Sunteți pe pagina 1din 9
‘Comedia ,,O scrisoare pierduta” de 1.L. Caragiale 1. Tema si viziunea despre lume D Context Reprezentata pe scend in 1884, comedia ,O serisoare pierduta” de LL. Caragiale este a treia piesd dintre cele patru scrise de autor, o capodoperi. Este o comedie de moravuri, {n care sunt satirizate aspecte ale societafii contemporane autorului, fiind inspiraté din alegerile electorale din anul 1883. 1. Incadrarea piesel intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, Intr-o orientare tematica Specie: comedie de moravuri; gen literar: dramatic. ‘§ Curent literar: realismul clasic. Tema: Aspecte din viafa politica (lupta pentru putere in contextul alegerilor pentru Camera, santajul, falsificarea listelor electorale) si de familie (triunghiul conjugal). 2. Prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului dramatic Titlul: Pretinsa lupta pentru putere politicd se realizeazi, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic ,o scrisoare pierdut”. ‘© Timpul gi spatiul: in capitala unui judet de munte, in zilele noastre”. Intriga: pierderea unei scrisori intime si gasirea ei de cdtre adversarul politic al expe- ditorului, care 0 foloseste ca arma de santaj. ‘™ Conflictul dramatic principal: infruntarea pentru putere politica dintre reprezentantii partidului aflat Ja putere (triunghiul erotic) si Nae Catavencu, Conflictul secundar: teama de tridare a grupului Farfuridi - Branzovenescu. 3. lustrarea temei prin doud scene/citate/secvente comentate Momentele subiectului ™ Actul I: expozitiunea (existenta triunghiului conjugal si a unui conflict de interese ntre doud grupuri politice) si intriga. ™ Actul II (destasurarea actiunii): declangarea conflictulul secundar si incercdrile amo- rezilor Tipatescu si Zoe Trahanache de a smulge scrisoarea santajistului. in actul Ill, candidafii Farfuridi si Catavencu isi sustin discursurile electorale. Punctul culminant este anunfarea candidatului Agamit’ Dandanache, urmati deo inciierare, unde Cafavencu pierde paliria cu scrisoarea. @ Actul IV (deznodiméntul) aduce rezolvarea conflictului inifial, iar adversarii se impacd. Constructia personajelor: ,Caractere” clasice individualizate: incomoratul simpatic (rahanache), amorezul (Tipatescu), cocheta adulterini gi femeia voluntara (Zoe), po- liticianul demagog (Catavencu), tipul cetteanului (Cetifeanul turmentat) etc. Moda- litati de caracterizare indirect’: limbajul personajelor, numele, notafiile autorului (didascalii). 4. Opinie #0 scrisoare pierduta” de 1.L. Caragiale este o comedie total’, cu variate surse ale comi- calui. Condluzie Lumea eroilor lui Caragiale este alcktuita dintr-o galerie de personae care acfioneazA dupa principiul ,Seopul scuz4 mijloacele”. o : 3 o i i text dramatic reakiam Context Reprezentata pe scena in 1884, comedia ,,O scrisoare pierdutit” de I.L. Ca- ragiale este a treia pies dintre cele patru scrise de autor, o capodopera a genu- lui dramatic. Este 0 comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societitii contemporane autorului, fiind inspirata din alegerile electorale din anul 1883. 1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posil incadrarea pie- sei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica Comedia este 0 specie a genului dramatic, care starneste rasul prin sur- prinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neastepta- te, cu final fericit. Personajele comediei aparfin unor tipologii clasice, sursa principala a comicului fiind contrastul dintre aparent& si esenti. Sunt pre- zente formele comicului: umorul, ironia si diferite tipuri de comic (de mora- vuri, de situatie, de caracter, de limbaj si de nume). Fiind un text dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, do- vada fiind interventiile directe ale autorului in piesa (lista cu Persoanele de la inceputul piesei gi didascaliile/notatiile autorului), compozitia in patru acte alc&tuite din scene gi réplici, dialogul si monologul (in discursul politic sau aparté) ca moduri de expunere, limitarea actiunii in timp si spatiu. Comedia apartine realismului clasic. Principiile promovate de societatea cultural Junimea gi estetica realismului se regasesc in: critica formelor fara fond si a politicienilor corupfi, satirizarea unor aspecte sociale, spiritul de observatie acut, veridicitatea obtinuta prin tehnica acumularii detaliilor, in- dividualizarea ,,caracterelor” prin limbaj. Tin de clasicism echilibrul compo- zitional gi generalitatea situatiilor si a caracterelor (prostul fudul, canalia, incornoratul, cocheta etc.). Comedia infitigeaz& aspecte din viata politic& (lupta pentru putere in con- textul alegerilor pentru Camera, santajul, falsificarea listelor electorale) si de familie (triunghiul conjugal Zoe - Trahanache Tipitescu) a unor politicieni corupti. 2. Prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului dramatic, semnificative pentru tema si viziunea despre lume (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului etc.) Titlul pune in evident intriga si contrastul comic dintre aparent gi esenta. Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument de santaj politic , scrisoare pierduta” — pretextul dra- matic al comediei. Articolul nehotarat indica atat banalitatea intamplarii, cat si 56 ee repetabilitatea ei (pierderile succesive ale aceleiasi scrisori, amplificate prin repetarea intamplarii in alt context, dar cu acelasi efect). Fiind destinata reprezentirii scenice, creatia dramatica impune anumite limite privind amploarea in timp gi spatiu a actiunii. Actiunea comediei este plasata in capitala unui judet de munte, in zilele noastre”. Reperul spatial vag are efect de generalizare, adic evenimentele se pot petrece oriunde in tard; timpul precizat este sfargitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei electorale, in interval de trei zile, ca in teatrul clasic. Intriga piesei porneste de la o intamplare banal’: pierderea unei scrisori intime, compromifatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere gi gasirea ei de c&tre adversarul politic, care 0 foloseste ca arma de gantaj. Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificat’ si se rezolva printr-o impacare generala si neasteptata. Conflictul dramatic principal consta in infruntarea pentru putere politic’ a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache — pregedintele gruparii locale a partidului — si Zoe, sofia acestuia) si gruparea independent’ constituiti in jurul lui Nae Catavencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului ,RAcnetul Carpatilor”. Conflictul are la baza contrastul comic dintre ceea ce sunt si ceea ce vor s& par& personajele, dintre aparenta si esent. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi - Branzovenescu, care se teme de tridarea prefectului. Tensiunea dramatica este sustinutd gradat prin inlintuirea evenimentelor care conduc spre rezolvarea conflictului, in finalul fericit al piesei, si prin tehnica amplificdrii treptate a conflictului (tehnica , bulgarelui de zipada”). 3.Mustrarea temei comediei studiate prin doua scene/citate/sec- vente comentate ‘Tema comediei consta in satirizarea vietii publice si de familie a unor po- liticieni din societatea romaneasca de la sfarsitul secolului al XIX-lea. in actul I, pierderea scrisorii de amor s-a produs inainte de inceperea come- diei, astfel cd expozitiunea (existenta triunghiului conjugal sia unui conflict de interese intre doud grupuri politice) si intriga se reconstituie din replicile personajelor. Scena initial prezinta personajele Stefan Tipatescu si Pristan- da, care citese ziarul lui Nae Catavencu, ,,Racnetul Carpatilor”, si numara steagurile. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul lor politic declangeaza conflictul dramatic principal. Actul II (desfagurarea actiunii) incepe cu numérarea voturilor, cu 0 zi inaintea alegerilor. Se declanseaza conflictul secundar, teama grupului Far- furidi — Branzovenescu de tridarea prefectului. incerc&rile amorezilor sunt contradictorii: Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu gi perchizitia locuintei, Zoe dimpotriva, ti ordona eliberarea lui gi uzeazi de mijloacele de convingere feminine pentru a-l determina pe Tipatescu si sustind candidatura avocatului din opozitie, in schimbul scrisorii. Cum pre- fectul nu accepté compromisul politic, Zoe ii promite santajistului sprijinul s&u. Depega primita de la centru solicita ins& alegerea altui candidat pentru colegiul al II-lea. 57 actiune conflict Gah tui in actul III, in sala mare a primériei au loc discursurile candidatilor Farfu- ridi si Catavencu, la intrunirea electorala. intre timp, Trahanache giseste 0 politi falsificati de Catavencu, pe care intentioneazi s-o foloseasc’ pentru contrasantaj. Apoi anunta in sedintd numele candidatului sustinut de comi- tet: Agamité Dandanache (punctul culminant). fn incdierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasitA pentru a doua oara de Cet3teanul tur mentat, care o va duce destinatarei in actul urmator. Actul IV aduce rezolvarea conflictului initial, pentru c& scrisoarea ajunge la Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un alt personaj, Dandana- che, care ii intrece prin prostie si necinste pe candidatii provinciali. Propulsarea lui politica este cauzatd de o poveste aseménitoare: gi el gasise o scrisoare compromititoare si se folosise de gantaj. in deznodimant, Dandanache este ales in unanimitate, dupa vointa celor de la Centru gi cu sprijinul lui Trahana- che, iar la festivitatea condusa de Catavencu, adversarii se impaca. Actiunea piesei este constituita dintr-o serie de intamplri care nu modific& nimic in mod esential, ci se deruleaza concentric in jurul pretextului (pierderea sctisorii). Caragiale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura roméni. Personajele actioneazA stereotip, simplist, ca nigte marionete, fara a evolua pe parcursul actiunii (personaje plate). Ele apartin tipologiei clasice pentru ci au o dominanta de caracter, dar se apropie de realism, fiind indi- vidualizate prin limbaj si prin elemente de statut social si psihologic, care diversificd tipurile - incornoratul simpatic si politicianul abil (Trahanache), amorezul $i orgoliosul (Tipatescu), cocheta adulterin’, dar si femeia volun- tar (Zoe), tipul politicianului demagog (Tipatescu, Catavencu, Farfuridi, Branzovenescu, Trahanache, Dandanache), tipul cetéteanului (Cet&teanul turmentat) etc. Limbajul personajelor este principala modalitate de individualizare a ,,ca- racterelor” clasice si de caracterizare indirecta. Formele gresite ale cuvinte- lor, erorile de exprimare, ticurile verbale denota incultura, parvenitismul sau prostia personajelor. De exemplu, Trahanache deformeaza neologismele din sfera limbajului politic: ,,sofietate”, ,,printip”, ,,dipotat”, ,,docoment” gi are ticul verbal ,,Avefi pufinticit ritbdare” Numele personajelor sugereaza trasatura lor dominant (Catavencu este demagog, Farfuridi este prost) sau discrepanta comica dintre prenume (ceea ce vor sa par) si diminutivul familiar (ceea ce sunt), de exemplu: Zoe - Joi- fica, Stefan - Fanicd, iar Agamita, ,diminutivul caraghios al strasnicului nume Agamemnon’, purtat de eroul homeric, razboinicul cuceritor al Troiei, pronunjat de Trahanache Gagamifa, ,red& ciderea in copilarie a acestui ra- molit”, dup3 cum afirma G. Ibraileanu in , Numele proprii in opera comica a Iui Caragiale”. Notatiile autorului caracterizeaza personajele indirect, prin gesturi si mi- mica, iar in lista cu Persoanele de la inceputul piesei, alaturi de numele suges- tive pentru tipologia comic, prin statutul lor social: Stefan Tipatescu, ,,pre- ‘fectul judefului”, este unul dintre stalpii puterii locale; are gandire de stSpan ‘medieval, transformand politaiul orasului in sluga personal; Agamemnon 58 | | | Dandanache, ,,vechi luptator de Ia 48", este politicianul senil care produce o dandana, considerand santajul o forma de diplomatie; Zaharia Trahanache, alt stalp al puterii locale, politicianul abil si venerabil, avid de putere, este ,preziden- tul” tuturor ,,comitetelor si comifiilor” din judet etc. 4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema in comedia aleasa in opinia mea, ,,O scrisoare pierdutd” de LL. Caragiale este 0 comedie totald, deoarece sursele comicului sunt variate si servesc intentia autorului de a satiriza defectele omenesti puse in evidenta de campania electoral. Comicul de moravuri vizeaza viata de familie (imoralitatea triunghiului conjugal) si viata politic (santajul, falsificarea listelor electorale, coruptia). Comicul de intentie, atitudinea scriitorului fati de personaje se reflect in vorbirea lor, utilizarea neologismului reflectnd adancimea contrastului comic. Personajele mai modeste in pretentii sunt doar ironizate: ele numai pronunt& gregit (Pristanda, Cetafeanul turmentat). in schimb, ambitiosul Catavencu, incult, dar snob, cu pretentii de eruditie (avocat, director de gazeti, prezi- dent al unei societati ,enciclopedice”, aspirant la mandatul de deputat), este satirizat: atribuie sensuri gresite neologismelor. Un singur personaj este gro- tesc: Dandanache, ,alesul” trimis de centru. Senil, cu 0 vorbire incoerent’, este incapabil de a asimila neologismul, care este inlocuit de interjectie si onomatopee. Comicul de situatie sustine tensiunea dramatic4 prin intamplari nepreva- zute, construite dupa scheme comice clasice: pierderea si gisirea scrisorii, acumularea progresiva, coincidenta, confuzia, repetitia, quiproquoul, evolu- tia inversd a lui Catavencu (pcalitorul pacalit), perechea Farfuridi - Branzove- nescu, triunghiul conjugal. Comicul de caracter cuprinde tipologiile clasice, reliefand defecte gene- ral-umane pe care Caragiale le sanctioneaza prin ras (de exemplu: demago- gia lui Cafavencu, prostia lui Farfuridi, servilismul lui Pristanda, senilitatea lui Dandanache). Comicul de nume evidentiazi dominanta de caracter, originea sau rolul personajelor in desfasurarea evenimentelor. Spre exemplu, numele Trahana- che provine de la cuvantul ,,trahana”, 0 coci moale, ceea ce sugereaza cA personajul este modelat de ,,enteres”, iar Zaharia (zaharisitul, ramolitul, ticdi- tul); Nae (populistul, pacdlitorul pacalit) Catavencu (demagogul litritor); numele Dandanache vine de la ,,dandana” (boacin’, gafa), nume sugestiv pentru cel care creeaz& confuzii penibile; numele Farfuridi si Branzovenescu au rezonante culinare, sugerand prostia. Prin comicul de limbaj, sursi de caracterizare indirect’, se evidentiazd incultura personajelor, usor de dedus din ticuri verbale, greseli de exprimare (neologisme pronuntate gresit ,,bampir’, ,,sofietate”, false etimologii ,,capita- listi”, ,faliti”, ,renumeratie”, pleonasm, anacolut, truism, paradox, nonsens, contradictie in termeni). 59 comic de comic de inkenfie comic de comic de canacter ume. I. Eseul despre particularitatile de constructie a personajului principal dintr-o comedie studiata Context Reprezentat pe scend pentru intaia oar in 1884, opera literar ,,O scri- soare pierduta” de I.L. Caragiale este 0 comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din alegerile electorale din anul 1883. Tema comediei infatiseaz aspecte din viata politic’ (lupta pentru putere in contextul alegerilor pentru Camera, santajul, falsificarea listelor electora- le) gi de familie (triunghiul conjugal) a unor reprezentanti corupti ai politici- anismului romanesc. Un asemenea politician lipsit de scrupule este si Zaharia Trahanache, unul dintre personajele comediei ,,O scrisoare pierduta” de LL. Caragiale, persona, fiind realizat prin modalitatile de caracterizare specifice personajului drama- ambiquu tic. Ceea ce il singularizeazA in lumea eroilor caragialieni este perceptia con- tradictorie asupra personajului: el este incornoratul ridicol, naiv si ticdit sau tipul abil, care, sub masca naivitatii si a ramolismentului, accepti din ,,ente- res” adulterul sotiei pentru a-si pastra puterea in judet? 1, llustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale co- me i, semnificative pentru realizarea personajului (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, registre stilistice, lim- bajul personajelor, notatiile autorului etc.) Titlul pune in evidenta intriga si contrastul comic dintre aparenta si esenta. Victoria politica se obtine, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic 0 scrisoare pierdutd’” — pretextul dramatic al comedici. Actiunea comediei este plasata ,,in capitala unui judet de munte, in zilele noastre”. Reperul spatial vag are efect de generalizare, iar timpul precizat este sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei electorale, in inter- val de trei zile, ca in teatrul clasic. Subiectul, desfasurat pe parcursul celor patru acte, respect’ momentele specifice evolutiei sale si este determinat de intriga: pierderea scrisorii de dragoste de la prefect de citre doamna Zoe Trahanache si gisirea ei de citre adversarul lor politic, care 0 folosesté ca arma de gantaj. Acest fapt ridicol precaritate starmneste o agitatie nejustificat’. Desfigurarea actiunii prezinti modul in moralé care ,indragostitii” si sotul ingelat raspund santajului, precum si reactiile | celorlalte personaje in situatia de criza creat’. Punctul culminant - adunarea electorala, in care este declarat candidat Agamemnon Dandanache, este ur- mat de un deznodamént fericit, in care scrisoarea revine la Zoe si conflictele se sting intr-o imp&care generala gi neasteptata. Actiunea si conflictul sunt folosite de dramaturg pentru a infatisa precaritatea moral a viefii politice gi familiale din vremea lui. | 62