SB 1.

Definitii, criterii de selectie a publicatiilor pentru a fi analizate

Tipul publicatiei : ex. revista la care functioneaza un comitet de lectura etc…

Tipul documentului : articol original, metaanaliza ( nu sunt luate in

scrisorile catre editor, editorialele, articolele generale )

Tipul studiului : studiu comparativ sau necomparativ, realizat la om ( nu sunt luate in

consideratie studiile experimentale pe animale sau pe piese anatomice cu exceptia
cazurilor particulare si a studiilor comparative care sunt putin sau deloc realizabile la om )

Metodologia de studiu : protocolul studiului care sa corespunda ideei cercetarii

SB 2. Caracteristicile protocolului dupa ideea cercetarii.

Ideea cercetata Protocolul studiului

EPIDEMIOLOGIE : incidenta Supravegherea populatiei ( cohorta/registre)

EPIDEMIOLOGIE : prevalenta Transversal (esantion reprezentativ)

TERAPIE : eficacitate Studiu randomizat controlat

TERAPIE : siguranta Studiu randomizat controlat sau de cohorta

DIAGNOSTIC : reproductibilitate/ Transversal comparativ cu repetari ale masuratorilor

variabilitate
DIAGNOSTIC : sensibilitate/ specificitate Transversal comparativ cu un ‘standard de aur’
DIAGNOSTIC : eficacitate/ utilitate Studiu randomizat controlat
DIAGNOSTIC : strategie Studiu randomizat controlat sau analiza deciziei

CAUZALITATE : fenomene frecvente, Studiu randomizat controlat

controlabile
CAUZALITATE : fenomene frecvente, Studiu de cohorta
necontrolabile
CAUZALITATE : fenomene rare Studiu caz-martor

PROGNOSTIC : boala frecventa Studiu randomizat controlat/studiu de cohorta

PROGNOSTIC : boala rara Studiu caz-martor

SB 3. Nivelul dovezilor si gradarea recomandarilor.

a. Nivelul probelor stiintifice: caracterizeaza puterea studiului de a raspunde la problema pusa la inceputul
cercetarii.

nivel puternic :
-protocolul este adaptat pentru a raspunde cel mai bine la problema cercetata
-studiul este realizat fara erori sistematice (bias) importante
-analiza statistica este adaptata obiectivelor ( puterea studiului crescuta)

nivel intermediar :
-protocol adaptat dar:
-puterea studiului limitata si/sau
-deficiente minore in metodologia de studiu

nivel redus :
-protocol adaptat dar :
-puterea studiului redusa (statistica minima, de baza)
-bias-uri greu de controlat

b.Gradarea recomandarilor – decizia diagnostica sau terapeutica precizata in functie de puterea probelor stiintifice
furnizate de datele din literatura medicala si avizul profesionistilor.
grad A : bazate pe cunostinte stiintifice obtinute prin studii cu nivel puternic al probelor stiintifice
grad B : bazate pe prezumtii stiintifice oferite de studii cu nivel intermediar al probelor stiintifice
grad C : bazate pe studii cu nivel scazut al probelor stiintifice

SB 4. Tipuri de studii: studii descriptive – prezentare; avantaje; limite; structura protocolului de

studiu; coeficientul de corelatie.

AVANTAJE
•stabilesc prevalenţa
•uşoare, rapide, ieftine
•date uşor de cules
•aprecierea amplitudinii unui fenomen = utile programelor de sănătate publică
•controlul factorilor de confuzie prin stratificarea subiecţilor
•generatoare de ipoteze

LIMITE
•nu stabilesc secvenţa temporală a evenimentelor ("oul sau găina?")
•nu sunt studii predictive (≠RR)
•nu sunt utile pentru evaluarea incidenţei
•nu se aplică în cazul bolilor rare
•riscul unor factori de confuzie
•riscul erorilor de anamneză
•riscul interpretărilor abuzive

PROTOCOL ( pt studiul de pevalenta )

1.ilustrarea ipotezei
2. populatia( selectionarea esantionului si intervalul de timp urmarit)
3.culegerea datelor
4.analiza datelor
5.utilizarea rezultatelor

PREZENTARE
1. Cazuri raportate
2. Serii de cazuri
3. Studii ecologice (de corelatie)
4. Studii de prevalenta

CORELAREA:
* unui factor presupus de risc cu: mortalitatea / incidenţa/ prevalenţa unei boli

Coeficientul de corelatie “r”:

- masoara importanta asocierii intre variabile
- cuantifica importanata relatiei liniare intre expunere – boala (la fiecare modificare a gradului de expunere,
corespunde crestere/diminuare proportionala a bolii)
- valoarea coeficintului de corelatie variaza intre +1 si -1

0,5 – 1 puternica
0,5 - 0,8 moderata
0,2 - 0,5 slaba
0 - 0,2 neglijabila

SB 5. Tipuri de studii : analitice observationale – prezentare, avantaje, limite, structura protocolului de

studiu, tipuri de riscuri calculate in aceasta categorie de studii.

1. Studii analitice observationale etiologice

PROTOCOL
1. Ipoteza
2. Alegerea esantionului( cazuri, martori, evaluarea factorului de risc)
 Boala prezenta Boala absenta
Expunere factor de risc DA a b

NU c d
a+c b+d

3.Analiza datelor
4.Interpretarea datelor
5. Prezentarea rezultatelor
AVANTAJE:
-uşor de efectuat
-durată scurtă de timp (util şi în urgenţe epidemiologice)
-repetabil
-economic
-urmărirea unei boli rare
-utilizarea unor examinări complexe
-analiza mai multor factori de risc

LIMITE:
-alegerea grupului caz/control = erori greu măsurabile
-boli rare - alegerea aleatorie a cazurilor = dificilă
- pierderii unor cazuri (diagnostic incert)
-nu estimează incidenţa bolii la expuşi/ne-expuşi
-relaţia cauză-efect şi secvenţa timp între factorul de risc - boală = dificile

Şansa de expunere a cazurilor la FR

OR1 = Proporţia cazurilor expuse = a/ (a+c) = a
Proporţia cazurilor ne-expuse c/ (a+c) c

Şansa de expunere a martorilor la FR

OR2 = Proporţia martorilor expuşi = b/ (b+d) = b
Proporţia martorilor ne-expuşi d/ (b+d) d

Raportul şanselor: Şansa de expunere printre cazuri = a/c = ad = OR

Şansa de expunere printre martori b/d bc
OR >1 Factor de risc
OR = 1 Factor indiferent
0R <1 Factor de protectie

SB 5. Tipuri de studii : analitice observationale – prezentare, avantaje, limite, structura protocolului de

studiu, tipuri de riscuri calculate in aceasta categorie de studii.

1. Studii analitice observationale etiologice

PROTOCOL : cohorta
-reprezintă forma cea mai riguroasă a studiilor epidemiologice ne-experimentale
- permit evaluarea incidenţei unei maladii
-stabileste existenta unei relaţii de la cauză la efect între factorul de risc şi boală cu
un minim de erori posibile
-contribuie la evaluarea cu o precizie maximă a timpului de latenţă şi a riscului
relativ.
•selecţia subiecţilor nu se mai face în funcţie de prezenţa sau absenţa bolii, ci după
prezenţa sau absenţa factorului de risc
• subiecţii sunt urmăriţi în decursul timpului şi este înregistrată apariţia evenimentelor
Incidente
Etapele
-definirea precisă a scopului urmărit şi a populaţiei pe care dorim să o studiem
- selecţia unui eşantion reprezentativ, din interiorul populaţiei
- definirea precisă a evenimentelor; definirea mijloacelor de diagnostic abordate
-definirea perioadei de timp în care sunt urmăriţi subiecţii incluşi în studiu
- evitarea pierderii din urmărire a subiecţilor în decursul studiului
-definirea expunerii şi a bolii, respectiv recunoaşterea persoanelor expuse, ne-expuse, bolnavi şi
non-bolnavi
-testarea sensibilitatii, specificitatii, reproductibilitatii si exactitatea criteriilor diagnostice
-identificarea si corectarea erorilor
1. erori de selecţie
2. erori sistematice prin clasificare defectuoasă
3.pierderea din urmărire
4. Factori de confuzie

AVANTAJE
-stabilesc secvenţa evenimentelor;
-nu sunt supuse la erorile sistematice care din studiile caz-martor: erori de supravieţuire
-selectivă; erori de măsurare retrospectivă (erori de anamneză ); erori în formarea perechilor (criteriul de formare a
perechilor este asociat cu factorul de risc studiat)
- permit calcularea: incidenţei, riscului relativ şi a altor variabile care evaluează riscul
(posibil)
-sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente

LIMITE
-impun includerea unui număr mare de subiecţi;
-nu sunt potrivite pentru studiul bolilor rare;
-sunt lungi şi foarte costisitoare;
-nu sunt studii de explorare( ipotezele trebuie testate prin studii mai uşor de realizat;
-sunt supuse unor erori de selecţie, deficienţe de clasificare sau la erori corelate cu
-factorul de confuzie; erori legate de pierderea din urmărire a subiecţ ilor expuşi.

Incidenţa indică procentajul de cazuri noi identificate în cursul unei perioade de

timp, într-o populaţie dată.

cazuri noi diagnostic ate pe parcursul perioadei p

Incidenta =
populatia totala considerat a

Riscul relativ (RR) este = raportul incidenţei bolii la subiecţii expuşi şi a subiecţilor ne-
expusi;
răspunde la întrebarea: de câte ori subiecţii expuşi au mai multe şanse
faţă de cei ne-expuşi, pentru a face boala ?

Incidenta la expusi a(c+d)

RR = =
Incidenta la neexpusi c(a+b)

RR > 1 Factor de risc

RR =1 Factor indiferent
RR < 1 Factor de protectie

SB 6. Tipuri de studii: trialuri clinice – prezentare, avantaje, limite, structura protocolului de studiu.
( studiu analitic interventional )

Trialurile clinice
- studii analitice de apreciere a eficacităţii clinice a unor:
* proceduri diagnostice (teste de depistare şi de precizare a diagnosticului)
* intervenţii

1. PRECIZAREA DIAGNOSTICULUI
2. ALEGEREA TERAPIEI (cea mai eficientă/ cea mai puţin nocivă)
 TRIALURILOR CLINICE COMPARATIVE
TRIALURI CLINICE RANDOMIZATE sau FĂRĂ RANDOMIZARE

PROTOCOL
1. FORMULAREA IPOTEZEI
2. ALEGEREA SUBIECŢILOR
metoda de selecţie
mărimea eşantionului
stabilirea eşantionului
3. ALEGEREA GRUPURILOR DE COMPARARE
grupuri de comparare după caracteristicile bolnavilor
grupuri de comparare după alternativa de tratament
4. ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI
administrarea non- aleatorie
administrare randomizată
5. MODIFICĂRI SURVENITE ÎN TIMPUL STUDIULUI
6. ANALIZA REZULTATELOR
7. FINALITATEA STUDIULUI: deces; boală; invaliditate; disconfort; insatisfacţie

AVANTAJE
* aprecierea eficacitatii clinice a unor:
- proceduri diagnostice ( teste de depistare si de precizare a diagnosticului);
- interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale ;
tehnici de reeducare; tehnici de ingrijire)
- interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata)
* economii importante in utilizarea unei interventii practice, dovedite a fi cea mai buna

LIMITE
* reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice
* nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii
* costisitoare
* dificil de realizat
* pot perturba relatia medic – pacient ( administram interventia la unii si la altii nu – de ce?)

SB 7. Evaluarea performantelor testelor

Definitii
TEST : termenul care exprima procedeele de culegere a datelor (chestionare,gesturi clinice, examene
complementare) privitoare la starea indivizilor.

TEST DIAGNOSTIC: demonstrarea existenţei stării de boala sau demonstrarea abaterii de la normalitate (test
diagnostic).

TEST DE DEPISTARE : identificarea într-o populaţie aparent sănătoasă a persoanelor cu risc crescut de a fi în mod
real bolnave sau de a prezenta o abatere de la normalitate (test screening).

b. Tipuri de teste

Testele permit evaluari diferite in functie de natura examinarilor

1. Calitative

Ex: imagistica medicala - radiografie, echografie, scanner;citologie; raspunsurile la un chestionar etc.

*raspunsurile sunt – binare (dichotomice) : da/nu; prezent/absent

- sub forma unei scale nominale : necroza, fibroza

- sub forma unei scale ordinale : germeni sensibili, intermendiar sensibili,

rezistenti la antibiotice
2. Cantitative

Ex: biochimice, hematologice, serologice masuratori ale TA, IMC …)

* rezultatele sunt variabile cantitative ; necesita definirea valorilor de referinta sau se accepta un “standard de aur”
(gold standard) pentru separarea situatiilor “normale” de cele “patologice”.

SB 8. Criterii de evaluare a testului: clasificare, validitate, reproductibilitate, sensibilitate,

specificitate, valoare predictivă pozitivă, valoare predictivă negativă, valoare globală.

1. VALOAREA INFORMATIONALA A TESTULUI IN CERCETARE

Validitatea datelor culese

Fiabilitatea rezultatelor

2.VALOAREA INFORMATIONALA A TESTULUI IN PRACTICA

3. Utilitatea “operationala

Acceptabilitate

Costuri

Utilitatea “operationala”

Validitatea datelor culese :

* valoarea unui test trebuie stabilită pe baza unui număr mare de persoane investigate atât dintre cele sănătoase
cât şi bolnave

* interpretările rezultatelor unui test şi a rezultatelor metodei de referinţ a trebuie efectuate independent pentru a
nu se subestima utilitatea testului

Definiţie:

Validitatea internă a unui test diagnostic este dată de performanţa acestuia în raport cu o metodă de referinţă
(Gold standard) şi de performanta de selecţie a subiecţilor examinaţi la sfârşitul validă rii= capacitatea testului de a
identifica boala

Validitatea externă a unui test este dată de capacitatea testului de a descrie situaţia reală a unei stări patologice în
populaţia generală şi performanţa acestuia în condiţiile în care datele sunt deja colectate

Reproductibilitatea unui test este aptitudinea diversilor observatori de a ajunge la acelasi concluzii in conditiile in
care sunt confruntati cu rezultatele aceluiasi test realizat la aceleasi personae.

Sensibilitatea unei metode indică proporţia bolnavilor pe care testul este în măsură să-i identifice din întreag
efectivul ca urmare a rezultatelor pozitive ale testului.

Specificitatea indică proporţia persoanelor sănătoase confirmate ca fiind în afara stării de boală în urma înregistrării
rezultatelor negative ale testului

Valoarea predictive a rezultatelor pozive indică proporţia rezultatelor valabile (adevarate) din ansamblul
rezultatelor pozitive

Valoarea predctiva a rezultatelor negative indică proporţia rezultatelor valabile (adevarate) din ansamblul
rezulatelor negative

Valoarea globala (eficienta) testului indică proporţia rezultatelor valabile din ansamblul evaluărilor efectuate

SB 9. Criterii de alegere a unui test diagnostic.

1. este de preferat un test sensibil dacă:

boala este gravă;

boala este tratabilă;

rezultatele fals pozitive nu generează prejudicii psihologice sau economice

persoanelor examinate

2. este de preferat un test cât mai specific dacă:

boala este gravă dar dificil de vindecat (sau chiar incurabilă);

a şti că nu există boala este un element important atât din punct de vedere

psihologic cât şi din punct de vedere managerial (economic);

rezultatele fals pozitive pot fi psihologic şi economic traumatizante pentru

persoanele examinate

3. este de preferat utilizarea rezultatelor pozitive ale unui test dacă acesta are o valoare predictivă crescută în
situaţii în care tratamentul persoanelor cu diagnostic fals pozitiv ar avea consecinţ e grave.

4. este de preferat un test cu valoare globală crescută dacă boala este importantă dar tratabilă ;rezultatele fals
pozitive şi fals negative sunt traumatizante şi implică producerea unor consecinţ e grave asupra persoanelor
examinate

Sb 10. Lectura critică a unui articol

Utilizatorii:

A.- membrii comitetelor de lectură (reviste cu peer review ; Peer review = lectura critica dpdv al redactorilor
revistelor in care publicam. )

B.- cititorul: dvs., eu – medicul practician, cercetătorul, doctorandul, studentul la medicină …

Obiective comune:

- să citească repede pentru a câştiga timp

- să aleagă esenţialul

Obiective separate:

Lectură aprofundată (A) / lectură rapidă (B)

Lectura aprofundataa : să verifice originalitatea şi veridicitatea datelor

Obiective

-Deprinderea tehnicii de lectură rapidă

-Lectura critică se bazează pe cunoştinţe metodologice serioase

-Utilizarea datelor în rezolvarea cazurilor clinice

Reguli generale ale lecturii critice:

-Sa ştii ce vrei / ce trebuie să citeşti

-Să nu fii orbit de prestigiul revistei (dar să ţii cont iniţial)

-Să nu fii orbit de prestigiul autorilor (dar să ţii cont iniţial)

-Să cunoşti regulile lecturii rapide pentru a elimina ceea ce este inutil

-Să ştii să aplici o grilă de lectură

-Să ai cunoştinţe de epidemiologie clinică

Întrebări

1.Studiu original sau un review ?

2. Obiectivul studiului şi întrebarea (ipoteza de lucru?)

3.Metodologia este verificată ?

4.Care sunt rezultatele?

5.Ce aduc rezultatele studiului pentru pacientul meu?

Lectura critică pe capitole:

LECTURĂ RAPIDĂ

-Citiţi titlul/cuvintele cheie

-Citiţi rezumatul

-Apreciaţi tipul studiului

-Rezultatele sunt utile?

-Rezultatele sunt aplicabile în domeniul în care lucraţi?

LECTURĂ DETALIATĂ

-Titlul

-Rezumatul

-Capitolul introductiv, ipoteza de lucru, obiectivele

-Materialul şi metoda

-Rezultatele

-Discuţiile

-Referinţele bibliografice

SB 11. Grile de evaluare dupa criteriile metodologie de studiu.

1. Obiective
- prognostic-evolutie
-test diagnostic
-consecintele unei interventii
-etiologie – cauzalitate
-exista ipoteza?

2. Tipul de studiu
- descriptive (observational transversal)
- analitice (observational etiologic si de interventie )
- metaanaliza
-studii de analiza deciziei

3. Factorii studiati
-expunere
-interventie
-test diagnostic

4. Criterii de evaluare
Cei ‘5 D’ :
← - Death
← - Disease
← - Disability
← - Disconfort
← - Dissatisfaction
-definirea, masurarea, validarea criteriilor de evaluare
←
5. Populatia sursa si subiectii studiati
- numar
-categorie
-criterii de includere/excludere
-rata raspunsurilor
lot != esantion
populatia sursa!= potential selectionata in studiu != accesibila !=in mod real studiata

6. Factorii de confuzie si erori potentiale

- factori de confuzie : realitatea statistica nu corespunde cu realitatea biologica
-erori posibile : - modificatori ai efectelor
- datorita intamplarii
- erori sistematice ( modifica parametrii ) Ex: definirea populatiei tinta si populatiei sursa; fluctuatii
de esantionaj; biasuri; neraportarea rezultatelor studiilor ’negative’

7. Rezultate
Echipa : clinician + metodolog + statistician + informatician = analiza, prezentarea si interpretarea integrativa a
rezultatelor

8. Concluziile cercetatorilor
- validitate
-aplicabilitate
-concordanta cu principiile medicinei bazate pe dovezi (MBD)
SB 12. Conceptul si definitia documentarii stiintifice.

- documentarea : -ştiinţa înregistrării, organizării şi diseminării cunoştinţelor specializate;

– ştiinţa care permite furnizarea tuturor documentelor despre un subiect

- documentul: -orice material scris, în format tipărit sau electronic, care are drept scop
transmiterea coerentă de informaţii

- conceptul de documentare : - implică activitatea unei persoane/grup de persoane care este

interesată/sunt interesate de un anumit subiect şi care consultă documente aferente
subiectului în cauză
SB 13. Motivatia si obiectivele documentarii.

a) informare orientată pentru pregătirea profesională

- student:
- aprofundarea unor subiecte
- dezvoltarea capacităţii de lucru individual

- medic (toate gradele)

- actualizarea cunoştinţelor
- creşterea competenţelor
b) informare orientată pe activitatea de cercetare
- cunoaşterea realizărilor existente la momentul respectiv, a preocupărilor similare în
domeniu, a potenţialelor direcţii de cercetare
- compararea rezultatelor obţinute de alţi cercetători cu rezultatele proprii

Activităţi desfăşurate
- consultarea unor cărţi/capitole din cărţi – privire de ansamblu asupra subiectului
- consultarea în periodice a diverselor tipuri de articole
- vizitarea unor site-uri de profil
SB 14. Tipuri de documente.

a. după suport:
- tipărite
- în format electronic

b. după tipul de informaţie oferită:

- documente primare
- oferă elemente de cunoaştere propriu-zisă (informaţii originale), însoţite de
informaţii bibliografice
- exemple: cărţi, periodice, teze, CD-rom-uri, site-uri, etc.
- documente secundare
-oferă numai informaţii bibliografice, prin trimitere la documente primare,
permiţând regăsirea acestora (repertorii bibliografice)
- instrumente de lucru, rezultat al unei documentări specializate care are la bază
documentele primare
- exemple: fişă de carte, catalog de bibliotecă, listă bibliografică pe subiect,
index de revistă, buletin bibliografic, bază de date
- documente terţiare
- semnalează sau prezintă documente secundare
- exemplu: bibliografie de bibliografii
Sb 15. Modalitati de documentare

Documentarea reprezinta activitatea de informare amanuntita si temeinica, pe baza textelor tiparite pe diferite
suporturi, cu scopul cunoasterii, dovedirii sau sustinerii unor idei, teze, reguli, teorii, concepte, doctrine, actiuni,
procese sau activitati reale, actuale sau viitoare.

Textele scrise sau tiparite, publicate sau nu, reprezinta forma materiala de fixare a informatiilor pentru
transmiterea lor în timp si spatiu. Acestea îmbraca diverse forme, în cazul nostru fiind cunoscute sub denumirea de
carti, enciclopedii, compendii, dictionare, cursuri, monografii, reviste, rapoarte, comunicari si referate stiintifice etc.

Sistemele de informare tehnico-stiintifica clasifica aceste publicatii sau documente în trei mari categorii pe care
cercetatorii, cadrele didactice, cursantii, studentii, practicienii etc. trebuie sa le aiba în vedere pentru o
documentare solida.

Publicatiile primare

Publicatiile primare sunt reprezentate de cartile, enciclo-pediile, manualele si cursurile universitare, compendiile,
revistele, rapoartele si comunicarile stiintifice ce privesc domeniul lucrarii de diploma etc. Aceste publicatii au un grad
ridicat de generalizare si originalitate, constituind punctul de plecare în circuitul transferului de informatii.

Publicatiile secundare

Publicatiile secundare sunt continute în mod frecvent de "revistele de titluri" si "revistele de referate", prin
care se asigura o informare generala si tematica, retrospectiva sau curenta, asupra unui domeniu, tema sau
problematica. Publicatiile secundare, în mod deosebit, revistele de referate "sunt cele mai cautate mai ales de
cercetatori si studenti pentru a identifica mica si marea creativitate, ideile, tezele si conceptiile cele mai noi".
Acestea dau si posibilitatea unor conexiuni pentru noi abordari, schimbari, perfectionari, îmbunatatiri etc. în
domenii de interes.

Publicatiile tertiare

Publicatiile tertiare sunt elaborate pe baza prelucrarii unor surse primare sau/si secundare destinate, mai
ales, documentarii tematice. Ele sunt difuzate bibliotecilor interesate sub denumirea de "Sinteze" referative si
colecteaza informatiile pe o "tema data", din reviste periodice, primare si secundare, carti, comunicari stiintifice,
rapoarte, dari de seama etc. din ultima perioada de timp.

SB 16. Fazele documentarii : alegerea surselor de informatii; principii de cautare; selectia

documentelor; analiza documentara (evaluarea critica a informatiilor ).

1. ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII

- surse: documente primare, secundare, terţiare
- documentele secundare – indispensabile într-un demers de cercetare, singura cale de acces
la documentele primare
Sursele secundare
a) reviste de semnalare
• reviste de sumarii ale periodicelor
Current contents), Le Medexpress
• indexuri de semnalare
Index Medicus, Excerpta Medica (Elsevier)

b) reviste analitice
• buletine de rezumate
- acoperă domenii vaste sau restrânse/specializate
- timp îndelungat pentru realizare (câteva luni între apariţia unui document şi publicarea
analizei sale)
• buletine de anunţare a documentelor încă nepublicate
- prezintă o evidenţă a lucrărilor ştiinţifice acceptate pentru publicare
- important pentru informarea grupurilor de cercetători angrenaţi în teme similare,
întreprinse simultan
c) liste bibliografice inserate în diverse lucrări
d) sisteme de catalogare-indexare în biblioteci

2. PRINCIPII DE CĂUTARE
- criterii uzuale
- cuvinte-cheie (exprimă condensat conţinutul unui text/subiect)
- index de subiecte
- index de autori

3. SELECŢIA DOCUMENTELOR
- implică o lectură rapidă
- primul criteriu de selecţie – respectarea principiilor de redactare ştiinţ ifică
- (i) evaluarea titlului şi a rezumatului – dacă rezumatul este relevant,
corespunzând subiectului căutat, documentul merită o lectură completă
- (ii) evaluarea rezultatelor – are o eficacitate crescută, dacă se cunoaşte bine
Subiectul

4.4. ANALIZA DOCUMENTARĂ

- implică lectura completă, aprofundată şi obiectivă a articolelor selecţionate
- permite compararea informaţiilor furnizate de două sau mai multe surse primare, asupra
unei aceleiaşi teme
- permite compararea informaţiilor furnizate de surse primare cu activitatea proprie în
acelaşi domeniu
- conduce la acumularea de cunoştinţe generale/speciale care pot fi utilizate în activitatea
proprie
SB 17 Standarde in organizarea centrelor de documentare

Serviciul de achiziţii (asigură legătura cu furnizorii şi, conform bugetului, achiziţ ionează documente de
interes).
Serviciul de împrumut interbibliotecar (asigură relaţia cu alte biblioteci/instituţ ii, pentru procurarea unor
documente inexistente în fondul propriu, la solicitarea cititorilor).

Serviciul de conservare (ordonare clară, precisă şi în condiţii de siguranţă maximă a tuturor materialelor).

Serviciul de circulare a documentelor (pentru servirea publicului).

Serviciul de suport tehnic (informatizarea activităţilor, multiplicare etc.).

Serviciul de schimb – în cazul bibliotecilor afiliate unor instituţii de învăţământ/cercetare (schimburi de

materiale editate sub egida instituţiilor respective).
SB 18. Baze de date

- baza de date – mulţime / colecţie de date, organizată pentru a optimiza prelucrarea acestora, în contextul unui set
de aplicaţii

- elementul fundamental în organizarea informaţiilor într-o bază de date se numeşte articol

- articolul se compune din mai multe zone denumite câmpuri care pot fi adresate direct

- un grup de articole omogene, structural identice, formează un fişier

- software-ul care asigură procesarea informaţiilor într-o bază de date (creare, actualizare, interogare etc.) este
uzual denumit sistem de gestiune a bazei de date (SGBD)
- exemple: dBASE, FoxPro, ORACLE

Baze de date bibliografice

- iniţial, bazele de date pentru biblioteci au respectat concepţia fundamentală a bibliografiilor specializate
- schimbul de date în reţea şi exploatarea prin Internet a condus la reorganizarea bazelor de date bibliografice
- crearea şi actualizarea bazelor de date bibliografice sunt realizate în exclusivitate de că tre personalul calificat
- accesul utilizatorilor este permis numai pentru operaţii de consultare (interogare) a bazei de date
SB 19 Utilizarea Internet-ului în documentarea la distanţă – concepte şi terminologie de bază –
elemente pozitive şi negative

REŢEAUA INTERNET
• reţea de reţele, care uneşte computere personale, universitare şi chiar guvernamentale,
furnizând infrastructura necesară pentru utilizarea e-mailului, documentelor hypertext,
fişierelor arhivate, a bazelor de date şi a altor resurse ale tehnicii de calcul
• ansamblu imens de reţele de calculatoare care formează şi acţionează ca o singură reţ ea
uriaşă pentru transportul informaţiilor şi al mesajelor pe distanţe oricât de mici şi oricât de
mari (“anywhere from the same office to anywhere in the world”)

Elemente pozitive

• utilizează informaţii/documente în format electronic

• software-ul caută şi găseşte ceea ce ar trebui să întreprindem noi, câştigând astfel în rapiditate şi
eficacitate
• tehnologia permite obţinerea, în final, a unei liste cu referinţele dorite (listă ce poate fi apoi limitată din
diverse considerente) – acţiune care altminteri ar fi trebuit să se desfăşoare manual
• introducerea reţelelor de calculatoare a permis dezvoltarea unor servicii accesibile la
distanţă şi la orice oră
• complementară documentării clasice, realizată prin accesul la material tipărit
facilitează un acces rapid la informaţia secundară şi, în anumite condiţii, la informaţ ia
primara
• utilizarea reţelei Internet pentru documentare s-a impus tot mai mult ca şi eficienţă , graţie
flexibilităţii investigaţiilor şi acoperirii cvasi-exhaustive a ariilor ce fac obiectul
documentării

Elemente negative:

• nu există o sistematizare a imensei cantităţi de informaţie existente pe toate site-urile

• nu există instrumente de clasificare şi ordonare care să evalueze conţinutul intelectual şi cota valorică a
informaţiilor

• calitatea informaţiei este variabilă

• pentru utilizatorul obişnuit timpul de căutare a informaţiei este frecvent mult mai mare decât s-ar crede

• viteza de transfer a datelor este puternic dependentă de gradul de aglomerare a furnizorului de servicii
Internet

SB 20. Servere si baze de date pe probleme biomedicale. Principii si exemple de cautare.

- principiu: conexiuni directe către documente in extenso, specifice domeniului investigat –

de cercetare sau de învăţământ:
- articole, rapoarte de cercetare, tehnici de laborator, note de curs.
- în scop didactic şi ştiinţific, pe probleme biomedicale, startarea căutării se face dupa:

1. după cuvinte-cheie
Exemplu: Medline
- cel mai cunoscut/utilizat sistem informatic de căutare a referinţelor bibliografice
- informaţii similare ca Index Medicus
- rapiditate
- lipsa de experienţă necesară în procesul de căutare poate fi suplinită de ajutorul unui
bibliotecar
- esenţial – alegerea cuvintelor-cheie şi a opţiunilor de răspuns în algoritmul de căutare,
pentru a putea ajunge la informaţiile dorite

2.după autor/autori
Exemplu: J. G. Cowpe

3. după reviste/cărţi/edituri
Exemplu: Analytical Cellular Pathology

4. după numele unor instituţii de învăţământ superior sau de cercetare

Exemplu: University of Utah

5. după numele unor site-uri specializate

Exemplu: PubMed
SB 21. TIPURI DE LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE
Clasificare:
- articole ştiinţifice
- referate generale
- lucrări de diplomă
- teze de doctorat

- după obiectivul urmărit

- Articol original
- Editorial
- Caz clinic
- Scrisoare către redacţia unei reviste
- Articol de trecere în revistă (Revue general/Survey)
- Actualităţi (Mise au point, Update)
- Recenzia – Analiza comentată (Review)
- Articol didactic
- după tipul publicaţiei
- reviste (periodice)
- volume de conferinţă/congres
- volume prezentând colecţii de articole pe un anumit domeniu

1)Articolul original
- prezintă o anumită activitate de cercetare:
- abordarea unui domeniu de cercetare nou
- testarea unei ipoteze
- publicabil în periodice şi/sau volume
2) Editorialul
- scris la cererea comitetului de redacţie al unei reviste
- scurt – număr redus de pagini
- autorul/autorii – autoritate în materia abordată – prezintă liber opiniile personale
-statistic – cel mai citit tip de articol.
3)Cazul clinic
- raportează o observaţie, cu comentarii scurte
- 4-6 pagini
- semnalează: elemente originale privind fiziopatologia unei afecţiuni, noutatea unui demers diagnostic
4)Scrisoare către redacţia unei reviste
- caz clinic scurt
- date preliminarii asupra unei cercetări de mai lungă durată
- comentarii/opinii contradictorii asupra unui articol deja publicat în revista
respectivă
5)Recenzia – analiza comentată (review)
- analiza – comentarea articolelor apărute în cursul ultimelor luni în alte reviste, sau analiza
comentarea unor volume (tratate, monografii, etc)
6) Trecerea în revistă (revue generale, survey)
- prezentare cât mai completă a cunoştinţelor asupra unui subiect, pornind de la o analiza exhaustivă a lucră rilor
publicate
- caracter monografic – abordare globală – aspecte clasice, şi perspective deschise
- referinţe bibliografice – acoperă întreaga istorie a subiectului
7)Actualităţi (mise au point, update)
- ca obiectiv, se situează între editorial şi trecerea în revistă
- elaborat la cererea comitetului de redacţie a unei reviste sau a organizatorilor unei manifestă ri ştiinţifice
- abordează un subiect restrâns, pornind de la (i) publicaţiile apărute în ultimii ani şi (ii) experienţ a personală a
autorilor
8)Articolul didactic/pedagogic
- obiectiv: instruirea într-un anumit domeniu
- bună cunoaştere a subiectului
- capacitate de a se adresa unei clase largi de cititori interesaţi de subiect, bazându-se pe un fond minimal de
cunoştinţe specific domeniului
- bibliografia indicată – permite cititorului o aprofundare a subiectului

SB 22 Redactarea unei lucrari: reguli de baza, structura generala, modalitati de ilustrare.

I. REGULI DE BAZĂ ALE REDACTĂRII ŞTIINŢIFICE

- organizare pe secţiuni:
Titlul
Autori (cu afiliere)
Textul propriu-zis
Mulţumiri
Furnizarea de extrase
Referinţe bibliografice
Rezumat (incluzând cuvinte-cheie)

- obiectivul redactării ştiinţifice: transmiterea unui mesaj ştiinţific, în care primează valoarea conţ inutului.
-redactarea ştiinţifică se raportează la principii care s-au dezvoltat progresiv şi care impun rigoare ştiinţifică
- alegerea celei mai adecvate formulări pentru ideile şi faptele care vor fi raportate
- realizarea unei exprimări simple şi clare, care să faciliteze lectura
- realizarea unei forme concise.
II.STILUL DE REDACTARE ŞTIINŢIFICĂ
- precis, clar, concis
- principii
• utilizare adecvată a timpurilor la care sunt puse verbele: timpul trecut pentru tot ceea ce exprimă
experienţa personală a autorului, timpul prezent pentru noţiuni bine stabilite şi unanim acceptate
• utilizarea aceluiaşi cuvânt pentru a desemna o aceeaşi noţiune, fără ajutorul sinonimelor care pot crea
confuzii
• evitarea expresiilor literare şi a cuvintelor inutile
• evitarea utilizării diatezei pasive (atunci când poate crea impresia de anonimat privind autorul – ca
subiect logic al construcţiei gramaticale) şi folosirea (neabuzivă) a diatezei active cu pronumele persoanei întâia,
uzual plural (care indică exact implicarea autorului în realizarea studiului)
- precizia
• lipsa de precizie în redactarea unui articol ştiinţific ridică suspiciuni asupra rigorii cu care a fost efectuată
cercetare respectivă
- claritatea
• utilizarea cuvintelor simple şi a unei sintaxe corecte
• limba în care se scrie trebuie să fie înţeleasă şi de un străin care nu are decât noţiuni de bază ale
vocabularului.
- concizia
• evitarea adjectivelor şi adverbelor inutile
• evitarea pleonasmelor
• semnalarea unui fapt se face direct, fără a specifica intenţia de semnalare
• evitarea repetiţiilor
III.CONCEPEREA TEXTULUI ÎNTR-O LIMBĂ DE CIRCULAŢ IE INTERNAŢ IONALĂ

- în condiţiile unor cunoştinţe medii de limbă, se recomandă:

-iniţial, elaborarea unui text în limba maternă
-traducerea textului de către autor
-în final, verificarea traducerii de către un specialist
- traducerea implică abilităţi de scriere în limba respectivă, care să garanteze atât corectitudinea din punct de
vedere ortografic şi gramatical, precum şi utilizarea terminologiei medicale adecvate

IV. MODALITATI DE ILUSTRARE

FIGURI ŞI TABELE
- tabelul: informaţii numerice
- figura: reprezentări grafice (desene, curbe, diagrame), ilustraţii / fotografii
- reproducerea dintr-o altă publicaţie necesită autorizaţia titularului (drept de autor, copyright)
Figurile
- numerotate cu cifre arabe – numerotarea corespunde ordinii de apariţie în text
- legendă subiacentă, conţinând toate elementele necesare înţelegerii figurii: explicaţia simbolurilor, abrevieri,
scală- uzual,
- în etapa de manuscris, toate legendele sunt grupate pe o pagină separată, la sfârşitul manuscrisului
- modalitate de realizare asistată de calculator: exploatarea facilităţilor oferite de programe (medii software) pentru
reprezentări grafice şi interpretare statistică
Tipuri de reprezentări grafice
- diagrame cu sectoare de cerc (“camembert”, “pie”) – recomandată pentru prezentarea procentajelor (< 7
sectoare)
- diagrame cu coloane verticale sau orizontale (histograme) – recomandate pentru compararea statică a diferitelor
cifre, poate indica deviaţia standard (< 7 zone)
- traiectorii (curbe de distribuţie) – x (abscisa – variabila independentă) ,y (ordonata – variabila dependentă ) este
variabila de măsurat sau explicată; graficul reprezintă în manieră dinamică evoluţ ia variabilei y în funcţ ie de x
- traiectorii (curbe de distribuţie)
-reprezentări prin puncte (“scattergram”, “nuages de points”)
Ilustraţii / fotografii
- prezentate sub formă de fotografii clasice sau imagini digitizate, alb-negru/color
- suplimentar, legenda ilustraţiilor conţine informaţii specifice despre scala de referinţă, ordinul de mă rire,
coloraţiile histologice
- pentru ilustraţiile ce conţin chipuri umane - acoperirea ochilor
Tabelele
-ce conţin date comparabile trebuie să prezinte aceleaşi informaţii, structurate în aceeaşi ordine şi folosind aceleaşi
unităţi de măsură
- alinierea datelor este realizată în raport cu virgula/punctul zecimal, precizând acelaşi numă r de poziţii zecimale
pentru variabilele cu aceeaşi semnificaţie
- informaţii lipsă – se precizează “absent”, evitând simbolurile matematice (-, 0)
- pot conţine abrevieri
SB 23. Originalitate şi raportare la informaţiile bibliografice

ALEGEREA UNEI TEME DE CERCETARE – ORIGINALITATEA IDEILOR

Elemente care intervin în alegerea temei:

• interesul pentru un anumit domeniu – motivaţie individuală

• volumul cunoştinţelor teoretice generale
• volumul cunoştinţelor teoretice în domeniu (informarea individuală asupra domeniului)
• posibilităţile de documentare – accesul la surse bibliografice specifice tematicii, recunoscute ca
autorităţi ştiinţifice internaţionale (reviste de prestigiu, ediţii recente ale unor monografii, volume ale
lucrărilor prezentate în cadrul unor congrese, site-uri www ale unor instituţii cu programe de cercetare
în direcţia investigată)
• experienţa anterioară
• aptitudini practice
Evaluarea originalităţii ideilor
 • necesită o documentare bibliografică serioasă, pentru a cunoaşte preocupările şi rezultatele de dată
recentă, pe tematica abordată
SB23. ORIGINALITATE ŞI RAPORTARE LA INFORMAŢIILE BIBLIOGRAFICE
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
- permit trimiterea cititorului la: articole, tratate, monografii, documente oficiale, baze de date, alte forme de
publicaţii
- excesul nu reflectă întotdeauna multitudinea de cunoştinţe, ci, mai degrabă, absenţ a spiritului critic;
- se citează numai documente publicate, citite şi alese pentru valoarea lor
- citarea unei referinţe poate fi repetată de mai multe ori într-un articol
- localizare în text:
• după enunţarea faptului/informaţiei respective – în interiorul sau la sfârşitul unei fraze
• în capitolele Introducere, Material şi metodă, Discuţii
• în tabele, grafice, figuri
• în titluri şi subtituluri paragrafelor – pentru articole tip actualităţi
- toate referinţele citate sunt prezentate, sub formă de listă, la sfârşitul articolului
- erori posibile:
• greşeli în transcrierea referinţei
• greşeli în citarea conţinutului referinţei
- se evită a face referiri la:
• articole greu accesibile
• teze de doctorat
• rezumate
• scrisori către redacţie
• articole acceptate pentru publicare (in press, to appear)
- nu se fac referiri la:
• rezumate ale lucrărilor prezentate la congrese, nepublicate în periodice
• articole trimise pentru publicare (submitted)
• comunicări orale

- sistemul de referinţe:
a) sistemul “autor-dată” (“autor-an”) – Harvard
b) sistemul numeric secvenţial – Vancouver
c) sistemul alfabetic numeric
a) sistemul “autor-dată” (“autor-an”) – Harvard
În text
- în cazul a 1 sau 2 autori se citează primul autor, respectiv ambii autori, şi anul de publicaţie
- mai mult de doi autori – se citează primul autor, urmat de “et coll.” sau “et al”
În lista de referinţe
- clasificare fără număr de ordine, alfabetic, de la prima literă a numelui primului autor al articolului
- mai multe referinţe ale aceluiaşi prim autor – clasificate după ordinea alfabetică a primei litere a celui de-al doilea
autor, etc.
- mai multe referinţe ale aceloraşi autori – clasificate după anul de publicaţie, începând cu data cea mai îndepă rtată
- mai multe referinţe ale aceloraşi autori, cu acelaşi an de publicaţie – se adaugă “a, b, c, d,…” după anul de
publicaţie şi se clasează în această ordine (la citarea în text, se includ “a, b, c, d,…”)
- numele ultimului autor este precedat de “and”, “et” sau “şi”
- îngreunează citirea textului
- facil pentru autor, care poate introduce uşor o referinţă nouă
b) sistemul numeric secvenţial
În text
- referinţele sunt numerotate cu cifre arabe, în ordinea apariţiei, în paranteze
- dacă o referinţă este citată de mai multe ori, se păstrează numărul atribuit prima dată
- într-o paranteză, referinţele sunt clasificate în ordine crescătoare şi separate prin virgule
În lista de referinţe
- clasificarea se face prin numărul de ordine corespunză tor în text, fără criteriu alfabetic
- facilitează lectura, neîncărcând articolul cu nume de autori
- dificil pentru autor, care dacă introduce o nouă referinţă trebuie să renumeroteze toate referinţ ele urmă toare,
existând riscul de eroare
c)sistemul alfabetic numeric
În text
- referinţele sunt citate printr-un număr de ordine, indicat în paranteze, care are corespondent în lista de referinţ e
(ordonată alfabetic, şi nu în ordinea citării)
În lista de referinţe
- clasificarea se face alfabetic, de la prima literă a numelui primului autor
- fiecare referire din lista rezultată primeşte un numărul de ordine în secvenţ a naturală , numă r care se citează în
text
ARTICOLUL ORIGINAL
- prezintă o anumită activitate de cercetare:
- abordarea unui domeniu de cercetare nou – direcţii prioritare
- testarea unei ipoteze
- rezultate în diverse domenii ştiinţifice în care există deja cercetări
- structură (IMRAD):
Introducere – scopul, obiectivele cercetării
Material şi metodă – cum a fost realizată cercetarea
Rezultate – ce s-a observat (cu rigurozitate)
Discuţii – comentarii asupra cercetării în general şi a rezultatelor în special
- referinţele – rol de a justifica afirmaţiile autorilor, în special în introducere şi discuţii
- publicabil în periodice şi/sau volume

TITLUL
- scop: enunţă conţinutul articolului, cu maximum de precizie şi concizie (10-15 cuvinte)
- reprezintă reflectarea directă a articolului
- alegerea titlului: utilizarea de cuvinte cheie ( indexare corectă)
- cuvintele informative plasate la început, în poziţia forte care atrage atenţia
- rol atractiv şi de selecţie
- alegerea articolelor după titlu, un titlu este cu atât mai lung cu cât subiectul abordat este mai precis ---
---facilitează evaluarea articolului prin lectură rapidă
AUTORII
Primul autor:
- a realizat studiul
- a dirijat studiul
- a redactat manuscrisul
Unic autor:
editoriale, actualităţi
- şeful de serviciu/departament sau directorul laboratorului figurează ca autor dacă:
- a iniţiat cercetarea
- a reunit echipa
- a obţinut mijloacele financiare
- a controlat derularea studiului
- a analizat cu obiectivitate expunerea rezultatelor şi calitatea redactării
- de obicei, figurează pe ultima poziţie, asigurând credibilitatea, încondiţiile în care ceilalţ i autori sunt mai
puţin cunoscuţi în comunitatea ştiinţifică (promotor)
Persoană de contact primul / ultimul autor
Numărul autorilor este variabil, în funcţie de mărimea echipei de cercetare
- ordinea autorilor indică gradul de contribuţie adus la cercetare
- citarea autorilor în referirile bibliografice => completă când numărul de autori este <=6, numai primii 6 când
numărul de autori este >= 7
- studii multicentrice
- număr limitat de autori, cu mulţumiri în final celorlalţi participanţi la cercetare
- semnează asociaţiile care au realizat cercetarea, numele autorilor fiind citate în notă de subsol, în funcţ ie
de gradul de implicare sau alfabetic
REZUMATUL
- scop: prezintă esenţa informaţiilor articolului
- orientează cititorul asupra conţinutului articolului ,reproductibil, alături de totlu
- include în final un set de cuvinte-cheie, uzual selectate conform MeSH
- rezumat informativ: respectă structura de articol original (IMRAD)
- rezumat indicativ: prezintă conţinutul general al articolului şi planul urmărit la articolele tip actualităţ i,
MULŢUMIRI
- persoane care au contribuit la realizarea cercetării
- persoane care au asigurat un suport financiar
- şeful de departament
- personalul tehnic
- inserarea textului: în funcţie de indicaţiile fiecărei reviste
FURNIZAREA DE EXTRASE
- limitată, în funcţie de posibilităţile financiare ale fiecărui colectiv, deoarece extrasele trimise de reviste sunt în
număr limitat (maxim 50-100), şi frecvent se percep taxe

SB 24 Alegerea revistei adecvate pentru publicare, norme internaţionale de publicare

- decizia se ia înainte de a începe redactarea articolului, pentru ca redactarea să se conformeze indicaţ iilor pentru
autori din revista respectivă
- obligatoriu: consultarea anterioară a mai multor numere din revista respectivă

Criterii:

•
Corespondenta dintre subiectul articolului si specificul revistei
•
Aprecierea impactului articolului , in cazul publicarii intr-o revista de specialitate ,sau intr-o revista cu
caracter general (grad de adresabilitate,aria de difuzare a revistei)
• Evaluarea sanselor de acceptare a articolului – in raport cu politica editoriala a revistei
Norme de publicare

• Cercetarea prezentata trebuie sa se desfasoare intr-o maniera responsabila si etica

si trebuie sa se supuna tuturor regulilor importante

• Cercetatorii trebuie sa isi prezinte rezultatele clar, cu sinceritate, fara falsificari sau manipulare inadecvata a
datelor.

• Cercetatorii trebuie sa faca tot posibilul sa isi descrie metodele cat mai clar si fara ambiguitate, astfel incat
rezultatele lor sa poata fi confirmate de altii.

• Cercetatorii trebuie sa respecte cerintele publicatiei, lucrarea sa fie originala, fara plagiat,si nepublicata in alte
locuri

•Autorii trebuie sa isi asume responsabilitate colectiva pentru lucrarile trimise si publicate

•Calitatea de autor al publicatiilor de cercetare trebuie sa reflecte contributia individuala la acea lucrare.

• Sursele de finantare si conflictele de interes relevante trebuie mentionate.

Motive de respingere

 lucrarea nu aduce nimic nou

 designul experimentului este sărac
- lot martor absent sau sărac

- ipotezele nu sunt verificate adecvat

 subiectul lucrării nu se încadrează în tematica jurnalului

 redactarea nu respectă normele
Ce apreciaza

 Spectaculos
 Importanţa
 Originalitatea
 Relevanţa pentru audienţă
 Veridicitatea
 Claritatea redactării
 “Dinamismul” prezentării subiectului
Norme internaţionale de publicare

- în conformitate cu Recomandările pentru manuscrisele trimise revistelor biomedicale – Comité International des
Rédacteurs des Journaux Médicaux
SB 25 : Tehnici de tehnoredactare şi pregătirea manuscrisului

1.Titlu

2. Rezumat

6. Introducere

3. Metode

4. Rezultate

5. Discuţii

7. Mulţumiri

Referinţe

Redactare:

1. Care este timpul cel mai potrivit pentru a scrie?

Să cunoaşteţi foarte bine ce vreţi să scrieţi!

- s-au adunat date suficiente? este ipoteza clar formulată?experimentele testează ipoteza?

- există lot martor, este suficient numeric ?

- puteţi descrie studiul în 1-2 minute? puteţi scrie concluzia în 1-2 propoziţii ?

2. Tabele şi figuri

- clare , concise, explicite

3. Citiţi referinţele: orientaţi-vă în alegerea revistei

Revizuire

Toţi autorii ar trebui să participe, revizuirea ordinii prezentării datelor ,stilul, referintele, greselile de tipar,
ortografia
NU!

- scrise pe foi de diferite marimi sau cu foite atasate,

– cu numeroase adaptari si modificari scrise de mana (ingreuneaza lectura textului)
REGULI :

– se scrie numai la doua randuri pentru ca lucrarea sa poata fi mai simplu redactata si apoi culeasa in
tipografie mai usor;
– se scrie numai pe o parte a foii;
– se lasa un chenar de 2,5 cm pe marginile paginii, necesar pentru corecturile sau observatiile redactiei
revistei
– se trimit in doua exemplare complete: textul articolului, tabelele, graficele, fotografiile si legendele
respective.
-trebuie respectate instructiunile pentru autori ale revistei unde este trimis articolul, fiecare revista publica
periodic instructiuni privind modul cum trebuie prezentate articolele trimise: modul de citire a bibliografiei, titlurile,
subtitlurile, sublinierile, dimensiunea rezumatului, adresa autorilor.

- de obicei, in notele din subsolul primei pagini se pun titlurile autorilor, precum si institutia unde s-a efectuat
lucrarea

Paginatia lucrarii.

-in Romania se cere o paginatie normala, de la inceput pana la sfarsitul articolului.

-se inainteaza separate, pe foi atasate: rezumatul lucrarii, fotografiile, graficele, tabelele si legendele respective.

-pentru revistele din alte tari exista anumite reguli privind paginatia:

– Se pagineaza separat si in ordine: foaia cu titlul lucrarii si numele autorilor, rezumatul, textul, multumirile
autorilor, bibliografia, tabelele, legendele
– Alte reviste recomanda ca fiecare sectiune a lucrarii sa inceapa cu o noua pagina.
– Pentru fiecare sectiune sau paragraf mai important se va specifica tipul de litera dorit(sau cerut de revista)
folosindu-se sublinieri adecvate:

1.
In cazul în care autorul doreste litere italice, se vor sublinia cuvintele respective cu linii întrerupte.
Folosirea acestor caractere se recomanda pentru subtitluri, la inceputul unui rand sau pentru
cuvinte sau fraze mai importante , precum si pentru unele cuvinte rare: neologisme, denumiri de
specii
2. In cazul in care sunt necesare litere aldine, cuvintele respective se vor sublinia cu o linie. Astfel
de caractere se rezerva pentru titluri de capitole in cadrul articolului.
Paragrafele pe care autorii doresc sa fie tiparite cu litere mici vor fi insemnate pe margini cu o linie verticala
insotita de notatia: „corp 8“ (sau petit).

Identitatea pacientilor in expunerile facute va fi riguros respectat (se vor folosi initiale, nu vor fi reproduse
fotografii sau unele date care ar permite identificarea pacientilor fara permisiunea acestora sau a rudelor
apropiate).

Lectura finala

Textul tehnoredactat va fi citit apoi cu o atentie pentru a se corectara eventualele erori. Orice tratare superficiala a
acestui control final este in detrimentul autorului.

SB 25 Tehnici de tehnoredactare şi pregătirea manuscrisului

Succesiunea etapelor de redactare:
• alegerea titlului
• respectarea tipului de informaţie specific fiecărei secţiuni
• ordinea în elaborarea secţiunilor depinde de fiecare autor în parte, şi de tipul studiului
• rezumatul se redactează în final
- există variante de pregătire a manuscrisului, în raport cu instrucţiunile pentru autori ale fiecă rei reviste
- uzual, se solicită manuscrise scrise la două rânduri, cu spaţiu lateral suficient (pentru uşurinţ a lecturii şi
efectuarea comentariilor de către recenzori)

Uzual, se solicită:

1). pagină/pagini separate pentru:

- titlu şi autori

- rezumat
- text
-mulţumiri
- referinţe bibliografice
figuri
tabele
legende
2). original + un număr de copii
3). scrisoare de însoţire
4). documente care atestă permisiunea de reproducere a unor materiale deja publicate (figuri, ilustraţii)

* Recent, se solicită trimiterea manuscrisului în format electronic, pe dischetă sau prin Internet, folosind
tipul/tipurile standard de fişiere recomandate de revista respectivă : doc (Word), wp (WordPerfect), tex (Latex), rtf,
pdf, ps

5) tehnoredactare computerizată, folosind unul din procesoarele de text sus-amintite

SB 26 Pregătirea unei lucrări pentru expunere orală: reguli de bază, realizarea materialului
REGULI DE BAZĂ

- uzual, expunerea orală face apel la mijloace vizuale de prezentare: diapozitive, folii
- planul de prezentare este organizat asemănător cu planul unei lucrări scrise
- timpul limitat (7-15 minute) - restricţie de dimensiuni a textului
- concentrare pe două-trei idei fundamentale,

Organizare:
• introducerea

• material şi metodă – limitare la elementele esenţiale

• rezultate – partea cea mai importantă,; se prezintă rezultatele cele mai valoroase prin
noutate sau prin perspectivele pe care le oferă, ca aplicabilitate
• comentariile –elementele de originalitate aduse şi/sau direcţiile de cercetare deschise
Se recomandă:
• vorbirea liberă, privind auditoriul
• câteva note scrise, ca suport pentru expozeul liber
• un ritm lent, o tonalitate coborâtă la începutul fiecărei fraze

• o atitudine calmă
• utilizarea indicatorului luminos atunci când este necesar
• repetiţii (pentru formarea unui stil şi verificarea încadrării în timp)
• prevederea posibilelor întrebări, pentru a putea formula răspunsurile rapid, clar şi precis

REALIZAREA MATERIALULUI
- etape:
• elaborarea textului diapozitivelor/foliilor
• conceperea prezentării în întregime

• reevaluarea textului diapozitivelor/foliilor, urmată de eventuale modificări

- tehnici:
• fotografiere
• editare computerizată (Microsoft PowerPoint, Microsoft Word)

- stabilirea materialului adecvat:

• diapozitive/folii susţin toată expunerea
• diapozitive/folii susţin parte din expunere

• utilizarea graficelor şi tabelelor

- diapozitivele/foliile:
• esenţiale pentru: ilustrarea examenului histopatologic, radiologic, histogramelor
• rezultatele de tip similar trebuie prezentate în acelaşi stil ( grafice, tabele, );
• facilitează urmărirea prezentării de către auditoriu
• este recomandabil ca:
- textul să fie scurt şi sistematizat

- 8-10 linii de text, 7-8 cuvinte pe rând –format A4 landscape

- fiecare diapozitiv să aibă titlu/subtitlu
- figurile şi graficele, tabelele să aibe legende, respectiv titluri corespunzătoare
- să se evite “sufocarea” cu date organizate în tabele
- să fie gata cu o săptămână înainte de comunicare

SB 27 Pregătirea unei lucrări în format poster

Posterul

-este un tip de prezentare vizuală a rezultatelor cercetării prin care cercetătorii comunică datele obţ inute prin
afişare.
- Posterul se redactează exact ca o lucrare ştiinţifică, dar se foloseşte doar informaţ ia pertinentă , condensată ,
vizualizată.

În mod obişnuit, posterul este realizat la dimensiunile hârtiei A0 (841/1189 mm), aşezat vertical (poster) sau
orizontal (peisaj).

• “comunicări afişate”
• formă de prezentare cu utilizare din ce în ce mai largă pentru congrese – la ora actuală marile reuniuni
ştiinţifice internaţionale organizează susţinerea lucrărilor originale sub formă de postere
Avantaje:
• posibilitatea de contact direct cu persoanele interesate de conţinutul posterului
• posibilitatea de discutare a rezultatelor, fără limită de timp, cu alţi cercetători care lucrează la
aceeaşi temă
• mijloc de comunicare vizuală, punând în valoare figurile, ilustraţiile şi tabelele
• materialul afişat poate fi consultat fără limită de timp, chiar în lipsa autorului

Reguli de realizare/prezentare
- cunoaşterea instrucţiunilor pentru autori, specifice manifestării ştiinţifice respective: mărimea şi formatul
posterului, locul (indicat prin număr) şi ora de instalare, perioada în care autorii trebuie să fie prezenţ i lângă poster
- iniţial se realizează o machetă ce permite stabilirea echilibrului între text şi ilustraţii, pornind de la informaţiile
pe care intenţionăm să le prezentăm (se selecţionează un număr limitat de informaţii relevante)
- textul trebuie să fie lizibil de la o distanţă de aproximativ 1 metru – litere de un centimetru, bold, majuscule
pentru titlul secţiunilor
- utilizarea culorilor adecvate pentru creşterea atractivităţii indicaţii pentru ordinea de citire a panourilor
(numerotare, săgeţi)
- facilităţile oferite de utilizarea calculatorului permit realizarea posterelor folosind programe speciale, cu listare
separată a fiecărui panou – fapt ce simplifică transportul şi asamblarea
- titlul – litere suficient de mari, informativ dar concis (pentru a nu descuraja vizitatorii), provocator, eventual
interogativ (pentru a atrage vizitatorii)
- autorii, afilierile – subiacent titlului, litere mai mici

- conţinutul – organizat pe multiple panouri, corespunzătoare diferitelor secţiuni: Introducere,

Material şi metodă, Rezultate, Concluzii

- modalitatea de aşezare a panourilor este în funcţie de forma şi mărimea posterului: distincte, independente sau
asamblate pe un singur carton
- Introducere, Concluzii – fraze scurte, clare, sub formă de afirmaţii succesive, individualizate
- elementele grafice – rol capital, asigură atractivitatea posterului; utilizate pentru descrierea materialului şi
metodei şi, mai ales, pentru prezentarea sintetică a rezultatelor; titlu scurt, informaţii concise, rezumând
semnificaţia figurii/graficului/tabelului

SB 28. Referate generale: scop, elaborare, prezentare

Referatul general este o lucrare de sinteza a datelor provenite din subiectele cele mai recente, intr-un anumit
domeniu.

Referatul general nu este o lucrare originala si are o structura diferita de articolele care raporteaza cercetari
originale.

Cuprinde:

• Introducere
• Datele colectate, analizate critic si grupate in subcapitole
• Titluri adecvate
• Concluzii si perspective
Review:

• Analiză critică a lucrărilor publicate pe o temă dată, definită precis,

• conţine numeroase referinţe bibliografice (uneori sute) selecţionate după criterii clare şi trebuie să fie
exhaustivă,
• trebuie analizată metodologia şi validitatea lucrărilor citate,
 • este de obicei o lucrare colectivă efectuată de mai mulţi experţi (seniori!) care au obţ inut rezultate în
domeniu.
Cum se scrie un referat general

• necesitatea unei documentari bogate si recente si schitarea unui plan de redactare ( un referat general nu
este o redactare mecanica, enumerativa, a rezultatelor diferitelor articole)
• rolul autorului de a face o ordine logica in datele colectate, grupandu-le in subcapitole dupa criterii de
afinitate si respectand ordinea cronologica a aparitiei articolelor .
• evaluarea critica a datelor, pentru orientarea cititorilor.
• prezentarea obiectiva a datelor, comentariile critice urmand dupa relatarea lor.
• se admite un volum mai mare de pagini: 15-20 de pagini (pentru o revista obisnuita si chiar 30-50 de
pagini pentru Arhiva.
Planul lucrarii

• reprezinta baza structura articolului.

• este necesara o introducere explicativa, in care autorul va motiva importanta si necesitatea lucrarii,
schitand principalele aspecte ale temei. Cu cat introducerea in tema va fi mai convingatoare si mai
atractiva, cu atat autorul poate spera ca cititorii se vor decide sa citeasca intreg articolul.
• aranjamentul interior al articolului; impartirea in sectiuni, fiecare cu un titlu concis, corespunzand unui
anumit continut, unei idei, mareste considerabil claritatea articolului, usurinta lecturii si retinerea ideilor
principale.
• datele prezentate trebuie nu numai ordonate si grupate, dar analizate si evaluate critic, pentru ca
cititorul sa ramana cu o orientare, cel putin temporara, intr-o problema controversata.
• concluziile sunt obligatorii in final, mai ales intr-o problema controversata complicata sau foarte tehnica.
• este de dorit sa se schiteze la sfarsit si perspectivele care se intrevad in tema abordata.
Claritatea expunerii

• conditie importanta a unui referat general( unii autori recurg la un stil complicat si la un jargon
supertehnic ,s anctiunea venind in mod obligatoriu de la cititor)

SB 29 Lucrarea de diplomă: organizare, etape în elaborare, susţinere

Organizare

• stabilirea temei în funcţie de disciplina de interes şi/sau coordonatorul ştiinţific

• stabilirea obiectivelor
• stabilirea planului: capitole cuprinse în partea generală (în funcţie de temă), capitole
cuprinse în partea personală (exemplu: Obiectivul şi motivaţia studiului, Material şi

metodă, Rezultate, Discuţii, Concluzii, Bibliografie)

• partea personală – contribuţia efectivă

Etape in elaborare

Documentarea si cercetarea propriu-zisă (experimentală, specifică disciplinelor preclinice/clinice concretizată prin

1. alegerea materialului şi metodei de lucru

2. derularea studiului - obţinerea rezultatelor

3. centralizarea şi interpretarea rezultatelor

4. discutarea şi evaluarea rezultatelor, în raport cu alte studii similare
5. formularea concluziilor
Redactarea
PARTEA GENERALĂ

• prezentarea informaţiilor existente în literatura de specialitate în legătură cu subiectul

abordat: stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu

PARTEA PERSONALĂ
Introducere
aspectul general al subiectului – actualizare scurtă, destinată cititorilor care nu
cunosc bine subiectul, permiţându-le astfel înţelegerea fondului; singura parte a
unui articol original care poate prezenta conotaţii pedagogice
Material şi metodă
- materialul studiat
 - elemente testate
- criteriile de evaluare
Materialul
- populaţia luată în analiză, modalitatea de selecţionare, eşantionul, descriere
- bolnavi: serie consecutivă/neconsecutivă, studiu retrospectiv sau prospectiv, studiu
randomizat sau nerandomizat, studiu deschis sau orb, studiu caz-martor
- animale de experienţă
- suşe celulare
Elemente testate – metodă
- acţiunea unui medicament – doza zilnică, modul de administrare, orarul de administrare
- rezultatele unei intervenţii chirurgicale – descriere
- valoarea unui examen radiologic/anatomopatologic/biologic
Rezultate
- exprimă finalizarea scopului cercetării
- redactare obiectivă, impersonală, neutră
Discuţii
- scop: interpretarea cercetării realizate
- comentarii personale, spre deosebire de celelalte capitole care utilizează un stil impersonal
- reflectă cultura ştiinţifică, inteligenţa autorilor şi gradul de elaborare al lucrării
- obiective (ordine obligatorie):
- precizează dacă scopul cercetării a fost atins sau nu
- judecă calitatea şi validitatea rezultatelor – discuţie critică şi obiectiva
- compară rezultatele personale cu cele ale altor autori şi explică diferenţ elor
apărute
Referinţe bibliografice
- scop: justificarea tuturor faptelor/datelor enunţate – principiu fundamental într-un demers
ştiinţific
- permit trimiterea cititorului la: articole, tratate, monografii, documente oficiale, baze de
date, alte forme de publicaţii
- localizare în text:
- după enunţarea faptului/informaţiei respective – în interiorul sau la sfârşitul
unei fraze
- în capitolele Introducere, Material şi metodă , Discuţii
- în tabele, grafice, figuri
- în titluri şi subtituluri paragrafelor – pentru articole tip actualităţi
- toate referinţele citate sunt prezentate, sub formă de listă, la sfârşitul articolului
- sistemul de referinţe:
a) sistemul “autor-dată” (“autor-an”) – Harvard
b) sistemul numeric secvenţial – Vancouver
c) sistemul alfabetic numeric
a) sistemul “autor-dată” (“autor-an”) – Harvard
MODALITĂŢI DE ILUSTRARE
Figuri şi tabele
- specifice pentru capitolul Rezultate
Figurile
- numerotate cu cifre arabe – numerotarea corespunde ordinii de apariţie în text, fiind
obligatorie minimum o referire
- legendă subiacentă, conţinând toate elementele necesare înţelegerii figurii: explicaţia
simbolurilor, abrevieri, scală
Tabelele
- spaţiu ocupat în pagina tipărită: o coloană sau două coloane
- titlu: situat deasupra, informează asupra conţinutului
Ilustraţiile
- prezentate sub formă de fotografii sau imagini digitizate, alb-negru/color
- exemple: radiografii, preparate microscopice, EKG, EEG
- pentru ilustraţiile ce conţin chipuri umane se recomandă acoperirea ochilor, în scopul
păstrării anonimatului
Sustinere
- pregătirea materialului pentru susţinere şi susţinerea propriu-zisă se realizează în
conformitate cu cele enunţate pentru expunerea orală a unei lucrări, timpul acordat fiind
de 10-15 minute
- evaluarea de către comisia examinatoare urmăreşte următoarele elemente:
- semnificaţia şi actualitatea subiectului ales
- seriozitatea documentării ştiinţifice, reflectată prin referinţele bibliografice şi
modul de citare a acestora
- dezvoltarea argumentaţiei logice pentru derularea cercetării
- pertinenţa concluziilor
- calitatea iconografiei
- calitatea expunerii orale şi modul de susţinere, în discuţiile ulterioare, a
 punctelor de vedere ilustrate de lucrare (“presentation and defense of a thesis”)

Sb 30 Criterii de apreciere a lucrarii de licenta

Criteriile de apreciere a lucrarii de licenta de catre membrii comisiei sunt:

1. Criterii privind tema, structura si estetica lucrarii:

Acest criteriu se refera la:

a) Oportunitatea /utilitatea si actualitatea temei;

b) Respectarea structurii impuse de comisie;

c) Concordant intre continutul lucrarii si tema, respective obiectivele asumate;

d) Aspectul esthetic al lucrarii.

2. Criterii privind documentarea:

a) amploarea , relevant si actualitatea bibliografiei;

b) corectitudinea utilizarii bibliografiei

c) capacitatea de sinteza.

3. Criterii privind competenta in domeniul specializarii:

a) relevanta temei si obiectivelor lucrarii pentru domeniul de specialitate;

b) gradul de acoperire a competentelor aferente domeniului de specializare

c) corectitudinea alegerii si utilizarii metodologiilor.

4. Criterii privind prezentarea lucrarii:

a) incadrarea in intervalul de timp;

b) modul in care se raspunde la intrebari;

c) structura prezentarii;

d) abilitati de comunicare;

Criterii de apreciere a lucrarii de licenta

Criteriile de apreciere a lucrarii de licenta de catre membrii comisiei sunt:

5. Criteria privind tema, structura si estetica lucraii:

Acest criteriu se refera la:

 e) Oportunitatea /utilitatea si actualitatea temei;

f) Respectarea structurii impuse de comisie;

g) Concordant intre continutul lucrarii si tema, respective obiectivele asumate;

h) Aspectul esthetic al lucrarii.

6. Criteria privind documentarea:

d) amploarea , relevant si actualitatea bibliografiei;

e) corectitudinea utilizarii bibliografiei

f) capacitatea de sinteza.

7. Criteii privind competent in domeniul specializarii:

d) relevant temei si obiectivelor lucrarii pentru domeniul de specialitate;

e) gradul de acoperire a competentelor aferente domeniului de specializare

f) corectitudinea alegerii si utilizarii metodologiilor.

8. Criterii privind prezentarea lucrarii:

e) incadrarea in intervalul de timp;

f) modul in care se raspunde la intrbari;

g) structura prezentarii;

h) abilitati de comunicare;

stabilesc secvenţa evenimentelor;

nu sunt supuse la erorile sistematice care din studiile caz-martor: erori de supravieţuire
selectivă; erori de măsurare retrospectivă (erori de anamneză); erori în formarea
perechilor (criteriul de formare a perechilor este asociat cu factorul de risc studiat)
permit calcularea: incidenţei, riscului relativ şi a altor variabile care evaluează riscul
(posibil)
sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente