Sunteți pe pagina 1din 9

ÎMBOGĂŢIREA COMPETENŢELOR DE LECTURĂ

Prof.înv.primar Simion Carmen


Colegiul Agricol Poarta Albă, Constanţa

O carte bună de citit la vârstă fragedă, este, poate una din împrejurările cele mai
hotărâtoare ale vieţii unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei împrejurări decât
unei cărţi căzute la vreme bună în mâinile unui copil (I.L.Caragiale).
Cartea este o comoară fără de preţ, în care îşi adună cele mai frumoase gânduri ca aţii să
le poată folosi în voie. Dar, din păcate, lectura are acum rivali redutabili, care amăgesc cel mai
mult pe cei mici. Televizorul, calculatorul, internetul au devenit repere pereche pentru fiecare
generaţie din ultimii ani. Lectura a devenit fragilă şi din cauzaconcurenţei neloială cu acestea, şi
cartea este cea care suportă consecinţele. Lectura are un rol important în dezvoltarea şi formarea
personalităţii şi este evident că, deprinderea lecturii rămâne o bază solidă pentru toată viaţa.
În lucrarea Cărţi prietene G.F.Morozov ne lansează îndemnul Iubiţi cartea, îngrijiţi-o şi
citiţi cât mai mult, arătând importanţa cărţii pentru cititor. Tot el a afirmat că în compania
personajelor nu se plictiseşte niciodată. Personajele sunt gata să-mi răspundă la orice întrebare.
Unii îmi povestesc despre lucruri de demult, alţii îmi dezvăluie tainele naturii, mă învaţă cum să
trăiesc, alţii, cum să mor...aceşti prieteni sunt cărţile mele...
Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. Lectura este un instrument care
dezvoltă posibilitatea de a comunica între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi
limbaj. Lectura elevilor este un act intelectual esenţial, care trebuie îndrumat şi supravegheat de
şcoală şi familie.
Familia constituie primul mediu de viaţă socială şi culturală, iar prin valorile pe care le
transmite copilului, asigură premisele dezvoltării intelectuale, morale şi estetice ale acestuia. Ca
gen de lectură putem alege orice, începând de la poezie şi încheind cu romanul.
Lectura este o modalitate de a educa, instui şi a contribui la formarea valorilor morale a
cititorului.
La clasele primare, prin lectură se urmăresc următoarele finalităţi:
 consolidarea deprinderii de citire corectă, fluentă, conştientă şi expresivă;
 formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură;
 lărgirea ariei de informaţie a elevilor;

1
 îmbogăţirea şi dezvoltarea sentimentelor într-o gamă complexă;
 îmbogăţirea şi activizarea vocabularului;
 dezvoltarea capacităţii creative;
 dezvoltarea capacităţii de a se exprima în conexiuni interdisciplinare;
 lărgirea orizontului imaginativ.
Stimularea interesului pentru lectură începe din clasa I. Cadrul didactic are datoria de a
îndruma paşii tinerilor mlădiţe pe acest nou drum, plin de neprevăzut.
În clasa I un rol important îl are conversaţia problematizată, care menţine vie relaţia
învăţător-elev. După parcurgerea textelor din abecedar, care sunt analizate şi discutate în mod
amănunţit, se recomandă lecturi potrivit vârstei.
La clasa a II-a elevii pot fi deprinşi să se orienteze în structura unei cărţi în vederea
efectuării unor notaţii pe baza celor citite. O altă formă de îndrumare a lecturii o constituie
formarea bibliotecii de clasă, precum şi a bibliotecii personale.
La clasele a III-a şi a IV-a interesul elevilor pentru lectură se amplifică. La studierea unor
autori se urmăreşte stimularea elevilor în vederea citirii şi a altor opere scrise de aceştia. Elevii
pot întocmi portofolii pentru fiecare scriitor cunoscut, cuprinzând portretul, date biografice şi
aspecte esenţiale din opera studiată.
Procesul familiarizării elevilor cu cititul se realizează într-o perioadă relativ lungă.
Realizarea actului cititului presupune cunoaşterea unor tehnici de lucru corespunzătoare celui
care citeşte să se orienteze în text, să desprindă multiple valenţe ale acestuia. Însuşirea tehnicii
cititului este subordonată sarcinii de a-i învăţa pe elevi cum să folosească manualul, de a-i învăţa
să înveţe.
În selectarea şi îndrumarea titlurilor pentru lectură se va ţine seama de câteva criterii
generale, şi anume:
- gradul dezvoltării psihice a elevilor;
- sfera de interese şi de preocupări ale elevilor;
- posibilităţile de înţelegere a mesajului conţinut în opera literară;
- calităţile educative şi estetice ale cărţii indicate.
Iată câteva exemple de abordare eficientă a textului citit:

2
1. Brainstorming-ul
În evocare, la începutul unităţii de învăţare Prietenie, elevii au fost solicitaţi să noteze la ce
se gândesc când aud cuvântul prietenie.
2. Ciorchinele
Am aplicat această metodă la începutul unităţii de învăţare Tradiţii şi obiceiuri şi pentru
sistematizarea ortogramelor ne-am/neam, iau/i-au, sa/s-a.
3. Cubul
În reflecţie, în cadrul poeziei Primăvara, de Vasile Alecsandri, elevii au avut ca sarcini de lucru:

a) Descrie anotimpul primăvara


b) Asociază la ce te gândeşti când spui primăvară?
DESCRI
c) Analizează folosirea semnelor de punctuaţie din a doua strofă
E
d) Compară: Găseşte comparaţii cuvintelor date (sturz, copac, timp, rândunică, câmp)
e) Aplică: Completează enunţurile cu cuvinte potrivite din text
f) Argumentează semnificaţia titlului
4. Metoda Pălăriilor gânditoare aplicată în cadrul textului Neguţătorul din Florenţa şi
Ţepeş Vodă, după Mihail drumeş.

Pălăria albă informează: Povesteşte pe scurt textul

Pălăria galbenă aduce beneficii: Găseşte alt final

Pălăria verde generează noi idei: Găseşte noi modalităţi prin care negustorul şi-ar fi
putut adăposti averea.

Pălăria albastră clarifică: pune întrebări referitoare la conţinutul textului;


caracterizează pe Vlad Ţepeş

Pălăria roşie spune ce simte despre modul cum a procedat domnitorul

Pălăria neagră identifică greşelile – critică atitudinea negustorului.

3
5. Metoda cadranelor – am distribuit elevilor fişe, împărţite în patru cadrane – lecţia Mica
Sirenă, după H.Ch.Andersen, cu următoarele sarcini de lucru:

Răspunde la întrebări: Identifică în text câte două cuvinte pentru:


Unde locuia mica sirenă?
e ie o
a a
Câte fete avea împăratul?

Cum arăta Mica Sirenă?

Completează cu sau şi s-au: Desenez-o pe Mica Sirenă.


Toţi cei care....dus la bal...mirat de
frumuseţea ei. Nu a fost recunoscută de
mama ei vitregă....de surorile ei. Prinţul şi
fata ...simţit minunat.

6. Diagrama Venn Euler


Am solicitat elevilor să realizeze o comparaţie între fata babei şi fata moşului din lectura
Fata babei şi fata moşneagului, după Ion Creangă.

fata fata
babei moşului

- în mijloc trăsături comune ale celor două personaje


7. Explozia stelară – am aplicat această metodă în cadrul lecţiei Vizită, după
I.L.Caragiale.

4
CE

UNDE? CINE?

CÂND? DE CE?

8. a) Lectura pe imagini - tema Toamna- se prezintă ghicitoare:

Plouă frunze arămii,


Vântul smulge, rupe, bate,
Arborii rămân pustii...
Cine a venit prin sate?

 Denumiţi anotimpul prezentat în această imagine


 Cum recunoaşteţi anotimpul identificat?
 Iubiţi acest anotimp? Argumentaţi.
 Intonaţi un cântecel despre acest anotimp.
b) Să descoperim semnele toamnei

1. 2. 3.

Priviţi cu atenţie imaginile şi identificaşi semnele toamnei.

5
Priviţi prima imagine şi răspundeţi la întrebări:
 Ce prezintă această imagine?
 Cum culoare au norii?
 Cum credeţi că este vremea?

Priviţi a doua imagine şi răspundeţi la întrebări:

 Ce se întâmplă cu frunzele toamna?


 Cu ce seamănă frunzele desprinse din pom?
 Ce credeţi că simt frunzele când se desprind de pe ramuri?
Priviţi ultima imagine şi răspundeţi la întrebări:
 Ce fac păsările ?
 De ce pleacă păsările toamna?
 Ce credeţi că simt păsările? Dar oamenii când le văd plecând?
c) Să descoperim bogăţiile toamnei

1. 2. 3.

Priviţi cu atenţie imaginile şi spuneţi care sunt bogăţiile toamnei.

 Care sunt fructele care se coc toamna?


 Ce culoare au ele?
 Cum le putem păstra peste iarnă?
 Să ghicim legumele toamnei! (se vor spune cât mai multe ghicitori despre legume)
 Ce cereale se recoltează toamna?
 Unde sunt ele folosite?
 Care sunt muncile toamnei?

d) Să descoperim bucuriile şi frumuseţile toamnei

6
1. 2. 3.

Priviţi cu atenţie imaginile şi spuneţi care sunt frumuseţile toamnei.


 Cu ce culori se îmbracă natura toamna?
 Ce culori vă plac?
 Ce flori înfloresc toamna?
 Cu ce ne încântă florile?
 Ce fac copiii?
 Cum sunt ei? De unde v-aţi dat seama?
Să folosim ce-am învăţat
GRUPAI – Alcătuiţi enunţuri despre caracteristicile toamnei.

GRUPA II – Alcătuiţi enunţuri despre bogăţiile toamnei.

GRUPA III – Alcătuiţi enunţuri despre frumuseţile şi bogăţiile toamnei.

GRUPA IV – Realizaţi un desen despre toamnă.

Finalităţile şcolarului mic:

 formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură;


 creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii;
 îmbogăţirea şi dezvoltarea sentimentelor într-o gamă diversă;
 cultivarea sentimentelor, convingerilor şi comportamentelor morale;
 dezvoltarea gustului estetic;
 îmbogăţirea şi activizarea vocabularului;
 stimularea capacităţii cretive;

7
 dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se exprima în conexiuni interdisciplinare;
 lărgirea orizontului imaginativ.
Să nu uităm, că scopul lecturii, este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură
comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să
interacţioneze cu semenii, exprimându-şi stări, emoţii, sentimente, opinii fără să fie sensibil la
frumosul din natură şi la cel creat de om.

Putem concluziona faptul că, noi, învăţătorii, avem dificila misiune de a-i îndruma şi apropia
de carte, de a-i convinge că aceasta nu trebuie înlocuită cu nicio altă formă sau mijloc de
informare indiferent de evoluţia societăţii şi de descoperirile ştiinţifice.

8
BIBLIOGRAFIE

Bernat, E.S., (2003), Tehnica învăţării eficente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Manolescu, N.,(2004), Lectura pe înţelesul tuturor, Editura Aula, Braşov
Silvia Nuţă, Metodica predării limbii române în clasele primare, Editura Aramis, Bucureşti,
2000.
Sita, A., Toader, A.V., Ursache, A. ,(2005), Caietul meu de lectură, Editura Soteria Didact, Cluj-
Napoca
Ioan Şerdean, Didactica limbii române în şcoala primarã, Editura Teora, Bucureşti 1998.