Scopul prezentului studiu este cresterea competitivitatii structurii de primire

turistica analizate prin aplicarea unei strategii de marketing adecvate.

Prezentare :

Locul de cazare deține 11 camere de oaspeți minunat amenajate, majoritatea

incluzând covoare, produse curăţare, rack pentru haine, aşternuturi, intrare privată.
Locul de cazare deține trasee de drumeţie, grădină care reprezintă locuri ideale
pentru relaxare și recreere după o zi aglomerată.

Tendinte:

În practică există o confruntare permanentă între cererea turistică şi oferta turistică.

Într-o viziune largă, oferta turistică poate fi prezentată ca totalitatea

capacităţii de producţie puse în acţiune pentru a oferi un anumit produs turistic pe
piaţă. Din punct de vedere al marketingului turistic oferta este legată din ce în ce
mai mult de ideea de concurenţă şi se poate afirma că pentru produsele sale orice
ofertă potenţială este o ofertă concurentă.

Philip Kotler afirmă că oferta turistică este totalitatea produselor turistice

oferite sau care pot fi oferite pe piaţă şi care au sau pot avea un caracter
concurenţial pentru produsul turistic propriu oferit cumpărătorilor.

Această definiţie pune în prim plan caracterul dinamic al concurenţei,

subliniind totodată necesitatea cunoaşterii presiunii prezente şi viitoare a ofertei
concurente pe piaţa turistică şi obligativitatea orientării prospective a ofertei
proprii.

Oferta concurentă în turism este privită şi înţeleasă atât prin prisma ofertei
concurente directe (oferta de vacanţă de vară în Franţa pentru o ofertă similară în
România), cât şi prin oferta concurentă indirectă (poate fi exercitată de orice
produs sau serviciu, oferit de o piaţă potenţială şi care poate concura cu un produs
turistic românesc).

În concepţia marketingului turistic imaginea superficială a concurenţei a

dispărut, noţiunile economice fiind privite într-o viziune globală şi dinamică a
pieţei, respectiv a cererii şi ofertei.
 Pentru omul de marketing, clientul poate fi oricine, dacă este în măsură să-i
ofere un produs sau un serviciu pe măsura cerinţelor acestui client potenţial. Iar
concurenţa este reprezentată de toţi aceia care prin oferta lor pe piaţă sunt în stare
să devieze cererea potenţială de la produsele sau serviciile sale, oferite pe piaţă.

Fluxurile turistice sunt generate de migraţia cererii turistice spre produsul turistic,
acesta fiind un fenomen caracteristic şi esenţial turismului. Elementele constitutive
ale pieţei turistice pot fi considerate următoarele:

- ofertantul de produse turistice (de la societatea comercială specializată la agentul

economic individual). Includem aici ofertantul de transport, de alimentaţie,
agrementul, excursiile etc., care alcătuiesc de fapt produsul turistic;

- cererea de produse turistice reprezentată de acele categorii de consumatori, care

se disting din pătura consumatorilor de pe piaţă, prin legătura lor cu produsele
turistice oferite de întreprinderile sau organizaţiile turistice;

- actele normative în vigoare, sub forma celor mai diversificate reglementări

privind regimul de circulaţie turistică, durata concediului de odihnă, condiţiile de
mişcare în teritoriu, transportul în comun, etc.;

- canalele de distribuţie a produselor turistice care constituie mijloacele de

vehiculare a ofertei de produse turistice de la producător la consumator;

- mijloacele de informare care reprezintă totalitatea instrumentelor folosite de

firmele de turism pentru a sensibiliza şi transmite la consumator toate informaţiile
despre produsele turistice oferite;

- mijloacele de transport sunt elemente de bază ale ofertei turistice şi cuprind o

gama foarte diversificată, de la cele mai simple mijloace de deplasare până la cele
mai complexe şi sofisticate;

- concurenţa – pusă în evidenţă de totalitatea ofertelor altor produse turistice pe

piaţă, prin intermediul altor întreprinderi turistice sau organizaţii de turism;

- mediul format din totalitatea factorilor de ordin social, economic, cultural şi chiar
politic în care firma de turism urmează să funcţioneze.

Obiective:
Obiectiv general:-cresterea competitivitatii obiectivului prin sporirea vizibilitatii
societatii in mediul online si offline a serviciilor de turism promovate de catre
aceasta.

Obiective specifice:- informarea pieţei asupra serviciilor agropensiunii,

Promovarea vânzărilor, strategia de preţ, marketingul local, inscrierea pe site-uri si
portaluri de turism din Romania, aparitia de reclame in publicatiile din zona,
publicitatea asigurata de catre agentiile de turism.

Concept:

În Munţii Trascăului, ferit de lume, dar contectat la internet, se află un mic sat
creat de investitori români pentru a le oferi străinilor tot confortul atunci când vin
să trăiască adevărata viaţă la ţară. În Apuseni, la peste 800 de metri altitudine, într-
o poiană liniştită a masivului Bedeleu, se află un veritabil cuib de linişte şi
relaxare. Raven’s Nest e mai mult un cătun decât o pensiune. Sătucul ascuns a fost
construit prin ambiţia unui cuplu de tineri din Cluj şi a devenit un reper despre cum
se face bine turism. Întreaga zonă este una dintre cele mai spectaculoase din
România, cu păduri întinse, culmi semeţe din piatră, peşteri şi chei care îţi taie
răsuflarea. Posibilităţile pentru turişti sunt nelimitate, este nevoie doar de timp
pentru a cunoaşte ceea ce oferă natura în această parte a judeţului Alba. Raven’s
Nest se află în satul Sub Piatră, la 70 de kilometri de Cluj-Napoca şi la 90 de
kilometri de Alba Iulia, în apropierea rezervaţiei Cascada Vânătarele Ponorului, la
o diferenţă de nivel de aproximativ 400 de metri de Sălciua de Jos. Zona în care a
fost amenajat este asemănătoare unui crater vulcanic, înconjurată de versanţi care o
protejează de vânturi. Localnicii povestesc despre acest loc ca unul în care se aflau
– şi se mai găsesc şi astăzi – cuiburi de corbi, motiv pentru care a fost aleasă
denumirea pensiunii. Raven’s Nest sau Cuibul Corbului este ca o gură de aer
proaspăt de munte pentru turismul românesc. Amplasat într-un loc de poveste, la
poalele munţilor, are circuit închis şi se poate ajunge aici doar în baza unei
rezervări. Oaspeţii au toate condiţiile pentru a se bucura de o escapadă de neuitat.
Casele sunt vechi de câteva sute de ani, cu acoperiş din şindrilă, cu şura acoperită
cu paie, şi au fost recondiţionate în cel mai minuţios mod. Căsuţele şi celelalte
construcţii din Raven’s Nest au 100-130 de ani vechime şi au fost achiziţionate din
satele Munţilor Apuseni, din judeţele Cluj şi Alba. Unul dintre investitori a
cutreierat văile şi dealurile din zonă aproape un an pentru a le găsi. Unele erau
transformate în grajduri, altele erau lăsate în paragină şi doar o mică parte erau
locuite. Arhitectura construcţiilor este clasică pentru zona Munţilor Apuseni:
acoperiş înalt, cu pantă mare, pentru scurgerea rapidă a zăpezii. Locuinţele au
suferit unele modificări în timpul reconstrucţiei, însă cele mai multe dintre
elementele tradiţionale au fost păstrate.

Stilul tradiţional face loc şi confortului, de la care turistul contemporan nu -face

rabat. Fiecare dintre spaţiile de cazare – amenajate minimalist şi doar cu piese de
mobilier din lemn simplu, originale, mobilier ţărănesc vechi, cumpărat de la săteni
din -diferite zone – are câte-un nume ce aminteşte de epoci arhaice: -Casa de la
Miază Noapte, Casa de Miază Zi, -Casa de Mijloc şi Taverna Dragonului, aceasta
din urmă fiind echipată cu bar complet. În Taverna Dragonului se ia şi masa.
Meniul include reţete culese de peste tot din România, reţete autentice, din bătrâni,
a căror savoare este sporită de faptul că sunt folosite ingrediente specifice fiecărui
sezon, pregătite de bucătăresele din sat. Nu se mănâncă à la -carte, surpriza unui
meniu tradiţional fiind mereu binevenită. Bucatele sunt însoţite de vinuri alese,
româneşti, pentru că, spune Adrian Păun, creatorul acestui loc mirific, „avem
vinuri foarte bune, dar şi licori din partea locului sau de la o aruncătură de băţ,
pălinca lui Ilie Galben fiind cap de afiş“.În pădurea de mesteceni de pe proprietate,
există un spa în toată puterea cuvântului, cu jacuzzi în aer liber şi cu o privelişte
de-ţi taie răsuflarea. De aici, turiştii pot intra la saună, după care se odihnesc într-
unul dintre şezlongurile ori fotoliile-puf de pe cea mai spectaculoasă terasă de
belvedere, podită în jurul coamelor de stâncă. Din confortul şezlongului admiră în
linişte întreaga vale a Arieşului, cu culmile muntoase ce se ridică de-o parte şi de
alta. Mai jos, este zona de hamace, care se completează cu cinematograful în aer
liber. Pentru şi mai multă intimitate se poate ajunge în cotlonul îndrăgostiţilor, cu o
panoramă la fel de spectaculoasă. Chiar dacă se află pe munte, într-o zonă pustie,
complexul oferă turiştilor toate facilităţile necesare petrecerii unui sejur cu totul
deosebit: acces auto facil, energie electrică, apă curentă, internet şi televiziune prin
satelit. De asemenea, se pot organiza şi drumeţii pe munte, cu bicicleta sau pe jos.
Turiştii au ocazia să ia contact cu localnicii din zonă, să se implice în viaţa
comunităţii, să-i cunoască tradiţiile şi obiceiurile, portul şi cântecul popular,
mâncărurile şi legendele Transilvaniei, în care se povesteşte despre zmei, zâne,
corbi, dragoni, vampiri şi alte fiinţe fantastice.
De celaltă parte a Arieşului, la poalele Muntelui Mare (1.826 de metri), în
comunele Poşaga şi Ocoliş, se găsesc chei spectaculoase, peşteri neumblate şi grote
în care s-au ascuns în anii ’50 luptătorii anticomunişti. Zona e virgină din punct de
vedere turistic, chiar dacă se află la câţiva paşi de civilizaţie. Se ajunge aici pe
DN75, Turda-Câmpeni, pentru cei care vin dinspre Cluj sau Ţara Moţilor, şi pe
drumul judeţean Aiud-Buru, pentru accesul dinspre Alba Iulia. Farmecul zonei
începe cu Cheile Runcului (foto) şi Cheile Pociovaliştei de la Ocoliş. Relieful
pitoresc, cu pereţi înalţi, aproape verticali impresionează de la prima vedere.
Cheile au fost create în sute de mii de ani de pârâul Runc, prin masivul calcaros
Vultureasa. O excursie până în vârful Cheilor Runcului oferă imagini unice, până
la Roşia Montană. Cea mai apropiată atracţie turistică din zonă este satul Sub
Piatră, unde se află mănăstirea cu acelaşi nume şi peştera Huda lui Papară (foto),
care, din păcate, nu poate fi vizitată. Satul a fost, în mare parte, părăsit de localnici,
dar a devenit un loc de pelerinaj. Este amplasat pe Valea Morilor, la vreo 5
kilometri de centrul comunei Sălciua. De la Raven’s Nest se ajunge aici foare
simplu, pe traseul care coboară prin pădure până sub uriaşa piatră a Bedeleului.
Aici s-au construit case de vacanţă şi o pensiune modernă, în apropierea unei
mănăstiri vechi de sute de ani şi a peşterii Huda lui Papară. Peştera este renumită
pentru lungimea sa de 5.200 de metri. De cum ajungi în apropierea peşterii, te
întâmpină un portal înalt de 37 de metri, sub formă de canion, parţial inundat. Nu
poate fi vizitată decât cu echipament special şi de persoane care deţin cunoştinţe şi
pregătire în domeniu. Dar turiştii merg să admire imensul portal de la intrare şi să
facă fotografii, după care pleacă mai departe pe traseele stabilite. Tot în apropiere
de Raven’s Nest se află una dintre frumuseţile mai puţin cunoscute ale Apusenilor:
peştera Poarta Zmeilor. Legenda spune că numele vine de la forma portalului, care
se află la 15 metri de intrarea în subteran. Departe de drum şi de privirile
trecătorilor, se lasă greu descoperită. Este o peşteră uriaşă care îi intimidează până
şi pe cei curajoşi. În interior, este un spectacol subteran, în care apa se prelinge pe
pereţi, iar stalactite atârnă de tavan, înnegrite de humus. Este una dintre cele mai
vechi peşteri din Munţi Trascăului, cu o lungime interioară de 125 de metri şi se
găseşte la o altitudine de circa 1.150 de metri. De aici, turiştii pot merge şi în
rezervaţia Vânătările Ponorului (foto), a cărei denumire provine de la dungile de
culoare vânătă de pe peretele uriaş de piatră. Zona are legătură directă cu Huda lui
Papară. La ploi puternice se formează un lac temporar, vinovat de desele inundaţii
în peştera de jos şi pe Valea Morilor. Partea cea mai interesantă din rezervaţie este
zona ponorului, unde pot fi văzute Cheile Vânătări, Peştera Mică şi peştera
Dâlbina.

Politici,strategii de marketing:

Marketingul turistic este parte integrantă a marketingului serviciilor. Acesta din

urmă se remarcă prin acceptul deosebit care se pune pe relatia dintre client şi
personalul de servire, pe ambianţă şi deci pe calitatea serviciului. Deci în ecuaţia
marketingului serviciilor intră firma, angajaţii şi cumpărătorii.

Din relaţiile care se stabilesc între cele trei componente se disting trei tipuri de
marketing:

- extern

- intern al firmei

- interactiv.

Marketingul extern plasează întreaga acţiune în afara firmei. Datorită cererii firma
de servicii

Proiectează şi aduce pe piaţă un serviciu potenţial axat pe un produs oferit corelat

corespunzător cu promovarea sa (publicitate şi personal de contact) şi preţul său
care poate fi orientativ sau ferm. Marketingul intern se bazează pe ideea că
angajaţii firmei sunt potenţiali clienţi. Principala

componenta a acestui tip este promovarea internă a unui serviciu, corelat cu

produsul conform cerinţelor firmei, cu slariul sau alte bonusuri oferite (preţ) şi cu
distribuţia aferentă.

Marketingul interactiv se concentrează pe contactul direct dintre client şi prestator.

Componenta central este produsul creat şi livrat, constituit din ambianţă, personal
de contact, echipamente, participarea clientului. Acţiunile promoţionale se bazează
pe publicitatea la locul vânzării, iar distribuţia are în vedere preluarea comenzii,
organizarea plăţii. Preţul este preţul efectiv al prestării serviciului.

Studiile întreprinse, mai ales de economişti, relevă o ierarhizare relativa a

motivaţiilor în alegerea unei destinaţii turistice în mediul rural:
1. Atracţia peisajului;

2. Calitatea mesei;

3. Atmosfera generala (populaţia locală, renumele regiunii, curăţenia)

4. Curiozităţile regiunii;

5. Calitatea climatului în legăturăcu sănătatea;

6. Odihnă şi destindere;

7. Itinerar (dus şi întors);

8. Condiţii de cazare;

9. Preţ avantajos;

10. Probleme de limbă;

11. Contacte de simpatie cu populaţia locală;

12. Atracţii culturale;

13. Starea drumurilor;

14. Distracţii de zi şi de noapte;

15. Sosire şi recepţie;

16. Folclor local;

17. Posibilităţi de practicare a unor activităţi sportive;

18. Pregătirea călătoriei şi formalităţi;

19. Posibilităţi de a efectua diverse cumpărături;

20. Alte pasiuni şi distracţii.

Comunicarea reprezintă una dintre funcţiile esenţiale ale marketingului; am putea

chiar afirma, fără sa exageram, ca este “inima” marketingului, deoarece prin
comunicare sunt informaţi clienţii reali si potenţiali asupra serviciului, arătând de
ce este folositor si convingând prin toate mijloacele sa îl cumpere.
Principalul scop al comunicării îl reprezintă informarea pieţei asupra serviciilor
agropensiunii.

Din punct de vedere al marketingului, comunicarea este intr-un singur sens,

pensiunea este cea care se prezintă in fata clienţilor săi.

Conform acestei delimitări, putem încadra principalele metode de comunicare in

procesul amplu al relaţiilor agropensiuniicu piaţa in următoarele categorii:

a. Publicitatea care apare ca o comunicare de masa, unilaterala si impersonala al

cărei scop este de a acţiona asupra modului de gândire, a atitudinii clientului si a
modificării priorităţilor acestuia in alegerea serviciului. Ea se practică in toate
fazele ciclului de viată a serviciului pe piaţa si utilizează o multitudine de canale de
“prezentare”, cum ar fi: mijloacele oferite de mass-media (radio, televiziune, ziare,
reviste), afişe etc.

Prin aceste mijloace, publicitatea urmăreşte sa facă cunoscute calităţile distinctive

si originale ale serviciului care sa îl determine pe client sa îl achiziţioneze;

b. Forţa de vânzare apare ca o comunicare individuală si bilaterală folosită de firma

pentru a determina clientul sa achiziţioneze imediat serviciul in cauza. Ea cuprinde
activităţile de livrare propriu-zise (prospectarea clienţilor potenţiali, analiza
necesitaţilor lor si prezentarea diferitelor propuneri de livrare) si activităţi de
transmitere a informaţiilor privind activitatea concurentei, necesitatea adaptării
serviciilor la cerinţele clienţilor si studierea comportamentului cumpărătorilor fata
de calităţile si defectele serviciilor proprii sau ale concurentei etc.;

c. Promovarea vânzărilor are ca scop susţinerea acţiunilor de publicitate si a forţei

de vânzare. Ea se realizează prin mijloace ca: participări la târguri, organizări de
simpozioane si mese rotunde, demonstraţii, direct mailing si altele;

d. Relaţiile publice si publicitatea redacţională au ca obiectiv stabilirea unui climat

psihologic de înţelegere si încredere reciproca intre agropensiune si clientela sa. In
acest scop fiecărui client îi va fi oferită o fişă de prezentare a pensiunii, cu datele
specifice şi tarifele corespunzătoare. Fişa va conţine fotografii color ale spaţiului şi
dotărilor, cât şi o hartă a zonei, cu atracţiile specifice. Aceasta va avea darul de a
fideliza clientela şi de a-i servi acesteia pentru a reco¬manda prietenilor să apeleze
la serviciile agropensiunii.
La sosirea clienţilor le vor fi oferite fructe locale, băuturi răcoritoare locale,
materiale de prezen¬tare etc. La plecare, le vor fi oferite clienţilor daruri din zona,
eventual în ambalaje inscripţionate cu numele agropensiunii, eventual într-un coş
împletit care va putea fi folosit la piaţă pentru cumpărături, un borcan cu dulceaţă
de fructe din zonă, preparată in gospodaria proprie.

Este eficienta utilizarea combinata a tehnicilor de comunicare a firmei care, din

experienţa multor întreprinderi, s-a dovedit a aduce profituri mai mari decât in
cazul folosirii singulare a acestora.

Astfel, se utilizează metode ce se bazează pe mesaje personale transmise prin

intermediul agenţiilor de turism, care merg in întâmpinarea nevoilor
consumatorilor, pe folosirea unor metode de vânzare promoţionale (prin
televiziune, prin posta etc.), precum si organizarea de concursuri cu premii,
tombole si altele.

Astfel, prin acest sistem se urmăreşte, in afara de scopul general al publicităţii,

identificarea clienţilor potenţiali, a modificărilor nevoilor si preferinţelor vechilor
clienţi pentru a găsi soluţia optima pentru adaptare a serviciului la aceste noi nevoi.
In acelaşi timp, si livrarea personala este preferabila pentru transmiterea unor
informaţii importante.

Strategia de preţ

La cel mai simplu nivel, strategia de preţ reprezintă stabilirea preţului la care se vor
vinde serviciile firmei. Adevărata “arta” a acestui proces este de a face ca preţul sa
reprezinte cu adevărat expresia calitativa a valorii serviciului pentru client. Astfel
preţul va fi stabilit intre nivelul costurilor si valoarea sa pentru client. Obţinerea
unui profit “rezonabil” este esenţiala dar pe termen lung, in condiţiile in care
clienţii vor rămâne devotaţi si îşi creează o fidelitate fata de firma si serviciile pe
care le oferă.

Deci, decizia strategica este de stabilire a preţului la nivelul cuprins intre cele doua
mărimi (costuri si valoarea perceputa de client). Aceasta decizie este influenţata de
o multitudine de factori, dintre care mai importanţi sunt: serviciile similare oferite
de concurenta, preturile folosite de aceasta, reglementările legale impuse, raportul
dintre cererea si oferta de produse pe piaţa respectiva etc.
Marketingul local

Marketingul local este foarte important pentru agropensiune pe teritoriul tarii. De

altfel, el devine o componenta strict necesara a strategiei de marketing. Aceasta
provine, de astfel, din faptul ca agropensiuneatrebuie sa îşi adapteze serviciile la
specificul pieţei locale. Aceasta adaptare trebuie sa fie pe prim plan in strategia de
marketing a agropensiunii, afectând toate componentele sale (preţ, produs,
promovare, distribuţie, planificare etc.).

Serviciile pot fi adaptate la cerinţele concrete ale populaţiei din aria geografica
respectivă datorită eterogenităţii clienţilor, astfel, criteriile care stau la baza acestor
adaptări pot fi: obiceiuri de consum, reglementari legale, moda, tradiţie, structura
consumului, grupe de populaţie, vârsta, sex etc.

1. Implicaţiile strategice ale marketingului local.In acest sens, agropensiunea

îşi adaptează bugetul promoţional la noile programe publicitare locale pe care le
impune lansarea si promovarea pe piaţa serviciilor.

2. Adaptarea programelor de marketing la nevoile locale presupune timp si efort

care pot fi mai bine orientate spre dezvoltarea unor caracteristici noi ale serviciilor;
totodată, trebuie folosit un personal de conducere care sa cunoască mediul
respectiv.

3. Se poate adopta si o practica a afacerilor adaptate clienţilor. In acest sens, este

necesar sa se cunoască stilul de negociere pe care îl prefera partenerii de afaceri,
modalitatea de derulare a contractelor, relaţiile post-contractuale etc.

4. Cadrul legislativ si reglementările in vigoare. In strategia de marketing un rol

aparte va reveni forţei de vânzare ce va trebui diversificata in funcţie de specificul
pieţei si modul in care s-a segmentat piaţa (pe categorii de clienţi, grupe de vârsta
sau socio-profesionale, etc.).

In concluzie, marketingul local duce la responsabilităţi crescute pentru

agropensiune si, mai ales, la acordarea unei atenţii aparte forţei de vânzare, a cărei
importanta creste in mod corespunzător.

In concluzie, o importanta metoda de promovare a turismului rural este insasi

calitatea serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate
transforma in clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au
simtit bine altor persoane si, prin aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate
creste considerabil. Existenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra
existentei pensiunii si sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita.
Mai putin eficienta se dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV),
care de cele mai multe ori nu isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte
ridicate. Exceptie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect calatoriile,
turismul etc. Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si
portaluri de turism din Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in
publicatiile din zona dar si reviste si publicatii la nivel national, mai ales cele cu
specific turistic.

In ceea ce priveste publicitatea asigurata de catre agentiile de turism, se va

apela la agentii de turism, precum SC SALINA TURDA SRL,SRL DORILIS TUR
SRL,SC ADEO INVEST SRL), Casa d`Arno (Franta),Dimorae (Italia), Travel
Authority (USA) care pot asigura publicitatea.

La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre agropensiune,

harta zonei respective, programul de divertisment ce se va desfasura in pensiune si
la care pot lua parte. Se vor oferi discount-uri pentru copii si clienti fideli. La
plecare, turistii vor primi cate un suvenir din « camara » agropensiunii.

Foile de cazare vor avea o rubrica destinata adresei de email, astfel ca se vor
trimite oferte noi pe adresele de email ale clientilor.

Concluzii:

Muntii Apuseni se integreaza în sfera turismului recreativ (drumetii montane,

sporturi de iarna, alpinism, speoturism, vanatoare si pescuit). Turismul recreativ si
culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai, inclusiv prin interferenta
reciproca. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta dezvoltarilor si
calitatea modesta a serviciilor.

Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme turistice

deschizandu-si portile în zona bordurii nordice (Belis - Rachitele - Calatele -
Sancraiu).
Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori
culturale traditionale - arta populara, folclor, etnografie, traditii - valorificarea
potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor
agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni în viitorul apropiat,
observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si
agrement, cerere venita atat din tara cat si de peste hotare, într-un procent tot mai
mare.

In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor,
lucru care se spera ca va duce în timp la finantarea unor proiecte de anvergura,
cum ar fi înfiintarea Parcului National Muntii Apuseni, plan aflat momentan doar
în stadiul de proiect, dar care este o actiune ambitioasa mai ales în directia
protejarii si ocrotirii naturii.

Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca înaltimile muntilor sunt reduse, iar
relieful montan de aici este cel mai fragmentat din întreg lantul Carpatic. accesul
facandu-se cu o mai mare usurinta decat în cazul altor grupe.