Sunteți pe pagina 1din 62

1

Ministerul Educației ,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova


Colegiul de Ecologie din Chișinău

Catedra: Ecologia și protecția apelor


Disciplina: Monitoring ecologic

Proiect de curs
Tema : Monitorizarea componentelor de
mediu în satul Ruseni, , raionul Edineț

A elaborat : Dvornic Olga


A verificat : Condruc Viorica

Chișinău,2018
CUPRINS
Introducre......................................................................................................................4

1. Caracteristica socio-economică și geografică a satului


Ruseni............................5
1.1. Istoria s. Ruseni, r-nul Edinețcul..........................................
.....................................................................5
1.2. Poziția geografică, populație și caracteristicile entice a localității Ruseni
Poziția geografică...............................................................................................6
1.3. Caracteristica socio-economică a surselor de impact.........................................8
1.3.1.Gospodării țărănești....................................................................................8
1.3.2. Personalități ilustre....................................................................................9
2. Monitorizarea calității resurselor
acvatice..........................................................11
2.1. Caracteristica resurselor de apă.........................................................................11
2.1.1. Apele de suprafață ,volumul și calitatea lor...............................................12
2.1.2. Caracteristica și volumul apelor de adâncime............................................16
2.2. Poluarea resurselor acvatice..............................................................................20
2.2.1. Surse de poluare a apelor...........................................................................20
2.2.2. Măsuri de protecție.....................................................................................21
3. Monitorizarea calității resurselor
funciare..........................................................22
3.1. Fondul funciar și repartizarea lui ......................................................................22
3.2. Degradarea resurselor de sol..............................................................................27
3.3. Poluarea resurselor de sol..................................................................................28
4. Monitorizarea calității aerului............................................................................29
4.1. Caracteristica resurselor de aer........................................................................29
4.2. Poluarea și sursele de poluare..........................................................................30

2
5. Monitorizarea biodiversității................................................................................33
5.1. Resursele de floră dominante...........................................................................33
5.2. Resursele de faună dominante.........................................................................38
6.Deșeurile și caracteristica rampelor și poligoanelor ...........................................40
6.1. Caracteristica,tipuri, surse de impact..............................................................40
6.2. Gestionarea deșeurilor..................................................................................41

7. Partea experimentală.........................................................................................43

7.1. Rezultatele analizelor calității apei...............................................................44

7.2. Rezulatele analizelor calității solului............................................................48

7.3. Calitatea fructelor și legumelor la cantitatea de nitrați.................................58

Concluzii...................................................................................................................59

Recomandări............................................................................................................60

Bibliografie...............................................................................................................61

3
Introducere

Monitoringul ecologic reprezintă un sistem informațional de observații , analiză,


prognoză și dirijare a calității mediului .
Principalele obiective ale monitoringului calității mediului sunt:
1.Identificarea surselor de poluare ca parte a sistemului de management al calității
factorilor de mediu;
2.Supravegherea evacuării poluanților in diverse medii (aer, apă, sol);
3.Evaluarea expunerii și a riscului pentru populație și ecosisteme;
4.Informarea publicului;
5.Stabilirea unei baze științifice care ar sta la baza elaborării strategiilor de protecție a
mediului;
6.Evaluarea tendințelor pe termen lung ca parte a sistemelor de management al mediului.
Structura monitoringului ecologic este:
-Un sistem de obținere de date privind starea de calitate a factorilor de mediu (colectare
-de probe, efectuare de masurători, etc.);
-Un sistem de analiză a probelor (în laboratoare specializate);
-Un sistem de stocare și prelucrare a datelor de analiză;
- Crearea unei baze de date privind calitatea factorilor de mediu;
-Un sistem de evaluare a datelor prelucrate și în concordanță cu prevederile legale din
domeniu;
-Elaborare de decizii, programe și strategii pe termen scurt, mediu și lung.

4
Monitorizarea poluanților prezenți în mediu este o componentă necesară a unui sistem
de management al mediului în scopul obținerii de informații demne de încredere care să
confirme calitatea factorilor de mediu.
Astfel de informații oferă baza pentru luarea deciziilor și dezvoltarea strategiilor privind
managementul mediului.

Capitolul 1. Caracteristica socio-economică și geografică a satului


Ruseni
1.1. Istoria satului Ruseni, r-nul Edinețcul

Prima atestare documentară a satului Ruseni din ținutul Hotin datează din 2 mai
1575, cînd satul este pomenit în hotar cu localitatea Goleni. În anul 1617 jumătate din
satul Ruseni, cu iaz și moară, este întărit lui Lupu aprod.
Denumirea satului provine de la numele de familie a unui boier ,,Rusanov”, care s-a
instalat cu traiul în această localitate și care a făcut multe pentru sat. Familia Rusanov era
una mică,constituită doar din fiica și soția acestuia .Până la instaurarea regimului sovietic

5
corpurile neînsuflețite a boierului și soției sale erau păstrate într-o criptă pe teritoriul
bisericii ,iar după aceasta au fost îngropate în cimitirul vechi.
Se spune că pe timpul boierului într-o parte a satului trăiau oamenii săraci , care erau
numiți Huțeni , iar în cealaltă parte cei bogați ,numiți Mazâli. Și în timpurile noastre s-au
păstrat aceste două părți ale satului,iar la Mazâli a rămas și o parte a conacului
boieresc ,care cu părere de rău este într-o stare deplorabilă.
În perioada sovietică satul Ruseni a fost sediul gospodăriei colective ”K.Marx”, care
dispunea de 45 de tractoare, 21 de autocamioane, 18 combine. În sat funcționa școala
medie, 2 cluburi cu instalație de cinematograf, bibliotecă, spital, ambulatoriu,
maternitate, farmacie, ateliere de deservire socială, oficiu poștal, cafenea, magazine,
creșă-grădiniță.
1.2. Poziția geografică, populație și caracteristicile entice a localității Ruseni

Figura 1: Amplasarea localității


Satul Ruseni (Fig. 1) este o localitate din Raionul Edineţ situată la:
 Latitudinea: 48.201667785644530;
 Longitudinea: 27.4158325195312500;
 Altitudinea: 179 m;
6
Ruseni este un sat şi comună din raionul Edineţ. Satul are o suprafaţă de circa 3.50
kilometri pătraţi și perimetrul de 10.09 km. Comuna Ruseni are o suprafaţă totală de
34.01 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 29.92 km. Din componenţa comunei fac parte
2 localităţi: Ruseni și Slobodca. Comuna este aşezată în partea de est a raionului Edineţ
pe malul rîului Ciuhur, la o distanţă de 10 km de orașul Edineţ, la o distanţă de 15 km de
staţia de cale ferată Rediu Mare şi la 210 km de Chișinău.
Primaria Comunei Ruseni este in în componenta componența Raionului
Edineţ situata la latitudinea 48.2016 longitudinea 27.4158 si altitudinea de 179 metri fata
de nivelul marii. Primarul este Denis Usturoi din partea (PPPN - Partidul Politic
„Partidul Nostru”). Conform recensamintului ,populatia comunei este de 2 130 locuitori.

Populația și caracteristicele etnice


La recensămîntul din anul 2014, populaţia satului constituia 2052 de oameni, dintre
care 45.13% erau bărbaţi și 54.87% - femei. Structura etnică a populaţiei este
următoarea: 97.61% - moldoveni, 1.22% - ucraineni, 1.17% - ruşi. Populaţia la nivelul
comunei Ruseni constituia 2130 de oameni, dintre care 45.07% erau bărbaţi și 54.93% -
femei. Structura etnică a populaţiei este următoarea: 94.13% - moldoveni, 1.36% -
ucraineni, 4.51% - ruşi.
În comuna Ruseni au fost înregistrate 846 de gospodării casnice în anul 2014, iar
mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane.

Tabelul 1
Primăria Comunei Ruseni – Localitățile din în componența Primăriei
Comunei Ruseni :
Nr. cCrt. Denumirea localității Numărul de locuitori
1 s. Ruseni 2052
2 s. Slobodca 78
(Tab. 1)

Structura etnică a populației (Fig.2)

7
Figura 2. Structura etnică a populației (Fig.2)

1.3.1. Structura economico-socială


În localitate sunt înregistrați cca 34 de agenți economici dintre care activează 28.
(Tab.2).
(Tabelul. 2: Lista agenților economici)
Lista agenților economici)

În localitate sunt înregistrați cca 34 de agenți economici dintre care activă 28.(Tab.2)
(Tab.2: Lista agenților economici)

Nr. Ord. Denumirea Companiei Data inregistrarii Statutul


1 SRL GEONAT-NORD 2015-06-11 Activa
2 COOPERATIVA DE INTREPRINZATOR BIOFRUCT-NORD 2015-05-25 Activa
3 SRL RUSANOVSCHI-MOBIL 2014-03-12 Activa
4 SRL DAVIANA NORD 2013-05-02 Activa
5 II GURANDA EVGHENI 2012-01-03 Activa
6 II OLOI SERGIU 2009-12-01 Activa
7 II PRODAN OLGA 2009-11-18 Activa
8 II GURANDA ANA 2009-04-29 Activa
9 II CIOCAN TATIANA 2008-06-18 Activa
10 SRL TEHNO-DIGITAL 2008-05-20 Activa
11 COOPERATIVA DE INTREPRINZATOR HORTICOL-SERVICE 2007-11-23 Activa

8
12 IMIX KARINA-FAN SRL 2007-11-08 Activa
13 II TOMASENCO ELENA 2007-02-21 Activa
14 SC INTERCOMTUR SRL 2006-07-13 Activa
15 SC EMIRINA SRL 2005-12-14 Activa
16 II ADAM GABRIELA 2004-09-21 Activa
17 II MOGOREAN SILVIA 2004-08-16 Activa
18 II RUSANOVSCHI VASILE 2004-02-16 Activa
19 II JIOARA ALEXANDRA 2003-11-03 Activa
20 II MOGOREANU LILIA 2003-01-27 Activa
21 SRL AGROMILARI 2002-03-19 Activa
22 II LUCIA PESTEAC 2002-01-25 Activa
23 COOPERATIVA DE INTREPRINZATOR DEINOR-EDSEN 2001-09-14 Activa
24 SRL HORTIGO 2001-02-16 Activa
25 II RUSANOVSCHI NICOLAI 2000-12-07 Activa
26 II BREGUTA ELENA 2000-06-29 Activa
27 SRL TABLIS-COM 2000-02-24 Activa
28 ASOCIATIA DE ECONOMII SI IMPRUMUT A CETATENILOR DIN RUSENI 2000-01-06 Activa

1.3.2. Personalități ilustre


Dintre personalitățile ilustre din satul Ruseni , pot să remarc pe :
Anatol Ciobanu

9
Anatol Ciobanu (n. 14 mai 1934, Ruseni, Moldova – d. 8 aprilie 2016, Chișinău,
Moldova) a fost un lingvist român din Republica Moldova, membru corespondent al
Academiei de Științe a Moldovei. Anatol Ciobanu s-a născut la 14 mai 1934 în satul
Ruseni, județul Edineț. Își face studiile primare și medii incomplete în Dondușeni și
Tîrnova, apoi la Școala Pedagogică „Boris Glavan” din Bălți și la Universitatea de
Stat din Moldova. În 1956 obține Diploma magna cum laude a USM și, la
propunerea catedrei, rămâne să-și continue studiile la aspirantură (doctorantură),
avându-l ca îndrumător științific pe profesorul Nicolae Corlăteanu.

Radion Cucereanu

10
Radion Cucereanu (n. 23 august 1927, satul Ruseni, județul Soroca (interbelic),
România (azi Ruseni, comuna Ruseni, raionul Edineț, Republica Moldova) – d. 6
februarie 2018, Chișinău, Republica Moldova) a fost un autor de manuale, lucrări
didactice și povestiri, profesor, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, precum și
un luptător pentru românism, autor al trilogiei „Lacrimile românilor basarabeni”.Este
cetățean de onoare al comunei natale Ruseni. În 1997 a editat revista „Natura și omul”,
însă în scurt timp publicația a fost închisă din cauza problemelor financiare. În anii
2001-2002, a fost corespondent netitular la revista „Natura”. În 2003-2004, a publicat
esee în fiecare număr al revistei „Florile Dalbe”, iar în 2005 a fost moderatorul paginii
tematice lunare „Ave Terra!”A publicat șase cărți de literatură artistică (povestiri
pentru copii), două manuale școlare, 15 lucrări didactice, trei lucrări științifice
populare,precum și trilogia „Lacrimile românilor basarabeni” (2012) și a fost co-autor
al cărții „Martiriul transnistrean sub jugul totalitar rusesc” (2013).

11
Capitolul 2. Monitorizarea resurselor acvatice
Motto: ,,Apă, tu ești nu numai necesară vieții, ci ești însăși viața; ești bogăția
fără seamăn pe Pământ, tu ești cea mai delicată, cea mai pură, tu ești sufletul
Pământului.”
Apa este una dintre cele mai importante resurse naturale, un factor vital pentru toate
organismele vii și majoritatea ecosistemelor, un factor esențial pentru sănătatea umană,
pentru producerea de alimente și pentru dezvoltarea economică.Ea constituie un
domeniu de permanent interes și preocupare pentru sănătatea publică din cauza relației
de cauzalitate dintre calitatea și cantitatea de de apă disponibilă pentru populație și
starea de sănătate. Apa sub multiplele ei forme, reprezintă unul dintre cele mai
importante elemente ale peisajului geografic, atât pentru utilizarea directă de către om,
cât și pentru activitatea normală a biosferei, fiind, evident, indispensabilă supravieţuirii
si bunăstării oamenilor. O problema importantă în legătură cu folosirea apelor o
constituie lupta împotriva poluării lor.

2.1. Caracteristica resurselor de apă


Calitatea resurselor de apă în satul Ruseni este una destul de rea. Atât apele de
suprafață , cât și cele de adâncime sunt poluate din ce în ce mai mult ,iar oamenii nu
conștientizează seriozitatea acestei probleme.Majoritatea fântânilor sunt într-o stare
deplorabilă, iar apa din ele nu este bună pentru a fi consumată.
Mă bucură și mă încurajează faptul că în ultimii 4-5 ani locuitorii și organele locale au
început să se preucupe de această problemă și să întreprindă careva măsuri pentru
soluționare ei. Cert este faptul că încă nu toți locuitorii satului conștientizează ceea ce
fac și cât de mult dăunează mediului în care trăiesc .
La fel una din principalele probleme,după părerea mea este cea a aprovizionării cu apă.
În ultimul deceniu au început să sece fântânile,iar nivelul apei potabile a scăzut
considerabil.

2.1.1. Apele de suprafață , volumul și calitatea lor


12
În apropierea s. Ruseni sunt 5 bazine acvatice cu destinație difertiă, totodată
localitatea este traversată de râul Ciuhur.
Apele de suprafaţă sunt reprezentate de r.Ciuhur şi citeva iazuri cu suprafaţa totală de
18 ha.
Râul Ciuhur este un afluent de stânga al râului Prut, zona de izvorâre fiind s. Ocnița
r-nul Ocnița iar punctul de vărsare fiind s. Costești r-ul Rîșcani, însăși lungimea (km)
intravilan/extravilan în localitate este de 3,33/0,85.
În anul 2015 în Ruseni au fost desfășurate acținui cu genericul „Râu curat de la sat la sat”
.

Figura 3 : Râul Ciuhur între satul Ruseni și Goleni

Foto 1. Râul Ciuhur între satul Ruseni și Goleni

13
extravilan
extravilan
Apartenemţa

în extravilan

La vest de sat, în
La vest de sat, în

La nord-vest de sat,

1
1
1

Numărul de unităţi

apă sau lateral) Amplasarea bazinului ( pe cursul de bogda


 

4,1
8,22

Suprafaţa bazinului
ract

Contr.
Contr.

Actul de beneficiere, contract/AMFSA

07.2023
07.2023
05.2018

(data, valabilitatea)
Rîmari Gh
Înfolosinţă

Înfolosinţă
În folosinţă

MogoreanP
Mogoreancont

Modul de folosinţă (piscicultură,


irigare,
irigare,
irigare,

irigare, generală, antierozional,


antiviitură.
piscicultură
piscicultură
piscicultură
Bazinelea acvatice s.Ruseni

data, termenul) Actul de folosinţă a apei (Autorizaţia,


lipseşte
lipseşte
lipseşte

ecologice Prezenţa proiectului şi avizul expertizei

14
lipseşte
lipseşte
lipseşte

Prezenţa paşaportului bazinului


lipseşte
lipseşte
lipseşte

Prezenţa regulilor de exploatare


lipseşte
lipseşte
lipseşte

Starea barajului, satisfăcător/avariat


satisfăcător
satisfăcător
satisfăcător

20%
25%
20%

vegetaţie, satisfăcător, ha) Starea bazinului (înnămolit, uscat,


(Tab. 3: Lista bazinelor acvatice )

(există, lipseşte, împădurită) Starea fîşiei riverine de protecţie

Starea instalaţiilor hidrotehnice. Tipul


deversorului de avarie (lipseşte,
satisfăcător, avariat)
satisfăcător
satisfăcător
satisfăcător
 

fund
fund

Starea evacuatorului de fund


(funcţionează, avariat)
golire de
golire de
La nord-vest de 1 bogda 8,05 În folosinţă
sat, în extravilan Hlevnoi,
contr. irigare, lipseşte lipseşte lipseşte lipseşte
satisfăcător 25% golire de
piscicultură satisfăcător
09.2021. fund

La sud-vest de sat, 1 2,83  


în extravilan
lipseşte lipseşte lipseşte lipseşte
generală
satisfăcător 25%  
satisfăcător

Figura 4 : Iazul din nord-vestul satului

15
Foto 2. Iazul din nord-vestul satului
Figura 5 : Râul Ciuhur la intrarea în sat
Figura 5 : Râul Ciuhur la intrarea în sat

Foto 3. Râul Ciuhur la intrarea în sat

2.1.2. Caracteristica și volumul apelor de adâncime


Conform ultimilor date, în localitate sunt amenajate în total 422 de fântâni și 2 izvoare ,care asigură cu apa întreaga populație.
Însă nu din toate fântânile apa poate fi consumată în stare crudă, ci doar fiartă. Calitatea apelor din izvoare este una destul de
bună și bogată în diferite minerale
16
Starea fântânilor de mină şi izvoarelor (Tab. 4)

Sursele de apă, (unităţi)


Localitatea

Fântâni Izvoare
Amenajate Total Amenajate Total

s.Ruseni 422 422 2 3

17
Figura 6 : Fântână amenajată

Fotoigura 46. : Fântână amenajată

Figura 7 : Fântână veche

18
Fotoigura 57. : Fântână veche

Figura 8 : Izvorul din sat

19
Fotoigura 58. : Izvorul din sat

2.2. Poluarea resurselor acvatice

Apa este un factor important în echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o
problemă actuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave asupra populaţiei. Prin
poluarea apei, se înţelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apei,
produsă direct sau indirect de activităţile umane şi care face ca apele să devină improprii
utilizării normale în scopurile în care această utilizare era posibilă înainte de a interveni
alterarea.

2.2.1. Surse de poluare a apelor

Principalele surse de poluare sunt :


-Agricultura intensivă;
-Traficul auto;
-Depunerile atmosferice;
-Ploile acide;

20
-Activitățile casnice;
-Gunoiștile neautorizate .
Poluarea apelor și degradarea bazinelor acvatice în general este cauzată de ramura
agriculturii deoarece practic de la toate bazinele acvatice chiar și din r. Ciuhur este
colectată apă pentru stropirea culturilor agricole (se are în vedere stropirea cu diferite
tipuri de pesticide).Apa necesară pentru stropire se pompează,iar tehnica cu care se
colectează apa se află în apropierea bazinului acvatic,astfel au loc scurgeri în urma cărora
diferite substenațe toxice pătrund în bazin.
Deșeurile menajere la fel reprezintă o sursă de poluare pentru bazinele acvatice,râul
Ciuhur suferă cel mai mult ,deoarece oamenii aruncă pe marginea lui sau chiar în apă
diferite deșeuri provenite din gospodării.

21
2.2.2. Măsuri de protecție

Apa este indispensabilă existenţei umane, având un rol deosebit de important în


desfăşurarea tuturor proceselor vitale. Fiecare om depinde de o sursă de apă. Toate
celulele corpului uman conţin apă şi depind de aceasta. Apa influenţează sănătatea
populaţiei în mod direct prin calităţile sale biologice, chimice şi fizice sau indirect.
Dar în afara nevoilor individuale, omul foloseşte apa şi pentru diverse nevoi
colective.Astfel, omul foloseşte apa pentru salubritatea localităţilor, este folosită la
diferite fabrici și uzini, în agricultură pentru irigare. Odată cu exploatarea acesteaia,
calitatea devine din ce în ce mai proastă fiind contaminată cu diferite substanțe de
diferită origine.
Recomandările pentru ameliorarea calitătții resurselor acvatice sunt următoarele:
 Salubrizarea râurilor și bazinelor acvatice;
 Reducerea utilizării substanțelor chimice din agricultură;
 Epurarea a apelor uzate înainte de devărsarea acestora în emisari;
 Construirea canalizațiilor centralizate în zonele rurale;
 Amendarea persoanelor care comit anumite infracțiuni referitoare la
componentele de mediu.

22
Capitolul 3.Monitorizarea calității resurselor funciare
3.1. Fondul funciar și repartizarea lui
Investigaţiile pedologice pe teritoriul UAT Ruseni au fost efectuate de către
specialiştii Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT), finanţate de
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru din bugetul Republicii Moldova .
UAT Ruseni este situată în partea de vest a raionului Edineţ la distanţa de 13 km de
centrul raional oraşul Edineţ.
Cercetările anterioare la scară mare s-au efectuat în anul 1993. în legătură cu
folosirea intensivă a solurilor, în structura lor s-au petrecut schimbări legate de procesele
erozionale, tehnogene. antropice s.a. în scopul evidenţierii acestor schimbări în vara
anului 2014 au fost efectuate investigaţii pedologice noi la scara 1:10000 pe suprafaţa
2592,73 ha.
Ca parte integrantă a părţii economice (calitative) a cadastrului funciar, investigaţiile
pedologice stau la baza întocmirii sistemului republican de reglementare a regimului
proprietăţii funciare, determinării, valorii impozitului funciar, operaţiunilor de vânzare-
cumpărare, determinarea pretabilităţii solurilor pentru diferite scopuri agricole, evaluării
bunurilor imobile (terenurilor agricole).
Aceste lucrări sunt necesare pentru întocmirea părţii calitative monitoringului funciar,
adică supravegherea permanentă a schimbărilor calitative din componenţa resurselor
funciare şi a solurilor, calcularea bonităţii suprafeţelor sectoarelor de
teren ş. a.
Supravegherea permanentă a acestor schimbări este necesară pentru analiza şi
pronosticarea stării ecologice a fondului funciar, întocmirea concepţiilor programelor şi
înfăptuirea măsurilor de preîntîmpinare a proceselor negative, în scopul ocrotirii şi
utilizării raţionale a resurselor funciare, conservarea şi ameliorarea proceselor negative.
Lista solurilor ( Tab. 3) a fost sistematizată şi notele de bonitate au fost calculate
conform „Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar
general aporbat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 24 din 11.01.1991
anexa 3, și modificată prin Hotărârea Guvernului nr.1261 din 16.11.2004.

23
3.1.1 Relieful
Conform raionării geomorfologice a Moldovei teritoriul UAT Ruseni este situat în
raionul silvostepei Podişului de Nord.
Ca factor de solificare relieful reprezintă spaţiul pe care are loc procesul de
pedogeneză şi influienţează formarea solului atât direct prin natura depozitului de
suprafaţă care rezultă din procesul de dezagregare-alterare, eroziune geologică şi virsta
lui cât şi indirect prin modificarea elementelor climatului local şi în special a regimului
termic şi a vegetaţiei.
Teritoriul cercetat a eom. Ruseni este neomogen şi complicat. Elementele principale de
relief sunt cumpenele de apă, versanţii cu înclinaţie diferită, vîlcele umede şi uscate,
hârtopuri.
Cumpenele apelor au lăţimea 300-900 m. se întind de la nord-vest spre sud-est.
Versanţii au lungime mare pînă la 1 100-3600 m, înclinaţie mică şi medie cu expoziţie în
majoritatea cazurilor spre sud-est. Vâlcelele lungi se întind de la nord la sud şi est-vest,
vest-est.
De la nord la sud teritoriul comunei este întretăiat de r. Ciuhur. Lăţimea şesului este
de 300-400 m. Înălţimile absolute asupra nivelului mării sunt de 200-250 m
Relieful influienţează formarea solurilor prin denivelarea sau gradul de frămîntare
exprimat prin energia de relief, prin înclinare, evoluţie şi vârstă. In funcţie de relief
variazâ şi condiţiile de substrat sau material parental de hidrografic şi hidrologie care de
asemenea contribuie la diversitatea învelişului de sol.

3.1.2 Rocile parentale şi apele freatice


Roca constituie principalul element din care rezultă componentele de natură
minerală a solului. Rocile influienţează formarea solului atit prin compoziţia lor chimică
şi mineralogică, cît şi prin geneza şi proprietăţile lor cum ar fi duritatea, perm iabililatea,
solubilitatea, stratificaţi a, sustiozitatea, fisurarea, etc.
Sub acţiunea agenţilor externi climatici, rocile suferă anumite transformări de natură
fizică şi chimică care condiţionează formarea unor soluri cu o anumită compoziţie,

24
morfologie şi anumite proprietăţi fizice şi chimice. Compoziţia mineralogică a rocilor
influienţează şi evoluţia procesului de debaziftcare-acidificare a solului, rocile
carbonatice opunîndu-se acestor procese.
În structura rocilor parentale pe teritoriul comunei predomină rocile neogene
acoperite de formaţiunile eluvial-deluviale a perioadei cuatemare de sus. Pe versanţii,
foarte frecvent sini dezgolite formaţiunile calcaroase sub formă de ştirici, toltre s.a.
Conform raionării pedo-geogratîce a Moldovei teritoriul UAT Ruseni se referă la
raionul nr. 4 - cernoziomurilor podzolite şi levigate, solurilor cenuşii de pădure a
silvostepei Podişului Moldovenesc de Nord.
Diversitatea condiţiilor naturale de solificare şi interacţiunea lor cu factori antropici au
condus la formarea pe teritoriul corn. Ruseni a unui înveliş de sol cu
caracter variabil şi complex.
Unităţile taxonomice de sol evidenţiate în procesul cartării pedologice la scară mare a
fondului funciar cu destinaţie agricolă şi suprafeţele lor defolosinţă
sint reprezentate in lista sistematică a solurilor.Pe teritoriul comunei are loc o
diferenţiere a solurilor în funcţie de altitudine.
Complexitatea structurii învelişului de sol, diversitatea influienţării distructive a
factorilor naturali. Intensitatea activităţii antropice determină dezvoltarea largă a
proceselor de degradare şi distrugere a terenurilor agricole. În continuare prezentăm
caracteristica succintă a particularităţilor morfologice, compoziţiei şi proprietăţilor
principalelor tipuri şi subtipuri de soluri răspândite
pe terenurile cu destinaţie agricolă.

Gradul de
Suprafața bonitate
Nr. Denumirea solului (ha) (puncte)

25
1
Soluri cenuşii tipice, argilo-lutoase 16.98 61
2 Soluri cenuşii tipice, luto-argiloase 51.01 68
3 Soluri cenuşii tipice, lutoase 8.16 54

4 Soluri cenuşii molice. lutoase 12.57 70


5 21.08 55
Soluri cenuşii molice. luto-argiloase. gleizate slab
6 85.27 62
Soluri cenuşii molice. erodate slab. argilo- lutoase
7 Soluri cenuşii molice. erodate slab. luto- argiloase 193.08 62
8 Cernoziomuri argiloiluviale, argilo-lutoase 28.00 88
9 Cernoziomuri argiloiluviale, luto-argiloase 184,31 88
10 Cernoziomuri argiloiluviale, erodate slab, argilo-lutoase 28,64 70
11 Cernoziomuri argiloiluviale, erodate slab, luto-argiloase
100,88 70
12 Cernoziomuri argiloiluviale, erodatmoderat, luto-argiloase
74,66 62
13 Cernoziomuri levigate, argilo-lutoase 151,46 94
14 Cernoziomuri levigate, luto-argiloase 393,23 94
15 Cernoziomuri levigate, erodate slab, luto-argiloase 343,07 75

16 Cernoziomuri tipice moderat humifere, luto-argiloase 75,90 100


17 Cernoziomuri tipice moderat humifere, erodate slab, luto- 134,84 80
argiloase
18 Cernoziomuri obișnuite, luto-argiloase 63,47 82
19 Cernoziomuri obișnuite, erodate slab, luto-argiloase 12,56 66
20 Soluri cernoziomoide tipice, argilo-lutoase, gleizate slab 61,12 60
21 Mocirle gleice, luto-argiloase 14,02 20
22 Mocirle tipice,argilo-lutoase 11,97 25
Tipurile de sol, suprafața și bonitatea lor (Tab. 5: Lista solurilor)
23 Soluri deluviale molice, argilo-lutoase 9,91 85
24 Solonceacuri hidrice, luto-argiloase 30,35 10

25 Soluri cenușii molice, luto-argiloase 231,55 78

26
26 Soluri deluviale ocric, luto-argiloase 2,45 85
27 Cernoziomuri argiloioiluviale,argilo-lutoase, gleizate slab 45,37 66
28 Cernoziomuri levigate, erodate slab, luto-argiloase,
4,70 62
gleizate slab

29 Soluri aluviale stratificate slab, lutoase salinizate slab,


13,78 53
slab gleizate

30 Cernoziomuri levigate, erodate moderat, luto-argiloase,


14,03 40
gleizate slab

31 Cernoziomuri argiloluviale, erodate slab, luto-argiloase,


39,61 46
gleizate slab

32 Soluri cenușii molice, erodate moderat, luto-argiloase 19,73 43


33 Soluri aluviale stratificate, luto-argiloase salinizate slab, 1,79 49
slab gleizate

Complexul: 1
Cernoziomuri argiloiluviale, erodate slab și moderat, luto-
34 argiloase 20,42 66
Complexul: 2
Cernoziomuri argiloiluviale, erodate modedrat și puternic,
35 luto-argiloase 81,63 53
Total 2592,73 75*
Alunecaări de teren active 36,37 **
Necercetate 878,52
ÎN TOTAL 3507,62

27
Recomandări antierozionale
Nr. Gradul de Suprafața
Grupelor erodare Arătură Plante multianuale Pășuni

Soluri
I neerodate 1395,28 Pe pantele înclinate (1-4°) organizarea măsuriloe antierozionale

Soluri erodate Prelucrarea semănatului şi Desfundarea de-a curmezişul Păscutul controlat, îmbunătăţirea
II slab 913,91 afânarea solurilor de-a pantei, afânarea adâncă între superficială, cosirea plantelor
curmezişul pantelor, sau pe rânduri, brăzdare întreruptă, necomestibile
Soluri erdate linie de contur afnare prin fâșii fisurare, înierbarea fiecărui a 8-a
II A slab și moderat 20,42
la 40 cm înainte sau odată cu întrerînd cu plante multianuale
semănatul, fisurare la
adâncimea de 50 cm peste 10-
20 m de-a curmezişul pantei
după semănat, până la incolţire
Soluri erodate Asolamente antierozionale, Prelucrarea unilaterală cu Îmbunătăţire radicală cu semăna-
III moderat 181,49 prelucrarea plată, sau fără adâncime de-a curmezişul pantei, natul plantelor multianuale,
întoarcerea brazdei cu afânare adâncă între rânduri, fisurarea solului peste 5-20 cm
Soluri erodate păstrarea miristci. semănatul brăzdare întreruptă, fisurare, îndependenţă de înclinarea pantei
III A moderat și 81,63
prin iaşii a culturilor agricole, înierbirea fiecărui al 6-lea întrerînd
puternic fisurare la prima cultivare ia cu plante multianuale
adâncimea de 10-12 cm
Solurierodate
IV puernic Înierbire

Alunecări de
V teren 36,37 Împădurire

TOTAL 2592,1
3.2. Degradarea resurselor de sol

Gruparea solurilor după gradul de erodare (Tab.6)


28
3.3. Poluarea solului și măsurile de protecție

Calitatea solului ca și celelte componente este afectată în mare parte de către :

 Aplicarea pe scara largă a îngrășămintelor și pesticidelor in agricultură;


 Folosirea sistemelor extinse de irigații;
 Depozitarea incorectă a deșeurilor solide;
 Expansiunea agriculturii;
 Defrișarea care duce la eroziune;
 Supraexploatarea solurilor;
 Scurgeri de petrol.
Pesticidele sunt compuși foarte periculoși prin persistența în mediu , acumularea de
reziduuri în produsele alimentare , infiltrarea în sol , antrenarea în apele de șiroire , în
râuri și lacuri , "spălarea" în straturile profunde ale solului .
Toate aceste cauze ale poluării și degradării solului sunt datorită populației care dorește
să aibă o recoltă înaltă și întroduc fără a duce o evidență oarecare cantități mari de
N,P,K, diferite macroelemente, și asemenea folosesc pesticide destul de puternice pentru
combaterea cât mai eficientă a diferitor dăunători și buruiene.
Recomandările pentru ameliorarea terenurilor sunt următoarele:
 Prelucrarea corectă a terenurilor arabile;
 Întroducerea îngrășămintelor bio;
 Prelucrarea culturilor agricole cu bioinsecticide;
 Construirea digurilor și a barajelor împortriva eroziunii;
 Întroducerea amendamentelor pentru desalinizarea solurilor;
 Terasarea pantelor;
 Plantarea fâșiilor forestiere de protecție;
 Coborârea nivelului apelor freatice prin drenaj.

29
Capitolul 4. Monitorizarea calității aerului

4.1. Caracteristica resurselor de aer

Aerul atmosferic se atribuie la resursile neepuizabile, dar calitatea lui are nevoie de
protejare prin acţiuni de micşorare a fluxului de noxe degajate în atmosferă, utilizând
sisteme de purificare pentru întrepriderele cu impact sporit asupra atmosferei existente şi
implementarea tehnologiilor ecologice pure la reconstrucţia lor.

Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul
pământesc. Acest amestec de gaze asigură viața pe pământ și ne protejează de razele
dăunătoare ale Soarelui.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menținut timp de milioane de ani, este
amenințat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea
globală, poluarea aerului, subțierea stratului de ozon și ploile acide.

În ultimii 200 de ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru
echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui și a gazului metan a dus la formarea unor
cantități enorme de dioxid de carbon și alte gaze, mai ales după sfârșitul secolului trecut
a apărut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantități
mari de metan și oxizi de azot în atmosferă.

Ca element important al mediului, aerul atmosferic, calitatea acestuia reprezintă o


semnificație deosebită pentru viața și sănătatea oamenilor, pentru existența faunei și
florei. Datorită particularităților naturale ale atmosferei și consecințelor activităților
umane poluarea aerului datorată fie creșterii unor constituienți normali ai atmosferei –
bioxidul de carbon, ozon etc. fie pătrunderea unor compuși străini acestui mediu –
elemente radioactive, substanțe organice de sinteză ș.a.m.d., constituie o realitate tot mai
evidentă a societății moderne.

30
4.2.Poluarea cui și sursele de poluare

Poluarea aerului este un tip de poluare care provine din cele mai vechi timpuri, de
când omul a descoperit focul. Funinginea descoperită în peșterile preistorice aduce
dovezi în sensul poluării masive asociate cu ventilarea slabă a spațiilor unde există foc
deschis. Odată cu dezvoltarea, prelucrarea metalelor este considerată un punct important
în crearea poluanților semnificativi în afara spațiilor de locuit. Dacă în acele vremuri
poluarea putea fi gestionată de mediul înconjurător, în zilele noastre aceasta a atins cote
alarmante. Traficul supraaglomerat, marile fabrici sau șantierele de construcții
degradează în fiecare zi calitatea aerului și a vieții.

Poluarea aerului atmosferic reprezintă contaminarea acestuia cu difeite substanțe de


origne naturală sau antropogenă, lichide, solide, gazoase care modifică compeneța
acestuia.
Scurt istoric:
,, În perioada URSS în nemijlocita apropiere de s.Ruseni era planificat construirea a
fabricii de conserve și de producere a sucurilor deoarece se considera un loc destul de
favorabil luând în consideranție prezență anumitor materii prime. Mulțumită fostului
primar care a împiedicat faptul acesta realizând că construcția acestei fabrici va spori
considerabil polaurea componentelor mediului și în deosebi aerului, ceea ce avea să-și
reflecte efectele sale negative asupra sănătății populației și biodiversității.’’
Dar construcția acestei fabrici oricum trebuia realizată și locul amplasarii acesteia
fiind orașul Cupcini din r. Edineț care se află la o distanță de 17 km de Ruseni, probabil
că trebuia să fie construită: SA „Natur-Bravo”, volumul emisiilor fiind - 15,134 t/an

Surse de poluarea mobilă:


Principala sursă de poluare mobilă este agricultura deaorece este principala ramură de
activitatate, care este datorată climei favorabile, prezenței solurilor cu un punctaj de
bonitatea destul de mare, ceea ce permite culturilor agricole o dezvoltare destul de bună
și o productivitate înaltă.

31
Contaminarea aerului are loc prin :
 Fumul provenit din activitățile casnice;
 Transportul feroviar;
 Întreprinderile industriale;
 Arderea frunzelor;
 Prelucrarea terenului (aratul, cultivatul, semănatul) – permite pătrunderea în
amtosferă prafului și pulberilor;
 Întroducerea îngrășămintelor – în deosebi care sunt dispersitae pe frunzele
plantelor care asigură acestea cu substanțele nutritive necesare:
 Pesticidele – care sunt dispersate prin intermediul stropitorilor pentru combaterea
cu anumite boli, dăunători (insecticide), combaterea cu plante invazive (ierbicide);
 Gazele de la țava de eșapament a mașinelor agricole.
 Incinerarea resturilor vegetale în urma recoltării grâului, ovăzului, tetricalelor.

32
Inclusiv, t. Autorizaţie
AEPA
Masa emisiilor în aerul numărul,
Denumirea întreprinderii
atmosferic, tone. termenii
CH SO2 CO NO2 Substanţe Compuşi Altele
solide organici
2015 2016 volatili

05-6-
ÎCS"Petrom Moldova” 4,0818 4,0818 1,8240 0,0016 0,2000 0,0061 0,0002 1,0010 1,0489 259/10,05,20
PECO s.Ruseni 17

Concluzii și recomandări
Poluarea aerului reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății, provocând atât afecțiuni respiratorii acute, cât și
cronice. Fie că se face din interior, prin încălzire cu combustibili din biomasă precum paie, lemn, reziduuri agricole, sau
din exterior, ca o consecință a combustiei ineficiente a combustibililor pentru transport sau producție de energie.
Măsuri pentru minimalizarea poluării aerului atmosferic:
 Instalarea filtrelor la țava de eșapament îndeosebi la mașinele agricole (tractoare, combine);
 Prelucrarea terenurilor cu preparate bio care au o perioadă de descompunere mică;
 Prelucrarea terenurilor cu tehnică performantă care ar permite micșoarea prafului și pulberilor.

Surse de poluare fixe (Tab. 7: Stație PECO)

33
Capitolul 5. Monitorizarea biodiversității
Prezența diferitor ecosisteme , cum ar fi cele acvatice,agricole,forestiere face ca
biodiversitatea din satul nostru să fie mai bogată.
5.1. Resursele de floră dominante
Pădurea care se află la o distanță aproximativ de 2,55 km de sat ,este bogată în
diferite specii de ierburi ,arbuști și arbori .
Figura 9: Amplasarea ecosistemului forestier față de localitate

Aici pot fi regăsite un număr variat de specii de arbori,arbuști, plante ierboase (Tab. 8)
Specii floristice din pădurea de foaioase din apropierea s. Ruseni
Arbori Arbuști Plante ierboase

 Stejarul Comun (specia  Măcieș ;  Ferigi ;


Exemple predominantă) ;  Păducelul ;  Urzica ;
 Fag ;  Murul .  Umbra iepurelui ;
 Arțar ;
 Rostopasca.
 Plop ;
 Castanu .

(Tab. 8 Speciilr floristice)

34
În localitatea , pe perioada anului 2017 au fost plantați 1500 de puieți de arbori și
arbuști . La fel lucrări de ajutorarea regenerării naturale în teritoriul satului Ruseni a fost
înfaptuită în majoritatea parchetele expluatate pe o suprafaţă de 3 ha. Ajutorarea
regenerării naturale a fost petrecută în parchetele unde au fost efectuate tăieri de
regenerare rase şi conservare rase în arboretele de salcâm din toamna anului 2017.

Figura 10 : Specie de salcâm din pădure

Figura 11: Specie de arțar canadian din pădure

35
Figura 12 : Specie de stejar din pădure
36
Figura 13 : Specie de arbust(măcieș)

37
38
5.2. Resursele de faună dominante

Cum a fost menționat anterior, datorită prezenței diferitor tipuri de ecosisteme putem
regăsi o diversitate de specii faunistice (Tab. 9).

Specii faunistice din pădurea de foaioase din apropierea s. Ruseni


Mamifere Păsări Pești

 Cerbul lopătar ;  Rața sălbatică ;  Caras ;


Exemple  Căpriorul ;  Porumbelul;  Crap ;
 Mistrețul ;  Sturzu ;
 Iepurele de câmp ;  Sticletele ;
 Vulpe ;  Vrabie ;
 Viezurele.

(Tab. 9 Speciile faunistice)

Figura 14 : Specie de rădașcă

39
Figura 15: Specie de viezure

Concluzii și recomandări
În concluzie pot spune că flora și fauna în localitatea dată sunt destul de variate
datorită prezenței diferitor ecosisteme, unei clime temperate, care permit dezvoltarea
normală a biodiversității .
Recomandări pentru ameliorarea biodiversității:
 Plantarea fâșiilor forestiere;
 Amendarea persoanelor care efectuează tăieri ilegale;
 Crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea florei și faunei;
 Supravegherea strictă a fondului cinegetic.

Capitolul 6. Gestionarea deșeurilor

40
Deșeurile și caracteristica rampelor și poligoanelor
6.1. Caracteristica,tipuri, surse de impact
Deșeurile depozitate în s.Ruseni sunt de natură și proviniență diferită așa cum ar fi:
 Deșeuri menajere – provenite din activitățile casnice;
 Deșeurile din construcții și demolări;
 Deșeuri toxice – ambalajele de la pesticidele folosite;
 Deșeuri agro-zootehnice.

Ca şi în anii precedenţi, în 2017-2018 Primăria comunei Ruseni s-a axat pe activitatea


de prevenire a formării spaţiilor ilicite de depozitare a deşeurilor menajere.În această
perioadă au fost întreprinse un şir de acţiuni orientate spre amenajarea teritoriului,
lichidarea gunoiştilor stihiinice şi informarea populaţiei despre impactul negativ al
deşeurilor aruncate la voia întîmplării adus mediului.
Pe parcursul anului 2017 în sat nu au fost implimentate careva proiecte în vederea
colectării, depozitării, reciclării deşeurilor. Însă, au fost desfăşurate câteva întruniri cu
participarea reprezentanţilor primăriei şi inspectorilor ecologici din raioanele Ocniţa şi
Edineţ, la fel şi în scopul selectării unui teren destinat construcţiei unui depozit local
pentru colectarea deşeurilor.
Trist e faptul că încă nu toți locuitorii au conștientizat acest lucru și continuă să arunce
toate murdăriile în preajma copacilor,pe dealuri,etc.
Figura 16: Gunoiște neautorizată

41
6.2. Gestionarea deșeurilor
Gunoiștea autorizată (Tab.10)
Numărul Numărul Gunoiști Gunoiști lichidate
Localitatea de de exploatate
localități locuitori
Unități Suprafața Suprafața Suprafața
Unități
(ha) (ha) (ha)

Ruseni 2 1091 1 0,85 2 0,2 0,3

(Tab. 10:Gestionarea deșeurilor )

A fost dat în exploatare teren autorizat pentru depozitarea deșeurilor (Fig. ).

Figura 17: Gunoiștea autorizată situată la Nord-Vest de sat.

42
Concluzii și recomandări
Referindu-ne la problemele prioritare în domeniul gestionării deşeurilor menţionăm:
• lipsa unui depozit pentru deşeuri menajere în Ruseni căci cel existent este arhiplin
şi nu permite stocarea deşeurilor conform cerinţelor;
• existenţa în localitate a unui număr mic de gospodării comunale, fapt ce ar
contribui la îmbunătăţirea situaţiei referitor la amenajarea şi salubrizarea localităţilor;
• nivelul slab de conştientizare a problemei gestionării incorecte a deşeurilor de către
populaţie .
Mulțumită primarului și a IPPM Edineț în sat au fost lichidatea 2 gunoiești neautorizate
unde se efectua neregulamentar depozitarea deșeurilor și a fost dată în exploatare o
gunoiște autorizată cu suprafață de teren mai mare la o distanță mai mare de casele de
locuit astfel neafectând sănătatea populație.
Este un avantaj destul de mare pentru localitate dar aici se efectuează depozitarea
deșeurilor neorganizat ce reprezintă un dezavantaj deoarece sunt depozitate și ambalaje
de la pesticide, îngrășăminte care în mod normal ar fi trebuit colectate separat.

43
7. Partea experimentală
Recoltarea probelor de apă şi sol și pregătirea pentru analiză
În scopul determinării nivelului calității apei și solului din satul Ruseni r-l Edineț, au
fost colectate probe de apă din fîntînă și probe de sol din grădina proprie.
Probele prelevate au fost studiate în condiții de laborator.
Eticheta probei de apă reprezintă un mic dreptunghi de carton, ataşat de sticlă pe care
se trec cîteva date ce vor uşura identificarea şi manipularea probei: numărul probei,
natura sursei, locul recoltării, data.
Fişa este un buletin care însoţeşte proba ce cuprinde următoarele date:
 Respectiv fișa probei de apă recoltată:
 Natura sursei – fîntînă
 Data recoltării -10.10.2018 9:30
 Numele și funcția persoanei care a efectuat recoltarea– Rusanovschi Ion
Student din grupa Ei 041

Probele de sol se recoltează conform standardelor STAS 17.4.4.02-84 „Protecția


naturii. Solurile. Metode de recoltare și pregătire a probelor pentru analiză, chimică,
bacteriologică și helmintologică” și STAS 28.168-89 „Solurile și Recoltarea probelor de
sol.”Probele destinate pentru determinarea substanţei chimice volatile se toarnă imediat
în flacoane, borcane din sticlă, se umplu și se închid cu dopurile sticlă. Pentru analiza
bacteriologică de pe un teren se iau 10 probe unite; cu masa de 200- 250 g, luate de la 0-
5; 5-20 cm. Probele se iau în condiţii aseptice, și se pun în vase sterile. La toate probele
se anexează un certificat ce conține:
Fișa probei de sol recoltată:
 Data, ora recoltării:01.03.2018 9:00
 Adresa : s.Ruseni,r-l Edineț
 Caracteristicile particularități obligate:Umeditate medie la recoltare

44
 Funcția persoanei ce a recoltat proba: Dvornic Olga
Studentă din grupa Ei 041

7.1. Analiza şi rezultatele probei de apă

1.Determinarea indicilor fizici


Temperatura apei se determină la faţa locului, fie în proba re colţata, fie direct în sursa
de apă cu un termometru gradat în zecimi de grade, care se menţine în apă timp de 10
min. La temperatura de 8-15°C, apa posedă cele mai bune proprietăţi de împrospătare şi
potolire a setei.
La temperatură mai mare de 25°C, aceste proprietăţi se înrăutăţesc, apa devine
neplăcută şi produce reflexul de vomă. De aceea standardul internaţional prevede ca
temperatura apei să nu depăşească 25°C.
Utilizând pH-metru portabil pentru determinarea temperaturii (și pH-ului) am obținut
valorile următoare: Temperatura: 18.9°C pH-ul : 7.13
Metodele colorimetrice pot fi mai puţin utilizatela determinarea ph-uluiîn apele tulburi
sau colorate, de aceea am utilizat metoda electrometrică
Metoda electrometrică. Aparatul utilizat este electrometrul şi are ca principiu de
funcţionare determinarea pH-ului apei prin măsurarea diferenţei de potenţial între un
electrod de sticlă şi un electrod de referinţă cufundaţi în soluţia, pH-ul căreia urmează să-
l determinăm. Metoda electrometrică este mai precisă şi poate fi utilizată şi pentru ape
tulburi sau colorate.
În procesul determinării mirosului și a gustlui ,am aflat că aceasta probă: nu are nici
gust,nici miros (nu se simte )
Determinarea cantitativă se efectuiează cu ajutorul cilindrului cu suport din sticlă.
Cilindrul trebuie să fie gradat în cm sau mm. Parametrul ce se studiază cuajutorul acestei
metode reprezintă înalţimea stratului de apă prin care se poate identifica textul scris pe o
hîrtie albă cu demensiunile şi conţinut determinate.Această metodă oferă rezultatele
aproximative.
Materialele şi utilajul necesar:
 cilindrul gradat în cm sau mm din sticlă cu o înalţime de 30-50 cm;
45
 hîrtie albă cu un text care are înalţimea literelor de 3,5 mm.

Mersul determinării
1.Cercetările se efectuează într-un loc sau încăpere bine iluminată, dar nu sub
acţiunea directă a sursei de lumină.
2.Cilindrul se instalează asupra textului la o înălţime de 4 cm şi în el se toarnă cu
precauţie proba de apă analizată şi amestecată pînă cînd textul, care se priveşte prin
strat de apă,devine greu de înţeles.
3.Transparenţa după text se măsoară în cm stratului de apă cu o precizie de 0,5cm.
4.Măsurările se efectuiează de trei ori şi rezultatul final se consideră o valoare
medie ale măsurărilor.
Rezultatul acestei analize : mai mult de 350ml(35 cm) , deci apa se consideră a fi
potabilă

2.Determinarea Alcalinității
 100 ml de apă de analizat
 2-3 picături de metiloranj
 se titrează cu HCl de 0,1 N (pînă apare culoare roz).
Pentru determinare Alcalinității folosim formula:
A=(V1 * N)/V*1000 (mg echiv. /l)
 V1– volumul soluției de HCl folosit la dozare, ml.
 N – normalitatea soluției de HCl (0,1)
 V – volumul de apă utilizat pentru analiză.
A=(9 * 0,1)/100*1000=9 mg /l

3.Determinarea Durității Temporare


Se numeşte duritate temporară deoarece dispare la încălzireaapei (t > 60°C) şi
reprezintă conţinutul în ioni de calciu şi magneziu corespunzător conţinutului de
carbonaţi acizi de calciu şi magneziu din apă.
Efectuarea analizei:50 ml de apă
46
 fierbem 30 min
 se filtrează:Ca2+şi Mg2+
 aducem la 100 ml cu apă distilată
 filtrăm uscatul
 luăm 50 ml
 adaugăm 2-3 picături de metiloranj
 și dozăm cu HCl 0,1 N( pînă apare culoarea roz ).
Formula :D(temp)=((A1-A2) *N*10
A1- volumul de HCl cheltuit la dozarea probei pînă la fierbere, ml;
A2 - volumul de HCl cheltuit la dozarea probei după fierbere, ml;
N - normalitatea soluţiei de HCl
D(temp)=((9-5) * 0,1*10)= 4 (mg/l)

4.Determinarea Durității Totale


Duritatea totală, reprezintă conţinutul total de ioni de calciu (Ca+2) şi magneziu
(Mg+2)existeni în apă sau abur ca săruri solubile.
Se ia 50 ml de apă
 adaugăm 2,5 ml de soluţie-tampon (NH4OH + NH4Cl) cu pH= 9,5
 apoi 0,1 g de eriocrom negru
 >şi se dozează cu complexon (pînă apare culoarea roșu-violet).

Formula D(tot)= (V1 * 2 M)/V*1000


V1 - volumul de trilon B, ce sa consumat la dozare, ml;
M - molaritatea soluţiei de complexon (0,025);
V - volumul de apă luat pentru analiză, ml.
D(tot)= (11 *(2*0,025))/50*1000 =11 (mg/l)

5.Determinarea Consumului Chimic de Oxigen


Consumul chimic de Oxigen (CCO) cantitatea de O2 consumat în urma reacțiilor de
oxidoreducere din apă.
Se ia 100 ml de apă

47
 5 ml H2SO4 (1/3)
 20 ml KMnO4 (0,01N) roșu-violet
 se fierbe 10 min (pînă dispare culoarea)
 10 ml H2C2O4 (0,01N) acid oxalic
 titrăm cu KMnO4 (0,01N) pînă apare culoarea roz .

CCO=((A1-A2) *N*K*B*8)/V*1000, mg echiv. /l


V – volumul de apă utilizat pentru analiză.
A1 – volumul de KMnO4 utilizat pînă la fierbere.
A2 – volumul de KMnO4 utilizat după fierbere.
N – normalitatea lui KMnO4 .
B – volumul de H2C2O4 folosit la reacție.
K – coeficientul de corecție pentru KMnO4 .
8 – echivalentul O2.
CCO=((20-3) *0,01*7,5*15*8)/100*1000 = 1530 mg /l
6.Determinarea Consumului Biologic de Oxigen
CBO=(V1*N*8)/(V-V2)*1000=(0,5*10*8)/(125-7)*1000=338,9 mg/l

48
7.2. Analiza şi rezultatele probei de sol
1.Determinarea compoziției granulometrice:

Granulația (compoziția granulelor în dependență de dimensiune) se determină prin


stabilirea porțiunii dintre granulele de diferite dimensiuni într-un kg de sol. În acest scop
se folosesc o serie de site (knopp). În sită superioară se toarnă 200-300g de sol uscat și se
cerne. Particulele de sol se răspîndesc în diferite site în funcție de diametru. Pe sitele
nr.1-3 se rețin particulele de sol cu dimensiunea de 10,5 și 3 mm (pietrișul); pe cele cu nr
4-5 particulele cu diametrul 3 și 1 mm (nisip); pe sitele 6-7(nisipul mediu cu diametru
0,25mm). Particulele separate de pe fiecare sită se cîntăresc și se calculează raportul în g
la kg/sol sau procentual.

Textura solului reprezintă raporturile cantitative exprimate procentual dintre


diferite fracțiuni granulometrice.

Nr. sitei Masa (g)


1 49,4
2 105
3 10,4
4 132,5
5 12,7
6 212,3
7 54,4
X=99,92%
Ca concluzie a efectuării acestor măsurări putem spune sigur că acesta probă conține sol
de tip argilo-nisipo-lutos
2.Determinarea Umidității
Într-o fiolă de cîntărire se introduc 10 g de sol proaspăt recoltat, a cărui greutate se
stabilește în prealabil la balanța analitică. Fiola se pune în etuvă și se menține la 105°
timp de 2 ore, apoi se răcește timp de 30-45 min. În exsicator și se cîntărește din nou.
Umiditatea se calculează în procente folosind formula :
49
W=((m1-m2)*100)/m1=((755,22-589,8)*100)/755,22=21,90 %
În care : m1- greutatea solului proaspăt pînă la uscare (g),
m2- greutatea solului după uscare (g).

3.Determinarea Porozității (volumului total de pori)


Într-un cilindru de 100 ml se introduc 50 cm3 sol tasat, la care se adaugă lent 50ml de
apă. O parte din apă adăugată se infiltrează în sol, umplînd porii acestuia și dezlocuind
aerul respectiv. Pe cilindru se citește volumul de sol ocupat împreună cu apa. Numărul de
ml care constituie diferența dintre 100 g și volumul ocupat de sol împreună cu apa
reprezintă volumul porilor.
P=(100-(Xcm))/50*100% = (100 -(83 cm))/50*100% = 34%

4.Determinarea Permeabilității pentru apă :


Se determină timpul necesar pentru strecurarea unui strat de apă de 4 cm printr-un
strat de sol de 20 cm. Un cilindru fără fund cu h= 30-35 cm și diametru de 3-4 cm se
fixează pe un stativ. Orificiul de jos se acoperă cu hîrtie de filtru și se leagă cu tifon.
În cilindru se tasează 20 cm de sol peste care se toarnă un strat de apă de 4 cm, se
înregistrează
timpul în care vor trece prin stratul de sol, primele picături de apă.
Presiunea apei se menține în continuu prin menținerea stratului de apă de 4 cm de apă .
Rezultatul efectuării analizei – 9 min.
5.Determinarea Capilarității
În tubușoare din sticlă cu diametrul de 2-3 cm fixate în suporturi în poziție verticală,
la partea de jos tubușoarele se leagă cu tifon, se toarnă solul analizat, capătul inferior al
tubului se cufundă într-un vas cu apă la adîncimea de 0,5, se măsoară nivelul rindicării
apei prin stratul de sol peste 5, 10 și la 30 min ,mărimea capilarității se exprimă-n cm.
Rezultatul efectuării acestei analize :

50
La 5 min. –2,8 cm la 10 min. – 3cm la 30 min. – 3cm

6. Preparea Determinarea eExtrasului apos al solului și determinarea carbonaților


și hidrocarbonaților din sol

Folosirea raportului sol-apă de 1:5, cu timp de agitare de 15 minute, asigură trecerea în


extract a sărurilor solubile. La obţinerea extractului apos se foloseşte apă distilată, lipsită
de CO2, pentru a nu modifica solubilitatea unor constituenţi din sol, în mod special al
carbonaţilor alcalino-pământoşi.
Mod de lucru
 în 10 ml de extract apos se introduce indicatorul, se titrează cu H2SO4 0,01 N până
la portocaliu;
 proba se păstrează pentru dozarea în continuare a Cl- .
HCO3 =(V1 * N * 61 )/V= (8* 0,1*61)/37 = 1,31 mg/l
Mod de lucru
 10 ml de extract apos şi se introduc într-un vas conic de 100 ml;
 3 picături fenoftaleină, soluţia se colorează în roz (pH ≤ 8,4);
CO3- = (V1 * N * 30 )/V= (8* 0,1*30)/37= 83,72… mg/l
 V1- volumul de HCl folosit la titrare.
 N - Normalitatea lui HCl (0,01N).
 V- volumul de extras apos obținut.
 61 și 30 – echivalenți

51
Figura 18 : Determinarea alcalinității

52
Figura 19 : Determinarea durității temporarare

53
Figura 20 : Determinarea extrasului apos
54
Figura 21 : Determinarea texturii solului
55
Figura 22 : Determinarea durității totale

56
Figura 23 : Determinarea CCO

57
Figura 24 : Determinarea pH-ului

58
7.3. Calitatea fructelor și legumelor la cantitatea de nitrați

Nitriții și nitrații sunt compuși pe care ii găsim în natură, în apă și legume, dar
sunt folosiți și în industria cărnii (procesate) cu rol de conservanți. Deși se găsesc în
mod natural în multe legume, unele studii avertizează că nitrații și nitriții pot cauza
cancer, mai ales când sunt folositi ca aditivi alimentari.
Continutul in nitrati si nitriti din alimente si inclusiv din legume, reprezinta in sens
larg, o problema de mediu. Necesitatea de a controla acest continut a impus optiunea
practicarii unei agriculturi durabile, dar si a unor procese tehnologice moderne in
industria alimentara. Considerarea tehnologiilor agricole ca factor principal al poluarii
cu nitrati a dus la modificarea lor in ultimele decenii, prin promovarea unei conceptii
noi in ceea ce priveste fertilizarea chimica cu azot (Skriver, K., 1990).
În agricultura, tendinta spre intensificare mai mare si productivitate mai ridicata din
ultimii cincizeci de ani a fost insotita de o crestere semnificativa a folosirii azotului
anorganic (N), si a fertilizantilor azotati. Cu toate acestea, incepand de la mijlocul
anilor 80, s-a inregistrat o reducere progresiva a consumului de fertilizanti, iar aceasta
tendinta a continuat si in perioada 2000-2003.
Am testat mai multe legume și fructe la conținutul de nitrați
:morcov,cartof,ardei,roșii,castraveți,mere,viță-de-vie . Ma bucurat foarte mult faptul că
toate au trecut testul și nici într-un fruct sau legumă cantitatea de nitrați nu a trecut de
norma admisibilă.La noi se pune accent pe aceste lucruri ,toate fructele și legumele
sunt ecologice chiar din grădina noastră.

59
Concluzii
Dupa părerea, mea unii locuitori ai satului Ruseni realizează că mediul în care trăiesc
este poluat însa nu prea iau măsuri pentru combaterea acestui fenomen. Unii
conștientizeaza gravitatea situației și realizeaza ca hârtiuța pe care o arunca contribuie la
procesul de poluare, însa nu fac nimic din comoditate, sau pur și simplu nu ii interesează.
Alte persoane considera ca hârtiuța pe care au aruncat-o nu conteaza foarte mult, dar
ganditi-va că 100 de persoane ar face acest lucru, satul ar deveni o groapă de gunoi. Este
nevoie de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetățean pentru a trăi într-un
mediu curat.Se pare că oamenii trateaza cu neglijență acest aspect al vieții lor, ceea ce
duce la agravarea procesului de poluare și distrugere a mediului și implicit la distrugerea
sănătății fiecărui cetățean.
Datorită amplasăriii sale geografice bogăția s.Ruseni este constituită de solurile care
sunt regăsite în jurul acestuia, faptul ce permite dezvoltare destul de eficientă a
agriculturii și cu o productivitate desteul de înaltă, acest lucru a fost observat demult și
terenurile agricole a fost începute a fi exploatate la maxim încă de pe timpurile URSS-
ului, acest fapt a condiționat și necesitatea de apă pentru irigare și alte lucrări de câmp.
Ca umare a ajuns ramură dată să fie principalul factor de poluare a componentelor
mediului (apă, aer, sol, biodiversitate) din localitatea natală. Din fericire unii oameni au
conștientizat acest lucru și încep a folosi unele pesticide mai puțini periculoase, fiecare
agricultor are o tendință cât de mică de a face analiza la sol pentru a monitoriza calitatea
acestuia, colectarea apei din bazine acvatice se efctuează cu tehnică care nu pemite
scurgeri în bazine a anumitor substanțe toxice dar numărul acestor persoane este mic dar
totuși chiar și prin aceast fapt putem observa că lumea nu este atât de indiferentă față de
mediu și nu trebuie fi omisă legea bumerangului, oarecum odată o să se întoarcă totul
înnapoi fie bine sau rău, dar aceaste de-acum depinde de noi.

60
Recomandări

1) Salubrizarea spațiilor verzi și bazinelor acvatice;


2) Stimularea agricultorilor pentru utilizarea tehnologiilor mai puțin poluante;
3) Centralizarea apei potabile și a canalizației;
4) Colectarea selectivă a deșeurilor;
5) Reconstrucția parcului;
6) Implimentarea culturii ecologice;
7) Colectarea separată a deșeurilor periculoase;
8) Monitorizarea strictă a componentelor mediului;
9) Extinderea informării prin mass-media asupra factorilor care produc poluarea;
10) Stimularea cercetărilor individuale şi colective ale tinerilor asupra mediului
înconjurător;
11) Punerea în practică a reutilizării, reciclării şi recuperării materialelor;
12) Exploatarea raţională a resurselor naturale de bază;
13) Exploatarea raţională a elementelor de mediu cum sunt pădurile, suprafeţele
agricole, fondul de vânătoare şi pescuit;
14) Realizarea de unităţi economice dotate cu tehnologii la standarde internaţionale
astfel încât poluarea să fie minimă;
15) Prelucrarea corectă a terenurilor,în așa fel v-om evita eroziunea;
16) Trecerea la energie regenerabilă;
17) Amenajare unei gunoiști noi;
18) Tomberoane pentru gunoi;
19) Introducerea în școală a unei noi discipline ,,Educația ecologică”;
20)Controlul strict asupra tăierii fâșiilor forestiere.

61
Bibliografie
1. -Anuarul IPPM Edineț 2017

2. -Informația refirtoare la număru de bazine acvatice de la Primăria Ruseni

3. -Informația refirtoare la tipurile de sol și calitatea acestora de la Primăria

Ruseni

4. -https://www.timpul.md/articol/cum-sa-ne-ferim-de-nitraii-din-legume-i-

fructe-75219.html

5. -https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_aerului

6. -https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_apei

7. -https://ro.wikipedia.org/wiki/Ruseni,_Edine%C8%9B

8. -http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=4142

9. -https://www.google.com/maps/@48.2032772,27.395761,14z

10. -http://moldovenii.md/city/details/id/161

11.-Legea 1515/16.06.93 privind protecţia mediului înconjurător

12.-Legea 828/25.12.1991 Codul funciar

62

S-ar putea să vă placă și