Analiza sectorului IMM

din Republica Moldova

2018
 CUPRINS

Introducere 3

Dinamica dezvoltării sectorului IMM

Capitolul 1 4
pentru anii 2015- 2017

Capitolul 2 Comerțul exterior 13

Capitolul 3 Politicile de suport 17

Capitolul 4 Infrastructura de suport 20

Capitolul 5 Necesitățile antreprenorilor 35

Concluzii 37

Bibliografie 39

1
 LISTA ABREVIERILOR

RM Republica Moldova

UE Uniunea Europeană

IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii

BNS Biroul Național de Statistică

HG Hotărâre de Guvern

RIAM Rețeaua Incubatoarelor de Afaceri din Moldova

PI Parc Industrial

ÎS Întreprindere de Stat

ODIMM Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și

Mijlocii

UTA Unitate teritorial administrativă

PIB Produsul Intern Brut

2
 Introducere
Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) reprezintă nucleul economiei contemporane.
Acesta contribuie atât la dezvoltarea economiei naționale cât și la menținerea unei concurențe
loiale pe piață. IMM-urile sunt o sursă esențială de abilități antreprenoriale, de inovare și de
locuri de muncă. O analiză anuală a situației sectorului IMM ne permite să identificăm gradul de
dezvoltare a sectorului, care sunt cele mai solicitate domenii de activitate antreprenorială și care
este aportul acestora în economia statului.
Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ODIMM) a fost
creată pentru a susține dezvoltarea sectorului IMM din Republica Moldova, aceasta devenind
principala instituție de implementare a programelor naționale de dezvoltare și susținere a
sectorului IMM. Conform HG Nr.538 din 17.05.2007 cu privire la crearea Organizaţiei
pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, una dintre sarcinile
principale ale activității organizației este: „analiza sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii,
determinarea necesităţilor, problemelor şi riscurilor ce afectează dezvoltarea întreprinderilor
micro-, mici şi mijlocii şi formularea recomandărilor pentru soluţionarea acestora”.

În realizarea acestui studiu au fost utilizate și prelucrate preponderent datele statistice

oferite de către Biroul Național de Statistică (BNS), Camera Înregistrării de Stat și portalul
date.gov.md dar și informații relevante din alte studii internaționale realizate de Banca
Mondială, de Comisia Europeană cât și naționale realizate de Institutul Național de Cercetări
Economice(INCE), de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și de Institutul pentru
Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.

3
1 Dinamica dezvoltării sectorului IMM pentru anii 2015-2017

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică în ultimii 3 ani Republica Moldova a înregistrat
o creștere a sectorului IMM, acesta ajungând la o pondere de 98,6% din numărul total de
întreprinderi, apropiindu-se astfel de ponderea deținută de IMM-urile din spațiul UE care
constituie 99,8%1. Cu toate că IMM-urile din Republica Moldova dețin o pondere foarte mare,
veniturile din vânzări pentru ultimii doi ani nu depășesc ponderea de 41,5% din totalul
veniturilor din vânzări, pe când în UE acest indicator atinge o pondere de 56,8%. Sectorul IMM
rămâne a fi principalul furnizor de locuri de muncă atât în Republica Moldova, unde acesta
încadrează 61,2% din numărul total de salariați, cât și în UE unde potrivit ultimelor date
statistice acest indicator a atins o pondere de 66,6%.

În urma analizei comparative a situației sectorului IMM din țară și din Uniunea Europeană,
putem concluziona că Republica Moldova este capabilă să atingă aceiași pondere a indicatorilor
ca și cea a țărilor europene, însă trebuie de pus accentul pe mărirea ponderii veniturilor din
vânzări ale întreprinderilor din sectorul IMM. Astfel fiind asigurată și o majorare a contribuției
sectorului IMM la dezvoltarea economiei naționale.

Figura 1. Indicatorii principali privind activitatea IMM, ponderea în total pe republică (%)
Sursa:BNS

98.6%
Număr de IMM 98.7%
97.2%

2017
41.5%
2016
Venituri din vânzări 41.5%
2015
30.8%

61.2%
Număr de salariați 61.2%
55.1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Dezvoltarea sectorului IMM se datorează în special numărului mare de întreprinderi micro,

care, an de an, apar tot mai multe pe piața Republicii Moldova. Întreprinderile micro sunt cele
care întrunesc următoarele elemente: au un număr de 1-9 angajați și realizează o cifră anuală de

1
Datele se referă la anul 2016, preluate din raportul: Annual Report on European SMEs 2016/2017: Focus on self-
employment.

4
afaceri de până la 9 milioane de lei sau deţin active totale de până la 9 milioane de lei.
Întreprinderile micro reprezintă prima tentativă a persoanelor fizice de a se lansa în mediul de
afaceri și de a-și dezvolta abilitățile antreprenoriale, fapt care conduce la creșterea anuală a
numărului acestora.

Figura 2. Evoluția numărului de IMM (mii unități)

Sursa:BNS
2015 2016 2017

60 53.6
49.8 51.6
50 44.5 46.2
38.2
40

30

20
10
10 5.8 6.1
1.6 1.3 1.3
0
Întreprinderi mijlocii Întreprinderi mici Întreprinderi micro Total

Potrivit datelor Camerei Înregistrării de stat în anul 2017 numărul întreprinderilor

înregistrate a crescut cu 7% față de anul 2015. Cu toate acestea, în anul 2017 numărul
întreprinderilor radiate a crescut față de cele înregistrate cu 33,3%, înregistrând cel mai mare
număr de întreprinderi radiate din ultimii 17 ani – 8540 întreprinderi. Aceasta se datorează
faptului că în anul 2017 Camera Înregistrării de Stat a inițiat procedura de radiere din Registrul
de Stat a persoanelor juridice inactive și a întreprinzătorilor individuali inactivi. Acțiunea dată,
oferă posibilitatea de a avea o imagine statistică mai clară privind numărul de întreprinderi
active, înregistrate într-o anumită perioadă de timp, pe teritoriul Republicii Moldova.

Figura 3. Evoluția numărului de întreprinderi înregistrate și radiate (unități)

Sursa: Camera Înregistrării de Stat
14000

12000

10000 8540
8000

6000
6406
4000

2000

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Întreprinderi înregistrate Întreprinderi radiate

5
 Capitala Republicii Moldova a fost mereu centrul de atracție a antreprenorilor locali dar și
străini, aceasta se datorează în special infrastructurii și a numărului mai mare de potențiali
clienți. Astfel, nu este de mirare că, densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori este de cinci-șase
ori mai mare în regiunea mun. Chișinău (41,9 întreprinderi la 1000 de locuitori) decât în celelalte
zone geografice ale țării. În regiunile Sud și UTA Găgăuzia se observă o creștere a densității
întreprinderilor în anul 2017 cu aproximativ 2 întreprinderi la 1000 de locuitori, cât despre
regiunile Centru și Nord nu se observă o schimbare majoră la acest subiect.

Figura 4. Densitatea IMM la 1000 de locuitori pe zone statistice

Sursa: Calcule efectuate în baza datelor BNS
2017 2016 2015

9.2
U.T.A. Găgăuzia 8.6
8
7.2
SUD 5
6
6.9
CENTRU 7.4
6.4
6.7
NORD 6.4
6.2
41.9
Mun. Chișinău 41
40
15
Total 14.5
14

0 10 20 30 40 50

Cu toate că repartizarea geografică a IMM-urilor este una neuniformă, ponderea acestora în

toate zonele geografice ale țării este de circa 98%. O excepție este doar regiunea de Sud unde
IMM-urile reprezintă 99% din totalul întreprinderilor. Sectorul IMM asigură cu locuri de muncă
peste 50% din numărul total de salariați din toate regiunile geografice ale țării. Cât despre
veniturile din vânzări, ponderea IMM-urilor diferă de la o regiune geografică la alta. Astfel, dacă

6
în regiunea Sud, IMM-urile au o pondere de 73,6% a veniturilor din vânzări, atunci în mun.
Chișinău IMM-urile dețin o pondere de doar 37% a veniturilor din vânzări. Acest fenomen se
explică prin prezența în mun. Chișinău și în alte regiuni a mai multor întreprinderi mari care au
peste 250 de angajați și venituri din vânzări anuale de peste 50 de mil. de lei.

Figura 5. Ponderea IMM, salariaților și veniturilor din vânzări pe regiuni geografice, 2017 (%)
Sursa:BNS
Ponderea IMM Salariați Venituri din vânzări

98.6%
Mun. Chișinău 54.8%
37%

98.6%
Nord 63.3%
48%

98.9%
Centru 76.3%
51.9%

99%
Sud 80.2%
73.6%

98.2%
UTA Găgăuzia 69.5%
56.7%

98.6%
Total 61.2%
41.5%

10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

În anul 2017 s-a înregistrat o creștere a numărului de salariați în sectorul IMM, atât în
întreprinderile micro, mici cât și în cele mijlocii. În anul 2017 față de anul 2016 cel mai mult a
crescut numărul salariaților în întreprinderile mici cu 4,5%, în întreprinderile micro cu 3%, iar
în întreprinderile mijlocii fiind înregistrată o creștere cu doar 2%.
Figura 6. Numărul de salariați angajați în IMM (mii persoane) Sursa:BNS
2015 2016 2017

313.5 323.3
281.4

115.1 107.2 112.0 107.8

82.4 101.5 103.5 83.9 104.8

Întreprinderi mijlocii Întreprinderi mici Întreprinderi micro Total IMM

7
 Numărul mediu de salariați în întreprinderile mici și mijlocii a înregistrat o creștere în ultimii
trei ani, pe când în întreprinderile micro numărul mediu de angajați a rămas constant. Paradoxal
este faptul că, deși numărul întreprinderilor micro este în continuă creștere, numărul de angajați
din cadrul acestora nu crește cu același ritm. Totodată se observă că numărul mediu de angajați
în întreprinderile micro din Republica Moldova este similar cu cel din Uniunea Europeană. Astfel
putem concluziona că acestei categorii de întreprinderi îi este caracteristic un număr mai mic de
angajați, care în mediu constituie 2 angajați per întreprindere.

Odată cu creșterea numărului de întreprinderi micro, în viitorul apropiat, ne-am putea

confrunta cu fenomenul întreprinderilor cu un singur angajat, fie din lipsa personalului de
muncă calificat, fie din cauza apelării la servicii de outsourcing (contabilitate, marketing, servicii
juridice, HR etc.) care se adeveresc a fi mai avantajoase din punct de vedere financiar și a calității
serviciilor prestate, fie din cauza tendinței de a automatiza procesele de producție. O altă cauză
ar putea fi implicarea membrilor familiei în gestiunea întreprinderii, aceștia de cele mai multe
ori activând fără un contract de muncă oficial.

Întreprinderile cu o posibilitate de angajare mai mare sunt cele mici și mijlocii, în acest caz
antreprenorii sunt capabili să deschidă și să mențină noi locuri de muncă, scopul primar fiind
mărirea capacității de producție și diminuarea timpului necesar fiecărei etape de producere.

Figura 7. Numărul mediu de salariați în IMM (persoane)

Sursa: Calcule efectuate în baza datelor BNS
2017 2016 2015

80
Întreprinderi mijlocii 78
51

18
Întreprinderi mici 18
11

2
Întreprinderi micro 2
2

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

8
 În medie veniturile din vânzări ale unei întreprinderi din sectorul IMM în anul 2017, au
constituit 2 566,7 mii de lei sau cu 146,3 mii de lei mai mult faţă de anul 2016. Cea mai mare
creștere au înregistrat-o întreprinderile mijlocii, astfel încât o întreprindere mijlocie în anul
2017 a obținut un venit din vânzări cu 3025,7 mii de lei mai mult decât în anul 2016. Așadar,
întreprinderile mijlocii au o capacitate de producere mai mare decât cele mici și micro, care în
anul 2017 au obținut un venit mediu per întreprindere de doar 9 195 mii de lei și respectiv de
783 mii de lei.
Figura 8. Veniturile din vânzări ale IMM, în medie pe o întreprindere (mii lei)
Sursa: Calcule efectuate în baza datelor BNS
2017 2016 2015

34797.7
Întreprinderi mijlocii 31772
17945

9195
Întreprinderi mici 8634.4
4683.3

783
Întreprinderi micro 754.4
295.3

0 10000 20000 30000 40000

Cele mai practicate genuri de activitate din sectorul IMM sunt: comerțul, activitățile,
profesionale, științifice și tehnice, industria prelucrătoare și agricultura. În decursul a trei ani,
situația nu s-a schimbat esențial, ponderea IMM-urilor menținându-se la fel pentru fiecare gen
de activitate în parte.

Astfel, comerțul rămâne a fi cel mai practicat gen de activitate, deținând cea mai mare
pondere de circa 39% din total IMM. Practic, fiecare a 4-a întreprindere din sectorul IMM
activează în comerț. Aceasta se datorează fie dorinței antreprenorilor de a obține câștiguri
rapide cu costuri mici, fie inexistența altor alternative de desfășurare a activității de
antreprenoriat cum ar fi lipsa spațiilor de producere, lipsa cunoștințelor într-un anumit domeniu
și altele.

Numărul de IMM din domeniul activităților profesionale, științifice și tehnice, la fel este în
creștere, în mare parte datorită dorinței unor specialiști ca contabili, juriști, IT sau stomatologi
de a-și înființa o afacere și de a activa pe cont propriu.

9
Figura 9. Evoluția ponderii IMM-urilor pe genuri principale de activitate, din total IMM (%)
Sursa: BNS
2017 2016 2015

7.1%
Agricultura, silvicultura și pescuit 6.6%
6.2%
8.4%
Industria prelucrătoare 8.5%
8.4%

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, 0.2%

0.2%
gaze, apă caldă și aer condiționat 0.2%

Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, 0.7%

0.8%
activități de decontaminare 0.6%
5.8%
Construcţii 5.8%
5.8%
38.4%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreținerea și
39.3%
repararea autvehiculelor și a motocicletelor
39.8%
5.2%
Transport și depozitare 5.2%
5.2%
3.5%
Activități de cazare și alimentație publică 3.5%
3.4%
4.1%
Informații și comunicații 3.9%
4%
6.3%
Tranzacţii imobiliare 6.4%
6.8%
8.8%
Activități profesionale, științifice și tehnice 8.5%
8.4%
11.4%
Alte activităţi 11.4%
11%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Practic 50% din veniturile din vânzări generate de sectorul IMM provin din comerț, tot în
acest gen de activitate este implicat și un sfert din salariații din IMM- 26,2%. Dacă în comerț
ponderea veniturilor din vânzări este mai mare ca cea a salariaților, în alte domenii de activitate
a IMM-urilor situația este inversă. Astfel se observă că în agricultură și industria prelucrătoare
ponderea salariaților din IMM este mai mare decât ponderea veniturilor din vânzări. Această
discrepanță poate fi explicată prin lipsa unor utilaje performante care ar putea contribui la
majorarea volumului de producție și respectiv la creșterea veniturilor din vânzări din aceste
domenii de activitate ale IMM-urilor.

10
Figura 10. Ponderea veniturilor din vânzări și a numărului de salariați pe genuri principale de
activitate din total IMM în anul 2017 (%)
Sursa: BNS
Venituri din vânzări Nr. salariați

Agricultura, silvicultura și pescuit 8.9%

12.1%
Industria prelucrătoare 10.8%
14.7%
Producția și furnizarea de energie electrică și… 0.2%
0.3%
Distribuția apei; salubritate, gestionarea… 0.5%
1.8%
Construcţii 7%
7.1%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreținerea și… 48.9%
26.2%
Transport și depozitare 7.3%
7.1%
Activități de cazare și alimentație publică 1.7%
4.0%
Informații și comunicații 2.6%
3.4%
Tranzacţii imobiliare 2.4%
4.4%
Activități profesionale, științifice și tehnice 2.9%
4.8%
Alte activităţi 6.7%
14.1%

0% 20% 40% 60%

Potrivit datelor BNS sectorul IMM contribuie anual cu aproximativ 30% la formarea PIB. În
anul 2016 acesta constituind 31,4%, cu 2.1 p.p. mai puțin decât în anul 2015. Această diferență
se datorează majorării PIB-ului din anul 2016 cu 4,3%2 față de anul precedent, fapt ce a
determinat scăderea ponderii contribuției sectorului IMM, comparativ cu alte sectoare din
economie.

Figura 11. Contribuția sectorului IMM la formarea PIB (%) Sursa: BNS3

2016 31.4%

2015 33.5%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

2http://fes-moldova.org/fileadmin/user_upload/RST_2017_ro.pdf
3
http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/40%20Statistica%20economica__13%2
0CNT__CNT060/CNT060082.px/table/tableViewLayout1/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802

11
 În zonele rurale ale Republicii Moldova cea mai răspândită formă organizatorico-juridică a
afacerii este Gospodăria Țărănească. Potrivit legislației RM4, gospodăria ţărănească, este o
întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra
altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii, având ca scop obţinerea de produse
agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii
agricole. Date statistice privind activitatea producătorilor agricoli din Republica Moldova sunt
prezentate anual de către BNS în publicația „Activitatea Agricolă a Micilor Producători Agricoli
în Republica Moldova”. În urma analizei numărului de gospodării țărănești, s-a constatat că,
numărul acestora este în descreștere continuă comparativ cu numărul de IMM care an de an
înregistrează o creștere de 4%. Datele privind situația sectorului IMM oferite de BNS nu includ și
evidența statistică a gospodăriilor țărănești fapt ce distorsionează tabloul statisitc general al sectorului
IMM. Astfel, se resimte necesitatea de consolidare a acestor informații pentru a cunoaște situația reală
a sectorului IMM.

Figura 12. Numărul de IMM și Gospodării Țărănești (unități) Sursa: BNS

2015 2016 2017

350000
289138
300000 263745
242324
250000
200000
150000
100000 49770 51626 53573
50000
0
IMM Gospodării Țărănești

Ritmul de creștere a numărului de IMM este constant astfel încât în anul 2017 acesta a crescut
cu 7,6% față de anul 2015. În cazul gospodăriilor țărănești, ritmul de creștere este negativ,
acestea înregistrând pentru anul 2017 o scădere cu 16,2% față de anul 2015.
Figura 13. Ritmul de creștere a numărului IMM și a Gospodăriilor Țărănești față de anul de
referință 2015 Sursa: Calcule efectuate în baza datelor BNS
7.6%

2016 2017
3.7%

IMM GOSPODĂRII ŢĂRĂNEŞTI (DE

FERMIER)
-8.8%

-16.2%

4 http://lex.justice.md/md/311579/

12
2 Comerțul exterior
Gradul de dezvoltare a economiei unei țări este determinat într-o mare măsură de legăturile
economice externe pe care aceasta le are stabilite cu alte țări. Astfel, comerțul exterior, devine
un important indicator al progresului economic al unei țări.

În ultima perioadă de timp tot mai mulți antreprenori din Republica Moldova, în special cei
din sectorul IMM, devin tot mai interesați de avantajele pe care le oferă posibilitățile de lansare
ale produselor sau serviciilor lor pe piețele externe. Pe lângă avantajele financiare, comerțul
exterior, le oferă antreprenorilor posibilitatea de a face schimb de experiență, de a afla despre
noile tehnologii, de a crea parteneriate de lungă durată, dar și de a identifica noi piețe de
desfacere.

Figura 14. Ponderea exporturilor pe regiuni (%) Sursa: BNS

UE-28 CSI Alte ţări

2017 65.8% 19.2% 15%

2016 65.1% 20.3% 14.6%

2015 62% 25% 13%

În anul 2017 a fost înregistrată o creștere cu 18,6% a exportului față de anul 2016. Ponderea
exporturilor în Țările UE-285 a crescut cu 0,7 p.p. iar în țările CSI a scăzut cu 1,1 p.p. Așadar,
observăm că antreprenorii din RM sunt orientați la export mai mult pe piața europeană decât în
țările CSI.
Importul a crescut în anul 2017 cu 20% față de anul precedent, potrivit BNS în țară au fost
importate produse în valoare de 4 831 335.29 mii dolari SUA, iar exportate produse în valoare
de 2 424 972.03 mii dolari SUA. Balanța comercială rămâne a fi negativă cu o ușoară tendință
spre scădere.

5 Începând cu anul 2013, după aderarea la UE a Croaţiei, Uniunea Europeană numără 28 de state membre

13
Figura 15. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi, pe regiuni (%)
Sursa: Calcule efectuate în baza datelor BNS
2015 2016 2017*

80% 67.5% 66.8%

62.3%
60% 49.3% 50.9% 50.2% 48.4%
40.3% 38.4%
40% 25.3%29.3% 29.6%
20%
0%
Total, % Țările CSI În ţările Uniunii Europene Alte ţări
(UE-28)
*Pentru anul 2017 datele sunt operative
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi este de 50.2%, practic anual în Republica
Moldova se importă dublu față de export. Această tendință menținându-se în ultimii 8 ani.

Figura 16. Evoluția gradului de acoperire a importurilor cu exporturi (%)

Sursa: Calcule efectuate în baza datelor BNS

60% 50.9% 50.2%

49.3%
50% 42.7% 41.5% 44.2% 44%
40%
40%
30%
20%
10%
0%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017*
*Pentru anul 2017 datele sunt operative
Exportul din Republica Moldova în Uniunea Europeană este reglementat de Acordul de
Asociere în baza căruia au fost stabilite cote pentru anumite produse care se permit a fi exportate
în țările UE. Astfel, producătorii locali, sunt așteptați să valorifice aceste cote la export, care au
rămas neschimbate din momentul semnării acordului, iar în cazul în care capacitatea de
producere locală excede volumele stabilite pentru export, autoritățile RM negociază cu UE
posibilitățile de mărire sau diminuare a acestor contingente.

Grâul și cerealele prelucrate sunt cele mai exportate produse în spațiul UE, volumul acestora,
depășind limita impusă de contingentele tarifare. Cele mai nevalorificate contingente tarifare
rămân a fi la zahărul prelucrat și porumbul zaharat, timp de trei ani volumul exportat al acestora
rămânând sub limita stabilită cu UE.

14
Figura 17. Valorificarea contingentelor tarifare ale produselor agro-alimentare care fac obiectul
unui mecanism împotriva eludării, la exportul în Uniunea Europeană. (%)
Sursa: date.gov.md și dcfta.md
800%
700%
600%
500%
400% 2015

300% 2016
200% 2017
100% Cota
0%
Grîu, făina și Orz, făina și Porumb, făina Zaharuri Cereale Zahăr Porumb
aglomerate aglomerate si aglomerate prelucrate prelucrat zaharat
sub forma de sub forma de sub forma de
pelete pelete pelete

Cele mai valorificate cote pentru produsele supuse scutirii anuale de taxe s-au adeverit a fi
strugurii de masă și prunele proaspete. Însă nici cotele la aceste produse nu au fost valorificate
în totalitate, cu excepția anului 2016 pentru strugurii de masă. Principalele cauze de
nevalorificare ale contingentelor tarifare pot fi considerate volumul producției locale mic și
calitatea produselor care nu corespunde în totalitate satandardelor europene.

Figura 18. Valorificarea contingentelor tarifare pentru produse supuse scutirii anuale de taxe, la
exportul în Uniunea Europeană (%)
Sursa: date.gov.md și dcfta.md
100%
90%
80%
70%
60%
50% 2015
40%
30% 2016
20% 2017
10%
Cota
0%
Tomate, în stare Usturoi în stare Struguri de Mere, proaspete Prune, Suc de struguri,
proaspătă sau proaspătă sau masă, proaspeți proaspete incl. must,
refrigerată refrigerată nefermentat, cu
o valoare brix
de maximum 30

Pentru a-și putea exporta produsele în spațiul UE antreprenorii locali trebuie să-și adapteze
produsele și procesele de producere la condițiile pieței europene, ceea ce implică surse
financiare considerabile și eforturi logistice suplimentare. Fapt ce îi determină pe antreprenori
să se orienteze spre alte piețe și să demonstreze un grad înalt de reticență de a exporta în UE.
Astfel, pentru ai putea convinge pe antreprenorii locali să-și exporte produsele în UE, este
necesar de a oferi suport informațional, financiar și de mentorat.

15
Pentru a spori gradul de valorificare a contingetelor tarifare la exportul în UE antreprenorii din
RM trebuie să țină cont de următoarele recomandări:

• Plantarea și cultivarea soiurilor de legume și pomi fructiferi care sunt solicitate pe piața
UE;
• Verificarea corespunderii produselor lor la standardele de calitate ale UE;
• Crearea de asociații, pentru a putea oferi volumul de producție solicitat;
• Alocarea resurselor financiare din bugetul întreprinderii pentru operațiunile de export;
• Dotarea liniilor de producere pentru export

În urma analizei datelor oferite de BNS6 privind exportul domestic pentru anul 2017 putem
concluziona că cele mai mari industrii orientate spre export sunt:
• Produse agricole – 27,3%
• Produsele alimentare şi băuturi – 15%
• Maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora; aparate de înregistrat sau
de reprodus sunetul şi imaginile – 16%
• Materiale textile şi articole din aceste materiale – 14,3%

În același timp principalele categorii de mărfuri care au fost importate în RM în anul 2017 sunt:
• Mașini și aparate – 16,6%
• Produse minerale – 16%
• Produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe – 11,9%
• Materiale textile şi articole din aceste materiale – 8,2%
• Produse alimentare; băuturi alcoolice, fără alcool; oţet;tutun – 7,3%

Exportul este considerat a fi etapa finală de dezvoltare a unei întreprinderi. Deseori, acesta
fiind asociat cu posibilitatea de creștere a veniturilor și cu o anumită maturitate a întreprinderii,
iar o bună parte dintre antreprenorii locali, în special cei din sectorul IMM, doresc să ajungă la o
astfel de etapă de dezvoltare. Pentru a atinge scopul dat, antreprenorii din RM au nevoie de
astfel de instrumente de suport ca: instruire continuă; consultații și mentorat; accesul la resurse
financiare ieftine, suport în identificarea potențialilor parteneri externi, dar și diverse înlesniri
și stimulente fiscale etc. Susținerea IMM-urilor și pregătirea acestora pentru export va contribui,
atât la dezvoltarea întreprinderilor în particular, cât și la creșterea economică a țării în general.
În așa mod putem ajunge la o balanță comercială pozitivă și la un mediu economic mult mai
prosper.

6 Exporturile pe secţiuni, conform Nomenclatorului Mărfurilor (1997-2017)

16
3 Politicile de suport
Pe lângă suportul informațional și financiar acordat prin intermediul programelor existente,
guvernul Republicii Moldova lucrează la îmbunătățirea cadrului legislativ cu privire la
activitatea de antreprenoriat pentru a crea condiții propice pentru antreprenorii locali, în mare
parte din sectorul IMM, de a-și iniția și dezvolta afacerea în țară.

Datorită modificărilor legislative din ultimii ani, Republica Moldova a reușit să urce în
clasamentul indicatorilor economici prezentați în raportul Doing Business7 realizat anual de
Banca Mondială. Potrivit acestui clasament RM se află printre țările, în care antreprenorului îi
este ușor să deschidă o afacere (locul 14), să-și înregistrezi proprietatea (locul 22), să obțină un
credit pentru afacere(locul 35), să achite taxele (locul 35), să-și exporte produsele/serviciile
(locul 35), iar investitorii minoritari sunt protejați (locul 33). Cu toate acestea, Republica
Moldova mai are de lucrat la capitolul de identificare a metodelor de soluționare a insolvenței
(locul 68), la executarea contractelor (locul 69), conectarea întreprinderilor la liniile de curent
electric (locul 81) și acordarea autorizațiilor de construcție (locul 172).

Economia Republicii Moldova este în continuă dezvoltare, fapt ce provoacă permanent

autoritățile publice să adopte și să implementeze noi prevederi care să contribuie la o creștere
economică mai rapidă dar și la crearea unui mediu economic avantajos pentru antreprenorii
locali.

7http://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/media/Annual-Reports/English/DB2019-
report_web-version.pdf

17
 Unele dintre ultimele modificări legislative și normative cu privire la antreprenoriat în
Republica Moldova:

LEGE Nr. 845 din 03.01.1992

Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

•Prin [LP223 din 02.11.17, MO411-420/24.11.17 art.689; în vigoare 24.06.18] a fost

introdus „Capitolul VI1 Antreprenoriatul social şi întreprinderea socială”.
•În baza HG Nr. 314 din 22.05.2017 a fost constituită Instituția Publică „Agenția
de Servicii Publice”, care întrunește în sine ÎS “Centrul Resurselor Informaţionale
de Stat “Registru”, ÎS “Camera Înregistrării de Stat”, ÎS “Cadastru”, “Serviciul Stare
Civilă” şi „Camera de Licenţiere”.

LEGE Nr. 160 din 22.07.2011

Privind reglementarea prin autorizare a
activităţii de întreprinzător

•În „Capitolul II Principiile şi procedura de reglementare prin autorizare a

activităţii de întreprinzător” au fost introduse articole noi cu privire la actele
permisive. Numărul acestora a fost redus până la 149. Nomenclatorul actelor
permisive poate fi găsit în Anexa nr. 4.
•Prin [LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17] au fost
introduse Anexa nr. 2 „Taxa pentru eliberarea licenţei pentru anumite genuri de
activitate” și Anexa nr.3 Modelul de „CERTIFICAT CONSTATATOR” care urmează
a fi eliberat antreprenorilor de către Agenția de Servicii Publice.
•Prin [LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17] a fost
introdus „CAPITOLUL II1 Licențierea activității de întreprinzător”.

HG Nr. 550 din 13.06.2018

Cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al
Sistemului informational automatizat de
gestionare și eliberare a actelor permisive

• A fost aprobat sistemul electronic automatizat SIA GEAP de gestionare și

eliberare a actelor permisive care lucrează după principiul ghișeului unic.
Deținătorul acestui sistem este Agenția de Servicii Publice. Serviciul este
disponibil pe portalul servicii.gov.md

18
 LEGE Nr. 113
din 27.04.2007
Contabilității

• De la data intrării în vigoare la 01.01.2019, a Legii Nr.287 din 15.12.2017

contabilităţii și raportării financiare prevederile Legii contabilităţii nr.
113/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.
27–34, art. 61) se aplică doar față de autoritățile/instituțiile bugetare.

LEGE Nr. 220 din 19.10.2007

privind înregistrarea de stat a persoanelor
juridice şi a întreprinzătorilor individuali

• Introdus prin [LP288 din 15.12.17, MO464-470/29.12.17 art.808]

Articolul 261. Radierea din Registrul de stat a persoanei juridice și a
întreprinzătorului individual a căror activitate a fost suspendată

COD Nr. 154

din 28.03.2003
CODUL MUNCII
AL REPUBLICII MOLDOVA

• Prin [LP155 din 20.07.17, MO316-321/25.08.17 art.548] a fost introduse

Articolul 421. Informarea și consultarea salariaților și Articolul
1971. Garanții în caz de reorganizare a unității, schimbare a tipului de
proprietate sau a proprietarului acesteia.
• Prin [LP52 din 01.04.16, MO106-113/22.04.16 art.209] a fost introdus
Articolul 551. Garanţii pentru salariaţii angajaţi pe o durată determinată.
• Prin [LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291] a fost introdus
Articolul 1241. Concediul paternal.
• Prin [LP85 din 24.05.18, MO210-223/22.06.18 art.350] a fost introdus
Articolul 1851. Garanții în caz de concedieri colective.

HOTĂRÎRE Nr. 426 din 15.05.2018

Cu privire la unele aspecte ce țin de evidența
stagiului de muncă şi la abrogarea
Hotărîrii Guvernului nr.1449 din 24 decembrie 2007

• La data de 1 ianuarie 2019 se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.1449 din 24

decembrie 2007 ,,Privind carnetul de muncă” (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2008, nr.5-7, art.23), cu modificările și completările
ulterioare.

19
4 Instrumente de suport
Economia Republicii Moldova este relativ tânără, astfel pentru ai asigura o creștere și
dezvoltare continuă atât instituțiile de stat cât și partenerii externi lucrează permanent la
elaborarea și implementarea de noi instrumente de suport pentru mediul de afaceri. În acest
mod la etapa actuală antreprenorii din Republica Moldova pot să beneficieze atât de
infrastructura de suport creată dar și de programele de suport implementate.

Infrastructura de Suport

Infrastructura de suport pentru IMM este reprezentată de toate instituțiile, asociațiile și

organizațiile care au ca scop oferirea unui suport și asistență pentru dezvoltarea sectorului IMM.
Principalele elemente care formează Infrastructura de suport pentru IMM în Republica Moldova:

Incubatoare
de afaceri Parcuri
Incubatoare Industriale
de inovare

INFRASTRUCTURA
DE SUPORT

Zone Economice Clustere

Libere (ZEL)

20
Rețeaua Incubatoarelor de Afaceri (RIAM)- ODIMM
Rețeaua Incubatoarelor de Afaceri din Moldova (RIAM) este o
platformă de cooperare creată printr-o înțelegere benevolă a
membrilor săi, cu scopul de a promova rolul Incubatoarelor de
Afaceri în dezvoltarea economică şi recunoașterea acestora la nivel național şi internațional.

La moment sunt 11 incubatoare de afaceri active: IA Ceadîr-Lunga, IA Cimișlia, IA Dubăsari, IA

Leova, IA Nisporeni, IA Rezina, IA Sîngerei, IA Soroca, IA Ștefan Vodă, IA Călărași, IA Cahul.
Ultimele fiind deschise în anul 2017, acestea fiind lansate la 19 iulie respectiv la 17 august.

RIAM oferă membrilor săi:

• Posibilitatea de a implementa în comun și cu eficiență sporită proiecte și programe

de dezvoltare;
• Facilitarea schimbului de experiență și bunelor practici;
• Putere reprezentativă în negocierile cu statul și alți actori relevanți de dezvoltare;
• Suport şi consultanță privind soluționarea problemelor confruntate.

RIAM contribuie la:

• Promovarea principiilor de incubare a afacerilor în rândul populației și în special al
antreprenorilor începători;
• Extinderea capacităților de dezvoltare ale Incubatoarelor de Afaceri și ale
rezidenților lor;
• Consolidarea capacității de absorbție și utilizare eficientă a fondurilor publice/
donatoare.

21
Incubatoare de Inovare
La moment în Republica Moldova activează un parc ştiinţifico-tehnologic şi 8 incubatoare
de inovare, create la propunerile clusterelor ştiinţifico-tehnologice şi ştiinţifico-educaţionale.8

Tabel 1. Incubatoarele de inovare din Republica Moldova

Anul
Nr. Inițiat de: Denumire Amplasare Site
înființării
Creat în baza Acordului de
parteneriat între Guvern şi
Academia de Ştiinţe a
Moldovei (AŞM), fiind mun.
1 ”Politehnica” 2011 www.incubator.utm.md
gestionat de către Chișinău
Administrator -
Universitatea Tehnică a
Moldovei (UTM).
Creat În cadrul
Universitatii de Stat din
Comrat la propunerea mun. www.inno-center.md
2 ”Innocenter” 2012
clusterului educaţional- Comrat
inovaţional “InnOCluster”
din regiunea de sud a ţării.
În cadrul Universității de „Inventica- mun.
3 2012 www.inventica.usm.md
Stat a Moldovei. USM” Chișinău

În cadrul Institutului de
Cercetări pentru Culturile
de Câmp "Selecţia" la
Antreprenorul
4 propunerea Clusterul de 2013
Inovativ
incubatoare de
antreprenoriat inovaţional
“Antreprenorul Inovativ”.

Incubatorul
de Inovare
La propunerea Clusterului
5 Moldo- 2014
Moldo-Lituanian.
Lituanian
”Media Garaj”

În cadrul Academiei de
Studii Economice a
Incubatorul
Moldovei la propunerea mun.
6 de Inovare 2015 www.it4ba.ase.md
Clusterului ”Informational Chișinău
”IT4BA”,
Technologies for Business
Applications (IT4BA)”.

8
http://ancd.gov.md/ro/content/infrastructura-cercetare-inovare

22
Zonele Economice Libere (ZEL)
Conform Legii Nr. 440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere9, ZEL sunt părţi
ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict
delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sunt permise, în
regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii.

Zonele economice libere sunt create în scopul accelerării dezvoltării social-economice a

anumitor teritorii şi a ţării în ansamblu prin:

• atragerea investiţiilor autohtone şi străine;

• implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne;
• dezvoltarea producţiei orientate spre export;
• aplicarea experienţei avansate din domeniul producţiei şi a managementului;
• crearea locurilor de muncă.

Zonelor libere, în scopul realizării obiectivelor asumate, li se acordă regimuri preferenţiale de

stimulare a activităţii de întreprinzător. De asemenea, zona liberă poate fi alcătuită din câteva
subzone.

Tabel 2. Zonele Economice Libere din Republica Moldova

Denumirea Amplasare Nr. Rezidenți

ZEL "Ungheni-Business" or. Ungheni 36
ZEL "Bălţi" Mun. Bălți 57
ZAL "Tvardiţa" r-l Taraclia, s. Tvardiţa 140
ZAL PP "Valkaneş" Gagauz-Eri, or. Vulcăneşti 24
ZAL "Expo-Business-Chişinău" mun. Chişinău 3
ZAL PP "Otaci-Business" r-l Edineţ, or. Otaci, -
ZAL PP "Taraclia" r-l Taraclia, or. Taraclia, 1

9 https://mei.gov.md/ro/content/zonele-economice-libere

23
Parcuri industriale
Parcul industrial este un teritoriu delimitat ce dispune de infrastructură tehnică şi de
producţie, în care se desfăşoară activităţi economice, preponderent producţie industrială,
prestare de servicii, valorificare a cercetărilor ştiinţifice şi/sau dezvoltare tehnologică într-un
regim de facilităţi specifice în vederea valorificării potenţialului uman şi material al unei regiuni.

Printre oportunităţile pe care le oferă Parcurile Industriale pentru investitori se notează:

• reducerea cheltuielilor şi perioadei de timp necesare pentru lansarea activităţii de

producţie;
• procurarea terenurile aferente construcţiilor la preţ normativ;
• suport tehnic, juridic şi consultativ în procesul de obţinere a autorizaţiilor, avizelor,
coordonărilor şi a altor acte permisive;
• suport financiar pentru crearea infrastructurii tehnice şi de producţie;
• reducerea riscurilor legate de activitatea economică.

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 10 Parcuri Industriale:

Tabel 3. Parcurile Industriale din Republica Moldova

Genul de Denumirea
Hotărîrea
Nr. Denumirea activitate întreprinderii Amplasare
Guvernului
administratoare

nr. 1172 din Producerea SRL „Bioenergagro” -

1 PI "Bioenergagro" or. Drochia
21.12.2010 biogazului proprietate privată
Fabricarea
mobiliei,
nr. 440 din utilajlui, IT, SA „Tracom” - cu cota
2 PI "TRACOM" mun. Chișinău
16.06.2011 producerea majoritară a statului
sacilor din
hîrtie etc.
ÎM „Servicii Publice
nr. 797 din
3 PI "Cimişlia" Agroindustrial Cimișlia” - proprietate or. Cimișlia
28.10.2011
a or. Cimișlia
Agroindustrial
(prelucrarea,
nr. 451 din SA „CAAN” -
4 PI "CAAN" ambalarea or. Strășeni
28.06.2013 proprietate privată
produselor
agricole)
Producerea
aparatelor,
nr. 526 din SA „Răut” - cu cota
5 PI "Răut" pieselor din mun. Bălți
11.07.2013 majoritară a statului
metal și alte
materiale etc.

24
 Agroindustrial
(producerea
nr. 666 din SRL „Eco-Garant” -
6 PI "Edineţ" sucului, or. Edineț
02.09.2013 propretate privată
uscarea
fructelor etc.)
Producera
cablurilor SRL „La Triveneta Cavi
PI "Triveneta Cavi nr. 909 din
7 pentru Development” - or. Strășeni
Development" 15.11.2013
sectorul proprietate privată
energetic
ÎM „Gospodăria
nr. 742 din Locativ Comunală” -
8 PI "Comrat" Agroindustrial or. Comrat
10.09.2014 proprietate a or.
Comrat
Producerea
nr. 918 din SRL „Venador - Prim” -
9 PI "FAIP" materialeleor or. Durlești
07.11.2014 proprietate privată
de construcție

nr. SRL „SUD-INVEST

10 PI "CAHUL" 186 din 26.0 Agroindustrial COMPANY” - or. Cahul
2.2016 proprietate privată

În anul 2018 a fost lansat primul parc din domeniul Tehnologiei Informației din Republica
Moldova – ”Moldova IT Park”. Scopul principal10 al acestuia este de a crea o platformă
organizațională cu un set de mecanisme şi facilități inovative necesare pentru impulsionarea
creșterii industriei tehnologiei informației, crearea de noi locuri de muncă şi atragerea
investițiilor locale şi străine.

Temeiul înființării:
Legea nr.77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia
informaţiei
HOTĂRÎREA Nr. 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului
pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”
Amplasare: mun. Chișinău
Nr rezidenți: 299
Genul de activitate: Tehnologie Informațională
Adresă: Sediul juridic al Administrației “Moldova IT Park ” este M.Cebotari,28
Sediul fizic al Administrației “Moldova IT Park ” este str. STUDENȚILOR 9/1
Pagină web: moldovaitpark.md

10 https://moldovaitpark.md/

25
Clustere
În cadrul studiului „Politici pentru dezvoltarea clusterelor în Republica Moldova”11 realizat
în anul 2016 de IDIS Viitorul este pe larg explicată noțiunea de Cluster. Astfel Clusterul
reprezintă „o formă liberă de asociere şi reprezintă un cadru propice de dezvoltare a afacerilor,
de colaborare între companii, universităţi, instituţii de cercetare, furnizori, clienţi şi competitori
situaţi în aceeaşi arie geografică (locală, naţională, transnaţională). Scopul formării unui cluster
este de a contribui la dezvoltarea atât a domenului vizat, cât și a regiunii unde acesta își
desfășoară activitatea.”

În același studiu au fost evidențiați principalii actori ai unui cluster:

• Întreprinderi producătoare sau prestatoare de servicii;

• Universităţile şi centrele de cercetare, care desfăşoară activităţi de cercetare în domeniul
respectiv, care pot adapta şi dezvolta aplicaţii şi inovaţii cu cerere pe piaţă şi de care pot
beneficia firmele din sector;
• Autorităţile publice care susţin şi reprezintă activităţile şi proiectele, conferă forţă atât
financiară, dar mai ales instituţională, contribuie la formularea de politici în acord cu ceea
ce doreşte clusterul să dezvolte şi canalizează/alocă ulterioar fonduri publice spre astfel
de structuri;
• Instituţiile catalizator, intermediari precum camere de comerţ, agenţii de dezvoltare
regională, centre de transfer tehnologic, instituţii financiare, firme de consultanţă etc.

11 http://www.viitorul.org/files/library/5201294_md_economic_repor.pdf

26
În ultimii ani în Republica Moldova s-au format mai multe clustere, cele mai recente fiind:

Tabel 4. Clusterele din Republica Moldova

Data
Domeniu Inițiat de: Denumire Amplasare
creării
Prin asocierea Universităţii
Academiei de Ştiinţe a
Moldovei cu Liceul
Academiei de Ştiinţe a
Moldovei, Institutele de
cercetare ale AŞM, Biblioteca
Ştiinţifică Centrală „A. UnivER SCIENCE
Educațional Lupan”, Agenţia pentru 21 august (University of mun.
- Științific Inovare şi Transfer 2008 Education and Chișinău
Tehnologic, Întreprinderea Research SCIENCE)
de Stat de Alimentaţie
Publică „Crizantema”,
Întreprinderea de Stat
„Preventoriul”,
Întreprinderea Mixtă Uzina
„Topaz”
Agricultură Clusterul transfrontalier din
- BIO DANUBIUS -
organică România, Moldova, Ucraina
Armonia Nordului or. Soroca
Asociația de Dezvoltare a
Turismului cu suportul Drumul Recifelor or. Edineț
Poloniei Centrul de aprilie –
s. Slobozia
Agroturism Cooperare Europeană, în noiembrie
Vilador Măgură, r.
cadrul proiectului 2016
Sîngerei
„Dezvoltarea clusterelor
agroturistice în Moldova” s. Văleni, r.
Lunca Prutului de Jos
Cahul
Energie din Lansat în cadrul programului mun.
20.09.2017 Energie și Biomasă
Biomasă EaP Plus Chișinău
ODIMM prin intermediul
Industria Clusterul Textil
Instrumentului de Asistență 11.09.2018 or. Soroca
Ușoară SORINTEX
Tehnică și Schimb de
Informații al Uniunii
Industria Clusterului Regional
Europene (TAIEX) 10.09.2018 or. Cahul
Creativă CREATIV

27
 Programe de Suport
Pentru a afla mai multe detalii despre specificul fiecărui program, antreprenorii pot să
acceseze pagina: finantare.gov.md sau dacă activează în domeniul agrar să acceseze pagina
Ministerului Agriculturii și Industrirei Alimentare a Republicii Moldova: maia.gov.md. Alte
programe de suport pentru sectorul IMM pot fi găsite pe site-urile organizațiilor: ODIMM, AIPA,
UNDP, BERD, USAID.
În dependență de tipul de suport oferit, pot fi delimitate următoarele tipuri de programe
destinate susținerii sectoului IMM:

Granturi/Subvenții
Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural

Implementator: Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA)

Finanțator: Bugetul de stat
Grupul țintă: Producători agricoli
Detalii: finantare.gov.md

Programul de stat de stimulare a participării la târguri și expoziții

Implementator: Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM)

Durata: continuu
Finanțator: Bugetul Public Național
Grupul țintă: IMM care doresc să participe la expoziții naționale, meșterii populari,
deținătorii de brevete și invenții.
Detalii: finantare.gov.md/ odimm.md

Programul rural de reziliență economico-climatică incluzivă (IFAD VI) -

Infrastructură
Implementator: UCIP-IFAD
Durata: până la 30.10.2020
Finanțator: Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD)
Grupul țintă: Grupuri de ÎMM rurale care practică activităţi agricole, asociații, cooperative
și alte organizaţii de producători agricoli
Detalii: finantare.gov.md/maia.gov.md

28
Proiectul ameliorarea competitivităţii: PAC-2 (componenta de granturi de
cofinantare)

Implementator: Unitatea de Implementare a proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a

Competitivității (UIPAC)
Durata: până la 31.12.2019
Finanțator: Asociația Internațională de Dezvoltare (AID)
Grupul țintă: IMM-urile din Republica Moldova
Detalii: finantare.gov.md

Programul rural de reziliență economico-climatică incluzivă (IFAD VI) – Agricultură

conservativă și Lanțuri valorice
Implementator: UCIP-IFAD
Durata: până la 30.10.2020
Finanțator: Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) Fondul Global de
Mediu (GEF)
Grupul țintă: Tineri antreprenori; grupuri de producători.
Detalii: finantare.gov.md

Programul HORIZON-2020 al Uniunii Europene

Implementator: Centrul Proiecte Internaţionale al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Durata: până la 31.12.2020
Finanțator: Uniunea Europeană
Grupul țintă: Întreprinderi mici și mijlocii din UE și Republica Moldova
Detalii: finantare.gov.md

Concursul proiectelor de transfer tehnologic

Implementator: Agenția pentru Inovații și Transfer Tehnologic

Durata: anual
Finanțator: Academia de Științe a Moldovei (din Bugetul Public Național)
Grupul țintă: Intreprinderi Micro, Mici și Mijlocii
Detalii: finantare.gov.md

29
Proiectul agricultura competitivă în Moldova (MAC-P)

Implementator: Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA)

Durata: până la 30.06.2019
Finanțator: Banca Mondială
Grupul țintă: Grupurile de producători
Detalii: finantare.gov.md/ capmu.md

Programul de atragere a remitențelor în economie - PARE 1+1

Implementator: Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM)

Durata: până la 31.12.2018
Finanțator: Bugetul Public Național, Uniunea Europeană
Grupul țintă: Cetățeni RM – lucrători migranți din Republica Moldova sau rudele de gradul I
ale acestora care lansează sau dezvoltă afaceri pe teritoriul Republicii Moldova din
remitențele provenite de peste hotare
Detalii: finantare.gov.md

Programul pilot Femei în Afaceri

Implementator: Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM)
Durata: până la 16.09.2019
Finanțator: susţinut financiar de proiectul de asistenţă tehnică pentru implementarea Zonei
de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător
Grup țintă: femei antreprenoare din RM
Detalii: finantare.gov.md

Agricultură Performantă în Moldova (APM)

Implementator: Chemonics International în parteneriat cu mai multe organizații locale și
cele internaționale
Durata: 2017-2021
Finanțator: USAID(Chemonics International)
Grup țintă: Întreprinderi agricole. Femei și tineri fermieri.
Detalii: maia.gov.md (Oportunități de finanțare)

30
 Leasing preferențial
Livada Moldovei

Implementator: Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programului de Restructurare

a Sectorului Vitivinicol și horticol (UCIMPRSVV)
Durata: până la 31.07.2024
Finanțator: Banca Europeană de Investiții
Grupul țintă: Întreprinderi din sectorul horticol
Detalii: finantare.gov.md

Programul dezvoltării sistemelor de irigare la scară mică (2KR)

Implementator: Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii
Producţiei Alimentare (UIAPCPA)
Finanțator: Uniunea Europeană
Grupul țintă: Întreprinderile agricole
Detalii: finantare.gov.md

Programul de vânzări în rate în agricultura performantă irigată (2KR)

Implementator: Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii
Producţiei Alimentare (UIAPCPA)
Durata: până la 31.08.2025
Finanțator: Guvernul SUA
Grupul țintă: Întreprinderile agricole mici şi mijlocii
Detalii: finantare.gov.md

Proiectul Energie și Biomasă în Moldova (PCCF/PEBM-PNUD)

Implementator: Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii
Producţiei Alimentare (UIAPCPA)
Finanțator: UNDP Moldova Uniunea Europeană
Grupul țintă: Întreprinderile agricole
Detalii: finantare.gov.md

31
Proiectul securităţii alimentare pentru fermierii neprivilegiaţi (2KR)

Implementator: Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii

Producţiei Alimentare (UIAPCPA)
Finanțator: Guvernul Japoniei
Grupul țintă: Întreprinderile agricole
Detalii: finantare.gov.md

Credite preferențiale
Livada Moldovei

Implementator: Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programului de Restructurare

a Sectorului Vitivinicol și horticol (UCIMPRSVV)
Durata: până la 31.07.2024
Finanțator: Banca Europeană de Investiții
Grupul țintă: Întreprinderi din sectorul horticol
Detalii: finantare.gov.md

Proiectul de ameliorare a competitivității, faza II (PAC 2), Linia de Credit

Implementator: Directoratul Liniei de Credit (DLC)
Durata: până la 31.12.2019
Finanțator: Banca Mondială
Grupul țintă: Întreprinderi private, care operează pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin
2 ani, cu capital privat de min. 75%.
Detalii: finantare.gov.md

Credite pentru scopuri investiționale (DLC - REFLOW)

Implementator: Directoratul Liniei de Credit
Durata: până la 30.06.2024
Finanțator: Ministerul Finanțelor al R.M.; Banca Mondială; Fondul Internațional pentru
Dezvoltare Agricolă; Banca Europeana de Investiții.
Grupul țintă: Întreprinderi înregistrate care doresc să efectueze investiții în diverse
sectoare (conform cerințelor proiectelor)
Detalii: finantare.gov.md

32
Linia de creditare EU4Business-BERD
Implementator: Băncile partenere (Mobiasbanca – Groupe Société Générale )
Finanțator: Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare
Grup țintă: IMM-uri
Detalii: mobiasbanca.md

Garanții financiare
Fondul de Stat de Garantare a Creditelor

Implementator: Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM)

Durata: până la 30.06.2024
Finanțator: Bugetul Public Național, Uniunea Europeană
Grupul țintă: Întreprinderile mici și mijlocii solicitante de credite de la bănci
Detalii: odimm.md

Instruiri și consultanță
Programul de instruire continuă (GEA)
Implementator: Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM)
Durata: continuu
Oferă: Instruire
Grupul țintă: Viitori antreprenori şi antreprenori activi care practică activităţi economice
sub orice formă de organizare juridică
Detalii: odimm.md

Enterprise Europe Network

Implementator: Camera de Comerț și Industrie a RM
Durata: continuu
Oferă: Informare și Consultanță
Grupul țintă: Antreprenori care caută parteneri străini
Detalii: odimm.md

33
Programul Senior Experten Service (SES)
Implementator: Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM)
Durata: continuu
Oferă: Informare și Consultanță
Grupul țintă: Antreprenori
Detalii: odimm.md

Programul COSME al Uniunii Europene

Punctul de contact: : Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii

(ODIMM)
Durata: până la 31.12.2020
Oferă: Informare și Consultanță
Finanțator: Uniunea Europeană
Grupul țintă: Întreprinderi mici și mijlocii din UE și Republica Moldova
Detalii: finantare.gov.md/ odimm.md

34
5 Necesitățile antreprenorilor
O analiză periodică a necesităților antreprenorilor din Republica Moldova contribuie major
la îmbunătățirea programelor de suport existente dar și la elaborarea unor programe noi. Astfel,
în urma analizei cercetărilor cantitative realizate de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, dar și a chestionarelor de evaluare a cursurilor de instruire ale
programelor ODIMM au fost identificate și delimitate principalele patru categorii de necesități
ale antreprenorilor din sectorul IMM: Suport informațional, Suport financiar, Instruire și
consultanță și Suport din partea statului.

- Activități de informare continuă despre

posibilitățile de dezvoltare ale afacerii.
- Suport în dezvoltarea continuă a competențelor
antreprenoriale.
- Informații ce țin de potențialul risc atât pe piața
internă cât și pe cea externă.
- Crearea unui Centru informațional pentru
exportatori, la nivel de stat, unde în acces liber s-ar
regăsi informații relevante pentru exportatori –
brokeraj, cerințele de export din anumite țări,
cerințele specifice fiecărui produs ș.a.

- Acces la resurse financiare ieftine.

- Acces la produse creditare avantajoase.
- Oferirea de facilități (inclusiv fiscale) pentru
perioada de inițiere a afacerii.
- Dezvoltarea instrumentelor alternative de
finanțare ale afacerilor.

35
- Oferirea suportului consultativ și de mentorat.
- Suport în dezvoltarea continuă a competențelor.
- Atragerea de investiții și mediatizarea informațiilor cu
privire la acordarea subsidiilor.
- Instruirea privind procedurile de export.
- Instruirea privind gestiunea eficientă a afacerii.
- Facilitarea schimbului de experiență cu antreprenorii
autohtoni și străini.

- Suport în crearea de asociații pe domeniile de

activitate ale antreprenorilor.
- Programe de suport specializate pe domeniul de
activitate al antreprenorului.
- Programe de suport din partea statului pentru
diferite categorii de antreprenori(tineri, femei,
exportatori, start-upuri etc.).

36
 Concluzii
Întreprinderile mici și mijlocii au fost mereu considerate motorul economiei unei țări,
acestea contribuind la crearea locurilor de muncă, dezvoltarea economiei regionale și
menținerea unei concurențe sănătoase pe piață. La etapa actuală de evoluție a economiei
Republicii Moldova se resimte tot mai stringent necesitatea dezvoltării sectorului IMM, care
contribuie anual cu circa 30% la formarea PIB total pe economie și susținerea acestuia în
vederea asigurării unei economii durabile.

Evoluția sectorului IMM din ultimii trei ani prezintă o situație ambivalentă, indicând o
creștere a numărului de IMM-uri și în același timp o stagnare în ultimii doi ani a ponderii
indicatorilor veniturilor din vânzări și a numărului de salariați din total întreprinderi. Creșterea
numărului de IMM-uri se datorează în special majorării numărului de întreprinderi micro.
Totodată analiza distribuției IMM-urilor pe genuri de activitate a demonstrat că marea
majoritate a acestora sunt antrenate în comerț.

Distribuția geografică a IMM-urilor este neuniformă, densitatea IMM-urilor la 1000 de

locuitori din mun. Chișinău fiind de 4-5 ori mai mare decât în celelalte zone geografice ale țării.
Ca rezultat, se observă necesitatea dezvoltării IMM-urilor din mediul rural și din celelalte
domenii de activitate prin oferirea unor cursuri de instruire continuă, acordarea de facilități și
asigurarea accesului la resurse financiare ieftine.

În anul 2017 Republica Moldova s-a manifestat mai activ pe piața externă, înregistrând o
creștere a exporturilor cu 18,6%, dar și a importurilor cu 20% față de anul 2016. Balanța
comercială rămâne a fi una negativă, exportul acoperind anual doar circa 50% din import. Se
exportă în special produse agroalimentare și textile, se importă în special mașini și aparate și
produse minerale. În ultima perioadă se observă o creștere a exporturilor în spațiul UE, piața
spre care s-au reorientat majoritatea antreprenorilor din Republica Moldova ca urmare a
restricțiilor comerciale instituite de către Federația Rusă. Exportul produselor agroalimentare
în UE se realizează în limita contingentelor tarifare stabilite în Acordul de Asociere, care au
rămas neschimbate pe toată perioada de implementare a acestuia. Respectiv, este important ca
contingentele tarifare să fie revizuite și stabilite cote mai înalte pentru produsele care pot fi
exportate într-un volum mult mai mare decât cel stabilit.

37
 În ultima perioadă de timp, în legislația cu privire la activitatea de antreprenoriat a Republicii
Moldova, au fost introduse modificări, menite să optimizeze procesele de înregistrare ale
afacerii, de evidență ale salariaților, dar și de diminuare a numărului de acte necesare atât pentru
înregistrarea afacerii, cât și pentru gestiunea acesteia.

Antreprenorii din Republica Moldova pot beneficia de programe de suport, de infrastructura

de suport, care continuă să se extindă și să ofere noi platforme de dezvoltare ale afacerilor,
precum și de un cadru instituțional și legislativ dezvoltat. Sectorul IMM din Republica Moldova
continuă să se extindă, iar pentru ai asigura o dezvoltare durabilă trebuie menținută colaborarea
dintre organele de stat și mediul de afaceri.

Mediul de afaceri este unul dinamic și foarte divers, fapt ce constituie o provocare
permanentă pentru organele naționale de statistică identificarea și măsurarea indicatorilor de
activitate ai acestuia. Tot mai multe programe internaționale de suport în afaceri, dar și naționale
pun accentul pe dezvoltarea competențelor antreprenoriale în rândul unor categorii specifice
ale populației cum ar fi tineri și femei. Respectiv, este necesar de a introduce în evidența
statistică a activității sectorului IMM așa indicatori ca: numărul de tineri antreprenori, numărul
de femei antreprenoare, numărul de tineri angajați etc. Fapt ce va permite evaluarea impactului
programelor de suport la scară națională asupra economiei și totodată pe viitor va servi drept
instrument de suport pentru realizarea cercetărilor în domeniul antreprenoriatului.

Necesitățile antreprenorilor din sectorul IMM, au rămas neschimbate de-a lungul anilor, de
fiecare dată aceștia solicitând în primul rând suport financiar, după care suport informațional,
instruire și consultanță și nu în ultimul rând susținere din partea statului. Necesitățile
antreprenorilor rămân a fi aceleași, din moment ce circa 86% din sectorul IMM este format din
întreprinderi micro, care au un număr mediu de 2 angajați, iar veniturile din vânzări nu depășesc
9 mil. de lei. În aceieași ordine de idei, pentru a putea satisface necesitățile antreprenorilor din
sectorul IMM, dar și de a mări contribuția sectorului la economia națională, primordial ar trebui
de susținut procesul de dezvoltare al întreprinderilor de la micro la mici și după care la mijlocii.
Oferirea unei asistențe pe tot parcursul de dezvoltare al unei afaceri va avea un impact
considerabil atât asupra întreprinderii în particular, cât și asupra economiei naționale în general.

Dezvoltarea unui mediu antreprenorial prosper, are loc doar odată cu crearea și promovarea
unei culturi antreprenoriale, menite să ofere populației cunoștințele și abilitățile necesare
pentru a deveni un antreprenor de succes.

38
BIBLIOGRAFIE
1. INCE „Tendințe în economia Moldovei”, 2018
2. IDIS „Viitorul”, Tornea I. „Politici pentru dezvoltarea clusterelor în Moldova”, 2016
3. World Bank Group „Doing Business 2019: Training for Reform”
4. European Commission „Annual Report on European SMEs 2016/2017”
5. Expert-grup „Raport de stare a țării: Republica Moldova”, 2017
6. Expert-grup „Raport de stare a țării: Republica Moldova”, 2018

Resurse electronice:
1. Indicatorii vizând activitatea întreprinderilor mici și mijlocii anii 2015-2017
(statistica.md)
2. Exporturile pe secţiuni, conform Nomenclatorului Mărfurilor (1997-2017)
(statistica.md)
3. Activitatea Agricolă a Micilor Producători Agricoli în Republica Moldova (statistica.md)
4. Valorificarea contingentelor tarifare (date.gov.md)
5. Indicatorii statistici privind sectorul IMM în UE (ec.europa.eu)
6. Programe de suport pentru antreprenori (odimm.md)
7. Lista zonelor economice libere (mei.gov.md)
8. Descrierea primului parc IT din țară (moldovaitpark.md)
9. Legile Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat (lex.justice.md)
10. Oportunităţi de finanţare a afacerilor în Republica Moldova. (finantare.gov.md)
11. Informații despre Rețeaua incubatoarelor de afaceri din Republica Moldova (riam.md)
12. Lista incubatoarelor de inovare, parcuri științifico-tehnologice și clustere (ancd.gov.md)
13. Descreirea Agenției de servicii publice (asp.gov.md)
14. Structura numărului de întreprinderi care sunt înregistrate pe teritoriul Republicii
Moldova, conform formelor juridice de organizare (cis.gov.md)
15. Valorificarea contingentelor tarifare, anul 2017 (dcfta.md)

39
 Oportunitate

Dezvoltare

Inovare

Mentorat

Motivare

Elaborat de:
Finodora Marcu
Coordonator în analiză și cercetare
Direcția Analiză, Inovare și Instruire

40