ENDOCARDITELE

Def: Endocardita este afectiunea caracterizata printr-un proces inflamator al

endocardului.

Clasificare: Etiopatogenic, se deosebesc doua categorii de endocardite:

-bacteriene sau septice

-abacteriene sau reumatismale

Evolutiv, endocarditele se clasifica in : 1)acute si b)subacute

Endocardita abacteriana (reumatismala)

Prin endocardita reumatismala se intelege procesul inflamator de la nivelul

endocardului (de regula valvular), care insoteste atacul de RAA; obisnuit,
procesul inflamator afecteaza, pe langa endocard, miocardul si pericardul,
motiv pentru care mai este denumita cardita reumatismala.

Simptomatologie
1. Semne de RAA: poliartrita acuta (instalata la aproximativ doua
saptamani dupa o angina acuta), cu fenomene inflamatorii – durere,
roseata, tumefiere, caldura locala si impotenta functionala – care
intereseaza articulatiile mari si mijlocii, asimetric, fugace si migrator.
Semne “minore” de RAA: febra, VSH accelerata, leucocitoza, cresterea
proteinei C reactive, a fibrinogenului si titrului ASLO; in exudatul
faringian se pune in evidenta , deseori, streptococul β hemolitic

2. Semne clinice cardiace: zgomotele cardiace devin mai asurzite, apoi

apar suflurile (indeosebi sistolice)
3. Semne ECG: prelungirea intervalului P-Q
Endocarditele bacteriene
Def: Endocarditele bacteriene sau septice se caracterizeaza prin producerea
unui proces inflamator bacterian, la nivelul endocardului valvular, ca o
manifestare secundara, la distanta, a unei infectii septicemice, cu poarta de
intrare in alta parte a organismului.

Etiopatogenie
Principalii agenti infectiosi incriminati in etiologia endocarditei infectioase
sunt:

- Streptococul viridans, saprofit oro-faringian, produce bacteriemie cu risc de

endocardita infectioasa la pacientii cu afectiuni cardiace dupa extractii
dentare, amigdalectomii, bronhoscopii, biopsie bronsica

- Enterococi – induc bacteriemie in cursul procedurilor diagnostice si

terapeutice pe organele genito-urinare si tubul digestiv

- Staphylococus aureus sau epidermidis – prin interventii pe cord sau la

drogati

-Fungi – dupa tratamente prelungite cu antibiotice si corticoterapie

Patogenie : Endoteliul cardiac valvular sau parietal si endoteliul vascular care

prezinta vegetatii compuse din plachete si fibrina, constituie factorul
favorizant al fixarii si dezvoltarii agentilor infectiosi.

Simptomatologie

Debutul este insidios, prin anorexie, astenie, febra moderata (trebuie cautata
prin termometrizare din 3 in 3 ore). De regula febra se insoteste de frisoane,
transpiratii nocturne, astenie, inapetenta, scadere ponderala.

Semne extracardiace:
a)paloare, cu nuanta de “cafea cu lapte”, datorita anemiei;
b) noduli cutanati Osler, la pulpa degetelor si la lobul urechii, durerosi, de
culoare rosie- violacee, cu diametrul de cativa mm, care apar in pusee;

c) hipocratismul digital;

d) petesii cutanate;

e) embolii arteriale (cerebrale, renale, splenice);

f) splenomegalie;

g) manifestari renale – semne de glomerulonefrita: hematurie, albuminurie,

cilindrurie;

Semne cardiace:
-suflurile valvulopatiei preexistente, la care se pot adauga sufluri noi.

Diagnostic
Criteriile de diagnostic ale endocarditei infectioase sunt:

1) Febra peste 38°C insotita de frisoane;

2) trei hemoculturi pozitive cu acelasi germene;

3) existenta unei afectiuni cardiace anterioare;

4) modificarea zgomotelor sau a suflurilor cardiace;

5) eventual interventii chirurgicale pe inima;

6)anemia, emboliile si splenomegalia sunt modificari clinice foarte

importante pentru diagnostic.

Investigatii paraclinice:

-VSH accelerata; -anemie; - hemnaturie; -hemoculturile pozitive

Evolutie si prognostic:
la copil predomina localizarea cardiaca, iar la adult fenomenele articulare. In
general, ceea ce caracterizeaza reumatismul articular acut este evolutia
cronica, intretaiata de numeroase puseuri acute. Recidivele sunt mai
frecvente la copiii mici si indeosebi in primii 5 ani de la debut. Cu fiecare
recidiva creste riscul de prindere a cordului sau de agravare a leziunilor
preexistente.

Endocardita reumatismala poate evolua spre vindecare completa, dar

deseori evolueaza spre constituirea unei valvulopatii.

Prognosticul depinde de starea miocardului, de importanta leziunilor

valvulare, de atingerea polivalvulara, de instalarea unei endocardite lente. In
general, la copil, este mai grav decat la adult.

Tratament
Obiectivul principal al terapiei antimicrobiene il constituie eradicarea
agentului infectios din sange si de la nivelul endocardului. Pentru a obtine
acest rezultat se recomanda antibiotice cu efect bactericid, cele mai eficiente
fiind penicilinele, cefalosporinele si vancomicina. Cu foarte putine exceptii,
antibioticele se administreaza parenteral.

Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: instalarea

insuficientei cardiace progresive datorita deformarilor valvulare, perforatiilor
valvulare, rupturii cordajelor tendinoase; imposibilitatea de a controla
procesul septic; endocardita la pacientii cu proteze valvulare