Sunteți pe pagina 1din 15

CURSUL V+VI

INCIDENTE PRIVIND CURSUL EXECUTĂRII SILITE

Vor fi analizate doar:


1. prescripția dreptului de a obține executarea silită;
2. suspendarea executării silite și
3. perimarea executării silite.

Celeltalte incidente ce pot apare in cursul executarii silite NU sunt cerute la examen!

I. PRESCRIPȚIA DREPTULUI DE A OBȚINE EXECUTAREA SILITĂ

1. N i e Sedi a e iei. Caracterul normelor


N i e - este sanc iunea care constă în stingerea, în condi iile stabilite de lege, a dreptului de a obține executarea
silită neexercitat în termenul prevăzut de lege.
- prescripția dreptului de a obține executarea silită este o prescrip ie de sine stătătoare, care priveşte
posibilitatea de a ob ine executarea silită a unui titlu ce obligă la a da, a face sau a nu face, corespunzător
obiectului obliga iei.
Sediul - prescrip ia dreptului de a ob ine executarea silită este reglementată la art. 706-711 C.proc.civ.
materiei - prevederile Codului de procedură civilă se completează cu cele ale Codului civil privitoare la prescrip ia
extinctivă, care constituie dreptul comun în materia prescrip iei extinctive.
Caracterul Regula
normelor care - prescripția dreptului de aobține executarea silită este o instituție de ordine privată.
eg e e ea ă C eci e
e c i ia - numai de persoana interesată poate invoca beneficiului prescrip iei dreptului de a ob ine executarea
dreptului de a silită în cursul executării silite, inclusiv pe calea contesta iei la executare - art. 707 alin. (1) C.proc.civ.
bi e - organul de executare căruia i se prezintă un titlu executoriu, după împlinirea termenului de prescrip ie,
executarea nu poate să refuze punerea în executare a acestuia.
ii ă - instan a competentă nu poate să respingă, pentru acest motiv, cererea de încuviințare a executării
silite.

2. Efec e c i iei d e i de a b i e e ec a ea i i ă
Efectul - pierderea caracterului executoriu al înscrisului care constituie titlu executoriu - art. 707 alin. (2)
e c i iei C.proc.civ.
dreptului de a - prescrip ia dreptului de a ob ine executarea silită nu împiedică executarea voluntară a obliga iei de către
bi e debitor - art. 2506 alin. (3) C.civ.
executarea
ii ă
C eci e - în măsura în care dreptul la ac iune nu s-a prescris sau este imprescriptibil, creditorul poate ob ine un
juridice nou titlu executoriu.
- în cazul titlurilor executorii altele decât hotărârile judecătoreşti sau arbitrale, creditorul va putea
declanşa un litigiu pe fond, în care să solicite obligarea debitorului la executarea obliga iei, în acest litigiu
înscrisul care şi-a pierdut puterea executorie putând fi folosit ca mijloc de probă.
- în cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, creditorul poate ob ine un nou titlu executoriu, pe calea
unui nou proces, fără a i se putea opune excep ia autorită ii de lucru judecat - art. 707 alin. (2) teza a II-a

1
C.proc.civ. În acest al doilea proces, nu se repune în discu ie fondul dreptului dedus judecă ii, deoarece
se opune aspectul negativ al autorită ii de lucru judecat a hotărârii care şi-a pierdut puterea executorie. În
schimb, în acest proces se valorifică aspectul pozitiv al autorită ii de lucru judecat, care permite păr ii care
a câştigat de a se prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea rămasă definitivă într-o nouă judecată care
are ca obiect ob inerea obligării debitorului de a executa obliga ia la care a fost condamnat anterior prin
hotărârea care şi-a pierdut puterea executorie. În noul proces, debitorul va putea opune creditorului
apărări referitoare la stingerea obliga iei, precum plata, compensa ia legală etc., intervenite ulterior
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti sau arbitrale care şi-a pierdut puterea executorie prin
împlinirea termenului de prescrip ie a dreptului de a ob ine executarea silită.
3. Te e de e c i ie
Termenul - dreptul de a ob ine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel - art. 706
general alin. (1) teza I C.proc.civ.
- în lipsa unei dispozi ii contrare exprese, termenul general, de drept comun, se aplică în cazul executării
silite a titlurilor executorii, indiferent dacă acestea se referă la drepturi patrimoniale sau nepatrimoniale.
Termene - în cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescrip ie este de 10 ani - art. 706
speciale alin. (1) teza a II-a C.proc.civ. Acest termen de prescrip ie se aplică atât în materia drepturilor reale
imobiliare, cât şi în cea a drepturilor reale mobiliare.
- alte termene speciale de prescrip ie a dreptului de a ob ine executarea silită în cazul unor drepturi
patrimoniale:
termenul de prescrip ie de 5 ani aplicabil crean elor fiscale, inclusiv celor provenite din amenzi
contraven ionale (art. 215 C.proc.fisc.)
termenul de prescrip ie de 7 ani aplicabil în cazul executării crean elor preluate de Autoritatea pentru
Administrarea Activelor Statului [art. 13 alin. (5) din O.U.G. nr. 51/1998 privind valorificarea unor active
ale statului, republicată1] etc.

4. Cursul e c i iei d e i de a b i e e ec a ea i i ă
Inceputul Regula
e c i iei - începutul termenului de prescrip ie este marcat de momentul în care se naşte dreptul de a ob ine
executarea silită - art. 706 alin. (2) teza I C.proc.civ.
- în cazul titlurilor care nu se ob in în urma unei proceduri jurisdic ionale contencioase, dreptul de a ob ine
executarea silită se naşte din momentul eliberării sau întocmirii titlului executoriu, de la acest moment
începând să curgă prescrip ia. Prin excep ie, în materie fiscală, dreptul de a ob ine executarea silită a
crean elor fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere
acest drept - art. 215 C.proc.fisc.
- titlurile reprezentate de hotărâri ale organelor cu atribu ii jurisdic ionale, altele decât hotărârile
judecătoreşti şi arbitrale, pot fi puse în executare de la data rămânerii definitive, fie prin neatacarea lor în
fa a instan ei judecătoreşti competente, fie prin respingerea căii de atac prevăzute de lege (art. 635 teza
a II-a C.proc.civ.) În primul caz, hotărârea rămâne definitivă la data expirării termenului de exercitare a căii
de atac prevăzute de lege, iar în cel de-al doilea, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de
respingere a căii de atac respective.

E ce ia
- în cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescrip ie începe să curgă de la data rămânerii
lor definitive - art. 706 alin. (2) teza a II-a C.proc.civ.
- data la care hotărârea judecătorescă devine definitivă este :
în cazul hotărârilor care de la început nu pot fi atacate cu apel sau cu recurs, data pronun ării.
în cazul în care hotărârile susceptibile de apel și/sau de recurs :
1. data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului, în cazul în care calea de atac nu a fost
exercitată sau apelul, respectiv recursul au fost respinse ca tardive.

1 M. Of. nr. 948 din 24 decembrie 2002.

2
2. b) data pronun ării hotărârii în apel sau, după caz, în recurs, dacă a fost exercitată calea de atac.
3. c) data pronun ării hotărârii în apel sau, după caz, în recurs, în cazul perimării apelului sau recursului,
a retragerii căii de atac de reformare.

- în cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale definitive care prevăd un termen de gra ie, prescrip ia începe
să curgă de la expirarea termenului stabilit pentru executare, iar în cazul în care creditorul solicită instan ei
să constate că debitorul este decăzut din termenul de gra ie, din cauza împrejurărilor la care se referă
art. 675 C.proc.civ., prescrip ia începe să curgă de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care instan a a
constatat decăderea din acel termen.
Suspendarea N i e
e c i iei - constă în oprirea temporară a curgerii ei, pe timpul cât durează cauza suspendării. - art. 708 alin. (2)
C.proc.civ.

Justificare
- fa ă de caracterul prescrip iei, ce apare şi ca o sanc iune ce intervine pentru culpa titularului dreptului la
ac iune care, din neglijen ă sau pasivitate, nu îşi exercită dreptul în timp util, producerea efectelor
prescrip iei nu îşi mai găseşte justificarea în situa iile în care inac iunea nu i-ar putea fi imputată titularului
dreptului la ac iune, ea fiind datorată unor cauze care l-ar împiedica să îşi exercite dreptul, deci unor
obstacole – de ordin material, juridic sau moral – în exerci iul dreptului la ac iune.

Ca e e de e da e a e c i iei - art. 708 alin. (1) C.proc.civ.


- în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescrip ie a dreptului material la ac iune
(a dreptului de a ob ine obligarea pârâtului), respectiv de art. 2532 C.civ. și anume :
între so i, cât timp durează căsătoria şi nu sunt separa i în fapt.
între părin i, tutore sau curator şi cei lipsi i de capacitate de exerci iu sau cu capacitate de exerci iu
restrânsă ori între curatori şi cei pe care îi reprezintă, cât timp durează ocrotirea şi socotelile nu au fost
date şi aprobate.
între orice persoană care, în temeiul legii, al unei hotărâri judecătoreşti sau al unui act juridic,
administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel administrate, cât timp administrarea nu
a încetat şi socotelile nu au fost date şi aprobate.
în cazul celui lipsit de capacitate de exerci iu sau cu capacitate de exerci iu restrânsă, cât timp nu are
reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care există o dispozi ie legală contrară.
cât timp debitorul, în mod deliberat, ascunde creditorului existen a datoriei sau exigibilitatea acesteia.
pe întreaga durată a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neîn elegerilor dintre
păr i, însă numai dacă acestea au fost inute în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de
prescrip ie.
în cazul în care cel îndreptă it la ac iune trebuie sau poate, potrivit legii ori contractului, să folosească
o anumită procedură prealabilă, cum sunt reclama ia administrativă, încercarea de împăcare sau altele
asemenea, cât timp nu a cunoscut şi nici nu trebuia să cunoască rezultatul acelei proceduri, însă nu mai
mult de 3 luni de la declanşarea procedurii, dacă prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen.
în cazul în care titularul dreptului sau cel care l-a încălcat face parte din for ele armate ale României,
cât timp acestea se află în stare de mobilizare sau de război. Sunt avute în vedere şi persoanele civile
care se găsesc în for ele armate pentru ra iuni de serviciu impuse de necesită ile războiului.
în cazul în care cel împotriva căruia curge sau ar urma să curgă prescrip ia este împiedicat de un caz de
for ă majoră să facă acte de întrerupere, cât timp nu a încetat această împiedicare; for a majoră, când
este temporară, nu constituie o cauză de suspendare a prescrip iei decât dacă survine în ultimele 6 luni
înainte de expirarea termenului de prescrip ie.
în alte cazuri prevăzute de lege

- pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instan ă sau de
alt organ jurisdic ional competent. Prescrip ia nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este
suspendată la cererea creditorului urmăritor.

3
- cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile sau are bunuri care nu au putut fi valorificate ori îşi sustrage
veniturile şi bunurile de la urmărire;
- în alte cazuri prevăzute de lege.

Efectele e dă ii e c i iei
– pe durata cauzei de suspendare, efectul constă în oprirea cursului prescrip iei extinctive, deci intervalul de
timp situat între momentul apari iei cauzei de suspendare şi momentul încetării cauzei de suspendare nu va
intra în calculul termenului de prescrip ie extinctivă;
– suspendarea nu are însă caracter judiciar, nu trebuie pronun ată de organul de jurisdic ie, efectele ei se
produc de drept;
– de la data când cauza de suspendare a încetat, prescrip ia îşi reia cursul, socotindu-se pentru împlinirea
termenului şi timpul scurs înainte de suspendare [art. 2534 alin. (1) C.civ.];
- în cazul obliga iilor solidare şi indivizibile, suspendarea prescrip iei dreptului de a ob ine executarea silită
produce efecte şi fa ă de ceilal i codebitori, respectiv creditori [art. 1449 alin. (1) şi art. 1433 alin. (1)
C.civ.]. De asemenea, potrivit art. 2536 C.civ., suspendarea prescrip iei fa ă de debitorul principal ori fa ă
de fideiusor produce efecte în privin a amândurora.
Intreuperea N i e
e c i iei - reprezintă modificarea cursului prescrip iei extinctive constând în înlăturarea prescrip iei scurse înainte de
apari ia unei cauze de întrerupere şi începerea unei alte prescrip ii.

Efectele î e e ii e c i iei
– şterge prescrip ia începută înainte de a se fi ivit cauza de întrerupere.
– după întrerupere începe să curgă o nouă prescrip ie de aceeași natură indiferent de cauza de întrerupere
a prescrip iei dreptului de a obține executarea silită.
- întreruperea prescrip iei fa ă de unul dintre creditorii sau debitorii solidari ori ai unei obliga ii indivizibile
produce efecte şi fa ă de ceilal i [art. 1449 alin. (1) şi art. 1433 alin. (2) C.civ.], iar întreruperea prescrip iei
contra debitorului principal are efect şi fa ă de fideiusor (art. 2543 C.civ.). De asemenea, întreruperea
prescrip iei fa ă de garant produce efecte şi fa ă de debitorul principal.

Ca e e de î e e e a e c i iei - art. 709 alin. (1) C.proc.civ.


- pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui
act voluntar de executare a obliga iei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a
datoriei.
- pe data depunerii cererii de executare, înso ită de titlul executoriu.
întreruperea operează chiar dacă cererea a fost adresată unui organ de executare necompetent.
prescrip ia nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat
ori dacă cel care a făcut-o a renun at la ea sau dacă, în cazul actelor de executare ulterioare cererii de
executare, intervine perimarea sau anularea executării silite ori când actul de executare este anulat ca
urmare a admiterii contesta iei la executare. În aceste cazuri, creditorul va putea porni o nouă
executare silită numai dacă se află înăuntrul termenului de prescrip ie a dreptului de a cere executarea
silită.
Precizare importantă : Anularea unui singur act de executare nu înlătură întreruperea
prescrip iei care a operat prin cererea de executare respectiv prin actele de executare
anterioare celui anulat întrucât executarea silită se analizează într-o succesiune de acte
procedurale, astfel încât prescrip ia trebuie considerată ca întreruptă de la ultimul act de
executare valabil, urmând ca de la acel act să curgă un nou termen de prescrip ie.
- pe data depunerii cererii de interven ie în cadrul urmăririi silite pornite de al i creditori.
- pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare.
- pe data depunerii cererii de reluare a executării.
- în alte cazuri prevăzute de lege.

4
Împlinirea - momentul în care se sfârşeşte termenul de prescrip ie se determină în funcție de următoarele elemente :
termenului de termenul de prescrip ie extinctivă aplicabil în spe ă;
e c i ie data de la care începe să curgă acest termen;
dacă a intervenit sau nu vreo cauză de suspendare sau de întrerupere a prescrip iei extinctive;
regulile în func ie de care se determină momentul la care se împlineşte prescrip ia extinctivă.
Te e e abi i e e ă ămâni, luni, ani
Împlinire
– în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an [art. 2552 alin. (1) C.civ.].
Spre exemplu, un termen de prescrip ie extinctivă de 3 ani, care a început să curgă la data de 1
octombrie 2012 şi care nu a fost suspendat sau întrerupt, s-a împlinit la data de 1 octombrie
2015.

Mod de calcul
– dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se
împlineşte în ultima zi a acestei luni [art. 2552 alin. (2) C.civ.].
– mijlocul lunii se socoteşte a cincisprezecea zi [art. 2552 alin. (3) C.civ.].
– dacă termenul este stabilit pe o lună şi jumătate sau pe mai multe luni şi jumătate, cele 15 zile se vor socoti
la sfârşitul termenului [art. 2552 alin. (4) C.civ.].
– dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile
lucrătoare care îi urmează (art. 2554 C.civ.).

Termene stabilite pe zile


Împlinire
– la ora 24,00 a ultimei zile [art. 2553 alin. (2) C.civ.].
– când actul trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul
normal de lucru [art. 2553 alin. (3) C.civ.].
Mod de calcul
– nu se iau în calcul prima şi ultima zi a termenului [art. 2553 alin. (1) C.civ.].
– dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile
lucrătoare care îi urmează (art. 2554 C.civ.).
Termenul de prescrip ie extinctivă nu s-ar putea împlini într-o zi nelucrătoare; în schimb,
termenul de prescrip ie poate să înceapă într-o zi nelucrătoare, iar zilele nelucrătoare din
interiorul termenului vor fi luate în considerare la calculul termenului, deci nu trebuie scăzute.
Spre exemplu, un termen de prescrip ie extinctivă de o lună a putut să înceapă să curgă
sâmbătă – 4 februarie 2012, însă nu s-a împlinit duminică – 4 martie 2012, ci luni – 5 martie
2012.

Termene stabilite pe ore


Împlinire
– la expirarea intervalului de timp fixat ca ore.
Mod de calcul
– nu se iau în calcul prima şi ultima oră a termenului (art. 2555 C.civ.).

Ac e c ide a e a fi făc e î e e
– indiferent de faptul că termenul este stabilit pe ani, pe luni, pe săptămâni, pe zile sau pe ore, actele se
socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate prin scrisoare recomandată la
oficiul poştal sau telegrafic ori la un serviciu de curierat rapid sau la un serviciu specializat de comunicare, cel
mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obişnuit activitatea la acel oficiu
(art. 2556 C.civ. coroborat cu art. 2052 din Legea nr. 71/2011). Subliniem că, în cazul termenelor de
prescripție a dreptului de a obține executarea silită, întrucât este vorba de termene procedurale, sunt
aplicabile prevederile și art. 183 alin. (3) C.proc.civ., astfel încât, în cazul actelor transmise prin fax sau
email, men iunea datei şi orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către

5
calculatorul sau faxul de primire al instan ei, respectiv, pentru identitate de rațiune al executorului
judecătoresc, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.

5. Repunerea în termenul de e c i ie
Sediul materiei : art. 710 C.proc.civ.
Defi i ie - extinctivă reprezintă beneficiul recunoscut de lege titularilor drepturilor subiective, în condi iile anume
prevăzute, în temeiul căruia aceştia îşi pot valorifica drepturile, chiar dacă termenul de prescrip ie a
dreptului de a obține executarea silită s-a împlinit.
Justificare - permite înlăturarea contradic iei ce ar apărea între ceea ce legea a prezumat prin instituirea prescrip iei
extinctive şi ceea ce reprezintă realitatea.
Domeniu - cauzele de repunere în termenul de prescrip ie extinctivă nu sunt men ionate de lege, ci art. 710 alin. (1)
C.proc.civ. prevede, în mod generic, că este vorba de „motive temeinice”, fiind deci lăsate la libera
apreciere a instan ei de executare căreia i se solicită repunerea în termenul de prescrip ie extinctivă, care
urmează să decidă de la caz la caz, în func ie de situa ia concretă din spe ă.
- prin motive temeinice care să justifice repunerea în termenul de prescrip ie extinctivă ar trebui să se
în eleagă doar acele împrejurări care, fără a avea caracterul for ei majore, sunt exclusive de culpă. Este
deci vorba despre piedici relative, iar nu absolute (ca în cazul for ei majore), în sensul că împrejurările de
fapt respective au caracterul de piedică în exercitarea ac iunii pentru reclamant şi pentru cei care s-ar afla
în condi ii asemănătoare (dar nu în mod necesar şi pentru un om diligent), şi, totodată, nu i se poate
imputa vreo culpă titularului dreptului la ac iune.
- repunerea în termenul de prescrip ie extinctivă exclude atât for a majoră (deoarece cursul prescrip iei
extinctive ar fi suspendat cât timp durează for a majoră, aşa încât nu s-ar mai pune problema repunerii în
termenul de prescrip ie extinctivă), cât şi culpa (deoarece, în caz contrar, ar fi deturnată institu ia
prescrip iei extinctive de la finalitatea sa).
- domeniul repunerii în termenul de prescrip ie extinctivă începe unde încetează culpa şi încetează unde
începe for a majoră.
Termenul - cererea de repunere în termenul de prescrip ie va putea fi făcută numai în termen de 15 zile de la
pentru încetarea cauzelor care justifică depăşirea termenului de prescrip ie.
repunerea în - ca natura juridică, acest termen este un termen procesual de decădere.
termenul de
e c i ie
extinc i ă

Caracterul - repunerea în termenul de prescripție se poate dispune numai la cererea persoanei interesate, fiind de
judiciar al ordine privata aceasta NU operează de drept.
repunerii în - solu ionarea cererii de repunere în termenul de prescrip ie a dreptului de obține executarea silită este de
termen competen a instanței de executare. Executorii judecătoreşti nu sunt îndreptă i i să acorde repunerea în
termen, ci, constatând opunerea debitorului pe acest motiv la efectuarea executării silite, pot să refuze
îndeplinirea oricărui act de executare silită. Partea nemul umită este însă în drept a se adresa instan ei de
executare competente, pentru a fi repusă în termen.
- judecata cererii de repunere în termen se face cu citarea păr ilor.
- asupra cererii de repunere în termen instanța se pronunță prin hotărâre (sentință – n.n.) supusă numai
apelului, potrivit dreptului comun, respectiv în 10 zile de la comunicare.

Efectul - admiterea cererii de repunere în termenul de prescrip ie a dreptului de a cere executarea silită are ca
repunerii în efect considerarea prescrip iei ca neîmplinită, deşi termenul de prescrip ie prevăzut de lege a expirat.
termen

6
- după repunerea în termenul de prescrip ie, creditorul are la dispozi ie un termen de 30 de zile, care curge
de la data rămânerii definitive a hotărârii de repunere în termen, pentru formularea cererii de executare
- art. 710 alin. (3) C.proc.civ.
- acesta este un termen de prescrip ie întrucât este un termen prevăzut de lege pentru exercitarea
dreptului de a ob ine executarea silită.

II. SUSPENDAREA EXECUTĂRII SILITE

Conform art. 701 alin. (1) C.proc.civ., executarea silită se suspendă în cazurile în care aceasta este prevăzută
de lege ori a fost dispusă de instanţă.
În afara cazurilor în care legea prevede în mod expres suspendarea de drept a executării silite, desfăşurarea
normală a executării silite poate fi suspendată de instan ă atunci când există contesta ii cu privire la legalitatea
titlului executoriu sau a actelor de executare.
În aceste cazuri, interesul de a opri, chiar şi temporar, executarea silită apar ine în primul rând debitorului,
având în vedere că, odată dusă la bun sfârşit, executarea poate avea urmări grave pentru patrimoniul său. Într-
adevăr, dacă anularea titlului executoriu sau a executării silite intervine abia după ce aceasta a fost dusă până la
capăt, se pot naşte dificultă i în ceea ce priveşte posibilitatea pentru debitor de a ob ine restituirea bunurilor care
i s-au luat ori repararea prejudiciului care i s-a cauzat prin urmărire. Însă pot exista şi alte persoane care ar avea
interesul suspendării în tot sau în parte a executării silite. Avem în vedere, de exemplu, terţii vătămaţi prin
executare sau creditorii intervenienţi în urmărirea silită, aceştia din urmă putând avea interesul de a suspenda
distribuirea sumelor realizate din urmărire, de exemplu.
Dat fiind că are ca efect întârzierea realizării drepturilor creditorului urmăritor, suspendarea executării silite
de către instan ă este o măsură excep ională, care poate fi luată, în cazurile prevăzute de lege, numai atunci când
este necesară pentru prevenirea unor prejudicii pentru debitor sau al i participan i la executarea silită, care nu ar
mai putea fi reparate sau ar fi foarte dificil de reparat prin desfiin area ulterioară a actelor de executare.
Pe de altă parte, întrucât poate aduce atingere drepturilor creditorului urmăritor, în regulă generală,
suspendarea executării silite se poate dispune numai cu constituirea prealabilă a unei cauţiuni, aceasta având şi un
rol disuasiv în ceea ce priveşte formularea unor cereri de suspendare nefondate sau pur şicanatorii.
Suspendarea executării silite constă, în general, în oprirea activităţii executorului judecătoresc, dar, de
multe ori, ea poate fi dispusă chiar înainte de a se începe executarea silită, caz în care are ca efect amânarea
declanşării acesteia.
Cazurile de suspendare a executării silite nu sunt reglementate unitar în Codul de procedură civilă, însă
ele rămân de natură legală. Cu alte cuvinte, suspendarea executării silite nu poate fi dispusă decât în condițiile
permise de lege.
ATENTIE !:
Din art. 701 alin. (1) C.proc.civ. rezultă că suspendarea executării silite se dispune de instanţa
judecătorească. Însă, în cazurile prevăzute de lege, această măsură poate fi dispusă şi de alte organe2.
Executorul judecătoresc nu poate suspenda executarea din oficiu sau la cererea debitorului. În schimb,
acesta va putea opri temporar executarea silită la cererea creditorului urmăritor.

2 Pentru felurile înlesnirilor la plata crean elor fiscale, precum şi condi iile şi procedura acordării acestora, a se vedea art. 184 și
urm. C.proc.fisc.

7
§1. S e da ea ac da ă de c edi

Potrivit art. 701 alin. (2) C.proc.civ., executarea se suspendă şi la cererea creditorului urmăritor, de către
executorul judecătoresc. Aşadar, în virtutea principiului disponibilită ii, creditorul poate fi de acord cu suspendarea
executării silite. Apreciem că această posibilitate există inclusiv în cazurile în care executarea silită este pornită la
cererea procurorului, în condi iile art. 92 alin. (5) C.proc.civ. În acest caz însă, persoana fără capacitate de exerci iu
sau cu capacitate de exerci iu restrânsă are nevoie de autorizarea, respectiv încuviin area reprezentantului sau a
ocrotitorului legal. Atunci când creditorul consimte la suspendarea executării, efectuarea actelor de executare este
oprită până la data la care creditorul cere reluarea acestora.
Întrucât, potrivit art. 697 alin. (2) teza a II-a C.proc.civ., termenul de perimare nu se suspendă pe timpul
cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului, suspendarea voluntară a executării de către creditor
are ca efect începerea curgerii termenului de perimare. Creditorul care acordă suspendarea executării trebuie,
aşadar, să fie diligent şi să solicite reînceperea executării3 înainte de expirarea termenului de perimare, care, în
acest caz, se calculează de la data la care a intervenit suspendarea.
În fine, de re inut că suspendarea executării silite acordată de creditor nu suspendă nici curgerea termenului
de prescripţie [art. 708 alin. (3) C.proc.civ.].

§2. S e da ea ac da ă de i a a de j deca ă e ba a căi de a ac c ah ăâi


j decă e i

Trebuie să distingem, în cazul exercitării căilor de atac împotriva hotărârii, între căile de atac suspensive
de executare silită şi căile de atac nesuspensive de executare. Pe de altă parte, suspendarea legală intervine uneori
de drept, iar alteori numai la cererea debitorului, încuviin ată de instan ă sau de organul competent.
Intrucât condițiile în care intervine sau, după caz, se poate dispune suspendarea executării silite în cazul
exercitării căilor de atac sunt prezentate în cadrul analizei regulilor aplicabile căilor de atac respective nu vom insista
cu privire la aceste aspecte în acest cadru.

§3. S e da ea ac da ă de i a ă î ca e e ci ă ii c e a iei a e ec a e a a a ei ce e i
i i d e ec a ea i i ă

Reglementarea suspendării în cazul în care a fost exercitată contestația la executare (sau o altă cerere
privind executarea silită) este cuprinsă în art. 719 C.proc.civ.
Potrivit alin. (1) al acestui articol, „până la solu ionarea contesta iei la executare sau a altei cereri privind
executarea silită, la solicitarea păr ii interesate şi numai pentru motive temeinice, instan a competentă poate
suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contesta ia la executare sau prin cerere separată”.
Conform art. 719 alin. (5) C.proc.civ., dacă bunurile urmărite sunt supuse pieirii, degradării, alterării sau
deprecierii, se va suspenda numai distribuirea preţului ob inut din valorificarea acestor bunuri.
Cu excep ia cazurilor enumerate la art. 719 alin. (4) C.proc.civ., legea nu indică în mod expres motivele
pentru care se poate dispune suspendarea executării silite în condi iile formulării unei contesta ii la executare,
prevăzând însă că oprirea temporară a executării silite se poate dispune doar dacă este justificată de motive
temeinice. Revine, astfel, judecătorului sesizat cu o asemenea cerere de suspendare să analizeze în fiecare caz în
parte dacă există sau nu motive temeinice pentru luarea acestei măsuri, inând cont de faptul că, în toate cazurile,
oprirea executării silite până la solu ionarea contesta iei la executare trebuie să rămână o măsură
excep ională. Într-adevăr, aşa cum a indicat în jurispruden a sa instan a supremă, reglementarea suspendării

3La reînceperea executării, indiferent dacă suspendarea a fost acordată de creditor sau de instan ă, nu este necesară o nouă somare a
debitorului, această formalitate fiind cerută de art. 699 alin. (2) C.proc.civ. numai în cazul unei noi cereri de executare după perimare.

8
executării silite apare ca un corolar al căilor de atac, menit a asigura finalitatea acestora de remediu al eventualelor
erori de judecată, prin posibilitatea de a preveni eventuala vătămare a intereselor legitime ale păr ilor din litigiul
dedus judecă ii. Cum însă finalitatea actului de justi ie constă în realizarea dreptului subiectiv ocrotit de lege, a
cărui încălcare este dedusă judecă ii, prin executarea hotărârilor judecătoreşti, suspendarea executării hotărârii
executorii, dat fiind caracterul excep ional al acesteia, este supusă unor condi ii restrictive.
Astfel, fără a prejudeca fondul, instan a sesizată cu o cerere de suspendare a executării hotărârii urmează
a examina dacă, prin executare, interesele debitorului obliga iei de plată nu sunt vătămate iremediabil. Totodată,
instan a urmează a examina dacă, prin oprirea executării, interesele legitime ale creditorului obliga iei de plată, aşa
cum aceasta a fost stabilită printr-un titlu executoriu, nu ar fi vătămate iremediabil. Ca atare, cu privire atât la
creditorul, cât şi la debitorul obliga iei de plată, urmează a se aprecia asupra vătămării, în sensul că aceasta ar fi,
concomitent.
Pe de altă parte, instan a urmează a aprecia, cu privire la creditorul obliga iei de plată, dacă întoarcerea
executării apare ca fiind posibilă, iar cu privire la debitorul obliga iei de plată, dacă acesta prezintă garanţia
posibilităţii dezdăunării creditorului, cu referire la paguba eventual produsă prin întârzierea plă ii, ca urmare a
suspendării pe timp limitat a executării hotărârii.
Există și trei cazuri în care suspendarea executării silite este obligatorie în cadrul contesta iei la
executare. Mai mult, în aceste cazuri, suspendarea nu este supusă condiţiei plăţii unei cauţiuni. Aceste cazuri sunt
enumerate limitativ de art. 719 alin. (4) C.proc.civ., după cum urmează:
a) hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu;
b) înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instan ă;
c) debitorul face dovada cu înscris autentic că a ob inut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de
un termen de plată.
Cererea de suspendare poate fi formulată odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată. În
orice formă ar fi formulată, cererea de suspendare este supusă taxei judiciare de timbru de 50 lei, conform art. 10
alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Competenţa de solu ionare a cererii de suspendare a executării silite apar ine instan ei4 competente,
potrivit legii, să judece contesta ia la executare, respectiv, după caz, instan a de executare (în cazul contesta iei la
executare propriu-zisă sau al altor cereri care vizează executarea silită) sau instan a care a pronun at hotărârea
care constituie titlul executoriu (în cazul contesta iei la titlu). Dacă însă contesta ia la titlu vizează un titlu executoriu
ce nu emană de la un organ de jurisdic ie, competen a de solu ionare apar ine instan ei de executare [art. 714
alin. (3) teza a II-a C.proc.civ.].
Asupra cererii de suspendare formulate subsecvent contesta iei la executare, instan a5, în toate cazurile,
se pronun ă prin încheiere, chiar şi înainte de termenul fixat pentru judecarea contesta iei. Potrivit art. 719 alin. (6)
C.proc.civ., la solu ionarea cererii de suspendare părţile vor fi întotdeauna citate.
Încheierea de solu ionare a cererii de suspendare poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă
este pronunțată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronun are pentru partea prezentă,

4 Potrivit art. 12 din Legea nr. 76/2012, ori de câte ori legea specială prevede că cererea de suspendare a executării silite se solu ionează de
către preşedintele instan ei, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, judecarea acestei cereri se va face de către un complet
al instanţei competente potrivit legii. Aceste dispozi ii se aplică şi cererilor de suspendare a executării unei hotărâri judecătoreşti, a unei
hotărâri pronun ate de un organ cu activitate jurisdic ională sau, după caz, a altui titlu executoriu, în cazul în care acestea sunt atacate în
justi ie.
5 IMPORTANT: în cadrul analizei cererii de suspendare a executării, inclusiv a celei provizorii, datorită caracterului accesoriu al acesteia,

instanța sesizată nu își poate verifica competența și deci nu poate declina competența teritorială în favoarea altei instanțe în cazul în care
constată că nu este instanța de executare competentă, deoarece cererea de suspendare are întotdeauna caracter accesoriu față de
contestația la executare, iar chestiunea competenței se poate analiza doar în cadrul contestației la executare. În egală măsură, apreciem că,
dacă după admiterea cererii de suspendare soluționate anterior contestației la executare are loc declinarea competenței de soluționare a
contestației la executare, măsura suspendării executării subzistă, nefiind necesară o reexaminare a cererii de suspendare de către instanța
la care a avut loc declinarea.

9
respectiv de la comunicare pentru cea lipsă. Încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării silite se
comunică din oficiu şi de îndată executorului judecătoresc.
Suspendarea executării silite poate fi dispusă numai dacă se face dovada depunerii prealabile a unei
6
cauţiuni , al cărei cuantum se calculează la valoarea obiectului contesta iei la executare, conform dispozi iilor
art. 719 alin. (2) C.proc.civ., după cum urmează:
a) 10 , dacă această valoare este până la 10.000 lei;
b) 1.000 lei plus 5 pentru ceea ce depăşeşte 10.000 lei;
c) 5.500 lei plus 1 pentru ceea ce depăşeşte 100.000 lei;
d) 14.500 lei plus 0,1 pentru ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei.
Dacă obiectul contesta iei nu este evaluabil în bani, cau iunea va fi de 1.000 lei, în afară de cazul în care
legea dispune altfel.
Din dispozi iile art. 719 alin. (2) C.proc.civ. rezultă că, pentru luarea măsurii suspendării executării silite,
depunerea prealabilă a cau iunii este obligatorie. Prin urmare, dacă nu se face dovada depunerii prealabile a
cau iunii, instan a nu poate dispune suspendarea executării silite.
Cau iunea nu este însă o condi ie pentru a formula însăşi cererea de suspendare. De aceea, apreciem că
aceasta va fi pusă în discuţia părţilor pe fond indiferent dacă s-a depus sau nu cauţiunea. Însă, în cazul în care
instan a apreciază că cererea de suspendare este întemeiată, dar constată că nu s-a depus cau iunea, o va respinge
pentru neîndeplinirea acestei condi ii stabilite de lege. În plus, trebuie avut în vedere şi faptul că, în reglementarea
actuală, în cazurile prevăzute de art. 719 alin. (4) C.proc.civ., suspendarea executării este obligatorie şi se dispune
fără plata unei cau iuni.
Din dispozi iile art. 719 alin. (2) C.proc.civ., care prevăd modul de calcul al cau iunii, rezultă că, fa ă de
reglementarea anterioară, inten ia legiuitorului a fost de a înlătura interven ia instan ei în stabilirea cuantumului
cau iunii. În plus, prevederea modului de calcul al cau iunii coroborată cu necesitatea plă ii prealabile a acesteia
conduc la concluzia că, în cazul suspendării executării silite subsecvent contesta iei la executare, cau iunea trebuie
constituită în numerar. Apreciem că, în condi iile art. 1063 C.proc.civ., este posibilă înlocuirea ulterioară a cau iunii
depuse în bani cu alte bunuri sau cu aducerea unui garant.

6 Cu privire la constitu ionalitatea art. 719 alin. (2) C.proc.civ., prin raportare la art. 16 şi art. 21 din Constitu ie, în ceea ce priveşte
obligativitatea cau iunii pentru dispunerea suspendării executării silite, Curtea Constitu ională a re inut că instituirea obliga iei de plată a
cau iunii, ca o condi ie a suspendării executării, are o dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garan ie pentru creditor,
în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, şi, pe de
altă parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cau iunii
nu constituie o condi ie de admisibilitate a contesta iei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite,
instituirea acestei obliga ii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justi ie. În ceea ce priveşte pretinsa inegalitate
între debitor şi creditor, ca urmare a faptului că debitorul trebuie să plătească o cau iune pentru a se judeca cererea sa de suspendare a
executării silite, iar creditorul are dreptul de a-şi recupera eventualul prejudiciu care i s-a pricinuit în ipoteza respingerii contesta iei la
executare silită, se constată că, potrivit jurispruden ei constante a Cur ii Constitu ionale, în măsura în care reglementările deduse controlului
se aplică tuturor celor afla i în situa ia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un
atare obiect nu este întemeiată. Cât priveşte pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, Curtea a constatat că instituirea unei cau iuni nu
aduce atingere principiului constitu ional referitor la garantarea dreptului de proprietate privată. Procedura contesta iei la executare asigură
garan ii suficiente pentru protec ia dreptului de proprietate al tuturor păr ilor implicate în proces, acestea având posibilitatea de a contesta
executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contesta iei la executare şi desfiin ării titlului executoriu sau a executării
înseşi, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situa iei anterioare – C.C., dec. nr. 619 din 4 noiembrie
2014 (M. Of. nr. 65 din 30 decembrie 2014); a se vedea şi C.C., dec. nr. 59 din 24 februarie 2015 (M. Of. nr. 186 din 19 martie 2015),
dec. nr. 2 din 14 ianuarie 2016 (M. Of. nr. 170 din 7 martie 2016).
În ultimele două decizii men ionate instan a constitu ională a apreciat, în ceea ce priveşte sus inerea autorilor excep iei de
neconstitu ionalitate în sensul că prin instituirea obliga iei de plată a unei cau iuni se aduce atingere dreptului la un nivel de trai decent, că
nu se poate re ine încălcarea dispozi iilor art. 47 alin. (1) din Constitu ie privind obliga ia statului de a lua măsuri de dezvoltare economică şi
protec ie socială de natură să asigure cetă enilor un nivel de trai decent, întrucât instituirea unei cau iuni ca garan ie a exercitării cu bună-
credin ă a drepturilor şi libertă ilor cetă eneşti nu are legătură cu măsurile de dezvoltare economică şi protec ie socială ce trebuie luate de
către stat. De asemenea, îndeplinindu-şi obliga ia de a asigura cetă enilor un nivel de trai decent, statul trebuie să asigure un just echilibru
între interesele creditorilor şi cele ale debitorilor.

10
Potrivit art. 719 alin. (7), dacă există urgen ă7 şi, în cazurile prevăzute de alin. (2) şi (3) ale aceluiaşi articol,
dacă s-a plătit cau iunea, instan a poate dispune, prin încheiere şi fără citarea păr ilor, suspendarea provizorie a
executării până la solu ionarea cererii de suspendare8. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cau iunea
depusă rămâne indisponibilizată, chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă, şi este deductibilă din
cau iunea finală stabilită de instan ă, dacă este cazul.
Din trimiterea pe care art. 719 alin. (7) C.proc.civ. o face la prevederile alin. (2) şi (3) ale aceluiaşi text
rezultă că, şi în situa ia suspendării în cazuri urgente, plata cauţiunii trebuie făcută în prealabil solu ionării cererii
de suspendare.
În cazul admiterii cererii de suspendare, atât cea provizorie, cât şi cea până la solu ionarea contesta iei la
executare, suspendarea îşi produce efectele de la data pronun ării încheierii instan ei, deoarece această încheiere
este executorie, guvernată sub acest aspect de dispozi iile art. 651 alin. (4) C.proc.civ., potrivit cu care încheierile
pronun ate de instan a de executare sunt executorii.
În ceea ce priveşte momentul până la care dăinuie suspendarea executării silite dispusă în cadrul
contesta iei la executare, la fel ca în reglementarea anterioară, Codul de procedură civilă prevede doar că aceasta
poate fi dispusă „până la solu ionarea contesta iei la executare”, astfel încât se pune problema dacă suspendarea
dispusă de prima instan ă subzistă şi pe perioada solu ionării căilor de atac exercitate împotriva hotărârii
pronun ate asupra contesta iei la executare. În ceea ce ne priveşte, apreciem că din economia dispozi iilor art. 719
C.proc.civ. rezultă că măsura suspendării executării silite subzistă până la soluţionarea de prima instanţă a
contestaţiei la executare. În cazul admiterii contesta iei la executare, întrucât, potrivit art. 651 alin. (4) C.proc.civ.,
încheierea instan ei de executare are caracter executoriu şi deci executorul judecătoresc trebuie să se conformeze
de îndată măsurii dispuse prin această încheiere, prin cererea de apel sau distinct în tot cursul judecă ii în apel,
partea interesată va putea solicita suspendarea executării provizorii a acestei încheieri. Un raționament
asemănător poate fi făcut și în ipoteza respingerii contestației la executare. Astfel, caracterul executoriu al încheierii
de respingere a contestației debitorului înseamnă că executarea trebuie reluată de îndată, însă, dacă debitorul
apelează încheierea, solicitând și suspendarea executării acesteia, admiterea cererii de suspendare a executării
încheierii nu înseamnă altceva decât menținerea suspendării executării silite dispuse de prima instanță.
Men ionăm că, potrivit art. 638 alin. (2) C.proc.civ., dispozi iile art. 719 sunt aplicabile în mod
corespunzător şi în cazul cererii de suspendare a executării silite efectuate în temeiul unui titlu executoriu vizat de
art. 638 alin. (1) pct. 2 sau pct. 4 C.proc.civ. (înscrisuri autentice, în cazurile prevăzute de lege, titluri de credit sau
alte înscrisuri cărora legea le recunoaşte putere executorie), atunci când cererea de suspendare este formulată în
cadrul acţiunii de fond având ca obiect desfiinţarea lor.
Referitor la efectele suspendării executării silite, art. 701 alin. (3) C.proc.civ. dispune că, pe perioada
acesteia, actele de executare efectuate anterior, măsurile de executare dispuse de instan a de executare sau de
executor, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor şi conturilor bancare, rămân în fiin ă, în afară de
cazul în care prin lege sau prin hotărâre judecătorească se dispune altfel.

7 Legea delimitează domeniul de aplicare a art. 719 alin. (7) C.proc.civ. prin referirea la urgenţa măsurii suspendării provizorii. Rămâne la
aprecierea judecătorului, în fiecare caz în parte, să stabilească dacă există motive pentru dispunerea urgentă a măsurii suspendării provizorii
până la solu ionarea cererii de suspendare subsecvente formulării contesta iei la executare.
În practica judiciară, cazurile în care s-a apreciat că există urgen ă pentru luarea măsurii suspendării provizorii au fost variate. Cu titlu de
exemplu, enumerăm: aparen a calită ii de coproprietar a ter ului contestator asupra bunului urmărit şi care a fost scos la licita ie publică,
contestarea legalită ii titlului în baza căruia se face executarea silită, având ca obiect predare silită imobiliară, înscrierea în fals împotriva
semnăturii de pe biletul la ordin care constituie titlul executoriu, caracterul incert al crean ei, inexisten a unei obliga ii stabilite prin titlul
executoriu pus în executare împotriva contestatorilor.
În schimb, in practica constanta a instantelor, nu a fost re inută ca temei pentru oprirea temporară de urgen ă a executării silite formularea
unei plângeri penale împotriva creditorului şi a unei ac iuni în declararea nulită ii contractului care constituie titlul executoriu.
8 Potrivit art. 260 alin. (2) C.proc.fisc., suspendarea provizorie a executării silite în cazuri urgente nu poate fi dispusă în cazul exercitării

contesta iei la urmărirea crean elor fiscale.

11
În schimb, actele de executare efectuate în ziua solu ionării cererii având ca obiect suspendarea, fie şi
provizorie, a executării silite sunt desfiin ate de drept prin efectul admiterii cererii de suspendare şi a contesta iei
la executare [art. 701 alin. (4) C.proc.civ.].
După încetarea suspendării, executorul, la cererea păr ii interesate, va dispune continuarea executării, în
măsura în care actele de executare sau executarea silită însăşi nu au fost desfiin ate de instan a de judecată ori
acestea nu au încetat prin efectul legii [art. 701 alin. (5) C.proc.civ.]. Trebuie re inut că, potrivit art. 697 alin. (2)
C.proc.civ., în cazurile în care poate fi reluată executarea silită, de la data încetării suspendării începe să curgă
termenul de perimare a executării silite, astfel încât, dacă partea interesată lasă să treacă 6 luni fără să solicite
continuarea executării silite, aceasta se perimă de drept.
În fine, trebuie re inut că dispozi iile art. 701 alin. (3)-(5) C.proc.civ. privind efectele suspendării executării
silite sunt aplicabile indiferent de cadrul în care această măsură a fost dispusă de instan a judecătorească.

III. PERIMAREA EXECUTARII SILITE

Perimarea este o sanc iune procedurală care operează şi în cadrul executării silite. Codul de procedură
civilă reglementează institu ia perimării executării silite în art. 697-699.
Potrivit art. 697 alin. (1) C.proc.civ., „în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să
îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul
judecătoresc, executarea se perimă de drept”, iar alin. (2) al aceluiași articol dispune că, „în caz de suspendare a
executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării (...)”.
Din aceste dispozi ii legale rezultă că, de lege lata, pentru a interveni perimarea executării silite, se cer a fi
întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a. ă e i e e ec a e ili ă î c ;
b. c i a ea e ec ă ii ili e ă ece i e î de li i ea i ac a de e di a ea c edi l i a ă fi
î ce a ă a e dă ii e ec ă ii ili e i c i a ea ei ă fie ibilă. Din economia dispozițiilor
art. 697 alin. (2) C.proc.civ. rezultă că legea are în vedere cazurile în care suspendarea executării intervenise
în baza unei prevederi legale sau fusese stabilită de instan ă sau de alt organ jurisdic ional competent, nu
și cel în care executarea fusese suspendată la cererea creditorului urmăritor. În cazul în care executarea
silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor, în condițiile art. 701 alin. (2) C.proc.civ., termenul
de perimare începe să curgă de la data la care executorul judecătoresc dispune suspendarea la solicitarea
creditorului;
c. e ec l j decă e c ă fi lici a î c i c edi l i î de li i ea ac l i au a demersului necesar
e ec ă ii ili e. Rezultă că este necesar ca solicitarea scrisă să fie comunicată de către executorul
judecătoresc creditorului. Apreciem că această comunicare poate fi făcută prin orice mijloc care asigură
transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia;
d. ă fi ec l i de la data solicitării scrise a executorului judecătoresc sau de la data încetării măsurii
suspendării executării;
e. ă e i e c l a c edi l i în neîndeplinirea actului sau a demersului necesar executării silite ori în
nesolicitarea continuării executării silite.
Spre deosebire de art. 389 C.proc.civ. 1865, care prevedea că, dacă creditorul lăsa să treacă mai mult de 6
luni de la data îndeplinirii oricăror acte de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perima
de drept, reglementarea actuală circumstan iază în mod precis condiţiile în care se poate reţine culpa creditorului
în lăsarea în nelucrare a executării silite, cu consecin a aplicării sanc iunii perimării executării.

12
Noua concep ie asupra condi iilor perimării executării silite este în concordan ă cu ansamblul reglementării
actuale privind rolul executorului în cadrul executării silite, reglementare potrivit căreia executorul judecătoresc
este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală şi cu
celeritate a obliga iei prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispozi iilor legii, a drepturilor păr ilor şi ale altor
persoane interesate9. De asemenea, trebuie avut în vedere şi art. 700 C.proc.civ., potrivit căruia, în afara altor cazuri
prevăzute de lege, executorul judecătoresc nu poate amâna executarea decât dacă procedura de citare sau de
întocmire a anun urilor şi publica iilor de vânzare nu a fost îndeplinită sau dacă, la termenul stabilit, executarea nu
poate fi efectuată din cauza neîndeplinirii de către creditor a obliga iilor care îi revin conform art. 647 alin. (1)
C.proc.civ., care dispune că acesta este obligat să acorde executorului judecătoresc, la cerere, sprijin efectiv pentru
aducerea la îndeplinire, în bune condi ii, a executării silite, punându-i la dispozi ie şi mijloacele necesare în acest
scop. El este obligat să avanseze cheltuielile necesare îndeplinirii actelor de executare, potrivit dispozi iilor luate de
executor.
Rezultă, aşadar, că, odată legal sesizat, executorul judecătoresc trebuie să îndeplinească actele de
executare în ordinea şi la termenele stabilite de lege, fără a mai fi nevoie de vreo cerere ulterioară a creditorului în
acest sens.
Pe cale de consecin ă, perimarea executării silite va interveni ori de câte ori nu se poate efectua actul de
executare din culpa creditorului urmăritor care nu îşi îndeplineşte obliga iile care îi revin, potrivit legii10. De
exemplu, executarea silită se va opri, iar perimarea va curge în situa ia în care, după ce i se pune în vedere de către
executorul judecătoresc, creditorul nu avansează cheltuielile necesare efectuării unui act sau a altei activită i care
interesează executarea silită, inclusiv pentru actele sau activită ile dispuse din oficiu11. De asemenea, va curge
termenul de perimare în cazul în care, după încetarea suspendării executării silite dispuse în condi iile legii de
instan a de judecată ori de un alt organ competent sau al suspendării de drept a executării silite, creditorul nu
solicită executorului judecătoresc continuarea executării.
Pe i a ea e ec ă ii i ge ced a de e ec a e î ce ă. Desigur, creditorul poate porni din nou la
executare, însă, având în vedere că perimarea a înlăturat efectul întreruptiv de prescripție al primei cereri de
executare silită, dacă, între timp, s-a împlinit termenul de prescrip ie a dreptului de a ob ine executarea silită,
debitorul va putea să îi opună prescripția.

§1. P ced a e i ă ii

Perimarea intervine de plin drept, la împlinirea termenului de 6 luni de la data comunicării către creditor,
de către executorul judecătoresc, a solicitării scrise privind necesitatea îndeplinirii unui act sau a unui demers
necesar executării silite. Subliniem că trebuie ca solicitarea scrisă a executorului să se refere la un anumit act sau
demers concret necesar executării silite.
Potrivit art. 697 alin. (2) C.proc.civ., în caz de suspendare a executării silite, termenul de perimare curge
de la data încetării suspendării. Așa cum am arătat, legea are în vedere suspendarea dispusă în condi iile legii de
instan a de judecată ori de un alt organ competent sau suspendarea de drept a executării silite. În cazul suspendării
executării silite la cererea creditorului, termenul de perimare nu se suspendă12. Din dispozițiile art. 697 alin. (2)

9 De asemenea, art. 47 lit. e) din Legea nr. 188/2000 sanc ionează ca abatere disciplinară întârzierea sistematică şi neglijen a executorului
judecătoresc în efectuarea lucrărilor.
10 Desigur că atunci când executorul judecătoresc va opri executarea, cu motivația eronată că solicitarea sa nu a fost dusă la îndeplinire de

către creditor, acesta din urmă va avea la îndemână mijlocul procesual al contestației la executare.
11 IMPORTANT: potrivit art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc nu poate condi iona punerea în executare a

hotărârilor judecătoreşti de plata anticipată a onorariului.


12 Prin urmare, în cazul în care executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor, în condițiile art. 701 alin. (2) C.proc.civ.,

termenul de perimare începe să curgă, întrucât executarea silită este lăsată în nelucrare din culpa creditorului.
Astfel ca, dacă în termen de 6 luni de la data la care executorul judecătoresc dispune suspendarea la solicitarea creditorului, acesta din urmă
nu solicită reluarea efectuării actelor de executare, executarea se perimă de drept.

13
C.proc.civ. rezultă că, în cazul suspendării dispuse în condi iile legii de instan a de judecată ori de un alt organ
competent sau al suspendării de drept a executării silite, după încetarea suspendării, creditorul are îndatorirea de
a solicita în mod expres reluarea executării silite.
Perimarea e c a ă de către instan a de executare, la cererea executorului judecătoresc sau a păr ii
interesate, prin încheiere dată cu citarea în termen scurt a părţilor. Legea nu impune însă şi citarea executorului
judecătoresc, nici măcar atunci când acesta este autorul cererii de constatare a perimării. Încheierea de constatare
a perimării este supusă numai apelului în termen de 10 zile de la comunicare [art. 651 alin. (4) C.proc.civ.].
Rezultă, aşadar, că e ec j decă e c a ec a ae î i e i a ea, ci trebuie să sesizeze
în acest sens instanţa de executare. Instan a trebuie să aplice din oficiu perimarea, când este sesizată în cursul
executării cu o cerere din partea debitorului. Acesta din urmă poate invoca oricând o perimare pe cale de excep ie
sau să ceară direct, pe baza constatării judecătoreşti a perimării, desfiin area actelor de executare îndeplinite.
Dacă e ec j decă e c c i ă e ec a ea, deşi a intervenit perimarea, debitorul o poate invoca
pe calea c e a iei la e ec a e, în termen de 15 zile de la data la care a luat cunoştin ă de actul de executare
efectuat după împlinirea termenului de perimare.
Desigur, creditorul se poate apăra invocând faptul că, în timpul executării silite, debitorul a ob inut
suspendarea executării, fie pe baza unei căi de atac introduse împotriva titlului executoriu, fie în temeiul unei
contesta ii la executare. S e da ea e ec ă ii a age i e da ea e e l i de e i a e, iar după încetarea
suspendării executării, termenul de perimare care a curs înainte de suspendare va intra şi el în calculul termenului
de perimare, la fel ca şi în cazul suspendării prescrip iei. Cu toate acestea, potrivit art. 697 alin. (2) teza a II-a
C.proc.civ., termenul de perimare nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea
creditorului.
Deşi legea nu prevede în mod expres, pentru identitate de ra iune, apreciem că solu ia prevăzută de art. 417
C.proc.civ. privitoare la efectul întreruptiv al actului de procedură făcut în vederea continuării judecă ii se aplică şi
în cazul termenului de perimare a executării silite. Prin urmare, termenul de perimare a executării silite poate fi
întrerupt prin îndeplinirea unui act de procedură efectuat în vederea continuării executării silite de către partea
interesată.

§2. Efec e e e i ă ii

Perimarea are ca efect de fii a ea ac el de e ec a e î de li i e. Cu toate acestea, potrivit art. 698


alin. (2) C.proc.civ., actele de executare care au dus la realizarea, în parte, a crean ei cuprinse în titlul executoriu şi
a accesoriilor acesteia nu sunt atinse de efectul perimării. Prevederea acestei e ce ii de la efectul perimării este
necesară, întrucât perimarea operează „în bloc” cu privire la toate păr ile implicate în executarea silită şi la toate
actele efectuate în cursul acesteia.
Astfel, măsurile de indisponibilizare (sechestre, popriri, soma ii în cazul urmăririi silite imobiliare) se vor
desfiin a la cererea debitorului sau a ter ului interesat13.
Perimarea executării silite î iedică f la ea ei i ce e i de e ec a e, dacă d e l de a b i e
e ec a ea ili ă -a prescris, dispozi iile art. 665 şi art. 666 C.proc.civ. aplicându-se în mod corespunzător. În
acest caz, după încuviin area executării silite, executorul va comunica debitorului încheierea instan ei de
încuviin are a executării, precum şi o nouă soma ie, însă, potrivit art. 699 alin. (2) C.proc.civ., la aceasta nu trebuie
să mai alăture titlul ce se execută, deoarece a fost comunicat debitorului cu prilejul primei executări.

13 Perimarea executării silite ridică și problema suportării cheltuielilor de executare, inclusiv a onorariului executorului judecătoresc.
Apreciem că aceste cheltuieli vor rămâne în sarcina creditorului, acesta fiind în culpă procesuală, perimarea sancționând și în faza executării
silite culpa creditorului în lăsarea executării în nelucrare.
Mai mult, având în vedere că perimarea se întemeiază și pe o prezumție de desistare a creditorului de cererea sa, ar trebui recunoscut
încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare întocmit de executorul judecătoresc caracter de titlu executoriu împotriva creditorului.

14
§3. Ca i e î ca e e a ică e i a ea

Perimarea NU se aplică ă il a ig ă ii î fii a e î ai e de î ce e ea e ec ă ii, precum


sechestrul asigurător sau poprirea asigurătorie, acestea nefiind măsuri de executare, ci numai măsuri pentru
asigurarea ac iunii, luate anterior ob inerii titlului executoriu.
Sub imperiul reglementării anterioare, s-a apreciat că, dacă în termen de 6 luni după naşterea dreptului
de a ob ine executarea silită, creditorul nu solicita începerea urmăririi silite, măsurile asigurătorii luate se perimau,
deoarece, după ob inerea titlului executoriu, ele dobândeau, în realitate, caracterul unor măsuri de executare. În
reglementarea actuală, dată fiind circumstanțierea precisă a condițiilor în care poate interveni perimarea executării
silite, apreciem că această soluție nu mai poate fi aplicată. Într-adevăr, deși, după ob inerea titlului executoriu,
măsurile asigurătorii dobândesc caracterul unor măsuri de executare, perimarea nu mai poate opera, întrucât lipsa
diligenței creditorului de a solicita încuviințarea executării silite nu se mai sancționează cu perimarea actelor de
executare. Apreciem că, într-o atare situație, sancțiunea va fi aceea a prescripției dreptului de a obține executarea
silită, care va interveni în cazul în care creditorul nu solicită încuviințarea executării silite înăuntrul termenului legal
de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a
hotărârii judecătorești sau arbitrale.
Perimarea NU operează nici în cazul executării silite a c ea el fi cale [art. 227 alin. (6) C.proc.fisc.].

15