BIOLOGIE VIII

Lecții adaptate pentru elevii cu CES

din Manualul de BIOLOGIE, clasa VIII-a,
autori: Dana-Alexandrina Grasu, Jeanina Cîrstoiu,
Editura LITERA

UNITATEA 1

În l e c ț i i l e p r e z e n t a t e î n a c e a s tă u n ita te , v e i a v e a u r m ă to a r e l e
cerințe:

S c r i e î n c a i e t u l d e b i o l o g i e , p e f o a i a c u l i n i i , ti tl u l și d ef in ițiil e
colorate cu galben.
( A c e s t e a s u n t i n f o r m a ț i i l e p e c a r e tr e b u i e s ă l e î n v e ți p en tru n o tă . )

Exercițiu practic
( d e s e n e a z ă , m o d e l e a z ă e t c .)

Citește textul
(în clasă sau acasă)
 1. Ereditatea și variabilitatea
sau
Moștenirea genetică și diferențele dintre oameni

S c r i e î n c a i e t u l d e b i o l o g i e , p e f o a i a c u l i n i i , ti tl u l și d ef in ițiil e
colorate cu galben.
( A c e s t e a s u n t i n f o r m a ț i i l e p e c a r e tr e b u i e s ă l e î n v e ți p en tru n o tă . )

Ereditate = moștenire genetică = copiii moștenesc de la părinți

anumite însușiri, prin ADN.

Variabilitate = diferențe dintre oameni = copiii nu sunt identici

cu frații lor, cu părinții lor sau cu alți oameni.

G e n e t i c a = ș t i i n ț a c a r e s t u d i a z ă c e î n s u ș i r i m o ș t e n e s c c o p i i i d e la
părinți.

Exercițiu practic
( d e s e n e a z ă , m o d e l e a z ă e t c .)

C a u t ă f o t o g r a f i i c u r u d e l e t a l e , l a d i f e r i t e v â r s t e . E x i s t ă a s e m ă n ă ri?
Există deosebiri?
D a c ă n u a i g ă s i t f o t o g r a f i i c u r u d e l e t a l e , c a u t ă f o t o g ra fii c u a lt e
familii și găsește asemănările și deosebirile.

02
 2. Materialul genetic

2.1. Ce este materialul genetic?

Citește textul
(în clasă sau acasă)
C o p i i i s e a m ă n ă c u p ă r i n ț i i l o r ș i , d e s e o r i , c u b u n i c i i l o r. A s e m ă n a re a
d i n t r e r u d e e s t e d a t ă d e o s u b s t a n ț ă s p e c i a l ă , p e c a re , pro ba bil, a i
î n t â l n i t - o î n f i l m e l e p o l i ț i s t e : A D N. S u b f o r m a u n o r m o l e c u l e d e
d i f e r i t e m ă r i m i , a c e s t A D N e s t e m o ș t e n i t d e c o p i l d e la pă rin ț ii lu i.
A D N - u l s e a f l ă î n n i ș t e p a c h e ț e l e n u m i t e c r o m o z o m i, c a r e p o t f i
văzuți la microscop.

S c r i e î n c a i e t u l d e b i o l o g i e , p e f o a i a c u l i n i i , ti tl u l ” M a teria l u l
genetic” și următoarele rânduri.
( A c e s t e a s u n t i n f o r m a ț i i l e p e c a r e tr e b u i e s ă l e î n v e ți p en tru n o tă . )

M a t e r i a l u l g e n e t i c = A D N d i n c r o m o z o m i = s u b s t a n ț e m o ș t e n it e
din celulele părinților.

Exercițiu practic
( d e s e n e a z ă , m o d e l e a z ă e t c .)

D e s e n e a z ă î n c a i e t u l d e b i o l o g i e , p e f o a i a a l b ă , f o r m e le de m a i j o s .
S c r i e c u v i n t e l e ș i u n e ș t e - l e p r i n s ă g e ț i c u f o r m e l e d i n de s e n .

03
 2.2. Alcătuirea unui cromozom

Exercițiu practic
( d e s e n e a z ă , m o d e l e a z ă e t c .)

Folosește plastilină sau

alte materiale, pentru a
face modele de cromozomi,
ca în imaginea alăturată.

S c r i e î n c a i e t u l d e b i o l o g i e , p e f o a i a c u l i n i i , ti tl u l și d ef in ițiil e
colorate cu galben
( A c e s t e a s u n t i n f o r m a ț i i l e p e c a r e tr e b u i e s ă l e î n v e ți p en tru n o tă . )

C r o m o z o m i = p a c h e ț e l e f o a r t e m i c i , î n f o r m ă d e f u n d ă , c a r e c o n ț in
ADN.

Genă = parte mică din cromozom; la plural, gene, la fel ca și

cuvântul „geană”.

Model de cromozom

04
 2.3. Alcătuirea ADN-ului

Exercițiu practic
( d e s e n e a z ă , m o d e l e a z ă e t c .)

Folosește paie de plastic și

bandă adezivă pentru a face
un ADN ca în imagine. Și
ADN-ul din celule arată ca o
s c a r ă r ă s u c i t ă , d a r e s t e f o a r te
mic.

S c r i e î n c a i e t u l d e b i o l o g i e , p e f o a i a c u l i n i i , ti tl u l și d ef in ițiil e
colorate cu galben
( A c e s t e a s u n t i n f o r m a ț i i l e p e c a r e tr e b u i e s ă l e î n v e ți p en tru n o tă . )

A D N = s u b s t a n ț ă p r i n c a r e s e m o ș te n e s c în s u ș ir i d e la p ă r i n ți l a
c o p i i ; a r e f o r m ă d e s c a r ă r ă s u c ită .

Model al moleculei de ADN

din piese de plastic

05
 3. Transmiterea materialului genetic
sau
Moștenirea genetică

3.1. Cum moștenim materialul

genetic de la părinți?

A . C â ț i c r o m o z o m i m o ș t e n i m d e l a p ă r i n ți ?

Citește textul
(în clasă sau acasă)
P r i m a d a t ă , c o r p u l t ă u a f o s t f o r m a t d in tr -o c e lu lă , de v r e o c i n c i o r i
m a i m i c ă d e c â t u n m i l i m e tr u . Ia o r ig lă ș i v e z i c â t d e m i c e s te u n
m i l i m e t r u ( m m ) . P e n t r u f o r m a r e a a c e s te i c e lu le , f ie c a r e p ă r i n te a
pus câte o celulă din corpul său:

Mama: o celulă rotundă,

mare, cu 23 de cromozomi.
T a t ă l : o c e l u l ă f o a r t e m i c u ță ,
cu o codiță, tot cu 23 de
cromozomi.

D a c ă p r i m a c e l u l ă d i n c o r p u l tă u a r e z u lta t d in u n i r e a c e l o r d o u ă
c e l u l e a l e p ă r i n ț i l o r , c a l c u le a z ă c â ți c r o m o z o m i s u n t î n a c e a s tă
celulă: 23 + 23 = ?

T o a t e c e l u l e l e d i n c o r p u l tă u s -a u f o r m a t d in a c e a s t ă p r i m ă c e l u l ă .
M a i î n t â i , s - a u f o r m a t d o u ă c e lu le , a p o i p a tr u ș i a ș a m a i d e p a r te ,
p â n ă l a u n n u m ă r f o a r t e m a r e d e c e lu le . A c e s te c e l u l e a u ș i e l e
a c e l a ș i n u m ă r d e c r o m o z o m i c a p r im a c e lu lă d in c o r pu l tă u .

S c r i e î n c a i e t u l d e b i o l o g ie , p e f o a i a c u l i n i i , ti tl u l ș i u rm ă to a rel e
rânduri
( A c e s t e a s u n t i n f o r m a ț i i l e p e c a r e tr e b u i e s ă l e î n v e ți p en tru n o tă . )

C e l u l e l e d i n c o r p u l u n u i o m a u c â te 4 6 d e c r o m o z o m i.
A c e s t e c e l u l e p r o v i n d i n p r im a c e lu lă , c a r e a a v u t și e a 4 6 d e
cromozomi.
P r i m a c e l u l ă a p r i m i t 2 3 d e c r o m o z o m i d e la m a m ă ș i 23 d e
cromozomi de la tată.

06
 B . C r o m o z o m i i f e t e l o r ș i c r o m o z o m i i b ă i e ți l o r

Citește textul
(în clasă sau acasă)

Î n c ă d i n c o p i l ă r i e p o ț i s ă v e z i d e o s e b ir i în tr e f e te ș i b ă i e ți . A c e s te
d e o s e b i r i s u n t t o t m a i c la r e p e m ă s u r ă c e c o p i i i c r e s c . Ș i
c r o m o z o m i i m o ș t e n i ț i d e l a p ă r in ți d a u a c e s te d e o s e b i r i :

fetele moștenesc de la ambii părinți câte un cromozom X;

b ă i e ț i i m o ș t e n e s c d e l a m a m ă u n c r o m o z o m X ș i de la t a t ă
cromozom Y.

S c r i e î n c a i e t u l d e b i o l o g i e , p e f o a i a c u l i n i i , u r m ă to a r e l e râ n d u ri
( A c e s t e a s u n t i n f o r m a ț i i l e p e c a r e tr e b u i e s ă l e î n v e ți p en tru n o tă . )

F e t e l e ș i b ă i e ț i i a u c r o m o z o m i a s e m ă n ă t o r i , d a r ș i c ro m o z o m i
diferiți.
F e t e l e a u î n c e l u l e c r o m o z o m i i X X ( ș i î n c ă 4 4 d e c r o m o z o m i) .
B ă i e ț i i a u î n c e l u l e c r o m o z o m i i X Y ( ș i î n c ă 4 4 d e c r o m o z o m i) .

07
 3.2. Însușiri mai „tari” și însușiri
mai „slabe”

Citește textul
(în clasă sau acasă)

Î n t r - o f a m i l i e s e p o t n a ș t e c o p i i c a r e a r a t ă d i f e r i t d e pă rin ț ii ș i de
f r a ț i i l o r . A c e l e î n s u ș i r i d i f e r i t e a u a p ă r u t d i n a c e le bu c ă ț e le de
c r o m o z o m i ( g e n e ) c a r e a u r ă m a s a s c u n s e î n A D N - u l pă rin ț ilo r.
A c e s t e î n s u ș i r i n u s - a u v ă z u t l a p ă r i n ț i , d e c i a u f o s t m a i s la be de c â t
î n s u ș i r i l e m a i t a r i d i n A D N - u l l o r . D e a c e e a , u n i i c o pii s e a m ă n ă m a i
mult cu bunicii lor, decât cu părinții.

Însușiri „tari”: sânge cu Rh pozitiv, păr creț

Însușiri „slabe”: sânge cu  Rh negativ, păr drept

S c r i e î n c a i e t u l d e b i o l o g i e , p e f o a i a c u l i n i i , u r m ă to a r e l e râ n d u ri
( A c e s t e a s u n t i n f o r m a ț i i l e p e c a r e tr e b u i e s ă l e î n v e ți p en tru n o tă . )

C o p i i i c a r e m o ș t e n e s c î n s u ș i r i „ t a r i ” s e a m ă n ă c u p ă r i n ț ii.
C o p i i i c a r e m o ș t e n e s c î n s u ș i r i l e „ s l a b e ” d i n A D N - u l pă rin ț ilo r,
seamănă mai mult cu bunicii.

Trei generații

08
 3.3. Însușiri normale și însușiri de
boală genetică

Citește textul
(în clasă sau acasă)

Î n s u ș i r i l e n o r m a l e p o t f i c â t e d o u ă s a u m a i m u l t e d e do u ă :
P o t s ă a p a r ă ș i î n s u ș i r i î n t r e c e l e t a r i ș i c e l e s l a b e , d e e x e m plu , pă r
ondulat (nici creț, nici drept).
Pot să apară mai mult de trei însușiri: grupele de sânge 0, A, B, AB.

Î n s u ș i r i l e d e b o a l ă g e n e t i c ă a u a c e l e a ș i r e g u l i . B o a la g e n e t ic ă e s t e
d a t ă d e o s c h i m b a r e s a u d e u n d e f e c t d i n A D N : o g e n ă de fe c t ă , u n
cromozom defect, un cromozom în plus sau în minus.

B o l i p r o d u s e d e o g e n ă d e f e c t ă : a l b i n i s m ( p i e l e f o a r t e a lbă ș i pă r a lb) ,
d e g e t e î n p l u s , d a l t o n i s m ( n u v e z i u n a s a u m a i m u l t e c u lo ri) .

B o l i l e c u c r o m o z o m i î n p l u s s a u î n m i n u s : D o w n ( c o p iii a u o c h ii o blic i
și gândesc mai încet).

Copil cu albinism Deget în plus

S c r i e î n c a i e t u l d e b i o l o g i e , p e f o a i a c u l i n i i , u r m ă to a r e l e râ n d u ri
( A c e s t e a s u n t i n f o r m a ț i i l e p e c a r e tr e b u i e s ă l e î n v e ți p en tru n o tă . )

P e n t r u o a n u m i t ă î n s u ș i r e , p o t f i d o u ă , t r e i s a u m a i m u lt e
variante.
C e l e m a i m u l t e î n s u ș i r i s u n t n o r m a l e , i a r p u ț i n e î n s u ș iri s u n t de
boală genetică.
B o l i l e g e n e t i c e a l e c r o m o z o m i l o r X ș i Y a p a r m a i d e s la bă ie ț i.

09
 3.4. Modificarea ADN-ului

3.4.1. Cum se modifică ADN-ul?

S c r i e î n c a i e t u l d e b i o l o g i e , p e f o a i a c u l i n i i , u r m ă to a r e l e râ n d u ri
( A c e s t e a s u n t i n f o r m a ț i i l e p e c a r e tr e b u i e s ă l e î n v e ți p en tru n o tă . )

ADN-ul poate să se schimbe din cauza:

m e d i u l u i d e v i a ț ă : s u b s t a n ț e p e r i c u l o a s e d i n a p ă s a u din a e r,
radiații (pe care nu le vezi și nici nu le simți)
u n o r o b i c e i u r i a l e o a m e n i l o r : f u m a t , d r o g u r i , a l c o ol, m â n c a re
nesănătoasă.

Aceste schimbări din ADN se numesc mutații.

Citește textul
(în clasă sau acasă)

U n e o r i , A D N - u l u n u i c o p i l s e s c h i m b ă d i n c a u z a o bic e iu rilo r
p ă r i n ț i l o r l u i , c a r e f u m e a z ă s a u b e a u a l c o o l s a u c o n s u m ă dro g u ri.
A l t e o r i , n u s e ș t i e e x a c t c e a m o d i f i c a t A D N - u l u n u i o m , m a i a le s
pentru că efectul se vede mai târziu.

3.4.2. Efectul schimbării ADN-ului

S c r i e î n c a i e t u l d e b i o l o g ie , p e f o a i a c u l i n i i , ti tl u l ș i u rm ă to a rel e
rânduri
( A c e s t e a s u n t i n f o r m a ț i i l e p e c a r e tr e b u i e s ă l e î n v e ți p en tru n o tă . )

Mutațiile pot să fie de mai multe feluri:

1) care se moștenesc; 2) care nu se moștenesc.
1 ) f o l o s i t o a r e ( f o a r t e r a r ) ; 2 ) d ă u n ă t o a r e ( p r o d u c b oli g e n e t ic e
sau cancer); 3) cu efect care nu se vede.

10