Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect de curs
Tema : Monitorizarea componentelor de
mediu în satul Ruseni, , raionul Edineț
Chișinău,2018
CUPRINS
Introducre......................................................................................................................4
2
5. Monitorizarea biodiversității................................................................................33
5.1. Resursele de floră dominante...........................................................................33
5.2. Resursele de faună dominante.........................................................................38
6.Deșeurile și caracteristica rampelor și poligoanelor ...........................................40
6.1. Caracteristica,tipuri, surse de impact..............................................................40
6.2. Gestionarea deșeurilor..................................................................................41
7. Partea experimentală.........................................................................................43
Concluzii...................................................................................................................59
Recomandări............................................................................................................60
Bibliografie...............................................................................................................61
3
Introducere
4
Monitorizarea poluanților prezenți în mediu este o componentă necesară a unui sistem
de management al mediului în scopul obținerii de informații demne de încredere care să
confirme calitatea factorilor de mediu.
Astfel de informații oferă baza pentru luarea deciziilor și dezvoltarea strategiilor privind
managementul mediului.
Prima atestare documentară a satului Ruseni din ținutul Hotin datează din 2 mai
1575, cînd satul este pomenit în hotar cu localitatea Goleni. În anul 1617 jumătate din
satul Ruseni, cu iaz și moară, este întărit lui Lupu aprod.
Denumirea satului provine de la numele de familie a unui boier ,,Rusanov”, care s-a
instalat cu traiul în această localitate și care a făcut multe pentru sat. Familia Rusanov era
una mică,constituită doar din fiica și soția acestuia .Până la instaurarea regimului sovietic
5
corpurile neînsuflețite a boierului și soției sale erau păstrate într-o criptă pe teritoriul
bisericii ,iar după aceasta au fost îngropate în cimitirul vechi.
Se spune că pe timpul boierului într-o parte a satului trăiau oamenii săraci , care erau
numiți Huțeni , iar în cealaltă parte cei bogați ,numiți Mazâli. Și în timpurile noastre s-au
păstrat aceste două părți ale satului,iar la Mazâli a rămas și o parte a conacului
boieresc ,care cu părere de rău este într-o stare deplorabilă.
În perioada sovietică satul Ruseni a fost sediul gospodăriei colective ”K.Marx”, care
dispunea de 45 de tractoare, 21 de autocamioane, 18 combine. În sat funcționa școala
medie, 2 cluburi cu instalație de cinematograf, bibliotecă, spital, ambulatoriu,
maternitate, farmacie, ateliere de deservire socială, oficiu poștal, cafenea, magazine,
creșă-grădiniță.
1.2. Poziția geografică, populație și caracteristicile entice a localității Ruseni
Tabelul 1
Primăria Comunei Ruseni – Localitățile din în componența Primăriei
Comunei Ruseni :
Nr. cCrt. Denumirea localității Numărul de locuitori
1 s. Ruseni 2052
2 s. Slobodca 78
(Tab. 1)
7
Figura 2. Structura etnică a populației (Fig.2)
În localitate sunt înregistrați cca 34 de agenți economici dintre care activă 28.(Tab.2)
(Tab.2: Lista agenților economici)
8
12 IMIX KARINA-FAN SRL 2007-11-08 Activa
13 II TOMASENCO ELENA 2007-02-21 Activa
14 SC INTERCOMTUR SRL 2006-07-13 Activa
15 SC EMIRINA SRL 2005-12-14 Activa
16 II ADAM GABRIELA 2004-09-21 Activa
17 II MOGOREAN SILVIA 2004-08-16 Activa
18 II RUSANOVSCHI VASILE 2004-02-16 Activa
19 II JIOARA ALEXANDRA 2003-11-03 Activa
20 II MOGOREANU LILIA 2003-01-27 Activa
21 SRL AGROMILARI 2002-03-19 Activa
22 II LUCIA PESTEAC 2002-01-25 Activa
23 COOPERATIVA DE INTREPRINZATOR DEINOR-EDSEN 2001-09-14 Activa
24 SRL HORTIGO 2001-02-16 Activa
25 II RUSANOVSCHI NICOLAI 2000-12-07 Activa
26 II BREGUTA ELENA 2000-06-29 Activa
27 SRL TABLIS-COM 2000-02-24 Activa
28 ASOCIATIA DE ECONOMII SI IMPRUMUT A CETATENILOR DIN RUSENI 2000-01-06 Activa
9
Anatol Ciobanu (n. 14 mai 1934, Ruseni, Moldova – d. 8 aprilie 2016, Chișinău,
Moldova) a fost un lingvist român din Republica Moldova, membru corespondent al
Academiei de Științe a Moldovei. Anatol Ciobanu s-a născut la 14 mai 1934 în satul
Ruseni, județul Edineț. Își face studiile primare și medii incomplete în Dondușeni și
Tîrnova, apoi la Școala Pedagogică „Boris Glavan” din Bălți și la Universitatea de
Stat din Moldova. În 1956 obține Diploma magna cum laude a USM și, la
propunerea catedrei, rămâne să-și continue studiile la aspirantură (doctorantură),
avându-l ca îndrumător științific pe profesorul Nicolae Corlăteanu.
Radion Cucereanu
10
Radion Cucereanu (n. 23 august 1927, satul Ruseni, județul Soroca (interbelic),
România (azi Ruseni, comuna Ruseni, raionul Edineț, Republica Moldova) – d. 6
februarie 2018, Chișinău, Republica Moldova) a fost un autor de manuale, lucrări
didactice și povestiri, profesor, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, precum și
un luptător pentru românism, autor al trilogiei „Lacrimile românilor basarabeni”.Este
cetățean de onoare al comunei natale Ruseni. În 1997 a editat revista „Natura și omul”,
însă în scurt timp publicația a fost închisă din cauza problemelor financiare. În anii
2001-2002, a fost corespondent netitular la revista „Natura”. În 2003-2004, a publicat
esee în fiecare număr al revistei „Florile Dalbe”, iar în 2005 a fost moderatorul paginii
tematice lunare „Ave Terra!”A publicat șase cărți de literatură artistică (povestiri
pentru copii), două manuale școlare, 15 lucrări didactice, trei lucrări științifice
populare,precum și trilogia „Lacrimile românilor basarabeni” (2012) și a fost co-autor
al cărții „Martiriul transnistrean sub jugul totalitar rusesc” (2013).
11
Capitolul 2. Monitorizarea resurselor acvatice
Motto: ,,Apă, tu ești nu numai necesară vieții, ci ești însăși viața; ești bogăția
fără seamăn pe Pământ, tu ești cea mai delicată, cea mai pură, tu ești sufletul
Pământului.”
Apa este una dintre cele mai importante resurse naturale, un factor vital pentru toate
organismele vii și majoritatea ecosistemelor, un factor esențial pentru sănătatea umană,
pentru producerea de alimente și pentru dezvoltarea economică.Ea constituie un
domeniu de permanent interes și preocupare pentru sănătatea publică din cauza relației
de cauzalitate dintre calitatea și cantitatea de de apă disponibilă pentru populație și
starea de sănătate. Apa sub multiplele ei forme, reprezintă unul dintre cele mai
importante elemente ale peisajului geografic, atât pentru utilizarea directă de către om,
cât și pentru activitatea normală a biosferei, fiind, evident, indispensabilă supravieţuirii
si bunăstării oamenilor. O problema importantă în legătură cu folosirea apelor o
constituie lupta împotriva poluării lor.
13
extravilan
extravilan
Apartenemţa
în extravilan
La vest de sat, în
La vest de sat, în
La nord-vest de sat,
1
1
1
Numărul de unităţi
4,1
8,22
Suprafaţa bazinului
ract
Contr.
Contr.
07.2023
07.2023
05.2018
(data, valabilitatea)
Rîmari Gh
Înfolosinţă
Înfolosinţă
În folosinţă
MogoreanP
Mogoreancont
14
lipseşte
lipseşte
lipseşte
20%
25%
20%
fund
fund
15
Foto 2. Iazul din nord-vestul satului
Figura 5 : Râul Ciuhur la intrarea în sat
Figura 5 : Râul Ciuhur la intrarea în sat
Fântâni Izvoare
Amenajate Total Amenajate Total
17
Figura 6 : Fântână amenajată
18
Fotoigura 57. : Fântână veche
19
Fotoigura 58. : Izvorul din sat
Apa este un factor important în echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o
problemă actuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave asupra populaţiei. Prin
poluarea apei, se înţelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apei,
produsă direct sau indirect de activităţile umane şi care face ca apele să devină improprii
utilizării normale în scopurile în care această utilizare era posibilă înainte de a interveni
alterarea.
20
-Activitățile casnice;
-Gunoiștile neautorizate .
Poluarea apelor și degradarea bazinelor acvatice în general este cauzată de ramura
agriculturii deoarece practic de la toate bazinele acvatice chiar și din r. Ciuhur este
colectată apă pentru stropirea culturilor agricole (se are în vedere stropirea cu diferite
tipuri de pesticide).Apa necesară pentru stropire se pompează,iar tehnica cu care se
colectează apa se află în apropierea bazinului acvatic,astfel au loc scurgeri în urma cărora
diferite substenațe toxice pătrund în bazin.
Deșeurile menajere la fel reprezintă o sursă de poluare pentru bazinele acvatice,râul
Ciuhur suferă cel mai mult ,deoarece oamenii aruncă pe marginea lui sau chiar în apă
diferite deșeuri provenite din gospodării.
21
2.2.2. Măsuri de protecție
22
Capitolul 3.Monitorizarea calității resurselor funciare
3.1. Fondul funciar și repartizarea lui
Investigaţiile pedologice pe teritoriul UAT Ruseni au fost efectuate de către
specialiştii Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT), finanţate de
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru din bugetul Republicii Moldova .
UAT Ruseni este situată în partea de vest a raionului Edineţ la distanţa de 13 km de
centrul raional oraşul Edineţ.
Cercetările anterioare la scară mare s-au efectuat în anul 1993. în legătură cu
folosirea intensivă a solurilor, în structura lor s-au petrecut schimbări legate de procesele
erozionale, tehnogene. antropice s.a. în scopul evidenţierii acestor schimbări în vara
anului 2014 au fost efectuate investigaţii pedologice noi la scara 1:10000 pe suprafaţa
2592,73 ha.
Ca parte integrantă a părţii economice (calitative) a cadastrului funciar, investigaţiile
pedologice stau la baza întocmirii sistemului republican de reglementare a regimului
proprietăţii funciare, determinării, valorii impozitului funciar, operaţiunilor de vânzare-
cumpărare, determinarea pretabilităţii solurilor pentru diferite scopuri agricole, evaluării
bunurilor imobile (terenurilor agricole).
Aceste lucrări sunt necesare pentru întocmirea părţii calitative monitoringului funciar,
adică supravegherea permanentă a schimbărilor calitative din componenţa resurselor
funciare şi a solurilor, calcularea bonităţii suprafeţelor sectoarelor de
teren ş. a.
Supravegherea permanentă a acestor schimbări este necesară pentru analiza şi
pronosticarea stării ecologice a fondului funciar, întocmirea concepţiilor programelor şi
înfăptuirea măsurilor de preîntîmpinare a proceselor negative, în scopul ocrotirii şi
utilizării raţionale a resurselor funciare, conservarea şi ameliorarea proceselor negative.
Lista solurilor ( Tab. 3) a fost sistematizată şi notele de bonitate au fost calculate
conform „Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar
general aporbat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 24 din 11.01.1991
anexa 3, și modificată prin Hotărârea Guvernului nr.1261 din 16.11.2004.
23
3.1.1 Relieful
Conform raionării geomorfologice a Moldovei teritoriul UAT Ruseni este situat în
raionul silvostepei Podişului de Nord.
Ca factor de solificare relieful reprezintă spaţiul pe care are loc procesul de
pedogeneză şi influienţează formarea solului atât direct prin natura depozitului de
suprafaţă care rezultă din procesul de dezagregare-alterare, eroziune geologică şi virsta
lui cât şi indirect prin modificarea elementelor climatului local şi în special a regimului
termic şi a vegetaţiei.
Teritoriul cercetat a eom. Ruseni este neomogen şi complicat. Elementele principale de
relief sunt cumpenele de apă, versanţii cu înclinaţie diferită, vîlcele umede şi uscate,
hârtopuri.
Cumpenele apelor au lăţimea 300-900 m. se întind de la nord-vest spre sud-est.
Versanţii au lungime mare pînă la 1 100-3600 m, înclinaţie mică şi medie cu expoziţie în
majoritatea cazurilor spre sud-est. Vâlcelele lungi se întind de la nord la sud şi est-vest,
vest-est.
De la nord la sud teritoriul comunei este întretăiat de r. Ciuhur. Lăţimea şesului este
de 300-400 m. Înălţimile absolute asupra nivelului mării sunt de 200-250 m
Relieful influienţează formarea solurilor prin denivelarea sau gradul de frămîntare
exprimat prin energia de relief, prin înclinare, evoluţie şi vârstă. In funcţie de relief
variazâ şi condiţiile de substrat sau material parental de hidrografic şi hidrologie care de
asemenea contribuie la diversitatea învelişului de sol.
24
morfologie şi anumite proprietăţi fizice şi chimice. Compoziţia mineralogică a rocilor
influienţează şi evoluţia procesului de debaziftcare-acidificare a solului, rocile
carbonatice opunîndu-se acestor procese.
În structura rocilor parentale pe teritoriul comunei predomină rocile neogene
acoperite de formaţiunile eluvial-deluviale a perioadei cuatemare de sus. Pe versanţii,
foarte frecvent sini dezgolite formaţiunile calcaroase sub formă de ştirici, toltre s.a.
Conform raionării pedo-geogratîce a Moldovei teritoriul UAT Ruseni se referă la
raionul nr. 4 - cernoziomurilor podzolite şi levigate, solurilor cenuşii de pădure a
silvostepei Podişului Moldovenesc de Nord.
Diversitatea condiţiilor naturale de solificare şi interacţiunea lor cu factori antropici au
condus la formarea pe teritoriul corn. Ruseni a unui înveliş de sol cu
caracter variabil şi complex.
Unităţile taxonomice de sol evidenţiate în procesul cartării pedologice la scară mare a
fondului funciar cu destinaţie agricolă şi suprafeţele lor defolosinţă
sint reprezentate in lista sistematică a solurilor.Pe teritoriul comunei are loc o
diferenţiere a solurilor în funcţie de altitudine.
Complexitatea structurii învelişului de sol, diversitatea influienţării distructive a
factorilor naturali. Intensitatea activităţii antropice determină dezvoltarea largă a
proceselor de degradare şi distrugere a terenurilor agricole. În continuare prezentăm
caracteristica succintă a particularităţilor morfologice, compoziţiei şi proprietăţilor
principalelor tipuri şi subtipuri de soluri răspândite
pe terenurile cu destinaţie agricolă.
Gradul de
Suprafața bonitate
Nr. Denumirea solului (ha) (puncte)
25
1
Soluri cenuşii tipice, argilo-lutoase 16.98 61
2 Soluri cenuşii tipice, luto-argiloase 51.01 68
3 Soluri cenuşii tipice, lutoase 8.16 54
26
26 Soluri deluviale ocric, luto-argiloase 2,45 85
27 Cernoziomuri argiloioiluviale,argilo-lutoase, gleizate slab 45,37 66
28 Cernoziomuri levigate, erodate slab, luto-argiloase,
4,70 62
gleizate slab
Complexul: 1
Cernoziomuri argiloiluviale, erodate slab și moderat, luto-
34 argiloase 20,42 66
Complexul: 2
Cernoziomuri argiloiluviale, erodate modedrat și puternic,
35 luto-argiloase 81,63 53
Total 2592,73 75*
Alunecaări de teren active 36,37 **
Necercetate 878,52
ÎN TOTAL 3507,62
27
Recomandări antierozionale
Nr. Gradul de Suprafața
Grupelor erodare Arătură Plante multianuale Pășuni
Soluri
I neerodate 1395,28 Pe pantele înclinate (1-4°) organizarea măsuriloe antierozionale
Soluri erodate Prelucrarea semănatului şi Desfundarea de-a curmezişul Păscutul controlat, îmbunătăţirea
II slab 913,91 afânarea solurilor de-a pantei, afânarea adâncă între superficială, cosirea plantelor
curmezişul pantelor, sau pe rânduri, brăzdare întreruptă, necomestibile
Soluri erdate linie de contur afnare prin fâșii fisurare, înierbarea fiecărui a 8-a
II A slab și moderat 20,42
la 40 cm înainte sau odată cu întrerînd cu plante multianuale
semănatul, fisurare la
adâncimea de 50 cm peste 10-
20 m de-a curmezişul pantei
după semănat, până la incolţire
Soluri erodate Asolamente antierozionale, Prelucrarea unilaterală cu Îmbunătăţire radicală cu semăna-
III moderat 181,49 prelucrarea plată, sau fără adâncime de-a curmezişul pantei, natul plantelor multianuale,
întoarcerea brazdei cu afânare adâncă între rânduri, fisurarea solului peste 5-20 cm
Soluri erodate păstrarea miristci. semănatul brăzdare întreruptă, fisurare, îndependenţă de înclinarea pantei
III A moderat și 81,63
prin iaşii a culturilor agricole, înierbirea fiecărui al 6-lea întrerînd
puternic fisurare la prima cultivare ia cu plante multianuale
adâncimea de 10-12 cm
Solurierodate
IV puernic Înierbire
Alunecări de
V teren 36,37 Împădurire
TOTAL 2592,1
3.2. Degradarea resurselor de sol
29
Capitolul 4. Monitorizarea calității aerului
Aerul atmosferic se atribuie la resursile neepuizabile, dar calitatea lui are nevoie de
protejare prin acţiuni de micşorare a fluxului de noxe degajate în atmosferă, utilizând
sisteme de purificare pentru întrepriderele cu impact sporit asupra atmosferei existente şi
implementarea tehnologiilor ecologice pure la reconstrucţia lor.
Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul
pământesc. Acest amestec de gaze asigură viața pe pământ și ne protejează de razele
dăunătoare ale Soarelui.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menținut timp de milioane de ani, este
amenințat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea
globală, poluarea aerului, subțierea stratului de ozon și ploile acide.
În ultimii 200 de ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru
echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui și a gazului metan a dus la formarea unor
cantități enorme de dioxid de carbon și alte gaze, mai ales după sfârșitul secolului trecut
a apărut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantități
mari de metan și oxizi de azot în atmosferă.
30
4.2.Poluarea cui și sursele de poluare
Poluarea aerului este un tip de poluare care provine din cele mai vechi timpuri, de
când omul a descoperit focul. Funinginea descoperită în peșterile preistorice aduce
dovezi în sensul poluării masive asociate cu ventilarea slabă a spațiilor unde există foc
deschis. Odată cu dezvoltarea, prelucrarea metalelor este considerată un punct important
în crearea poluanților semnificativi în afara spațiilor de locuit. Dacă în acele vremuri
poluarea putea fi gestionată de mediul înconjurător, în zilele noastre aceasta a atins cote
alarmante. Traficul supraaglomerat, marile fabrici sau șantierele de construcții
degradează în fiecare zi calitatea aerului și a vieții.
31
Contaminarea aerului are loc prin :
Fumul provenit din activitățile casnice;
Transportul feroviar;
Întreprinderile industriale;
Arderea frunzelor;
Prelucrarea terenului (aratul, cultivatul, semănatul) – permite pătrunderea în
amtosferă prafului și pulberilor;
Întroducerea îngrășămintelor – în deosebi care sunt dispersitae pe frunzele
plantelor care asigură acestea cu substanțele nutritive necesare:
Pesticidele – care sunt dispersate prin intermediul stropitorilor pentru combaterea
cu anumite boli, dăunători (insecticide), combaterea cu plante invazive (ierbicide);
Gazele de la țava de eșapament a mașinelor agricole.
Incinerarea resturilor vegetale în urma recoltării grâului, ovăzului, tetricalelor.
32
Inclusiv, t. Autorizaţie
AEPA
Masa emisiilor în aerul numărul,
Denumirea întreprinderii
atmosferic, tone. termenii
CH SO2 CO NO2 Substanţe Compuşi Altele
solide organici
2015 2016 volatili
05-6-
ÎCS"Petrom Moldova” 4,0818 4,0818 1,8240 0,0016 0,2000 0,0061 0,0002 1,0010 1,0489 259/10,05,20
PECO s.Ruseni 17
Concluzii și recomandări
Poluarea aerului reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății, provocând atât afecțiuni respiratorii acute, cât și
cronice. Fie că se face din interior, prin încălzire cu combustibili din biomasă precum paie, lemn, reziduuri agricole, sau
din exterior, ca o consecință a combustiei ineficiente a combustibililor pentru transport sau producție de energie.
Măsuri pentru minimalizarea poluării aerului atmosferic:
Instalarea filtrelor la țava de eșapament îndeosebi la mașinele agricole (tractoare, combine);
Prelucrarea terenurilor cu preparate bio care au o perioadă de descompunere mică;
Prelucrarea terenurilor cu tehnică performantă care ar permite micșoarea prafului și pulberilor.
33
Capitolul 5. Monitorizarea biodiversității
Prezența diferitor ecosisteme , cum ar fi cele acvatice,agricole,forestiere face ca
biodiversitatea din satul nostru să fie mai bogată.
5.1. Resursele de floră dominante
Pădurea care se află la o distanță aproximativ de 2,55 km de sat ,este bogată în
diferite specii de ierburi ,arbuști și arbori .
Figura 9: Amplasarea ecosistemului forestier față de localitate
Aici pot fi regăsite un număr variat de specii de arbori,arbuști, plante ierboase (Tab. 8)
Specii floristice din pădurea de foaioase din apropierea s. Ruseni
Arbori Arbuști Plante ierboase
34
În localitatea , pe perioada anului 2017 au fost plantați 1500 de puieți de arbori și
arbuști . La fel lucrări de ajutorarea regenerării naturale în teritoriul satului Ruseni a fost
înfaptuită în majoritatea parchetele expluatate pe o suprafaţă de 3 ha. Ajutorarea
regenerării naturale a fost petrecută în parchetele unde au fost efectuate tăieri de
regenerare rase şi conservare rase în arboretele de salcâm din toamna anului 2017.
35
Figura 12 : Specie de stejar din pădure
36
Figura 13 : Specie de arbust(măcieș)
37
38
5.2. Resursele de faună dominante
Cum a fost menționat anterior, datorită prezenței diferitor tipuri de ecosisteme putem
regăsi o diversitate de specii faunistice (Tab. 9).
39
Figura 15: Specie de viezure
Concluzii și recomandări
În concluzie pot spune că flora și fauna în localitatea dată sunt destul de variate
datorită prezenței diferitor ecosisteme, unei clime temperate, care permit dezvoltarea
normală a biodiversității .
Recomandări pentru ameliorarea biodiversității:
Plantarea fâșiilor forestiere;
Amendarea persoanelor care efectuează tăieri ilegale;
Crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea florei și faunei;
Supravegherea strictă a fondului cinegetic.
40
Deșeurile și caracteristica rampelor și poligoanelor
6.1. Caracteristica,tipuri, surse de impact
Deșeurile depozitate în s.Ruseni sunt de natură și proviniență diferită așa cum ar fi:
Deșeuri menajere – provenite din activitățile casnice;
Deșeurile din construcții și demolări;
Deșeuri toxice – ambalajele de la pesticidele folosite;
Deșeuri agro-zootehnice.
41
6.2. Gestionarea deșeurilor
Gunoiștea autorizată (Tab.10)
Numărul Numărul Gunoiști Gunoiști lichidate
Localitatea de de exploatate
localități locuitori
Unități Suprafața Suprafața Suprafața
Unități
(ha) (ha) (ha)
42
Concluzii și recomandări
Referindu-ne la problemele prioritare în domeniul gestionării deşeurilor menţionăm:
• lipsa unui depozit pentru deşeuri menajere în Ruseni căci cel existent este arhiplin
şi nu permite stocarea deşeurilor conform cerinţelor;
• existenţa în localitate a unui număr mic de gospodării comunale, fapt ce ar
contribui la îmbunătăţirea situaţiei referitor la amenajarea şi salubrizarea localităţilor;
• nivelul slab de conştientizare a problemei gestionării incorecte a deşeurilor de către
populaţie .
Mulțumită primarului și a IPPM Edineț în sat au fost lichidatea 2 gunoiești neautorizate
unde se efectua neregulamentar depozitarea deșeurilor și a fost dată în exploatare o
gunoiște autorizată cu suprafață de teren mai mare la o distanță mai mare de casele de
locuit astfel neafectând sănătatea populație.
Este un avantaj destul de mare pentru localitate dar aici se efectuează depozitarea
deșeurilor neorganizat ce reprezintă un dezavantaj deoarece sunt depozitate și ambalaje
de la pesticide, îngrășăminte care în mod normal ar fi trebuit colectate separat.
43
7. Partea experimentală
Recoltarea probelor de apă şi sol și pregătirea pentru analiză
În scopul determinării nivelului calității apei și solului din satul Ruseni r-l Edineț, au
fost colectate probe de apă din fîntînă și probe de sol din grădina proprie.
Probele prelevate au fost studiate în condiții de laborator.
Eticheta probei de apă reprezintă un mic dreptunghi de carton, ataşat de sticlă pe care
se trec cîteva date ce vor uşura identificarea şi manipularea probei: numărul probei,
natura sursei, locul recoltării, data.
Fişa este un buletin care însoţeşte proba ce cuprinde următoarele date:
Respectiv fișa probei de apă recoltată:
Natura sursei – fîntînă
Data recoltării -10.10.2018 9:30
Numele și funcția persoanei care a efectuat recoltarea– Rusanovschi Ion
Student din grupa Ei 041
44
Funcția persoanei ce a recoltat proba: Dvornic Olga
Studentă din grupa Ei 041
Mersul determinării
1.Cercetările se efectuează într-un loc sau încăpere bine iluminată, dar nu sub
acţiunea directă a sursei de lumină.
2.Cilindrul se instalează asupra textului la o înălţime de 4 cm şi în el se toarnă cu
precauţie proba de apă analizată şi amestecată pînă cînd textul, care se priveşte prin
strat de apă,devine greu de înţeles.
3.Transparenţa după text se măsoară în cm stratului de apă cu o precizie de 0,5cm.
4.Măsurările se efectuiează de trei ori şi rezultatul final se consideră o valoare
medie ale măsurărilor.
Rezultatul acestei analize : mai mult de 350ml(35 cm) , deci apa se consideră a fi
potabilă
2.Determinarea Alcalinității
100 ml de apă de analizat
2-3 picături de metiloranj
se titrează cu HCl de 0,1 N (pînă apare culoare roz).
Pentru determinare Alcalinității folosim formula:
A=(V1 * N)/V*1000 (mg echiv. /l)
V1– volumul soluției de HCl folosit la dozare, ml.
N – normalitatea soluției de HCl (0,1)
V – volumul de apă utilizat pentru analiză.
A=(9 * 0,1)/100*1000=9 mg /l
47
5 ml H2SO4 (1/3)
20 ml KMnO4 (0,01N) roșu-violet
se fierbe 10 min (pînă dispare culoarea)
10 ml H2C2O4 (0,01N) acid oxalic
titrăm cu KMnO4 (0,01N) pînă apare culoarea roz .
48
7.2. Analiza şi rezultatele probei de sol
1.Determinarea compoziției granulometrice:
50
La 5 min. –2,8 cm la 10 min. – 3cm la 30 min. – 3cm
51
Figura 18 : Determinarea alcalinității
52
Figura 19 : Determinarea durității temporarare
53
Figura 20 : Determinarea extrasului apos
54
Figura 21 : Determinarea texturii solului
55
Figura 22 : Determinarea durității totale
56
Figura 23 : Determinarea CCO
57
Figura 24 : Determinarea pH-ului
58
7.3. Calitatea fructelor și legumelor la cantitatea de nitrați
Nitriții și nitrații sunt compuși pe care ii găsim în natură, în apă și legume, dar
sunt folosiți și în industria cărnii (procesate) cu rol de conservanți. Deși se găsesc în
mod natural în multe legume, unele studii avertizează că nitrații și nitriții pot cauza
cancer, mai ales când sunt folositi ca aditivi alimentari.
Continutul in nitrati si nitriti din alimente si inclusiv din legume, reprezinta in sens
larg, o problema de mediu. Necesitatea de a controla acest continut a impus optiunea
practicarii unei agriculturi durabile, dar si a unor procese tehnologice moderne in
industria alimentara. Considerarea tehnologiilor agricole ca factor principal al poluarii
cu nitrati a dus la modificarea lor in ultimele decenii, prin promovarea unei conceptii
noi in ceea ce priveste fertilizarea chimica cu azot (Skriver, K., 1990).
În agricultura, tendinta spre intensificare mai mare si productivitate mai ridicata din
ultimii cincizeci de ani a fost insotita de o crestere semnificativa a folosirii azotului
anorganic (N), si a fertilizantilor azotati. Cu toate acestea, incepand de la mijlocul
anilor 80, s-a inregistrat o reducere progresiva a consumului de fertilizanti, iar aceasta
tendinta a continuat si in perioada 2000-2003.
Am testat mai multe legume și fructe la conținutul de nitrați
:morcov,cartof,ardei,roșii,castraveți,mere,viță-de-vie . Ma bucurat foarte mult faptul că
toate au trecut testul și nici într-un fruct sau legumă cantitatea de nitrați nu a trecut de
norma admisibilă.La noi se pune accent pe aceste lucruri ,toate fructele și legumele
sunt ecologice chiar din grădina noastră.
59
Concluzii
Dupa părerea, mea unii locuitori ai satului Ruseni realizează că mediul în care trăiesc
este poluat însa nu prea iau măsuri pentru combaterea acestui fenomen. Unii
conștientizeaza gravitatea situației și realizeaza ca hârtiuța pe care o arunca contribuie la
procesul de poluare, însa nu fac nimic din comoditate, sau pur și simplu nu ii interesează.
Alte persoane considera ca hârtiuța pe care au aruncat-o nu conteaza foarte mult, dar
ganditi-va că 100 de persoane ar face acest lucru, satul ar deveni o groapă de gunoi. Este
nevoie de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetățean pentru a trăi într-un
mediu curat.Se pare că oamenii trateaza cu neglijență acest aspect al vieții lor, ceea ce
duce la agravarea procesului de poluare și distrugere a mediului și implicit la distrugerea
sănătății fiecărui cetățean.
Datorită amplasăriii sale geografice bogăția s.Ruseni este constituită de solurile care
sunt regăsite în jurul acestuia, faptul ce permite dezvoltare destul de eficientă a
agriculturii și cu o productivitate desteul de înaltă, acest lucru a fost observat demult și
terenurile agricole a fost începute a fi exploatate la maxim încă de pe timpurile URSS-
ului, acest fapt a condiționat și necesitatea de apă pentru irigare și alte lucrări de câmp.
Ca umare a ajuns ramură dată să fie principalul factor de poluare a componentelor
mediului (apă, aer, sol, biodiversitate) din localitatea natală. Din fericire unii oameni au
conștientizat acest lucru și încep a folosi unele pesticide mai puțini periculoase, fiecare
agricultor are o tendință cât de mică de a face analiza la sol pentru a monitoriza calitatea
acestuia, colectarea apei din bazine acvatice se efctuează cu tehnică care nu pemite
scurgeri în bazine a anumitor substanțe toxice dar numărul acestor persoane este mic dar
totuși chiar și prin aceast fapt putem observa că lumea nu este atât de indiferentă față de
mediu și nu trebuie fi omisă legea bumerangului, oarecum odată o să se întoarcă totul
înnapoi fie bine sau rău, dar aceaste de-acum depinde de noi.
60
Recomandări
61
Bibliografie
1. -Anuarul IPPM Edineț 2017
Ruseni
4. -https://www.timpul.md/articol/cum-sa-ne-ferim-de-nitraii-din-legume-i-
fructe-75219.html
5. -https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_aerului
6. -https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_apei
7. -https://ro.wikipedia.org/wiki/Ruseni,_Edine%C8%9B
8. -http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=4142
9. -https://www.google.com/maps/@48.2032772,27.395761,14z
10. -http://moldovenii.md/city/details/id/161
62