: ,+.

* ij &@
&r* ,"t*e r#,,j tf -r*..i -,F.,,,r s# i aT i .*
tu#H% to#wir H#
,,

G
&tr @@
#ffi #MF-MffiMM
sffi

ry%trffi€ffiffry

ry6 &
n*
#6#* ;j-l*TF ;'t* d,ifr*;{F-* *,F -, i
#
",,"i
d

Coni'nrr
 Cuprins
Universul 6-19 Ca n idele
Galaxiile si stelele 6 Elefa ntii
Soarele si Sistemul Solar 8 Paricopitatele
Planetele de piatrd 10 lm pa ricopitatele
Gigantele de gaz 12 Mamiferele marine
Luna 14 Mamifere neobisnuite
Cometele Si asteroizii 16 Pdsdrile
Omul in spaliu 18 Specii de pasdri
Pasdri care nu zboarit
Planeta Pimdnt 20-t Pe5tii
Povestea planetei noastre 20 Adaptdri acvatice
Aspectul PdmAntului 22 Reptilele
Oceanele lumii 24 !erpi i
Vulcanii 26 Amfibienii
Cutremure si tsunami 28 Lumea insectelor
Atmosfera PamAntului )0 Viala insectelor
Anotimpurile gi vremea 72 inceputurile vie!ii
Apari!ia reptilelor
Planeta vie 74-87 Era dinozaurilor
Mamiferele )4 SopArlele uriase
Primatele 76 Primele mamifere si pdsdri
Felinele mari )8 Viala plantelor
Ursii 40 Hrana plantelor
 lll.l:

Arta gi cultura 158-177

Arhitectura in trecut 158
Arhitectura modernd 160
Arta si artistii moderni 162
Compozitori celebri 164
Sunetele muzicii 166
Scena si teatrul 168
Lumea sportului 170
Magia filmului 172
Religiile lumii 174
Religiile orientale 176

Stiinta si tehnologia 178-199

Materia 178
)rpul uman 88-101 Lumina 180
rtile externe ale corpului 88 Su netu I
182
rsele si muschii 90 Caldura 184
lestia si excretia 92 Magnetii in viata cotidiand 185
ma si circulatia sdngelui 94 Fortele si miscarea 188
eierul si organele de simt 96 Electricitatea 190
producerea si nasterea 98 Comunicatiile si satelitii 192
lile 100 Transportul pe uscat 194
Transportul pe apa 196
rri si popoare 102-115 Transportul aerian 198
rerica de Nord 102
rerica de 5ud 104 Harta tdrilor lumii 200-201
stralia 5i Oceania 106
ropa 108 lndex 202-208
rica 110
ia 112
lii - Arctica si Antarctica 114

loria lumii 116-117

:sopotamia si Egiptul antic 116
lia si China in Antichitate 118
ecia anticd 120
ma anticd 122
stinaSii din America 124
ropa in Evul Mediu 126
ia medievala 128
:aSii Si aztecii 130
n asterea 172
cca marilor descoperiri geografice 1)4
periile coloniale 1)6
volutia industriala 1)8
:reu inainte 140
volutia stiin!ificd 142
volutia AmericanS si Rdzboiul Civil 144
volutia Francezd 146
mul Razboi Mondial si Revolutia Rusd 148
Doilea Rdzboi Mondial 150
volutia informatica 152
nea modernd 1r4
ul mileniu 156
Galaxiile si stelele
{.iniversu} este o vasta resiune coal5, alcStuita c{ill rniliarde de Nopti instelate
galrrxii si dintr'-rrn nurnar si rrr;ri rrrare rlt's[clc.5r:rrrt-!t'. l.rrna^ Toate galaxiile din Univers sunt alcituite dir
FS,rn*ntul si toate celelalte g:lanete {}u suiii tlccit u li.,alte rnici mai multe milioane sau miliarde de stele. Acr
p;ll't('a i nirt'rsrrliri. I riii t'crr rlaluri r r-ed ca irr ru-nla r u apru-rxi- tea sunt de fapt globuri uriaqe de gaze. O stt
trtatil i5 rniliartlt'rlt'iirri, i'rrirt:r'rrrl <:r';l rnr niic'!{1.,b rl,'lirt. r';rlr' poate trii milioane sau miliarde de ani. Exis
a ( r{':cttt lr('l)lltt. in tlt t itl srrl tti rrt:i1o;rrelot' ttiiliirrrlt' rlt' arti. diverse tipuri de stele. Cercetdtorii le-au clas
ficat in stele gigante sau pitice. Supergigan-
tele sunt cele mai mari stele din Univers.
\limeni nu $tie c6t cle mare este cu
I \ adevarat Universul. Plna de curind,
oamenii de ;tiinli credeau ci el este alcltuit
dintr-o singuri galaxie: Calea Lactee. Acum
stim ci in Univers existi cel puqin 100 de
miliarde de galaxii. Cercetitorii au obserr,uat
ci acestea se indepirteazd unele de altele,
apadar Universul se extinde. Unii cercetitori
cred ci Universul se va extinde la nesfirqit,
altii cred ci va incepe sl se micqoreze, pini
cind va deveni un mic glob de foc, asa cum
era initial.
^ Galaxiile-spirald r Aglomerdri de stele
au brate lungi 5i spiralate. Galaxiile De obicei, stelele se gisesc in grupuri. Unele existd in
perechi (stele binare), iar altele formeazd aglomeriri,
Miliarde de galaxii alcituite din stele, praf ;i care pot fi deschise sau globulare. Stelele binare au de
gaze sunt impristiate prin Univers. O galaxie obicei aceeasi mlrime 5i se rotesc in jurul unui centru
poate exista independent sau poate fi parte a comun de gravitalie. O aglomerare deschisd este un gr
de stele apropiate unele de altele, iar o aglomerare glc
unui grup sau aglomerdri de galaxii. in
bulard este un grup alcdtuit din 10 000 pAnd la 1 000 C
funclie de formele lor, oamenii de stiinti de stele, care stau apropiate, form6nd un glob.
le-au impirtit in galaxii-spirali, elipsoidale si
neregulate. Galaxia noastri, Calea Lactee, Modele pe cer
este o galaxie-spirali qi este alcituiti din peste Uneori, daci desenim linii imaginare intre
200 de miliarde de stele. Sistemul Solar se afli stele, obtinem modele familiare, cum ar fi
pe unul dintre bratele galaxiei, numit Bratul anumite animale sau obiecte. Aceste modek
Orion. interesante formate din stele se numesc
constelafii. in total, existi BB de constelalii.
^ Galaxiile elipsoidale Vecini galactici Cele mai cunoscute sunt: Ursa Mare, Ursa
au formd de glob.
Majoritatea galaxiilor sunt atdt de departe de Micl si Orion. Alte constelatii au primit
noi, incit nu le putem vedea, nici micar prin numele unor personaje din mitologia greac
telescop. Cu toate acestea, existi trei galaxii sau ale celor 12 semne zodiacale.
(Andromeda, Norul Mare al lui Magellan si
Norul Mic al lui Magellan), care se afli destul
de aproape pentru afivdzwte fbri telescop.
Cea mai apropiata, Andromeda, este de peste
doui ori mai mare decit Calea Lactee. Ea mai
este cunoscuti si sub denumirile de Obiectul
Messier 31 sau M31. Toate aceste galaxii,
r Galaxiile neregulate inclusiv Calea Lactee, sunt parte a unei ^ Coliziune iminentd
Astronomii cred cd Andromeda va intra in coliziune c
nu au o formd anume. aglomerari numite Grupul Local. galaxia noastr5 in aproximativ patru miliarde de ani.

ffi
 ( Explozie stelard
C6nd o stea uriasd se
apropie de moarte, miezul
i se topeste, generdnd o
cantitate imensd de ener-
gie, cauzdnd o explozie
uriasS, care distruge
steaua. Aceastd explozie
se numeste supernovS si
trimite 'in spatiu o
cantilate mare de lumina
si materie. O supernovd
este de un miliard de ori
mai strdlucitoare decAt
Soarele. in final,
rdmAsitele stelei se
pribusesc in interior,
formand o gaura neagra.

Stelele se fomeazA atunci c6nd nori:imenqi pro_tostea, corrtinui si se contracte; pinir

de praf qi gaze forrneazd o aglomerare densi.
^{ceasta se rate$te {iq ce in ce mai repede,
ceea ce face caatarnii si se ciocrreasce.,
Coliziunea, atomilor genereaza o cantitate
uriagn de cAldura, care face ca aceste gaze
sa striluceaseh. Acest noi de gaz, numit
cAnd devine stea. Steaua striluceste tirnp
de milioane de ani, pfrni cindo treptat, sffa-
tul exterior de gaz incepe si se riceascd, iar
steaua fu-i pierde treptat stri-lucireao apoi se
stinge. Uneorio insi, s-telele mor intr-o
explozie imensi, rurmiti supernov[,

ffi
Flaneta F6rn3nt

Povestea planetei noastre

il;irn**t-r:} arq] pcstr 4,5 miliarele de ani' i-a inr:cp*i, pc sl;p!:a-
l:illr 1':tnj;"{n:liirri r,ttt,.';ill itt llt,rd tr,}}titltifi }(,r: \t':rill rli:i rllat:ii'
Acest-e c*lizi*lri iru pl'*ctr:s l'r c;tnlita{c: inre*s;r cle calrlttra} c:Lre;i
pt-{}v{}c!tL ropirc;r r-i* pe plan*t..1. ?ll urnlatoml ;nili*n de Trmp de r

",r";l*,
a;ri, F;irni;:lui a f*str- acl;pe:l-it ci* il;'l {}cean' rir I'lrc:r tarpitx'
suprafat
tului a f
duitS de
Jn acelasi timp, elementele radioactive de pe vu lcanit

IPa*an, au eliberat o cantitate foarte mare e asta.

. ,1 ... .'j : , t, ,,. . :t:
. Pirmimtul in date
Varsta: 4.5 miliarde dc
anl.
Suprafata totala:510
milioane de kilometri
parati.
Suprafata uscatului:
149 milioane de
kilometri patraU.
Suprafar,a acoperiu de
ape: 361 milioane de
kilometri pat-rali.
iniltimea medie
uscatului: aproximativ
840 de metri.
Adincimea medie a
ocean ului : aproximaLiv
3 795 de metri sub
rrivelul mdrii.
. Temperatura din
nuclerrl intern poate
atinge 7 200'C. Este
mai mare decAt cea de
la suprafala Soarelui.
. Scoarta teresrra de
sub oceane are o
grosime de aproximativ
7-10 kilomeLri, in rimp
ce scozr.rta continentala
are o grosime de
aproximativ 25-70 de
kilometri.
I Condnentele Ameriia
de Sud si Alrica se
indeparteaza unul de
altul cu o vitezd de 2
cendmetri in fiecare
arl, viteza egala cu cea
cresterii unei unghii.
:.: .;11 , ' .
;;,a.. .: :. .: !: .., .::.:.|.;lt,::l de calduri. Aceasta a flcut ca metalele grele
(fierul qi nichelul) si se scufunde in nucleul
Pamdntului. Elementele mai usoare' cum ar fi
siliciul, au fost impinse spre suprafa{i' In timp
ce Pimintul a inceput si se riceasci, elemen-
tele s-au solidificat, iar rocile topite de dede-
subt au fbst impinse prin cripituri la supra-
fa1i, provocind erupqii r''ulcanice. Aceste
eruptii au eliberat mari cantitili de
dioxid de carbon, vaPori de aPi,
amoniac $i metan. Prin conden-
sarea vaporilor, s-au format
a nori. O ploaie torentiali a
cdzut pdna ce activitatea
r,.ulcanici a scizut in
intensitate, iar
Scoarta
Manta
Nucleul intern
Nucleul extern
Pimintul inceput si
a
se riceasci din nou.
Straturile Pnmantului
Stratul de la suprafaqa Pa-
a mAntului este solid si se nu-
me$te scoarti sau crusti. Urmea-
zi mantaua, unde temperatura este
atit de inalti, incit pini si rocile sunt ^ in sectiune
Sec{iune prin ce
;..1,, ;;,1';1' .11,:;'L',;::
partial topite. Sub manta se afli nucleul,
straturi ale P5m;
care con[ine metale ca fierul qi nichelul.

'74
r,Fld,neiatvie

Elef antii
Elefirntii sxnt cele mai rnari animale cie lrscar de i:e glol:.
lilcfantii dr: azi se iinpart. in trei specii cli$brirc: elc s:evalr;t, cic
pac{r-rrc si ;t.siatici" h,lefantli de savani si cei qie p;'ldure surit
crinoscuti impreuni su&: elenunlirea de elefanti africani. L,Xefan*ii
afl'icalli si c*i asiatici se der:sebesc rlestui c.le rcu,lt unii cie aidi.
Sper:.la africarea e mai marr clecit cea asiacic*. r Aur alb!
Elefanfii au fost uci5i de cbtre braconieri pentru coll
filde5, care sunt folosi{i la fabricarea bijuteriilor, a

D ffi "frT:f; ;:#T""*:ii, ll ""'n' mobilei si a altor asemenea obiecte.

mai putin pir pe corp.

Atdt masculul, cAt
si femela au
fildesi.

in schimb, la
elefantul asiatic,
numai masculii au
filde;i. Coltii de
fildes ai unui elefant
african masoari intre 1,8
qi 2,4 metri lungime, iar cei
ai unui elefant asiatic au in jur
de 1,5 metri lungime. Elefantul de
savand" are o culoare cenusie deschisi,
iar elefantul de pidure si cel asiatic au
pielea de un cenuqiu inchis. Trompa ele-
fantului este de fapt o combinatie intre
nas qi buza de sus. Aceasta este lungi",
musculoasi si flexibila. Elefantul isi
folosegte trompa pentru aapuca obiec-
te, a smulge frunze, a rupe crengi si a
'%

I
cira obiecte grele, cum sunt buqtenii.
Trompa mai este folositi si la supt apa
pe care o bea sau cu care face baie.
Atunci cind stl in api, elefantul
scoate trompa la suprafata pentru a
respira. Elefantii isi folosesc nirile de
la virful trompei pentru a prinde ffi
'ffi
mirosurile din aer. Proeminen[e mici, '#
asemini.toare cu degetele si aflate la r Singuraticul furios
capatul trompei ii ajuti pe elefanti si Elefantii masculi solitari1

periculosi 5i se cunosc ca
ridice obiecte mici. in care au atacat chiar fi
fie provocati.

i44l
 lstoria lumii

Roma antica
Civilixa*ia r*xarand a f,qlst aas?a {X!eatr* **3e xraai paxtem*ie* si
r"asp*n<iitc civiiiearii artlicc:" in punctul sau <Ie nraxima lrrliqrrirc.
Des!e'tru! i* l:urona ci* r'cst. ie: nordul
egrlonii r{}rnartrc sxista:; &1
,{l'ricii si i:i {}ricntul Miilociu,

f) oma si multe parti ale Italiei sunt

^ Un conducdtor militar
lulius Caesar a fost un mare
conduc5tor militar si om de
stat, unul dintre fondatorii
Imperiului Roman.
lllocuite inca din 3000 i.H. in 1000 i.H., rSspindi civilizatiei
Italia se afla sub influenta civilizatiei din
Grecia si insulele Mirii Egee. Oamenii v Un mare roman
,.:: de aici construiau edificii de piatra, lulius Caesar a simbolizat puterea in crestere a Rom
cultivau pimAntul si fi.ceau negot. Pe mai mult decdt oricare alt conducitor roman. Mare
comandant militar si om politic a reusit sd extindd,
rr::, vremea aceea, Roma era o mici cuceriri, hotarele Romei, aceasta devenind cea mai
]ir.,' asezale aflata sub stipinirea etrus- putere din zond. lulius Caesar a primit titlul de impe
cilor, care domneau asupra celei mai rator si a fost numit dictator pe via{d. Tem6n
mari pirti a Italiei. in 509 i.H., cd va ajunge rege, senatorii romani l-au
asasinat in 44i.H.
romanii l-au inlaturat pe regele lor
,S $i Roma a devenit republici.
Republica romani era condusi de
Senat, din care ficeau parte capii
familiilor nobile, pi Adunarea
poporului, alcituiti din toti
cetitenii Romei de sex masculin.
in anul 27 i.H., Octavian a pus
' capat republicii si a inaugurat noua
forma de stat: imperiul. El a primit titlul
de Imperator Caesnr Auguslzs qi a adus pace qi
ordine in teritoriile stepanite de statul roman.
Imperiul Roman a durat pdna in 476 d.H.,
cind a cizut datoriti slibiciunii impiratilor qi
sub loviturile popoarelor barbare de la nord.

tai. ::ij:!
au
;:::: +f
,:gemeFr;l
:zeul r,.iz
perdsiti
fasd si au riniti
'ii.lLlpoa
casiti tOr
si., in 751 us
a fondat
in locul
iL gipiqg
fratele
lupoaicei
este si a
Romei.
 ,l5tolia,'iurnii
Renasterea ,
X3eri*ae*a X&eleary&*:rii mar*!xeax;* st"&rsigasl Kvw}rLai &€edica r**
ia:r**prLa*a3 laamaii *aa<:{gerxx}. A, f*s€ * ip*e"ierxda eie: seari schiwah*ari
*erltmnalc ?el *iwr<lpa. Artigtii sji seriiit{:}riii aaa:-ed*se*p*r?* axta ryi
arlait*e€*ena gr,r:ac;* si rq>$&exlieu
si &retig:e"
I Pieta
Pieto, opera lui
Michelangelo, este una
dintre cele mai cunoscute
sculpturi ale Renasterii.
Grupul statuar de marmu-
r5 o inf5li5eazd pe Fecioa-
ra Maria !inAnd trupul
fiului ei lisus, cobordt
pe cruce. AsIitzi, Pietd
aflS in Bazilica Sf, Petru
din Roma. Este
consideratd una dintre
cele mai frumoase opere
ale lui Michelangelo.
tl:.Lz
*a ry9 e*ie{i3* scris* ix }is?ahiXe av*ae*
f)rimele opere ale Renasterii au aparut in
I secolul al XIV-lea in Italia, indeosebi in
orasul Florenqa. De fapt, domul Catedralei
Santa Maria del Fiore din Florenta este
considerat, in general, prima realizare a
arhitecturii Renaqterii. Printre primii oameni
ai Renasterii se afla poetul italian Petrarca,
mare cunoscitor al literaturii latine din Roma
andce. in secolul al XV-lea, Renasterea s-a
manifestat si in alte parti ale Europei: Fran{a,
Anglia si Germania. Florentinii erau de
pi.rere ci stilul gi cultura Evului Mediu erau
barbare. De aceea, au privit inapoi, la stilurile
clasice din Grecia si Roma. Pictura,
arhitectura, sculptura qi scrierile lor au fost
puternic influentate de aceste stiluri antice.
Unele dintre cele mai mari opere de arti din
perioada Renasterii italiene au fost realizate
de artisti ca Donatello, Michelangelo,
Leonardo da Vinci si Rafael si de arhitecti
precum Alberti si Brunelleschi.
de
se
r Santa Maria del Fiore
Domul Catedralei Santa Maria del Fiore din Florent
considerat o capodoperd a lui Filippo Brunelleschi.
Aceaste cupolS a fost construitd din cdramizi conf<
unui model in spirald pe o bazd octogonalS (cu opt
laturi). A fost prima de acest gen.
in El'Lrl Mediu, numai invitatii si scriitorii
citeau pe clasicii greci si romani, dar
rispindirea educatiei si a tiparului a facu
in secolul al XIVlea, tot mai multi oamer
aibi acces la aceste opere ale Antichititii.
Oamenii Renaqterii credeau cd" este impo
ca fiecare persoani si devini mai buni si
priceapi la tot mai multe lucruri, qi anurr
stie si scrie, si mAnuiasci spada si si" se lu
Anglia elisabetani
Renasterea din Anglia mai este cunoscuti
sub numele de epoca elisabetana sau epo
lui Shakespeare. A fost epoca de aur a
literaturii, arhitecturii, stiintei si explorir
in Anglia, spre deosebire de Italia, literatr
a\ut o pondere mai mare decit celelalte :
in timpul Renaqterii. Poe!i precum Edmu
Spencer siJohn Milton, dramaturgi ca
William Shakespeare si Christopher Marl<
au creat in aceasti perioadi unele dintre
mai importante op€re ale literaturii engle
Arhitectura s-a desprins de stilul rece,
intunecat si grandios al Er,rrlui Mediu.
Edificiile din epoca elisabetani aveau tavz
inalte si ferestre mari si erau decorate atd
exterior, cat si in interior.
 rRenastered

-a inceputuI secolului al X\Llea, un mic

neqtegugar gerrnan, pe numeJohann
Sutenbergr a inventat tiparul cu litere
nobile. Prima carte tipdriti de el a fost
Siblia. Inven,tia lui Gutenberg a
'evolufionat civilizalia occidentali.
Jroducerea pe scari largd a cdrtilor a : Crestini reformatori
hcut ca informatiile si cunoqtintele si fie Jean Calvin a fost unul
mrlt mai accesibile pentru toati lumea. dintre cei mai importanti
reformatori religiosi; este
intemeietoru I doctri nei
,forma protestante calvine.
ati cu rispindirea noilor idei, au aparut si ( Omul Renasterii
eri de reformare a bisericii. Nemultumiti Omul din desenul
bogigia qi de coruptia clerului, mulqi s-au Proportia ideald al lui
;pirtit de Biserica Romano-Catolici. A$a au Leonardo da Vinci este cel
mai cunoscut simbol al
trut protestantii: luteranii, calvinii etc., care perioadei Renasterii.
au lideri proprii si nu recunosteau autori-
:a religioasa a papei cle la Roma. in 1534,
glia a devenit o tara protestanti. Regele Eu;op4,i+r.Eltrl Medirr;',,,
(p. 12Gf271. Arhitectura'
nric al \rIII-lea s-a despartit de Biserica Ro- in recut (p. 15&159),
no-Catolica si s-a declarat capul noii Bise- ,Aria,ri ai{qtii moderrrir, .
v Pdcatul originar in viziunea lui Michelangelo
Anglicane. Aga a luat sfirsit epoca in care Tavanul Capelei Sixtine din Roma a fost pictat de
{p,'192:1 0S} ;rReligiilq, ;:r' l

luruiir{p;i174-!75-1.,,'
:rica fusese o institulie atotputernici, Michelangelo. Pe tavan apar scene din Genezd, cele mai ;t, :..:. :': , ,'.... ::
. ta
'.
.

linind fiecare aspect al vietii oamenilor. cunoscute fiind crearea lui Adam si pdcatul originar.