CAPITOLUL I

PREGĂTIREA PENTRU NAȘTERE

CONTRACȚIILE BRAXTON-HICKS
Uterul exersează contracțiile, sunt neregulate,
nedureroase, se opresc la încetarea actiității a ei.
Aceste contracții, spre fnalul sarcinii, pot deieni ai
intense, ai regulate, și uneori pot f connundate cu
traialiul.
Dacă si ți contracții, încearcă să te odihneșt sau să
respiri adânc, cel ai probabil se ior opri.

TRAVALIUL
Intensifcarea contracțiilor, care deiin regulate,
dureroase, din ce în ce ai dese, și nu se opresc dacă
te odihneșt sau respiri adânc, se n că trebuie să
ergi la spital.
În t pul traialiului, nătul progresează în canalul de
naștere, colul se dilată și corpul se pregătește pentru
expulzie.
Încearcă în t pul contracțiilor să te relaxezi, astel
colul se ia deschide ai repede și nătul ia aiansa în
canalul de naștere.

EXPULZIA
Presiune bebelușului pe col e are, a a si te neioia să î pingă și bebelușul se pregătește
să iasă.
Expulzia durează una, poate două ore. Colul este co plet dilatat și nătul progresează prin
canalul de naștere.
Adună-ți toate norțele și î pinge cu si ți că îți spune corpul să o naci.
BAGAJUL PENTRU MATERNITATE
Dosarul edical din sarcină, 2-3 că ăși de noapte pentru a ă, cos etce de bază, papuci,
halat, încărcătorul pentru telenon, iar pentru bebeluș, haine și scutece, șeriețele u ede și
cre ă pentru nunduleț.
Innor ează-te ce anu e îți oneră aternitatea și ce trebuie să aduci tu.
Pregătește bagajul când te apropii de 37 săptă âni și ține-l la înde ână.

ANESTEZIA EPIDURALĂ/PERIDURALĂ
A orțirea părții innerioare a corpului prin introducerea de anestezic în spațiul epidural al
ăduiei spinării.
Anestezia epidurală poate f năcută doar într-un anu it interial și este bine să fi innor ată
despre o entul cel ai prielnic.
Nu hotărî dinainte dacă iei nace sau nu epidurală, probabil iei suporta contracțiile ai bine
decât te aștepți.

OPERAȚIA CEZARIANĂ
Operația cezariană este nașterea chirurgicală a unui copil printr-o incizie la niielul abdo enului
și uterului a ei.
Unele proble e edicale i pun necesitatea unei operații cezariene. Aceste proble e pot
apărea oricând în t pul sarcinii sau chiar în traialiu, ceea ce ia duce la o cezariană de urgență.
Medicul tău ginecolog îți ia spune dacă există indicație de cezariană, nu o alege de nrica
durerilor, eșt ai puternică decât crezi.

MICROBIOMUL
Totalitatea ger enilor “buni” pe care îi aie pe ucoase sau pe piele.
Nou-născutul proienit din uter, un ediu steril, este bine să se colonizeze la naștere cu fora ta
din iagin sau de pe piele.
Pentru a te asigura că bebelușul tău este “acoperit” de bacterii bune, ține-l piele-pe-piele cât
ai repede după naștere.
ORA MAGICĂ
Dacă există acordul edicilor, bebelușul poate f plasat pe pieptul a ei, piele pe piele,
i ediat după naștere.
Acolo este locul unde bebelușul se liniștește cel ai repede, deoarece aude iocea a ei, îi
si te respirația si bătăile ini ii.
Ține-l pe pieptul tău cât ai ult t p, este posibil să înceapă să se târască singur spre sân și să
sugă.

SCORUL APGAR
Scorul Apgar reprezintă un siste standard de
eialuare clinică rapidă a nou-născutului i ediat
după naștere - la 1 inut, respecti la inute.
Eialuează aspect, puls, gri asă, actiitate,
respirație.
Acest scor îl ia ajuta pe edicul neonatolog să
decidă dacă bebe are neioie de trata ent
i ediat, în pri ele lui o ente de iiață.
Ai încredere în personalul edical, sănătatea
copilului tău este pe pri ul plan!

CORDONUL OMBILICAL
Este un conduct ce leagă nătul de placentă, prin
care a a îi nurnizează nătului substanțele
nutritie.
El ia f tăiat la naștere, de prenerat după ce nu
ai pulsează.
Pentru ca o parte ai are din sângele din placentă să ajungă la copil, se poate tăia ai târziu
cordonul o bilical, chiar dacă se nace recoltare de celule ste .

CELULELE STEM
Celulele ste sunt pri ele celule care apar când se nor ează e brionul și, din ele, se ior nor a
toate celulele din corpul u an, ce ior alcătui țesuturi și organe.
Uneori, celulele ste pot f nolosite ca terapie în unele anecțiuni edicale.
Innor ează-te te einic și decide încă din t pul sarcinii dacă îți doreșt să recoltezi celule ste
la naștere, din cordonul o bilical. Este o ocazie unică în iiața copilului tău.

CAPITOLUL II
ALĂPTAREA

ROOMING-IN
Posibilitatea a ei de a sta cu nou-născutul în ca eră pe perioada șederii în aternitate.
Ajută alăptarea la cerere, a a îniață să se ocupe de bebeluș, iar acesta se si te ai bine
lângă a ă.
Alege o aternitate ce îți oneră posibilitatea de a sta cu bebelușul în ca eră, cere ajutorul
asistentelor în caz că nu ști cu să îl speli sau alăptezi.

PRIMELE SEMNE DE FOAME

Deschide gurița, scoate li ba, nace ișcări de supt, întoarce capul căutând sânul, duce âinile
la gură.
Mo entul opt de pus un bebeluș la sân este când dă aceste pri e se ne de noa e, dacă
deja plânge, probabil e noarte înno etat, trebuie întâi liniștt, apoi hrănit.
Petrece cât ai ult t p cu bebelușul aproape, fe că e în brațe, sau în pătuț lângă tne, pune-l
la sân i ediat cu apar se nele de noa e, și astel cresc șansele unei producții de lapte
sufciente, iar bebe ia f ai liniștt.

POZIȚIA LA SÂN
Cea ai co ună este poziția leagănului, cu capul bebelușului pe brațul a ei, brațul de
aceeași parte cu sânul din care se hrănește; corpul copilului este întors cu totul spre corpul
a ei, iar a a îl ține lipit de ea.
Oricând sunt proble e (durere la
supt, transner scăzut de lapte,
scapă sânul etc.) este reco andată
poziția leagănului iniersat:
bebelușul stă pe brațul a ei,
acela care este opus sânului din
care suge. Capul se sprijină în
pal a a ei, este ușor în
extensie, bărbia este lipită de sân,
iar nasul este liber.
Nu contează noarte ult poziția în
care îl ții, i portant este ca
a ândoi să stați connortabil, și să
auzi înghițituri nreciente.

ATAȘAREA LA SÂN
Dacă si te irosul sânului, bebelușul ia deschide larg gura, și ia prinde a elonul și cât ai
ult din sân: bărbia este lipită de sân, nasul liber, buza de jos răsnrântă, a elonul cât ai
adânc în guriță.
Dacă bebelușul prinde tot a elonul și cât ai ult din areolă, suptul ar trebui să fe
nedureros.
Dacă ți se pare că e ceia în neregulă, si ți durere sau pare că bebelușul nu trage lapte, încearcă
să îi apeți pe bărbie, pentru a-l ajuta să deschidă ai larg gura. Dacă proble ele persistă, cere
ajutorul unui consultant în lactație.

COMPRESII ALE SÂNULUI

Ma a apasă pe sân cu âna în nor a literei C, cu degetul are deasupra sânului, și celelalte 4
degete sub sân.
Co pri ând sânul, bebelușul pri ește câteia picături de lapte în plus, și este otiat să
contnue să sugă.
În pri ele zile dupa naștere, sau oricând ți se pare că bebelușul nu se hrănește sufcient, ține-l
la sân ai des și încearcă să naci aceste co presii, ceea ce ia duce la creșterea producției de
lapte.
SUPT EFICIENT
Transnerul efcient de lapte este noarte i portant. Acesta se realizează în o entul în care se
obseriă cu andibula bebelușului coboară ai ult și, i ediat după, se aude și cu a înghițit
lapte.
Doar ur ărind înghițiturile iei șt că bebelușul se hrănește, nu este sufcient doar să stea la sân.
Înghițiturile ar trebui să fe nreciente, regulate, t p de câteia inute în t pul fecărui supt.
Dacă nu le identfci, cere ajutorul unui consultant in lactație.

MECONIUL
Meconiul se nor ează în iiața intrauterină
și este pri ul scaun pe care îl eli ină nou-
născutul. Inițial este negru, apoi, pe
ăsură ce bebelușul bea lapte, culoarea
se deschide la ierde închis, ierde deschis,
apoi galben.
În a cincea zi de iiață, bebelușul trebuie să
aibă ini 3 scaune galbene pe zi, se n
că se hrănește sufcient.
Scaunele bebelușului pot f un bun indicator al odului în care se hrănește, e bine să le
ur ăreșt.
ICTERUL
Colorația gălbuie a pielii dată de un pig ent, bilirubina, rezultată în zilele de după naștere din
distrugerea he atilor (celulelor roșii) în exces.
Din cauza icterului, bebelușul poate f so nolent și, din această cauză, nu ănâncă. Astel,
crește riscul de deshidratare.
Pentru a te asigura că nace o nor ă cât ai ușoară de icter, ține-l pe bebe aproape de tne,
pune-l la sân la fecare se n de noa e, și ajută-l să pri ească ai ult lapte, năcând co presii
ale sânului.
ALĂPTAREA LA CERERE
Ma a nu trebuie să se uite la ceas, ci să îl alăpteze pe bebeluș de fecare dată când dă se ne
de noa e.
Un ini de 7-8 ese pe zi este indicat în pri ele săptă âni de iiață, uneori este neioie să
trezeșt bebelușul dacă so nul este ai lung de 4 ore.
Bebelușul tău ște cel ai bine când îi este noa e, și când s-a săturat. Ur ărește-l, ascultă-l și
oneră-i sânul chiar și după câteia inute după ce părea că a ter inat de supt.

RECOMANDAREA ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

Alăptare exclusiiă pri ele 6 luni de iiață. Bebelușul nu are neioie de apă, ceai sau solide până
la această iârstă dacă ia bine În greutate connor grafcelor de creștere ale OMS.
Laptele ră âne ali entul de bază până la un an, chiar dacă începi să îi oneri ali ente solide în
jurul iârstei de 6 luni.
Alăptarea poate contnua până la doi ani și peste, atât t p cât și a a și bebe se bucură încă
de o entul suptului.
POMPA DE MULS
Aparat ce ajută la extrasul laptelui din sân și la enținerea producției de lapte atunci când
bebelușul nu poate suge efcient.
Sunt situații când este noarte i portantă po pa, dar de cele ai ulte ori, bebelușul poate
suge efcient și nu este necesară golirea sânilor cu po pa după supt.
Achiziționează po pa doar dacă întâ pini difcultăți în alăptare, după ce te-ai snătuit cu un
consultant în lactație.

LAPTE PRAF
For ulă de lapte proienită de obicei din laptele de iacă, ce încearcă să reproducă laptele
atern.
În unele situații, supli entarea cu lapte pran poate f necesară. Încearcă să oneri laptele cu
seringa sau lingurița, pentru a nu anecta suptul la sân.
Dacă ți se pare că bebelușul nu se hrănește sufcient, cere ajutorul unui consultant în lactație, te
ia ajuta să creșt producția de lapte, sau îți ia oneri snaturi despre etode de onerit lapte pran
nără a sabota alăptarea.
COLICI
Dureri de burtcă sau plâns neconsolabil al bebelușului în pri ele săptă âni sau luni de iiață.
Dacă în t pul suptului, bebelușul înghite aer, sau dacă nu este lăsat să golească sânul, este
posibil ca aerul din burtcă să îl deranjeze. Corectarea suptului, asajul circular pe abdo en,
contactul strâns cu a a pot ajuta la di inuarea colicilor.
Posibil să îți fe greu să îl auzi plângând, și uneori să nu îl poți ajuta. Ține-l în brațe sau în siste
de purtare, pli bă-l, ajută-l să depășească disconnortul, pentru că nără a a sau tata i-ar f
ult ai greu.
DEPRESIA POST-NATALĂ
Depresia ce apare după naștere, cel ai nrecient la a e, dar uneori și la tați.
Te erile, plânsul, oboseala sunt oarecu nor ale în pri ele zile dupa naștere, dar ar trebui să
dispară de la sine curând.
Dacă te si ți tristă, speriată, și sent entele deiin din ce în ce ai puternice, cere ajutorul unui
specialist.

CAPITOLUL III
ÎNGRIJIREA BEBELUȘULUI

SOMNUL
Ciclurile de so n sunt scurte, în jur de 30 inute, și bebe uneori nu ște să readoar ă singur,
trebuie ajutat, punându-l la sân, legănându-l sau pli bându-l.
Poate f utat în pat când doar e pronund, iar acolo ia f așezat pe spate, cu căpșorul într-o
parte sau în cealaltă. Este interzis culcatul bebelușului pe burtă până la 6 luni sau până se
rostogolește singur.
În pri ele săptă âni ia dor i cel ai bine pe pieptul tău sau lângă tne, este în regulă să îl ții
aproape.
REGURGITAȚII
Reienirea unei ici canttăți de lapte din sto ac și scoaterea lui pe guriță.
Regurgitațiile ocazionale sunt nor ale la bebeluși, se răresc cu creșterea în iârstă.
Dacă persistă, se îndesesc, îl deranjează pe bebe sau iolu ul de lapte scos e unul are,
consultă edicul pediatru.

ERUCTAȚII
Scoaterea aerului pătruns în sto ac în t pul suptului.
După ce ănâncă, pune bebelușul sus pe u ăr, și bate-l ușor pe spate până auzi cu iese aerul.
Dacă bebelușul tău suge liniștt, și durează ult până scoate aerul, poți încerca să îl lași să
doar ă nără să eructeze, cel ai probabil nu se ia întâ pla ni ic, ia eructa singur la un
o ent dat.
MOARTEA SUBITĂ
Decesul surienit nără o cauză anu e apare ai des la copiii hrăniți artfcial care sunt culcați pe
burtă.
Nu este per isă culcarea pe burtă a bebelușilor până la iârsta de 6 luni sau până se pot
rostogoli singuri.
Dacă doar e pe burtcă pe pieptul tău, este în siguranță, aici nu se poate sunoca.

PLIMBAREA
Aerul curat și lu ina naturală îl ajută pe bebeluș să doar ă ai bine, așadar o pli bare zilnică
este benefcă.
Și pentru a ă e utlă pli barea, pentru că nace ișcare și stă în aer liber.

PURTAREA BEBELUȘULUI
Ținerea bebelușului într-un siste de purtare textl în care el se si te ca în brațe, la pieptul
a ei, iar a a are âinile libere.
Copiii astel purtați au o dezioltare otorie și cognitiă ai rapidă.
După ce a stat 9 luni lipit de tne, ia dori încă o perioadă să te si tă aproape, iar siste ul de
purtare iă ajută pe a ândoi să iă bucurați de această apropiere.

TRANSPORTUL ÎN MAȘINĂ
Obligatoriu în scoică, cu centurile bine strânse, scoica ontată în spatele șonerului cu spatele la
sensul de ers (nu în siste de purtare, nu în landou, nu în brațe la a a).
Puteți erge cu așina din când în când chiar și distanțe ai ari, cu condiția să naceți pauze
dese pentru alăptat și schi batul scutecului.
E posibil să doar ă bine în așină, dar să fe și dăți când plânge noarte tare. De prenerat e să
opreșt pentru a-l linișt, nu să îl iei in brațe în t pul ersului.
TEMPERATURA CORPULUI:
Copiii au te peratura internă corpului în
jur de 36, -37 grade C.
Nu ne ghidă pentru ăsurarea
te peraturii copilului după âini, nas,
urechi și picioare, deoarece ele se si t
reci nrecient, nără ca bebelușului să îi fe
nrig.
Ținându-l aproape de tne, iei sesiza ai
rapid odifcările de te peratură.
BĂIȚA:
Spălarea co pletă a copilului se poate nace zilnic, este o bună rutnă de seară, dar totuși nu e
absolut necesară.
Te peratura apei poate f în jur de 37 de grade Celsius. Puteți testa te peratura apei cu cotul
sau puteți opta pentru un ter o etru special.
De obicei le place la băiță, iar pe ăsură ce crește, această actiitate deiine din ce în ce ai
distractiă.
MASAJUL
Dacă îl nace un părinte înainte sau după baie, este ca o ângâiere a întregului corp, din cap
până în picioare.
Uneori bebelușul are neioie de asaj special, pentru a îndrepta un picioruș sau a relaxa gâtul,
ceea e presupune i plicarea unui kinetoterapeut.
Masajul este un o ent de cunoaștere a propriului corp, un o ent de relaxare și de plăcere.
Dacă nu are dispoziția necesară, poate f contnuat ai târziu.

DECALOTAREA:
La băieței până la 3-4 ani, pielea ce acoperă prepuțul are doar un ic orifciu în iârn prin care se
eli ină urina. Se nu ește f oză fziologică și nu trebuie interienit.
Cele ai recente studii arată ca aneirarea pielii prepuțului poate f periculoasă. Așa că este
indicat să nu se enectueze decalotarea.
Este posibil ca pe la 1-2 ani, băiețeii să se decaloteze singuri, lăsați-i să își decopere corpul și
părțile int e.