UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOLOGIE
Master Turism si Dezvoltare Regionalǎ

PROIECT DE CERCETARE PRIVIND

ECOTURISMUL

TEHNICI DE ANCHETĂ
 Cuprins

1. Cercetare ştiinţificǎ privind ecoturismul....................................................3

2. Metodologia cercetǎrii..............................................................................12
3. Ipotezele cercetǎrii...................................................................................13
4. Chestionar.................................................................................................14
5. Interpretarea rezultatelor..........................................................................18
6. Bibliografia............................................................................................. 40

2
1. Cercetare ştiinţificǎ privind ecoturismul

1.1 Consideraţii teoretice asupra ecoturismului

Ecoturismul s-a dezvoltat în ultimele decenii ale secolului al xx-lea ca urmare a
pericolului creat de supradezvoltarea turismului. Noţiunea de ecoturism are înţelesuri
diferite (turism în natură, turism verde, turism ecologic în funcţie de strategiile urmărite
de ţări, de scopul acestora, de priorităţile de mediu sau economice, de educaţia şi de
pregătirea turistului).
Una din primele definiţii ale ecoturismului întâlnite în literatura de specialitate
este cea dată în anul 1988, în cadrul programului din Belize iniţiat de Rio Bravo
Conservation & Management Area: „ecoturismul este forma de turism cu impact scăzut
asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia şi unde se depune un efort conştient în
vederea reinvestirii unei părţi adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care
se bazează. Este o formă de turism durabil şi care asigură beneficii populaţiei locale.”
Societatea Internaţională de Ecoturism (TIES) a elaborat în 1991 o definiţie mai
succintă: „călătoria responsabilă în arii naturale, care conservă mediul şi susţine
bunăstarea populaţiei locale.” Definirea ecoturismului s-a dovedit a fi o sarcină destul de
dificilă, deoarece în prezent nu există o definiţie unanim abordată, dar există definiţii
agreate şi predominant acceptate şi utilizate. În definirea ecoturismului s-au implicat un
număr mare şi variat de specialişti precum şi o mare varietate de organisme profesionale,
economice, atât la nivel naţional cât şi internaţional. Astfel ecoturismul este văzut ca o
formă de turism alternativ care trebuie să includă spre definire următoarele elemente:
a. produsul are la bază natura şi elementele sale
b. managementul ecologic urmărind un impact minim
c. contribuţie la conservare
d. contribuţie la bunăstarea comunităţilor locale
e. educaţie ecologică
Astfel ecoturismul poate fi definit „forma de turism cu cel mai scăzut impact
asupra naturii, ce contribuie la protejarea speciilor şi habitatelor lor fie direct prin

3
conservare fie indirect prin generarea de resurse financiare pentru comunităţile
locale(Goodwin 1996).
Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) defineşte ecoturismul ca fiind „forma de
turism în care principala motivaţie este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor
locale”. Indiferent ce definiţie se adoptă putem concluziona că ecoturismul este o variantă
a unei alternative turistice, care are la bază promovarea turismului durabil, ce constă în
deplasarea omului în areale naturale atractive pentru a se relaxa, fără a produce pierderi
sau distrugeri ale calităţii mediului. Ecoturismul reprezintă una din formele turistice cu
cea mai mare tendinţă de creştere în ultimii ani, întrucât omul simte tot mai mult nevoia
de a se rupe de cotidian şi de a evada în natură. Totodată ecoturismul este forma de
turism care poate aduce venituri semnificative industriei turistice, fiind considerat o
necesitate a mileniului III .
1.2. Argumente privind practicarea ecoturismului
Dezvoltarea turismului contemporan a adus la edificarea unor adevărate "cetăţi
turistice” în regiuni pline de pitoresc şi inedit de lumini şi totodată a scos la iveală, mai
ales în ultima perioadă, un aspect deosebit de interesant, în explorarea căruia converg mai
multe discipline. Cerinţa crescândă pentru turismul din regiunile rurale, de reorientare a
unor aspiraţii, gusturi, tendinţe către folclor, tradiţie şi puritate a naturii necesită un
comportament turistic care, la rândul său, implică un set de motivaţii adecvate.
O analiză mai profundă, făcută din punct de vedere psiho-sociologic, pune în
evidenţă ansamblul de impulsuri, activări şi imbolduri, care se constituie într-un proces
psihic determinant pentru acţiunea umană, adevărată forţă dinamică în complexul psiho-
social. Observaţiile repetate şi experienţa care s-a acumulat în aprecierea calitativă a
fenomenelor psiho-sociale legate de turism se cristalizează într-o concepţie generală
asupra motivaţiei legate, în cazul de faţă, de turismul în zone naturale. Omul citadin simte
tot mai mult nevoia de a evada din aşa numita „maşinărie urbană” pentru a se relaxa
într-un colţ din natură neafectat de intervenţia antropică. Reîntoarcerea la natură,
motivaţie valabilă pentru toate categoriile de vârstă, sex, profesiune, statut social este
rezultatul necesităţii de relaxare, sănătate, confort fizic şi intelectual. Ea demonstrează că
omul modern nu se poate rupe de modul natural de viaţă, iar contactul lui cu mediul
rustic are efecte în menţinerea echilibrului său.

4
 Cunoaşterea, înţelegerea şi creativitatea sunt, de asemenea , motivaţii care se pot
realiza cu succes în cadrul naturii. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoric
naţional, ale folclorului, ocupaţiilor tradiţionale şi obiceiurilor populare, transformă
vacanţele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi şi numeroase cunoştinţe
şi de dobândire a unor deprinderi ce dau turiştilor satisfacţii personale şi sentimentul
utilităţii. În ultimul timp, prin iniţierea în meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale locale
turiştii îşi pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, ieşind din monotonia şi
rutina activităţilor cotidiene.
Motivaţiile estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie,
naturaleţe, îndeamnă pe majoritatea turiştilor care iau contact cu natura să se considere
privilegiaţi pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul şi farmecul lor.
Totodată, curiozitatea ce decurge din informaţii asupra ospitalităţii populare, obiceiurile
gastronomice, artizanatului şi ritualurilor săteşti, determină largi categorii de turişti să
cunoască la faţa locului toate acestea şi să păstreze amintiri durabile din vacanţele inedite
petrecute în mijlocul naturii.
Odihna, cura de aer şi de fructe, consumul de alimente proaspete, de care doresc
să beneficieze cei ce îşi îngrijesc sănătatea în vacanţă, se îmbină armonios în raza
aşezărilor rurale, concurând adesea prin particularităţile lor cu regimul de cură oferit de
staţiunile balneare.
Nu poate să lipsească din sfera motivaţiilor nici sportul, vânătoarea, pescuitul
sportiv, ascensiunile şi drumeţiile, care capătă o notă autentică, lăsând loc suficient
iniţiativei, imaginaţiei şi înclinaţiilor individuale.
Turistul care aspiră la o „vacanţă ideală”, ale cărei efecte pozitive să dureze cât
mai mult în timp, găseşte în natură resursele care atenuează impactul cu mediul urban, cu
elementele de stres ale vieţii citadine şi totodată îi măresc considerabil şansele de
adaptare la condiţiile traiului modern.

5
1.3. Principiile ecoturismului
Programul de certificare australian NEAP- Nature and Ecotourism Accreditation
Program a identificat opt principii de ecoturism, adaptate necesităţii turismului şi
conservării naturii din România.
1.3.1. Unul dintre principiile ecoturismului este acela al orientării turistului către
zonele naturale. Prin urmare, ecoturismul se axează pe experienţa directă si personală a
turistului în natură, se desfăsoară în cadrul naturii şi se bazează pe utilizarea acesteia.
Folosindu-se de caracteristicile geomorfologice, biologice, fizice şi culturale ale naturii,
turistul va beneficia de o mai mare apropiere de valorile naturale şi spirituale. De aceea,
pentru operatorii interesaţi în planificarea, dezvoltarea şi managementul ecoturismului,
accentul pe zona naturală este esenţial.
1.3.2. Cel de-al doilea principiu este acela al interpretării produsului ecoturistic.
Interpretarea reprezintă modalitatea prin care operatorul oferă turiştilor şi comunităţii
locale informatii si experienţe în legătură cu potenţialul zonei, valorile ei naturale şi
culturale, astfel încât să determine o lărgire a nivelului de cunoaştere şi apreciere din
partea acestora.
1.3.3. Un alt principiu al ecoturismului se referă la planificarea şi derularea
activităţilor ecoturistice astfel încât aceste activităţi să nu afecteze mediul înconjurător,
impactul produs de acestea asupra naturii trebuie să fie minim. Toate activităţile
ecoturistice sunt menite să ofere cele mai bune practici de turism şi planificare din punct
de vedere al conservării naturii şi dezvoltării durabile.
1.3.4. Cel de-al patrulea principiu al ecoturismului este acela al contribuţiei
organismelor şi comunităţilor locale la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul
presupune participarea operatorilor la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind
modalităţi constructive pentru bunul management si conservarea acestor arii naturale (de
exemplu oferirea ajutorului financiar în acţiunile de reabilitare a ariilor naturale,
colectarea deşeurilor lăsate de turişti sau contribuţia către organizaţiile de conservare).
1.3.5. În anumite zone, ecoturismul reprezintă o sursă de dezvoltare, oferind
contribuţii durabile privind dezvoltarea comunităţilor locale. De aceea, beneficiile
rezultate din activităţile ecoturistice ar trebui să se îndrepte cel puţin în parte şi asupra
comunităţilor. În afara contribuţiilor financiare, beneficiile pentru comunităţi pot proveni

6
şi din folosirea ghizilor locali, cumpărarea de bunuri şi servicii locale şi folosirea
facilităţilor locale.
1.3.6. Deşi accentul în ecoturism se pune în general pe valorile naturale ale
regiunii, multe din aceste regiuni au şi o importantă valoare culturală. Activităţile de
ecoturism şi planificarea lor trebuie să asigure o reducere a impactului negativ asupra
comunităţii locale vizitate şi asupra stilului de viaţă al locuitorilor, oferind în acelaşi timp
contribuţii constructive pe termen lung acestor comunităţi. În consecinţă, ecoturismul
trebuie să pună în evidenţă şi componenţa culturală a ariei vizitate şi să contribuie la
conservarea acestei componente.
1.3.7. Totodată ecoturismul trebuie să răspundă aşteptărilor turiştilor. În
dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut în vedere faptul că, în general, potenţialii
turişti din acest domeniu au un nivel ridicat de educaţie şi de aşteptări. Astfel, gradul de
satisfacere legat de produsul ecoturistic este esenţial, experienţa oferită trebuie să
îndeplinească sau chiar să depaşească gradul de aşteptare al turiştilor.
1.3.8. În cadrul produsului ecoturistic, se urmăreşte realizarea unui marketing
corect, care trebuie să ducă la aşteptări realiste din partea vizitatorilor. Marketingul
pentru ecoturism oferă clienţilor informaţii complete şi responsabile care conduc la
creşterea respectului pentru mediul natural şi cultural al zonelor vizitate şi a gradului de
satisfacere a turiştilor.
Aplicarea ecoturismului ca model de dezvoltare a turismului cu deosebire în
zonele protejate şi a principiilor sale are o dublă ţintă. Pe de o parte are în vedere
valorificarea integrată a resurselor naturale şi culturale de excepţie cu îmbunătăţirea
calităţii vieţii în comunităţile locale iar pe de altă parte se urmăreşte satisfacerea
motivaţiilor şi cerinţelor turiştilor în concordanţă cu conservarea mediului pentru
generaţiile viitoare.
Resursele cele mai atractive de pe piaţa ecoturistică sunt cazarea în locuri
sălbatice, vizitarea unor resurse faunistice rare, drumeţii în natură etc. Ecoturiştii ramân
fideli acestei experienţe, astfel că cei mai mulţi au ca motivaţie plăcerea de a călători în
natură, de a schimba stresul urban cu relaxarea oferită de mediul nepoluat, de a cunoaşte
alte areale naturale. Ecoturismul este focalizat pe descoperirea naturii, învăţarea modului
în care funcţionează aceasta şi mai ales a atitudinii pozitive a omului, pentru ca această

7
resursă să rămână inepuizabilă. Activităţile ecoturistice promovate pe piaţa turistică sunt:
vizitarea parcurilor naturale sau naţionale, drumeţiile în natură, admirarea faunei, pescuit
ecologic, admirarea păsărilor, alpinism ecologic, cunoaşterea tradiţiilor comunităţilor
locale (dans, meşteşuguri, arta culinară), admirarea peisajelor.

ECOTURISMUL ÎN ROMÂNIA
1.4 Resurse ecoturistice
Ecoturismul este acel tip de turism practicat în zone naturale neatinse,
neexplorate, nemodificate prin intervenţia omului, practicat astfel încât să nu aducă daune
mediului, ci dimpotrivă, să contribuie la protecţia şi gospodărirea zonelor respective. El a
apărut pentru prima dată în America de Nord, la mijlocul anilor ’80, şi a început să fie
practicat şi în România (Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Parcul Naţional Retezat,
Parcul Natural Apuseni, Parcul Naţional Piatra Craiului, sunt doar câteva dintre zonele
ecoturistice).
Majoritatea destinaţiilor ecoturistice sunt plasate în apropierea ariilor protejate sau
chiar în interiorul acestora. Ecoturismul este diferit de turismul clasic deoarece este
practicat în zone cu un habitat natural, nemodificat, cu o vegetaţie sălbatică, cu specii rare
de faună şi floră de importanţă biogeografică. Urbanizarea nu a pătruns aici, iar toate
„artificiile” care atrag în mod normal turistul lipsesc.
Astfel putem spune că ecoturismul are drept „materie primă”, sau destinaţie de
consum turistic zonele protejate, rezervaţiile naturale, ale biosferei şi parcurile
naţionale.
Conservarea şi protecţia naturii în România au tradiţie îndelungată, unele documente
sugerează că încă din Evul Mediu existau intenţii de protejare a mediului, exprimate în
interdicţii de a „doborî copacii”, de a vâna, de a pescui, a cosi sau a păşuna pe anumite
proprietăţi (domenii domneşti, boiereşti, mănăstireşti, etc.) şi erau prevăzute pedepse
aspre pentru încălcarea regulilor.

8
 Prima recunoaştere internaţională a valorii ariilor naturale protejate româneşti are
loc în 1979 când Retezatul şi Pietrosul Rodnei devin rezervaţii naturale declarate de
UNESCO, prin programul „Omul şi Biosfera”.
După 1990 se extinde treptat reţeaua de arii naturale protejate, cu scopul de a
acoperi întreaga diversitate a ecosistemelor la nivelul ţării, dar şi pentru a se lua măsuri
concrete în plan legislativ şi instituţional, capabile să asigure un management eficient al
ariilor protejate.
1.5. Valorificarea ecoturismului în România
În România primele programe de ecoturism au început să apară în jurul anului
2000, iniţiate de câteva Parcuri Naţionale şi Naturale (Retezat, Piatra Craiului, Vânători
Neamţ), cât şi de proiecte de conservare a naturii care aveau şi o componentă de
ecoturism: Proiectul Carnivore Mari în Carpaţi care a dezvoltat programe axate pe
ocrotirea animalelor prin lege (urşi, lupi, râşi). Un alt proiect cu privire la ecoturism se
intitulează „Acţiuni combinate pentru protecţia şi valorificarea patrimoniului natural al
Munţilor Apuseni”, implementat de către Federaţia Română de Speologie, ce a dezvoltat
programe de ecoturism axate pe peşteri şi carst în general şi a tradiţiilor locale.
Ecoturismul implică, atât vizitarea ariilor naturale în scop educaţional, cât şi
implementarea unor soluţii cu impact minim asupra ecosistemului, în vederea dezvoltării
comunităţii locale. În acest moment programele de ecoturism din România se
concentrează în următoarele zone:
a. Delta Dunării şi Dobrogea (observarea păsărilor, plimbări cu barca),
b. Parcul Naţional Piatra Craiului şi împrejurimi (programe bazate în special pe
observarea carnivorelor mari: lup, urs, râs, dar şi a unor specii de plante specifice,
practicarea turismului ecvestru, plimbări cu bicicleta, plimbare cu rachete de zăpadă, etc);
c.Munţii Carpaţi (numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc
naţional sau natural) cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumeţie
tematică, schi de tură, plimbare cu rachete de zăpadă, etc);
d. Munţii Apuseni (Parcul Natural Apuseni, rezervaţii speologice, geologice şi
mixte): speoturism, drumeţii tematice, programe culturale, schi de tură, turism ecvestru,
biciclete, etc);

9
 e. Transilvania (descoperirea culturii săseşti şi secuieşti, călărie, drumeţii
tematice, etc);
f. Maramureş (programe culturale, descoperirea naturii: fauna şi flora, ocupaţii
tradiţionale, arhitectură, călărie, cicloturism, etc);
g. Bucovina, (turism cultural şi monahal, combinat cu observarea naturii: flora şi
fauna, drumeţii tematice, etc).
1.6. Dezvoltarea ecoturismului în România
În ultimii ani ecoturismul a luat amploare şi în România prin diferite programe
ecoturistice, care au rolul de a promova turismul în natură şi totodată se are în vedere
conservarea resurselor naturale fără a aduce vreun impact negativ asupra mediului.
România este o ţară cu o mare disponibilitate pentru turism, conferită de resurse
variate, naturale şi antropice cu care este înzestrată. Prin diversele forme de relief
repartizate armonios pe întreg teritoriul ţării, prin clima sa propice practicării turismului
tot timpul anului, prin floră, faună şi prin monumentele sale istorice şi arhitectonice,
România poate să satisfacă pretenţiile celui mai exigent turist, român sau străin.
Ecoturismul este considerat în România o nişă foarte îngustă, însă datorită
impactului negativ a activităţilor turistice asupra mediului se încearcă să se dezvolte şi la
noi ideea protejării naturii prin diferite programe de promovare.
Astfel a apărut AER (Asociaţia de Ecoturism din România), care este un parteneriat
pentru conservarea naturii, a dezvoltării durabile a comunităţilor locale din zonele cu
valori naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor legate de ecoturism, cât şi
promovarea naturii ca element esenţial al imaginii turistice a României.
Misiunea asociaţiei este promovarea conceptului de ecoturism şi a dezvoltării
ecoturismului în vederea sprijinirii conservării naturii, a dezvoltării durabile a
comunităţilor locale din zonele cu valori naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor
legate de ecoturism, cât şi promovarea naturii ca element esenţial al imaginii turistice a
României.
Obiective AER:
 promovarea conceptului şi a principiilor ecoturismului la nivel local, regional
şi naţional;
 promovarea ecoturismului ca instrument de conservare a naturii;

10
  promovarea valorilor naturale şi tradiţionale ce respectă natura, ca atracţii
ecoturistice şi păstrarea acestor valori;
 implicarea comunităţilor locale în dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor
ecoturistice;
 promovarea ecoturismului ca instrument prin care comunităţile locale
realizează venituri;
 încurajarea folosirii resurselor locale de către ofertanţii de produse
ecoturistice;
 crearea şi menţinerea unui sistem de servicii de calitate în ecoturism;
 crearea şi implementarea unui sistem de certificare în ecoturism.
AER a considerat absolut necesară dezvoltarea unui Sistem de Certificare în
Ecoturism – care aplică în mod practic principiile de bază ale ecoturismului, pentru a
asigura conservarea naturii şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale prin turism.
Acesta este un pas important având în vedere că Organizaţia Mondială a Turismului a
recomandat guvernelor, începând încă din martie 2003, să sprijine iniţiativele care
promovează certificarea în turism durabil.
Sistemul de Certificare în Ecoturism se aplică pe trei categorii diferite:
 programe de ecoturism oferite de tur-operatori sau ghizi (maxim 15 participanţi);
 pensiuni mici în zone rurale şi naturale (maxim 25 de camere);
 eco-destinaţii (una sau mai multe comunităţi în cadrul zonelor naturale).
AER se bazează pe aplicarea unor modele internaţionale de succes, cum sunt:
Strategia de Ecoturism a Australiei şi Programul de acreditare în domeniul ecoturismului
şi a turismului legat de natură (Nature and Ecotourism Acreditation Program) cât şi
programul de acreditare aplicat în Suedia „Nature is the best”, acesta din urmă fiind
primul program de acreditare în ecoturism din emisfera nordică.
Dezvoltarea şi promovarea ecoturismului reprezintă un instrument pentru
conservarea naturii ce se poate materializa în diferite feluri, cum ar fi: finanţare directă
către proiecte de conservare a naturii şi arii protejate, dezvoltarea de surse alternative de
venit pentru comunităţile locale, încurajarea dezvoltării durabile la nivel local pentru
comunităţile din zone naturale, conştientizarea populaţiei locale şi a turiştilor de
importanţa naturii, diminuarea consumului de energie şi depozitarea ecologică a naturii.

11
 Trebuie subliniat că dezvoltarea ecoturismului în România are trei priorităţi şi
anume:
 îmbunătăţirea cooperării între Parcurile Naţionale, Parcurile Naturale,
Rezervaţia Biosferei şi comunităţile locale (susţinerea realizării de întâlniri cu
reprezentanţii comunităţilor locale adiacente ariilor naturale protejate);
 semnalizarea Parcurilor Naţionale, Parcurilor Naturale, Rezervaţia Biosferei
(realizarea şi montarea de panouri informative – educative privind ariile naturale
protejate în zonele cele mai vizitate de turişti);
 constă în educaţia ecologică a turiştilor (elaborarea unui manual de educaţie
ecologică care să fie distribuit în şcolile adiacente ariilor naturale protejate).
România are un patrimoniu natural şi cultural unic, ce poate deveni o atracţie
deosebită pentru turismul mondial, în condiţiile în care una dintre tendinţele în momentul
de faţă a turiştilor este de a căuta destinaţii cu potenţial natural unic, neafectate de
turismul de masă. România trebuie sa-şi conserve acest capital natural printr-o politică de
dezvoltare pe termen lung, ce trebuie să includă conservarea naturii.

2. Metodologia cercetǎrii

Pentru cercetarea din mai 2009 tema aleasǎ este Dezvoltarea ecoturismului în
România. Cercetarea are urmǎtoarele repere metodologice:
- volumul eşantionului 150 persoane;
- ancheta de teren: 10 mai- 20 mai;
- valorile prezentate sunt cele rezultate direct din teren (nu s-au fǎcut ponderǎri)
- chestionarele au fost completate în cartiere ale oraşului Iasi : Copou, Podu Roş,
Alexandru.
- eşantionul a fost proiectat aleatoriu asigurând în acest mod consultarea persoanelor de
diferite vârste, sexe şi studii ;
- reprezentativitate : aflarea gradului de cunoaştere al oamenilor despre ecoturism;

12
3.Ipotezele chestionarului

1. Dacǎ oamenii conştientizeazǎ starea actualǎ a mediului, atunci mediul va beneficia de

o calitate mai bunǎ.
2. Ecoturismul este practicat de cei care doresc sǎ protejeze natura.
3. Dacǎ oamenii prezintǎ interes în ce priveşte practicarea acestei forme de turism atunci
ecoturismul se va dezvolta.
4. Practicarea acestei noi forme de turism conduce la creşterea atenţiei privind protejarea
mediului.
5. Cei care practica ecoturismul sunt iubitori de naturǎ.
6. Practicarea ecoturismului oferǎ mai multa satisfacţie decât practicarea turismului
clasic.
7. Cei care practica ecoturismul sunt persoane deschise la nou, la aventura.

13
 UNIVERSITATEA “ ALEXANDRU IOAN CUZA”, IASI
Facultatea de Geografie şi Geologie
Master: Turism şi dezvoltare regionalǎ

Chestionar

Va rugǎm sǎ alegeţi varianta cea mai potrivitǎ pentru dumneavoastrǎ.

Acest chestionar este anonim şi va fi folosit în cadrul unei cercetǎri ştiinţifice, cu scop didactic pe
tema Dezvoltării Ecoturismului în Romania. Acest chestionar se adresează doar persoanelor care
au auzit de ecoturism.

1. Pentru început, v-aş ruga sǎ ne spuneţi unde aţi auzit vorbindu-se despre
ecoturism?
 presǎ scrisă
 televiziune
 radio
 internet
 prieten, coleg sau rudă
 reclame
agenţie de turism
 Altele :

2. Cât de des aţi luat la cunoştinţǎ informaţii despre ecoturism?

 zilnic
 sǎptǎmânal
 lunar
 semestrial

3. În general, cât de multǎ atenţie acordaţi noutǎţilor, ştirilor, informaţiilor legate

de Ecoturismul naţional / internaţional?
 Foarta multǎ
 Destul de mult
 Destul de puţin
 Deloc

4. Cât de des discuţi cu prietenii despre problemele de ecologie?

 Frecvent
 Ocazional
 Niciodată
 Nu ştiu

5. Care sunt primele cuvinte care vǎ trec prin minte când auziţi de noţiunea

14
 "Ecoturism"?
 Raspuns :______________

6. Consideraţi cǎ ECOTURISMUL se referǎ la :

 Da  Nu un turism în mijlocul naturii
 Da  Nu un turism orientat cǎtre cunoaşterea naturii
 Da  Nu un turism care protejeazǎ mediul
 Da Nu un turism urban sau/şi de staţiune
 Da Nu un turism dedicat tuturor categoriilor sociale, cu tarife modice

7. Consideraţi cǎ România deţine un potenţial ecoturistic?(Pentru cei care aleg

varianta Nu treceţi la întrebarea 10)
 Da  Nu

8. (Doar pentru cei care au rǎspuns Da la întrebarea 7) Cunoaşteţi zonele cu

potenţial ecoturistic din România?
 Da Dacǎ da, daţi şi un exemplu:___________ 
 Nu

9. Pentru dumneavoastrǎ, personal care forme de turism sunt mai atractive?(alegeţi

cel mult 3 variante de rǎspuns)

a. Turism rural
b. Turism litoral
c. Turism religios
d. Ecoturism
e. Turism de tratament
f. Turism cultural
g. Altceva____________

10. În ultima dumneavoastra cǎlǎtorie ce formǎ de turism aţi practicat?

_______________

11. A fost ceva în călătoria dvs. care v-a dezamăgit foarte tare?
 Da  Daca da, daţi şi un exemplu _______________
 Nu

12. Costurile ultimei cǎlǎtorii au fost:

 <800 Ron
801-1200 Ron
1201-1800 Ron
>1801 Ron

15
 13. În ce categorie de turişti vǎ incadraţi în practicarea activitǎţilor ecoturistice?
turişti dornici de aventurǎ
turişti dornici de relaxare

14. Referitor la ecoturismul românesc în ce mǎsurǎ sunteţi sau nu de acord cu

urmatoarele afirmaţii:
Afirmaţii Dezacord Dezacord Acord Acord
total parţial parţial total
a...În prezent existǎ servicii de calitate
b...Avem infrastructura necesarǎ
dezvoltǎrii ecoturismului
c…Preţurile sunt prea mari în
comparaţie cu oferta
d…Lipsa de informare privind
ecoturismul în ţarǎ

15. Aţi optat pentru un produs ecoturistic extern?

 Da  Nu
(Doar cei care au răspuns da la întrebarea 15 pot răspunde la întrebarea 16)

16. Gândindu-vǎ la produse/servicii similare oferite de alte ţǎri , cum aţi caracteriza
produsul/serviciul ecoturistic românesc în raport cu acestea?
 Mult mai bun
 Aproximativ la fel
 Ceva mai slab
 Mult mai slab

17. Aţi recomandat un produs ecoturistic românesc la rude, prieteni, colegi din
domeniul în care lucraţi?
 Sigur ca da
 Sigur nu
18. În ce sezon aţi prefera sa faceţi ecoturism?
[ ] Februarie – Aprilie
[ ] Mai- Iulie
[ ] August – Octombrie
[ ] Noiembrie - Ianuarie

Date socio-demografice:

16
Sex:
 feminin  masculin

Vârsta:

 < 20 ani  20 – 30 ani  31 - 45 ani  46 – 60ani  > 61 ani

Studii:

 studii gimnaziale  studii medii  studii universitare  studii

postuniversitare

Ocupaţia:

 student
 angajat în sistemul bugetar
 angajat în sistemul privat
 liber profesionist
 şomer
 pensionar
 altele
Starea dumneavoastră civilă :
 Casatorit (ă )  Necasatorit  Văduv(ă)  Divorţat (ă)

Din câte persoane (inclusiv dumneavoastră) este formată familia dumneavoastră?

(numărul de persoane)

În care dintre urmatoarele intervale se incadrează venitul dumneavoastră lunar:

 < 800 ron
801-1000ron
1001- 1500 ron
1501-2000 ron
 > 2001 ron

Cât au însumat, cu aproximaţie, cheltuielile gospodăriei dumneavoastră în luna precedentă?

(cifra in ron)

Vă mulţumesc pentru timpul acordat !

17
 4.Interpretarea rezultatelor

Q1.Pentru început, v-aş ruga sǎ ne spuneţi unde aţi auzit vorbindu-se despre ecoturism?
 presǎ scrisă
 televiziune
 radio
 internet
 prieten, coleg sau rudă
 reclame
agenţie de turism
 Altele :

Sursele notiunii de ecoturism

60
50
40
30
20
10
0

ne di
o et . e m a
isa u ra rn a.. lam ris ev
scr izi te
g s c tu la tc
a lev in l e re e
es te , co ed
pr n nti
e
i et ag
e
pr

Acest chestionar a fost realizat pe un eşantion de 150 de persoane cu scopul de a

surprinde gradul de cunoştinte al populaţiei oraşului Iaşi în ceea ce priveşte ecoturismul.
Despre turism toţi au auzit însă termenul ecoturism presupune altceva şi prin întrebǎrile
realizate şi rǎspunsurile date se va analiza dacǎ oamenii cunosc ceea ce presupune acest
termen. Chestionarul a fost realizat în special pentru acele persoane care au auzit despre
ecoturim, deoarece chestionarul se deschide cu o întrebare care precede unele cunoştinte
despre acest termen. Astfel la intrebarea unde aţi auzit vorbindu-se despre ecoturism, 50 %
dintre respondenţi au afirmat cǎ din televiziune. Se pare cǎ majoritatea sunt interesaţi de
emisiuni, programe educative pentru cǎ o datǎ cu dezvoltarea turismului apar şi problemele
în special de mediu, şi starea actuala a mediului este un subiect foarte exploatat în prezent, de
aceea se pune mare accent pe ceea ce înseamnǎ protejarea lui. Urmatoarele poziţii ocupate au
fost presa scrisǎ şi internetul ceea ce este imbucurǎtor pentru cǎ oamenii încep sǎ se
informeze din ce în ce mai mult şi sǎ conştientizeze anumite probleme care ne vizeazǎ pe
toţi.

18
 Q2 : Cât de des aţi luat la cunoştinţǎ informaţii despre ecoturism?
 zilnic
 sǎptǎmânal
 lunar
 semestrial

Frecventa informatiilor despre

ecoturism
11.3

10
zilnic
44.6 saptamanal
lunar
semestrial

34

La întrebarea numǎrul 2 majoritatea respondenţilor au afimat ca au luat la

cunoştinţǎ informaţii despre ecoturism semestrial, fapt ce demonstreazǎ cǎ majoritatea
dacǎ o data au auzit acest termen, l-au reţinut şi au putut sǎ rǎspundǎ. Cei ce au rǎspuns
zilnic sau sǎptǎmânal sunt persoane care fac parte din segmentul celor care studiazǎ în
domeniu.

Q3:În general, cât de multǎ atenţie acordaţi noutǎţilor, ştirilor, informaţiilor legate
de Ecoturismul naţional / internaţional?
 Foarta multǎ
 Destul de mult
 Destul de puţin
 Deloc

19
 Atentia acordata ecoturismului

15.3 12

foarte mult
destul de mult
destul de putin
33.3 39.3 deloc

La întrebarea numǎrul 3 33,9% au rǎspuns cǎ acordǎ destul de multǎ o atenţie

informaţiilor legate de ecoturism ceea ce demonstreazǎ cǎ oamenii sunt interesaţi de
problemele actuale ale mediului. Din rǎspunsurile acestor întrebǎri putem trage o scurtǎ
concluzie şi anume cǎ locuitorii oraşului Iaşi şi nu numai sunt informaţi, actualizaţi cu
problemele cu care ne confruntam. 33,3% dintre respondenţi au afirmat cǎ iau la
cunoştinţǎ informaţii despre ecoturim destul de puţin, însǎ important este cǎ au auzit
despre acest termen şi mǎcar bǎnuiesc ceea ce presupune. Cei 12% care au rǎspuns cǎ
acordǎ foarte multǎ atenţie fac parte din segmentul celoc care lucreazǎ sau studiazǎ în
domeniu. Bineînţeles cǎ au fost şi persoane neinteresate de acest domeniu, ele
reprezentând 15,3% din totalul de intervievaţi.

Q4: Cât de des discuţi cu prietenii despre problemele de ecologie?

 Frecvent
 Ocazional
 Niciodată
 Nu ştiu

20
 Frecventa discutiilor despre
ecologie
8.6
16
10.6

frecvent
ocazional
niciodata
nu stiu

64.6

Întrebarea numǎrul 4 este puţin mai generalǎ, referindu-se la ecologie ca întreg

domeniu şi nu doar la ecoturim care este de fapt o ramură a acesteia. La acestǎ întrebare, cea
mai mare parte şi anume 64,6% au rǎspuns cǎ discutǎ ocazional cu prieteni, rude, familie
despre acest subiect. Chiar dacă nu discutǎ net despre ecoturism, faptul cǎ aduc în discuţie
probleme de ecologie este un fapt încurajator pentru starea de sǎnǎtate a mediului. Doar
10,6% au rǎspuns cǎ niciodatǎ, aceştia fiind în special persoanele care nu acordǎ deloc
importanţǎ acestui subiect. Faptul cǎ mai bine de jumatate atrag în discuţie probleme de
ecologie demonstreazǎ cǎ oamenii conştientizeazǎ gradul de risc la care este supus mediul şi
prin urmare noi.

Q5: Care sunt primele cuvinte care vǎ trec prin minte când auziţi de noţiunea
"Ecoturism"?

Cea mai mare parte a respondentilor au asociat ecoturismul cu natura, verde, cadru
natural, mediu, protectia mediului, turism ecologic, parcuri, rezervatii, arii protejate,
fapt ce demonstreaza ca au cunoştinte sau mǎcar deduc ceea ce presupune acest termen.

21
 Q6: Consideraţi cǎ ECOTURISMUL se referǎ la :
 Da  Nu un turism în mijlocul naturii
 Da  Nu un turism orientat cǎtre cunoaşterea naturii
 Da  Nu un turism care protejeazǎ mediul
 Da Nu un turism urban sau/şi de staţiune
 Da Nu un turism dedicat tuturor categoriilor sociale, cu tarife modice

Ecoturismul se refera la:

100
90
80
70
60
50
40
30
20 Da
10 Nu
0
un turism în un turism un turism un turism un turism
mijlocul orientat care urban sau/şi dedicat
naturii c ǎtre protejeazǎ de staţiune tuturor
cunoaşterea mediul categoriilor
naturii sociale, cu
tarife modice

Rǎspunsurile referitoare la percepţia ecoturismului de cǎtre intervievaţi sunt

urmǎtoarele: majoritatea intervievaţilor adicǎ 86,6% considerǎ cǎ ecoturismul protejeazǎ
mediul iar 13,33% sunt împotriva acestei afirmaţii. Însăşi asocierea termenilor eco si turism
presupune un turism ecologic, adica un turism care sa nu afecteze mediul.
La varianta a) referitoare la faptul cǎ ecoturismul este practicat în mjlocul naturii,
65,5% dintre chestionaţi sunt de accord cu aceastǎ idee în timp ce 34,66% nu.
Ecoturismul este îndreptat cǎtre cunoşterea naturii, 80% dintre cei chestionaţi afirmând acest
lucru. Ecoturismul într-adevăr presupune cunoaşterea naturii însă protejând-o.
Ecoturismul este accesibil tuturor categoriilor sociale având tarife modice, acest lucru
reieşind în procentajul de 60%.
Analizând aceste rezultate putem afirma cǎ ecoturismul este practicat în mijlocul naturii
şi protejeazǎ mediul.

22
Q7: Consideraţi cǎ România deţine un potenţial ecoturistic?(Pentru cei care aleg
varianta Nu treceţi la întrebarea 10)
 Da  Nu

Are Romania potential

ecoturistic?
28.7

Da
Nu

71.3

Privitor la potenţialul ecoturistic al României 71,3% dintre respondenţi susţin cǎ ţara

noastrǎ întruneşte condiţiile necesare pentru practicarea acestei forme de turism. Prin
varietatea formelor de relief, a peisajelor pitoresti, Romania atrage turişti pentru admirarea
naturii şi drept urmare ecoturismul poate fi practicat foarte bine în multe arii din ţarǎ.

Q8: (Doar pentru cei care au rǎspuns Da la întrebarea 7) Cunoaşteţi zonele cu

potenţial ecoturistic din România)
 Da Dacǎ da, daţi şi un exemplu:___________ 
 Nu

Cunoaşteţi zonele cu potenţial

ecoturistic din România ?

40.2
Da

59.8 Nu

23
 Potenţialul ecoturistic al României este cunoscut doar de 59,8% dintre persoanele
evaluate. Exemplele menţionate cel mai frecvent sunt: Maramureş, Bucovina, Delta
Dunǎrii, Apuseni, Valea Prahovei, Cheile Nerei, Bicazului, Ceahlaul. Restul de 40,18%
dintre cei care au susţinut cǎ România deţine potenţial ecoturistic nu au ştiut sǎ dea nici
mǎcar un exemplu de zonǎ ecoturisticǎ.

Q9: Pentru dumneavoastrǎ, personal care forme de turism sunt mai atractive?
(alegeţi cel mult 3 variante de rǎspuns)
a. Turism rural
b. Turism litoral
c. Turism religios
d. Ecoturism
e. Turism de tratament
f. Turism cultural
g. Altceva____________

Forme de turism atractive

4.2
12.18 18.06
t.rural
t. litoral
7.98
t. religios
Ecourism
t.de tratament
15.12
31.05 t.cultural
altceva
10.92

În ceea ce priveşte atractivitatea formelor de turism, se observǎ ca principalǎ opţiune

este turismul de litoral (31,05%), fiind urmat de turismul rural (18,06) şi ecoturism( 15,12%).
Este evident cǎ majoritatea preferǎ soarele, marea, plaja, acestǎ formǎ de turism fiind şi
accesibilǎ ţǎrii noastre atât din punct de vedere al existenţei sale (litoralul Mǎrii Negre) cât şi
al tarifelor.

24
Q.10 În ultima dumneavoastra cǎlǎtorie ce formǎ de turism aţi practicat?

__________________

Forma de turism practicata in

ultima calatorie
6.6 4.6
t.rural
t.litoral
22
30.6 t.religios
Ecoturism

6 t.de tratament
t.cultural
16 14 t.montan

În ce priveşte ultima formǎ de turism practicatǎ în ultima cǎlǎtorie pe prima poziţie

se situeazǎ tot turismul litoral cu 30,66%, acest lucru se explicǎ datoritǎ prezenţei
numeroaselor staţiuni litorale de la Marea Neagrǎ.
Urmeazǎ apoi turismul cultural cu 22% lucru care se justificǎ prin prezenţa a
numeroase monumente încǎrcate de istorie care au fost restaurate şi reintroduse în
circuitele turistice locale.
Deşi ecoturismul se aflǎ încǎ în faza incipientǎ de dezvoltare, el cunoaşte o
ascensiune în ultima perioadǎ demonstrând cǎ oamenii încep sǎ acorde o atenţie sporitǎ
cadrului natural şi problemelor cu care acesta uneori se confruntǎ.

Q11: A fost ceva în călătoria dvs. care v-a dezamăgit foarte tare?
 Da  Daca da, daţi şi un exemplu _______________
 Nu

25
 80
70
60
50
40
Da
30
20 Nu
10
0
Dezamagiri din ultima calatorie

În urma evaluării răspunsurilor eşantionului pe care s-a efectuat chestionarul putem

constata că la întrebarea 11 mai mult de jumătate dintre aceştia au răspuns afirmativ. 67,33%
au declarat că au fost deranjaţi fie de mizeria găsită în locurile vizitate fie de educaţia slabă a
persoanelor întâlnite. Cealaltă parte 32,66% au răspuns însă negativ la această întrebare
declarându-se satisfăcuţi de ceea ce au văzut în ultima lor călătorie. Ce anume a determinat
aceste răspunsuri cu o diferenţă considerabilă între ele? Sunt posibile cel puţin următoarele
ipoteze, pe care le enumerăm doar : educaţia de care au avut parte, nivelul cultural,
standardele cotidiene, etc.

Q12: Costurile ultimei cǎlǎtorii au fost:

 <800 Ron
801-1200 Ron
1201-1800 Ron
>1801 Ron

26
 Costurile ultimei calatorii au
fost:
60

40

20

0
<800 ron 801-1200 ron 1201-1800 ron >1801 ron

La întrebarea numărul 12 putem deduce existenţa mai multor clase de persoane.

Putem vorbi ipotetic aici de o tipologie a românilor şi anume persoane cu venituri
modeste, persoane cu venituri medii şi persoane cu venituri mari. Tipologia cea mai bine
reprezentată este cea a persoanelor cu venituri mici care au declarat că în ultima călătorie
înterprinsă au cheltuit mai puţin de 800 de ron (55,33%) ceea ce înseamnă probabil că au
preferat să efectueze o călătorie fără standarde ridicate, fără un grad calitativ deosebit în
care scopul urmărit a fost doar relaxarea fără prea multe pretenţii. Printre aceştia este
posibil să se regăsească şi practicanţii de ecoturism deoarece el nu presupune costuri
ridicate însă satisfacţia de după este una mare. Următoarea categorie de persoane pe care
o putem deduce este cea a clasei cu venituri medii- 30% dintre persoanele evaluate
cheltuind între 801 şi 1200 ron în ultima lor călătorie. Aceştia probabil au acordat mai
multă atenţie calităţii şi confortului şi au vizat şi un tip de turism mai costisitor. Cea de-a
treia categorie este mai restrânsă decât primele două, fiind şi categoria care a alocat cei
mai mulţi bani ultimei călătorii efectuate, respectiv peste 1201 ron. Doar 8.66% respectiv
6% şi-au dorit standarde ridicate şi lucruri extravagante, şi-au dorit ceva mai mult decât
o simplă călătorie.

Q13 : În ce categorie de turişti vǎ incadraţi în practicarea activitǎţilor ecoturistice?

turişti dornici de aventurǎ
turişti dornici de relaxare

27
 Tipologia practicantilor de
ecoturism este:

38.6

turisti dornici de aventura

turisti dornici de relaxare
61.4

Întrebarea numărul 13 ne relevă clar preferinţele şi predilecţiile oamenilor

chestionaţi. De asemenea tot din această întrebare ne putem forma o idee despre
caracterul lor. Dintre subiecţii chestionaţi doar 38,66% au răspuns că sunt practicanţi ai
turismului de aventură. Deci aceştia sunt dispuşi să îşi asume riscuri şi să practice
ecoturism ori sporturi extreme departe de oraşul aglomerat şi încărcat pe când restul
persoanelor 61,33% se înscriu în categoria oamenilor dornici de relaxare preferând să
practice un turism litoral, cultural ori de tratament preferând un cadru natural sigur,
pentru a contempla, admira frumuseţile naturii. Ce anume a determinat aceaste alegeri? O
posibilă ipoteză ar putea fi vârsta. Persoanele tinere cu siguranţă practică ecoturismul,
sunt dornice de cunoaştere şi explorare mult mai mult şi mai des decât persoanele de
vârsta a treia a care preferă plimbările liniştite şi turismul cultural sau de tratament.

28
 Q14:Referitor la ecoturismul românesc în ce mǎsurǎ sunteţi sau nu de acord cu
urmatoarele afirmaţii:
Afirmaţii Dezacord Dezacord Acord Acord
total parţial parţial total
a...În prezent existǎ servicii de calitate
b...Avem infrastructura necesarǎ
dezvoltǎrii ecoturismului
c…Preţurile sunt prea mari în
comparaţie cu oferta
d…Lipsa de informare privind
ecoturismul în ţarǎ

70
60
50
40
Dezacord total
30
Dezacord partial
20
Acord partial
10
Acord Total
0
In prezent avem preturile sunt lipsa de
exista servicii infrastructura prea mari in informare
de calitate necesara comparatie cu privind
dezvoltarii oferta ecoturismul in
ecoturismului tara

Întrebarea 14 aduce în atenţia noastră mulţumirile şi nemulţumirile celor anchetaţi în

legătură cu ecoturismul. Pentru a caracteriza starea generală a ecoturismului şi părerile celor
chestionaţi vom folosi patru indicatori : dezacord total, dezacord parţial, acord parţial şi acord
total. Aprecierile oamenilor au fost următoarele: cei mai mulţi dintre cei chestionaţi- 57,33%
au fost total de acord atunci când a venit vorba de lipsa informaţiilor despre ecoturismul din
ţară. O posibilă explicaţie a acestui procent ar fi faptul că organizatorii de acţiuni şi activităţi
ecoturistice nu şi-au pus bine la punct un plan de promovare, o campanie deschisă pentru toată
ţara care să fie atractivă şi care să informeze ce, când, unde, cum, pentru ce, de ce. Apoi
43,33% dintre persoanele participante la acest chestionar au declarat că sunt doar parţial de

29
acord şi mulţumite de calitatea serviciilor: de starea bună a marcajelor montane, a traseelor
montane, de infrastructura de cazare. O altă categorie de nemulţimiri este cea legată de lipsă
infrasturcturii pentru dezvoltarea ecoturismului. 35,33% din cei anchetaţi au declarat că încă nu
suntem pregătiţi pentru a desfăşura astfel de programe şi activităţi ecoturistice deşi ne aflăm
într-o perioadă când urmele dezvoltării şi tehnologiei ar trebuie să se vadă peste tot mai ales că
suntem parte integrantă a Uniunii Europene. Într-o ultimă categorie îi găsim pe cei care şi-au
dat acordul parţial în ceea ce priveşte raportul preţ-calitate. 44,66% dintre cei chestionaţi
consideră că oferta ecoturistică autohtonă este exagerată şi nu îşi merită preţul cerut.

Q15: Aţi optat pentru un produs ecoturistic extern?

 Da  Nu
(Doar cei care au răspuns da la întrebarea 15 pot răspunde la întrebarea 16)

Ati optat pentru un produs

ecoturistic extern?

34.66
Da
Nu
65.33

Din statistici reiese că la întrebarea 15 că un sfert (34,66%) dintre persoanele vizate au

răspuns afirmativ ceea ce înseamnă că în ţara noastră există un număr satisfăcător de oameni
interesaţi de un turism în mijlocul naturii. Însă dacă ne gândim la alte categorii de turism
practicate de români în afara graniţelor tării, de exemplu turism litoral atunci nu putem declara
acest procent satisfăcător, ba dimpotrivă. Cei mai mulţi (65,33%) au declarat că încă nu au
optat pentru un produs ecoturistic extern şi nu se simt în măsură să facă vreo comparaţie doar
din lucrurile auzite.

30
 Q16:Gândindu-vǎ la produse/servicii similare oferite de alte ţǎri , cum aţi caracteriza
produsul/serviciul ecoturistic românesc în raport cu acestea?
 Mult mai bun
 Aproximativ la fel
 Ceva mai slab
 Mult mai slab

Serviciul ecoturistic romanesc in

comparatie cu cel extern
13.4
28.8
mult mai bun
aproximativ la fel
25
ceva mai slab
mult mai slab

32.6

Având ocazia de a putea face comparaţia între un serviciu ecoturistic intern şi

extern, cele mai multe persoane l-au considerat aproximativ la fel. Urmeazǎ apoi cu
28,8% un segment de populaţie care considerǎ cǎ în România se gǎsesc produse
ecoturistice mai bune decât în afarǎ. 25% considerǎ ca serviciile autohtone sunt ceva mai
slabe decât cele externe şi doar 13,4% le considerǎ mult mai slabe.

Q17:Aţi recomandat un produs ecoturistic românesc la rude, prieteni, colegi din

domeniul în care lucraţi?
 Sigur ca da
 Sigur nu

31
 Recomandari privind produsele
ecoturistice romanesti

46.7 sigur ca da
53.3
sigur nu

Rǎspunsurile referitoare la recomandarea sau nerecomandarea unui produs

ecoturistic la rude, prieteni, colegi reflectǎ un rezultat destul de echilibrat. Dacǎ 46% din
cei chestionaţi nu ar recomanda un produs ecoturistic, considerând astfel cǎ au fost
dezamǎgiţi de ceea ce au gǎsit prin intermediul ofertei ecoturistice, 53% îşi exprimǎ
încrederea şi încântarea faţǎ de ceea ce au trǎit şi din acest motiv doresc sǎ-l recomande şi
persoanelor cunoscute.

Q18:În ce sezon aţi prefera sa faceţi ecoturism?

[ ] Februarie – Aprilie
[ ] Mai- Iulie
[ ] August – Octombrie
[ ] Noiembrie – Ianuarie

Sezonul in care se practica

ecoturismul
1.3 7.3

februarie-aprilie
38.6
mai-iulie
august-octombrie
52.6 noiembrie-ianuarie

32
 Referitor la sezoanele preferate de cǎtre turişti pentru practicarea ecoturismului se
poate observa cǎ majoritatea preferǎ sezonul situat în intervalul mai-iulie fiind urmat de
august-octombrie. De aici se poate identifica preferinţa celor chestionaţi pentru lunile
calde acest lucru fiind datorat şi de faptul cǎ cei mai mulţi beneficiazǎ de vacanţe,
concedii pe parcursul verii dorind astfel sǎ se relaxeze într-un cadru natural departe de
zgomotul, aglomeraţia şi poluarea din oraşe.

Date socio-demografice:

I1 :Sex:
 feminin  masculin

Structura pe sexe

Feminin

Masculin

0 10 20 30 40 50 60 70

Chestionarul a fost aplicat pe un eşantion de 150 de persoane, dintre care 89 de sex

feminin şi 61 de sex masculin.

I2 :Vârsta:

 < 20 ani  20 – 30 ani  31 - 45 ani  46 – 60ani  > 61 ani

33
 >61 ani
Structura pe 46-60
varste
31-45
21-30
<20 ani

0 10 20 30 40 50

Din punct de vedere al vârstei avute, persoanele au fost impǎrţite pe urmǎtoarele

intervale:
- <20: 14 persoane
- 21-30:61 persoane
- 31-45:41 persoane
- 46-60:16 persoane
- >61:11 persoane
Se poate observa cǎ ponderea cea mai mare o deţin persoanele cuprinse în intervalul
de vârstǎ 20-30, urmat de 31-45. În urma acestei anchete am observat cǎ cele mai multe
persoane dintre cele tinere au auzit şi cunosc termenul de ecoturism, în timp ce
persoanele cu vârsta de peste >45 de ani nu sunt familiarizate cu acest termen, multe
dintre ele afirmând ca il aud pentru prima data de la noi şi din acest motiv nu am putut sǎ
le aplicǎm chestionarul.

I3: Studii:

 studii gimnaziale  studii medii  studii universitare  studii

postuniversitare

34
 Studii
studii
postuniversitare

studii universitare

studii medii

studii gimnaziale

0 10 20 30 40 50 60

În ceea ce priveşte nivelul de pregǎtire al persoanelor chestionate acesta reflectǎ cǎ

persoanele implicate au în proportie de 70% o pregǎtire universitarǎ şi postuniversitarǎ, în
timp ce doar 30% au absolvit studii medii, neexistnad nici o persoanǎ cu studii gimnaziale.
Acest fapt este explicat si de faptul ca orasul Iasi este unul universitar, cei mai multi dintre
locuitori urmand sau terminand studii universitare.

I4:Ocupaţia:

 student
 angajat în sistemul bugetar
 angajat în sistemul privat
 liber profesionist
 şomer
 pensionar
 altele

35
 Ocupatia
altele

pensionar

somer

liber profesionist

angajat in sist.privat

angajat in sist.bugetar

student

0 5 10 15 20 25 30 35

În urma rǎspunsurilor date referitoare la ocupaţia care o exercitǎ în momentul

aplicǎrii acestui chestionar se observǎ cǎ 31% sunt studenţi, fiind urmaţi la micǎ diferenţǎ
de cǎtre cei care lucreazǎ în sistemul bugetar şi cel privat. Ponderile celorlalte categorii
sunt nesemnificative în raport cu cele amintite mai sus.

I5:Starea dumneavoastră civilă  :

 Casatorit (ă )  Necasatorit  Văduv(ă)  Divorţat (ă)

Starea civila
vaduv(a)

divortat(a)

necasatorit(a)

casatorit(a)

0 10 20 30 40 50 60

Starea civilǎ evidenţiazǎ faptul cǎ cele mai multe persoane care au acceptat sǎ
participe la acest chestionar sunt necǎsatorite, fiind însǎ urmate în clasament de cele

36
cǎsatorite. Urmeazǎ apoi cu valori mult mai reduse persoanele divorţate şi cu valori foarte
modeste cele văduve.

I6: Din câte persoane (inclusiv dumneavoastră) este formată familia

dumneavoastră? (numărul de persoane)

Numarul membrilor din familie

6

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Referitor la numǎrul de persoane din care este compusǎ familia persoanelor

implicate se observǎ cǎ cele mai multe fac parte din familii cu 3,2 respectiv 4 membrii,
aceste categorii însumând valori de aproximativ 80%. Cu valori ceva mai reduse urmeazǎ
cei care fac parte din familii cu 5 membrii, apoi care se considerǎ a fi independente
familia lor fiind cuprinsă dintr-un singur membru şi pe ultimul loc cei care fac parte din
familii ceva mai numeroase ajungând la 6 membri. Majoritatea familiior sunt compuse
din 3 membri pentru ca în prezent persoanele pun accent mai mult pe carierǎ, pe
dezvoltarea profesionalǎ şi mai puţin pe dezvoltarea familialǎ.

37
 I7:În care dintre urmatoarele intervale se incadrează venitul dumneavoastră lunar:
 < 800 ron
801-1000ron
1001- 1500 ron
1501-2000 ron
 > 2001 ron

Venitul lunar
>2000

1501-2000

1001-1500

801-1000

<800

0 10 20 30 40 50

Împǎrţirea veniturilor lunare pe anumite categorii aratǎ cǎ cele mai multe persoane au
venituri reduse > 800 ron., fiind urmate de persoanele care au venituri cuprinse între 1001-
1500 ron şi cele cu un venit cuprins între 801-1000 Ron. Se poate trage concluzia cǎ cele mai
multe persoane care au participat la acest chestionar au venituri lunare modeste acest lucru
datorându-se şi faptului cǎ cele mai multe persoane care au participat la acest chestionar sunt
studenţi, mulţi dintre aceştia neavând un loc de muncǎ şi trǎind din veniturile primite de la
familie.

I8:Cât au însumat, cu aproximaţie, cheltuielile gospodăriei dumneavoastră în luna

precedentă?(cifra in ron)

38
 Cheltuieli - luna precedenta
>1501

1001-1500

501-1000

<500

0 10 20 30 40 50

Sumele reprezentând cheltuielile familiei pe ultima lunǎ au fost grupate pe 4

categorii pentru a putea avea o imagine mai clarǎ. Astfel, cele mai multe cheltuieli pentru
luna precedentǎ au fost situate în intervalul 501-1000 ron, urmând intervalul 1001-1500
ron.

În concluzie, scopul acestui chestionar aplicat pe un eşantion de 150 de persoane a

fost îndeplinit. Ipotezele de la începutul lucrǎrii au fost demonstrate prin rǎspunsurile date
de intervievaţi.Astfel s-a demonstrat cǎ cea mai mare parte a respondenţilor conştientizeazǎ
starea actualǎ a mediului, înteleg ce presupune ecoturismul.
Practicând aceastǎ nouǎ formǎ de turism, mediul va beneficia de o atenţie mult mai
sporitǎ în ceea ce priveşte protecţia lui. Cel mai mare procentaj dintre persoanele
intervievate este reprezentat de persoane cu venituri modeste, care preferǎ sǎ practice
ecoturismul utilizând o sumǎ moderatǎ de bani, punând accent mai mult pe calitatea
mediului decât pe cea a serviciilor. Preferǎ sǎ cunoascǎ natura fǎrǎ a o afecta. Ecoturismul
a fost inţeles exact ca ceea ce presupune şi anume o forma de turism a cǎrei motivaţie este
admirarea şi protejarea naturii.

39
Bibliografie:
1.Bran F., Simon T., Nistoreanu P. – „Ecoturism”, ed. Economică, Bucureşti,
2000
2.Chelcea S.-“Chestionarul în investigaţia sociologică”, ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1975
3. Dinu M. – „România, destinaţie ecoturistică europeană”,Sesiunea ştiinţifică
Univ.Româno-Americană, 2003
4.Marton A. – „Ecologie şi turism, ed. Mirton, Timişoara, 2000
5.Matei E. – „Ecoturism”, ed. Top Form, Bucureşti, 2005
6.Matei E. – „Mediul şi turismul”, ed. Credis, Bucureşti, 2004
7. Vlăsceanu L., Zamfir C.-“Dicţionar de sociologie”, ed. Babel, Bucureşti,
1993

40