invetamantul grecesc dar, n'a inlocuit pe acel romanesc ci numai s'au suprapus lUI ea unul superior.

«Sa nu ne grabim dicea nemuritorul Odobescu 3) a declara geniul natiunei romane ca osandit la 0 deplina amortire in tot timpul domniei Fanariotilor : el a trait, el a vegheat in inima a mal multor apostoll a'1 nationalitatet, care spre a putea lucra mal in voe in sensul ' dorintelor lor, all lmbracat, eel mal multt haina pe atuncl mal venerata a calugarief. Acestia mtelegand prin instinct de ce insemnatate este limba pentru 0 natiune strivita politiceste

IN MUNTENL\.

1) Antim Ivireanul.

Unul din barhatit eel marl trimisi natiunei S1 bisericet . romane de providenta Divina in timpurile 'de grea cumpana a fosl Antim Ivireanul, Mitropolitul Ungro-Vlahiet.

Despre origina, timpul 9i 10eu1 nasterel sale avem cunosciinte nesigure. Unit die ca Antim a fost de origina Iberian, a9a de ex: literatul Cvpariu e de parerea acesta 1). Reposatul A. I. Odobescu inca ave a 0 ast-fel de inclinatiune cand dice in Revista Romana : -Nu inceta (Antim) de' a ti! pari cartt in limbele, elina, slavona, romana, araba si chiar in limba iveriana sau circasiana, care era limba lUI natala 21». Altil lnsa spun ca Antim a fost de origina romana. Asa de ex. 1. D. Petrescu sustine ca Mitropolitul Antim s'a na~· cut in Iberia din una din familiele romane emizrate acolo . iar numirea «Ivireanul- ar fi numat spre a-I in~emna 10cu1 nascerei 3).

Arhiereul Filaret Scriban inca sustine acesta parere ea adica Antim a fost roman; iar porecla «l vireanul» 0 purta ca monah roman dupa metania sa din Manastirea Ivirul (M. Atos). Alexandru G. Lesviodax nu ne spune nimie in privinta originei Mitropolitului Antim, de cat numal aceia ca mal inainte a fost arhiereu cu titlul de Mireon, apol dupa

1). Xenopol Istoria Romanilor V. p. 724.

2) Xcnopol Istoria Romanilor V. p. 725.

3) In scris6rea adresata la 20 August 1869 catra D-I Papin Ilarianu.

116

1) Viata.:;;i fap~el~ ~itrop~litulul Antim de Stefan Dinulescu pag, 15. 21 C,~panu .P.rmclpl! de !lmba~ pag. 274-75.

3) Filaret Scnban « lst his. Romanr» pag, 120.

117

rnutarea din viata a lUI Cesarie s'au facut episcop de Ramnic 9i in urma Mitropolit al Ungro-Vlahiel,

Date sigure tnsa, in privinta originel Iu1 le aflam din insusl scrierile sale, asa, in epistola din 13 Ianuarie cap. 12 se dice: «Intre altele se cuvinteza si acesta cum ca sunt strein 9'i nu s'a cuvenit sa fiu eli Mitropolit». Iar In cuvantarea tinuta de Antim, cand fu instalat Mitropolit se dice intre altele: «Dar Il-zeu n'a cautat la micsurarea si netrebnicia mea, nu s'a uitat la saracia si strein~tatea I-dea». Din aceste citaliunl se vede ca Antim nu era roman de origine.

Relativ de timpul venirei sale in Romania, de locul de unde a venit si de calitatea ::;;i starea in care a venit, reposatul Melkisedec ne spune urmatorele : «Pe la anu11690, domnul C. Brancovenul, voind a perfectiona arta tipografica in capital a sa Bucuresct 9i a inlesni tiparirea cartilor trebuinci6se atat in Iimba romana cat 9i in cea greca, a chemat pe Antim din Constantinopole in tara romanesca 9i-1 a incredintat tipografia Mitropoliei. Antim era atunct mirean 9i se numea Andre), dar curand primi schima monahicesca in Mitropolia din Bucurescl luand numele de Antim> ') Reposatul literat, Odobescu, sustine ca Antim a fost asezat in manastirea Snagov inainle de 1694 sub domnia lUI :;;erban Cantacuzen, uncle 9i-a asezat acolo teascurile tipografiel aduse din manastirea I vir. lar in alt loc tot Odobescu susline «din manastirea Ivirului de la Muntele Alos veni ca egumen la Smi.gov».

Sustinerea acesta este neintemeiata pentru ca nu se pole admite ca un strein se pota capata conducerea unef manastiri parnentene ; cacl la data cle care ne vorbeste Oclobescu, Snagovul era manastire nelnchinata. Pare rea cea mal acreditata este ca Antim a fost mal inIal lucrator la tipografia Mitropoliel din Bucuresti unde it si gasim in anul 1692 si uncle prin talentele ::;;i iscusinta sa a putut atrage asuprasl favorea si simpatia Mitropolitulul Teodosie, care era un adeverat mecenate al Iiteraturei romane si cauta de

,

aprope pe omenit tnvetatl, il imbarbata si-I remunera 9i care a facut ast-fel 9i cu Antim dandu-t egumenia Snagovulut, in care cali tate it gasim in anul 1694, dupa cum se

pote proba din 0 insemnare, ce se afla pe scorta unui volum manuscript, care cuprinde mineiul pe luna Dechembre 9i .unde se citesce . -Acest mine] pe luna Dechembre fiind \ stricat si rasipit s'a legat cu cheltueala smeritulut intre eromonaht Antim Ivireanul tipograful in dilele lUI Constantin voevocl fiincl nastra vnic la acesta sfanta casa la Snagov» (1695 August 291).

Antim conduse manastirea Snagov si tipografia dintr'anvsa pana la anul 1705, cand Harion,' episco;ul Ramniculm, . fimd ~~uzat de multe fapte degradatore, a fost clepus 91 caterisit de un sinod com pus din 7 membn sub presedentia patriarhului de Ierusalim Dosoteiu 2). La 16 Maiii 1 :05 v fu ales Epis~op de Ramnic, dupa ce fu hirotonisit arh1ere~v Ia 31, Martie acel.a9I an. Cat limp a durat episcopatul se~ se pote veclea din cap. 4 al epistolet sale de la 13 Ianua~le 1712 unde se dice : «Am sedut acolo 3 ant fara 2 lunl».

. v L~ 27 Ianuarie 1708 deveni Mitropolit al Ungro-Vlah.l81 prm m6rtea marelui 9i distinsulut MiLropolit Teodosie 91. a ~e~a~ in acesta calitate pana in 29 August 171El cand p.l'ln intrigile Domnulut Nicolae Mavrocordat fu caterisit de sinodul patriarhal din Constantinopol si trimis in exil Ia muntele Sinaia. Pe drum insa fu ucis de cet ee-l conc1uceau, aruncandu-i corpul in Dunare 3).

~ ~at a st~t ca egumen Ia Snagov, apoi ca Episcop al ~ammculuI 91 in fine ca Mitropolit a c1esvoltat 0 activitate lIt~rara f6~'te. mare. Antimn'a fost un erudit, format prin scole . man C1 un barbat talentos, format 9i desvoltat prin propria sa sirguinta, prin cetirea scrierilor dascalilor celor marl, bisericesti ~i lumestr. Cuventarile sale ne arata in autorul lor un orator desvoltat, talentos si bine format. In ele int!m.pinam abondenta oratorica a graiulut, figurl oratorice artistice, descrieri poetice, sentimentalism infocat de iubirea catre D-<;leu 9i apr6pele, barbatie neclatita in apararea adever~lul yiva dreptatet, reliogisitatei sincera, consciinciosa si n.efata~l1lca. Aceste c.alitatI au Iacut din Antim un adever~t 91 emment dascal al bisericei lUI Christos. si face 0 des-

; ,

1) Bis, ortodoxa Romana pag. 811.

118

predica este reprodusa de multi autort, ca model de predica bisericesca ocasionala 1). '

Heposatul intru fericire P. S. Melchisedec vorbind de viata 9i faptele lUI Antim zice: «Mitropolitul Antim traind i~ R?mania si lucrand pentru .patria sa adoptiva si pentru b~sen~a .el, n'~ uitat nict de patria sa natala Iberia (Georgia) C1 a infiintat 91 acolo ,0, tipografie si a tiparit in anul 1710 Biblia 9i alte carp: in limba Georgiana, tiparita de tipograft romani trimisi acolo de Antim. Un exemplar din acea bihlie se pastreza in muzeul arheologic de la Tiflis, capital a Transcaucasiet 2).

2) Didachiile sail predicile Mitropolitului Antim in 2 volume. Tomul I-ill al Didachielor lUI Antim a fost descoperit de d-nu C. Erbiceanu in manastirea Caldarusani in vara anulul 1887. El cuprinde predicile rostite de' Antim in capitala tere), la solemnitatt religi6se, in zile de serbatorl marl, lnaintea Domnitorulut, a boerilor, cu un cuvent tnaintea societatei culte 9i a poporulul din' capitala, Ele se (~e,o~ibese pri~1 intinderea lor 9i prin arta oratorica supenora celor din tom. II, de aseminea 9i prin un ton mal, autoritar.

. pidachiile din tom. III destinate pentru cetire prin tote

~lsencIl,e V~~oel se deosebesc de cele din tom I, prin scurtime, simplitate, si blandeta tonulut Atat cele din tomul I cat ,9i cele din torn, II SU{1t forte rnsemnate si prin descrierea obiceiurilor religiose 9i a starer societatel' de atunct.

IHl

tinsa onere bisericei romano care l'a avut de conducetor al ell).

La activitatea lut Antim ca egumen la Monastirea Snagovulul se numera urmatorele opere traduse si tiparite de densul .

1) Oranduinle slujhet Santilor Imparati Constantin si

, , ,

Elena (1696).

2) Evanghelia Romanesca tradusa si tiparita in anul

1697 2).

3) Ao'{os 7tCl.v·~jOrt%O;; ~l.s 'Cal) @SOCl'Csm:o'l ~tJ:it)\ECI. %Cl.l tacmoCtO),CN

[J.EFI.'! KW'I('j'rCl.Ytt%v (1697).

4) Carte sau lumina cu drepte dovezt din dogmele

hisericet rasaritene si despre deosebirea Catolicilor de Maxim Peloponesanul (1696).

5) Marturisirea ortodoxa in limba greca (1699).

6) Invetaturl crestinestl si Florea darurilor (1700) tra-

duse din greceste. ' , ,

7) t]J' C()\t·~plOY toli 7t,pOy'ljtOO BCl.Clt)\~w;; 6.CI.~[o (1700).

8) IIpos 'KOYYj1:-XPWY 'C06 'Aj[ot) "Opouc 'Coli" A{)w')o; de Ion Comneniu, proto medic a lUI Constantin Brancoveanu (1701),

9) 'EOpttJ.CO'(OO'I, ~'I (~ 7tSpl 'CI)YWV C'qrY)fLcZtwl) 7tP()~Cl.fL~c(YOfLE',OY ",pI. a./('pl~olis xPOyo),Oj[Cl.c; etc.

10) AO'coe; 7tCl.I)Y)jOPl%Os sk 'COY' bCl.1tOCitOAOY p,€'{Cl.1) KWYCitCl.'Jtl')(;V.

11) 'Ao·(CI.to%·~ 6.l0Cl.CiY.ct),[CI., tmpreuna cu alte 3 carV tot

in limba greca 9i Noul Testament in limha romana.

Ca episcop al Ramniculul :

1) Tiparirea evangheliel In anul 1705. Acesta evanghelle este 0 co pie fidela dupa cea tiparita la Snagov. Dintr'ensa nu se mal conserva de cat 4 fol in biblioteca episcopier de Rarnnic 3); 2) Molitfelnicul 1706; 3) Mineiul 9i 4) Octoicul dupa grecesce 4).

Ca Mitropolit al Ungro-Vlahiel:

1) Cuvent rostit cu ocasiunea instalarel sale ca Mitropolit. Acesta predica forte frumosa 0 rosti in biserica Mitropolier, fata fiind9i Domnul Cons. Brancovcanul, 91 care

2) Darnaschin.

A fost episcop de Buzeu intre anii 1703 si 1708' iar dupa acesta episcop al Harnniculut pana la an~l 1726. Se mal numea si «Dascalul Damaschin» din causa eruditiunei sale, Bind si un invetator forte renumit, Cunostea f6rt~ bine

limba greaca, latina si slavonesca. '

Pana in vremea acestul Arhiereu slujba bisericesca in tara romanesca sa facea In limba slavona din care causa

, '

poporul nu 0 lntelegea de loc sail prea putin. Imprejurarea

1) Veq.l' «Analele Academiei» Tom, X pag. 20:

2) «Incercart literare de tradueerea cartitor hisericescl» de P. Dragoms-

rescu, pag. 72.

3) Idem op citat pag. 73.

4) N, Nieuleseu. Positiunea ~i drepturile Mitropolitilor, pag. 47.

1) N. Nieulese~ «Posifiunea si Drepturile Mitropolitilor», pag. 47.

2) P. S. Melchisedec e Analele Academiet Romane» an. 16 pag. 19,

120

acesta determina pe Damaschin la 0 activitate literara nationala la care n'a crutat nict ostenela si nicl cheltueala sa 1).

, Traducerile facut~ de el sunt Llr~atorele:

1) Antologiul (florea cuvintelor) care cuprinde in sine slujbele praznicilor de peste an, aUU acele imparatestj cat 8i ale Nascatorei de D-deu, asemenea si a Sfintilor cu tinere. , 2). Penticostariul, care cuprinde in sine slujba 'acelor cinct zed de 9ile lncepand din diua sf. Invierl si pana la Duminica tuturor sfintilor.

3). Triodul, care cuprinde in sine slujba sfantnlui 9i .marelul post lncepand de la Duminica Vamesului si a Fariseului 9i pana la luminata di a invieref Domnulut

4). Tot el a tradus ;;;i Octoicul romanesc, tasa numat .slujba duminicilor, asa precum se cuprinde in Ocloicul mic.

Inainte de a fi episcop s'a tiparit prin osardia lUI Biblia in romaneste fiind domn al tere) rornanestt Serban

Basarab Branc~venul si Mitropolit Teodosie. ' ,

La activitatea literara a acestut merituos barbat se numara Sl traducerea mal multor scrieri leturgice ::;;i teologice

,

3) N eo fit 1.

Acest Neofit a fost de origina grec din insula Creta 2) fiind inca si 'arhiereu cu titlu de Mireon, Din invatator dornnesc ce era mal 'nainte se facu la mortea lUI 9t~fan 1738 Mitropolit al Unsro-Vlahiei 8i administra S-ta Mitropolie pana

o ,

la 1754 cand a repausat. .

Neofit a luat 0 parte insemnata la reformele bisericestt si sociale ale lUI Const. Mavrocordat ;;;i 'n cali tate de Mitropolit s'a aratat cu multa durere de inima pentru tara si biserica.

In anul 1742, Mitropolitul Neofit obtine de la Mihal Racovita un hrisov prin care i se descriu drepturile sale asupra Eparhiilor supuse Mitropoliel, si i se permite stremutarea tipografiet domnesu de la Targovistea la Bucuresti in manastirea Sf. George, supranumit eel vechit1,::;;i aiel exerci taO censura asupra cartilor tiparite.

1) A. G Lesviodacs «Catalogul Episccpilor de Ramnic si Budeu pag. 433 34 si 44l.

. 2) Consulta «Albumul Mitropolitilor Ungro-Vlahiet- de Enaceanu,

121

Intre anii 1746-47, Mitropolitul Neofit face 2 calatorii pastorale prin tote eparhiile Mitropolief, lasandu-ne cu acesta ocasiune mult material istoric prin descriptiunsa facuta mal ales In calatoria J-a, Tot in acest an sub presidentia lu! Cons. N. Mavrocordat Mitropolitul Neofit a luat partein divanul domnesc la actul prin care se desfiinteza sclavia

"poporulul roman. '

In ultimul an al domniei a 4-a a lUI Cons. Mavrocordat, Mitropolitul Neofit a scris 0 apologie catra acest domn asupra intrebare'f. puse de el: ~ ca nu se cede scris nici in tipic nici in minologiile Bisericeffti ca preoiu sa unga pe cre"tini cu unt de-Iemn. din candela ce arde inaintea scintei icone a sdntului ce se serbeea" 1).

De si grec s'a facut renumit ca bun administrator.

4) Grigorie a l II-lea.

Acesla era de origina rornana si Archiepiscop titular al Mira-Likiet ajunse Mitropolit al Ungro-Vlahiet la anul 1760 Iulie 28, administrand Mitropolia pana la anul 1787 luna Octombre, cu 0 intrerupere de vre-o patru ant In anul 1770 merse tmpreuna cu Episcopul Bnzeulut Cosma, cu Domnitorul Grigorie Ghica si cu mal multi boert al terei in deputatiune la Petersburg, ca sa a{ul~umesca ' Imperateset EcaterineI ca a trimis ostile sale, ca sa isbavesca aceste ted de jugul robier turcestt 2) si sa puna tara sub protectoratul Rusiei.

Actiunea acesta a fost privita forte feU in Constantinopole lid aduse ca consecinta schimbarea Mitropolituhn Grigorie al Il-lea ;;;i inlocuirea lUI cu Mitropolitul Grigorie al III-lea, fost episcop de Ramnic, In timpul acestui Mitropolit la anul 1774 Iulie 13 s'au asezat sflntele Moste ale cuviosului Dimitrie cel nou Basarabov pe care biserica '1 serbeza la 27 Octombre, in Mitropolia din Bucuresct ; care moste au fost harazite tere'( Romaneset de generalul rus Salticov.

Prin mijlocirea Dornnulut Alexandru Ipsilante, Mitro-

1) Biserica Ort. Romana an 14, pag. 654-656.

2) <Cronica Ilusilor» pag 306.

122

politul Ilngro-Vlahiel obtinu titlul ono1'abi1. de locotiitor .(Y~ Cesariet Capadochiel, titlu ce ridica Mitropolia Un~ro-VI~hlel la rancul de Mitropolie de prima clasa. In timpul Arhipastorirel bacestul Mitropolit s'au Iacut mal muJte incercan de traducers si tiparire a cartilor de ritual. De :;;i era incurcat in politica; totust zi si nopte cugeta 1a. mipoc~llv de a crea o positiune mal fericita penlru tara 91 ~lsenca .. E1 se ingrijeste 9i pentru propasirea culturei natlOna~~ 91 aveva pe lanaa densul tot-d'auna ornent carturarl in mainele carora lncredinta tiparirea dupa trebuinta ra carti10r bisericestt

Cartile tiparite in timpul si chelluiala sa sunt urmatorele :

1) Liturgh·ia tiparita in Bucuresti in anul 178~.

2) Apostolul tiparit tot in Bucuresti 1~ 1774_ in y~~ul cand Mitropolitul Grigorie se duse in Rusia la imperatesa Ecaterina. Traducerea acestei cartl lasa mult de dorit, lucru pe care '1 1n\elese prea bi~1e G1'i?orie_ 9i ~upa il~t91'c~1'ea 9.i intronarea sa In scaunul Mitropolitan 111 1'84, edita din nou apostolul facandu-i mal multe corecturl dupa originalul crec 1).

a In anul 1769 se sc6te trel editiunt dupa triodul tiparit in Romanesie de Mitrofan Episcopul Buzeului in an. 1697, c1.1 cheltuiala ~i cu hine-cuventarea Mitropolitulut Grigorie ").

. 4) Cazal}~ia de Bucuresc; 1768. Mitropolitul Grivgorie vedend ca tntre car tile cele mal insemnate ce se gasesc f6rte putine sunt C~zaniile, puse a se scote 0 none editiune, pe care 0 corecteza din nou tiparind-o cu cheltuiala sa.

0) Omilier de Bucure~ti 1775. Tot in timpul Mit1'opolitului Grigorie s'a tiparit 9i acest omilier, la care msa

Grigorie n'a contribuit cu nimica. .,

Tot Mitropolitulul Grigorie i se mal atribue 91 onorea traduceril si tiparirei Mineilor in limb a romana B).

1) Consulta : Catalogul Mitropolitilor Ungro-Vlah~eI de .~esviodax; Isto~i~ Bis. a Romanilor de Arh. Filaret Scriban, Albumul Mitropolitilor Ungro- Vlahlet de Enaceanu.

2) P. Dragomirescu «Incercarf literare de traducerea cartilor bisericesu»

pag. 131.

3) «Biserica Ort. Bomana» an. XI, pag. 18.

123

5) Filaret II.

Maf 'nainte de a se face cunoscut cu istoria era episcop titular al Mira-Likiel si traia in Ramnic, fiind conlucrator al episcopului de H[lmni~ Kesarie, la traducerea 9i publicarea cartil or romane bisericestl. In momentele cele de pe urma ale iu] Kesarie, chema p~ Filaret 9i l'a insarcinat sa continue editarea Mineilor pana la fine 1) ceea ce Filaret a indeplinit cu tota exactitatea si osardia, inlocuindu-I intru tote si

, ,

continuand opera predecesorului seit

La 1780 scaunul Episcopiei de Ramnic devenind vacant, alegerea obsteasca se facu in persona lUI Filaret, care cu mult zel i-a urmat.

Ipopsifiarea lUI s'a facut la 3 Martie 1780 adeca aprope 2 lunt dupa mortea lUI Kesarie, care timp a trecut pentru sa versirea formelor bisericestl.

Filaret ~e bucura de multa favore la Domnul Alexandru Ipsilant, la Mitropolitul Grigorie si la hoerii divanisti. Fiind srec de origin a si arhiereu titular al Mira Lichiel se

b ,

ivise dupa alegerea lUI ca episcop indoeala daca n'ar fi

contra canonelor, ca din Mitropolit al Mira Likiel sa'l pogore la rangul de episcop, Din causa acesta a urrnat 0 corespondenta intre Domnul Alexandru Ipsilante si patriarhul ecumenic Sofronie care a respuns aproband alegerea :;ll

/" strernutarea lUI Filaret la Ramnic,

Ca episcop a pastorit Eparhia Hamnicului 12 anl. La 1792 rernaind vacant scaunul Mitropoliei Ungro-Vlahiei prin mortea Mitropolitului Cosma; Filaret fu ridicat in acesta in alta demnitate, administrand s-ta Mitropolie pana la 1793 luna Seplemhre. Dupa 0 arhipastorie scurta, numai de un an, Filaret a depus demisia in manele Domnului Moruzi, de buna voe din causa deselor bole ee-l supera 9i cerend permisiune a se retrage in viata privata. Cea mal insemnata lucrare a lUI Filaret in literatura hisericesca este continuarea tiparirei Mineelor, rernase de la Kesarie; lucrare ce 0 saversi precum am spus mal sus cu mult devota-

1) Kesarie a editat traducoreasi tiparirea Mineilor de la luna Octombre si pana la Martie inclusiv, cand 1~1 termina activitatea cu editarea Mineului pe· luna Martie. .

124

ment. Mitropolitul Filaret s'a mal facut insemnat ca bun administrator si mare filantrop. Intrega lUI viata a fost un sir de fapte piose si devotiune. Prin testamel;tul seu din ~nul 1792 el a las'at 0 a~ere colosala pentru tntretinerea 9i educatiunea copiilor orfanI. Acesta avere cornpusa din mal multe mosit, mal multe locuri si hanuri in Bucuresti s'a instreinat de destinatiunea lor, ba ce este mal mult, testamentul Setl a fost sustras si rupt de cei interesantt, de a instreina averea orfanilor i~l folosul lor propriu 1). '

~§.

Acest pretios harbat, a fost de origina grec de la loanina. Mal lnainte de a se face episcop al Buzeulut a fost Arhimandrit 9i egumen la Monastirea Sf. Ion din Bucuresct si gramatic al sfintei Mitropolit unspre-zece an). In anul 1787 a fost episcop al Buzeulut ; iar dupa retragerea lUI Filaret din scaunul Mitropolitan, Episcopii 9i cu boerit te1'i1 efectua alegerea de Mitropolit in persona a 2 candidatt : adica a Arhim. Partenie de Ia Arge:;; 91 ~tefan de la Tismana. In divan lnsa, sub presedintia Dornnitorulut Alexandru Constantin Moruzi, se alege Dosotet supranumit Filitis. lpopsifiarea lUI Dosoteiu s'a efectuat la 11 Octombrie 1793 prin fostul Mitropolit Filaret. EI a administrat biserica pana la anul 1812 Deeembre 16 cand fu scos de OC3Tmuirea ruses ca. Dupa ce esi din scaunul Mitropoiitan trece peste hotar in Transilvania la eetatea Brasovul 9i all petrecut acolo pana la anul 1826 Decernbre 26 cand muri in adanct betranete, In dilele acestui merituos barbat s'au tiparit muIte earn' biseric~sd cu cheltuiala sa. Asa: Kiriacodromi01tul la 'evanghelil, talmacit in rornanesce de monahul Gherontie si Ierodiaconul Grigorie, etc.

EI s'a facut renumit ::;;i prin orinduirile sale. Prin testamentul Setl ce l'au facut la morlea sa, dupa ee au lm partit parte din averea sa cum all voit, apot au las at 0 suma forte insemnata de hant din capitalul sM pentru a

1) Consulta: «Schite Biografice din viata Mitropolitulu! Fi~aret J [ de M~lichisedec; Catalogul Mitropolitilor Ungro-Vlahiel de Lesviodax ~I Albumul MItropolitilor Munlenl de Enacenu.

125

se cumpera 0 mosie in tara Romanesca ca din venitul e1 sa se trimita tiner1 in Europa spre invetatura.

La anul 1793 Oct. 18, irnpreuna ~u boerii divanulut, motiveza la Domnitorul Alexandru Moruzi Infiintarea Eparhiel eclesiastice de Arges, cornpusa din judetele Arge9 9i Olt eu resedinta in monastirea Arge::;; propunend ca episcop pe Iosif al SevastieL

r

7) Dionisie Lupul.

Dionisie sUP~;I~~-··-fu;t--d;"~~ig~~a romana

nascut in 1769 Februarie 25 si din episcop titular al Sevastier, hirotonisit in anul 1801, deveni in 1819 Milropolit al Ungro-Vlahiel. In luna Aprilie,anul mentionat, cand lYEtropolitul grec Nectarie se retrage 1), boeril divanistt cer in unanimilate de la Domnul Sutu de.a lntari de Mitropolit terel pe Dionisie Lupul, ce ~ra' pre cum am spus mal sus Arhiereu eu titlul de Sevastias si care lntrunea tote calitatile morale cerute de la un but~ pastor. Domnul vrand nevrand, fortat de tot divanul, confirma de Mitropolit al Ungro- Vlahiei pe Oionisie dar a vu grija de a lua de la el 0 declaratiune : ca va fi credincios al seu 2).

Dionisie a Arhipastorit Mitropolia pana la inceputul anulUI 1821. cand din causa eteriei precesti fu nevoit a trece dincolo in Transil vania la Brasov, Dupa ee lucrurile sa Iinistira 9i dornnia pamantena se restatornici, in anul 1822 fiind Domn terei Muntenesn Grigorie Ghica a fost chemat in mal mult~ rand uri de ~ se lntorce in tara ea sa'si primesca scaunul pastorirei sale insa prelungind vremea ~enirel din causa bolei. Tara, s'a vedut silita a alege alt Mitropolit

In anul 1827 intorcandu-se, gasi scaunul Mitropolitan ocupat de Grigorie Pentru sustinerea sa, tam gasi de cuviinta a-i se da Manastirea Dealul din judelulDambovita.

, "

El trai pana la 1831 Februarie 7 cand rnuri 9i Iu ingro-

pat in Iauntrul b.sericet sf. Mitropnlit.

I) Acest Nectarie, dupa afirmarea Iu! Naum, a ars vechile documente ale Mitropoliei Ungro-Vlahier, prin care se recunoscea acestei \erl dreptul de a avea Mitropolitt din neamul rornanesc, cu scopul de a nu se rna! puteaimputa cu dovedt rapirea acestu! drept de la pamantent.

2) Ve<j.!, inscrisul ce a dat Dionisie Lupul Domnitorulu! :;>u\u in «Cronicarit Gree!> de d. Erbiceanu pag. XLIX.

126

Iubitor de cultura clerului si a neamulut romanesc, a fiparit cu a sa cheltueala mal multe carp. s'au ingrijit pentru tnlaturarea tntnnericului ignorantei de la cler si pentru Indreptarea moravurilor 1). T~t el a' fost 9i cel' I Mitropolit care cu cheltueala ti~rel au trimis tinerl in streinatate la tnvetatura intre care 9i pe Arhimandritul Eufrosin Poteca in Ilalia la Piza 2)

DIN MOLDOVA

8) Iacob I Putneanul.

Unul din eel mal msemnati harbatt, care all pastorit biserica Moldovet in veacul al 18-lea, in timpurile de grea tncercare penlru tara a fost si Iacob I supranumit si Putneanul dupa met~nia sa. Ace~t pretios barbat s'a nascut in anul 1719 luna Ianuarie in 20 din parin\l romanr. Andrian si Marian a. Fiind in elate numat de 14 ant s'a afierosit d~ parintii sel sfintei si Dumnezeeslit Manastiri« Putna » in anul 1733' Martie 25 dind all imbracat:;>i cinul calugaresc, La 31 Martie acelasi an fu hirotonisit diacon, in care calitate a servit Dornnulut pana la 2 Ianuarie 1736 cand fu hirotonisit preot, In 1744 deveni egumen al Manastiret Putna ; iar la 1745 August 11 fu hirotonisit Episcop al Radautulul si a stat aiel pana la anul 1751 Noernbrie

, ,

14 cand fu inaltat la scaunul Mitropoliei Moldovet Ca Mi-

troplit a pastorit pana in anul 1758 cand din causa intrigilor Domnulut 16n Calimah dernisiona si se retrase in Manastirea Putna, vietuind acolo pana la 1778 Mal 15 cand s'a mutat catre Domnul si fu ingropat in interiorul manaslirel 0).

Iacob I s'au facut insemnat prin iubirea cea mare catra nemul romanesc si de aceia in respectul national merita stima cea mal mare. In respectul cultural, Mitropolitul Iacob s'a facut renumit prin scnsorea sa intitulata - Ceresca Flore» imprimata in Ia9l 1756 in care dupa ce

1) Veql «Cronicarit greet» pag. L.

2) Consult: Albumul Mitropoli\ilor Ungro- Vlahiel de Enaceanu, Ist. Bisericeasca de Lesviodacs ; 1st. bis rornane de Filaret Scriban si Cronicaril greet. 3) Manastirea Pntna a fost zidita de Stefan eel Mare, Domnul Moldovel veclI Arhiva Rornaneasca pag. 309-311.

127

arata insemnatatea invetaturet lndemna pe parintt a'si tri-

mite pe copii lor Ia sc6la. ' ,

, Pentru a. lmpedeca pe greet de a se mal inalta ill maltele demnitati bisericestl, Iacob aduna in 1752 un 'sinod compus din toti episcopii S1 Arhimandritii terei care compuse sinodicesca carte, scmnata de tot s~bdrul;' prin acesta carte arata Drepturile Mitropoliel Moldovei sfintite de Irnparatul Paleologul 9i intarite de un consiliu cornpus din pre a fericitit Patriarhi si Arhiepiscopj drept sfant si firesc al ,.~op6.r~lor vde car~ s~ bucura si Moldova de a ~vea pastorit spiritualt numa: din pamantent.

. . Su~rematia ~e-:;>l luase palriarhia din Constantinopole !in ,1I1SU~lre~ abu~lva, ce credea Ca.-I da clrept, de a nu se orancl~l Mitro po II t fara stirea :;>i lncuviintarea er, Iacob, restatorniceste vechile legl a te1'e1, blestema si afuriseste in v~itor pe calca.vloril acestui asezemant si legiueste ca i~l vecl sa nu se mal stremute acesta pravila si sa nu se mal incredinteze canna Arhi-pastoresca la ierarhl streinr ").

. ~acob Putnenul asemenea s'a facut insemnat in 1755 p:'m J~ramantul 91 aiurisenia in nurnele celor 4 patriarht ai Tarigradului, Alexandrier, Antiohiei si Ierusalimului cu top Arhiereii sf. sobor si Bisericet celet marl a Rasaritului pnn care sedesfiinteza vacaritul, sarcina grea pusa pe po-

porul romanesc 2). .

.. ~ota. Ion ~,:limah nemat putand intampina nevoile banesu numai eu darile obicinuite se hotan a reeurge ~a acesta uriciosa dare. De ore-ce ea era lecata e~ .mare ?~te.de bl~stem pe timpul lui C. Raeovi\a In a doua domnie, Do~nul Call1I_lah starui de Mitropolitul Iaeob ca sa deslege acea dare a vacaritulut Iacob nevoind Cahma~ ~e hotar] a face pe Jacob sa se retraga din Mitropolie' si sa ~eev s~a~nul arhlp~st~resc al ~.oldovel fratelui s811, mitropolitul Tesaloniculul. El insarcma c,:! negocierilo paretisiret pe boerul Vasile Ganea care dupa cum ne s~une e~O?learu: Enak.e Cogalil_i~enu (Letop III pag. 250) nu-l da zor nicI zi nict ~opte, facandu-I f'elurite p~omlslUn! pentru retragere. Acestea repetandu-se fara incetaro de agentul lut Calimah facu pe Iacob a se retrace mal bine de eat sa desle~e. blestemul vacaritulut si sa-~l iee, cum spune 81 :focul juramantulut i~ cap ~l In suflet» (Let. II p. 251).

v ~In. anul 1755 pe cand era inca Mitropolit, restaura lV~anasll~'ea Putna, care era de tot lnvedita si t6te ziclurile din prejurul e'( erau risipi te : de asemenea' tnbraca ic6na Prea Sfintei Nascatoret de D-zeii cu argint. Mitropolitul Iacob

1) Ved}: Romania Literara No. 21 pag. 256 din 4 Iunie 1885 i Arhiva Romanesca paz. 279-284.

2) Letopise] III p. 230.

128

RU91 ~i Turd la Ismail, Braila 9i in alte part). Pe acesti prisonierf, n trimise pesches Sultanului Selim al III, dupa ce mal Intal i-a imbracat cu haine si le-a dat si bani de drum pana la Constantinopolea. Fapta acesta fa'ra saman pe cat a frapat pe eel pusi in libertate si pe proectorii lor din Stambul, pe atata a produs indignare in unit din semenii sel, care priveau cu ura tote actele sale crestinestt Indata ce acesta fapta sosi la urechile Mitropolitului Leon, - in loc de a-l aproba convoca boerimea si divanul ·obstesc care hotara : pe de 0 parte a se face 0' jaluha de in~hinaciune catre generalii armatei aliate, protestand in numele terel ca nu participa la simtirile 9i purtarea episcopului de HU91; iar pe de alta a se cere arestarea apostatului Iacob, care i91 intelege asa de putin datoriile sale de representant al invetaturilor lUI Hristos si de patriot roman. In urma aces tel decisiunt Iacob fu smuls din mijlocul saracilor 9i de la sinul bisericei si condus . de escorta fu trimis in lagarul de la Hotin. Iacob nu numai ca nu s'au disculpat de fapta sa, dar fu viu felicitat de printul Coburg - generalisimul armater Austriace pentru fapta crestinesca ce a saversit. Imediat fu pus in libertate si condus iarasi de escorta, care acum i facea onere, se retntorso in Eparhia sa unde petrecu in liniste pana la incheierea pacei care se facu cu Austria Ia ~i9tov in 4 April 1791 9i cu Rusia la Iast 29 Decembre acelasi an.

,

Intemplandu-ss sa mora Mitropolitul Leon tccmat In mijlocul resboiulut, Husit puse in locu-t locotenent sau vechil cum se spunea pe atuncl pe Ambrosiu, Arhiepiscop de la Pultavia; iar odata cu retragerea lor se hotart a se numi un Mitropolit titular. Gavriil Banulescu, om tnvetat si cu purtari bune fu desemnat pentru treba acesta, insa nu putu sta mult de ore-ce era pus de guvern strein.

Fapta umanitara pe care a sevirsit-o Iacob in timpul resboiuluj, atrase asupra-i vederile Sultanulut care avu grija de a'I resplati intr'un chip vrednic de densul, Decl chemand Imperalul Selim pe Patriarh '1 intreba care este postul cel mal inalt in Bis. Moldovel ? Patriarhul aratand ca cea mal inalta demnitate este, d'a fi Mitropolit, El bine '1 respunse Sultanul: Jacob episcopul de Hust, liberatorul soldatilor mel sa fie Mitropolit al MoldoveL

129

pentru tote imbunatatirile sf. manastirt, se priveste ca al doilea ctitor al ell).

0) Iacob Stamate.

Jacob II Stamate s'a nascut la 1748 in Transilvania din parintt forte saract si neinsernnati. In 1760 parasesce locul seu' natal; trece in Moldova yi 'intra in serviciul unul monah dintr'un schit din muntii Carpati si sub conducerea acestuia a invetat a citi si scrie. Fiind dotat de la natura cu talente marl ~- ar fi fa~ut progrese considerabile in sciinte la etatea sa, daca numai ar fi cadut pe mana unor ornent inteliaentl. In anul 1765, fiind in elate de 17 ani se facu

b , ,

monah in monastirea Neamtulut, un de a continuat CLl 111-

vetatura reusind in scurt limp a'st msusi tota lnvetatura

, , , . " ,

acelul limp.

In monastirea Neamtulut s'a aplicat el cu deosebire la ramul economic cu un asa de mare succes, ca fu numit mare econom al Monastirei. Acesta a indemnat pe Mitrotropolitul de atunct Gavriil Calimahi in anul 1774 a-I chema la Iasl si al numi protosinghel al Mitropoliet. ~n ac~sta. noua drezatorie a aratat Iacob asa de multa sirguinta, iubire de

t:l ' , L ,

ordine si fidelitate, in cat inaltul Sell protector Calimahi 11 trata cu 0 particulara distinctiune 9i stima, dandu-i preferinta inaintea multor pers6ne din cler.

, In anul 1782, murind episcopul de Hust Inocentie, Mitropolitul Gavriil Il numi succesor al lUI pe Iacob Stamate. Instalarea lUI in Episcopie s'a savarsit in 18 Decembrie 1782.

Indata ce se sui pe tronul episcopal se puse pe 0 activitate neobosita. Prima sa grija a fost de a restaura catedrala si palatul episcopal care erau in cea mal mare ruina, Cornplecta nurnerul slujitorilor bisericet, inzestrand biserica cu vestminte forte pretiose, aduse din Venetia. Dupa ce imbunatati si acareturile episcopiet veni timpul a se ingriji si de facto'rul cel cultural. In indeplinirea acestui scop, Iacob tnfiinta o scola publica pentru luminarea bisericasilor yi a lurnenilor.

.' Dar fapta cea mal filantropica 9i crestinesca ce a sevarsit-o Iacob a fost rescurnpararea din manele rusilor a

, , ,

500 turd, care fusese prinsi cu. ocasiunea resboiulut dintre

!

VezI: «Arhiva Romanilor» pag. 309.

130

urma Ioculut tnternplat dupa eel din 1783, o rezidi din nou din lemelie, facend 9i un paradis.

Aseminea a rnmultit odorele bisericesci : evangelii, cadelmte, can dele 9i policandre de argint precum si mal

mul te randun de vesminte. '

Sub raportul cunura), Iacob, este insemnat prin protectiunea si favorul acordat scolelor si barbatilor de carte Raportul ~eu catre Domnul Mihal Suiu facut'in urma ins~ ,

d ' , ,

pectiunit scolelor, este elebru nu numal pentru acele vre-

murr, dar pentru tote. Cetindu-l ne pare ca avem inaintea nostra pe top pedagogit marcanti, cu autoritatea lor teoretica 9i practica in ale scolei ").

Nu numal pe terenul cultural este insemnat Iacob ci

,

9i pe cel politic. In fruntea tutulor actelor politice gasim Lot-d'auna pe Jacob intervenind cand catre Turcia cand

. ,

catre Rusia cand catre eel destoinici care-I credea a inlatura

suferintele poporului romanesc 2).

Dupa 0 aclivitate neintrerupta in treptele ierarhiei bisericei rornane, acest lucefar disparu din causa unei bon in Martie 1803 in elate numat de 55 ant.

131

Ocasiunea a fost bine venita, Sultanul iscali hatiseriful pentru numirea lUI lacob ca Mitropolit 9i insarcineza cu executarea lUI pe d. Alexandru Moruzi. Gavriil fu depus iar in locu-t fu instalat Iacob Stamate in anul 1792.

Prima grija ce a vu Iacob tndata ce se sui pe tron ul Arhipastoresc, fu de a'91 regula canonicesce positiunea sa. Prill 0 enciclica catre tota eparhia sa de clara ca atat Ambrosie cat si Gavriil Banulescu, ocupand scaunul Mitropoliet Moldove'l prin influente streine, cand 1'U9i1 au intrat cu armata in principate, 11U emu Mitropolitt canonici al terel, si dar Mitropolitul Iacob in urma tratarei patriarhilor ortodoxl, declara venirea sa la scaunul Mitropolitan, ca canonica ;;;i in conforrnitate cu legea 9i vechile ohiceiun ale Tere1 1).

Activitatea acestui luceafar lurninos al bisericet romane a constat, nu in adunarea de avutir, din msemnatele veniturl anuale ci numai in facerl de bine. EI erea panea celor flarnandt, ajutorul celor lip siP, mangaerea celor intristatf. -Pe cate fete de boerl sarace, dar virtuoso le-a dat zestre de la 10-15 pungl de hant si care tara acest ajutor ar f remas ncmaritate.

Pe caLL flarnendi nu i-a hranit ? Pe call got 11'a imbracat ? :;;i' tole acestea le facea in taina, fari vuet 2).

Afara de aceste binefacen, Iacob a mal cheltuit sume insemnale pentru construirea diferitelor edificil J~isericescl, asa :

In Manastirea Neamtului unde invetase carte si traise ca monah a facut un ri;ld de chilil fru{uose si soiid eon-

,

struite.

Mitropolia, care se prefacu in cenusa, in anul 1797 in timpul lUI Alex. Calimah, a facut-o din nou, insa cu mult mal frumosa.

Tipografia, care se devastase, in tirnpul retragerit ostilor rusestt, a reorganisat-o; asortand-o eu litere noui ;;;i eu 4 tescurt de lernn,

Dughenele Milropoliet ee emu de lemn, le-a dat jos ;;;i in locul lor a construit altele de petra in scop de a evila pentru viitor primejdiile foculut.

Resedinta Mitropolitana fiind prefacuta in cenusa in

10) Veniam.in Costache.

Veniamin s'a nascut la finele lUI Dechernbrie in anul 1768 in casele parintilor sel din satul Rosiestl, judetul Falciu. Parintele sM se numea Grigorie Costache, ce s'e poreelea NegeL iar marna sa se cherna Maria Canta.

In primii ani al copilariei sale, ivindu-se resbeJintre Husia si 'Turcia, 9i Moldova fiind ocupata cand de armatele unora, cand de ale altora, urmand parintilor sel, Vasilie a petrecut in Manastirile Secul 9i Putna; iar dupa finitul resboiulut, prin pacea de la Cuciuc-Cainargi 1774, casele parintilor sel de la Rosiest) fiind prefacute in cenusa, se stabilir~ in Ia9I. Ajungand la vrasta de a putea inve~~, parintir sel,l pun ca profesor particular un grec, care in 2 sau 3 ani 'I inve~a a deprinde binisor lirnba elina, care pe atunct

1) Uricar, III, pag. 12.

. 2) Consulta • Viata si activitatea Mitrop, lacol» de Mihaileanu : «Cronica .

Ilnsilors pag. 342 sequentes l?i operile citate mal sus. '

1) Ist. MitropolieI MoldoveI pag., 321.

2) Mihail CogiJ.lniceanu, Ateneul Rom revis. Lit. Sc, Art. 18Gl Ia~I pag. 90

132,

era oficiala prin scolf. Dupa acest interval parintil sel ll dau in sc6la cea mare din Sf. 'I'rei-Ierarhi unde desgustat din causa lipsel de metode in predare, paraseste scola 9i pleca farascirea parintilor sel lntr'o n6pte, dinpreuna cu un coleg al seu Ia Manastirea Neamtului, care devenise celebra prin renumitul stare] Paisie. Dupa cate-va dile de calatorie ajunse a satul Volintirescl, judetul Roman 9i trase in gasda la pandarul satului. In timpul noptei tovarasul Sell, luandu-l hainele 9i putinii bani ee-l avea cu sine, a disparut, A doua di diminiata vedandu-se .singur, lipsit si de micul seuavut, incepe a plange. Pandarul miscat de plansul si nenorocirea lUI, 9i fiind-ca vedea in el un baiat bun si bland ''1 propune la ramanea la el cea ce Vasile primi. Cat a stat aci, Vasile a avut a lndura forte multe, atat de la femeia pandarulul, care era forte cartitore, 0 femee, carla nU-I mal putea nimenea intra in voe, 9i care de cate . od se ciudea pe barbatul seu, trebuia sa se resbune pe copil, cat 9i de la barbatul acesteia, care in noptile de tomna ll trimitea in og6- rele lacuitorilor spre a fum.

In cas a acestui pandar statu pana cand a inceput sa inghete, cand fu gonit, de la coliba lor, gol 9i descult, EI seia ceva carte romanesca si cate-va din rugaciunile bise-' ricel Ie scia chiar pe de rost 9i credand ca pote fi trehuitor ca dascalas la bisericuta din sat, merse direct la preotul din sat, care-I primi cu multa buna-vointa '1 trnhraca cu suman 9i cu opinci 9i-I puse dascal la biserica. Aicl a stat vre-o 2 luni, cand din intamplare fiind descoperit de unul dintre eel trimisi prin tara. de parintii set, l'au trimis Ia casa parintilor sel din Rosiestt.

, , ,

Tot-d'auna msa cerea la parintil sel invoirea de a merge la Neamt tnsa nict odata nu voiau sa-l asculte de teama ca nu mergand acolo sa se calugareasca. Persistand in cererea sa, logofetesa Elena Catargiu, na9a lul Vasilie, isbuteste de a indupleca pe parintit sella dorinta copilulut. Acum e'1 '1 trim it nu la Neamt ci la HU91 sub pretext ca e mal aprope.

In acest timp era la Hust ca Episcop Jacob II Stamate, discipul al 9c61e'( de la Neamt, - om cult, patriot infocat etc. EI indata ce se instalase ca episeop in 18 Decembre 1782 incepe a se lngriji de luminarea 9i desceptarea PQ-

, i

133

porulul, prin reorganizarea 9c61e1 de Episcopie, 9c6nl in care veni si tanarul Vasilie, trimis de parintit Sel.

In timpul cat este in scola, prin 'silinta la invetatura si prin purtarea sa exemplara, atraseatentiunea episcopulUI Iacob, care '1 pune la dispositie biblioteca sa 9i tot tirnpul libel' il consacra cu cea mal mare multumire in a'l da on-ce informatiunt si explicatiunt cu privire la sciinte

la dogme, la cult' la par'invilbisel:ice~tl etc, '

In asa conditiune. tanarul Vasilie se instrui si CUltiV~L aprope 2' ant 9i apoi i~braea schima monahala cu numele de Veniamin 91 indata dupa acesta fu hirotonit diacon de episcopul seu, la 1784, luna Martie.

In anul 1788, cu ocasiunea detronarel lUI Alex, Mavrocodat, mergand la Iast irnpreuna cu episcopul SeCt, Mi-tropolitul Leon ll opri ca arhidiacon al SeLL; si la 26 Septembre, acelasi an, a fost hitoronisit preot si numit mare Eclesiarh.

Purtarea sa exemplars, eruditiunea si sentimentile nationale, preeum 9i renumele familiel, ail contribuit forte mult ca el sa fie inaintat forte repede pana la cele mal inalte demnitatt bisericestr.

In anul 1789 Martie, este hirotesit arhimandrit, contra staruintelor rusesti, carl voeau a pune ca egumen la sf. Spiridon pe un grec Zaharia, el fu numit egumen in acest loc, unde a stat cu rnulta demnitate pana la 1792, Iunie 27, cand, dupa trecerea episcopului sell Iacob ca lVIitropolit al Moldovet, Adunarea obstesca '1 alege ca episcop a'! eparhiei Husilor, cu invoirea Domnulut Alex. Moruzi.

Numai 24 ant avea Veniamin cand fu ales ca episcop al Husilor, in acesta cali tate a stat pana in 1796 cand murind Antonio episcopul de Roman, cu bine-cuvantare a Mitropolitului Iacob, prin alegerea de obstie 91 prin buna-vointa Domnulut Alexandru Calimah, Veniamin fu mutat la episcopia Romanulul unde a pastorit pana la anul 1803. Cat a pastorit aceste 2 eparhit, Veniamin s'a oeupat cu 0 seriosa administratie ; iar acesta a contribuit nu putin ca multe pers6ne piose se doneze parte din. ave rile lor episcopielor.

In anul 1788 a zidit in Roman un spital, care a fost prevezut eu un medic 9i cu spiterie, pentru alinarea sufe-

r

134

135

rintelor trupesti a poporulut. Ocupandu-se cu 0 buna aclministratie a episcopielor, Veniamin, nu a pulut a' se ocupa mull cu literatura 91 cu alte tmbunatatiri de domeniul cultural National.

Ind~ta ce se incredinta toiagul arhipastoresc de 1\1 itropolit in 15 Martie 1803, i se deschide 0 larga cale pentru 0 neobosita activitate, si dupa care lnsetase sufletul seu. forte, dar inca nu avuse putinta a '91-0 desfasura din causa positiunet sale. De aceia imediat dupa alegerea sa, fa_r~t a lasa Adunarea sa se rmprastie, intocmeete un proect de orzanisatiune a instructiunet si cu anafora iscalita

b, "

de mal totl boeril din adunare II presinta D-lul Alex. 1\10-

ruzi care'l' aproba si in 24 Mal 1803 da un hrisov prin care: pe langa 9c61a de Moldovineste 9i Elineste din last se mal infiinteza, de 0 cam data, inca alte sase scoli 1'0- . mane prin ju'dete si anume: la Focsanl, Galatt, Barlad, Chisineu, Roman 9i HU9!.

Nu s'a oprit tnsa aici activitatea sa, ci dupa ce a Infiintat cate-va scoll pentru luminarea turmei, el iSl intorce privirea asupra elementelor cu care ave a sa'9I pastoreasca turma,-asupra clerulut, Cunoscand ca cel mal mare rell in cler e lipsa de instructiune 9i cultura, starue la Domnul Moruzi si reuseste a scote chiar un hrisov, luna Oct. 1804, pentru infiintarea in fosta manastire Socola a Seminarulul care't porta numele, 9i ale care) cursurt tncep In aceiasi tomna.

Staruind pentru infiintarea de scoll, Veniamin nu trece cu vederea, ca pentru scoll are nevoe de profesort, cartl, biblioteci etc; de aceea Il vedem, ca sacrifica venitul seu. personal si intretine in scol) mal multi tineri, ca : Fratit Asachi in Italia, Seulescu in Bios Scriban Vasile 9i lerod. Ierodei in Kiev, ierod. Cananau in Atena etc. pentru ca mal in urma sa't aiba ca cultivatort al limbei si literaturei nationale precum si ca profesori la scolele romanestt,

, , , ,

Pentru a lnlesni tiparirea cartilor in limba romana, Veniamin aduse mal mum carturart din manastirea Neamt,

" ,

intre care probabil all fost si Gherontie si Grigorie, renu-

mit! prin eruditiunea 9i acti~itatea lor, cu al carora concurs au pus inceputul Ia 0 multime de publicatium.

Pentru ca serviciul Di vin sa fie cat se pote de bine

tacut 9i cantarile frurnos executate, Veniamin, face tot posibilul 9i cand vine in Iast Petru, protopsaltul PatriarhielI angajaza ca profesor de Musica Bisericesca la 0 scola pe care la 1805 a infiintat-o la Mitropolie.

In anul 1806, isbucnind resboiu intre Rusl si 'Iurct, Husit sub pretext ca Turcit nu s'au tiuut de c~ntr~ctul de

, ,

Ja 1802, ocupara Moldova si Muntenia. Domnii Alex. Sutu

, , ,

9i Scarlat Calimah sunt depusi 9i pentru guvernare se in-

stitue 0 comisiune compusa din 2 boert 91 din Mitropolit. In acesta calitate el veni in conflict cu boerii care faceau politica ruseasca 9i care puneau interesele lor personale mal sus de ale tere1. Parat la rusf ca favoriseaza pe Turd. prin tot felul de intrigi 9i Iingusiri, Veniamin, cu tota opositiunea unor patrion care '1 luase apararea, sa vedu silit a '91 da dimisiunea la 1 Martie 1808, 9i se retrase la Manastirea Neamt unde petrecu ca un simpln monah pana la anul 1812 ocupandu-se cu literatura, In locul IUl, RU9il numesc ca exarh pe Gavriil Banulescu, care venise la Iast anume pentru treaba acesta, In anul 1809 el infiinteza ti-

pografia de aiel. '

La i812 in urma tractatulut de la Bucurestt, Romani) perdura Basarabia. Suferintele lor, rnateriale rsi morale prin aceste perder1 fura asa de marl in cal lipsit de on-ce mangaere,· era aruncat intr'o consternatiune forte mare,-- Jipsea iubitul lor parinte. Cu rugaciuni dar se indreptara catre Manastirea Neamt. unde se afla si cu Iacrerm boerit '1 ru-

" .

gara pentru a veni in mijlocul lUI spre a'I vindeca ranile

anilor trecutt prin parintesca '9i patriotica lUI pastorire.

Din dragostea cea mare, ce tot poporul avea pentru Intorcerea lUI Veniamin, la intrarea lUI in Iasl i se facu 0 primire triumfala cn cantar) intonate de maril psaln a1 Mitropoliet.

Timpul cat a stat pe tronul Arhipastoresc, de aict Inainte fa intrebuintat in cultivarea turmei sale atat prin tnfiintarea de scoll, tipografil etc. cal si prin lngrijirea de predica, corona a serviciulut divin, aducand ca predicator pe renumitul Sofronie Vulpescu, fost la patriarhia de Constantinopolea. Veniamin se ocupa mult ca literatura sa infloresca, atat prin operile sale cat si prin ale celor-l'altt barbap literatt care erau' imprejurul ' lut. La meritele lUI Venia-

136

min se numera si ridicarea catedralei Metropolitane din Ia91, pentru care scop a reusit a scote un hrisov domnesc in 8 August 1866, prin care se face apel la boerime si popor spre a contribui dupa-putinta. Din causa evenimentelor din 1828, tnceputul lucrarei nu sa pututface de cat in 1833 lulie 3 cand ilustrul barbat pune el prima piatra fundamentala. Mitropolitul Veniamin a stat pe scaunul Metropolitan pana in anul 1842 Ianuarie 18 cand is! da demisiunea in mainele Dornnulut Mihal Sturdza 9i se retrage la rnanastirea Slatina unde petrecu restul vietet pana la 1846 cand muri,

Venerabilele sale oseminte fara stramutate in 1886 de actualul Mitropolit, Inalt Prea Santul Iosif Naniescu si de-

puse in falnicul moment, biserica Mitropolitana, '

In respectul literaturet, Veniamin, are un merit forte mare. Nu numal ca a indemnat pe multl barba\1 -3,1 timpulUI laIucran literate ci i-a siajutat rnaterialiceste.

Operile lU1 propril sunt originale sau traduceri 9i prelucrarf, lntre cele mal insemnate se numera :

1) Explicarea celor ~apte iaine, Ia91 1807; 2) Chiriacodromion care cuprinde predict asupra Apostolilor. Neamt. 1811; 3) Indeleinicirea iubilore de D-zet't in 5 volume 1813-16; 4) Octoicul, Ia91 1814; 5) Explical'ea Doqmelor credintei, Neamt 1816; 6) Oiaslov, Ia91 1817; 7) Noua cantdri din psaliire, Nearnt 1818; 8) Liturgia, last 1818; 9) Apostolul, Ia9! 1819; 10) Ind'ianul ~i filosoful, un op dogmatic com pus' in forma de intreban 9i respunsun ; 11) Antologia cartilor bisericel?ti, in versurt ; 12) Meditatiunile sf. Augustin, 1822-28; 13) 11:fai multe colectiuni de predici; 14) Broswn; . a supra datoriei preotilor ] 822~28; 15) Funia i.ntreUd; 16) lstoria scripturei vechiult£i Testament 1824; 17) Liturgiele sf Ion, Vasile ?i Grigorie 1834; 18) lsioria noului Testament 1836: 19) Kronoqra] sau numerare de ani 1837; 20) lsioria bisericescii. in 4 volume; 21) Praoila ceo mare sai~ Pidalionul 1844; 22) Piaira Scandalei ; 23) Ttucwirea Psaltirei etc.

137

Manuscrise.

1) Analele Isioriet biserice~ti din primul veac al cre~tinismului.

2) Tractatul Patriarhului Nectarie asupra Papis-

mului.

3) Omiliile sf. Hrisostom.

4) Tdlcuirea Apostolului de Nicodim Aghioritul.

5) Talcuirea Psaltirei.

6) Din cuvintele lui Corne lie ierochierul bisericei mari 1).

1) Vez!:. Vi~ta ~i A.ctivitatea lUI Veniamin Cos take de N. Tanasescu, 1896, Bucurostt. Istoria lt~bel ~I ltteraturel romanesti Gh. Adamescu; CronicaJIusilor pag. 3Y1,-388;. A. VI.zante «Epoca, viata si operile lUI Veniamin Costache.'

c. Erhicenu, Disertatie la 30 lanuarie 1888. ~tl\fo:

Se aproba,

POSITIUNI

I) Cartile sante ale Vech. Testament, de ~i erau cunoscute Ebreilor inainte de reintorcerea lor din captivitatea Babilonica, adunarea ~i codificarea lor s'au facut in urma exiluluf,

II) Codicil numiti apostolici sunt monumente vechi ale dreptulut 'biserioesc celui omenesc. De yi se numesc astfel, totusl nu sunt faced de ale apostolilor, ci de ale altora

, .'

din timpul de la tnceputul secolulut al II-lea yi pana la sec.

IV-lea sau si ceva rna! tarziu.

,

III) Biserica a' recunoscut in tot-d'a-una autenticitatea si canonicitatea epistolet catolice a lui Iacob.

Decan, C. ERBICEANU.