Astm Bronsic

5/12/2018 ASTM BRONSIC - slidepdf.
com
CUPRINS
1. ARGUMENT.................................................................................................... 3
2. ISTORICUL BOLII..........................................................................................4
I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

RESPIRATOR.............................................................................................................5
I.2..........................................................................................................................................CAVI
TATEA NAZAL ............................................................................................... 5
I.3.FARINGELE......................................................................................................................6
I.4...........................................................................................................................................LAR
INGELE...............................................................................................................................6
I.5...........................................................................................................................................TRA
HEEA I BRONHIILE...................................................................................................7
I.6...........................................................................................................................................PL
MÂNII .................................................................................................................. 8
I.7.........................................................................................................................................PLEU
RA.......................................................................................................................................12
I.8.........................................................................................................................................MECA
NICA RESPIRATORIE.........................................................................................................12
1. DEFINIIA BOLII......................................................................................................17
2. CLASIFICARE.............................................................................................................17
3.ETIOLOGIE...................................................................................................................17
4................................................................................................................................................ PATO
GENIE.................................................................................................................................. 18
6..........................................................................................................................................FORM
E CLINICE...................................................................................................................19
7..........................................................................................................................................SIMPT
OMATOLOGIE................................................................................................................. 19
8............................................................................................................................................DIAG
NOSTIC POZITIV............................................................................................................. 20
9............................................................................................................................................EXA
MENUL CLINIC................................................................................................................ 21
10.EXAMINARI COMPLEMENTARE...................................................................................21
11. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC..................................................................................... 22
12..........................................................................................................................................DIAG
NOSTICUL DIFERENIAL.......................................................................................... 22
13. EVOLUIE...................................................................................................................23
14.PROGNOSTIC.............................................................................................................24
15. COMPLICAII.............................................................................................................24
16.TRATAMENTUL....................................................................................................................24
17..........................................................................................................................................PROF
ILAXIA OMULUI BOLNAV SI SANATOS............................................................ 27
ÎNGRIJIRI SPECIFICE ALE ASISTENTEI MEDICALE
II.
ACORDATE PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC.............................. 28
II.1.......................................................................................................................................EDUC
ATIA PACINETULUI SI A FAMILIEI..........................................................................30
II.2.......................................................................................................................................INGRI
JIREA LA DOMICILIU..............................................................................................31
II.3.......................................................................................................................................ROLU
L ASISTENTEI MEDICALE IN PROFILAXIE............................................................32
http://slidepdf.com/reader/full/astm-bronsic-55a4d0c5c3cc2 1/55
PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE A
III.
CAZURILOR URMARITE......................................................................................33
CAZUL 1...................................................................................................................33
CAZUL II..........................................................................................................................38
CAZUL III.........................................................................................................................43
IV. ANEXE.......................................................................................................... 47
IV.1 BRONHOSCOPIA.................................................................................................47
IV.2 DETERMINAREA VOLUMELOR RESPIRATORII................................................49
IV.3 ANALIZA GAZELOR DIN SANGE.....................................................................50
IV.4 RECOLTAREA SPUTEI.........................................................................................51
IV.5 ADMINISTRAREA OXIGENULUI...............................................................................51
5/12/2018 ASTM BRONSIC - slidepdf.com
IV........................................................................................................................ 6
INHALAREA DE AEROSOLI...................................................................................52
V............................................................................................................................. BIBL
IOGRAFIE....................................................................................................... 54
1. A RGUMENT
Bolile respiratorii reprezint o problem de sntate public deosebit,

la noi în ar, luând în calcul indicii de mortalitate i morbiditate datorate
acestor boli. Acest lucru l-am aflat în cursul practicii îndelungate
efectuate în clinica de boli interne. Mi-am dat seama c afectarea
funciei respiratorii atrage dup sine afectarea strii de sntate a
întregului organism.
Procesul complex al respiraiei, al crui rol biologic const în
alimentarea organismului cu O2 necesar oxidaiilor tisulare i eliminarea
CO2, produs final al
metabolismului, rezult din îmbinarea activitii a trei sisteme

funcionale diferite: plmâni, aparatul cardiovascular i sângele. Acest
sistem: respiraie±
circulaie±sânge se comport, prin urmare, ca o unitate funcional ale
crei componente acioneaz organizat în vederea meninerii proceselor
tisulare la un nivel normal. Perturbarea funciei uneia dintre verigile acestui
sistem înseamn, obligatoriu, i afectarea celorlalte dou.
Preferina pentru astmul bronic nu cred c a putea-o defini sau motiva
într- un anume fel. Poate gravitatea i variabilitatea etiologiei sale m-au
determinat s- o aleg. Este o afeciune foarte grav i foarte complicat
ce necesit mult atenie atât în ceea ce privete tratamentul, cât mai ales
prevenirea, profilaxia ei. Presupune o permanent supraveghere din
partea asistentei medicale al crei rol extrem de important const mai
mult în educarea bolnavului cu privire la
prevenirea crizelor astmatice pentru a asigura eficiena maxim a terapiei.
2. ISTORICUL BOLII
Astmul bronsic este o boala cronica,obstructiva si difuza a

cailor aeriene inferioare care evolueaza cu crize recurente si ireversibile de
dispnee
paroxistica sau cu perioade de respiratie suieratoare(wheezing),insotite
de hipersecretie si spasm bronsic.Apare mai frecvent la copii cu o
constructie diafazica, cu sensibilitate particulara a arborelui bronsic si
cu o labilitate a
reactiilor neurovegetative.
Astmul bronsic prezinta o evolutie de durata , manifestandu-se
episodic sub forma unor crize adeseori paroxistice si cu caracter
brutal,ce pune in dificultate activitatea ventilatorie.
Aceste crize se datoreaza contractiilor bronsice declansati de
numerosi factori,tulburari cinetice respective dand nastere
sindromului obstructiv.
Tulburarile ventilatorii ce survin in criza de astm bronsic sunt
legate astfel de stramptoarea lumenului bronsic si bronhilar si destinderea
dectirilor alveolare,in cadru carora sunt angajate in mod secundar si tulburari
in hemodinamica capilalelor,precum si irigatia pulmonara.
Obstructia ventilatorie din cursul astmului cunoaste in
mecanismele ei de producere a spasmului musculaturii netede.Acestuia
i se alatura si edemul
,precum si hipersecretia bronsica.Obstructia bronsica este insotita de cele
mai multe ori de un asincronism ventilator.
Pentru afirmarea diagnosticului de astm bronsic,sunt necesare:
-antecedente alergice personale si familiale;
-debutul crizei;
-dispnee paroxistica expiratorie si frecvent vespero-nocturna;
-reversibilitatea crizelor sub influenta corticoizilor
sau simpaticomimeticelor;
-tulburari de distributie;
-perturbari ale volumelor plasmatice si ale debitului expirator;
I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A

AP AR TULUI TOR
A RESPIRA
Aparatul respirator este alctuit din totalitatea organelor care
contribuie la realizarea schimburilor dintre oxigenul atmosferic i bioxidul
de carbon rezultat
din procesele metabolice din organism.
Cile respiratorii se împart, la rândul lor, dup originea
embriologic i aezarea anatomic în:
y cile respiratorii superioare, formate din cavitile nazale i faringe;

y cile respiratorii inferioare, formate din laringe, trahee i bronhii.
I.2. CAVITATEA NAZAL
Cavitatea nazal este împrit de septul nazal în dou caviti

simetrice, aezate sub baza craniului i deasupra cavitii bucale, având o
direcie antero-
posterioar.
Cavitile nazale comunic cu exteriorul prin dou orificii, situate la baza
piramidei nazale, denumite nri, iar posterior, prin alte dou orificii,
denumite coane care se deschid în faringe.
Nasul este o proeminen situat pe linia median a fetei, care pe

lâng rolul de protecie a cavitii nazale, este totodat i un ornament al feei,
cu rol
de mimica i expresivitate a fetei.
Stratul superficial al piramidei nazale îl formeaz pielea, iar în
jurul orificiului nazal, imediat sub piele se afl muchii cutanai, care
strâmteaz i dilat nrile.
Cavitile nazale sunt subîmprite de o creast de perete lateral denumita

limen nasi, în dou compartimente:
unul anterior, denumit vestibul nazal care se întinde de la orificiul


reprezentat de nar i pân la limen nasi;
unul posterior sau cavitatea nazal propriu-zis care se întinde de la limen

nasi pân la coane.

Mucoasa nazal învelete întreaga suprafa intern a cavitii nazale,
iar la nivelul orificiilor de deschidere a sinusurilor paranazale ea se
continu cu mucoasa sinuzal.
Sinusurile paranazale sunt caviti perechi, pline cu aer, situate în oasele

craniului, care se deschid în cavitatea nazal.
Vascularizaia i inervaia cilor nazale
nazale Adritner ealret ecra rem axdiulacr s,â nagrtelrea sfparcei alpe rei iia
rctearveilte ielotmr oniadzalele asnutnert iorarme uri
posterioare.
Venele duc sângele venos spre venele superficiale ale feei, spre
venele valului palatin, spre plexul venos pterigoidian i spre sinusurile
venoase ale durei mater din cutia cranian.
Inervaia este dat de ramurile nazale ale nervilor oftalmic i maxilar care
sunt ramuri ale nervului trigemen.
I.3. FARINGELE
Este un organ cavitar, median, situat înaintea coloanei vertebrale
cervicale
i posterior de cavitile nazal, bucal i laringe.
Vascularizaia i inervaia fa ringelui
Vascularizaia se produce cu ajutorul ramurilor arterei carotide

externe. Inervaia provine din plexul faringian, care este format din ramuri
provenite din
mai muli nervi.
I.4. LARINGELE
Este situat în partea anterioar a gâtului, sub osul hioid. Laringele are
dou mari funcii:
-una respiratorie si de protectie a cailor respiratorii inferioare;
-alta fonatorie
Vascularizaia i inervaia laringelui
Laringele primete sânge prin artera tiroidian superioar i de la

artera tiroidian inferioar. Venele însoesc arterele. Inervaia senzitiv
i motorie a laringelui este dat de nervul vag prin cele dou ramuri ale
sale: nervul laringian superior si nervul laringian recurent.
I.5. TRA HEEA I BRONHIILE

Traheea este un organ al cilor respiratorii inferioare.
Este un conduct fibrocartilaginos ce continu etajul infraglotic
al laringelui i se termin la bifurcaia ei în cele dou bronhii principale.
Ra porturile traheei
Traheei i se descriu dou poriuni:
Ó una
cervical;
Ó una toracal.
Traheea cervical vine în raport anterior cu istmul glandei

tiroide, iar lvaitner aîln crua paortte rcau ceasroftaigdu l.comun, vena
jugular intern i nervul vag. Posterior

Traheea toracal vine în raport anterior cu sternul, lateral cu faa
mediastinal a plmânului i posterior cu esofagul.
Structura anatomic a traheei
Traheea este alctuit dintr-un schelet fibrocartilaginos, din muchiul
traheei si din mucoas i submucoas.
Scheletul cartilaginos este format din 16-20 de inele

1)
cartilaginoase care în partea posterioar sunt incomplete. Este
completat de o membran musculofibroelastic ce permite dilatarea
esofagului,
2) Muchiul traheal este format din fibre transversale care se

prind pe extremitile inelelor cartilaginoase incomplete.
3) Submucoasa este bogat în esut elastic.
4) Mucoasa traheal este format dintr-un epiteliu pseudo-

stratificat cilindric ciliat în care se gsesc celule care secret mucus.
Bronhiile
Bronhiile sunt dou conducte fibrocartilaginoase care ajung în hilul
pulmonar, prin care ptrund în plmân unde se ramific i formeaz arborele
bronic.
Bronhiile principale dreapt i stâng continu cile respiratorii

inferioare de la bifurcaia traheei pân la plmâni.
Bronhia principal dreapt este mai scurt decât cea stâng ± 5

pân la 7 inele fibrocartilaginoase. Are calibrul mai mare i traiectul ei
spre plmân este
mai apropiat de vertical.
Bronhia principal stâng conine 12-19 inele. Are calibrul mai mic
i traiectul ei spre plmân este mai apropiat de orizontal.
Structura bronhiei principale este similar cu cea a traheei.
I.6. PLMÂNII
Plmânii sunt organele propriu-zise ale schimburilor respiratorii.
Plmânul drept i plmânul stâng sunt situai în torace, de o

parte i de alta a mediastinului, în cele dou caviti pleurale.
Mediastinul este o poriune a toracelui cuprins între stern

(anterior), coloana vertebral toracal (posterior) i pleurele mediastinale
(lateral). În ele sunt situate inima i pericardul, vasele mari, traheea i
esofagul toracic etc. Mediastinul separ cavitile pleurale ± stâng i
dreapt -, iar inferior cele dou caviti i mediastinul sunt separate de
cavitatea abdominal prin muchiul diafragm.
G r eutatea plmânilor la adult este de 1.3 00g (600g ± stângul i

dreptul ) .
700g ±
Capacitatea total, exprimat prin volumul de aer pe care îl conin cei doi
plmâni, este de aproximativ 4.500 ± 5.000 cm3.
Culoarea plmânului: - la copil este roz;
- la adult este alb cenuiu
- la fumtori este cenuiu cu mari pete
negre.
Confi guraia exterioar i raporturile plmânului
Baza plmânului este uor concav i se gsete în raport cu
diafragma
prin intermediul creia la plmânul drept intr în raport cu lobul
drept al ficatului, iar la plmânul stâng cu lobul stâng al ficatului,
fundul stomacului i splina.
Vârful plmânului depete perechea I de coaste i ajunge la baza

gâtului.
Faa costal vine în raport cu coastele. Pe faa costal a plmânului

drept exist doua fisuri (oblic i orizontal) care împart plmânul drept
în trei lobi:
superior, mijlociu i inferior.
Plmânul stâng prezint o fisur oblic care îl împarte într-un lob
inferior
i superior.
Faa median (faa mediastinal) este plan. Pe aceast fa se
gsete hilul pulmonar; care este locul de intrare i de ieire din plmân
al bronhiei
principale, al arterelor i venelor pulmonare, bronice, al nervilor
vegetativi i al vaselor limfatice; toate acestea fiind elemente care
alctuiesc pediculul
pulmonar.
Fisurile sau scizurile pulmonare sunt în numr de dou la plmânul
drept
i una la plmânul stâng.
Fisura oblic împarte plmânul stâng în doi lobi: unul superior i
altul inferior.
La nivelul plmânului drept, pe faa costal a acestuia, de la

jumtatea fisurii oblice pleac fisura orizontal. Fisurile oblic i
orizontal împart
plmânul drept în trei lobi: superior, mijlociu i inferior.
Constituia anatomic a plmânului
Plmânul are structura unei glande tubuloacinoase, adic este
format din arborele bronic care este un sistem de tuburi, i din acini
pulmonari (mici saci).
Plmânul este format din uniti anatomice i funcionale dup

cum urmeaz:
Lobulii pulmonari care sunt separai între ei prin fisuri sau

scizuri. Plmânul drept are trei lobi: superior, mijlociu i inferior.
Plmânul stâng are doi lobi: superior i inferior.
Fiecare lob pulmonar este format din segmente.

Segmentele pulmonare sunt uniti anatomice, funcionale i clinice care9/55
http://slidepdf.com/reader/full/astm-bronsic-55a4d0c5c3cc2
formeaz lobi pulmonari.
Fiecare segment are un pedicul segmentar format din bronhia
segmentului, vase i nervi ai segmentului respectiv.
Segmentul pulmonar este i o unitate chirurgical a

plmânului. La plmânul drept, lobul:
 superior are 3 segmente: apical, anterior i posterior;
mijlociu are 2 segmente: lateral i medial;

 inferior are 5 segmente: apical al lobului inferior, antero-bazal,

latero-
bazal, postero bazal i medio-bazal.
La plamanul stang,lobul:
1. superior are 5 segmente: apical, posterior sau apico-posterior,
anterior, lingular-superior i lingular-inferior;
 inferior are 4 segmente: apical al lobului inferior, antero-bazal,

latero-
bazal i postero-bazal.
Fiecare segment este format din lobuli.
Lobulul pulmonar este unitatea anatomic i funcional a plmânului care
intr în constituia segmentelor pulmonare.
Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spaial au i ei,

ca i segmentele, o form piramidal, cu vârful ctre bronhia lobular i
baza spre suprafaa plmânului. Lobulii sunt înconjurai de esut
conjunctiv cu fibre elastice, celule conjunctive i macrofage.
Lobulul pulmonar este format din acini pulmonari, iar acinii din
alveole
pulmonare.
Structura arborelui bronic
Dup ce au trecut de hil, bronhiile principale se împart în bronhii

lobare. Bronhiile lobare se ramific în bronhii segmentare, care la rândul
lor se împart în bronhii interlobulare.
B ro n h i ile supralobulare ptrund în lobuli unde devin

intralo bu la r e .
bronhiole
Ultimele ramificaii ale arborelui bronic sunt bronhiolele
terminale care dau natere bronhiolelor respiratorii.
Bronhiile respiratorii se continu cu canalele alveolare ale cror perei se

dilat sub form de saci alveolari. În sacii alveolari se deschid alveolele
pulmonare.
Acinul pulmonar este format din totalitatea elementelor care continu
o
b r o n h i e t de
e rbronhiole
m i n a0l0. Un lob are 50 ± 100 acini. O
n a  t er e l a 5 0 ± 1
terminale.
bronhiol intralobular d
Alveolele pulmonare
Alveolele pulmonare au forma unor mici saci plini cu aer care

comunic cu sacul alveolar. Suprafaa total a alveolelor este2 de 15 0
± 200 m . Ele sunt alctuite din dou tipuri de celule alveolare: celule
mari (8 ± 10Q) i celule mici (4 ± 6Q). Acestea formeaz epiteliul alveolar
i se gsesc pe o membran bazal.
Celulele epiteliale alveolare au rol respirator i fagocitar.

Sub membrana bazal se afl esut conjunctiv, bogat în fibre de reticulin
i în fibre elastice i conine o reea capilar foarte bine dezvoltat.
Bariera hematoaerian este format din epiteliu alveolar,
membrana
bazal a alveolei, esut conjunctiv de sub membrana bazal, membrana bazal a
capilarului i endoteliul capilarului.
Vascularizaia i inervaia plmânului
Vascularizaia este dubl:

1) funcional ± aparine micii circulaii. Realizeaz schimburi de
gaze.
Este reprezentat de trunchiul arterei pulmonare i venele arterei
pulmonare.
Trunchiul arterei pulmonare începe din ventriculul drept i dup
un scurt traiect se împarte în cele dou artere pulmonare ± stâng si
dreapt -, care
ptrund în plmâni prin hil. Ajunse în plmâni se împart în ramuri care
urmresc ramificaia arborelui bronic, iar in final se capilarizeaz
formând reeaua capilar perialveolar în care are loc schimbul de gaze (O2
si CO2).
Artera pulmonar duce la inim sânge venos, încrcat cu CO2.

Sângele încrcat cu O2 este preluat de venele pulmonare, câte 2 pentru11/55
fiecare plmân. Acestea prsesc plmânul prin hil, se vars în atriul stâng
i pleac în circulaia sistemic.
2) nutritiv ± aparine marii circulaii. Este reprezentat de

arterele i venele bronice.
Artere bronice se desprind din artera toracic, iar venele

bronice se vars în vena azygoz.
Inervaia plmânului este realizat de sistemul nervos vegetativ printr-
un
plex pulmonar anterior i altul posterior.
I.7. PLEURA
Este o membran seroas format din 2 foie care se continu una
pe cealalt la nivelul pediculului pulmonar.
Pleura parietal cptuete pereii cutiei toracice. Pleura visceral
acoper
plmânul i ptrunde i în fisuri.
C a v it a t e p l e u r l e st e p a i u l v i r t u a l
parieta l  . Î n ca v it a t e a v ir tu a l  s e g  s e  t e o
d in t re p l e u r a v is c er a l   i e a
la m  fi n  d e l ic h id p l e u ra l ca r e
permite alunecarea celor 2 foie între ele.
În cavitatea pleural exist o presiune negativ.
Cavitatea pleural virtual poate deveni real când, în cazuri de boal,
conine aer (pneumotorax), sânge (hemotorax), puroi (piotorax) etc.
I.8. MECANICA RESPIRA TORIE

Actul respiraiei este constituit din dou faze: inspiraia i expiraia.
1) Inspiraia este un proces activ, care const în mrirea brusc a

tuturor dimensiunilor cutiei toracice, datorit contraciei muchilor
inspiratori. Diametrele toracice antero-posterioare i transversal se
mresc în timpul inspiraiei, datorit orizontalizrii coastelor produs
de contracia muchilor intercostali externi.
Î n ti m p u l u n e i i n s p i r a  i i fo r a te
extern i îm p re u n a c u m u  c h i i i n sp ir a to r i
i n t r în a c  iu n e  i m u c h i i n te r c o s t a li
a c c e so r i: s t e rn o c l e i d om a s t o d ia n , t r a p e z i
i ai spatelui.
Diametrul antero-posterior crete datorit contraciei
muchilor intercostali externi care deplaseaz coastele 12/55
de la 2 la 6, de jos în sus i ridic
coastele de la 7 la 10. Alturi de deplasarea lateral a coastelor 7, 10 se
produce
i o cretere a diametrului transversal.
2) Expiraia este un proces pasiv, toracele revenind la dimensiunile

sale de repaus din cauza relaxrii musculaturii inspiratorii. Dimensiunile
toracelui se micoreaz, iar plmânii, care nu mai sunt inui în stare de
tensiune se retract.
Expirul se realizeaz datorit elasticitii esutului toraco-pulmonar.

În expirul forat particip muchii accesori, muchii abdominali i
muchii intercostali.
Ventilaia pulmonar si alveolar
Schimburile gazoase dintre mediul exterior i plmâni constituie

ventilaia
pulmonar.
Volumul curent reprezint cantitatea de aer care ptrunde i iese din
plmân în timpul unui inspir sau expir de repaus (500ml).
La sfâritul unei expiraii de repaus în plmân se mai afl } 2.500 ml
de aer, din care } 2.350 ml particip la schimbul de gaze purtând
numele de aer alveolar. Restul de } 150 ml se afl în cile respiratorii
unde nu se produce schimbul de gaze i constituie spaiu mort anatomic.
Peste volumul de aer curent, o inspiraie maxim poate introduce

înc aproximativ 1.500 cm3 aer, care poart denumirea de volum
inspirator de rezerv sau aer complementar.
P ri n t r- o e x p i ra  i e fo r a t , 3d u p  o
o canti ta t e d e 1 . 0 0 0 ± 1 .5 0 0 c m a e r , d e
ex p ir a  ie o b i n u it  , s e p o a t e l i m i n î
n u m it v o l u m e x p i r a t o r d e r ez e r v  sau
n c 
a e r de rezerv.
Suma acestor trei volume expiratorii (aer curent, aer complementar

i aer de rezerv) constituie capacitatea vital i se determin prin
efectuarea unei expiraii forate dup o inspiraie maxim.
Debitul ventilator de repaus (V) reprezint cantitatea de aer

ventilat în timp de un minut în condiii de repaus. El reprezint produsul
dintre volumul
curent (VT) i frecvena respiratorie.
Volumul expirator maxim pe secund (VEMS) reprezint cantitatea de
aer expirat forat timp de 1 secund.
Ventilaia alveolar (VA) reprezint cantitatea de aer care ptrunde
în
plmân dup scderea volumului spaiului mort anatomic (VSMA) în timp de un
minut.
Volumul de aproximativ 1.500 cm3 aer care rmâne in plmân

dup o expiraie forat constituie aer rezidual.
În alveole rmâne un volum de } 200 cm3 denumit aer minimal.
S u m a v olu m u cu n t c u v o l um u l
capaci ta te a i ns p i r a to rie  i rep r e z in t  7 0 % d i n
d e r e z er v i n s i pirator constituie
c a p a c it a t e a v it a l  .
Consumul de oxigen pe minut reprezint volumul de oxigen
reinut de sânge din volumul de aer ventilat într-un minut.
Echivalentul ventilator al oxigenului reprezint volumul de aer

care trebuie ventilat pentru consumul de 100 ml de oxigen.
Coeficientul de utilizare al oxigenului reprezint cantitatea de

oxigen reinut de sângele capilar din fiecare litru de aer ventilat.
Capacitatea rezidual funcional este cantitatea de aer care rmâne
în
plmâni dup expirarea aerului curent.
Volumul rezidual reprezint cantitatea de aer care rmâne în plmâni
dup o expiraie maxim forat.
Capacitatea pulmonara total reprezint suma capacitii vitale

cu volumul rezidual.
Schimburile gazoase respiratorii
La nivelul membranei alveolo-capilare are loc un schimb de
gaze între axul alveolar i gazele din sângele venos din reeaua
capilar peri-alveolar, astfel încât O2 trece în sânge, iar CO2 în aerul
alveolar.
1. Etapa pulmonar
Acest schimb se realizeaz prin procesul de difuziune al

membranei alveolo-capilare.
Difuziunea reprezint tendina moleculei unui gaz de a se deplasa

zon dintr-o în care concentraia molecular este mai mare spre o
 zon unde
concentraia este mai mic.
Factorii care determin viteza de difuziune a CO2 si O2 la nivelul
plmânului:
a) gradientul de presiune parial a gazelor din aerul alveolar i din

sângele din reeaua capilar peri-alveolar;
b) suprafaa de difuziune este suprafaa prin care aerul vine în contact
cu membranele alveolo-capilare;
c)
distana de difuziune
d) coeficientul este grosimea
de difuziune membranei
depinde de alveolo-capilare;
solubilitatea gazului i
greutatea lui
molecular astfel încât coeficientul de difuziune al CO2 este de 30 de
ori mai mare decât al O2 ceea ce explic viteza practic egal de difuziune
a celor dou gaze în ciuda gradientelor de presiune parial diferite.
2. Etapa sanguin
Transportul O2 se face sub dou forme:

a d i zo l v a t î n pl a sm  ± s e t r a n s p o r t î
b) le g at d e h e m o g lo b i n  ± p r in 2 c i p a la
n c a n ti t  i m a i m i c i î n pla s m  ;
fo r m  d e t ra n s p o r t a O a s tfe l încât 1 g de
hemoglobin leag 1,34 ml O2, fiecare atom de Fe din structura
hemoglobinei leag în mod labil 1 molecul de O2;
Transportul CO2 se face sub trei
forme: I. dizolvat în plasm;
II. legat de anumite grupri ale proteinelor plasmatice, inclusiv
legat de hemoglobin;
III. sub form de bicarbonat ± forma predominant de transport a
CO2;
3. Etapa tisular
La nivelul capilarelor tisulare, sângele arterializat cedeaz O 2

necesar activitii celulare i se încarc cu CO2 rezultat din metabolismul
tisular.
CO2 difuzeaz cu rapiditate in lichidul interstiial, unde se

gsete o tensiune de } 46 mmHg.
Re glarea respiraiei
Adaptarea ventilaiei pulmonare la necesitile variabile ale
organismului se realizeaz permanent graie unor mecanisme extrem de
fine, care regleaz ventilaia prin modificarea atât a frecvenei, cât i a
amplitudinii respiraiei.
În condiii obinuite, respiraia ritmica spontan a adultului are o

frecven de 12 ± 18/min. Respiraia spontan depinde de descrcrile
ritmice de impulsuri nervoase de la centrii respiratori spre musculatura
respiratorie.
Re glarea nervoas:
În condiii neobinuite, centrii respiratori bulbari pot fi
influenai temporar de stimuli provenii de la nivelul unor variate zone
receptoare din organism. Stimulii de la nivelul cilor respiratorii
superioare pot produce: strnutul, tusea, deglutiia, voma si sughiul.
Re glarea chimic:
În condiii fiziologice creterea concentraiei în CO2 a
sângelui ± hipercapnia ± are ca urmare intensificarea ventilaiei
pulmonare, urmat de reducerea la normal a pCO2.
Scderea concentraiei în CO2 a sângelui ± hipocapnia ±

determin diminuarea pân la oprirea total a respiraiei.
Apneea voluntar este urmat de polipnee, în cursul creia se

elimin excesul de CO2 acumulat anterior.
Polipneea voluntar este urmat de apnee, pân ce concentraia de CO2

în sânge atinge niveluri fiziologice.
Diminuarea
ventilaiei concentraiei
pulmonare, determinândO2o în aerul inspirat constituie un stimul al
hiperventilaie
uoar.
Ventilaia se modific uor sub aciunea hipoxemiei atâta timp cât pO2
din
aerul alveolar nu scade sub 60 mmHg. Când se fixeaz pCO2 la valori
sub normale hipoxia nu determin efecte stimulente asupra ventilaiei, decât
atunci
când presiunea O2 alveolelor scade sub 60 mmHg.
1. DEFINIIA BOLII
Astmul bronic este o entitate clinic caracterizat prin accese de
dispnee
predominant expiratorie cu durat, severitate i moment de apariie
variabile, care apare la persoane cu hiperexcitabilitate traheobronhic la stimuli
variai, nu
este consecina
o stenoz unei afeciuni
broniolar cardiovasculare fiind sub aspect anatomic
tranzitorie.
2. CLASIFICARE
Dup criteriul etiologic se deosebesc 2 tipuri de astm bronic:
alergic si nealergic.
Astmul bronic alergic se mai numete i extrinsec sau atopic, apare
la
persoane cu antecedente alergice familiale cu sensibilizare la diveri
alergeni.
Astmul nealergic nu are la baz o etiologie bine definit i nici
un mecanism patogenic cunoscut. În categoria astmului bronic nealergic
sunt incluse:
 astmul infecios sau endogen;

 astmul cu alte etiologii (psihic, endocrin, meteorologic iritativ);
 astmul provocat de efort.
3. ETIOLOGIE
Principalii factori etiologici ai astmului bronic sunt:
factorii endogeni: mediatori, chimici, fiziologici ai receptorilor
1)
respectivi,
i anume: acetil-colina, adrenalina, noradrenalina i histamina;
2) factorii exogeni: pneumoalergenii din praful de cas, praful de
strad,
polen, mucegaiuri, peri de animale.
La acetia se adaug diveri factori iritativi, care pot fi clasificai în:
a) fizico-chimici: gazele care conin dioxid de azot, fumul, deodorante,

parfumuri, vaporii i gaze de buctrie;
b) meteorologici: ceaa, aerul rece, gaze i pulberi industriale, ceaa17/55

cu
pulberi, atmosfera poluant, umiditatea;
c) endocrini: dezechilibrele hormonale, în special pentru

tiroid au rol apreciabil în determinarea bolii, iar perioada premenstruala,
menopauza, sarcina sunt alte cauze frecvente pentru apariia crizelor de astm;
d) nervoase: emoiile, strile conflictuale agitaie paroxistic,
traumatismele
psihice;
e) dezechilibrul neurovegetativ reprezentat prin spasmul
musculaturii netede
i hipersecreia bronic;
f) suprasolicitarea la efort: sport de performan, ascensiuni montane.
4. PATOGENIE
În patogenia astmului bronic concur: terenul, leziunile cilor
respiratorii
i cauzele declanante.
Particularitile patogene ale diferitelor tipuri de astm bronic:

În astmul alergic mediatorii chimici acioneaz direct asupra musculaturii
netede a bronhiilor, asupra glandelor mucoase i a endoteliilor
capilarelor
bronice, producând obstrucia cu precdere a bronhiilor mici.
În astmul infecios la obstrucia bronic particip atât reacii iritativ
inflamatore cât i o reacie imunoalergic.
În astmul indus prin efort sau exerciiu patogenia este mai
complex,
bronhospasmul putând fi declanat de hiperventilaie
hipocapnie, hiperreactivitate vagal eliberarea de mediatori
spasmogeni i tulburarea echilibrului dintre activitatea receptorilor
alfadrenergici i betaadrenergici.
Starea de ru astmatic este forma dramatic a dispneei astmatice

i se caracterizeaz prin simptome de asfixie permanent, cu durat de
mai multe zile
i uneori cu evoluie spre exitus, dac nu se intervine cu
tratament corespunztor.
5. ANATOMIE PATOLOGIC
În accesul astmatic se constat edemul i congestia mucoasei

bronice, hipersecreie i bronhoconstricie. La examenul histologic se
observ edemul, infiltraia celular în peretele bronic (eozinofile,
limfocite, plasmocite),
hiperplazia glandelor bronice, iar micropsia electronic
evideniaz o dezintegrare granular cu formarea de vacuole în
citoplasma mastocitelor, creterea numrului de celule bazale i
formarea de granule secretorii în acestea.
În starea de ru astmatic, plmâni apar destini, cile bronice

astupate cu mucus dens, cu eozinofile abundente în mucus i peretele
bronic, membrana
bazal a epiteliului bronic îngroata i musculatura neted a
bronhiilor hipertrofiat.
6. FORME CLINICE
Astmul bronic extrinsec debuteaz înainte de 45 de ani i este
provocat de diveri alergeni exogeni, care ptrund în organism prin
inhalaie. Se caracterizeaz prin dispnee paroxistic cu caracter expirator i
tuse însoit de ,, wheezing´ .
Astmul bronic intrinsec apare frecvent dup 45 de ani.

Astmul profesional este de dou tipuri: alergic i chimic iritativ. Dou
cprirtezriein ts talau loa cubla zdae clmasuinfic riii: edxopvuendeirea

sinehnasilbaitliivz risi gfuar pde un aalelergrgeen
profesional.
Astmul indus de efortul fizic este determinat de ptrunderea
aerului rece
i uscat în cile respiratorii i determin bronhospasm i criz
astmatic.
Astmul cu intolerana la aspirin se întâlnete la persoane care prezint
o rinit cronic, tulburri ventilatorii obstructive latente, reversibile dup un
puf de bronhodilatator.
Asfixia major se instaleaz brusc, în câteva ore, sau progresiv, în

interval de câteva zile.
7. SIMPTOMATOLOGIE
Semne clinice
În formele lui tipice, astmul bronic se manifest prin accese

paroxiste i dispnee. Criza de astm apare, atât ziua, cât mai ales în cursul
nopii în plin somn. Debutul este brusc, uneori fiind precedat de
predoame: strnut, lcrimare,
gâdiltura în gat.
Bolnavul se trezete cu o mare sete de aer, respiraia devine
uiertoare, ca un iuit (wheezing), cu expiraia prelungit i jenant.
Dispneea este absolut tipic cu frecven rar, tusea constant, iniial uscat,
devine apoi productiv. Sputa albicioas, gelatinoas, puin abundent este19/55
cunoscut sub denumirea de sput perlat. Poate deveni însa sero-
mucoasa i chiar muco-purulenta.
Aspectul
La examenul obiectiv, faa bolnavului este anxioas buhit,

suferind, cianotic, acoperit cu sudori reci, resimte ,, sete de aer´.
scaun. Bolnavul se ridic în picioare sprijinindu-i braele de mas, sptar

de Examenul aparatului respirator pune în eviden:
- toracele este imobil, globulos cu coastele orizontalizate;
- hipersonoritate la percuie i murmur vezicular diminuat ca intensitate
i expiraia prelungit;
- bradipnee;
- muchii respiratori auxiliari proemineni;
- raluri sibilante si ronflanate difuz, uneori raluri subcrepitante.
8. DIAGNOSTIC POZITIV
Simptomele bolii cu astm
Semne clinice:
1. Dispneea ± este de obicei simptomul dominat în astm. Este
rareori
apbrosegnrets.i vP oia dte fdi upratro xmisati clu n(gde)b uit

cbrounsic  i( cdu rvatri alimi ditea tin)t,e nsusibtacteu tîn (adsetmb utl
cu dispnee continu). Frecvena respiratorie este normal sau uor crescut.
2. Wheezing-ul (respiraia uiertoare) însoete constant

dispneea. Este relativ caracteristic bolilor obstructive i în special
astmului.
3. Tusea însoete de obicei dispneea, rareori este simptomul

dominant sau unic. Este uscat, chinuitoare i survine în crize. Uneori
se însoete de expectoraie în cantitate mic, uor glbuie (aparent
purulent) ce apare spre sfâritul crizei de astm.
4. Sputa este un produs rezultat din hipersecreia patologic a

glandelor mucoasei bronice. Sputa este de trei feluri:
- sputa mucoas este sidefie, alb (în astmul bronic i în bronite

acute sau cronice);
- sputa purulent este de culoare galben-verzuie, omogen, de

consisten cremoas sau lichid (în supuraie pulmonar i în caz de
deschidere a unei colecii purulente din vecintatea plmânului într-o
bronhie);
- sputa muco-purulent, de culoare galben-verzuie (în pneumonii,
bronite acute i cronice, tuberculoz i supuraii pulmonare).
Cianoza ± reprezint modificarea tegumentelor i a

5.
mucoaselor în albastru violaceu. Ea poate fi: central (în bolile
pulmonare) i periferic (în insuficiena cardiac).
6. Senzaia de constricie toracic însoete inconstant dispneea.

Este o senzaie de apsare pe cutia toracic care aparent împiedic inspirul
adânc.
9. EXAMENUL CLINIC
Examenul fizic al bolnavului în accesul astmatic relev elemente
tipice relativ
. Bolnavul are dispnee, predominant expiratorie, frecvena respiraiei
variind între 20 ±30/minut i frecvent tuse.
Inspecia toracelui arat o eventual folosire a muchilor accesorii în
timpul respiraiei, torace hiperinflat cu ampliaii respiratorii, relativ limitate i
prelungirea fazei expiratorii i a respiraiei.
La percuie este prezent o hipersonoritate difuz, iar la
ascultaie pe fondul unei expiraii prelungite se gsesc raluri muzicale
sibilante, inspiratorii i
euxipeirator iia, l ardeespseira ipei rc(exppuitrea idei ).b Îonln aravp orit caur eh
idpaeurs eucnre aias pbercot nciacra,c tser isptoict
percepe raluri subcrepitante pe ambele câmpuri pulmonare (zgomot
de
porumbar). Murmurul vezicular este de regul pstrat i este adesea
aspru. Diminuarea intensitii murmurului vezicular sau chiar dispariia
sa, paralel cu intensificarea dispneei (frecvena respiratorie " 30/minut)
sugereaz o obstrucie
bronic sever ce poate evolua spre starea de ru astmatic.
În timpul accesului astmatic bolnavii sunt afebrili tahicardici (în
medie 90-115/minut) i fr variaii semnificative ale T.A.
10. EXAMINARI COMPLEMENTARE

1) examenul sputei pune în evident numrul mare de eozinofile 21/55
i cristale Charcot-Leyden;
2) radiografia pulmonar evideniaz retenia intraalveolar
de aer, hipertransparena câmpurilor pulmonare;
3) hemograma (indic leucocitoz cu euzinofile)

4) explorarea funcional respiratorie este util
pentru: a)precizarea diagnosticului de astm
bronic;
b)precizarea alergenului specific implicat în determinarea bronhospasmului
4.1) volumele pulmonare explorate sunt:
a) volumul curent;
b) volumul rezidual;
c) VEMS ± volumul expirator maxim/secund.
4.2) testele de bronhodilataie ± se folosesc când diagnosticul de
astm este nesigur i exist un sindrom obstructiv;
4.3) testele cutanate alergoalergice sunt folosite ca teste de rutin,

iar
precizarea originii alergice a astmului se practic între crize, niciodat în cursul
corticoterapiei.
11. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC

- Este însa dificil, deoarece identificarea cauzelor declanatoare
ale crizelor nu este întotdeauna posibil. Pentru natura alergic a astmului
bronic
pledeaz:
- antecedentele alergice familiale personale;

- apariia acceselor repetitive în condiii asemntoare de timp (perioada de
polenizare), de loc (declanarea crizelor la locul de munc sau în
anumite încperi) i în condiii de contact cu aceleai obiecte generatoare de
alergeni;
- testele cutanate;
- testele de provocare bronic pozitive.
Diagnosticul pozitiv al astmului bronic intrinsec se pune pe:
- tabloul clinic;
- examen de sput;
- absena oricror dovezi de hipersensibilizare la diferii alergeni.
12. DIAGNOSTICUL DIFERENIAL

Este bazat pe:
- astmul cardiac;
- bronita cronic obstructiv;
- dispnee laringian;
- corpi strini în arborele traheo-bronic;
- tiroida plonjat sau substernal;
- adenopatii mediastinale;
- nevroze respiratorii;
- cancer traheo-bronic;
- afeciuni cardiovasculare (insuficien ventricular stâng).
Astmul bronic mai trebuie difereniat i de alte afeciuni
bronhopleuropulmonare, în care poate aprea uneori i un
bronhospasm
(embolia pulmonar cu sau fr infarct pulmonar, pneumotoraxul
spontan).
13. EVOLUIE
Evoluia astmului bronic este cronic cu crize intercalate de
acalmii cu durat variabil. Remisiunile uneori nu pot fi explicate,
alteori, însa, apar în legtura cu anumite condiii (la pubertate, în
timpul sarcinii, odat cu schimbarea locuinei sau în alt localitate,
dup infecii febrile). Revenirea crizelor de astm este dependent de factori
cauzali variai.
greu deAcsâtm auslt mcaurle c odpeiblutleuai.z în adolescen sau la vârst

adult regreseaz mai
În cursul evoluiei astmului alergic, bolnavul se poate sensibiliza i la
ali alergeni. Supraadugarea infeciei bronice i cronicizarea acesteia
face ca evoluia s progreseze ctre emfizem pulmonar.
Astmul care apare în jurul vârstei de 50 de ani, evolueaz cu
episoade
bronice repetate i cu o dispnee de efort persistent între accese, pentru
ca dup o perioad variabil de timp s devin un astm cu dispnee
continu.
Agravarea se realizeaz fie prin repetiia frecvent a acceselor,

remiscu iuni incomple e ale dispneei între episoade paroxistice, fie
prin
suprapunerea unor episoade repetate de infecie bronic, care îi dau un23/55
aspect clinic de evoluie de bronit cronic obstructiv i, cu timpul,
duc la constituirea unui cord pulmonar cronic.
14. PROGNOSTIC
Prognosticul astmului bronic este net favorabil, mai ales dup
evidenierea factorului alergic i pentru forma paroxist de astm.
P r o g n o s t ic u l e st e b e n i g n p e n t u
compli c a i il o r ( h ip er te n s iu n e p u l m o n a r ,
az u ri le m o n o al e r g ic e , i a r ap a r i i a
co rd p u lm o n a r c r o n ic ) d e t e rm i n  o evoluie
letal.
Prognosticul este influenat de corectitudinea terapiei i de asocierea

complicaiilor astmului bronic.
15. COMPLICAII
Complicaiile importante ale astmului bronic sunt:
- infeciile bronice (bronita acut sau cronic, stenoz bronic,
broniectazia);
- emfizemul pulmonar cronic (la cei cu astm vechi, netratat, cu
bronite repetate);
- cordul pulmonar cronic.
Alte complicaii mai rare: pneumotoraxul spontan, fracturile
costale, emfizemul mediastinal i subcutanat.
16. TRA TAMENTUL

Tratamentul astmului bronic este profilactic i curativ.
Tratamentul profilactic se refer la înlturarea i evitarea
alergenului (alergenilor), schimbarea locului de munc, uneori a
domiciliului, prevenirea crizelor paroxistice i a infeciilor intercurente.
Tratamentul curativ este patogenic i simptomatic i se adreseaz

crizelor de astm cât i terenului, fondului astmatic.
Tratamentul trebuie individualizat în raport de gravitatea crizei, care

poate fi uoar, moderat sau sever.
a) Crizele uoare cu durata de 10 ± 30 min, se cupleaz cu Miofilin

sau Eufiliu în tablete de 100 mg de 3 ori pe zi.
b) În crizele moderate care depaesc o jumtate de or se prefer
Miofilinul injectabil, în doz de 1 ± 3 fiole/24 ore. Dac atacul astmatic
nu cedeaz la
Miofilin dat i.V. se poate administra per os de 1 ± 3 tablete de

betastimulante neselective de tip Bronhodilatin, Terbutalin i din cele
selective: Salbutamol ori Fenoterol în doz de 1 ± 3 tablete.
Betastimulantele se pot da i sub form de aerosoli, câte 2 ± 3

pufuri/zi,
s in g u re s u a s o c ia t e c u M i o f i li n . N u s
B ar o t c S a lb u t a m o l, p r e p ar at e s u b f o rm  de
b u z e a z  d e A l u p e n t , A s tm o p e nt,
ae r o s o li , d e o a re c e d a u o b i n uin   .
Atroventul este un derivat sintetic de atropin privat de efectele
nedorite ale atropinei. Se folosete sub form de tablete sau aerosoli, atât
în tratamentul de atac, cât i de întreinere. Doza este de 2 ± 3 tablete/zi.
c) În crizele severe de lung durat i în stare de ru astmatic se

apeleaz la tratamentul i.V. cu Miofilin, Hemisuccinat de hidrocortizon
(H.H.C.), oxigen intermitent, hidratare i aport de potasiu pe cale
oral.
Se începe cu microperfuzie cu 1 ± 2 fiole de Miofilin în 150 g

glucoza 5% dat în 30 min. Apoi se monteaz o perfuzie lent cu 1 ± 2
fiole în 500 ml glucoz În acelai timp, bolnavul primete oxigen
intermitent, se hidrateaz cu 1,5 ± 2 l de ceai care are i efecte
fluidificante i expectorante.
Se d potasiu din soluia de 5 ± 6 KCl la 300 g ap de ment

câte 3 linguri/zi. Se pot da i 2 ± 3 tablete de 0,5 g Kcl.
2
Dac
terapia bolnavul
cu H.H.C. nu rspunde
asociat la acest
cu Miofilin sautratament dup
Salbutamol. La±tratamentul
3 zile se de
trece la
atac cu
H.H.C. se asociaz oxigen, hidratare i potasiu. Doza de Miofilin este
de 2 ± 3 fiole pe zi, iar de Salbutamol de 1 ± 2 tablete sau 1 ± 2
pufuri/zi.
Dac dup 72 de ore bolnavul este refractar (obstrucie, dispneea

nu înceteaz) se trece la terapia oral cu Prednison pentru 7 ± 14 zile.
Prima doz este de 1 mg/kg corp greutate, dup care se reduce treptat
pentru a ajunge la doza de 15 mg/zi.
Tratamentul preventiv al crizelor de astm
Ketotifen (Zaditenul) se administreaz câte ½ tablete de 2 ori/zi i
crete
progresiv pân la 1 tablet.
Nedocromilul ± doza este de 1 tablet/zi.
Dipropionatul de beclametazona ± derivat cortizonic sub form de

aerosoli. Se dau 1 ± 3 pufuri/zi timp de 2 ± 3 zile în alternan cu Prednisonul.
Nu se folosete în criza de astm.
Nifedipina se folosete în afara crizei i pe termen lung. Doza este
de 1 ±
2 drajeuri/zi.
Bronhodilatatoarele simpaticomimetice:
a) Adrenalina se administreaz în injecii subcutanate, în doze de 0,2
± 0,3
ml;
b) Efedrina se administreaz oral, în doze de 15 ± 50 mg, de 3 ± 4 ori
pe
zi;
c) Izoprenalina se administreaz prin inhalaie folosindu-se
preparate de
aerosoli presurizai, 80 ± 100 mcg/doza;
d) Orciprenalina (Alupent, Asmopent) ± doza recomandat este
de un puf, care se repet la nevoie dup 3 ± 5 min;
e) Salbutamolul se administreaz un puf de 0,1 mg;
Bronhodilatatoare parasimpaticolitice(anticolinerice):
y Antropina ± i.V. în timpul crizei, în doz de 0,5 mg;
Bronhodilatatoare parasimpaticolitice(anticolinerice):
a) Aminofilina se administreaz pe cale oral (3 ± 6 comprimate de
miofilin)
i i.V. (1 fiola de miofilin) la interval de 6 ± 8 ore;
b) Proxifilina i Diprofilina se administreaz oral, i.M. sau i.V;
Inhibitoarele degranulrii mastocitelor:
a) Cromoglicatul de sodiu (Intal, Lomudal etc.) ± 1 capsul de 4
ori/zi, la 4 ± 6 ore interval;
b) Ketotifenul se administreaz pe cale oral în gelule de 1 mg, dimineaa
i seara;
Corticoizii:
Cortizonul este un hormon secretat de stratul cortical al
glandelor suprarenale.
Tipuri de corticoizi:
a) Prednisonul ± se administreaz la început în doze mari de 50 ± 60
mg/zi, timp de 4 ± 7 zile. Doza zilnic poate fi luat în întregime la
orele 6 ± 8 dimineaa. Reducerea dozei se face pân se ajunge la 15 mg/zi.
În continuare se
reduce doza cu câte 1,5 mg t0ot la0 10 zile, pân se ajunge la 5 mg/zi.
Doza p2e0
cale oral este la început de 3 ±5
mg/zi în 4 ± 6 prize, apoi se reduce la 5 ±
mg/zi i.M. ± 25 mg/zi;
b) Metilprednisonul (Medrol, Urbasol etc.) ± în doz de 20 ± 120
mg la interval de 2 ± 4 sptmâni
c) Triamcinolon ± doza iniial este de 8 ± 40 mg/zi divizat în 4
prize. Doza se reduce treptat cu 2 mg la fiecare 2- 3 zile.
d) Hidrocortizonul hemisuccinat ± în fiole coninând 25 mg i
100 mg substan activ;
e) Dexametazonul ± 1,5 ± 3 mg/zi, dup care se scade treptat;
f) Beclometazona i Betametazona se administreaz prin
inhalare sub forma de aerosoli dozai în inspir profund, 2 ± 4 inhalaii de 2
± 4 ori pe zi.
Hiposensibilizarea specific ± injeciile se fac subcutanat.
Terapia fi zica ± educaii i exerciii respiratorii.
Fluidificantele
draje (Bisolvon): 2 risecreiei bronice
de 3 ori/zi i soluie
sau 8 ml antitusivele: Bronhexina
de 3 ori/zi.
u
Psihoterapia si medicaia psihotrop
a) Diazepam;
b) Napotom;
c) Rudotel.
17. PROFILAXIA OMULUI BOLNAV SI SANATOS

Educaia pacientului const în:
Obiective:
 informaii corecte i complete despre boal, prevenia i tratamentul ei;
 administrarea corect a terapiei;
monitorizarea bolii;

 recunoaterea momentului în care boala nu mai este controlat i aplicarea
masurilor adecvate;
 solicitarea asistentei medicale sau a serviciului de urgena
Metode:
Ó discuii individuale;
Ó demonstraii;
Ó materiale informative audio-vizuale;
Ó educaie în grup (edine interactive, ateliere de lucru);
Ó psihoterapie de grup.
ÎNGRIJIRI SPECIFICE ALE ASISTENTEI MEDICALE

II.
ACORDATE PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC
In general toti pacientii cu probleme respiratori au nevoie de

ingrijiri
privind:
1. Asigurarea conditiilor de spitalizare care se realizeaza prin:
-aerisirea saloanelor,curate fara curenti de aer,cu temperatura cuprinsa
intre 18-20 C;
-repartizarea pacientului in saloane diferite intre acuti si cronici,iar
pe cei cronici asigurarea pe cat posibil a conditiilor propice;
-lenjeria pacientiilor transpirati trebuie schimata de cate ori este
nevoie;
-pielea pacientiilor transpirati sa fie spalata cu alcool mentolat care
invioreaza circulatia periferica.
cuprinde:
2. Alimentatia
-regim hidrozaharat;
-alimentatie hipercolorica evitandu-se supraalimentarea si regimul
bogat in grasimi;
-interzicerea alcoolului si a fumatului;

3. Supravegherea f unctiilor vitale constau in :
-masura functiilor vitale si notarea in foaie de observatie(la
pacientii asmatici importanta se acorda sindromului febril)
-calmarea durerilor toracice sau junghiurilor prin aplicatii locale
calde;
-dispneea si cianoza se combate prin administrare de oxigen;
-tusea chinuitoare si durearoasa se linisteste prin administrare
de
calmante si expectorante,iar pentru usurarea eliminarii expectoratiei se
administraza fluidificante ale secretiei bronsice;
-accesele de tuse se amelioreaza prin bronhodilatoarea,iar
pentru infectiile bronsice se administreaza antibiotic;
4. cond uita de urgenta a asistentei medicale in ingrijirea

pacientului cu astm bronisc,consta in :

-pacintul sa fie asezat in pozitie semisezand;

-se supravegheaza functia respiratorie;
-se linisteste pacientul;
-se indeparteaza persoanele din jurul sau;
-i se explica cum sa respire
-i se administreaza medicamentatia de urgent;
-urmareste criza respiratorie;
-indeparteaza factori alergeni din jurul sau:
-anunta medical.
5. Ingrijirile acordate de asistenta medicala pacientul cu

astm bronsic vor fi:
-sa ajute pacientul sa respire normal;

-sa ajute sa se miste si sa aiba o pozitie de adecvata;
-sa asigre pacientului un somn suficient de odihnitor
-sa asigure igiena corporala majora si a cavitatii bucale;
-sa ajute sa-si exprime emotiile tulburarile sau opiniile;
-sa-l invete cum sa-si cunoasca starea de sanatate si cum sa aiba

grija de el insasi;
6. Scopurile urmarite de asistenta medicala la nivelul plamanilor
si ale bronhiilor sunt :
-restabilirea permeabilitatii cailor respiratorii;

-invatarea bolnavului sa tuseasca si sa expectoreze;
-aspirarea secretiilor la nevoie ;
-amelionarea starii respiratorii prin explicarea bolnavului cum
sa-si reduca activitatiile fizice;
-sa ajute pacientul sa faca gesturi utile respiratiei;
-asigura aport suficient de lichide;
-ii explica ca alcoolul si fumatul sunt interzise, sa evite zonele
aglomerate;
-diminuarea anxietati prin explicarea acestui in ce consta
boala,cum
evolueaza;
7. Supravegherea si ingrijirea specifi ca pacientului cu dispnee:
-notarea in foaia de observatie a respiratiei;
-notarea mucozitatilor;
-stabilirea culorii tegumentalor si a mucoaselor;
-aplicarea tehnicilor de ingrijire adecvate(ixigenoterapia,drenaj
postural,fizioterapia);
-administrarea si supravegherea medicamentatiei;
-pregatirea pacientului pentru explorarile specific bolii;
-precautii date de secretii,tuse necontrolate,stranut.
II.1.EDUCATIA PACINETULUI SI A FAMILIEI
Educam pacientul si familia pentru a cunoaste ca astmul bronsic este

o
boala croncica care poate fi controlata;
-respectarea tratamentului care este de lunga durata
-administrarea corecta a tratamentului prescris de medic;
-gimnastica respiratorie cu accent pe expiratie;
-inlaturarea cauzei care a determinat alergia;
-evitarea factorilor declansatori;

-un mod de viata linistit cu aer uscat cu evitarea agentilor
iritanti
pentru mucoasa respiratorie;
-vaccinari,desensebilizari,administrare de antialergice;
-recunoasterea eventualelor reactii adverse ale medicamentului;
-cunoasterea manifestarilor ce determina agravarea afectiunii;
-a evita oboseala fizica si intelectuala;
-evitarea schimburilor bruste de temperatura;
-regim alimentar hiposodat bogat in vitamine cu evitarea
constipatiei;
-reechilibrarea fondului nevrotic ;
-mentinerea echilibrului
hidroelectolitic,normalizarea
greutatii,asigurarea de K+;
-climato-terapia de altitudine (in perioadele de acalmie a bolii)
II.2.INGRIJIREA LA DOMICILIU
Protocol educative:
1) PEFmetria este o metoda ieftina,simpla,disponibila prin care se

masoara PEF(debitul expirator de varf).PEFnetria este o metoda ideala
pentru monitorizarea functiei pulmmonare la domiciliul pacientului.
2) Sunt sugestive pentru astm urmatoarele modificare ale PEF:
-cresterea PEF cu peste 15% la 15-20 minute dupa

administrarea de
bronhodildtator cu durata scurta de actiune;
-scaderea PEF cu peste 15% la 5 min dupa terminarea unui
efort nestandardizat cu durata de 6min (alergare sau
exercitiu)
-variabilitatea PEF>cu 20% in decursul unei zile
Monotorizarea functiei pulmonare la domiciliu se realizeaza

cu ajutorul
PEFmetriei si este un element obicetiv de apreciere a evolutiei
unui
bolnavului astmatic
Tehnica masuri PEF cu ajutorul PEFmetriei :
1.se aduce cursorul la 0(in partea inferioara a scalei);
2.sesta in picioare cu capul drept tinand PEFmetriei orizontal

astfel incat sa nu se impiedice in miscarea cursorului
3. se inspira adanc,se tine respiratia cateva momente si se
pune piesa
bucala in jurul ei si se expira cat mai puternic si mai
repede.Nu se introduce limba in piesa bucala!;
4. se citeste rezultatul
5. se reface masuratoarea(pasi 1-4)inca de doua ori;
6. se alege si se noteaza valoarea cea mai mare din cele
trei masuratori;
II.3. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROFILAXIE
A s is t e n t a m e d i c a l a t re b u i e sa
protective fa ta d e i n f ec ti i l e i n c r u c is a t e .B o
a i b a ca p r n o b ie ctiv m i j lo a ce le d e
l n a v i i t re b u ie i n st r u i t i a s u p r a m o d u lu i de
prevenire a imprastierii sputei in timpul tusei si asupra utilizarii
scuipatoarelor.
Protectia muncii pe sectia de pneumologie prevede purtarea

mastilor din tifon in cursul unor procedee de ingrijire ca:
-facerea patului;
-predarea lenjeriei mudare;
-recoltarea sputei
-infectii nozofaringiene;
Hainele de protective se vor schimba cat mai des,astfel se are
in
vedere:
-prevenirea infectie respiratorii;
-tratarea corecta a acesteia;
-educatia sanitara in comunitatile de copii;
-asigurarea de locuinta salubra (calduroasa fara mucegai) ;
-evitarea factorilor iritantii toxici la locurile de munca;
-la nevoie schimbarea locului de munca;
-sa practici tehnici de relaxare;
-asistenta medicala trebuie sa explice bolnavului metodele de

administrare a medicamentelor care scurteaza crizele(miofilin i.v);

-bolnavul sa fie informat asupra modului cum sa provoace
tusea si expectorarea secretiilor dupa tuse;
-i se vor explica tehnicile de diminuare a dispneei si cele de
educare a tusei.
III. PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

A CAZURILOR URMARITE
CAZUL 1
A.I are 62 de ani,este pensionar si locuieste impreuna cu sotia
sa.Are trei copii sii nepoti pe care-i iubeste foarte mult.
Pacientul a venit la spital cu o infectie respiratorie,a debutat acum

cinci zile si care s-a accentuat progresiv silind pacientul sa acuze tuse cu
expectoratie
mpruecoardsaia le,rsetdiiusnad u-,sdei sdpine 1e9 95e xcpui rasttomri eb

rocnusi c. wheezing,cefelee,agitatie,dureri
Pe diagnosticul pus la internare de astm bronsic

infectios(allergic),pacientul afirma ca a fost hipertensiv cu valori
moderate din 1995 fara a urma tratament hipotensor urmand cu
valoarea maxima 180.
CULEGEREA DE DATE
DATE FIXE
Numele si pronumele -
A.I Varsta -62
ani
Sex -masculin

Alergii -praf,fulgi,polen,acareti
DATE VARIABILE
Nationalitate -Romana
Religia -ortodoxa(crede in Dumnezeu si merge

la
biserica)
Ocupatia -pensionar(a lucrat in tamplarie 30 de ani);
Domiciliu -Bucuresti;
Conditii de locuit -Bune;

Relatii cu familia -bune (isi viziteaza copii si are grija de
nepoti);
Obiceiuri -consuma alcool in cantitati mici,prefera carnea
prajita si rantasurile,in general mancarea
foarte grasa;
ANTECEDENTE PERSONALE
Fiziologice -Gr sagv.All,Rh

Patologice -Hta 1995,astm bronsic 1995
DATE CLINICE LA INTERNARE
Constienta -prezenta;
T.A -180/90mm/Hg;
Res. -28/min;
Tem. -38.5 C;
P. -100/min;

Scaun -1/zi;
Diureza -3 mic/zi;
Greutate -75 de kg;
Inaltime -1,75m;
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Elemente de dependent
-tuse;
-cefalee;
-agitatie;
-dureri precordiale ;
-respiratie=28/min ;
-prezinta alergie;
-somn agitat ;
-oboseste repede;
-transpiratii;
Pacientul este dependent din urmatoarele nevoie prioritare:
1.NEVOIA DE A SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

RESPIRA

Problema : -dispneea;
Cauza :-obstructie nazala;
Manifestata prin:polipnee,expirati prelungite,tuse cu

expectoratie,HTA.
Obiective:-pacientul sa fie capabil sa-si regleze respiratia si circulatia in

curs de trei zile
Interventii autonome:-asezarea pacientului intr-o pozitie care sa-i

favorizeze
respiratia (poozitia ortopneica);

-asigur conditiile de micro climat;
-urmaresc functiile vitale si le notez in
F.O; Rol delegat:adminietrez -HHC 50-200 mg I.V;
-berotec 2-3 pufuri ;
-oxigenoterapie prin sonda 6-8l /min;
-nifepidin 1 tab x 3/zi;
Evaluare: -temperatura din camera este de 20 C (fara curenti

de
aer)
-pacientul altereaza pozitia care ii favorizeaza
respiratia
-evaluarea facuta pe trei zile
2. NEVOIA DE A-SI PASTR A TEMPERA TUR A IN LIMITE

NORMALE
Problema: -hipertermia 38,5 C;
Cauza : -infectia respiratorie;
Manifestata prin: -temperatura ridicata,tagumente umede;
Obiective: -pacientul sa fie capabil sa-si

regleze temperatura;
psihica; -pacientul sa aiba o stare de bine fizica si
-pacientul sa fie echilibrat
hidroelectrolitic; Interventii autonome: -aerisesc salonul;
-asigur imbracaminte lejera;
-aplic comprese reci;
-servesc pacintului cu cantitati mari de lichide;
-calculez bilantul ingesta-excreta pe 24 h
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-mentin igiena corpului;
Interventii delegate:administrez-antitermice;
-antibiotice vibramicin
200mg/zi; Evaluare: -pacientul prezinta tagumentele si
mucoasele uscate;
-pacientul ii scade temperatura;
-evaluare pe 24 h;
3.NEVOIA DE A COMUNICA
Problema: -lipsa comunicarii
eficiente; Cauza: -stresul,nelinistea;
Manifesteata prin: -teama ca nu va fi sigur de sprijinul

sotiei,aceste neavand destula putere si teama de nu se sufoca in
timpul crizei;

Obiective: -pacientul sa fie capabil sa isi exprime temerile si sa
isi
diminueze stresul si nelinistea pe trei zile;
Interventii autonome:-favorizez adaptarea pacientului la mediu;
-creez un climat de securitate,calm intelegere;
-raspund la intrebari si explic imposibilitatea

sufocarii in timpul crizei;
-facilitez contactul cu familia,ii explic familiei
pacientului necesitatea apropierii de tatal lor;
Evaluare: -pacientul este mai linistit si comunica cu

me d i c a l a s i c u f a m i li a
asistenta - ev a lu a re f ac u t a p e
sa ;
t r e i zile;
CAZUL II
B.E ,56 de ani, de profesie electrician este casatorit si locuieste cu

sotia sa intr-un apartament in conditii igienice.
N u a r e c o p ii s i a c a s t a il a fe t e az a
simte d e st u l d e s in g u r p en t r u c a n ici p r in
fo a r t e u l t( s o t ia s a n e f i in f e r ti l a ) .S e
t ii n u ma i tr a i e sc ,d a r a r e d o u a s u r o r i cu
care se viziteaza in special in zile festive.
Din istoricul relatat de pacient se constata ca a facut primele

aspecte de dispnee in 2004 dupa o baie fierbinte pe fondul unei viroze
respiratorii neglijate,atunci i se pune diagnosticul de bronsita
asmatiforma pentru care
primeste tratament fara rezultate deosebite.
In urma numeroaselor internari si a tratamentelor corespunzatoare

obtine oas atmlc ablmroines ipca suargmearna dp atrnata imn e2n0t0 p5r
icna nddis perins ainritzearrnia sri isnet esrtnabarilie fsrtec dvieangtneo.

sticul de
Ajuns la spital ,pacientul prezinta dispnee,wheezing continuu,tuse

fara expectoratie,agitatie iritabilitate si diabet zaharat fara ca pacientul sa
acuze tulburari.
CULEGEREA DE DATE
DATE FIXE
Numele si prenumele -B.E;

Varsta -56 de
ani;
Sex -masculin;
Alergii -praf,polen;
DATE VARIABILE
Nationalitatea -romana;
Religia -ortodoxa(nu este prea credincios);
Ocupatia -electrician;
Conditii de locuit -bune;
Relatii de familie -bune;
Obiceiuri -in general ii place sa manance bine,ii

plac
prajiturile si bea cafea;
ANTECENDENTE PERSONALE
Fiziologice -Gr sangv.B III,Rh+;
Patologice
-bmruolntsipitlai paosmlipait infoarzmalai
oinpe2r0a0ti4 i;n 1995
Constienta
http://slidepdf.com/reader/full/astm-bronsic-55a4d0c5c3cc2 -prezenta; 39/55
T.A -140/70mmHg;

Tem. -36 C;
Nr.de respiratii 27/min-;
P -80/min;
Scaun -1/zi;
Diureza -8 mic/zi;
Greutatea -90 kg;
Inaltimea -1.80m;
ANALIZA AI INTERPRETAREA DATELOR
Manifestari de dependent
-dispnee de tip expirator;
-tuse fara expectoratie;
-poliurie;
-polifagie;
-agitatie,iritabilitate;
-polidipsie;
-alergie;
-somn agitat.
Pacientul este dependent din urmatoarele nevoi prioritare:
1. NEVOIA DE A RESPIR A
Problema: -dispneea;
Cauza: -obstructie nazala;

Manifestata prin: -polipnee,expiratii prelungite;
Obiective: -pacientul sa fie capabil sa-si regleze

respiratia in trei zile;
Interventii autonome: -pacientul sa il asez intr-o pozitie care

sa-i
favorizeze respiratia(pozitia ortopneica);
-asigur conditiile de microclimat

corespunzator;
-urmaresc funtiile vitale si le notez in
foaia de observatie;
Interventii delegate:administrez:-miofilin 1 fiola I.V. lent;
-HHC50-100mg I.V;
-berotec 2-3 pufuri;
-oxigenoterapia;
Evaluare: -temperatura din salon este de 20 C
-pacientul alterneaza pozitia care sa-i

favorizeze respiratia;
-dupa administrarea tratamentului respiratia

este mai usoara;
-tegumentele sunt normal colorate;

-evaluare facuta pe trei zile;
2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Problema: -alimentatie neadecvata;

Cauza: -lipsa cunoasterii de sine si boala;
Manifestata prin: -consum mare de glucide si dulciuri;
Obiective: -pacientul sa cunoasca

principiile rationale in termen
de trei zile;
-sa scada in greutate in termen de 1
luna;
Interventii autonome: -invat pacientul valoarea

nutritiva a alimentelor si
necesarul caloric pentru varsta,activitatea si
inaltimea sa;
-constientizez pacientul de necesitatea tinerii

unui regim dat fiind ca are si diabet
zaharat pe langa astm bronsic;
-ii indic sa bea cat mai multe lichide ,sa

evite cafeaua,efortul fizic;
-cantaresc zilnic pacientul;
E v
pe -pac ie n t u l c u n o as te
a re s i s- a a d p a t
a l u a re :
c a r e le d es p re c e l e doua boli
r g im u lu i ;
-consuma cu placere
lapte,carne,branzeturi,fructe;
-evaluare facuta pe trei zile;
3.NEVOIA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE

SALE
Problema: -lipsa sprijinului moral si
spiritual; Cauza: -culpabilitatea;
Manifestata prin:
http://slidepdf.com/reader/full/astm-bronsic-55a4d0c5c3cc2 -negarea existentei in Dumnezeu; 42/55
-lipsa copiilor;

-grija fata de sensul vietii si al mortii;
-preocuparea pentru credinta si valoarea ei;
O b i ective: -pacientul sa-si pastreze imaginea pozitiva

de s in e ;
-pacientul sa aiba o stare psihica buna;
Interventii autonome: -sa incurajeze pacientul sa-si

exprime sentimentele de utilitate;
-planific cu pacientul activitati care sa ii

dea sentimentul de utilitate;
-caut modalitati de practicare a religiei;
-i-l pun in legatura cu un preot;
Evaluare: -pacientul accepta sa vorbeasca cu un preot;
-pacientul citeste documente religioase;
-evaluare facuta pe trei zile.
CAZUL III
M.A de 65 ani ,este pensionara si vaduva de 5 ani.Are doi copii

care sunt casatoriti.Este adusa de unul din copii la spital intr-un
stadiu clinic mai sever,prezentand semne de insuficienta respiratorie
accentuate,anxietate
,polipnee cu expectoratie prelungita si tiraj cianoza transpiratii
profunde fara tuse si expectoratie.
anteceCdeanutzea sea ceosntusit atsai nldiprosam oracsafriseic coeastred

ioapbautziiu l, pdaec iesnimtap asticidoum-siem eatsimcea.Dticina din
1997.
Ajunsa la spital pacienta este consienta si i se explica necesitatea

de a tusi si a expectora si de a ramane in stare de veche pana la
instalarea echilibrului respirator.
CULEGEREA DE DATE
DATE FIXE
Numele si prenumele -M.A;
Varsta -65 de
ani;
Sex -feminin;
Alergii -praf si polen;
DATE VARIABILE
Nationalitatea -romana;
Religia -ortodoxa;
Ocupatia -pensionara;
Conditii de locuit -bune;
Relatii de familie -bune;
Obiceiuri -mananca in general de toate dar

cu
m as ura;
-bea ca fe ;
ANTECEDENTE PERSONALE
Fiziologice -Gr.Sangv.0I,Rh+;
Patologice -apendictectomie in 1987;
-astm bronsic in 1997;

Constienta -prezenta;
T.A - 150/70 Hg;
Temp -36,5 C;
Nr.respiratii -28/min;
P -88/min;
Diureza -3 mic/zi;
Greutate -64 de Kg;
Inaltime -1,70 m ;
ANALIZA SI INTREPRETAREA DATELOR
Manifestari de dependent: -polipnee;
-cianoza;
-transpiratii profunde;
-anxietate;
-alergie;
Pacienta este dependenta din urmatoarele nevoii prioritare:
1.NEVOIA DE A RESPIR A
Problema: -dispneea;
Cauza: -obstructie nazala;
Manifestata prin -polipnee,expiratii prelungite,cianoza;
Obiective: -pacienta sa fie capabila sa-si regleze

respiratia in trei zile;
Interventii autonome: asez praecsipeinrtat iain; tr-o pozitie care sa-i

favorizeze
Interventii delegate:administrez-miofilin 2 fiole in perfuzie cu

ser fiziologic;
-HHC in doza initiala de 50 mg I.V;
-oxigen pe sonda nazala;
Evaluare: -temperatura aerului din camera este de 20 C
-pacienta nu mai prezinta cianoza si respiratia

s-a calmat;
2. NEVOIA DE A FI CURA T SI A-SI PROTEJA TEGUMENTELE

Problema: -alterarea tagumentelor;
Cauza: -stare generala alterata;
Manifestata prin: -transpiratii profunde
(diaforeza);
Obiective: -pacienta sa prezinte tegumentele

si mucoasele integre;
Intervenitii autonome:-asigur o toaleta curata a tegumentelor si a

mucoaselor
printr-o spalare partiala;
-schimb lenjeria de corp si de pat de cate

ori este nevoie;
Evaluare: -pacienta prezinta tegumentele si mucoasele

integre;
-evaluare facuta pe 24 h.
3.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI
Problema: -imposibilitatea de a dormi:
Cauza : -respiratie cu greutate,obstructie;
Manifesta prin: -anxietate,teama de sufocare in somn,teama de

boala;
Obiective: -pacienta sa beneficieaza de somn si odihna
corespunzatoare
;
Interventii autonome:-explic pacientei necesitatea de a se odihni;
-linistesc pacienta dandu-i lamuriri cu privire la

boala dansei si la riscurile ei;
Interventii delegate:administrez-rudotel 1 tab/zi;
bine Evaluare: -pacienta a colaborat cu cadrele medicale si a

dormit
-evaluare pe trei zile;
IV. ANEXE
IV.1 BRONHOSCOPIA
Defi nitie: Explo r a r e a a r b o r u lu i t r a h e o b r o
aj u t o r u l u n u i a pa r a t n u m i t
n s i c s u b v i zibilitate directa, cu
b r on h o s co p.
Scopul bronhoscopiei este:
1)diagnostic ± se executa in cazuri de tumori,supuratii

bronhopulmonare,suspiciunea unor corpi straini etc.Realizeaza observatia
directa,vizuala a mucoasei bronsice si permite prelevari de secretii si recoltari
de
probe citologice si histologice (biopsie);
2
) terapeutic
abundente ± se executa
prin aspiratie pentru
si pentru eliberarea unor
introducerea cailormedicamente
respiratorii de
in
secretii
arborele
traheobronsic.
MATERIALE NECESARE:
-bronhoscop;
-aspirator electric cu sondele respective;
-tampoane pentru porttampoane;

-pense;
-departator de gura;
-oglinda frontala sau lampa Clar;
-seringa laringiana de 5 ml;
-lampa de spirt;
-oglinda laringiana;
-tavita renala;
-masti pentru medic si asistente;
-comprese de tifon;
-substante anesteziante ( cocaina 2 ± 4%, xo;oma 2 ± 4%)
-medicamente necesare in caz de accidente;

-aparatura pentru oxigenoterapie;
-radiografiile toracale ale bolnavului si megatoscopul pus in

functie .
Pregatirea bolnavului
a) psihica;
se b) fiz ic a : E x am in a r e a s e f a c e
e x ec u t i ca m er a d e b
d i m i n e a t a p e n em a n c a t e .E x a m
r o n h o s c o p ia s e m iin t u n e c a ta , p e
i nar ea
m s
de operatie,izolata cu o saltea de cauciu,care
asigura
si confortul necesar bolnavului.
Bolnavului i se face o anestezia cu cativa ml pentru a face

gargara.
Asistenta va atrage atentia bolnavului sa tina anestezicul cat

mai mult timp in gura si apoi sa-l scuipe in tavita renala,evitand sa-l
inghita .Apoi aprinde lampa de spirt,incerca seringa laringiana cu
anestezic si o ofera
medicului.
Bolnavului i se dau cateva comprese de tifon si-l invita sa48/55
scoata limba si sa o tina afara fixata cu compresele in mana.
Introducerea bronhoscopului si examinarea propriu-zisa se
vor face in decubit dorsal,cu capul in extensie pe articulatie
atlantooccipitala,cu gura larg
deschisa.Umerii bolnavului sunt ridicati cu ajutorul unei perne tari sau a

unui sul,pana la intaltimea de 12-15 cm de la suprafata mesei.
Ingrijirea bolnavului dupa bronhoscopie.
T i m p d e 4 o r e , p a n a l a r e a p a ri t i a
anestez i a te ,e l s e v a a b t i n e d e l a o r i c e a l i m
se n s i b ilitatii complete a mucoaselor
en ta t i e .
De asemanarea,timp de 2-3 zile primeste un regim de curatare a

laringelui (lichide si alimentare pasate) din cauza iritatiei traumatice
cauzate de tubul
bronhoscopului.
Incidente si accidente
1. -dureri in gura;
2. -disfagie sau afagie;
3. -dureri retrosternale;
4. -cefalee;
5. -tahicardie;
6. -insomnie;
7. -tuse
8. -expectoratie;
9. -stare subfebrila;
10.-intoxicatii de diferite grade cu
cocaina; 11. -leziuni ale
mucoasei bucale;
12. -hemoragii.
IV.2 DETERMINAREA VOLUMELOR RESPIR ATORII
Dupa o respiratie obisnuita de 20 ± 30 de secunde,bolnavul este

solicitat sa faca o insipiratie completa urmata imediat de expulzarea49/55
maximala a aerului din plamani.Se repeta respiratia maximala de mai
multe ori pana se obtin trei valori cu factorul de conversiune al
aparatului.Valorile obtinute in ml de aer se
corecteaza la temperatura corpului, presiunea atmosferica si saturatia cu

vapori de apa (BTPS).
Analizand curbele obtinute se pot calcula urmatoarele valori
 capacitatea vitala a plamanilor (alcatuita din trei valori):

 volumul curent;
 volumul inspirator de rezerva sau aerul complementar;

 volumul expirator de rezerva
 capacitatea inspiratorie;
 volumul ventilatiei de repaus sau debitul ventilator pe minut;

 consumul de oxigen pe minut;
 in raportul cu debitul ventilator/min,consumul de O2
poate fi exprimat sub forama unor indici de eficienta;
-echivalentul ventilator al O2;

-coeficientul de utizilare O2
 volumul expirator maxim pe secunda(VEMS)
 capacitatea reziduala functionala;
 volumul rezidual
 capcaitatea pulmonara totala.
IV.3 ANALIZA GAZELOR DIN SANGE
Determinarea cantitatii de oxigen din sange se pot face chimic sau

fizic.
Pentru metoda chimica se utilizeaza procedeul Van Slike si
Peters din sangele venos si arterial.Recoltarea sangelui se face evitand
contactul cu aerul atmosferic.
Pentru metoda fizica se utizileaza oximetria.Aparatele utilizate in

acest scop (numite oximetre) determina gradul de saturatie al sangelui
obtinut pe cale nesangeranda.
IV.4 RECOLTAREA SPUTEI

Sputa pentru examinarile de laborator se recolteaza dimineata pe
nemancate, cand bolnavul o elimina in cea mai mare cantitate si
nemestecata cu resturi de alimente.Inainte de a o expectora,bolnavul
trebuie sa-si clateasca gura si faringele cu apa.Recoltarea se face in vase
de sticla cu gura larga,pahara, cutii Petrii sau in scuipatoare speciale,
avand grija sa nu se murdareasca exteriorul vasului.Aceste vase
trebuie sa fie bine spalate ,uscate sii sa contina substante antiseptice
Colectarea sputei se incepe prin educarea bolnavului in sensul de

a nu inghiti sputa,de a nu o imprastia ,a nu o scuipa in
batista,servetele de hartie etc.,ci numai in vasul pe care il primeste in
acest scop de la asistenta.
Adunarea sputei se face timp de 24 de ore.Pentru determinari
catitative se utizilizeaza vase gradate,acoperite cu placi de stica.In vas se
va turna o cantitate fixa de substanta dezinfectanta,ca solutie de lizol 55
sau pergrament de potasiu etc. (100 g) care trebuie apoi scazuta din
catitatea totala din vas.Aceasta va impiedica sputa sa adere in fundul
si peretii vasului.
Daca sputa se aduna pentru apecierea aspectului calitativ atunci este

bine sa fie expectorata in scuipatoarea emailate cu capac care inainte de
utilizare vor
fi bine curatite.
substanta In acest
din vas,care arcaz nu denatura
putea este voie aspectul
sa se adauge nici o alta
sputei.
IV. 5 ADMINISTRA REA OXIGENULUI
Tehnici
1)Aspirarea directa a oxigenului din balon
De robinetul baonului se recordeaza un tub de cauciu care se termina
printr-o piesa tubulara de ebonita.Capatul liber al acestui tub se introduc in gura
bolnavului sau intr-una din nari,se deschide robinetul si se comprima
usor
balonul.
2) Administrarea intranazala prin sonda Nelaton
Se introduce intr-una din narile bolnavului o sonda fiarta,pana

la o adancime de 6-8 cm , pana cand varful sondei apare in faringe.Sonda
se fixeaza cu leucoplast si se recordeaza la sursa de oxigen.
3) Ochelarii de oxigen
Reprezinta un dizpozitiv format din 2 tuburi subtiri de
cauciu,prevazut cu cate o oliva de stica sau ebonita la capete care se
introduce in vestibulul foselor nazale.Se fixeaza pe fata bolnavului ca niste
ochelari.
4) Masca de oxigen
Masca este confectionata dintr-un material de plastic si se fixeaza pe fata
bolnavului cu ajutorul unor benzi.Pe margini este prevazuta cu o garnitura
pneumatica izolatoare de cauciuc care,dupa aplicarea mastii pe fata,va fi
umflata.
5) Administrarea oxigenului prin palnie:
Tubul subtire al palniei se recoreaza prin intermiediul

umidificatorului cu o conducta de cauciu la reductorul de presiune al
pompei de oxigen,iar partea lata se aplica pe fata bolnavului.
6) Cortul de oxigen:
Este format dintr-un material plastic transparent,care acopera patul in
intregime fiindaerul
face sa circule sustinut de un suport
in interiorul metalic.Este
lui si-l prevazut electric,care
raceste la temparatura de la sursa
de oxigen.Se
administreaza un gaz 50-60% care va trebui masurat regulat.Este
prevazut cu un ventilator.
Aparatul de respiratie artificiala:
7)
Prin acest aparat bolnavul se intubeaza cu o sonda orotraheala,se
cupleaza la aparatul de respiratie artificiala care suplineste functia
respiratorie a
bolnavului.
In plamanul bolnavului aerul ramane pasiv.
IV.6 INHALAREA DE AEROSOLI

Aerosolii
Reprezinta un amestec de gaz cu un medicament dispersat in

particule sferice de ordinul micronilor,amestec cu proprietatile fizico-
chimice identice cu acelea ale sistemelor coloidale.

Prin aerosoli se pot introduce in organism,prin depunerea lor pe
surafata
cailor respiratorii, anitibiotice,substante antesteziante, antialergice,
bronhodilatatoare,hemostatice
vaccinuri,vitamine,fluidificante,expectorante etc,.cu scopul de a actiona
local
sau dupa desorbtia lor,general.
Din cantitatea de aerosoli patrunsa in caile respiratorii:
47 25%se elimina prin expiratie;
48 35% se depune in caile respiratorii superioare si
mijlocii; 49 40%ajunge pana la alveolele
pulmonare
Tratamentul cu aerosoli nu necesita pregatirea prealabila a bolnavului
in
functie de amboulinutilizat,asistenta
regleze respiratia va explica bolnavului
cursul tratamentului,facand cumambou
inspiratia prin sa-si
si expiratia in
afara acestuia.
Se umple rezervorul generatorului cu medicamentul dizolvat in

apa distilata,se regleaza aparatul de incalzire la temperatura dorita si
se aplica amboul pe fata bolnavului.Bolnavul va fi asezat in pozitie
sezand sau semisezand.
V. BIBLIOGR AFIE
,,Anatomia i f iziologia omului´ ± I.C. Voiculescu, I.C. Petricu

± editura Medical, Bucureti 1971;
,,Tehnica în grijirii bolnavului´, ediia a IV-a, vol. I, vol. II ± Dr.
Carol Moze ± editura Medical, 1978;
,,Urgenele medicale´ ± Florian Chiru, Crin Mrcean, Sorin
Simion, Elena Iancu ± editura RCR Print, Bucureti 2003;
,,Manualul de medicin intern pentru cadre medii´ ± sub
redacia C. Borundel ± editura Medical, 1979;
,,Medicina intern´ vol.I ± sub redacia Acad. Prof. Dr. I.
Bruckner ± editura Medical, Bucureti 1979;
,, Actualiti în diagnosticul i tratamentul astmului bronic
cronic´ ± sub coordonarea Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu ;
,, Tratat de clinic i patologie medical´ ± vol. I, - Prof. Dr. Ion
Iliescu ± editura Didactic i pedagogic, 1993
5/12/2018 ASTM BRONSIC -
slidepdf.com

Astm Bronsic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Astm Bronsic

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

5/12/2018 ASTM BRONSIC - slidepdf.

I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

Bolile respiratorii reprezint o problem de sntate public deosebit,

metabolismului, rezult din îmbinarea activitii a trei sisteme

Astmul bronsic este o boala cronica,obstructiva si difuza a

I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A

y cile respiratorii superioare, formate din cavitile nazale i faringe;

I.2. CAVITATEA NAZAL

Cavitatea nazal este împrit de septul nazal în dou caviti

Nasul este o proeminen situat pe linia median a fetei, care pe

Cavitile nazale sunt subîmprite de o creast de perete lateral denumita

unul anterior, denumit vestibul nazal care se întinde de la orificiul

nasi pân la coane.

Sinusurile paranazale sunt caviti perechi, pline cu aer, situate în oasele

Vascularizaia i inervaia cilor nazale

Vascularizaia se produce cu ajutorul ramurilor arterei carotide

Laringele primete sânge prin artera tiroidian superioar i de la

I.5. TRA HEEA I BRONHIILE

Traheea cervical vine în raport anterior cu istmul glandei

jugular intern i nervul vag. Posterior

Scheletul cartilaginos este format din 16-20 de inele

2) Muchiul traheal este format din fibre transversale care se

3) Submucoasa este bogat în esut elastic.

4) Mucoasa traheal este format dintr-un epiteliu pseudo-

Bronhiile principale dreapt i stâng continu cile respiratorii

Bronhia principal dreapt este mai scurt decât cea stâng ± 5

Structura bronhiei principale este similar cu cea a traheei.

Plmânul drept i plmânul stâng sunt situai în torace, de o

Mediastinul este o poriune a toracelui cuprins între stern

G r eutatea plmânilor la adult este de 1.3 00g (600g ± stângul i

Vârful plmânului depete perechea I de coaste i ajunge la baza

Faa costal vine în raport cu coastele. Pe faa costal a plmânului

La nivelul plmânului drept, pe faa costal a acestuia, de la

Plmânul este format din uniti anatomice i funcionale dup

Lobulii pulmonari care sunt separai între ei prin fisuri sau

Fiecare lob pulmonar este format din segmente.

Segmentul pulmonar este i o unitate chirurgical a

 inferior are 5 segmente: apical al lobului inferior, antero-bazal,

 inferior are 4 segmente: apical al lobului inferior, antero-bazal,

Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spaial au i ei,

Dup ce au trecut de hil, bronhiile principale se împart în bronhii

B ro n h i ile supralobulare ptrund în lobuli unde devin

Bronhiile respiratorii se continu cu canalele alveolare ale cror perei se

Alveolele pulmonare au forma unor mici saci plini cu aer care

Celulele epiteliale alveolare au rol respirator i fagocitar.

Vascularizaia este dubl:

Artera pulmonar duce la inim sânge venos, încrcat cu CO2.

2) nutritiv ± aparine marii circulaii. Este reprezentat de

Artere bronice se desprind din artera toracic, iar venele

I.8. MECANICA RESPIRA TORIE

1) Inspiraia este un proces activ, care const în mrirea brusc a

2) Expiraia este un proces pasiv, toracele revenind la dimensiunile

Expirul se realizeaz datorit elasticitii esutului toraco-pulmonar.

Schimburile gazoase dintre mediul exterior i plmâni constituie

Peste volumul de aer curent, o inspiraie maxim poate introduce

Suma acestor trei volume expiratorii (aer curent, aer complementar

Debitul ventilator de repaus (V) reprezint cantitatea de aer

Volumul de aproximativ 1.500 cm3 aer care rmâne in plmân

În alveole rmâne un volum de } 200 cm3 denumit aer minimal.

Echivalentul ventilator al oxigenului reprezint volumul de aer

Coeficientul de utilizare al oxigenului reprezint cantitatea de

Capacitatea pulmonara total reprezint suma capacitii vitale

Acest schimb se realizeaz prin procesul de difuziune al

Difuziunea reprezint tendina moleculei unui gaz de a se deplasa

a) gradientul de presiune parial a gazelor din aerul alveolar i din