Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HTTP://WWW.RAMBOLL.RO/NEWS/ARTICLES/APA-UNA-DINTRE-CELE-MAI-
MARI-PROVOCARI
Schimbările climatice şi deficitul pun presiune pe resursele de apă. Colaborarea între domeniile
de expertiză, schimbarea comportamentului şi reformele politice pot inversa acest proces.
Apa este una dintre cele mai mari provocări globale actuale și viitoare. Ploile torenţiale sunt mai
frecvente din cauza schimbărilor climatice, provocând revărsarea canalizărilor, dar în același
timp, deficitul de apă din alte zone amenință sănătatea publică și reduce producția de alimente.
„Probabil că cea mai mare provocare globală este lipsa de apă, deoarece aceasta afectează
producția de alimente și energie. De asemenea schimbările climatice, poluarea apei și risipa
enormă de apă sunt aspecte cruciale care trebuie abordate", explică el și continuă:
„Multe locuri din lume, pur și simplu nu au suficientă apă. Acest lucru este cauzat în parte de
schimbările climatice, dar mai ales de creșterea urbanizării. Orașele sunt în dezvoltare, la rate
uimitoare, și pentru a găsi apă este necesară deplasarea la distanţe tot mai mari de zonele dens
populate. Aceasta nu este o situație sustenabilă. Odată cu creşterea urbanizării, nivelul apelor
subterane se scade, iar acest lucru înseamnă că rezervele de apă sunt în scădere şi că se
deteriorează şi calitatea apei ca urmare a modificărilor chimice în straturile de sol".
"De exemplu, industria alimentară este afectată atunci când guvernele aleg să ofere subvenții
pentru combustibilii fosili. Acest tip de energie necesită cantități enorme de apă, și lasă mai
puțină apă pentru industria alimentară. Conform estimărilor, țările OCDE folosesc între 50 și
90 miliarde de dolari, pentru a sprijini producția și utilizarea de combustibili fosili. O mare
parte din acești bani ar putea fi utilizaţi mai eficient", spune Helen Mountford, director
adjunct, Direcția de Mediu OCDE.
"Apa este un produs care poate fi extras atunci când energia termică este produsă prin
condensarea aburului din gazele de ardere. Trebuie doar să echipezi instalația de incinerare cu
scrubere umede, schimbătoare de căldură și pompe de căldură pentru a extrage cea mai mare
cantitate posibilă de apă, fără a lăsa să se irosească", spune Tore Hulgaard, Senior Consultant
în Divizia de Energie de la Ramboll, și continuă:
"Cantitatea de apă este destul de semnificativă. De exemplu, în 2016 când va fi gata noua
centrală termică de prelucrare a deşeurilor din Copenhaga, Amager Bakke, va fi posibilă
extragerea unui volum de apă de aproximativ 40 % din cantitatea de deșeuri. După instalarea
acestui echipament de condensare extrem de eficient la toate incineratoarele de deșeuri daneze,
potențialul de extracție este de aproximativ 800.000 m3 de apă pe an. Apă extrasă este, de fapt
destul de curată şi este filtrată înainte de a fi evacuate sau utilizată în alte scopuri în afara
uzinei. de fapt, această apă îndeplinește standardele pentru apă potabilă cu o marjă largă, dar
apa este de obicei folosită în scopuri industriale, cum ar fi pentru a înlocui apa în termoficare
sau centrale de încălzire. "
Potențial mare de eficiență - în agricultură
Utilizarea soluțiilor durabile nu este posibilă doar în sectorul energetic pentru a inversa
previziunile negative în hidrotehnică. Consumul de apă poate fi redus şi în agricultură cu până la
25%, folosind metode mai eficiente de irigare.
„În agricultură, se utilizează o cantitate mare de apă la irigarea culturilor și multe țări încă mai
trebuie să stabilească obiective clare ecologice pentru utilizarea sustenabilă a apei", explică
André Jol, şef al Departamentului de Vulnerabilitate și Adaptare la Agenția Europeană de
Mediu.
El explică:
"Obiectivele diferă de cât de multă apă poate fi economisită, în funcție de resursele de mediu
disponibile în fiecare țară. Totuşi, sunt necesare schimbări pentru a asigura cantitatea de apă
necesară menţinerii ecosistemul din regiune.
Există sprijin din partea organizațiilor internaționale, cum ar fi ONU și Banca Mondială, iar
OCDE recomandă ca eforturile politice să se concentrează în principal pe trei inițiative:
distribuția resurselor de apă între agricultură, gospodării și industrie, conservarea calității apei și
protejarea accesului la apă și canalizare.
UE cere guvernelor
În ultimele trei decenii, au fost depuse eforturi în țările UE pentru a învăța despre provocările
legate de apă, precum și pentru a dezvolta strategii și reglementări. Aceste reglementări sunt
menite să sprijine guvernele statelor membre și să asigure implementarea şi sustenabilitatea
reformelor în sectorul apă. Au fost stabilite o serie de acorduri ce impun statelor membre ale UE
se ridice la standardele din sectorul de apă.
Una dintre cele mai importante reglementări este Directiva –cadru europeană privind apa
(WFD) din 2000. Prezentul regulament este adesea considerat a fi cel mai important motor în
construirea unui sector sustenabil de apă. Această directivă include o cerință prin care statele
membre, inclusiv Anglia, trebuie să efectueze măsurători frecvente ale calității apei pentru a
evita poluarea apei potabile.
" Scopul principal al directivelor UE este de a consilia statele membre cu privire la cea mai bună
modalitate de a integra politicile de apă în alte acte legislative, precum și cum să alinieze
cantitatea de apă și eficiența. Obiectivul general este acela de a se asigura o cantitate necesară de
apă de bună calitate este disponibilă pentru toți locuitorii din întreaga Uniune Europeană ",
explică André Jol.
Chiar dacă în Europa apa nu este atât de rară ca în Asia și Africa, există multe regiuni europene
fără apă potabilă curată. Acesta este cazul României, unde lipsa sistemelor de apă și apă uzată în
mediul rural și unele orașe contribuie la perpetuarea unui nivel de trai scăzut.
Unul dintre proiectele care derivă din Directiva - cadru privind apa este un master plan pentru
sectorul de apă din judeţul Arad din România. Acest proiect este subvenționat din fonduri
europene, care au fost alocate pentru îmbunătățirea sistemelor de apă și apă uzată în România și
de a asigura respectarea liniilor directoare ale Directivei - cadru privind apa.
Rolul firmei Ramboll, ca ingineri consultanţi, este de a identifica și prioritiza problemele care
necesită cea mai mare atenție și modul în care judeţul poate folosi fondurile disponibile pentru a
îmbunătăți calitatea apei. Aceasta include, de exemplu, modernizarea sistemelor de canalizare,
îmbunătăţirea calităţii apei potabile și stabilizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă.
Daniela Căncescu, Director Ramboll Romania și manager de proiect pentru master planul pe
care Ramboll îl implementează pentru guvernul român, explică:
Populația din judeţul Arad este de aproximativ 250.000 de locuitori, și până în prezent, 98% au
apă potabilă curată în casele lor. Această situaţie contrastează cu cea de acum cinci ani, atunci
când doar trei sferturi din gospodării aveau acces direct la apă potabilă. În plus, acest proiect a
dublat rata de de colectare a apelor uzate, și a redus risipa de apă din regiune.
Orașul de coastă a suferit inundații extreme în 2009, ca urmare a ploilor torențiale. Din această
cauză guvernul orașului a hotărât să elaboreze un master plan pentru sectorul de apă și de
mediu. Planul include o analiză cuprinzătoare, însoțită de recomandări de prioritizare a 16
domenii de inițiativă care acoperă apele uzate, poluarea aerului, eliminare deșeurilor, asigurarea
de apă potabilă curată și condițiile marine. Acest maste plan este în prezent în curs de elaborare
de către experții Ramboll.
"Un exemplu este Irlanda, unde UE și FMI au impus taxe pe consumul de apă și unde este
necesară reducerea la minimum a risipei de apă ca o condiție pentru primirea unui împrumut de
criză", spune Søren Hvilshøj , care a primit recent o delegație din partea guvernului irlandez,
pentru a împărtăși cunoștințe despre succesul danez î reducerea risipei de apă și adaptarea la
schimbările climatice.
" Risipa de apă apare din cauza rețelei de distribuție a apei învechită sau nefuncţională, de
exemplu, din cauza conectărilor neautorizate la reţeaua de apă. Irlanda se luptă cu o risipă de apă
de 40-50 %, iar acest lucru este departe de a fi neobișnuit. Delegația irlandeză a fost
impresionată că noi, în Danemarca, de obicei, avem o rată de 5-10 % a risipei de apă, foarte
mică în comparație cu cele mai multe alte țări", a declarat Søren Hvilshøj.
Poluare și inundații
În Danemarca, avem în primul rând două provocări majore în sectorul de apă, declarăe Søren
Hvilshøj.
"Prima provocare este de a adapta orașele noastre la schimbările climatice. Acest lucru poate fi
realizat prin refacerea sistemelor de canalizare și prin înfiinţarea unor rezervoare de filtrare, unde
apa poate penetra treptat. Aceasta este o modalitate de a crește infiltrarea și, de asemenea, pentru
a ridica nivelul pânzei freatice, care nu sunt poluate cu apă uzată. Acesta este un lucru cu care ne
confruntăm zilnic la Ramboll, cade exemplu în orașul danez Kokkedal, unde am elaborat un
master plan pentru cel mai mare proiect de adaptare la schimbările climatice din Danemarca",
explică Søren Hvilshøj și continuă:
"O alta provocare este de a asigura o bună calitate a apei potabile. Avem provizii suficiente, dar
există încă incidente de poluare în sistem. Soluţia este de a îmbunătăți sistemele de control și
mai ales de a mecaniza hidrocentralele. Trebuie să înfiinţăm un sistem de alarmă cu senzori care
măsoară calitatea apei on-line și care închide hidrocentrala, atunci când senzorii înregistrează
valori îngrijorătoare", continuă el.
Inundațiile care au avut loc în Danemarca, în urma furtunii din vara anului 2011 au produs
pagube de 6,2 miliarde de coroane pentru companiile de asigurare. Această sumă nu include
veniturile pierdute - și multe dintre daunele suplimentare cauzate de umiditate și mucegai încă
nu au fost calculate.
"Studiile noastre arată că, din punct de vedere socio-economic, este mult mai ieftin să previi
daunele rezultate în urma schimbărilor climatice decât să laşi natura să-şi urmeze cursul", spune
Jakob Møller Nielsen, director al Oficiului pentru Adaptarea la climă, apă și pânze freatice din
Ministerul Mediului din Danemarca.
Jakob Møller Nielsen consideră că suntem pe drumul cel bun în ce priveşte poluarea din
gospodării și industrială. Un exemplu bun este că apa din portul Copenhaga este acum destul de
curată pentru a putea înota:
"Acest lucru se datorează faptului că politicienii danezi, în anii 1980 și '90 au decis să deschidă
calea cu planuri ambițioase privind mediul şi apa , care au limitat emisiile de azot și fosfor. În
agricultură, am redus în mod semnificativ emisiile de nitrați și utilizarea de îngrășăminte
artificiale cu 50%, în același timp, am înregistrat o creștere în producția agricolă. Acest lucru
poate servi drept sursă de inspirație pentru alte guverne de pe glob".