UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

Cuprins

7.1.Lipide
7.1.1. Considerații generale
7.1.2. Răspândire și importanță
7.1.3. Constituție chimică
7.1.4. Clasificare
7.1.5. Precursori structurali ai lipidelor
7.1.5.1. Acizi grași
Rezumat
Lucrare de verificare
Test de autoevaluare
Bibliografie
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

Obiective

La terminarea studiului acestui capitol vei fi capabil să:

• Să definești noţiunea de lipide
• Să înțelegi importanța și rolul lipidelor în organismul animal
• Să înțelegi constituția chimică a lipidelor
• Să cunoști clasificarea lipidelor
• Să cunoști precursorii structurali ai lipidelor
• Să întelegi structura și clasificarea acizilor grași
• Să rezumi proprietățile fizico-chimice generale ale lipidelor

Durata medie de studiu individual - 2 ore

7.1. Lipide
7.1.1. Considerații generale

Lipidele constituie o clasă de biomolecule organice cu largă răspândire

în organismele vii, fiind componente de bază ale celulelor și țesuturilor.
Reprezentanții acestei clase prezintă o heterogenitate a structurii și, dependent
de aceasta, o varietate a proprietăților fizico-chimice. Cea mai comună
proprietate a lipidelor este caracterul hidrofob și insolubilitatea în mediul apos.
Toate lipidele sunt solubile în solvenți organici (benzen, eter, acetonă, toluen,
derivați halogenați etc.). Această proprietate privind solubilitatea deosebește
net lipidele de glucide și proteine, și stă la baza separării fracționate a lipidelor.
Denumirile mai vechi ale acestor compuși au fost: grasimi, materii
grase, lipoide, lipine etc. În anul 1925 la Congresul Internațional de Chimie de
la Cambridge se propune, și se acreditează denumirea de lipide (gr. lipos –
grăsime).
Lipidele se află deseori combinate, fie covalent, fie prin legături slabe,
cu compuși din alte clase de biomolecule, formând molecule hibride cum sunt
glicolipidele care conțin hidrați de carbon și lipide, și lipoproteinele, ce conțin
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

lipide și proteine. În astfel de biomolecule, proprietățile fizice și chimice

distinctive ale componentelor lor sunt astfel asociate încât să corespundă
funcțiilor biologice ale acestor biomolecule.

7.1.2. Răspândire și importanță

Lipidele sunt biomolecule care îndeplinesc în organism roluri dintre

cele mai diverse. În celule, lipidele se află în compoziția membranelor celulare
întervenind în reglarea permeabilității și transportului transmembranar, având
atât rol plastic, dar mai ales energetic. Acumularea lipidelor în regnul vegetal și
animal vizează preferențial anumite țesuturi.
Lipidele apar în cantități mai mari în organismele animale și mai mici în
cele vegetale. Lipidele animale provin, în principal, din hrană, dar organismul are
capacitatea de a-şi sintetiza lipidele şi pe seama glucidelor sau a protidelor
excedentare. Cantitatea de lipide din organism diferă în funcţie de specia animală.
Astfel, la bovine conţinutul în grăsime este de cca. 17%, la cabaline 16,5%, la
păsări 18%, la ovine 19%, iar la suine 23%. În plante se acumulează în
semințele plantelor oleaginoase sub forma așa numitelor uleiuri (de floarea
soarelui, in, măsline, ricin, susan etc.)
Lipidele au rol de material izolant în corpul uman și animal, acestea
fiind localizate în țesuturile subcutanate sau în jurul diferitelor organe,
asigurând protecție mecanică. O importanță deosebită prezintă lipidele
mamiferelor care trăiesc în mări, oceane, lacuri și râuri. Grăsimile conferă
dermei elasticitatea necesară prevenind uscarea acesteia, iar la păsările de apă
grăsimile secretate dau penajului proprietatea de a fi impermeabil.
În industrie, lipidele au utilizare diversă: preparate alimenatre, materie
primă pentru fabricarea săpunurilor, a uleiurilor medicinale, a uleiurilor
industriale, în industria vopselelor.

7.1.3. Constituție chimică

Compușii din clasa lipidelor prezintă o structură și compoziție variată,

 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

având totuși o caracteristică comună – structura esterică. La formarea esterilor

participă acizi organici (saturați sau nesaturați) un alcool monohidroxilat
(aciclic sau ciclic) sau polihidroxilat. Pot participa de asemenea, aminoalcooli
sau acidul fosforic.
Lipidele simple sunt substanțe ternare, alcătuite din C, H, și O. Lipidele
complexe conțin în plus atomi de P sau N și uneori atomi de S.
În nomenclatura claselor de compuși se folosește sufixul –ide, adăugat
la numele constituenților (gliceride, steride) sau la numele țesutului din care
sunt distribuite (gangliozide, cerebrozide), această regulă nefiind general
valabilă.

7.1.4. Clasificare

După structură chimică și compoziție lipidele se împart în două

categorii: simple și complexe.
Lipidele simple sunt substanțe ternare care conțin C, H și O. În această
categorie sunt incluse următoarele grupe:
- Gliceride (acilgliceroli) – esteri ai glicerolului cu diferiți acizi
grași;
- Steride – esteri ai sterolilor cu acizi grași;
- Ceride – esteri ai unor alcooli alifatici monohidroxilați cu acizi
grași;
- Etolide – esteri ai unor oxiacizi legați între ei.
Lipidele complexe sunt compuși care pe lângă C, H și O mai pot să
conțină și atomi de P, N sau S. Clasificarea lipidelor complexe se face în
funcție de:
1. Oligoelementele biogene (P, N, S) din constituție:
- lipide fosfatate (fosfataze);
- lipide azotate;
- lipide sulfatate.
2. Rolul fiziologic și localizarea în organism:
- lipide de rezervă sunt localizate în țesutul adipos, sunt
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

constituite în principal din trigliceride de proveniență

exogenă, dar provenite prațial și din glucidele și proteinele
prezente în alimente;
- lipide de constituție se găsesc în compoziția celulelor vii,
fiind formate din lipide complexe și uneori din steride, fiind
prezente în membrana celulară, mitocondrii, lizozomi etc.
3. Natura alcoolilor constituenți
- glicerofosfolipide care au în compoziție glicerol alături de
acizi grași, acid fosforic, baze azotate sau inozitol;
- sfingolipide care au în compoziție sfingozina (aminoalcool
superior) alături de acizi grași, acid fosforic, baze azotate sau
glucide.

7.1.5. Precursori structurali ai lipidelor

Constituția chimică a lipidelor este dată de prezența acizilor grași, a

unor compuși hidroxilați și în unele cazuri, a acidului fosforic. Toți acești
compuși pot fi considerați precursori structurali ai lipidelor.

7.1.5.1. Acizi grași

Acizii grași sunt acizi organici superiori, cel mai frecvent acizi
monocarboxilici cu 4-30 atomi de carbon. Majoritatea acizilor grași au număr
par de atomi de carbon, dar în cantități mici pot să apară și acizi cu număr
impar de atomi de carbon.
Structură și clasificare
Constituția chimică a acizilor grași diferă foarte mult în funcție de
proveniența gliceridelor, aceasta fiind dependentă de forma catenei, tipul de
legături și posibilitatea existenței unor grupări funcționale în catenă.
Acizii grași pot fi clasificați după mai multe criterii, și anume:
1. forma catenei: lineară, ramificată sau ciclică;
2. gradul de nesaturare:
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

- acizi grași nesaturați (AGS, SFA);

- acizi grași mononesaturați (AGMN, MUFA) care conțin
o singura legătură dublă;
- acizi grași polinesaturați (AGPN, PUFA) care conțin 2
sau mai multe duble legături;
- acizi grași acetilenici care conțin legături triple.
3. grupele funcționale existente în catenă: hidroxi-acizi, ceto-acizi etc.
Privind nomenclatura acizilor grași se utilizează denumirea bazată pe
regulile din chimia organică prin adăugarea sufixului –oic. În cazul acizilor
grași nesaturați se precizează poziția dublei legături prin coeficienți numerici.
Pentru simplitate, acizii grași se simbolizează în felul următor: numrul
atomilor de carbon urmat de două puncte, apoi numărul legăturilor duble și
între paranteze poziția și configurația legăturilor duble. De exemplu pentru
acidul oleic cu 18 atomi de carbon și o legătură dublă între C9 și C10 avem
simbolul: 18:1(9c), iar pentru izomerul său geometric, acidul elaidic 18:1(11c).
De obicei dublele legături sunt în majoritatea cazurilor în configurație cis, dar
există și acizi grași naturali trans.
Acizi grași saturați cu catenă lineară
Acizii grași saturați cu catenă lineară, sunt acizi organici care conțin în
moleculă între 4-32 atomi de C și au formula generală:

H3C (CH2)n COOH

Acești acizi grași se află în stare solidă excepție acizii butiric, caproic și
caprilic, care se află în stare lichidă. Răspândirea acestora în natură diferă, în
lipide de natură vegetală predomină acidul palmitic, iar în lipidele de natură
animală, acizii palmitic, stearic și miristic. Cuantumul cel mai mare în
grăsimile de origine animală este deținut de acizii palmitic și stearic, acidul
palmitic reprezentând circa 15-50% din totalul acizilor grași.
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

Nr. atomi Denumire

Simbol Formula acidului Răspândire
carbon uzuală chimică
4 C4 butiric n-butanoic H3C (CH2)4 COOH lapte de vacă; unt
6 C6 capronic n-hexanoic H3C (CH2)6 COOH lapte de vacă; lapte de capră;
8 C8 caprilic n-octanoic H3C (CH2)8 COOH lapte de oaie; unt; unt de
10 C10 caprinic n-decanoic H3C (CH2)10 COOH cocos
H3C (CH2)12 COOH unt de laur; grasime de
12 C12 lauric n-dodecanoic
cașalot
H3C (CH2)14 COOH grasimi naturale, în special
14 C14 miristic n-tetradecanoic
vegetale
H3C (CH2)16 COOH grasimi naturale, în special
16 C16 palmitic n-hexadecanoic
din palmier
H3C (CH2)18 COOH grasimi naturale, în special
18 C18 stearic n-octadecanoic
din animale
H3C (CH2)20 COOH
20 C20 arahic n-eicosanoic ulei de arahide
H3C (CH2)22 COOH
22 C22 behenic n-docosanoic ulei de arahide, ulei de rapiță
lignoceri H3C (CH2)24 COOH
24 C24 n-tetracosanoic ulei de arahide, sfingomieline
c
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

Acizi grași saturați cu catenă ramificată

Acizi grași saturați cu catenă ramificată au fost extrași în special din
microorganisme, dar se află și în gliceridele din regnul vegetal și animal.
Acizii grași cu catenă ramificată mai scurtă au fost izolați din plante
apartinând Ceratonia, Valeriana etc. La animale au fost identificate în grăsimile
provenite de la cetacee rumegătoare, aceastea fiind secretate și eliminate prin lapte (la
vaci) sau la nivelul glandelor sebacee (la ovine).
Există studii care arată că acizii grași din această categorie pot să rezulte și din
protide, în urma catabolismului protidic.
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

Nr. Denumire
atomi Formula acidului Răspândire
uzuală chimică
carbon
uleiuri esterice;
4 izobuturic 2-metil propanoic H3C CH(CH3) COOH
produși metabolici
rădăcini de
Valeriană;
frunze de tutun;
5 izovalerianic 3-metil butanoic H3C CH(CH3) CH2 COOH
ulei pește;
grasimi secretate de
oaie
12-metil
14 izomiristic H3C CH(CH3) (CH2)10 COOH lanolină
tridecanoic
tuberculostea 10-metil (CH2)10 COOH mycobacterium
19 H3C (CH2)7 CH(CH3)
ric octadecanoic tuberculosis
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

Acizi grași nesaturați aciclici

Acizii grași nesaturați aciclici sunt acizi organici monocarboxilici care conțin
în moleculă una sau mai multe duble legături. Aceștia se diferențiază prin lungimea
lanțului hidrocarbonat, precum și prin numărul și poziția dublelor legături. Datorită
prezenței dublei legături, acizii din această grupă pot să prezinte forme de
stereoizomerie geometrică. Un exemplu de astfel de izomeri sunt acidul oleic și
acidul elaidic. În organismul animalului acidul oleic este larg răspândit, în timp ce
acidul elaidic poate să apară doar prin aport exogen.
Acizii graşi nesaturaţi îndeplinesc un rol deosebit de important în nutriţia
animală, deoarece organismele animale nu îi pot sintetiza sau îi sintetizează în
cantităţi insuficiente. Din acest motiv sunt denumiţi şi acizi graşi esenţiali. Ei sunt
cunoscuţi şi sub denumirea de vitamină F.
Acizii linoleic şi linolenic se găsesc numai în regnul vegetal, deci trebuie
procuraţi prin hrană, iar acidul arahidonic poate fi sintetizat de către organismul
animal numai din acizii linoleic şi linolenic. Aceștia îndeplinesc în organism diferite
funcţiuni:
- participă la formarea membranelor celulare,
- intervin în metabolismul mitocondrial,
- intră în structura fosfolipidelor,
- sunt precursori ai prostaglandinelor,
- intervin în buna funcţionare a pielii (previn dermatitele şi uscarea
acesteia).
Carenţa în acizi graşi esenţiali se manifestă prin lipsa de vitalitate la nou-
născut, încetarea creşterii, diminuarea capacităţii de reproducţie, precum şi apariţia de
eczeme.
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

Nr. Poziția Denumire

atomi dublei Formula acidului Răspândire
carbon legături uzuală chimică
H ulei de
10 9 caproleic 9-decenoic H 2C C (CH2)7 COOH cașalot; unt
H2 H H lapte de vacă;
12 9 lauroleic 9-dodecenoic H 3C C C C (CH2)7 COOH lapte de capră
H H
14 9 miristoleic 9-tetradecenoic H3C (CH2)3 C C (CH2)7 COOH ulei de balenă

H H grăsimi
16 9 palmitoleic 9-hexadecenoic H3C (CH2)5 C C (CH2)7 COOH umane și
animale
H H lipide
18 9 oleic cis-9-octadecenoic H3C (CH2)7 C C (CH2)7 COOH naturale
(50%)
ulei de
H H conifere;
22 13 erucic cis-13-docosenoic H3C (CH2)7 C C (CH2)11 COOH
ulei de
crucifere
cis-15- H H ulei de pește;
24 15 nervonic H3C (CH2)7 C C (CH2)13 COOH
tetracosenoic cerebrozide
H H H H
cis-9-cis-12- H3C (CH2)4 C C CH2 C C (CH2)7 COOH
18 9,12 linoleic uleiuri
octadecadienoic
(CH2 HC CH)3 (CH2)7 COOH
sicative de in
cis-9-cis-12-cis-15 H3C
18 9,12,15 linolenic și cânepă
octadecatrienoic
5,8,12,15 5, 8, 11, 14- H3C (CH2)4 (CH2 HC CH)4 (CH2)2 COOH
20 arahidonic fosfolipide
,19 eicosatetraenoic
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

Acizi grași cu funcțiuni secundare

În această categorie sunt incluși hidroxi-acizii grași (saturați și nesaturați) și ceto-acizii
grași. Acești acizi se formează în cursul proceselor metabolice, în stare liberă sau legați în
lipidele naturale.
Acizii grași hidroxilați numiți și acizi-alcooli au fost izolați din lanolină (β-
hidroxipalmitic, β-hidroxiarahic etc), cerebrozide (β-hidroxilignoceric, β-hidroxinervonic).
Acizii grași cetonici se întâlnesc mai rar.
Din categoria acizilor grași cu funcțiuni secundare face parte și carnitina, care conține
următoarele grupări funcționale: carboxilică, hidroxilică și aminică.

H H2
HO C C N(CH3)3

H2C COO

carnitina

Proprietăți fizice
Acizii grași inferiori sunt substanțe uleioase lichide, iar cei superiori începând cu C12 sunt
substanțe solide. Temperaturile de topire și fierbere cresc o dată cu creșterea masei moleculare
Acizii grași inferiori sunt solubili în apă, iar cei superiori, începând cu acidul lauric sunt
insolubili în apă, dar solubili în solvenți organici. Solubilitatea acizilor grași scade odată cu
creșterea numărului de atomi de C.

Proprietăți chimice
Acizii grași au proprietăți chimice asemănătoare acizilor organici. Aceștia dau reacții de
esterificare cu alcooli, de saponificare cu săruri sau hidroxizi. Acizii grași nesaturați mai pot da
reacții de adiție la nivelul dublelor legături cu halogenii, acizii hipohalogenoși sau tiocianul.
Acizii grași nesaturați sunt mai susceptibili la oxidare proces numit râncezire și astfel dau reacții
de oxidare cu ozonul sau oxigenul din natură.
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

Rezumat
Lipidele sunt componente ale celulelor, cu caracter hidrofob, insolubile în mediul apos și
care pot fi extrase cu solvenți organici. Lipidele simple sunt substanțe ternare care conțin C, H și
O, în această categorie fiind incluse gliceridele, steridele, ceridele și etolidele. Lipidele complexe
pe lângă C, H și O, mai pot să conțină P, N sau S.
Precursorii structurali ai lipidelor sunt acizii grași, compușii hidroxilici și în unele cazuri
acidul fosforic.
Dublele legături ale acizilor grași nesaturați, au de obicei, configurație cis. În majoritatea
acizilor grași, o dublă legătură se află în poziția 9-10.
Acizii grași dau reacții asemănătoare acizilor organici, și anume: reacții de esterificare cu
alcoolii, reacții de saponificare cu săruri sau hidroxizi și reacții de adiție.

Test de autoevaluare

Ce sunt lipidele?
…………………………………………………………………………………...…………….
……………………………………………………………………..........
Care este proprietatea comună a majorităţii lipidelor ?
………………………………………………………………………………..…….………….
……………………………………………………………….…….........
Care este importanța lipidelor în organismul animal?
…………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………
……...............
Care sunt elementele chimice prezente în lipidele simple, respectiv în lipidele complexe?
……………………………………………..………………………………………………….
…………………………….………………………………………........
Clasificați lipidele.
…………………………………………………………………………………………………
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

………………………………………………………………….......
Care sunt precursorii structurali ai lipidelor?
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Clasificați acizii grași.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Descrieți acizii grași saturați cu catenă lineară. Dați exemple.
……………………palmitic……………………………………………………………..
………………………………………………………………………………..............
Descrieți acizii grași saturați cu catenă ramificată. Dați exemple.
…………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………….............
Descrieți acizii grași nesaturați aciclici. Dați exemple.
…………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………..............
Care sunt proprietățile fizico-chimice ale acizilor grași?
…………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………..............

Lucrare de verificare

1. Care sunt proprietățile comune lipidelor:

a. caracterul hidrofob
b. insolubilitate în mediul apos
c. solubilitate în solvenți organici
2. Lipidele simple sunt substanțe ternare alcătuite din:
a. P, N sau S
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

b. C, H și O
c. C, H și N
3. Lipidele complexe conțin în moleculă:
a. C, H și O
b. P, N sau S
c. C, H, O și P
4. Precursorii structurali ai lipidelor sunt:
a. acizii grași
b. compușii hidroxilați
c. acidul fosforic
5. Acizii grași:
a. au 4-30 atomi de carbon
b. au număr par de atomi de carbon
c. au număr impar de atomi de carbon
6. Acidul palmitic este:
a. acid gras nesaturat aciclic
b. acid gras saturat cu catenă ramificată
c. acid gras saturat cu catenă lineară
7. Acidul oleic este:
a. acid gras nesaturat aciclic
b. acid gras cu funcțiune secundară
c. acid gras nesaturat cu catenă ramificată
8. Denumirea chimică a acidului oleic este:
a. 9-hexadecenoic
b. cis-9-octadecenoic
c. 9-tetradecenoic
9. Carnitina este:
a. acid gras cu funcțiuni secundare
b. acid gras nesaturat aciclic
c. acid gras cu catenă lineară
10. Acizii grași inferiori sunt:
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

a. substanțe lichide
b. substante solide
c. solubili în apă
11. Acizii grași prezintă următoarele proprietăți chimice:
a. reacții de esterificare cu alcoolii
b. reacții de saponificare cu săruri sau hidroxizi
c. reacții de adiție

Răspunsuri la întrebări de autocontrol

1.a,b,c 2.b 3.a,b 4.a,b,c 5.a,b
6.c 7.a 8.b 9.a 10.a,c
11.a,b,c

Bibliografie

1. D. Gyamfi, E.O. Awuah, S. Owusu. (2019) Chapter 1 - Classes, Nomenclature, and

Functions of Lipids and Lipid-Related Molecules and the Dietary Lipids, The Molecular
Nutrition of Fats, Pages 3-16.
2. W.R. Fearon. (2014). An Introduction to Biochemistry (Second Edition), Chapter X -
Lipides, Pages 158-171.
3. A. Pintea. (2009). Structural Biochemistry, Editura AcademicPress, Cluj-Napoca.
4. A. Lujerdean, A. Varga. (2002). Biochimie descriptivă, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca.
5. Z. Garban. (1999). Biochimie –Tratat Comprehesiv, Volumul I, Ediția 2-a, Editura didactică
și pedagogică, București.
6. F.D. Irimie. (1998). Elemente de biochimie I, Editura Erdelyi Hirado, Cluj-Napoca.
7. W.W. Christie (editor). (1996). Advances in lipid Metodology – Three, The Oily press,
Dundee.
8. L. Stryer. (1995). Biochemistry, Fourth Edition, W.H. Freeman & Co., New York.
9. D. Voet, J.G. Voet. (1995). Biochemistry, Second Edition, John Wiley & Sons, New York.
10. P.N. Campbell, A.D. Smith. (1994). Biochemistry illustrated, Third Edition, Churchill
Livingstone, London.
 UNITATE DE ÎNVĂȚARE VII- LIPIDE-GENERALITĂȚI, ACIZI GRAȘI

11. A.L. Lehninger, D.L. Nelson, M.M. Cox. (1993). Principles of Biochemistry, Second
Edition, Worth Publisher, New York.
12. V. Ciurdaru. (1992). Curs de biochimie medicală veterinară, Partea 1, Tipografia Agronomia,
Cluj-Napoca.
13. J.D. Rawn. (1989). Biochemistry, Neil Patterson Pub., Borlington, North Carolina.
14. A.L. Lehninger. (1987). Biochimie Vol.1, Editura tehnică, București.
15. P.C. Champe, A.R. Harvey. (1987). Lippincottʼs Illustrated Reviews: Biochemistry, J.B.
Lippincott Co,Phyladelphia.
16. M. Kates. (1986). Techniques of Lipidology, Second Revised Edition, Elsevier, Amsterdam-
New York-Oxford.
17. V. Tămaș, M. Șerban, M. Cotruț. (1981). Biochimie medicală veterinară, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
18. I.F. Dumitru. (1980). Biochimie, Editura Didactică și Pedagogică, București.
19. I.F. Dumitru, S. Mager, A. Turcu. (1973). Biochimie generală cu elemente de biochimie
comparată, Editura didactică și pedagogică, București.