VARIANTA I

1. Ce metoda de pulverizare se aplica in cadru substantelor elastic sau cu tendinta de aglomerare?

1. Pentru unele substante solide care sunt ealstice iar altele care tind sa se aglomereze ori sa reziste
macinarii prin simpla triturare la mojar se aplica Metoda de Pulverizare prin INTREMEDIU.
Aceasta este procesul de reducere a marimii salidelor, cu ajutorul unui material aditional, care poate fi
usor eliminat dupa ce pulverizarea a fost completa sau din contra, poate sa ramina in produsul final.
Subsatntele care se indeparteaza total dupa pulverizare, denumite intermedii volatile (sau efemere) sunt
lichide volatle folosite pentru obtinerea unor solutii cuncentrate de substante greu de pulverizat, indepartate
apoi prin continuarea triturarii, volatizandu-se: Exemplu
 Alcool/eter etilic in proportii de 10% pentru pulverizarea substantelor: mentol, iod, camfor,
timol, acid boric.
 Cloroform pentru pulverizarea iod, acid stearic, sapun de sodiu.
Substantele utilizate ca intermediu pentru pulverizare si care pot sa ramana in amestec se numesc intermedii
permanente (fixe) Exeplu: zaharul folosit pentru pulverizarea unor produse vegetale cu sclerotii cornului de
secara si vanilia, clorura de potasiu, seminte de migdale amare, seminte de dovleac sau ulei vegetal sunt
pulberizate.
2. Unele substante cu densitate mica nu pot fi pulverizate in mojar deoarece se aglomereaza.
In aceste cazuri se procedeaza la PULBERIZAREA PRIN FRECARE PE SITA sau RADERE PE SITA,
apasind usor bulgarii de subsatnata aglomerata deasupra unei site. Exemplu pulverizarea oxidului de Mg
si a carbonatului de Mg cu sita IV.
2. CLASIFICAREA PUDRELOR DUPA NATURA SI ACTIUNEA COMPONENTELOR
1. Sicative-adsorbante
2. Acide
3. Dezinfectante, antiseptice, chimioterapice si antibiotice
4. Lubrifiante
5. Racoritoare
6. Astringente
7. Antipruriginoase, calmante
8. Cheratolitice
9. Antisudorifice, etc.
 Pudre racoritoare – absorb caldua din piele, pe baza unei bune conductibilitati si confera asfel
senzatia de racorire
 Pudre astringente – contin taninuri, saruri de bismut, formaldehida, asociate cu excipienti de talc,
amidon, caolin
  Pudre antipruriginoase- conbat urticaria avind o actiune calmanta, au in compozitie mentol sau
ulei de menta 1-2 % cu efect racoritor si antipruriginos.
- la o urticarie puternica precum si in cazul durerilor, se utilizeaza si anestezice
locale.
- din ce in ce se folosesc prednison in cazurile inflamatorii cauzate de
urticarie/dureri
 Pudre lubrifiante – previn degradarea pielii si inbunatatesc adezivitatea
- se aplica pe o piele negrasa (uscata) sebostatica sau atunci cind utilizarea de
preparate care dizolva gresimele si eventual, dupa o tratare prelungita a pielii cu
pulberi, se produce in mod accidental degrasarea acestora.
- pudrele grase contin substate de natura lipidica (ulei gras, ceara) in proportie de 2-
10%
 Pudre Keratolitice cu sulf (in concentratie de pana la 30%)- au actiune optima la pH alcalin(8,5-9)
se asociaza cu acid salicilic, iar ca baza pentru pudra se recomanda, oxid de zinc, talcul si carbonatul
de magneziu datorita reactie lor slab alcaline
 Pudre antisudorifice – au rol de a retine toxinele care se formeaza prin transpiratie
- contin in formulare acid salicilic antiseptic si antisudorific; alaun astringent si
carbonat de Mg puternic adsorbant.
 Pudre cu subsnate antiinfectioase - contin substante antiseptice: fenol, timol, acid salicilic,
dermatol, iodoform, sulfamide sau AB si se aplica pe rani infectate sau pe arsuri superinfectate
3. PROCEDEE DE INCHIDERE A CAPSULELOR OPERCULATE (clasificare dupa modul de
inchidere)
a) Imbinare simpla
b) Sudare intr-un punct (capacul si corpul)
c) Aplicarea unei benzi de gelatian la cald pentru a suda corpul si capacul capsulei
d) Sigilare cu gatuitura
4. OBIECTIVELE GRANULARII
a) Modificarea structurii materialului
b) Marirea densitatii
c) Ameliorarea proprietatilor de curgere
d) Reducerea proportiei de aer dintre particole, aer care impiedica in buna masura
comprimarea
e) Evitarea separari componentelor dintr-o pulbere compusa, etc
5. AVANTAJELE GRANULARII USCATE
- Aceasta metoda se utilizeaza pentru toate substantele termolabile sau sensibile la
actiunea umeditatii.
- Este un procedeu tehnologic continu si necesita un consum de energie redus.
- Se poate aplica si pentru componetele care nu prezinta proportii suficiente de
legare
- Prezinta manevrarea mecanica fara a influenta calitatea acestora
- Este o metoda de selectie pentru granularea substantelor termolabile determina o
diminuare a componentelor elastic creeand compatibilitatea.
- Granulele obtinute faciliteaza extractia substantelor medicamentoase din compusul
final.
- Posibilitatea de reglare a fortei de compactare
- Randament mare.
 Varianta II
1. METODA DE PULVERIZARE IN FARMACIE
a) Triturarea substantelor solide la mojar – este operatie cea mai des folosita intilnita in practica
farmaceutica de receptura
In cazul pulverizarii substantelor toxice se lucreaza cu mojare acoperite, deoarece
pulberea acestora se poate ridica in aer: digitala, jalapa, acidul arsenios
b) Pulverizarea prin intermediul volatil - Exemplu – pulverizarea anestezinei si camforului prin
intermediul alcoolului etilic sau eterului sau pulverizarea iodului cu ajutorul cloroformului sau
eterului.
c) Pulverizarea prin intermediul solid – intermediul solid nu se inderparteaza dupa pulverizare si se
mai numesc si INTERMEDII PERMANENTE Exemplu pulverizarea prin intermediul zaharului
si vanilinei sau secarei cornutei, precum si a semintelor de dovleac la prepararea emulsiei
UNELE PULBERI NECESITA METODE PARTICULARE DE PULVERIZARE
d) Pulverizarea prin radere – se foloseste pentru substante care se incalzesc si se inmoaie prin
triurare:Cetaceu , Parafina solida, Ceara, Stearina,Untul de cacao Inlocuitorii untului de cacao
e) Pulverizare prin frecare pe sita – aceasta se intilneste in cazul substantelor cu densitate mica care
se aglomereaza prin pastrare; Exemplu oxidul de Mg si carbonatul de Mg
f) Pulverizare prin porfirizare – aceasta pulverizare se executa pe placi de porfir sau pe placi de
sticla cu granulatie fina. Pistilul de porfir are o extremitate plata, usor concava la baza si
actioneaza frecind substanta pe placa perfect lustruita
 Conform FR X pulverizarea se realizeaza integral fara rezidiu. Un eventul rezidiu la cernere se
pulverizeaza din nou si se incorporeaza in amestec.
Pulverizarea cu rezidu este admisa pentru radacina de Ipeca, la care principiile active sunt localizate
in tesuturile dure (lemnoase)
ALTE PROCEDEE DE PULVERIZARE
o Deshidratarea (uscarea) prin nebulizare la rece sau cald
o Precipitare fizica (prin precipitare)
o Pulverizare prin hidratare
o Pulverizarea prin sublimare
o Pulverizare prin reactii chimice
2. Ce determinari farmaco-tehnice prevede FRX si Farmacopeea Europeana pentru controlul
calitatii pulberilor ?
- clasificarea granulometrica a pulberilor prin cernere
- determinarea limitei dimensiunilor particulelor la microscop
 - volumul aparent
- curgerea pulberilor
- densitatea picometrica a solidelor
a) Clasificarea granulometrica a pulberilor prin cernere – se realizeaza conform FR X supliment
2001 si FE ed a III-a si Addendum 2001
Gradul de finete al unei pulberi se poate exprima raportindul la sitele standart, care corespund
specificatilor sitelor neanolitice.
Atunci cand gradul de finete al pulberilor se determina prin CERNERE, aceste se defineste in
functie de numarul sau numerele sitei, respectiv sitelor utilizate, fie folosind clasificare urmatoare, fie
atunci cind aceasta clasificare nu se poate aplica exprimind finetea pulberii care trece prin sita (sitele)
utilizata (utilizate) in procente (m/m)
PENTRU DEFINIREA PULBERILOR SE UTILIZEAZA URMATOAREA
TERMINOLOGIE
a) Pulbere grosiera – pulbere din care cel putin 95% (m/m) din particule trec printr-o sita nr
1400 si din care cel mult 40 % (m/m) trec printr-o sita numarul 355.
b) Pulbere mederat de fina - pulbere din care cel putin 95% (m/m) din particole trec printr-o sita
nr 355 si din care cel mult 40 % (m/m) trec printr-o sita 180.
c) Pulbere fina – pulbere din care cel putin 95% (m/m) din particole trec dintr-o sita nr 180 si
din care cel mult 40% (m/m) trec printr-o sita nr 125.
d) Pulbere foarte fina – pulbere din care cel putin 95% (m/m) din particloe trec printr-o sita nr
125 si din care cel mult 40% (m/m) trec printr-o sita nr 90.
Atunci cind pulberea este caracterizata printr-un NR DE SITA, cel putin 97% din pulbere trebuie sa
treaca prin sita cu acest nr daca nu se prevede altfel.
Se asambleaza sitele si se procedeaza adegvat pana cind cernerea este practic terminata. Se cantaresc
separat fractiunele de pulbere.
CONFORM FR X GRADUL DE FINETE A PULBERII SE DETERMINA CU AJUTORUL
SITELOR STANDART
Numerotate conventional in functie de: dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor (in milimetri)
De numarul de ochiuri corespunzator pe cm2 si de diametru sarmei (in mm)
UNIFORMITATEA FINETEI PULBERILOR SE DETERMINA ASTFEL
In 20g de pulbere se introduc in sita prevazuta cu capac si recipient, specificata in monografia respectiva si
se agita, daca nu se prevede astfel timp de 20 min.
Rezidu de la cernere obtinut cu sita specifica nu trebuie sa fie mai mare de 5% si nu trebuie sa fie mai mic de
60% cu sita superioara daca nu se prevede astfel.
Pentru pulberile la care marimea particulelor este mai mica decit dimensiunea sitei IX sau pentru cele la care
se prevede o anumita forma cristalina se pot folosi si alte metode prevazute in monografia respectiva.
b) Determinarea limitei dimensiunilor particulelor la microscop
o Se realizeaza conform FR X supliment 2001 si FE ed a III-a si Addendum 2001
o Se cantaresre o cantitate corespunzatoare din pulberea de analizat (Ex: intre 10-100 mg) si se
suspenda in 10,0 ml mediu de dispersie adecvat, in care pulberea sa fie insolubila, adaugind daca este
necesara un agent tensioactiv.
o O parte din suspensia omogena se introduce intru-un CITOMETRU si se examineaza printr-o
explorare succesiva a imaginei la microscop, o serie corespunzatoare la cel putin 10µg pulbere de
analizat
o Se numara oate particulele a caror dimensiune maxima este superioara limitei prevazute.
o Limita dimensiunii particulelor si nr admis de particole, a caror dimensiune este superioara limitei
admise, sunt prevazute in monografiile respective.
 c) VOLUMUL APARENT
Se realizeaza conform FR X supliment 2001 si FE ed a III-a si Addendum 2001
Acesta metoda se utilizeaza pentru a determina in conditii bine definite, volumul aparent inainte si
dupa tasare, conportarea la tasare precum si masa aparenta a solidelor divizate (Ex pulberi granule)
d) CURGEREA PULBERILOR SI GRANULELOR –
Se realizeaza conform FR X supliment 2001 si FE ed a III-a si Addendum 2001
Aceasta metoda se utilizeaza pentru a determina in conditii bine definite, capacitatea de a curge
vertical a pulberilor si granulelor.
EXPRIMAREA REZULTATELOR
Capacitate de a curge se exprima prin secunde si zecimi de secunde pentru 100g proba
Rezultate depind de conditiile de conservare a produsului analizat
REZULTATELE SE POT EXPRIMA PRIN:
 Media celor trei detreminari, cu conditia ca nici una dintre valorile individuale sa nu varieze fata de
valoare medie cu mai mult de 10 %
 Cele 2 valor extreme, daca valorile individuale variaza fata de valoare medie cu mai mult de 10 %.
 Sub forma de grafic (masa in functie de timpul de curgere)
 Un timp infinit daca proba nu curge in totalitate
e) DENSITATEA PICOMETRICA A SOLIDELOR
3. CLASIFICAREA CAPSULELOR
a) Dupa modul de formulare, fabricare, consistenta, utilizare:
- Tari (opercculate) – capsule cu invelis tare
- Moi (perle) – capsule cu invelis moale
- Gastrorezistente (enterosolubile)
- Capsule cu eliberare modificata
- Casete (capsule amilacee)
b) Clasificare in functie de materialul din care este fabricat invelisul capsulelor:
- Capsule de hartie
- Capsule amilacee (casete)
- Capsule de gelatina (gelule)
- Capsule de polimeri semisintetici (MC,HPMC, chitazan)
c) Clasificarea capsulelor in functie de calea de administrare:
- Capsule administrate pe cale orala
- Capsule administrate pe mucoase:
 Capsule bucofaringiene
 Capsule sublinguale
 Capsule vaginale
 Capsule rectale
 Capsule cu unguent oftalmic
4. ADLUTINATI UTILIZATI LA GRANULAREA UMEDA:
- Amidon
- Guma arabica dezenzimata
- Gelatina
- Polivenil pirolidina
- Metil celuloza
5. CE INTELEGETI PRIN FORME FERMACEUTICE CU ELIBERARE PRELUNGITA,
INTARZIATA, CONVENTIONALA, MODIFICATA, REPETATA (pulsatila)
1)Formele farmaceutice cu eliberare prelungit - Sunt forme farmaceutice cu cedare modificata
care prezinta o viteza de cedare a substantei active mai mica decat cea a preparatelor cu eliberare
conventionala adm pe aceeasi cale. Aceasta modificare este obtinuta printr-o formulare speciala
si/sau metoda de preparare speciala. Se mai numesc forme farmaceutice cu eliberare extinsa
2)Forme farmaceutice cu eliberare intarziata – Sunt forme farmaceutice cu cedare modificata
care prezinta o cedare intirziata a substantei active. Aceasta modificare este obtinuta printr-o
formulare speciala si/sau metoda depreparare speciala. In aceasta categorie sunt incluse
preparatele gastro-rezistente.
3)Forme farmacutice cu eliberare conventionala sau cu cedare imediata - Sunt preparatele care
nu prezinta o cedare modificata a principiilor active continute, printr-o formulare speciala sau
datorita unui proces de fabricare modificare. In acest caz profilul de dizolvare a formelor solide
depinde numai de proprietatile intrinseaca ale substantelor active.
4) Forme farmaceutice cu eliberare modificata - Sunt preparate ca caror viteza si/sau loc de
eliberare a principiilor active sunt diferite fata de preparatele cu eliberare conventionala
administrate pe aceeasi cale. Aceasta modificare este obtinuta printr-o formulare speciala si/ sau
metoda de preparare speciala. Formele farmaceutice cu eliberare modificata includ formele cu
eliberare prelungita, intirziata si eliberare repetata
5)Forme farmaceutice cu eliberare repetata (pulsatila) - Sunt foeme farmaceutice cu cedare
modoficata care prezinta o eliberare secventiala a substantei active aceasta modificare este
obtinuta printr-o formulare speciala si/sau metoda de preparare speciala.
 Varianta III
1. PULVERIZAREA SUBSTANTELOR CU DENSITATE MICA
Unele substante cu densitate mica nu pot fi pulverizate in mojar deoarece se aglomereaza. In aceste
cazuri, se procedeaza la frecare pe sita sau radere pe sita, apasind usor bulgarii de substanta
aglomerata deasupra unei site. Exemplu: pulverizarea oxidului de magneziu, carbonatului de Mg prin
sita IV.
2. REGULI DE CERNERE A PULBERILOR
– Operatia de cernere se realizeaza prin miscari oscilatori, fara a forta trecerea pulberilor prin
apasare cu pistilul
– Cernerea se efectuaeaza rapid
– Pentru cernerea pulberilor de substante iritante sau toxice, se utilizeaza site acoperite (radacina de
Ipeca, frunze de Digitala)
– Substantele higroscopice si eflorescente se usuca inaintea cernerii, pentru a evita conglomerarea
pulberii
– Cernerea se efectuiaza utilizind cantiati convenabile de pulbere, in raport cu suprafata sitei,
lucrandu-se cu potiuni mici
– Pentru pulberile la care marimea particulelor este sub 80µm sau la care se prevede o anumita
forma cristalina, determinarea gradului de maruntire se efectuiaza prin mijloace adecvate inscrise
in normele de calitate a produsului
– Eficacitatea cernerii este dependenta de gradul de pulverizarea a substantei, de lungimea
parcursului pulberii pe reteaua sitei, de miscarea produsului pe sita si de grosimea startului
pulberii care se cerne
– Randamentul cernerii creste, cu cit parcursul procesului pe retea este mai lung si stratul mai
subtire
– Pentru pudre si pulberi de uz intern (adsorbante, palsamente gastrice) se recomanda o finete foarte
avansata sitele VII, VIII, IX FR
– Pentru pilberi care se dizolva inainte de intrebuintare se indica un grad de dispersie mediu sitele
V si VI FR
3. SUBSTANTE AUXILIARE FOLOSITE LA FORMULAREA INVELISULUI CASETELOR
Pentru formularea invelisurilor casetelor, se folosesc diferite substante auxiliare: excipienti si
adjuvanti (plasticizanti, conservanti antimicrobieni, coloranti)
a) Excipienti - ca materie prima de calitate se foloseste:
- Amidon de griu
- Amidon de porumb
- Faina de griu
- Faina de orez Conform FE si FR
b) Anjuvanti – aceste substante se utilizeaza in concentratii mici; pentru rolul de plasticizanti
conservant antimicrobieni, coloranti. Pentru a conferi peretilor capsulelor casetelor luciul
si elasticitatea corespunzatoare, se folosesc:
- Glicerol sau
- Ulei de ricin in cantitati de pina la 1%
La fabricarea casetelor este obligatorie sa se lucreze in asa fel in cit sa se minimalizeze riscul
contaminarii microbiene. In acest scop in cursul procesului de fabricatie in unele forme ale invelisului
casetelor se innclud conservanti antimicrobieni.
 - Nipagin
- Nipasol
- Acid sorbic, etc
Casetele pot fi colorate in diferite culori cum ar fi: galben, roz, rosu, albastru. Coloranti care pot fi
folositi sunt de 2 tipuri:
- Coloranti solubili
- Pigmenti insolubili
 COLORANTI SOLUBILI sunt in principal de origine sintetica si prin amestecarea lor se pot obtine
diferite culori: Exemplu mai des se utilizeaza pigmenti, oxid de fier (negru, rosu, galben)
4. LUBREFINATI FOLOSITI LA OBTINEREA COMPRIMATELOR
Sunt 2 grupe: insolubili si solubili
a) Lubrifianti insolubili - actioneaza interpunindu-se ca un start intermediar intre componentele
comprimatului si peretii matritei, ai masinii de comprimat. Din acest motiv ei se adauga in
amestecul final, dupa granularea acestuia
 Mult utilizati sunt: acidul stearic si sarurile sale de Mg si de Ca, dar acestea pot reactina cu unele
substante ca aminofilina.
 Parafina lichida si uleiurile vegetale hidrogenate – sunt mai dificil de dispersat decit pulberile solide
de lubrefianti.
 Talcul este mai bun ca glisant decit ca lubrifiant
b) Lubrefianti solubili - mai eficace sunt LAURILSULFATII – ei confera o viteza de dizolvare mai
inalta decit lubrefinatii insolubili. Ex:
- Stearat de Mg, St de Ca
- Laurilsulfat de Mg
- PEG 4000; PEG 6000
5. PROBLEME TEHNICE IN TIMPUL COMPRIMARII
Principalele probleme tehnice sunt urmatoarele:
a) Variatia dozei si a masei - acestea sunt produse, in primul rind caracteristica slabe de curgere a
materialului si pot fi o etapa limitanta, mai ales in cazul granulelor. Pentru a imbunatati curgerea,
se utilizeaza diferite tipuri de palete in palnie de abimentare
b) Randamentul productiei- acesta poate fi afectat de numerosi factori:
- Viteze excesive de umplere care cauzeaza un exces al rearcularii materialului si
creste pierderea acestuia
- Eliminarea defectuoasa a comprimatelor, cu imperfectiuni mentinerea inaltimii
framei de alimentare la 0,05- 0,10 mm
c) Aspect defectuos - in urma comprimarii se obtin:
- Comprimate mate, din cauza uzurii poansoanelor
- Comprimate cu pete negre sau foarte colorate, cu urme, care pot proveni de la
masina de comprimare (pete de grasime, ulei), includerea de aer.
- Comprimate cu margini striate – raze date de gripare masinii
- Comprimate cu suprafete ce au defecte: acestea apar ca urmare a lipinei
- Comprimatele nu sunt intacte: acestea sunt cauzate de faptul ca poansonul inferior
nu urca suficient in matrita
- Comprimate cu ingrosari: acestea sunt date de poansoanele uzate
d) Dezagregare foarte lunga – timpul de dezagregare foarte lung poate fi dat de comprimatele
obtinute cu o presiune prea mare; este necesara scaderea presiunii
e) Rezistenta mecanica scazuta
f) Decapare si laminare
g) Adeziunea sau lipirea de poansoane, creearea unei pelicole, zgarierea
h) Decorjirea
i) Griparea in matrite
 Varianta 4
1.Amestecarea si omogenizarea substantelor care dau amestecuri cutectice.
Daca prin amestecarea unei subs
solide:fenol,camfor,mentol,timol,fenazona,fenacetina,aspirina,acetanilida,salol rezulta un amestec eutectic,la
temp obisnuita,aceste subs se vor tritura separat si se vor dispersa cu un diluant inert si apoi se vor amesteca
foarte usor cu spatula.
-In mod obisnuit ca diluanti se utilizeaza:oxid de Mg sau carbonat de Mg, si ca
absorbanti:caolin,amidon,bentonita.
-In general se fol o cantitate de diluant egala cu compusul eutectic.
-Mult folosit este si aerosilul care previne formarea amestecurilor eutectice cu aspirina,salicilat de fenil si alti
compusi.
2.Uscarea prin convectie a solidelor umede .
Transferul calduri prin convectie este data de miscarea moleculelor sau asociatiilor lor,datorita
energiei calorice furnizata de un fluid gazos uscat si cald,care cedeaza caloriile sale pt evaporarea apei
dintrun solid umed cu care vine in contact.Prin aceasta metoda,transferul calduri este foarte rapid comparativ
cu alte metode,dar si mai economic,de acea este cel mai utilizat.
Uscarea prin convectie cuprinde urmatoarele 2 tipuri:
I. uscarea cu ajutorul uscatorului cu pat fix(static)care se poate efectua prin:
a)ventilarea aerului
 uscarea la aer la temp ambianta
 uscarea cu aer la cald,cu aparate care functioneaza
-discontinuu(etuva,uscatore cu rafturi,camere de uscare)
-continuu(tunele de uscare,uscatoare cu banda transportoare)
b)evaporarea aerului sub presuine redusa:
 etuve cu vid
II. uscare cu ajutorul unui pat mobil(dinamic):
-uscatoare cu turbina
-tobe de uscare
-uscatoare cu pat fluidizat
-uscatoare orizontale cu pat fluidizat
3.Care sunt fazele granularii umede?
- livrarea meterilor prime -umectarea amestecului de -uscarea granulelor
-cantarirea pulberi,prin diferite procedee -conditionarea(ambalarea
-pulverizarea subs pt aglomerarea lui produsului finit)
-amestecarea subs -granularea propriu zisa -controlul in cursul fabricari
4.Scopul acoperirii cu invelisuri enterosolubile a comprimatelor ? (gastrorezistente)
Acoperirea cu invelisuri enterosolubile,numite si gastrorezistente,se bazeaza pe insolubilitatea
acastora in apa sau mediu acid al stomacului si solubilitatea lor in intestinul subtire.Motivele pt care se
recurge la acoperirea cu enterosolubile sunt:
-protejarea subs active instabile in mediu acid fata de sucul gastric
-evitarea actiuni iritante a unor subs asupra mucoasei gastrice
-asigurarea eliberari subs active pt un efect local la nivelul intestinului
-eliberarea subs active care prezinta o absorbtie optima la nivelul intestinului subtire
Principiul pe care se bazeaza acoperirea cu invelisuri enterosolubile este insolubilitatea acestora in sucul
gastric,rezistenta la actiunea enzimelor din stomac si solubilitatea lor la un Ph mai mare de 4,5
5.Clasificarea capsulelor orale in functie de cedarea sub. active
- capsule gastrosolubile
- capsule gastrorezistente (enterosolubile)
- capsule cu eliberare modificata (prelungita sau sustinuta)
 Varianta 5
1.Criterii de clasificare a pulberilor
a)dupa compozitie:pulberi-simple(o singura subs activa)
-compuse(cel putin 2 subs active)
b)dupa modul de dozare:pulberi:-nedivizate(multidoza)
-divizate(in doze unitare)
c)dupa modul de formulare:pulberi-oficinale
-magistrala
-industriala
d)dupa gradul de finete:
-pulberi groscioare(sitaIV) -pulberi semifine(sitaVI) -pulberi foarte fine(sitaVIII)
-pulberi mijlocii(sitaV) -pulberi fine(sitaVII) -pulberi extrafine(sitaIX)
e)dupa modul de administrare: -pulberi destinate administrarii interne(sitaV,VII)
-pulberi destinate administrari externe pe piele sau pe mucoase(pudre sita VII,VIII,IX)
f)dupa natura componentelor: - pulberi naturale care care pot avea origine vegetala,minerala
- pulberi de sinteza
2.Higroscopia , delicvescenta , eflorescenta .
- substante higroscopice si delicvescente daca sunt pastrate in conditii necorespunzatoare retin apa
din atmosfera , diferenta dintre cele 2 tipuri de substante consta in cantitatea de apa retinuta: substantele
higroscopice absorb apa si se umezesc pe cand cele delicvescente se dizolva in apa absorbita.Ex de subs
higroscopice:iodura de sodiu,bromura de sodiu,bromura de amoniu,azotit de sodiu,nistatin.
-substantele eflorescente contin apa si au tendinta de a pierde o parte din aceasta in anumite
conditii;conservare necorespunzatoare, triturae sau in cazul variatiilor de temperatura.Subs eflorescente
ridica problema la incorporare in pulberile compuse deoarece pot duce la modificarea dozajului pulberi,la
aparitia unor reactii chimice nedorite intre componente,alterarea preparatului in timpul conservarii.Inainte de
folosire substantele eflorescente trebuie uscate .
3.Rolul lubrefiantilor in formularea capsulelor cu pulberi
Formularile din capsule cu pulberi necesita lubrifianti,ca si formularile de comprimate avand urmatoarele
roluri:
- faciliteaza eliminarea dozei de pulbere
- reduc filmarea pistonului si adeziunea pulberii de suprafete metalice
- reduc frecarea intre suprafetele glisante in contact cu pulberea
EX de lubrefianti:stearatii hidrofobi ca stearatul de Mg,stearatul de calciu,acidul stearic,cel mai utilizat
este stearatul de Mg.
4.Clasificati dupa functia lor a excipientilor utilizati pentru fabricarea comprimatelor .
- Diluanti sau de umplere -Agenti -Agenti absorbanti
-Agenti antifrictionali(lubrifianti,glisan -Aromatizanti
lianti,aglutinanti,adezivi sau de ti,antiaderanti) -Edulcoranti
legare -Agenti modifiactori ai -Coloranti
-Agenti dezagreganti si agenti dizolvari sau agenti pt -Umectanti
superdezagreganti eliberare controlata -Antioxudanti
-Agenti formatori de film -Conservanti
5.Granularea . Metode de granulare.
Granularea se utilizeaza ca etapa intermediara in prepararea comprimatelor sau capsulelor
gelatinoase.Granularea prezinta mai multe obiective dinte care amintim:modificarea sructurii
materialului,marirea densitatii,ameliorarea proprietatilor de curgere,reducerea proportiei de aer dintre
particule,aer care impiedica in buna masura comprimarea,evitarea separarii componentelor dintr-o pulbere
compusa.
Se utilizeaza diverse metode de granulare-granularea umeda
-granularea uscata
 Varianta 6
1.Cum se realizeaza amestecarea si omogenizarea pulberilor ce contin substante puternic active ,
toxice si stuperfiante ?
Subs puternic active,toxice si stupefiante se adauga in preparat,dupa ce in prealabil porii mojarului in
care se realizeaza amestecarea componentelor,au fost acoperiti prin triturarea unei cantitati egale sau
duble(fata de subs puternic activa)cu o pulbere inerta prescrisa in reteta.Pt cantitati mici de subs active,toxice
si stupefiante(sub 0,05gr)se utilizeaza pulberile titrate ale acestora.
2.Sterilizarea pulberilor
Este operatia intalnita la prepararea pulberilor sterile.FRX prevede sterilizarea obligatorie pt pulberile
(pudrele)destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor,pe plagi deschise sau arsuri.De aseamenea ,toate pulberile
care contin antibiotice se prepara pe cale aseptica pt a asigura sterilitatea preparatului,cat si stabilitatea
antibioticului,in vedera realizarii efectului terapeutic.
Metode de sterilizare:
a)-sterilizare cu aer cald(in etuva incalzite electric,la temp de 140-180 grade celsius)ustensilele obiectele din
portelan si sticla se incalzesc 60 min la 180 grade celsius,lanolina ,vaselina ,ceara,parafina sunt pulberi
termostabile care se incalzesc 3 ore la 140 grade sau 2 ore 160
b)-preparare pe cale aseptica se aplica formulelor care contin subs termolabile,intregul
echipament,recipientele vor fi in prealabil sterilizate,iar operatia de preparare se va efectua in boxa sterila.Pe
eticheta se mentioneaza”preparat aseptic”
c)asociera cu subs conservante,unele subs termolabile ca:uree,glucoza si antibiotice se sterilizeaza prin
agitare cu eter saui cloroform intrun vas inchis ,dupoa care se filtreaza in conditii aseptice;au actiune
deshidratanta asupra microorganismelor
d)sterilizare prin radiati UV,se aplica frecvent in vedera pregatirii boxei sterile pt sterilizarea suprafetelor,a
aerului,ustensilelor si ambalajelor, co o ora inainte de incepera lucrului
3.Tehnologii de obtinerea eliberarii prelungite?
- Constau in construirea unor bariere fizice sau chimice care sa reduca viteza prin care substanta
medicamentoasa este eliberata din preparat , fie ca incetinirea timpului de tranzit a preparatului prin tractul
gastrointestinal . Sunt cateva proceduri:
- acoperirea unor sisteme microparticulare cu invelisuri care dirijeaza eliberarea
- microincapsularea substantelor medicamentoase
- inglobarea substantei medicamentoase in masa(matrite insolubile sau bioerodabile)
-transformarea chimica a subs medicamentoase in complecsi putin solubili sau fixarea pe rasini schimbatoare
de ioni,apoi comprimarea sau incapsularea acestora
- tehnici de acoperire uscata
- includerea substantei medicamentoase intr-o pompa asmotica
-elaborarea de sisteme bazate pe dilatare si expandare,comprimate sau capsule flotabile sau preparate
bioadezive
- utilizarea de prodroguri
4.Defectele ce pot aparea in cursul comprimarii . Cauzele care le provoaca?
-Defectele sunt : variatia dozei , randamentul , aspectul defectuos, dezagregarea foarte lunga , rezistenta
mecanica scazuta , decapare si laminare, fisurare , gripare in matrita.
-Cauzele : pot proveni de la -materii prime
-utilaje
- masini de comprimat
5.Conditiile de calitate a pulberilor.
a) determinari fizico-chimice
♦ omogenitatea
-gradul de finete a pulberilor
-masa totala pe recipient pt pulberea nedivizata
-masa volumica a unui solid
-uniformitatea masei pt pulberi divizate
 -sterilizarea (arsuri, plagi, piele sugar)
-dozarea pt pulberi simple si compuse divizate si nedivizate
b) determinari farmaco-tehnice

♦ clasificarea glanulometrica a pulberilor prin cernere

-determinarea limita dimensiunilor particulelor la microscop
-volumul aparent
-curgerea pulberilor
-densitatea picnometrica a solidelor
 Varianta 7
1. Gradul de dispersie a particulelor unei pulberi .
Depinde de forma farmaceutica si de calea de administrare astfel:
-pulberile solubile, destinate administrarii pe cale orala trebuie sa prezinte un grad de dispersie
mediu=pulberi semifine;
-pulberile de uz intern, greu solubile si cele de uz extern cu rol absorbent trebuie sa aibe un grad de finite
avansat;
-pulberile destinate prepararii unguentelor oftalmice,de tip suspensie,cu marimea particulelor cu grad de
dispersie mare:5-20 micrometrii;
-in cazul unguentelor dormice,dimensiunea particulelor poate fi:60-100 micrometrii;
-pentru prepararea de aerosoli,marimea particulelor trebuie sa fie de cca 5 micrometrii,pt a ajunge
profound,in alveolele pulmonare;
-in cazul produselor vegetale care sunt supuse extractiei ,se allege un grad de diviziune grosier,in fctie de
natura acestora (sitele I-IV);
2. Uscarea pulberilor prin utiilizarea de substante deshidratante
Aceasta metoda se bazeaza pe capacitatea de absorbtie a unor substante avide de apa.Uscare se poate
efectua la temperature normala sau sub vid.
Diferenta esentiala fata de uscarea in etuve cu vid consta in aceea ca vaporii de apa nu sunt captati de un
condensator,ci de un produs chimic avid de apa.
Substanta deshidratanta scade tensiunea de vapori din spatiul de uscare , accelerand uscarea .
Deshidratantul cel mai eficient este pentoxidul de fosfor (P2O5).
In practica,se utilizeaza ca substante desicante:clorura de calciu, silicagel, acidul sulfuric pp si
P2O5.Acetona se foloseste mai ales,pentru deshidratarea unor tesuturi si glande animale.
Alte substante ca, silicagelul, se utilizeaza frecvent pentru a evita rehidratarea unor produse pastrate fie
intr-un spatiu inchis (exicator), fie intr-un recipient de conditionare (ex.comprimate efervescente).
Silicagelul(gelul de silice hidratat) se prezinta ca granule in care se adauga o sare de cobalt.
Culoarea granulelor va fi albastra pentru produsul anhidru si rosie daca este hidratat;pentru regenerare,
silicagelul trebuie uscat la 150 grade C si se utilizeaza pt cantitati mici de materiale care trebuie uscate sau
mentinute anhidre.
3.Substante auxiliare utilizate la fabricarea peretilor capsulelor operculate?
Materiile prime folosite pentru fabricarea peretilor capsulelor sunt similare pentru ambele tipuri de
capsule dure sau moi.
Prima faza a procesului tehnologic consta din prepararea unui amestec de gelatina si apa distilata la care
se adauga diversi adjuvanti:
 Plasticizanti:glycerol,sorbitol,propilenglicol,guma Arabica;
 Coloranti
a)solubili:amarant,eritrozina,carmosina,ponceau 4R,brilliant blue FCF,indigo carmin,tertrazina,galben
sunset FCF, galben qinolin,patent blue.
b)insolubile:oxid de fier negru,oxid de fier rosu si galben si dioxid de titan.
 Conservanti:nipagin,nipasol.
 Aromatizanti:vanilina,uleiuri volatile.
 Edulcoranti:zahar;
 Agenti de acoperire(acetoftalat de celuloza,polimetacrilati,HPMC ftalat);
 Acid fumaric-pt a mari solubilitatea invelisului si pt a anihila efectul de intarire a acestui
produs de aldehide.
4.Avantajele granularii umede
-uniformitatea continutului medicamentos atat la amestecuri ce contin conc. mici de substanta active,cat si la
cele cu un continut crescut in substante active.
-permite obtinerea granulelor cu densitate diferita .
-asigura coeziunea particuleor de pulberi.
5.Tipuri de acoperire a formelor farmaceutice solide in functie de scopul urmarit .
In fctie de scopul urmarit sunt doua mari tipuri de acoperire care difera prin formularea si uneori
tehnologia aplicata.
* acoperirea cu invelisuri gastrosolubile
* acoperirea cu invelisuri care modifica eliberarea substantelor active din preparat
Acoperirea cu substante gastrosolubile are ca scop:
-mascarea gustului , mirosului si culorii subst.active;
-protejarea subst.active fata de lumina , aer , uniditate.
-evitarea incompatibilitatii dintre componente.
-cresterea rezistentei mecanice a produsului.
-imbunatatirea aspectului si asigurarea identificarii preparatului acoperit.
-facilitarea inghitirii comprimatelor.
Acoperirea cu eliberare modificata a substantelor active,la randul ei este de 2 tipuri:
-acoperirea cu invelisuri enterosolubile
-acoperirea ci invelisuri cu cedare controlata a subst active.
Acoperirea cu invelisuri enterosolubile,numit si gastrorezistente se bazeaza pe insolubilitatea acestora in
apa sau in mediul acid al stomacului si solubilitatea lor in intestinal subtire.Motive pentru care se recurge la
acoperirea cu invelisuri enterosolubile sunt:
-protejarea subst active instabile in mediu acid fata de sucul gastric.
-evitarea actiunii iritante a unor substante asupra mucoasei gastrice;
-asigurarea eliberarii subst.active pentru un effect local la nivelul intestinului.
-eliberarea subst active care prezinta o absorbtie optima la nivelul intestinului subtire.
-asigurarea eliberarii sustinute a substantei active.
 Varianta 8

1.Cum se determina uniformitatea finetii pulberilor?

Gradul de finete al pulberilor se determina cu ajutorul sitelor standard numerotate conventional in
functie de dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor (milimetri), de numaru de ochiuri coresp pe
centrimetru patrat si de diametru sarmei (milimetri)
Uniformitatea finetii pulberilor se determina astfel: 20g de pulbere se introduc in sita prevazuta cu
capac si recipient , specificata in monografia respectiva si se agita , daca nu se prevede altfel timp de 20 min.
Reziduul de la cernere obtinut cu sita specificata nu trebuie sa fie mai mare de 5% si nu trebuie sa fie mai
mic de 60% cu sita superioara , daca nu se prevede altfel .
2.Optimizarea curgerii pulberilor.
Curgerea regulata a unei pulberi este o proprietate foarte importantapentru fabricarea formelor
farmaceutice care contin particule solide:
-umplerea cu doze uniforme de pulbere a recipientelor;
-umplerea cu doze uniforme si reproductibile de pulbere sau granule a pilniilor de alimente a masinilor de
comprimat,ceea ce duce la o impachetare uniforma a particulelor si la un raport volum-masa constant,deci la
uniformitatea greutatii comprimatelor;
-umplerea cu doze uniforme si reproductibile de pulbere sau granule a dozatoarelor masinilor de umplut
capsule;
-umplerea cu doze uniforme si reproductibile a matritelor masinii de comprimat sau a capsulelor,ceea ce
conduce la o uniformitate a greutatii lor,cat si a proprietatilor fizico-chimice;
-evitarea includerii de aer,prin curgerea neregulata a pulberii, care in conditiile de comprimare cu viteza
mare, poate conduce la decaparea sau laminarea comprimatelor;
-curgerea neregulata a pulberilor poate produce un exces de particule fine, care poate creste fenomenul de
frecare dintre peretii dispozitivului si particule,impiedica lubrefierea adecvata si creste riscul de contaminare
cu praf a spatiilor de productie,in timpul transferului pulberilor.
3.Scopul utilizarii agentilor de acoperire enterica?
-protejarea substantelor active instabile in mediu acid fata de sucul gastric;
-evitarea actiunii iritante a unor substante asupra mucoasei gastrice;
-asigurarea eliberarii subst active pt un effect local la nivelul intestinului;
-eliberarea subst active care prezinta o absorbtie optima la nivelul intestin subtire
-asigurarea eliberarii sustinute a substantelor active;
4.Fazele principale ale granularii umede?
- obtinerea pulberii compuse
- umectarea acestiua cu un lichid de granulare(solvent,sol de liant);
- granularea propriu-zisa;
- uscarea granulelor initial la aer apoi la etuva 450 C
- uniformizarea granulelor prin cernerea pe sita IV
5.Avantajele medicamentelor cu eliberare modificata .
-administrare mai putin frecventa,ceea ce creste complianta la tratament;
-absorbtia subst medicamentoase este mai eficienta;
-efectele adverse ale tratamentului vor fi diminuate;
-scaderea acumularii medicamentelor in cazul utilizarii cornice;
-disparitia fluctuatiilor efectului tratamentului;
-marirea sigurantei clinice a tratamentului;
-reducerea costurilor de ingrijire a sanatatii;
- reducerea costurilor de ingrijirea sanatatii
 Varianta 9
1.Conditiile ce trebuie sa le indeplineasca preparatelesub forma de pulbere pentru a asigura calitatea
si administrarea corecta ?
-sa prezinte un aspect omogen, iar pt.uz intern sa prezinte gust agreabil, miros si culoare atractive cat si o
curgere libere
-particulele de substanta medicamentoase sa fie adecvat de mici , dupa scopul urmarit:sa prezinte o
dimensiune uniforma pt a se obtine un produs omogen
-marimea particulelor si densitatea componentelor pulberii sa fie cat mai apropiate posibil pt a preveni
separarea:iar pt uz extern –pt a evita iritarea mecanica
- pulberea sa fie stabila din pct de vedere fizic, chimic si microbiologic, netoxica , bine tolerata si cu
eficacitate terapeutica
- sa se evite interctiunile fizico-chimice intre substantele active si subs auxili
2.Scopul uscarii operatie farmaceutica de mare importanta in prepararea pulberilor
Uscarea este o operatie de baza cu mare importanta in tehnologia farmaceutica, in genera si in prep
pulberilor in special ce se aplica in principal:
-fie la materiale solide umede
-fie asupra unor solutii, suspensii cu subs medicamentoase care in final devin un produs uscat, solid
SCOPUL uscarii
-indepartarea partiala sau totala a umiditatii dintr-un material natural;vegetal, animal, mineral sau de sinteza,
semisinteza
-in sinteza de subs active
-in procesul de concentrare ca in cazul extractelor fluide, pana la obtinerea de extracte uscate
-asigurarea stabilitatii fizice, chimice si microbiologice a formelor farmaceutice solide prin:
*prevenirea unei denaturari fizice
*prevenirea unei degradari chimice(rect de hidroliza)
*evitarea unui atac al fungiilor(contam microbiana)
-prep unor subst farmaceutice:AlOH,lactoza
- in etapr de prep a unei forme farmaceutice
*uscarea granulelor
*prep extractelor uscate din solutii extractive
*preparate liofilizate
-imbunatatirea proprietatilor reologice ale unei pulb
-imbunatatirea distributiei subst activei intr-o forma solida
-facilitarea transportului si a operatiilor de pulverizare deoarece umiditatea imprima elasticitatea care face
dificila maruntirea mat solide
-in proc de comprimare continutul de apa are un rol hotarator:umiditatea reziduala infl stabilitatea,
proprietatile de curgere si compatibilitatea unui amestec de pulberi.
3.Clasificarea capsulelor moi in functie de sistemul de eliberare a subst. active ?
a)capsule moi pt adm per oral
- contin solutii, suspensii care elibereaza continutul in stomac
- sunt usor de inghitit ca forme unidoza
b)capsule moi masticabile
-peretii de gelatina cont arome si se mesteca in gura pt a elib matrita de umplere cu subst activa lichida
- subst activa poare fi prezenta atat in peretii capsulei cat si in matrita de umplere
c)capsule moi pt supt
-au peretii de gelatina mai grosii si contin subst aromatizante pt a putea fi supte goale in interior sau cu
matrite lichida in interior
d)capsule gelatinoase moi rasucite
-au un capat care poate fi rasucit sau rupt, prin aceasta permite accesul la materialul de rupere
-poate fii utilizat pt:prod unidoza, medicatia topica, inhalatii, dozarea produselor pediatrice orale
e)capsule gelatin moi termomaleabile (fuzibile)
 -sunt destinate a fi utilizate ca ovule sau supozitoare
-au forma alungita asemanator supozit si ovule
4.Uscarea granulelor umede , etapele procesului de granulare umeda.
Uscarea este operatia de eliminarea partiala a apei continuta in granule pana la nivelul corspunzator, necesar
operatiei la care sunt supuse in continuare
Temperatura si procedeul de uscare se aleg tinand seama de propr fizice si alterarile posibile ale subst
active. Temperatura de uscare in general su 50 grade C si numai in cazuri speciale ajunge la 80-90
gradeC.Uscarea nu trebuie sa fie rapida deoarece in felul aceste granulele pierd apa numai la exterior si se
formeaza o crusta care impiedica eliminarea umiditati din interior. Granulele se usuca pana la o anumita
limita, o umiditate reziduala convenabila este de cca 3-5 la suta
Pt subst termolabile ca:aminofenazona, carbonatul bazic de bismut, acidul acetilsalicilic este indicat o
temperatura de uscare mai scazuta
Uscarea in camere prin incalzire si ventilare este un procedeu economic, dar dureaza 6-12 ore
ETAPELE proc de granulare umeda sunt:
-livrarea mat primr
-cantarirea
-pulverizarea subst
-amestecarea subst
-umectarea amestecului pulberi, prin diferite procedee, pt aglomerarea lui
-granularea propriu zisa
-uscarea granulatelor
-conditionarea- ambalarea produsului finit
-controlul in cursul fabricarii
5.Care sunt tehnologiile de aplicare a invelisului formelor farmaceutice solide ?
- acoperirea cu zahar sau alte prod.similare
- acoperirea cu film
- acoperirea cu topituri fierbinti
- acoperirea prin pulverizare uscata
- acoperirea prin comprimare
 Varianta 10
1.Avantaje si dezavantaje ale formularii medicamentoase ca pulberi nedivizate .
Avantaje: -utilizarea unor substante active cu doza terapeutica mare
-absorbtia este mai rapida decat din capsule sau comprimate
-pulberile uscate sunt mai stabile decat preparatele lichide
Dezavantaje : -inconvenient pentru transport
-doza de pulbere nu poate fi masurata exact
-dificultati pentru a masca gustul neplacut
2.Factorii care intervin in asigurarea stabilitatii amestecurilor de pulberi
- comportarea fata de umiditate
- formarea de amestecuri cutetice
- capacitatea de oxidare
- capacitatea de hidroliza
- capacitate de reactie chimica intre solide
a)comportamentul fata de umiditate:materialele solide se pot degrada in prezenta umiditatii mediului
ambiant. Astfel un solid delicvescent se poate dizolva total in umiditatea pe care o absoarbe din aer: un solid
higroscopic poate absorbi diferite cantitati de umiditate din aer si se poate dezagrega. Din aceste motive este
necesar sa se cunoasca propriet solidelor care se vor amesteca daca sunt sensibile la umiditate se vor lucra in
atmosfera cu umidit controlata
b)formarea de amestecuri eutectice:prin triturarea impreuna a unor subst are loc formarea unor amestecuri
fizice:binare, ternare sau mai complexe, insotite de modific pct de topire si anume cu scaderea pct de topire a
amestecului, corespunzand celei mai joase temperaturi; se formeaza o pasta sau chiar un lichid. Schimbarea
de consistenta este insotita uneori de colorarea amestecului sau degajarea de gaz, in urma reactiei chimice
dintre componente. Amestecul eutectic se comporta ca un corp unitar iar la cristalizare rezulta o suprapunere
de cristale a ambelor componente.
Formarea amestecului poate avea loc in timpul triturarii subst solide sau in timpul pastrarii, dupa eliberarea
acestuia catre pacient, cea ce va face imposibila adm produsului.Lichefierea sau imuierea amestecului
depinde de raportul dintre componente asociate.
c)capacitatea de oxidare: subst solide care se oxideaza usor trebuie amestecate in absenta oxigenului, in
dispozitive din otel inoxidabil , inchise ermetic, in prezenta gazului inert.
De asemenea , se va tine seama de incompatibilitatea dintre subst solide din amestec in cazul in care una
dintre acestea o poate oxida pe cealalta
d)capacitatea de hidroliza:subst solide usor hidrolizare trebuie sa fie amestecate in absenta umiditatii(apa,
vaporii de apa). Este important controlul umiditatii mediului ambiant cat si acela al umiditatii pe care o are
fiecare solid din amestec, daca una dintre subst este mai umeda, apa pe care o contine poate produce
hidroliza altor subst din amestecul pulberi.
e)capacitatea de reactie chimica intre solide:aceasta este in cazul unor asocieri ca acid acetilsalicilic si
hidrogenocarbonat de sodiu care in prezenta apei react energic de aceea amestecul acestor subst se va efectua
in mediul uscat pt a evita includerea in apa
3.Procedee de obtinere a capsulelor gelatinoase moi
Sunt 3 procedee : - prin imersie (scufundare)
- prin presare (stantare)
- prin picurare (procedeul Glodex)
PRIN IMERSIE: este prima metoda utilizata pt prep capsulelor gelatinoase moi, astazi se foloseste numai in
farmacii pt realizarea manuala a unor cantitatii mici de capsule moi.
Metoda consta in scufundarea unor tipare in masa gelatinoasa calda si apoi scoaterea si racirea lor, cand
invelisul format care ia forma sferica sau ovoidala a matritei este detasat de pe tipar, se usuca si dupa
umplerea cu medicamentul propriu-zis, se inchide complet cu masa gelatinoasa
PRIN PRESARE;procedeu pus la punct de Lavele,Thevenot si Viel, consta in presarea sau comprimarea
unei anumite cantitati de produs de invelit intre 2 foi de gelatina intr-un aparat care sudeaza capsulele pe
margini si in acelasi timp le decupeaza (aparat denumit capsulier).
 Metoda a fost perfectionata in SUA prin aplicarea a 2 procedee: procedeu Volton si procedeu Upjohn care
au permis realizarea prin presare a capsulelor gelatinoase moi pe scara industriala.
Procedeul Acogel foloseste vidul prin formarea semicapsulelor fiind mai avantajos decat procedeul Upjohn,
deoarece permite si umplerea cu subst solide , iar capsulele formate sunt simetrice in plus randamentul este
superior. Aplicarea foilor de gelatina pe forme se produce automat.
Procedeul Scherer(procedeu prin injectare si sudura simultana) care poate fi inclus tot printre procedeele
prin presare sau stantare este in prezent cel mai folosit. Se diferentiaza de cel anterior prin acea ca produsul
medicamentos este injectat in doze precise cu o pompa volumetrica, in momentul formarii capsulei.
PRIN PICURARE:este un procedeu complet automatizat, bazat pe un principiu foarte diferit de cele doua
metod anterioare si care permite formarea de capsule sferice (perle) caracterizate prin lipsa sudurii mediane
(care apare la capsule gelatinoase moi preparate prin stantare)
4.Fazele tehn.de compr. prin metoda de granulare uscata?
Este un procedeu continuu . Fazele sunt:
- livrarea materiei prime
- cantarirea
- pulverizarea , cernerea
- amestecarea , omogenizarea
- brichetarea sau compactarea
- sfaramarea brichetelor , cernerea
- lubrifierea (amestecarea cu excipienti)
- conditionarea , ambalarea.
5.Forme farmac.cu eliberare modificata.
Sunt preparate a caror viteza si/sau loc de eliminare a principiilor active sunt diferite fata de preparatele cu
eliberare conventionala administrata pe aceeasi cale.Formele farmaceutice cu eliberare modificata include:
 Forme cu eliberare prelungita
 Forme cu eliberare intarziata
 Forme cu eliberare repetata(pulsatila);
a)Forme cu elib prelungita-sunt forme farm cu cedare modificata care prezinta o viteza de cedare a subst
active mai mica decat cea a preparatelor cu eliberare conventionala admin pe aceeasi cale;se mai numesc
forme farm cu elib extinsa.
b)Forme cu elib intarziata-sunt forme farm cu cedare modificata care prezinta o cedare intarziata a subst.
active.In aceasta categ sunt incluse prep gastro-rezistente.
c)Forme cu eliberare repetata(pulsatila)-sunt forme farm cu cedare modificata care prezinta o eliberare
secventiala a subst active.
In aceaste categ include:
*comprimate cu elib prelungita, cu elib intarziata, elib repetata, eli accelerata