Sunteți pe pagina 1din 269

O

r ri q
41

'1 P
.. MOTTO: '
CliPITAN An
° Bucurestf, 'tome, tau trezepte imagini fans
sfclrsit in sufletul acelora cart au fost siliti
1

ad te lase du ,emanului unit de not.


Te vedem in zilele tale de soare, in zilele
MOH. CAE PANTEA tale de ceatd, pe ploaie on ninsoare, ni te
reamintint harnic ,st zdmbitor. Strdzile tale
.
,
nu pareatz ed poartd dealt o lame fericitd, . ,
si tor/ cdti suntem astdzi departe de tine,
DIN MARE STAT MAJOR G` ne inchipuim ca n'am cunoscut odinioarci de
i
cat bucuria ta.
-
.REGINA MARIA> -
AL ARNATEI Gfinduri si Icoane din vremea Razboiului
ro
_is pagina 32. ',_ r

11.PLAN.

si 6111D it
RASULUI
.

A- U.

.11CURES
.'1ORTA'44111..Llit, 1V9V
0
o , '
""4
LUCRARE APROBATA DE:
. 'r 0 .
Ministerul de Rasboi si Marele Stat-Major cu No. 11721919 ; 1.:*L :....:-..____;.. 1,

2
Ministerul de interne, Directia AchritnistrativA, Judet. Coniunald cu No. 10033'919: 11L..
Primdria Capitalei Comisia Technics cu No. 37466/919;
Directiunea Politiei $i Sigurantei Generale a Statului cu No. 315781919 ; .--,"r % i
Prefecture Poliliei Capitalei cu No. 1491101919 ; -. .', -..
1%,,

Directiunea Ger 'rata a Postelon, Telegrafelor $i Telefoanelor cu No. 75703'919


Directiunea Generalli a Serviciului Sanitar cu No. 40769/919. :,_
' etc. etc. tr3,
5. t,' 7.,e
.t-Ir., , 17

i '
Depozitel General, Lararia ,Stancinlescu,
a
Buanresti, Belay. Ellsabeta
mt, ,.
No. 5
I., .!:
3
2
-9 61 Tome drep wile. rezervate
'1 /kekra 4....--r:" 1 .' yr--; ,r .. rr" .1 1 ' -- - ==..!, r- 4 r° - ' 'kis
_i 1

4 ° 4 a'
4
www.dacoromanica.ro
c
, 'i
Ems Nom onisliElimiligh

I INDUSTRIA SONICA" I
SOCIETATE ANONIKA
a a
Executa orice fel de comenzi pentru aplicatiunile
nouei stlinte sonice la Industrie, precum :
TRANSMISIUNI DE ENERGIE 51 DISTRIBUTIE DE
FORTA MOTRICE IN ATELIERE, UZINE METALUR-
GICE, LAMINOARE, FABRIC!, MORI, CHERES-
TELE, ETC.
CIOCANE DE TOT FELUL PENTRU UZINE, PER-
FORATOARE PENTRU STANCE, UNELTE PENTRU
CARIERE 5I MINE, 5TEAMuRi ; UNELTE DE CAZAN-
GERIE, 5I ALTE SCOPURI SIMILARE.
MOT OARE $1 TRANSMISIUNI DE ENERGIE SO-
NICA PENTRU INDUSTRIA PETROLULUI, POMPE

-M0-
RAC-

cELOR
v0m0-
ANURI,
BARC1-

AZ, PE-

PABRICI
tEs RE.
,.) L. : SINC-
PENTRU
I
0NI
x.,

P ul s I U'tti
If

7esti
oisansaming

www.dacoromanica.ro
A
CAPITAN MIH. C. IF. PANTEA
DIN MARELE STAT MAJOR
GENERAL AL ARMATEI

NOQL FLAN si Citi lb


AL
MOTTO:
Bucure;ti, numele tau
trezeste imagini fora
sfariit in stipend acelo-
ra cari an fast siliti sa
to lase dusmanului twat
ORAYIL(11 tt tt
de noi.
Te vedem in zilele tale
de soare, in zilele tale
de ceata, pe ploaie on
ninsoare, ni to reamin-
tim harnic si zambitor.
Strazile tale nu pareau
ca poarta decal o lume
fericita si loft call sun-
BCINRESTI
tem astazi departe de
tine, ne inchipubn cci 5.
n'am cunoscut odinioarci
de cat bucuria ta.
REGINli MFIRIFI
Geinduri si Icoane din
vremea Raiboiului pag. 32
NARTA 1VD. 'LVOV

LUCRARE APROBATA DE :
Ministerul de RIzboiu li Marele Stat-Major cu No. 1172/919;
Ministerul de Interne. Directia Administrativa, Judet. qi Comunall cu No. 10003/919;
PrimAria Capitalei Comisia Technical cu No. 87v66/919;
Directiunea Politiei ki Sigurantei Generale a Statului cu No. 31578/919;
Prefevtura Politiei Capitalei cu No. 149110/919;
Directiunea General /i a Pm.itelor, Telegrafelor si Telefoanelor cu No. 75703/919;
Directiunea Generall a Serviciului Sanitar cu No. 40769/919;
et c.. etc:

BUCUREM
Institutul de Arte Grafice EMINESCU" S. A.
Str. Parlamentului 2 si Sarindar 7.
www.dacoromanica.ro
PE MCI NU SE TRECE

Duchiq iqtreaga lucrare vitezei


Ykrrqate Romane, care a faurit Ro-
maqia Mare de astazi, realizand vi-
sul de veacuri al stramositor nWri.
AutoruL

www.dacoromanica.ro
EXTRAS
Din Aprecierile Mute de diferite antoritAti asnpra acestei Incrari:

Lucrarea Ghidul si Planul orasului Bucuresti, a D-lui Cap. Pantea M_


este prea bund pi corespunde unei nevol de primul ordin. Astfel cum este
intocmitd este de mare folos pentru toate autoritatile din Bucuresti cat si
pentru autoritatile judetene pi comunale din vechiul regat si din tarile aid-
turate. Pentru judete si comune un asemenea ghid si plan este mil si me-
rita sa se gaseascd pe masa oricarei autoritdti judetene si comunale.
Necesitatea at valoarea acestei lucrari reese insasi din aprecierile tutu-
ror autoritatilor competinte. Cum Bucurestiul a deveitit Capita la Romaniei
Mari, planul si ghidul respectiv al Capita lei se recomanda calduros tutu-
tor provinciilor alipite la vechiul regat.
Ministernl de Interne.
Primaria Capita lei, apreciaza si aproba aceasta lucrare a D-lui
Cap. Pantea ca find de mare valoare In momentele actuate, cad pane
publicul In posibilitatea de a cunoaste stradele existente, numele ce poarta
si numarul proprietafilor de pe ele.
Aceastel lucrare con firma afirnzatiile facute de Seroiciul Technic ca
stint sate de strazi can nu flatiron pe vechiul plan al Orasu lui. Se reco-
mandd a se trata cu autorul pentru cumpararea intregei lucrari.
Comisia Technics a Primariei Capita lei.
Lucrarea D-lui C5p. Pantea M. este de o mare valoare informative gi
munca serioasa depusa ii face onoare.
Folosul acestui plan si ghid pentru politie este de netagaduit, mai
ales nä de asemenea lucrare se simtea mare nevoie.
Fiecare politie si brigada de siguranta din tar& trebuie sh poseada eel
putin un exemplar din aceasta lucrare.
Directia Politiet ai Signrantei g-le a Statnlni.

Prezenta lucrare este de mare valoare pi unicd in felul ei.


Folosul pentru prefectura Politiei Capita lei este de netagaduit, de
oarece se simte lipsa ei, mai cu seams in Imprejurarile actuate, fiind

--
foarte bogata atat in date cat si informatiuni pand In cele mai mici ama-
nunte atat de necesare serviciilor acestei Prelecturi.
Prefecture Politiei Capita lei.

Planul si GRfdulCapitalei astfel cum este intocmit de D-I Cap. Pantea


M. find o lucrare de valoare, tinted In feint ei, este de o netagaduita
utilitate serviciilor P. T. T.
,Directia G-la a Po,telor, Telegrafelor pi Telefoanelor ".

Tinem a accentua ca Lucrarea O-lui Cap. Pardee M. prezinta pentru


noi, un mars interes din punct de vedere sanitar.
Directinnea g-14 a Serv. Sanitar.

Cdpitanul Pantea M., scoate de sub tipar planul orasului Bucuresti


cu detalii foarte folositoare. 0 inovatie este numerile caselor pe ambele
WO ale stradelor ; etc., etc.
Para In prezent nici autoritatile, nici vreun autor particular nu a putut
sa ne dea un plan al Capitalei atat de complect ca date si atat de bine
executat ca technics, care In timpul de azi, mai ales, ne surprinde cum
s'a putut executa atat de bine, etc., etc.
Revista Rasiritul"
www.dacoromanica.ro
V

IN LOC DE PREFATA*)
(dela pag. V la pag. VIII)

1. Cum am ajuns s'a" fac aceasta lucrare.


In anul 1915 Rind numit *el al Biuroului de Mobilizare si rechizitii de pe
langd Cercul de Recrutare Bucuresti, am gdsit dosare intregi cu ordine de
chemare pentru diferite garzi si concentrdri, inapoiate dela circumscriptiile de
politie pe motivul ca strazile indicate in ordinele de chemare ale oamenilor,
nu figurau in ghidurile si planurile Capita lei existente in acel timp.
Din aceasta cauza in toamna anului 1915, dupa scriptele Cercului de
Recrutare Bucuresti, aveam de urmarit ca nesupusi la garzi, concentrari si
viza un numar destul de mare de oameni, ce figurau pe raza numitului Cerc.
Aceasta nesupunere la datorie a unui numar de oameni ce dadea de gandit,
m'a facut sa studiez mai de aproape cauzele, din cari cea mai importanta, a
Post ca aproape toll cei dali nesupusi nu primisera ordinele de chemare fiind
astlel urmariti pe motiv ca-si daduserd adresele false strazi fictive. In
realitate nu era asa, ci oficialitatile nu aveau un plan si un ghid cu toate
strazile existente in Capitals, spre a le servi drept calduza in inmanarea ordi-
nelor de chemare.
In adevar cerand relatiuni la Serviciul Geografic al Armatei", care scosese
ultima editie oficiala in 1911 a Planului Orasului Bucuresti, dacd au un plan
la curent, care sa reprezinte realitatea, mi s'a raspuns negativ, adaogand ca
chiar cel din 1911 este refacut dupd cel din 1895 cand Institutul Geografic de
.atunci ridicase Orasul Bucuresti".
Adresandu-ma in urma la Primaria Capita lei pentru un plan al orasului
pus la curent, mi-a comunicat ca nu-1 are. Ace las raspuns mi s'a dat si de
catre Prefectura Po Niel Capita lei.
Vdzand ca toate autoritatile se serveau numai de ghiduri si planuri copiate
sau fotografiate din an in an dupd cele vechi, can reprezintau Bucurestiul cu
10-15 ani in urma, si cum lipsa unui plan si ghid tinut la curent era simtita
nu numai de autoritatile capitalei, de locuitorii Bucuresteni sau locuitorii
din provincie, dar si de strainii ce veneau sa viziteze acest oral, am cerut
aprobarea, care mi s'a dat de catre Mare le Stat Major, sa pun la curent
planul orasului Bucuresti ultima editie a Serviciului Geografic din 1911, prin
verificarea pe teren a planului de bazd, ridicand atat strazile noui creiate
cat si imprejurimiie Capita lei, cari imprejurimi n'au figurat pe nici unul din
planurile oficiale scoase pand azi.
Odata cu punerea la curent a planului Capita lei s'a organizat si Cerc.
de Recrutare Bucuresti impartindu-se In 6 subcentre si 36 circumscriptii
militare teritoriale, corespunzatoare Inspectorate lor si Circumscriptiilor de
Po litie. Astfel, cu ajutorul personalului destul de mdrit al Cercului de Recru-
tare urma ca In toamna anului 1916, dupd aparitia acestni plan sa fac In
cunostintd de cauza a strdzilor si caselor existente, recensdmantul militar al
populatiei Capita lei sub directa mea conducere si dupa propunerile ce Mare le
Stat Major le aprobase cu referatul No. 3050 din 13 Mai 1916 catre M. R.,
recunoscandu-mi totdeodata dreptul de proprietate asupra Intregei lucrdri.
Planul si ghidul cum si lucrarile de amanunt pentru Inceperea recensa-
mantului au Post gata la 12 August 1916.
Doua zile mai tarziu survenind mobilizarea Romaniei, toate lucrArile au

5) Descrierea cu explicatii pe larg de modul cum se gaseste o strada sau


o cash pe planul orasului Bucuresti, se OA la pag. XLVIII.

www.dacoromanica.ro
VI

ramas fn asteptare panA in lama anului 1918/919, cand reintorcandu-ma dim


Moldova, dupa izgonirea din Bucuresti a armatelor dusmane, am reinceput
lucrarile de tiparirea planului si ghidului orasului Bucuresti, verificand de
astAdatA din nou pe teren existenta strazilor, denumirea for cum si numero-
tarea caselor.
Ridicarea ultimd a planului Capita lei am executat-o la scara 1(5000 iar
prin fotografie am redus-o la scara 1/10.000.
Lucrarea deli gata la finale anului 1919 n'a putut aparea mai de timpurim
diu cauza lipsei de hartie format special pentru plan. Lipsa de hartie mi-a
servit Insa, sa tin la curent intreaga lucrare pans Ia data de 1 August a. c.,
cand obtinand-o am procedat Ia tiparirea lucrarii.
De oarece planurile oficiale de pdnd acum, 711/ indicatz decdt strazile ce
intrau In raza orasului, am gdsit cu tale ca In interest,' de a se curzoaste si
Imprejurimile orastilui Bucuresti, sa adaug la planul Capitalei si harta jud.
Ilfov la scara 1/400.000.
kVA deci, istorisit pe scurt capitolul : ,Cum am ajuns sa dau publiculul
aceasta lucrare", de care se sim(ia foarte mare lipsa.

H. Superioritatea si avantajele ce prezinta actualul


plan al oraqului Bucure0i fata de cele scoase
papa in prezent:
Acest plan contine:
1) Toate strazile existente, cu actuala for denumire, a caror numar se
urea la peste 700 in plus NA de vechiul plan;
2) Apoi cartierele marginase din afara razei orasului ca de ex : Comuna
Militari, Catunul Grivita, Putul lui CrAciun, partite dinspre Dudesti-Cioplea
Campul Veseliei, dintre Comuna Serban-VocIA si Soseaua Magurele, etc.
3) Apoi numerotatia caselor de pe toate strazile Capitalei luatA pe teren
pans la 1 August 1920. Aceasta numerotare e facuta pentru prima oars
In tars pe un plan portativ, iar avantajul acestei numerota(ii se observa din
urmdtoral exempla : In plan se vede ca Soseaua Stefan cel Mare in-
cepe cu numarul caselor 1 si 2 din Calea Dorobantilor, ca No.
95 si 182 sunt In fata Str. Viitorului si sfarseste cu No. 151 si 232 la
Bariera Mosilor. Cautand o casa oarecare pe aceasta sosea usor se va vedea
ce tramvai sau ce strada din cele 14 laterale duce pe drumul cel mai scurt
la casa cautata ;
4) Planul mai contine limitele politienesti, militare si comunale cu rese-
dintele respective ;
5) Apoi liniile de tramvai electrice cu numerile for ; astfel ca oricine
poate vedea chiar pe plan ce numAr de tramvai merge pe o strada sau prin
fata unei case ;
6) Idem liniile de tramvaie cu cai puse in prezent in circulatie ;
7) Idem iesirele din Capitals si localitatile uncle due toate aceste iesiri
(Departarea e socotita fn kilometri).Auantajal acestor tnsemndri pe plan se
vede din urmatorul exempla: Se stie cd intrat tntr'un oral, pentru a continua'
drumul spre un all oral din apropriere e greu de nimerd strada care sd con-
ducd la iesirea Inspre noua direcfie. Dupd acest plan cineva intrdnd to Baca-
roll pe la Hipodrom si voind a-si urma drumul spre Alexandria, va constatd
In pdtrafelul A117, ca spre acest oral va trebui set mearga pe Calea
Rahovei. Tot pe plan va citi ca panel la Alexandria sunt 65 klm : si cd va
frece prin satele Bragadiru (8 klm.) ; Cornetul (12.500 klm.) ; Buda (15. him);
Mihailesti (18 klm); Baldria (59 klm.) etc. Tot aid va vedea cd(i klm. sunt
plind la Zimnicea, Rosiori de Vede, T.-Mdgurele, etc.
8) In scopul gAsirei cu usurintA a unei strazi sau a oricarei case de pe
o stradA am ImpArtit planul In patrAtelele (de cate 5 cm. o lature). Exempla
pe larg lI dau Ia pagina XLVIII in capitolul Gosirea unei stale. Imptirfirect
planului to patrafele si Modal cum un sergent de stradd va putea da lama-
riri precise trecdtorilor ce ar Mulct o stradd sau o casa ".

www.dacoromanica.ro
VII

111. Prin ce anume Ghidul de fata es e superior celor


aptirute pans acum:
1) Prin acea ca s'a dat ocazia locuitorilor Romaniei Mari a cunoatte Isto0
ricul §i descrierea imprejurimilor Capita lei. Ambele descrieri sunt cat mai
complecte §i alcatuite de cane D-1 Prolesor Enache lonescu, pentru care
gasesc momentul sa-i exprim chiar aici cele mai sincere multumiri, fiindca a
lncuvlintat tiparirea tor.
2) Mai e superior prin acea a contine Indicatorul Allabetic al tuturor sta..
zilor din Capitals §i cartierelor marginaw, aratandu-se pentru fiecare numar
de casa :
a) In ce directie cunoscuta a oraplui se afla casa cAutata.
had explicatia clirectiunilor : am ales 70 puncte in Bucuresti bine cunos-
cute oricdrui Bucurestean ca d. ex.: Arsenahil, Abatorul, Palatal Cotroceni,
Bariera Grivifei, Mosilor, etc. In jurul acestor puncte bine cunoscute am gru-
pat toate strdzile ce ar intra intro razd de 2 -300 m. Aceste puncte mi-au
servit ca sd stabilesc directia in care se afld on -ce stradd oricdt dela perife-
rie sau oricdt de pu(in cunoscind ar ft. Astfel: Funddtura Afumati (vezi pag.
2 din Ghid.) se Old in directia Bariera Grivitei". Oricine ,tie unde e barter.%
Grivitei; iar ajuns aici oricine ne ma putea indica strada Mutat&
b) Idem pentru fiecare numar de casa se arata Local ei pe plan";
c) Idem Inspectoratul de Politie corespunzand cu subcentrul Minter ;
d) Idem Circumscriptia de Politie, corespunzand circumscriptiei militate ;
e) Idem Sectorul comunal ;
f) Idem Ocolul comunal ;
g) Idem Ocolul Judecatoresc ;
h) Idem Circumscriptia medicala ;
i) Idem Circumscriptia veterinard ;
j) Idem Perceptia fiscala ;
k) Idem Perceptia comunala ;
1) Idem Postpi de Pompieri ; §i
m) Idem Sectorul casei Meseriilor.
Tootle aceste rubrici seruesc oricarui locuitor din Bucuresti, pentru a sti
unde sd se .adreseze sure a-si cere la nevoie drepturile sau a se achita de
diferite obligafiuni Mire stat sau comund ;
3) Ghidul mai contine indicatorul alfabetic al satelor §1 ora§elor In legatura
cu diferite ie§iri din BucureVi cum gi situatia ]or pe plan (vezi pagina 272);
4) Idem in ordine alfabetica contine adresele tuturor autoritatilor de stat,
judet sau comuna i Institutiunilor particulare mai importante, ca : Toate
Ministerele cu ramificatiile for ; biserici, sinagogi, licee, §coli primare, biblio-
teci, cluburi, consulate, Legatiuni, BAnci, ziare, tipografii, fabrici, muzee,
Hoteluri, Aziluri, Sanatorii, Spitale, cimitire, etc., etc.
5) Idem mai contine adresele Medicilor, Moa§elor, Farmaciiior, etc.
Toate de mai sus cu diferite aindnunte se cautd la labia de Materii.

IV. De unde am adunat materialul §i datele necesare


pentru complectarea Ghidului :
1) Denumirea strazilor e luatA de pe tAblitele respective ale Rear&
strazi ;
2) Numerotarea caseior este luata de pe teren ;
3) Limitele Inspectoratelor §i Circumscriptiiior de Politie §1 Militare, sunt
luate dupa datele oficiale ale autoritatilor respective;
4) Limitele circumscriptiilor medicate §i veterinare sunt luate dela ser-
viciul sanitar qi veterinar al Capitalei ;
5) Limitele sectoarelor §i ocoalelor comunale stint luate dela serviciul
technic al primariei capitalei;
61 Limitele ocoalelor judecatore§ti au fost luate de la Mjnisterul de Justitie;
7) Datele asupra perceptiilor fiscale §i comunale au fost luate dupa Ghi-
dul oficial al Perceptiilor de D-nii C. Popescu §1 C. Milicescu.

www.dacoromanica.ro
viii

Dupa aceste date am putut fixa limitele suburbiilor ci ale perceptiilor fis-
cale st comunale. Aceasta va forma obiectul unei viitoare lucrari Planul
Oracului Bucurecti avand trasat pe el limitele suburbiilor si perceptiilor fiscale
gi comunale". Tin sa adaug cd atilt Administratia centrald a perceptiilor comu-
nale dela primarie cdt si Administratia Financiard a Capitalei cu toata bunavo-
inta ce mi-au aratat n'au putut s5 -ml fixeze aceste limite pe harta, lipsindu-le
o lucrare In acest senz;
8) Limitele posturilor de pompierl sunt luate dela Centrala Pompierilor ;
9) Limitele sectoarelor casei centrale a meseriilor sunt luate de la Casa
Centrala a Meseriilor ;
10) Traseurile Tramvaelor electrice ci cu cal sunt luate dela Directia
generals a Tramvaelor;
11) lecirile din orac a tuturor strazilor cum ci kilorpetrarea spre diferite
sate ci orate le-am luat dupd harta tarn scara 1/50.000.
***
Cu aceastd ocaziune tin sd-rni exprim pe aceastd tale, in prima linie in-
treaga mea recunovintd tuturor sefilor mei ierarhiei incepand cu Cercul de
Recrutare BucureVi,,Comandamentul 2 Teritorial, Marele Stat Major, M. C
G. $i Ministerul de Rdzbohr, cari prin indemnurile vi incurajdrile ce mi-au
dat am reusit sd injghebez aceastd modestd lucrare.
In a doua linie aduc multumirile mete tuturor reprezentantilor diferitelor
autoritati cum fi foftilor mei subalterni tsefi de garnizoand ce am avid in
Cercul de Recrutare Bucurefti in anii 1915-916 pentru coneursul ce mi-au
dat la timp.
Dacd insd din lipsa de experientd, nu am putut corespunde exact tutu-
ror cerintelor publicului, fl rog sd fie ingOduitor atrdgandu-mi atentia asupra
partilor slabe sau asupra gruelilor ce ar gasi, survenite din cauza lucrdrii
prea de precizie fi deci prea migdloasa, spre a le putea lndrepta la viitoarele
editiuni.
Pentru moment Ufa cum prezint lucrarea, imi dd multurnirea sufleteascd
cd dupd ani de munch o odd apdrutd, vi in conditiuni de a rdspunde nevoi-
lor nesatisfdcute pand in prezent de ade lucrdri similate.
Capitan MIHAIL PANTEA

www.dacoromanica.ro
IX

BUCURETII
I. SCHITA ISTO RICA (dela pag. IX Ia pal. XXXIII)

II. IMPREJURIMI BUCURESTENE (deia pag. XXXIII Ia pag. X1311)

de Profesor ENACHE IONESCU


Ce va fi fost, mai Inainte de vre-o asezare romaneasca, pe
locurile acestea, care formeaza vatra Bucurestilor de astazi, nu
si: §tie Inca. Nici o cercetare noud si nici vre-o s5.p5.tura in-
trimplatoare n'a dat la lumina cumva urme de locuinte lacustre
(le primitivi preistorici cum banuia Odobescu prin sugestia
ce-i provoca gorgoanele din preajma Cismegiului de astazi
§i iarasi nici de ramasitele vre-unui val roman" sau al vre-
unui ,castellum" fie si numai ask al vre-unuia dintr'acele
castele romane de insemnatate secundara, pentru ca sa pu-
tem spune cu siguranta, cum face Sulzer 1) prin secolul al XVIII-
lea si Gion 2) dupa dansul ca Bucurestii ar fi asezati
pe locul sau in apropierea locului, unde se gdsia castelul ro-
man Pinum.
Si chiar data astazi s'ar sti ceva- mai mull in aceasta pri-
vinta, deck se stia pe vremea lui Odobesct4 §i Gion, pentru
ceiace urmarim not in aceasta schita, de orientare istorica, ca
introducere la harts o minunata harts, cum nu numai Bu-
curestii nostri n'au mai avut, dar n'o, au Inca nici alte orase
marl din lume pe care d-1 Capitan Pantea o ofera publi-
cului, nu ni-ar sluji prea mult.
Pe not ne intereseaza asezarea romaneasca,' in aceste locuri,
orasul romanesc al Bucurestilor de astazi, origina 5i rostul lui
in trecutul politic si cultural al neamului, jar in privinta ar
ceasta se poate spune cu toat5. Inc5 marea saracie de date
si cite ceva sigur s'a ajuns la cateva date precise. Si ne putem
rosti, de pilda, cu siguranta:

1) Sulzer, Gesch. des transalpinischen Dakiens, I, Wien, 178 t,


p. 289.
2) G. lonescu Gion, voluminoasa lucrare: Istoria Bucures-
tilor; Socec, 1899.

www.dacoromanica.ro
X

a) asupra original numelui;


b) asupra rostului geogratio ci strategic, care a Idcut, a sal-
tat Mcurestial nostru deasupra altor asezdrl romdnesti, Man-
du-1 .0 ajungti capitala Romdniei a a romdnismului, de astazi;
c) asupra inceputurilor, 'sale.
In ce priveste origina numelta s'a trecut de mult asa nu-
mita bucurie" a lui Mircea Voevod, care de bucurie pentru a
biruinta a lui asupra Turcilor prin aceste meleaguri, Ar fi rim
dicat aici cetatea bucuriei," deci a Bucurestilor ;si inca si mai
usor s'a putut trece peste celelalte presupunerL fanteziste, unele-
mai cornice si copilaresti decal altele ca: Buckor-Ascke" (ce-
tatea armeanului Bochor); Bu-curia Dominica lis" a legionarilor
romani; buchara", Baskert, si alte nume; turanice ale unui is-
toric si filolog tezist ca Blau; ba, chiar, si peste prea de tot
simpaticul, pentru can sa poata, fi adevarat, Hilarius (Bucur pe
slavoneste), frate de voevod si intemeietor al orasului si cetatei
noastre ale istoricilor din veacurile trecute. Astazi, pentru ori-
cine poate ceti o harta, e clar ca lumina zilei, ca pe o supra-
fata oricat de mica, fie si numai atat de mare cat se poate a-
coperi cu varful degetului, sapte din zece nume, de asezari o-
menesti pe pamant romanesc sunt numai patronimice, derivate-
din numele propriu al mosului Intemeietor; (Botas-Botosani;
Braila-Braila ; Ias-Iasi; Giurgea-Giurgiu ; Stoian-Stoenesti ; Fi-
lip-Filipesti ; Cioara-Ciora'sti ; Plotinesti ; Nicoresti etc. etc.) si
numai restul de trei, sau cel mult patru, sunt nume dictate de infati-
sarea geografia sau situatia socialo-politica a populatiei: Cam-
pul-lung, Curtea-de-Arges, Piscu, ValceleA Magura, etc. etc. Bu-
curestii vin deci dela numele propriu al unui oarecare Bucur
sunt urmasii lui Bucur.,
Numele de Bucuresti, iarasi, se intalneste Inca. dela, inceputul
veacului al XV-lea un document a lui; Mircea cel Ba'tran din
1401 este dat din Bucuresti" asezarea lui Bucur prin aceste-
parti exist. de mai 'nainte, era deci mai veche.
Jar din faptul ca, desi in tot cursul veacului al XV-lea numele
de Bucuresti" se gaseste des inlocuit cu acela, de Cetatea Dam-
bovitei," totusi cea dintai denumire invinge pe cea de-a doua, ne
arat'a clar ca satul $i popasul acesta negustoresq al Bucurestenilor
ad, la vadta Dambovitei, fn drumul spre schela dunareana
a Giurgiului a precedat cetatea, nu aceasta din urma a pre-
cedat asezarea pasnicai del alaturea; altfel, asezarea oraseneasca
insasi s'ar numi si astazi Dambovita sau Damboviteni oa-
meni din jurul cetatei Dambovita locuitorii Dambovitei.
Asa dar, orasul Bucuresti isi trage numele dela Bucur, un
Bucur crescator de vita de of mai ales dar si gospodar a-
gricol, ca once roman din vremurile vechi, mm Bucur taran
pastor, care cel dintai s'a asezar cu tarla sa prin aceste locuri.
Legenda populara cu Bucur ciobanul deci instinctul popular,
a nimerit-o si aici, ca fni multe altei privinti de altfel, mai bine

www.dacoromanica.ro
Xt.

deck erudita fantezie a istoricilor, ne vom opri si noi,


la ea. Numai nu trebuie dupes ce am luat spiritul legendei
populare, sa-i mai admitem toate anacronismele si sa
asezam cumva pe Bucur al nostru pe partea, dreapta a Dam-
bovitei, mult mai impracticabila pentru o asezare omeneascat ,pri-
mitiva deck tapsanul din stanga, sau, mai, punem poate
pe seamy si ridicarea bisericutei de pe dealul lui Radu-Voda, in
apropiere de ctitoria manastireasca a acestuia din urrna.
Cad bisericafa aceasta, pe care imaginafia populard a botezat-o cu
numele legendaralui ciobdnel, n'a fost decat o bolnifd, un paraclis de
cimitir, ridicat mutt mai tarziu de cdlagarit mai sus numitei man ?stiri
vestifii Raduliofi.

Asezarea ciobanului Bucur prin aceste locuri a fost insa


cu noroc. Tapsanul acesta cuprins intre baltile 5i smarcurile
Dambovitei 5i ale Colentinei, tapsan inconjurat de toatei partile
de vestitul codru al, Vlasiei (Vlasciei, al Romaniei, deci codrul
frate cu Romanul", codrul romanesc) $if la jumatatea, drumului
dintre Targoviste schela. dela, Giurgiu era( un minimal loc
de popas negustoresc si cetate de strajd a vadului dandrean..
Insemnatatea strategica, a unui atare punct nu putea, scapa
ochiului unor Domnitori porniti, pe razboaie si vitejie, cum au
fost Vlaicu 5i Mircea, I Basarab. In adevar, numele Castrului
Dambovitei" apare in documente 'Inca de pe vremea celui dintai
(1364-74) 5i cand in r369 Ludovic Angevinul din Ungaria,
voind sa pedepseasca pe Vlaicu, care zabovia cu inchinarea si
tributul poftit de ambitia sa imperialists, trimise pe voevodul
Ardealului sa-1 atace dinspre rasarit, prin partite muntene,, jar
el, Regele, se atinea gata de navala priri partite Severinului, ar-
mata falnicului rege suferl aici, in preajma Castrului Dambo-
vitei", cea mai ru5inoasal infrangere din partea comandantului ce-
tatei, Parcalabul Dragomir.
Primele intariri trebue sa fi fost pe punctult cel mai inalt
rapos, care n'a putut fi pe partea dreapta a Dambovitei,
dealurile cu vetrele atilt' de inguste Radu-Vocia", dealul Mitro-
poliei" sau piciorul de deal dela Mihai-Voda",, cum s'ar parea,
dupes infatisarea de astazi a locurilor, ci dincoace pe stanga,
rapa cea mai inalta 5i aparat'a din trei parti de sapaturile a-
pelor Bucurestioarei si Dambovitei cam intre teatrul Jignifa.
si Plata Florilor de astazi. Pe lOngd aceste avantagii ale imez sigure st-
naturale apdrari tnspre rOsarit s1 miazazi, va sa zica tocmal din cotro
veniet pericolul eel mare a/ Turcilor, impotriva cdrora se si ridicase ceta-
tea, rdpa aceasta mai prezinta ¢l foloasele unei intinse vetre tnspre apus
fi miazd noapte, deci loc bun mai int& pentru poposirea carelor negizs--
toresti si foarte curand, ,si a hanurilor si dughenelor de zid statornic,
care vor forma samburele viiioarei Capitate a RomOniel, miezul Bucu-
restilor.
In cetatea aceasta a Dambovilei I i va petreal Mircea, cel atat

www.dacoromanica.ro
xll

de ingrijit de soarta schelelor dunarene si a posesiunilor sale do-


brogene, o foarte burial parte din timpul sau de domnie (1386-
1418). Iernele, mai ales, isi facea el de lucru prin pairtile a-
cestea de locuri, pandind miscarile Turcilor, cari, incar din 1393
transformasera Taratul bulgaresc dela Tarnova fn raja turceasca
9i. se instalasera in cetatile dela Rusciuc Nicopoli.
Dupd moartea lui Mircea insd, certurile pentru domnie slribesc
Para ,si cu liecare pas de intarire a suzeranildfei turcecti cre,ste
insemnlitatea Bucurestilor; slabii domnitori venifi cu sprijinul Tur-
cilor vor fi silifi tot mai mull sd eadd in aceasta. Cetate a
Dambovifei" sub mai u ,coara pazd a pa,salelor dela Dundre.
In adevar, cu liberarea bralului politicei turcesti in, peninsula
Balcanica prin cucerirea Constantinopolei (1453) pe deoparte, iar
pe dealta prin slabirea, Ungariei mai ales dupa moartea vitea-
zului Ioan Corvin (1458) pofta de amestec' a Turcilor in Prin-
cipatul dunarean creste repede si, odata cu slabul Radu-cel-Fru-
mos (1462-74), incepe sirul Domnitorilor, cari aproape cal nu
mai au aft scaun de domnie decal aici la Bucuresti, cu toate ca
Mitropolia si Capul Bisericei vor ramanea mai departe pana
dupa 165o in, vechile capitale dela Curtea-de-Arges ei Targo-
viste, iar dupa cuviinta s'ar fi cazut, ca acolo unde se afla Capul
Statului sa fie $i, acela al Bisericei.
Aid prin urmare, inspre ..Cetatea Dambovitei ", se vor Indrepta
cele trei expeditii ale lui Stefan-cel-Mare, facute impotriva lui
Radu-cel-Frumos si tot aici se vor da si luptele de mai tarziu
Impotriva necredinciosilor intronali de dansul, Laiota-cel-Batran
Basarab cel tanar..
Intr'o zi de Noembrie a anului 1473, Cetatea Dambovitei cazii
in mana lui Stefan si, odata cu cetatea, acesta mai dobandl li
pe Doamna Radului-Voda si fiica sa Voichita... toata ave-
..rea lui, si acolo s'a veselit trei zile si s'a tutors la Suceavia si
a lasat pe Laiota Basarab Domn in tara Munteneasca" (Cronicarul
Ureche). In 1476 si tot print lung Noembrie, Cetatea aceasta,
-uncle se gasia acum Laiota, a fost din nou atacata de Stefan, de
-astadata in tovarasia Voevodului Ardelenesc. Stefan Bathory, care
-aducea, din porunca regalai a lui. Matias Corvinul, pe Vlad Te-
pes pentru intronare. In 11 Noembrie ale acestui un, Bathory
scria Sibienilor .ex castris gentium regalium prope ipsam Boco-
restium", din lagarul oltirilor regale chiar de Tanga Bucuresti ;
Cetatea Dambovitei incepe a fi numitat deci cut numele ei de as-
ta'zi. Lupta de astadata, pare sa fi fostt mai crancen5., cad asediul
tirth doua ,saptamani;. iar dupa caderea cetatii, cuceritorii ga-
sira: munitiuni nesfarsite... steaguri, camile, etc.
Dupa cei doi Laiota, vin --Cpentru a incheia acest sfarsit de
veac din istoria Cetatei dambovitene pe tronul Orel. Vlad
Calugarul si fiul sau, Radu-cel-Mare, iar chrisoavele acestora ne

www.dacoromanica.ro
XIII

vor vorbl apriat despre ea ca scaun de domnie Scaunul Ce-


tatei Bucurestilor."
Pe la sfarsitul veacului at XV-Iea Bucurestii aping deci Scaun de
domnie at Threi-Romeinesti, eel mai tnsemnat scaun de domnie, ft-ft
datord, cunt vedem, fericirea acestei situatii in parte-- fn cea mai mare
parte cresterei influentei si amestecului curtest to treburile Tani.
Orasul lush nu trebue sa ni -I inchipuim prea de tot mare.
Cateva uliti de prhvalioare pe vatra din fata cethtei, inlluntruI
chreia se cuprindea Palatul domneso paraclisul de inchinare,
si atat. Adich, in total, coltisorul de tapsan dintre pardia,sul Bu-
curestioara astazi disparuta prin canalisarea orasului 5i
Dambovita, pang pe aproape de strada Lipscanilor de astazi.

In veacul at XVI-lea tnsd, asezdrile ordsenesti din jurul Cetafei se tn-


multesc si se fac si din ce in ce mai trainice si mai frumoase, de
oarece documentele, cote le avem, incep sd vorbeasca de Bucuresti Cu
ctivinte de mare Mudd.
Un document din 1506 numeste Bucurestiul minunatul Scaun
al Bucure5tilor", iar ceva mai tarziu 15 t5 un hrisov al lui
Neagoe it mentioneaza cu epitetul de vechiul oral al Bucures-
tilor". Uri an mai' tarziu, Condica, manastirei Glavaciocul, cti-
toria lui Vlad Calughrul de pe malul Glavaciocului, in Vla5ca, ne
vorbeste de mintinata cetate a Bucurestilor .
Ca minunat scaun de domnie, ca veche asezaret de negustori
si meseriasi deci oral vechiu, mare - dar cu vechiul salt
rol de trainica si minunat cetate iii incepe asa dar Bucurestiul
traiul salt mai depart° in veacul acesta; si-1 incepe sub semnele
prevestitoare ale unor clipite de grea, cumpana $i-1 va ispravl
in vremuri inch 5i mai cumplite pentru, existenta sa. Dupe moar-
tea lui Radu-cel-Mare incep luptele pentru domnie intro Mih-
nea Il V1hclut, fiul cel mai tartar al lui Vlad Calughrul
Vladut fiind omorit chiac in marginea targului. Cei noul ani de
domnie ai pasniculuil Neagoe,, targul Bucurestilor ii trece cu
tiniste, dar nici de prea maxi' binefaceri nu s'a bucurat din par-
tea acestui domnitor, caruia_ nu-i placea sa stea prea mult prin
aceste locuri. Indata, duph moartea acestuia Irish, nu odata viata
orasului a fost push In mare primejdie prin luptele lui Radii/
dela Afumati cu Turcii, ocrotitorii lad Tudosie, copilul lui Nea-
goe (1 5 2 1-1524).
Nici dela domnie aceasta furtunoasa a lui Radu desl acesta
isi aveh ocinele 5i conacul chiar in preajma targului, la Afumatii
din Ilfov 5i nici delal cele urmatoare Oita in 1546, Bucu-
restii nu s'au bucurat de o prea mare ingrijire. De numele unuia
doar, acela a lui Radu Paisie (Petru Voevod), fiul lui Vlad Ca-
lugarul si fostul prim' egumen al Manastirei de Arges, claca s'ar
mai puteh legh amintirea ridicarei aici, in preajma orasului pe
www.dacoromanica.ro
XIV

marginea lacului Teilor, mica chinovie de lemn, in locul c5.reia


va zidl mai tarziu, Matei Basarab ma.nastirea Plumbuita, ale
carei ziduri se mai va'd si astazi.
Cu suirea pe troll) a lui Mircea Ciobanul (1546) incepe pentru
Bucuresti o epoca de mare prosperitate, care tine pans la alt
lntronare, aceia a lui Mihai-Viteazul, in anul 1593. In toatd ceceasta ureme,
-atilt Mircea Ciobanul to cele cloud domnii ale sale si urmasit
sal Ciobanesti mustruluiti de batrdna Mircioaia, vestita Doamna
Chiajna cat si aceia dintre, protivnicii lor, call au putut sa
le smulga cateva crampeie de vreme domnia, au stat de obi-
cei in Bucuresti. Vechile Curti domnesti de pe aici sl probabil
si ingra'dirile cetatei sunt innoite vi ad5.ogate de insusi Mircea
Ciobanul. Si tot alai a facut el si cu paraclisul Curtii, Biserica
nomneasca de mai tarziu, care asa cum se vede astazi in piata
Sf. Anton, sau a Florilor", nu mai pastreaza nici macar forma
ce i s'a dat prin rezidirea din veacul al XVIII-lea, facuta. cu
' cheltuiala Doamnei lui Stefan Cantacuzino, din pricina adaosu-
.rilor din veacul a1 XIX-lea.
Aici, la Bucuresti, in Curti le acestea innoite, se inoada ei
desnoada in aceasta vreme firele acelei pplitici de intrigi, care
va putea din ce In ce tot mai mult la Constantinopole, poli-
tics inceputa cu atata stralucire de isteala Chiajna; aici se fac
impetirile nuntile cu vlastare de vita veche imparateasca, dar
mai ales bogate si cu mare trecere la Turci, si tot de aid
pornesc, pentru a impraistia jale prin casele protivnicilor, napraz-
mice gandiri de razbunare.
Bucurestii frisk' n'au nimic de suferit de pe urma acestora;
ba dimpotriva, orasul infloreste, si acum pentru prima oars tre-
buesc puse 1 inta'ile asezari omenesd dincolo, pe malul drept
al Dambovitei. Oricum, acum abia se acopera cu ziduri de In-
gradire 1i biserica de piatra, ctitorie manastireasca a lui Ale-
xandru 5i Mihnea Turcitul, dealul de peste apa, in fata Curti-
lor domnesti, dealul Radu-Voila de astazi; si tot cam in a-
ceasta vreme trebuiesc puse inceputurile ctitoriei de mai tar-
ziu a lui Mihai Viteazul de pe calcaiul de deal, pe care dea-
lul ceva mai inaltat al Spirei fl impinge In Dambovita actua-
lele Archive ale Statului si biserica din mijlocul Curtii.
A.sa, Infloritori 9i plini de imbelsugare, au vazut Bucurestii
-suirea In tron a lui Mihai; intrau cu. surasul pe buze in epoca
for de prapad vi ruins totals.
Inca din toamna lui 1593 Mihai puse de ornort pe creditorii
sai Turci In casa si curtile bolovanite, adica de piatra (cam pe
unde se gaseste astazi biserica Stelea), ale vistierului sau Dan, ctitorul
manastioarel Marcuta, de la bariera dinspre Pantelimon, a Bucurestiului
de astazi. Semnalul viitoarelor lupte 91 parjoluri se dete
Anul urmator aduce cu el, pentru Bucuresteni, grija mo frica
de foc oi prada.'ciuni din partea Turcilor, dar nu vor suferl de

www.dacoromanica.ro
xv

cat de hotiile si jafurile, mai putin inchipuite, ale lefegiilor


domnesti, Unguri si Cazaci.
Anul 1595 aduse cu sine vijelia dela Calugareni ardere si
pustiire din partea ostirilor lui IVocia, la retragerea lor spre
munte, In miezul verii ; arderea, pustiirea si svarlirea in aer a
putinului ce mai ramasese, de catre Sinan in fuga sa peste
Duna.' re, toamna, prin Octombrie.
Cand Mihai si aliatul sau, Sigismund Bathory, trec prin Bu-
curesti la intoarcerea lor, dupa isprava dela Giurgiu, nu mai
gasesc nici picior de localnic ; iar putinele gospodarii, ce se
vor mai fi infiripat in anul urma tor, au fost din nou jefuite
de a nay alire tatarasca in anul 1597.
In asa hal intra Bucurestii nostri in al XVII-lea veac dela
Christos si in al III-lea dela intemeierea lor, sau cum ziceau
stramosii : ab urbe condita.

Cu veacul al XVII-lea orasul Bucuresti intrat in epoca sa de


adevarat a s1 aproape continua desvoltare si inflorire, epoca care
tine pang in zilele noastre. Nu-i vorb a, eclipse a mai suferit
viata bucuresteana si dela aceasta data Ora azi : focuri naprasl-
nice i-au parjolit in multe randuri mahalale intregi 1715, 1739,
1799, 1847; cutremure, care au ramas de pomina in p oyes-
tirile locale, i-au darimat casele, turlele si foisoarele, sau cel
putin i-au crapat boltile si puternicele ziduri de biserici si ha-
nuri 1718, 1802, 1829 (cutremurul cel mare), facand
sä se pastreze foarte putin din vechea infatisare a orasului si a
cladirilor sale ; armate straine, iarasi armate turcesti, dar mai
i

ales armate nemtesti si rusesti deacum in colo au dat, nu odata,


iama prin casele, hanurile si bisericile bucurestene cele pline
de podoabe si odoare 1657, 1689-92, 1718, 1738, 1768-
1774, 1791, 1803 -1812; 1828-1834, 1848-49 si iarasi, mai
n'a fost vizi ta de acestea, nepoftita, care sa nu aduca si sa lase
in urma-le, hidoasele sale tovarase : ciuma, sau holera, sau si a-
rnandoua deodata, dar o ruins atat de complecta ca acea din
vremea lui Mihai Viteazul, Bucurestiul n'a mai suferit; eclipsele
acestea au fost numai intunecimi partiale.
In primii ani dupa stingerea lui Mihai, noua infiripare a
Bucurestiului sufera de pe urma Polonilor si Cazacilor lui Si-
mion Movila. In curand insa viteazul urmas al politicei lui Mi-
hai, Radu- Scrban, Basarab dupa mama, isbuteste sa-i goniasca
din Cara, iar Bucurestii tsi vor repara prin ei santurile si zi-
durile sale de veche cetate si vor mai cap ata o bung si fru-
moasa straj a in cetatea-manastire Comana, la vre-o 3o kilometri
pe drumul Giurgiului, dincotro veniau parjolurile turcesti.
De numele Domnilor urmatori,, afar a de acela a lui Rada-
Mihnea, vlastar al vestitei Mircioaia si pans la gospodareasca
domnie a lui Matei-Basarab din Brancoveni, Bucurestiul nu poate

www.dacoromanica.ro
XVI

leg's nici o amintire. Radu Mihnea a ridicat din ruins chiliile


biserica bunicului si parintelui sau, Alexandru si Mihnea Tur-
citul, ciandu-i ()data cu trupu-i astrucat in pronaos si numele sau:
Biserica lui Radu-Voda (1615). Si tot in vremea aceasta dintre
160o-1633 trebuesc puse inceputurile ctitorilor de ziduri ceva
mai trainice din marginea imediata.' sau ceva mai departata a
Targului, ca Manastirea Sf. Sava ctitorie a lui Andronache
Parcalabul, cam pe locul Universitatei piefei alaturate, bi-
sericuta Coltei, biserica Marcutei a ,lui Dan Vistierul si Inca
si mai departata Cernica" a lui Cernica Vornicul. Tot acum recladirea
de cdtre Nedelcu Vornicul a bisericei Sf. Gheorghe-Vechiu din inima insdsi
a tdrgului care va ajunge in curdnd sa fie numit telrgul dinlauntru" fata
de alte cloud tdrguri, ce tncep sd se tnfiripeze to epoca lui Matei-Basarab:
tdrgul-de-sus" (cam tntre str. Lipscani, Colfei, Bulevardul Carol fi Calea
Victoriei de astazi) si ntclrgul de Odra" (cam in jurul bisericei Olari de
astazi), primal ,,tdrg al Moqilor". Incep, ass dar, $i aproape pentru prima
data in Bucuresti, ctitoriile boiere$ti aldturi de cele domnefti.
Din zidurile ridicate pe aici de marele, patriarhalul gospodar
ce a fost Matei Basarab, s'au pastrat _foarte putine. Focurile cele
atat de dese in istoria Bucurestilor, cutremurile si mai apoi lu-
crarile de edilitate ale unei administratii comunale nu tocmai
intelegatoare de frumuseti amintiri istorice, au ras multe din
fata parnintului. Totuli lui se datorete recladirea Curtei-Vechi"
a Ciobanului, deci a palatului domnesc, cu toate ca Bucurestii
nu sunt resedinta lui domneasca de predilectie, cum a fost pe
vremea stralucitei Doamna Chiajna; la ridicarea din temelie a bi-
sericei Sarindarului" din marginea apusana a noului targ de
sus," biserica care pang mai ieri (1896) impodobia o latura a
Caiei Victoriei de astazi, in locul piatetei, care acum ii mai pas-
treaza. amintirea.
Sunt insa si din cele ce se mai pktreaza ne pot vorbl de
cumintea lui figura de Voevod. Ceva, de pada, din temeliile
zidariei la altar si pronaos ale bisericei Sf. Apostoli", dincolo,
peste Dambovita, e dela el.;, ni s'a pastrat insa si mai ales ni
s'a pastrat cu toata zidaria podoaba sapata in piatra a fer
restrelor si usei de intrare, ctitoria °data acoperita cu tabla de
plumb si intarita cu ziduri de cetate, a manastirei Plumbuita"
ridicata." de el pe locul de biruint a din vara lui 1632 asupra lui
Radu lias. Sapaturile frumusetile ei sunt dupia o datina notia
pentru Muntenia noastra: stilul gotic moldovenesc, adus incoace
de mesterii rivalului sau din Moldova, Vasile Lupu, care ridicate
la Targoviste biserica Ste] ea.
Cele doua lupte ale revoltatului Aga Matei din Brancoveni
impotriva Domnilor greci se dau pe locuri ocupate astazi de ma-
halalele orasului nostru. Cronicile ta'rii ne povestesc cum Bucu-
restenii priviau cocotati pe zidurile acoperisurile caselor la

www.dacoromanica.ro
XVII

incalierarea, harta si macelarirea dintre cetele revoltafilor si ce-


tele de lefegii ale domniei. Intaia lupta, cea din 1631 impotriva.
lui Leon-Voda (Alion-Vocla stridiagiul) s'a dat inteun sfarsit
de August pe campul p1M de baltoace, gropi de nisip si cara-A-
midarii dintre Dudestii de astazi pans sub dealul Mitropoliei
a doua, cea din vara lui 1632 impotriva lui Radu-Voda, fiat lui
Alexandru Iliac, a fost se pare $i mai crancena. Ea s'a purtat,
victorioasa de astadata, pe locurile dintre Plumbuita (bariera
CoIentinei de astazi), Marcuta (bariera Pantelimon), zidurile Tar-
gului din launtru (orasul de atunci) si malul Dambovitei in par-
tea dinspre Dudesti Vacarestii de astazi.
AmEntirea celei dintrai ni-o pastreaza si astazi crucea de piatra
ridicata ceva mai tarziu (1659, in curtea bisericei Slobozia din Str.,
Trofeelnr No, 3) in local alteia de lemn, de catre Rut lui Leon-
Vocla Radu Leon; de a doua ne vorbesc ruinele de cetate ale Cti-
toriei de mai sus, astazi fara de minunatul acoperis de plumb care
i-a dat numele. ,Si astazi localnicii mai stiu incd povestl legends
numelui de Colentina. ,Unde ti balusi, spdtare?" iti paves-
teste m6ndru mo$ Simion tdrcovnicul de astazi al Plumbuitei
intreabd Vodd Matel, care ar fi venit mai in urma luptei. Co-
len find, Maria-la", rdspunse Spiltarul, 5:i iatd origina numelui
de Coientina.
Partite acestea de locuri deci ale orasului Bucuresti de astazi
nu erau populate pe atunci; Oborul, mahalaua Olarilor, a Ian-
cului, Drlea -Veche si Noua, Isvorul, Caramidarii, Slobozia-
Greci, Sarbii, Gramontul etc. erau lipsirte de asezari omenesti.
Abia pe la sfarsituI acestui veac se constata prin aceste parti al-
catuiri satesti marginase, pe care orasul le va cuprinde intre
santurile sale abia spre sfarsitul Iveacului urmator. Orasal pro-
priu zis ni-1 patent tnchiput pe vremea lui Matei Basarab mai trains de
cat portiunea inchisd de poligonal ale carat laturi ar fla Sud-Vest
linia Dambovitei, cam dela Morga orasulai sl pdnd uncle Incepe Calea
Victoriei ; Vest Calea Victoriei cam pand pela pinta Sarindar de
astazi; Nord Bulevardal Academiei f i Carol pdnd cam la trztretdia-
rea Int cu strada Mosilorvechiul drum al Tdrgului deafare, Nord-
Est o linie ideals care, pornind de aici ar Ulla paste casele din parte
loculta pdnd la scoborcisal stradet Mircea-Vodd, pe unde se scurgea pe
atunci until din bratele Caimatei-Bucurestioare ; Sad-est cursul &wares-
tioarel care in linie mai mull sau mai plain cotitil, Mind stra-
dele Udricani, 01teni, Wicaresti s'ar eobort spre Dambo vita priri
scob t Ira din pita Jignitei, mai jos de podul lui 5 erbaq-Vodd,
Dincolo de linia Dambovitei, abia acum, in epoca lui Matei,
incepe a se trece si probabil lui se datorese impartirile de ocine
sau urice (proprietati) prin acele parti unora din famiIiile boie-
resti ca: Brancovenii, intre Calea Rahovei (pe atunci Podul Ca-
licilor) Oita' sub dealul Mitropoliei; Cantacuzinii, mai in sus spro
biserica Sf. Apostoli, pe care ei reparand-o si infrumusetand-a
dupa gustul ceva mai ales al epocei de dupa. Matei fac cti-
5
www.dacoromanica.ro
XVIII

toria lor; Dudestii, pang sub dealul Mihai-Vocla; Rudenii, Meri-


sestii ceva mai departe de malul Dambovitei, spre biserica Antim
etc. Calicimea e deci tot mai mult impinsa in unghiul dintre dea-
lul Lupei si al Spirei. Asa cum era, orasul totusi, prin aspectul
ce-i dadeau intinsele complicatele gospodarii boieresti depe
atunci adevarate mahalale de slugarime si tiganime roaba,
prin. asezamintele bogate, unele marete chiar si nu mai putin
complicate ca viata launtrica gospodareasca, a manastirilor de
prinprejur: Radu-Voda, Mihai-Voda, Sarindar, Sf. Sava, Plum-
buita, Marcuta; prin multimea bisericilor si paracliselor din laun-
tru precum si prin incurcata, sgomotoasa vanzoleala." a vietei lui
de targ oriental, trebue sa fi oferit ochliului de calatpr strain
mai ales, o infajisare destul de impunatoare. Altfel, exagerari
iperbolice ca acele ale episcopului calator Baksici, dupa care
(pe la 1640) Bucurestii ar fi cuprins 12.000 de case", ar fi a-
dapostit roof000 de suflete", care s'ar fi inchinat in nu mai
putin de. lo suta de biserici si paradise", n'ar fi putut avea
loc. N'am gre$i lnsit, cred, cu prea mult, data am admite cIl populatia
Bucure§tilor pe la 1654 anul savarVrei din viata a lui Matei nu-
malt cam lntre 36-40.000 de locuitori, cum ne relateazd un alt cal&
tor din aceste uremuri, mult mai ponderantul, Mud e vorba de cifre,
Paul de Alepo, diaconul patriarhului Macarie.
Abia inchise ochii insa batranul Matei in scaunul domnesc din
Targoviste, unde ca prieten al Racotestilor ardeleni si deci in
sufletul sau dusman. al Turcilor, ii placea mai mult sa sada", si
indata.' Bucurestii, ca mai toate targurile din tars, vor avea sa
treaca prin frigurile rasmeritei Seimertilor naimiti asupra dom-
niei celei noua a lui Constantin Basarab si mai ales asupra bo.-
ierilor, berbecii cei grasi"A cum le ziceau ei, cari nu voiau sau
mai bine zis nu puteau sa li mai mareasca lefurile si donati-
vum bacsisul de domnie noua. Multi boieri sent prinsi si ur
iar intre acestia sunt mai ales boierii bucuresteni. Unul dintre
ei, Papa Brancoveanu, tatal viitorului Vocla Brancoveanul, este
ucis chiar in fata Curtilor lui de sub dealul Mitropoliei, iar amin.-
tirea acestor sangeroase zile ni-o p'a.'streaza si astazi crucea de
piatra frumos cioplita, pe care mai tarziu o ridica in locul
alteia mai veche de lemn, stranepotul Constantin, feciorul mai
mare al Brancoveanului. Cine vrea sa adaste o clipita, mai inainte
de a o porni in sus, pe aleia ce duce in curtea Mitropqliei, fi
poate asculta povestea scrisa in litera aleasa, sapata cu ingri-
jire si gust, prin care se caracterizeaza mai toate inscriptiiie din epoca
brancoveneasca.
In scurta vreme insa, cu ajutorul armatelor ardelenesti trimise
de Racoti al II-lea, Seimenii nostri sunt infranati si desflintati;
odata cu linistirea revolutiei, Linceteaza, si puterea de rezistenta
a ifirei fat& de Turd. Urmlirile? Ingenunchiarea tot mai umilitoare :
epoca fanariofilor.

www.dacoromanica.ro
XIX

Bucurestil Inset se tmpodobesc In schimb cu frumoasa cicidire a Mitro-


poliei. Ctitorul, este chiar ostoitorul rasmeritei soldatesti Constantin Basa-
rab Carnul.
Zidirea incepe chiar to 1655 ; zugravirea si tarnosirea ei se
vor face insa abia dupes alungarea din tall a ctitorului de catre
noul domn, Radu Mihnea al III-lea, care, voind sa samene vitea-
zului martir depe campia Turdei, si-a mai zis si Mihai.

Cu cladirea aceasta a bisericei mitropolitane, istoricul Bucurestilor


trebue sd deschizd un nou si mare capitol, care ar trebui sd cuprindd
descrierea fi povestirea peripefillor prin care trece °rasa nostru pdnd
la 1750. Este epoca aceia de iubire de frumos In ale scrisului sl cladi-
tului, In care infra istoria cultural& a Intregului nostru neam st cu dansa
deci sf aceia a Bucurestilor ; epoca care, tinand seama de acela, care a
pus sa scrie, sa se tipareasca si sa se cladeasca mai mult sl mai frumos
,decat toti aceia can au stat in fruntea t aril., pe scaunul domnesc
in aceasta suta de ani si a pus sa tipareasca si sa se ciao-
deasca nu numai pentru not $i Bucurestil nostri, ci ei pentru Intreg
orientul ortodox stralucitul Constantin Brancoveanu, ar trebui
numita : Epoca Brancoveneasca, deli Brancoveanu Insult nu one&
cu domnia lui decat perioada de vre-o 25 de ant dintre 1689 1714.
Din aceasta epoca are Bucurestiul tot ce poate oferl ochiulut
mai cu gust artistic din tot trecutul sail. Cele mai multe si cele
mai frumoase dintre acele biserici si bisericute svelte, imbricate

.117' A
I

'lilt 11
...__t .. .*Fifrt t 4 01-1 1,4 '4'1
' i-' 1' q' ,tt le.
.111. \ \ .. 1
Deeen de Stoica
Biserica SI. Gheorghe Nou (Infatisarea veche).

in culoarea alba a varului si prevazute la int4are cu elegante


pridvoare, rezamate pe cochete si inflorite colonade de piatra,
ce se intalnesc mai la fiecare pas in cuprinsul Bucurestilor de
astazi, suns din epoca aceasta a Brancoveanului. Prin braile for
de serpuitoare suvite de piatrA ce se impletesc, imbratisandu-se

www.dacoromanica.ro
XX

inteo eleganta armonie, sau coloanele minunat combinate dim


curpeni pi frunze de acant (vezi netntrecutul brau al biserica
Sf. Gheorghe-Nou ) ; prin chenarele de ferestre, u5i de intrare
si pietre de pisanie sapate cu aceiasi tngrijire si gust ales ca.
ei similarele Apusului ; prin netntrecutele for tample de altar si
zugra'vituri cu mult mai vioaie deck prescriptiile canonice ale
Muntelui Athos (vezi pictura portalul dela biserica Coltei,
pictura dela Hurez ei paraclisul Mitropolitan ), prin toate acestea
venite dela renasterea italiana, precum Si prin cele cateva ele-
mente de. decoratie gotica in gustul Moldovei lui Petru Rams
sau Vasile Lupul (vezi ferestrele bisericei Hurezului de pilda)
astemute toate gi imbinate armonic pe fondul primitiv bizanthi)
al arhitecturei muntenesti, cladirile acestea bisericesti sau laice
(vezi palatul dela Mogosoaia) fac un unicum" architectonic;
care ar trebui studiat si rastudiat de toti cei cari doresc un car-
racter national culturei pi vietei noastre romanesti.
Biserica insaqi a Mitropoliei infafiseazd dacd sdrim peste cele cloud
exceptil Nude in istoria arhitecturei Muntenefti de biserica Curtea- de-
Argef et Dealul 0 punte de irecere Zaire fetal twill de a clddi $1 a-
cesta nou al Brdncovenilor §i Cantacuzinilor.
Nu ni s'a pastrat, fireste, tot ce s'a cla dit in acest timp itp--
bitor de frumos si de lucru trainic. $1 mai intai: Curtea Dora-
neasca, adaosa ei infrumusetata mult de Gh. Duca, cunoscutul
ctitor de gust al Cetatuei" de deasupra Ia5lior, cu mult admix
rata Spata'rie instelata"; Curtea aceasta adaosa apoi cu not
clAdiri 51 impodobita cu frumoasa gra'dina italo-venetiana cu
chiosc si havuz de apa, prin munca ii cheltuiala lui Branco.-
veanu ; aceasta Curte, devenita acum cu adevarat Curtea imp
rateasca a Ras aritului crestin precum ceIelalte palate Bran:-
covenesti ridicate pe malul Dambovitei, probabil pe dreapta, cam
pe unde se afla astazi Institutul Bacteriologic 5i Scoala Veteri--
nara, pentru trebuintele Cuconilor sai domnesti, au fost roase
din t emelie de nemilosul dinte al vremei, dar 5i de nechiverni-
seala si impietatea oamenilor. Distrusts a fost din temelie $i ves-
tita scoala ei manastire Sf. Sava, recladita de Brancoveanu 5i
ridicata la rangul de adevarata Academie.
Si tot a5a s'a intamplat cu cel,e vre-o zo de vestite hanuri
bucurestene,, adevarate cetati de ziduri taxi $i turnuri de aparare
in mijlocul orasului, ridicate tot in aceasta. vreme. Nimic nu ni-a
ramas din marele han ridicat de Serban Cantacuzino Hanul
Serban-Vocla cam prin parsile dintre strada Smardan, Doam-
nei (Paris), Calea Victoriei ; nimic din acela a lui Brancoveanu:
Hanul lui Constantin Voda, can-4 pe uncle este Po5ta de astazi ;-
nimic din celelalte mai mid: Hanul Grecilor, hanul Coltei, al
Sf. Gheorghe-Nou, al Zlatarilor etc.
Ne-au ramas Ins din aceasta vreme name de strdzi vecht sau atuncl
deschise, ca : Podul Mogofoaei (Calea Victoriei), ce ducea alaiurile dom-
null dela Curtea Veche la Palatal cel nou brdncovenesc dela Mogopaia;

www.dacoromanica.ro
XXI

podul lui erban-Vodd, numit de vechil bucuresteni podul Bei !rentals,


pentrucd pe aid ne veniau Dornnii oi domniile dela Constantinopol, pe
drumul Giurgiului pi tot pe aid plecau la mazilire (actuala stradd $er-
ban-Vodd ce duce spre cimitirul Bela); ol tot de atunci ,Podul Tdrgu-
lui-de-afard"; actuala strada Mooi lor oi toate celelalte nume de meote-
ouguri meat's,' pe care isnafurile sau breslele bine, inchegate le dau
utifelor ocupate de ele : Strada Scaune (de mdcelari), &lari, Gabroveni,
Ceapnizari, Covaci, etc.
Ni s'au pastrat insa fn intregime sau aproape in intregime
cateva biserici §i destul de multe odoare bisericesti din aceasta.
vreme; tample, scaune arhiere§d §i sfe§nice frumos cioplite fn
lemn, icoane batute in argint §i candele unele cu sterna cantat-
cuzineasca sau vulthrul muntenesc al Brancoveanului se mai
gasesc Inca pentru cine vrea sa le cunoasca.
Dintre bisericile pastrate din acest timp, sau numai posesoare
de astfel de arta brancoveneasca, dam in ordine cronologica:
Mitropolia, Sf. Apostoli, ctitorie cantacuzineasca dupa 166o; Co-
trocenii cu mormantul minunat sapat in marmora alba al Ctito-
rului Serban Cantacuzino; biserica Doamnei zidita de Doamna
Maria, sofia lui Serban; Biserica dintr'o zi ridicata de Doamna
Marica lui Brancoveanu; Biserica Sf. Gheorghe-Nou, careli pas-
treaza doar minunatul colan de foi de acant i ceva odoare; Bl-
serica Coif ei, ctitorie a lui Mihai Cantacuzino, care i-a adus
din calatoria lui ,grin apus ideia portalului baroc ce-o !raped°.

`V.711

)4ni.ix ti646a

Biserica Stavropoleos
bete; Biserica lui Antim, neintrecutul meter in arta tiparului
§i mare mitropolit al Tani; bisericuta Stravopo/eos, o minune de
arts bizantino-brancoveneasca, biserica Domneasca, fostul paraclis
al Curtilor domne5ti, in mare parte ne pastreaza iara§i amintirea
doamnei Parma a lui Stefan Cantacuzino; biserica End a lui Pana,

www.dacoromanica.ro
XXII

logofatul Negoescu, feciorul blajinului domnitor Antonie din Po-


pesti si in sfarsit minunata ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat, ri-
dicata pe pamanturi luate dela Vacaresti, biserica Vacdresti, care
ne aminteste ceva din cele ce vazuse ctitorul prin MoldoVa in prima
lui domnie, in special biserica Slatinei.
Cu Antimul, Co flea, Vdcaregi ,si Stavropoleos, inceteazd pentru
Bucure,sti epoca marilor $i frumoaselor cltidiri. Pana pe la 176o
traditia tot se va mai mentine si tot ce nu cladeste bomnitorul
Neculai Mavrocordat: Paraclisul Mitropoliei; Constantin Mavro-
cordat: frumosul paraclis dela Vacaresti vor cladl boierii si
isnafurile de negustori si meseriasi; decadenta ins se simte in
totul. Dupes aceia, tat ce se va mai zidl de acum in cola pan&
pe la 183o va porn' din suflete din ce in ce mai inchircite si
inchinate utilului.
Orasul creste deci, din aceasta saltare a afacerilor respectabil,
ei, de suferit atat din partea focurilor si molimelor cat si din a-
ceia a navalirilor. -A suferit de pilda doud neivIliri nemfesti:

Turnul Collet. (Dupes Doussault)

cea din 1689, cand cu suirea in trop a Brancoveanului cea


dintai navalire nemteasca in analele tarii si cea din 1718, No-
embrie, cand impreuna cu catanele nemtesti, boierii Baleni si
Golesti prind pe Neculai Mavrocordat duc ostatec in Ardeal;
apoi o navalire turceasca in 1737, cand pasa turcesc e gazduit
dintr'o prudenti lesne de inteles, in cuprinsul chiliilor mitropolir
www.dacoromanica.ro
XXIII

tane, ceiace a facut sa se raspandeasca legenda ca Mitropolia a,


fost prefacuta in acese timp in geamie, lucru neadevarat.
Si ca la orice plocon. de felul acestora, Bucurestenii trebuiau
sa tremure nu numai de groaza jafurilor, dar si de ceia ce
yenta odata sau indaty dupes astfel de incursiuni: focuri si mo-
lime pustiitoare .Asa, dupd plecarea Nemfilor in 1718, Duca-
restiul va patimi de un foe neipraznic, la a carol stingere ajw-
tand insusi Domnitorul Joan sau Ienachi Mavrocordat, cel pus de
Turd dupa rapirea fratelui mai mare Nicolae, va rad si bietul
Voda atat de rau in cat moare Ii e intnormantat in Biserica,
Sf. Gheorghe-Nou, ctitorie a lui Panaiotache Nicussios, capu-
chehaia Tarii la Constantinopol si a lui Brancoveanu. Dttpd par-,
plat acesta ueni si ciuma insofita de foamete, care durd a-
proape tot anal 1719, cand voda. Neculai Mavrocordiat, care re-
venise in tron dupa pacea dela Passarovitz, sty de fried mai
mult la Cotroceni deck in palatul cel stralucit din mijlocul ora-,
sului. ,Si tot asa, prin Mai 1738, un groaznic cutremur sgudul
orasul nostru din temelie, tumul §i palatul domnesc craps din
toate partile si. fireste cu atat mai mult celelalte cladiri mai
slabe. De atunci Curtea Domneasca va ramane Curtea Veche",
ce va merge din mina in ruins, pans ce nu va mai ramanea
nimic din podoabele ingramadite acoli de Matei Basarab, Ducar
Voda. 5i Brancoveanu lacomia nechiverniseala greceasca
a Domnilor de dupes aceia lasand-o in parasire. In. acelasi time
cu jaful Turcilor ei groaznicul cutremur, mai coseste It ciuma
intre 20-30.000 de suflete.
Ca intindere 5i populatie trisa, orasul crescuse foarte mult in
aceasta suta de ani, cu toate nenorocirile povestite. SI nu uitam:
este epoca cand elementul boeresc, ramas acum fares de vechile
sale rosturi militare, se is la intrecere cu Jiegustorimea ei ceir
lalti oameni de afaceri si ridica si el hanuri, face mori si face
negot cu produsele mosiei si gradini. Insusi Domnitorii nu se
dau in laturi dela astfel de intreprinderi; am vorbit doara mai
sus de hanurile domnesti ridicate de un Serban Cantacuzino Ii
un Brancoveanu. Poate ca niciodata in toata istoria sa, Bucur
restiul n'a mai infatisat ochiului o viata. nu numai asa ca nur
mar, dar si in ce priveste negotul si meseriile atat de prer
cumpanitor romaneasca.
Comsat creste deci, din aceasta saltare a afacerilor, respectabil,
tar npul drum deschis to aceastd creme de Brancoveanu, Podia
Mogosoaei, se distinge tot mai malt ca viitoare axd de concen-
trare si extindere in acela$ timp. Luand aceasta noun ass
ca punct de orientare, n'am gresl prea mult, cred, clack' am pune
barierele vechilor Bucuresti depe la 175o, de o parte: pe linia
actuala de century formats de stradele Romans 5i Traian; de
aka parte: o linie mai coda si mai putin sigura, care pornind
dela intersectia stradei Nerva-Traian cu Dambovita, ar merge
cam In direclia actualei strazi a Lanariei, ar taia Ca lea Serban-
www.dacoromanica.ro
XXIV

Voda cam sub poalele dealului pe care fl urca, apoi ar cotl in


directie miazanoapte-apus si intalnind actual stradI i i Iunie, ar
merge pe dansa, prin strada Justitiei si Lupei, ar taia spinarea
dealului lui Spirea doctorul ceva mai sus de actualul Arsenal si
scoborandu-se apoi in poala apusana a acestui deal, ar cuprinde
o partidea din lunca smarcoasa a cotrocenilor, isbindu-se in un-
ghiu ascutit cu Dambovita din apropiere, mai jos ceva de actualul
pod Sf. Elefterie. In ce priveste sectiunea nord-vestica a Bu-
curestilor dintre Calea Victoriei si Dambovita, spre gara de
Nord de astazi, bariera orasului dela 175o ar pomi-o dela punctul
de intalnire al garlei bucurestene cu vechiul Pod-de-parnant",
actuala strada Povernei, ar merge catva timp pe aceasta pans spre
poala dealului Schitul Magureanu, iar de aici pa linia tIiata de
strada Berzei si o parte din strada Buzesti pang pe la intersectia
acesteia din urma cu strada Occidentului; de aici cotind in spre
rasgrit in linie mai mult sau mai putin regulata, s'ar intilni cu

Bisericuta Bucur
Podul Mogosoaei, cam tot in punctul unde pornaste mai departe
strada Romany dela care plecasem sä facem ocolul. Asa dar;
cam 3 din 5 parti din suprafata Bucure5tilor de astazi erau prinse fi
acoperite de cladiri omenefti. lar ca numdr, dacd am face media tntre
datele ha Del Chiaro 50.000 locuitori pe la 1700 pi fifra de 80.000
data de Raicevici pe la 1781, atunci populatia Bucureqtilor pe la juma-
tatea veacului al XV111-lea, la sfarsitul epocei acesteia de strdlucire de care

www.dacoromanica.ro
XXV

ne ocupdm era cu sigurantd de 60-70.000 de locution o Writ destul.


de lnsemnatd pentru vremurile acelea, nu numai pentru Rasdritul nostru
semi-barbar. dar si pentru stralucitul A pus.
Nu-i de mirare deci ca Bucurestii ajung centrul de atractie al
Rasaritului, care 10 mana incoace tot ce are mai conatier, mai
iubitor de imbogatire si viata fastuoasa, fn special elementul
grecesc. Iar vorbe ca acelea scrise de Chesarie Daponte catre
Dudesm pe la 1759: Din frunle ca din Rdsdrit apar strdludttii
,,Bucuresti, dulcii Bucuresti,mandrul 61 prea insemnatul fi prea sldvi-
,tul trop al Domnilor. Cu o mania acest binecuvantat oral prinde Mol-
dova gi cu alta stapdnefte Serbia, cu dreapta a Imbogatit tntr'alte ran-
duri Venetia si cu stanga a tinprumutat mai nainte Germania. Maretia
,,lui a ajuns pawl la lerusalim pi belfugul lui s'a viirsat pand asupra
Sfantului Munte, etc.
Vorbe ca acestea, on cat ar suna de hiperbolic gi ar mirosi a
retorica greceasca, nu erau prea de tot nepotrivite cu impresia
ce trebue sa fi facut Bucurestii pe acele timpuri.

Cu anal 176o Bucurestii trec, ca sa zicem asa, dela o faza de


aristocrats straludre estetica si intra inteuna alcatuita aproape
numai din afaceri Si chiverniseall materials.
Prin cresterea tot mai mare a companiilor de negustori greco-
macedoneni, care tai vor instals in aceasta vreme comptuare si in
Brasov si la Sibiul Ardealului nostru, la Buda chiar ca Si in
Viena, Bucurestii nostri vor intra, ce-i drept, is directs legatura
cu marile centre negustoresti $i industriale apusene si nu vor mai
fi ca papa acum tributari harniciei sasesti din Ardeal; afaceri
productive se vor face deci in stil mai mare poate decat in et-
poca Brancoveanului, dar elemental romanesc va fi diri ce in ce
mai concurat 5i in bransa comertului chiar de tot dominat
de veneticii cosmopoliti 5i svarliti incoace de Levant iar ce-i
mams pe acestia nu era alt decat pofta de imbogatire farce multi
trucla 5i dorinta de trai bun. Aceasta stare de lucruri dureaza
cam pima la 183o; iar dintre toate orasele tariff, Bucurestii
Si simt mai mult urmarile.
Se mai cladeste, ce-i dreptul 5i acum fn Bucuresti; se mai
cladeste, dar numai de boieri si de negustori 51 breslele de mer
seriasi de Cara; dela compandle negustoresti streine nici urma
ii nici pomeneall. Acum doar se ridica din temelii biserici, care
Amintesc prin numele ce poarta, nationalitatea 5i meseria cat°,
rilor, ca: biserica Cretulescu, Barbatescu-Vechiu, Domnita Ba-
laga, Pitar-Mosul, Manea Brutarul, Otetari, Olari, Popa-Tatu sau
Popa-Nan, Schitul Magureanu, ctitoria logofatului Constantin Va-
cirescu, etc.; nisi una Insa nu se poate nici macar cat decat
apropia de vechea frumusete arhitectonica dela Coltea, Mitropo-
lie, Si. Gheorghe -Nou sau Stavropoleos.

www.dacoromanica.ro
XXVI

Din multimea de Domni fanarioti ce s'au perindat In aceasta


vreme pe tronul dela Bucuresti, n'au mai cladit decat un Scad-
/at Ghica: Sf. Spiridon-Nou, unde este si inmormantat; nazdra-
vanul Nicolae Mavrogheni: biscrica Isvorul Tamacluirei dela so-
seaua Chiselef, pe atunci deci in afarta orasului, i Alexandru
Ipsilante: o noun Curte domneasca pe dealui dela Mihai-Vocla,
ceva mai sus de Arhivele de asta'zi Cum va fi fost ctitoria Chin
culeasca depe Calea Serban-Voda de astazi, nu se poate pti,

Biserica Sf. Spiridon Nou. (Infatisarea de azi)

totul disparand sub actuala, uriaya informa cladire de bi-


i
serica ce o infatiseaza; a lui Mavrogheni ne-a ramas si sta
pe aceiasi treapta cu once ctitorie negustoreasca din aceasta
vreme, abia ridicandu-se deci deasupra utilului; din noua Curte
domneasca" a lid Ipsilanti iarasi n'a ramas decat amintirea de!
curtea Arsa", urita Curte, dupa cum ne-o descriu contimpon
ranii, arzand aproape imediat dupii cladirea ei.
Totu?i acestuia din urmd, Bucurestit au ceva mai mutt a-i multumi :
el le dd, pentru prima data se pare, o Impartire administrativd, mai de
ispraud, Wand din tot cuprinsul far:furl/or lut de barierd 67 de maha-
lale, grupate in jurul bisericilor parohiale. Dupd ardtdrile lui Carrel
(Histoire dela Moldavie et dela Valachie, 1781), Bucurestit aveau pe

www.dacoromanica.ro
XXVII

atunci 28 de mdmistiri, 31 de biserici de zid, 20 de lemn, 10 schituri,


35 curt' marl boieresti qi 7 hanuri cu ziduri tart.
Pe urma conflictelor politice dintre marii no5tri vecini, Bucu-

1117711111331M1M-a--5(.1141.-.1717.170-,11:1=M-33...112:CIASIM=--4,- ar741C10,-_,-

ite
..1441i irmrail ilfti kfi air
rrr
k .

nIGIIMM13.1.2Cla

Palatul Domnesc din Bucurelti pe la 1801. (Azi arhivele Statului),

restii vor avea inca si mai mult de pAtimit in aceasta epoca,


deck de pe urma lacustelor de venetici. Prin Noembrie In anul 1769,

BucureVii In 1830. (Dupa Bouquet)

Ru$11 infra pentru prima oard In Bucuresti $i It vor tine ocupati pdnd
(Iva pacea dela Chiuciuc Cainargi (1774), far bucureftenii 41 vor uita-
curdnd de bucuria primirei aproape triumfale sub lovitura cnutului It ja-
furilor cazacesti ; In anul 1789, tot prin Noembrie, 11 ocupard nemtii ca
coadd ai Principelui de Coburg, pentru ca indatd, dupa victoriile dela
Caeca& fi Mar/Mott, sd le ulna $1 tovardsii Rug, acum pentru a doua
oard ; intre 1806-1812 iardsi ocupatie ruseascd ; in 1821 zavera gre-
ceascd fi rdspunsul cuvenit al Domnului Tudor" ; fi iardsi ocupatie ru-
seascd intre 1828-34 ; Regulamentul organic!si protectoratul,

www.dacoromanica.ro
XXVIII

tiaca la acestea vom mai adaoga si vestitele plagi ale foametei


Ciuma lui Caragea de pilda, ramasa de pomina

0 strada din vechiul Bucuresti


iprecum §i marile cutremure din 1802 si 1827, de care au fost
4oantuiti Bucurestii hare acest sfar§it qi inceput de veac nou, a-

Colectia Antoniu
Casa veche Romaneasca

gtunci nu mai trebue cautata alts explicatie pentru fluctuarea ti-

www.dacoromanica.ro
XXIX

frelor privitoare la populatia bucure§teana din aceasta vreme,


care ar fi sa fie urmatoarea:

Casa de Posta. (Duna Doussault)


Raicevici (1781) . 80 000
Langeron (1789) . 80 000
Catagrafia din 1810 . . . . 72-74.000
Filipide (1816) 80 000
Fotino (1818) 100 000
Langeroli (1824) 100 000
Demidoff (1832) . . . . 70.000
Luand drept buns deci tifra medie ce am dat-o pentru 1750,,
adica 6o.000, Bucurestii ca numar de populatie cel putin
nu ies de loc crescuti din aceasta. epoca.
Totusi vaza for politico-diplomatica se inalta mult in aceasta.
din urma vreme. Cu prelimindrile din 1772 ale pacei iscalite mat
tdrzia la Chiuciuc - Cainargt, capitala Romdniei de astazi 41 in-
cepe, ca sd zic a?a, cariera sa diplomaticd ; Bucurestii incep a
devenl capiiila politica. a Orientului. Dela 1782 incepe a-§i priori
pe reprezentantii marilor Puteri: al Rusiei (Februarie 1782), al
Austriei (Iulie acelasi an), al Prusiei (Octombre 1786), al Fran-
tei (1795) si in fine pe al Angliei pe la 18or.
La 1812 pacea intre Turd si R,usi se incheie la Bucu-
resti: sfasierea Moldovei deci, rapirea Basarabiei cea cu atata
truda redobandita azi, aici, In orasul acesta se subscrie.
Cu aceasta aureola de viitor mare centru politic dar §i cut
ploconul Protectoratului rusesc inscris in Regulamentul Organic
din 1834, intrara Bucurestii nostri in epoca for de (noire gi
stralucire de astazi.
Ideile noun apusene imbricate in haina franceza, idei
tice §i literare incep a patrunde si incoace in spre not in
primul rand deci in Bucuresti Inca depe la sfarsitul veacului
al XVIII-lea. Cresterea inflnentei for §i urmarile ce le-au avut
in viata noastra politica §i literara, in imbracaminte §i mow.
ravuri sunt lucruri cdnoscute.

www.dacoromanica.ro
XXX

Tot cam din aceiasi vreme ins/ incepe sA pAtrundl la not si


gusturi arhitectonice apusene lucru ce nu prea se accentuiazA
In manualele obisnuite de istorie. Paraclisul Ghiculestilor depe
malul lacului Teilor cunoscrut de Bucuresteni ihca si sub
numele de Biserica Doamnei" are de jurfmprejurul salt' mor-
minte ¢i pietre funerare de toatA frum.usetea, iar unele din ele,
chiar din al 2-lea si al 3-lea decenlu al veacului XIX-14a, ne
vorbesc in limba stilului empire". Asa ar fi de pilda mausoleul
principelui Gr. D. Ghica, domnitorul dintre 1822-28: e una
din cele mai frumoase opere de acest fel dirt cite au Bucurestii
de astazi. Si tot in aceiasi limba ne vorbesc si tale doua piaci
de marmorA asezate peste mormintele unor strain astrucati ling/
zidul dinspre rAsarit al bisericei Coltea; pa fata albA a uneia se
reliefeazA un Mercur plin de miscare ei gratie, pe cealalta ,o
Minerva inarmata si plink de intelepciune. Si amindoul plAcile
dateaza.' din acest framintat inceput de veac al istoriei bucurestene.
Tot ce s'a mai claidit si s'a mai repai.at apoi in timpul lui
Alexandru Ghica, Bibescu $i mai ales Stirbei In urma pustii-
torului foc din Martie 1847, era In adevAr multe de reparat sau
cel putin de carpit, nu s'a fAcut dezit in gustul contraf5,cut
de incepatoarea marea industrie austra-germana,,gust in care Ii-
nia .godca e puss ala'turi de motivul renasterei, barocului sau
rococoului, fax-A de nici un scrupul estetic.
Turnul dela Plumbuita si Pantelimon, mobilierul gotic din
lAntrul acestuia din urma, uriasa biserica. a Sf. Spiridon-Nou (a-
,ceasta dm urma ridicati mai tarziu, ce-i drept), ar putea servi ca
exemplu fn aceastA privintl. Si cu tot progresul in priceperea in-
trebuintarei stilurilor acestora apusene, progres ce se observe
incontestabil in timpul domniei regelui Carol, o simply preum-
blare pe un bulevard nou ta acela al lui Catargiu de pilda,
sau pe Ca lea Victoriefi si e de ajuns s5-ti faci o idee de starea
sufleteasca a societatei noastre din a doua jumatate a secoltdui
trecut. Cladirile acestea, adevArate mismasuri de linii $i motive
decorative, vorbesc o limba cu mult mai barbark decit a celei
-mai false pagini de literaturA pasareasca scrisa In aceiasi vreme.
Totusi se desface si din haosul acesta arhitectonic din ultimul
timp cateva cladiri, asupra carora ochiul se poate odihnl cu plg-
cere: teatrul National, 'palatul Universitatei cu toata nein-
grijirea in care sunt tinute, palatul BAncei Nationale, al Casei
de Depuneri sunt de pilda cele mai frumoase cladiri in stilul
Renasterei sau Baroc din cite posed/ Bucurestiul.
Ping pe la 1900-1906 deci, Bucurestii au rupt cu totul firul
traditiei for arhitecturale. Abia dui:4 aceasta data a inceput
o intoarcere catre stralucitul trecut brincovenesc; procesul a-
cesta cultural frisa este abia in faza dibuelilor incepAtoare, iar
produsele lui de prang acum asa numitele cladiri in stil ro-
minesc nu infAtiseaza tocmai cefa ce sufletele noastre dori-

www.dacoromanica.ro
XXX]

toare de arts romaneasca ar clod sa vada; stilul romanesc tsi


aSmipta Inca pe genialul creator.
Din punctul de vedere al lucrarilor de edilitate si igiena pu.-
blic5. insa, Bucurestii au facut in acest din urma veac progrese
uriase, fats de ceia ce trebue sä fi fost in veacul al XVIII-lea
sau in epoca lui Brancoveanu.
Inca din vremea lui Chiselef se deschide parcul dela $osea;
Bibescu-Voila adaoga apoi gradina Ci,megiului, iar cu ocazia jubi-
leului din 1906 se deSchide frumosul parc dela Expozitie"parcul
Carol I. Strazile din centru se largesc, bulevarde largi incep sa
se taie din Centru pang la marginea orasului, canalizarile ai
mai ales diguirea Dambovitei, care pana la 1880 inunda, urn-
pland cu smarcurile sale de cate 2-3 on pe an mahalalele ve-
cine, iata lucrari, care pentru Bucuresteni au fost cele mai mari
binefaceri ce le-a adus veacul al XIX-lea, cultura apusana.)
Rolul politic pe care l'au jucat B u c u r e§tii dela anul 1834
incoare este cunoscut. Dupa frumusetea tragica a luptei pentru
libertatea Ardelenilor lui Iancu, revolutia romaneasca din x848,
aici la Bucuresti, va prezinta cea mai simpatica a ei infatisare;
lupta pompierilor din Dealul Spirei, alegerea lui Cuza la 24 Ia-
nuarie 1859, secularizarea 1i botezata in sange improprietarire
din 1864; detronarea lui Cuza si aducerea Principelui Carol in
1866, declararea razboiului din 1877 si incoronarea regala din
1881; pacea Bulgaro-Sarba.' din 1886; pacificarea pentru a doua
oars a Balcanilor In 1913 si declararea razboiului din 14 Aug.
1916, atatea si atatea evenimente politice la care bucuresteanul
a luat si el parte 5i.i formeaza perlele luminoiase din siragul
amintirilor sunt titlurile de glori ale orasului Bucuresti.
Suprafata orasului in aceasta a doua jumatate din veacul trecut
se intinde Ora in soselele de centura Basarab, Stefan rel
Mare, Mihai Bravul de o parte, iar de cealalta parte a Dam-
bovitei, pang sub muchia dealurilor Filaret, Lupeasca si Cotro-
ceni. Abia dupa 1895 Iii vor intinde bratele cuprinzatoare ai
dincolo, peste aceste sosele periferice, pentru a incorpora. si cen-
trele de populatie din regiunea garei de Nord, dela soseaua Chi-
selef, mahalaua Colentinei si Oborului, Isvorul o Vitanul, Vaca-
restii, dealul Serban-Voda", Filaret, Lupeasca, Cotroceni si Gro-
zavesti pentru a ajunge linia poligonului de astazi, o supra-
feta respectablia de 5700 hectare.
Intinderea aceasta Area mare pentru o populatie prea saraca $i
cu venituri comunale Inca si mai sarace, ne lamureste asupra unora
din lipsurile sub care ni se infatiseaza ingrijirea si igiena Ca-
pitalei Romaniei moderne.
Populatia bucuresteana iarls, a crescut in acest timp; a crescut
mai ales prin noile incorporari de sate vecine, cum am aratat, si
prin imigrari, nu atilt prin excedente de nasteri.

www.dacoromanica.ro
XXXII

Urmatorul tablou ne aratd crefterea aceasta constatatd:


ani populatie
1831
1859
1866
.... . .
. .
70.000
102.000
162.000
1877 177.000
1881 200 000
1894 232 000
1899 . . 282.000
1912 . 338.000

Tinand seama de nationalitate, populatia bucure5teana., se re-


partizeaza, dupe statistica din 1899, in modul urmator:
Romani ..... . . . . 186.000
Eyre' . 43.000
Supu51 AustroUngari (deci 51

Romani Ardeleni) . 38.600


Albanezi . . . . . . 3.698
German' 2.968
lta Herd 2.107
Greci . . . . . 1.385
Bulgarl 938
Francezi 235
Ru5i 535
Elvetien1 ..
....... 350
Serb' . . .
Turd . . . .
Englezi
....... 308
245
91

$i dupe datele ce le avem in aceasta pdvinta, in toate timpurile


elementul romanesc a intrecut cu mult bumarul strainilor; numai
ca chestie de profesie a fost cateodata intrecut sau stra5nic con,t-
curat in unele meserii §i mai. ales in negot: de unele sau allele
din aceste elemente strain, sau de mai multe dintre ele co4lizate. ,
A.a am fost de pilda in a doua jumatiate a veacului al XVIII4cn
dominati de greci in afacerile comerciale, iar acum 4n urma do
tot, unele meserii §i afacerile de banca au cazut a proa,pe cu
total In maim Evreilor, intovar4iti de elemental austriac §i un-
guresc 1).
ajduim insa, ca prin eliberarea capitalului romanesc imco-
bilizat pang. acum in cea mai mare parte in proprietati rurale,
elementul romanesc va capata o foarte elastica trambuling de,
avantud industriale si comerciale 5i o va lua din curand cu mult
inainte elementelor strain iar viata Capitalei va lua 5i ea o
infati5are mai putin cosmopolite decal aceia de astazi.

) Datele statistice sunt luate din foarte bogatul gi studiatul


articol al d-lui Vintila Mihdilescu din Anuarul de . Geograftie
pe anal 1915.

www.dacoromanica.ro
Mill
Nava 1a $1 ocupafia nemleascd Noembrie, anal 1916 pdnd in Octom-
brie anul 1918 a surprins, cum se stie, pe Bucuresteanul nostru
in plin avant gospodaresc, industrial, comercial ji cultural. Par-
curi noua.' erau proectate, bulevarde si canalizari incepute, cla-
diri publice abia ridicate din temelie: proectatul palat al Senatului,
scoala de Arhitectura, cladirile de marire a Universitatii, Atscl-
nalul, etc. etc. Groaznica criza financiara 5i framantarile firesti,
dupa o atat de groaznica varsare de sange, ne-a surpring a-
cum tocmai, la legatul gurei panzei ca pentru o Romania mare
si noul cam fara de nici unele si fara de prea mad nadejdi
de ajutorare din alte parti.
Ce infatisare vor lua Bucurestii nostri incolo, peste un deceniu,
doua n'am putea-o deci spune. Deocamdata e vorba, daca am
putea tncropi pentru a ispravi cele incepute si a pastra in bung
stare cele mostenite. Munca cinstea generatiilor tinere are sa
hotarasca de cele ale viitorului.
'&11 pe scurt, cdt s'a putut mai pe scurt, peripefide prin care au ire -
cut Bucurevtii. Aceasta e in fa(isarea for prezentd.
Cu admirabila hartd pe care o insofeste aceastd introducere fri dupd
indicafille date de aceastd scurtd schifd istorico-descriptivd, cetitorul se
poate orienta qi va putea afla, dupd pofta inimei,inca mai mutt decdf
s'a putut spune in rdndurile de mai sus.

II. IMPREJURIMI BUCURETENE


(de Ia pag. XXXIII Ia pag XLVII)

Bticurestiul, cu toata asezarea sa de oral de camp, nu este a-


tat de lipsit de imprejurimi geografice, care sa farmece ochiul
prin pitorescul privelistilor tor, cum s'ar parea la prima vedere.
In lunile de primavara. 5i toamna mai ales, usoarele spinari de
dealuri ce-i marginesc orizontul, petele ce arunca palcurile de
paduri - peste fondul verde al carnpului de primavara sau peste ara-
mitk-i ton din lunile de toamna, braul de lenese helestee ce-1 in-
cing ca. un colan verde argintat Mogosoaia, Baneasa, Flo-
reasca, Tei, Colentina, Fundeni $i Cernica pot adapa cu pri-
sosinta privirile ca.latorului strain ca 5i pe acelea ale Bucure-
teanului escursionist, cu aceia ce s'ar putea chiam3. ,,apa vie" a
frumosului.
Pe de alta parte, locuri si asezari omenesti pe cat de pito.-
resti la privire, tot pe atat de pline de interes istoric Si cut..
lural, it inconjoara de toate partile.
Manastiri bogate in arta ca Vacarestii, -totrocenii 5i ceva mai
saracele Marcuta 5i Plumbuita, atin calea cala,orului chiar dela
barierele orasului; $i no prea'departe de acestea, la distante de to
pans la 4o klm. alt brand de astfel de lacasuri de munc4,
inchinare, arta si odihna, 11_ incing.
Mogosoaia, cu maestosul palat al 13ranar.eanului; Baltenii, Ti-
3
www.dacoromanica.ro
XXXIV

gAnwi, Snagovul si Caldarusani; Pantelimonul, Cernica pi Pasa-


rea; Magurele, Comana pi Calugareni; Ciorogarla cu cele dona
Bolintinuri din apropiere iata atatea si atkea localitati care,
pe Maga amintirile istorice pi produsele de arts omeneasca le-
gate de numele lor, mai prind in cadrul infatisarei for geogra-
fice destule linii naturale armonic imbinate, contraste de lumina,
umbra si culoare si mai ales largi orizonturi imbietoare la mers
si visari melancolice.
Pentru tine s'a nascut si a crescur in campia romAneasca,
s'au cel putin s'a deprins, printr'un trai mai Indelungat in-
teinsa, sag descopere pi sa-i guste discreta-i frumusete datatoare
de usoare tristeti si nelamuriti fiori de intinsuri nesfarsite,
ca cele aratate nu se uita usor, iar duiosia amintirei
for fl va insoti pans pi in colt cele mai pline de varietate
alpina. Ba, poate tocmai aid, in fala unor peisagii de-o frumusefo
naturals prea de tot ostentativa, farmecul campenesc al unor
atare lucruri fi va aparea Inca si mai delicat,, si mai atragator.
Dar sa be 'tram pe rand 11 cu indicarea pe scurt a drumului
ce ne duce inteacolo.
A) Directia Giurgiului. Incepand cu drumul Giurgiului, care
iese din Buouresti prin vestitul pod al Beilicului" actuala.
tale Serban-Voda, lasam pe stranger la o departare nu prea
mare :
t. Mdndstirea lidcare0, cladita de Nicolae Mavrocordat la
inceputul veacului al XVIII-lea. Ea e asezata chiar pe malul
Dambovitei, la imediata iesire din oras. Paraclisul e impodobit
ca pi Biserica cea mare, de frurnosi stalpi ciopliti In piatra; el
este adaosul cu cateva decenii mai arziu al fiului sau, Constantin
Mavrocordat.
Aceastk manastire incheie sirul marelor si frumoaselor cladiri
religioase din epoca de munca, evlavie $i inalta cultura, co-a
stapanit pi -a inviorat sufletul si mintea romaneasca toata juma-
tatea a doua a veacului al XVII-lea si primele decenii a. celui
de-al XVIII-lea. Abia duper epoca fanariotilor, in veacul at
XIX-lea, se vor mai face sfortari cheltueli atat de mari, ca cele
facute °data pentru asezari ca cea dela Horezu sau aceasta dela
Vacaresti, pentru inaltari $i impodobiri de astfel de lacasuri.
Ca stil arhitectonic, biserica Vacarestilor amiriteste pe acela
al manastirei Slatina din Suceava. Stalpii ce-i reazima bolta pro-
naosului, sapaturile in lemn ale usilor de intrare ca si ale
tamplei sunt de toat4 frumusetea si pot satisface pang si pe cei
mai dificili in chestie de arta. Astazi cuprinsul manastirei serveste
ca Ioc de Inchisoare.
2. Mai departe ceva, cam la 54' klm. de Bucuresti si la vre-o
4 klm. la dreapta soselei principale, darn de frumoasa pozilie
a Magurelelor, cu limpede helelteu ei frumoase cladiri de gos-
podarie veche boereasca, pe care fantazia poetului Eminescu le

www.dacoromanica.ro
XXXV

imbraca, sub farmecul halucinator al luminei de luna, in haina


alba de mister romantic-medieval:
Sta castelul singuratic, oglindindu-se In lacuri,
, . ..... " ....... ......
Iar in fundul apei dare, doarme umbra lui de veacuri.
..
Intre zidurile acestui palat se gaseste o scoala de fete: Insti-
tutul Ottetelisanu", al Academiei Romane. In parcurile foarte bine
Fingrijite, ce-1 inconjoara, escursionistul poate gusta momente destul
,de placute, care sa-1 faca sa uite oboseala drumului.
3. Tot In aceasta directie, ceva mai departe, cam la 30 klm.
de Bucuresti intalnim renumitul vad al Calugarenilor, unde ma-

Caruta poste! la popasul Calugareni. (Dupe Doussault)

Ire le Voevod, Mihai-Viteazul, a castigat in 1595 (13 August) cea


mai frumoasa biruinta asupra armatei turcesti, condusa de ne-
invinsul vizir, Sinan.
Depe piedestalul inaltei Crud comemorative si sub stapanirea
:amintirilor istorice legate de aceste locuri, se pot contempla su-
blime si insangerate apusuri de soare, de un foarte adinc si or
enenesc misticism religios, cum numai campia Romaniei noastre,
cu melancolicele-i orizonturi, iti poate da.
4. Pang acum am mers pe sosea, dar se poste merge si cu
trenul si, scoborind in frumoasa static a Comanei, dupa ce am vi-
zitat aid mareata ctitorie a viteazului Radu Serban (16oz-
1611) si ne-am mai racorit putintel sufletul in aerul curat al
-padurei vestite din marginea satului, am porni-o pe malul Nea-
jlovului in sus la Calugareni, iar de aid, taind de-adreptul
-peste dealul impadurit al Dadilovului, am ajunge la statia cu
acelasi nume, de unde trenul ne-ar aduce iarasi la Bucuresti,
Escursia se poate face cu piciorul si pe lndelete intro zi.
Ctitoria cu ziduri tart de cetate a lui Radu Serban, manastirea
Comana, este impunatoare. Zidurile chiliilor ei paraginite de
pe tapsanul hurducat de deasupra Neajlovului, se pot admire
chiar si. prin fereastra vagonului de calatori.

www.dacoromanica.ro
XXXVI

Din paraclisul §t chiliile ei n'a mai ramas deck zidaria pans la.
acoperis. Totusi, sirul de colonade scurte §i greoaie, ce stra-
juesc intrarile chiliilor din catul de jos, hi amintesc pareca.
ceva din vechia iubire de greoi §i maret totodata a vechilor Egip-
teni. Randul chiliilor din catul de sus si mai ales partea din-

Ruinele Manastirei Comma


spre miazanoapte, ce raspunde deasupra Neajlovului printr'o fru-
-moasa loggia, sustinuta de frumo§i stalpi ciopliti in piatra si in-
floriti cu capiteluri corintice, sunt adaosul tnoirilor de mai tar-
ziu, facute de *erban, fiul lui Draghici Cantacuzino, la sfarsitul
veacului al XVII-lea. Manastirea iii pierduse deci, in aceasta
vreme, vechiul ei rol de cetate, ce strajuia drurnul dela Bucu-
resti la Giurgiu.
Biserica din mijlocul curtii nu mai reprezinta insa vechea cti-
torie, a lui Radu Serban. Ea este o moire facuta pe la juma-
tatea veacului al XIX-lea de me§teri Sa§i, nepricepatori in ale ar-
tei vechi romanesti, chemati pentru aceasta isprava de calugarii
greci, lipsiti de orice pietate fata de produsele evlaviei si cul-
turii noastre.
Fata de vechea ctitorie, actuala cladire a fost croita atat de
mica, hick nici mormantul ctitorului, astrucat odinioarati in pro-
naosul bisericei, nu mai e cuprins intre zidurile ei.
Zidurile manastirii insa chiar §i asa, sub forma aceasta, data)
de sArsitul veacului al XVII-lea iubitor de liniste, ciubuce si ca-
fele sorbite tihnit de pe largi verande deschise spre orizonturi in-
departate, cum este cerdacul dinspre Neajlov, au mai putut to-
tusi servi pe la jumatatea veacului al XVIII-lea ca adapost §i
punct de reazem celor z000 de soldati adunati din tail prin os-
teneala §i cheltuiala lui Parvu Cantacuzino, filo-rusul de pe
vremuri In razboiul maritei imparatese rusesti, Caterina II-a,
cu Turcii (1768-1774).
In lupta ce s'a dat in mijlocul padurei, Parvu a cazut; ar-
matele rusesti insa au trecut mai departe, aducand asupra [aril,

www.dacoromanica.ro
XXXVII

cum se stie, prin pacea dela Chiuciuc-Cainargi, protectoratul ru-


sesc.

BJ Directia Oltenitei. Pe vechiul drum al Oltenitei, drum


ce iese din Bucuresti impreung cu acela ce duce la Calgrasi prin
soseaua Pantelimonului, intalnim chiar la iesirea din oral, pe
stanga:
1. Manastirea Marcatei, cu ospiciul de alienati. Din vechea
ctitorie n'a mai rgmas decat biserica din fund, pe malul lene-
sului paraias Colentina.
Biserica este zidita de vistierul Dan, in casa caruia au fost
ucisi Turcii la 1594, de Mihai Viteazul. Poarta numele de
Marcuta, pentruca pe vremea lui Brancoveanu, o coboritoare &
celui dintai ctitor, Visana, fata armasului Marcuta, a inoit zi-
direa, dandu-i tot odata Si numele.
Mai tarziu apoi, in veacul al XVIII-lea, s'a adaus mama tnoi-
toare a lui Grigorie Matei Ghica ctitorul dela Pantelimon
dela care au rgmas probabil frumoasele cadre ale usilor ui fe-
restrelor, precum zugraveala.
2. La yre-o 3 klm. de aceasta intalnim un alt asezgmant,
care ca 5 Biserica Marcutei, adgposteste astgzi un ospiciu gi
spital de boli nervoase, spitalul Pantelimon.
Biserica Pantelimon, fost paraclis al conacului domnesc al fa-
miliei Ghiculestilor, e zidita in veacul al XVIII-lea.
In ea se gaseste morrnantul primilor ctitori, sub o greoaie
lespede de marmora, cioplitg cu inflorituri in felul pietrelor fune-
rare ale veacului al XVIII-lea, la peretele din dreapta a prona-
osului.
In mijlocul pronaosului, ceva mai la o parte insa, pe stanga,
se afla frumosul dar foarte pretentiosul, fata de micimea
locasului sacrofag a lui Alexandru Ghica (1834- 1841). Sar-
cofagul, in stil baroc, este cioplit in marmora alba si apasa
greoi pe spinarea a patru vulturi. Deasupra, peste capac, stau
mandre, imparatesc de mandre, insigniile unei umilite domnii,
iar de sub acestea se revarsa in jos, pang la pamant, peste
unul din capetele mormantului, faldurile greoaie ale marmorei
cioplite in forma de mantie.
In padurea de tufe si brad plantat, ce inconjura intregul ase-
zamant, cglatorul poate gusta cateva clipite de odihna trupeasca
sufleteasca.
3. De aici apoi, la vre-o 4 klm. mai departe, intalnim ma-
nastirea Cernica, zidita de vornicul Cemica Stirbei la anul 1608.
Cele doua biserici ale manastirei, asezate in mijlocul a doug.
insule, inconjurate de baltile produse in mare parte de revar-
sgrile Colentinei, sunt clgdiri noi, marl, dar fares de gust, ridicate
pe la inceputul veacului al XIX-lea.
Cu toate acesteg aci au fost prin veacul al XVIII-lea calugari
Iubitori de carte si de cele sfinte. Pang la secularizare s'a pgstrat

www.dacoromanica.ro
XXXVIII

aid o frumoasa biblioteca, care apoi a trecut la Academia Ro-


mAna. In pivnitele acestei manastiri erau asezate teascuri de ti-
pare, din care au exit minunate carti de Invaaturi bisericeascI_
Aci a fost odatI un Macarie carturarul, iar pe la tnceputul vea-
cului renasterei noastre nationale tai petrecea viata intr'una din.
chiliutele ce se oglindesc In unda lacurilor acestea !Erste late de
nenufari, Naum Ramniceanul, cronicarul cel din urma. al Orli,.
Astazi, manastirea lui Cernica Vornicul a ajuns loc de surghiun.
pentru mitropolitii nostri cei Intinati, sau loc de ,astrucare si o-
dihna vesnica pentru altii, de care se leaga amintiri placute-
Aid se odihnesc de pilda rImasitele lui Nifon, mitropolit pe-
timpul Unirei si al secularizarei averilor manastire0, precum §f
acele ale mitropolitului de mai tarziu, blajinul Iosif Gheorghian.
Racoarea si linistea padurei Inconjuratoare nu pot fi trecute
cu vederea de calatorul obosit; iar ospitaliera manastire cu fan-
tanele ei racoritoare poate servl °nand si oricui ca tel de es-
cursie 1).
4. De ad, la cativa kilometri spre miazazi de Cernica, so--
seaua ne duce prin padure mai intli si apoi, pe o lunca usor
ondulata la Tdnganul. Numele localitatei ne aminteste pt slabul
frate al lui Wad Tepes, Radu cel Frumos ,( 1761- 1794), dar Bi-
serica de astazi nu ne mai Inf atiseaza vechea ctitorie a acestuia-
5. Dela Tanganul, la vre-o to klm. mai departe, In spre sud,
Intalnim localitate4 si schitul Pldtdre cu inchisoarea de fe-
mei. Biserica manastirei e zidita de Matei Basarab la 1646,
A prilie.
Demne de vazut stint atelierele de lucru ale inchisorii 2y.
6. $i Inca mai la miazlzi, la varsarea DAmbovitei in Arges se.-
afla comuna Bude§ti si la o palms de loc de aici, Negoesti,
ctitoria din 1648 a Doamnei Eliza Matei Basarab. Pe toata a-
ceasta directie: peisagii de lunca, Intinse orizonturi si frumoase
apusuri sau rasarituri de soare.
.C) Directia Calarasi. - Pe drumul Calarasilor, care dela
Pantelimon se desparte de soseaua Oltenitel si la vre-o 15 klm-
de Bucuresti se gasesc:
i. Mandstirea Pasdrea, adumbrita de o frumoasa padure de
tufani asezata pe malul lacului, cu acelas nume. Biserica e zidita
de caIugarii dela m.'nastirea Cernica, In timpul de glorie al a-
cesteia. Nu are nimic frumos' ca stil. Prin pozitia pi ingrijirea
ei insa, mInIstirea ca si padurea de alAturi odihnesd sufletut;
recreiaza mintea si to fac sä uiti pentru cateva ceasuri rasuflut
greoiu al vietei ofasenesti 8).

) Se poate merge si cu trend pans la gara Tanganul, depe-


linia Oltenita.
2) Se poate merge cu trend pans la Platb:rdsti-Vasilati.
31 Se merge cu trend pe linia Constanta pans la statia Bra-
septi.
www.dacoromanica.ro
2. Frumoasa localitate a BraneAlot iarIsi, cu asezarile vechei
scoale de silviculturA §i Incantatoarea ei padure de brad plantat §i
de tufani, nu poate fi trecuta cu vederea. Scoals a fost Inter
mita dintru Inceput cu tot dichisul unei atari §coale speciale, far
padurea din imprejurime este una din cele mai frumoase din
jurul Bucure5tilor1).
DJ Directia Brand (prin Urziceni). Pe drumul Brailei,
care pome§te dela capitol clei Colintina, pe stings, chiar la ie-
§irea din ora§ se afla:
1. Mandstirea Plumbuita. Prima ctitorie cu biserica de lemn
a fost ridicata pe la sfar5itul veacului al XVI-lea de Petru Voe-
vod (Radu Paisie). Biserica de zid, cu dragalase sapaturi In
piatra la usa de intrare §i ferestre, a fost ridicata de Matei Basa-
rab In amintirea biruintel castigatA chiar pe tApsanul din fate
mingstirei, asupra lui Radu Voevod, in toamna lui 1632.

Biserica Plumbuita. (Dupe o aquarela de C. Bogdan)


2. Mai departe, cam 11 km. dela raza mamba tot pe acest drum se
ajunge la satul Afumati, cu amintirea numelui voevodului Radu dela A-
fumed. Trupul viteazului domnitor depe la Inceputul veacului al XVI-lea
(1522-20) nu se gaseste leaf in aceasta localitate, ci iii doarme somnul
de veci, acoperit de o frumoasA piatrA, in mareata bisericl a ma-
ngstirei Curtea-de-Arges. Frumoasa bisericA din sat este ctitoria
stolnicului Const. Cantacuzino (1696), iar ruinele dela intrarea
satului sunt rAmasitele conacului de petrecere a lui Alex. Mo-
ruzi.

E) Directia Ploesti.
r. Pe drumul de §osea comunalA, ce se desparte din calea

r) Se merge cu trenul tot pita la statia Brin

www.dacoromanica.ro
XL

Brand prin Urziceni si apuca inspre miazanoapte, trecand prin


satele mai maH: Slatareanca, Cretuleasca-Lipovat, $tefanesti-Li-
povat, Dascalul 5i Creata se ajunge la malul frumosului si
limpedului lac al Caldarusanilor, unde se gaseste bogata gi os-
pitaliera manastire cu acelasi nume.
Mdndstirea Cdlddrusani (la 20 km. de raza oraplui) este ziditA de Ma-
tel Basarab la 1636, pe locul unul mai vechlu schit de lemn, In amintlrea
biruintei lui dintai asupra rivalulul sau Vasile Lupu, domnul Moldova BI-
serica are hramul Sf. Dumitru. La aceasta manastire a lucrat
in tineretea sa gi Grigorescu, dela care a ramas acolo o frumoasa
panza, reprezentand: Isvorul Tamaduirei", ce se pastreaza sub
acoperisul unei fantani.
Ad se mai gaseste un inceput de muzeu iconografic alte o-
biecte bisericesti, colectionate de fostul mitropolit Ghenadie.
2. Tot in aceastd directiune, de astddatd toed pe drumul cel mare
of vechlu al PloWilor, se intdlnesc
a) Ramasitele palatului lui Bibescu, chiar In marginea Bucu-
restilor, imediat peste calea ferata ce traverseaza locator dela
vila Minovici spre intrarea in satul Baneasa. Aici se poate ajunge
pe frumoasa alee Chiselef. Palatul, croit in stil mare, cu cloud
caturi, n'apucase O. fie ispravit cand isbucni revolutia din 1848,
Mai departe, tot pe acest drum, dam peste pitorestile impre-

Biserica din Balteni. (Vedere laterals)


jurimi ale luncei dintre buzoica lacului Snagov si Ialomita. Fru-
moasa padure depe Domeniul Coroanei dela Peris, ramasitele
manastirilor din Balteni 5i Snagov, precum Ii manastirea de maici
dela Tiganesti, stint punctele de atractie.
b) Mdndstirea Balteni a fost zidita de Hrizea Vornicul la
r Mai 1626, pe locul unui alt schit de lemn. Biserica este destul
www.dacoromanica.ro
XLI

de mare pentru o chinovie, cum a fost §i cu frumoase podoabe


zimtuite din trei randuri de caramide a§ezate in colturi.
c) Tig drzefti Oa 33 km. de Bucure§ti) e singura care este loculta. Act e
manastirea de maid'!. E rldicata prin veacul at XVIII-lea, spre sfar§it §1-i
bine intretinuta. N'are nimic demn de vazut. Prin retrasa ei
pozitie insa, serve§te ca loc de retragere pe timpul lunilor de vara
micei burghezii bucurectene.
d) Din Snagov, (la 7 km. de Tigane§t0 cea mai veche manastire din
campia Tariff-romane§ti (zidita pe la inceputul veaculul at XV-lea ; multi o
dau drept ctitorie a lui Vlad Tepe§ (1456-14621, n'a mai rä-

Biserica Snagov
mas decat biserica §i turnul dela intrare pe insula din mijlocul fru-
mosului §i limpedelui lac al Snagovului.
Intre zidurile chiliilor, astazi In ruing, s'au petrecut in trecut
atatea fapte de tiista §i adanca tragedie umana, cat §i de fru-
moase avanturi culturale!
Aci a fost inchis fi gdtuit vestitul boier, Postelnicul Cantacuzino (in-
cepdtorul familial Cantacuzino in fard), in urma Orel rivalului sdu,
Stroe Leurdeanul, pe vremea pismdtarefului Domn Grigore Ghica, in anul
1663, August 15. 11i tot act qi-a a ?ezat vestitele sale teascuri, pe vremea -
Brdncoveanului, renumitul intre Coate fefele noastre bisericesti, Antim lui-
reanul. De aici, prin urmare, din mormanul ruinelor acestora de astdzi, a
pornit in veacul at XV111-lea carte tiparitd, carte bisericeasca dar fi
de invdtaturd 'morald fl de educafie umand, pentru tot Rdsdritul

www.dacoromanica.ro
XLII

ortodox, ductind pdnd prin Siria faima mallard romdnesc fi a bogatiet


plind de eolauie a unui Brdncoueanu, lmpartitescul protector al BisericeE
crestine rdsdritene.
Dupg 184o fnsa, chiliile cu puternice ziduri ale acestei ma-
nastiri, in loc sä mai adaposteasca teascuri de tipari §i hamici
carturari ca In veacul al XVIII-lea, ajung loc de Inchisoare pen-
tru nenorocitii pe cari fie nevoile, fie pornirile for rele inascute,
i-au adus In conflict ca legile §i autoritatile civile §i politice-
Secularizarea din 1863 apoi ispraveste opera: putinii calugari,
salbatidti §i ei, parasesc manastirea; zidurile se paraginesc §i nu
mai ramane din frumoasa §i vechea a§ezare, ridicata de mani
harnice §i evlavioase, cleat melancolia de astazi a ruinelon .str5.-
juite parca de singuratica biserica §i turnul dela intrare.1).

F) birectia Targovi§tei.
1. leOnd din Bucuresti prin bariera Grivitei §i apucand-o mai

Palatul Mogovala
departe pe larga §i neteda §osea judeteana, ce se Intinde ca o
sfoara in zarea ochilor ajungem, dupa ce am trecut In Bucure§tii-

1) Vizitarea acestor localitati se poate face mai wr pornind


cu trenul pans la Peri§. De aici cu piciorui sau trasura la
Balteni, Tiganesti, Snagov §i apoi la tren, sau mai departe
la Caldarusani uncle s'ar poposi o noapte, iar a doua zi indarat
la Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
XLM

Noi, la satul Mogopaia cu maretul palat al Brancoveanului, ce.


se oglindeste inteun limpede helesteu.
Localitatea nu e mai departe de 7 1dm. dela, marginea ora--
sului si se poate merge Intr'acolo mai repede cu. trenul pang.
in statia Chitila, de unde apoi, trecand prin perdeaua de padure
ce se arata ochilor In partea nord-estica a garei, ajungem cu_
piciorul in mai putin de o ora de mers pe indelete la vestitaMo7
gosoaia, wide Iii petrecea Brancoveanu adesea zilele de naduf-
bucurestean din timpul verei.
Pe atunci alaiurile domnesti veniau aici, pornind pe tales.
Mogosoaia - Ca lea Victoriei de astazi -
pana la satul Baneasa,
iar de aici, parasind drumul larg al Gherghitei si Ploestilor
apucau la stanga, pe malul baltoasei Colentine, pentru ca dupl.
vre-o jumatate de Ora de drum sä intre cu sgomot in Curti le
palatului domnesc, al celui mai bine pastrat din cate palate dom
nesti a ridicat maretul Domnitor.
Palatul este zidit la 1702 in stil bizantin, dar cu foarte multe-
elemente de-ale renasterei italiene. Minunata loggia cu stdlpu
corintici Infloriti, ce da inspre lacul din apropiere, ()fell ochiuluii
una din cele mai incantatoare privelisti si ne vorbeste In cea mar
aleasa limbs emodva despre acele vremuri iubitoare de tihna si
frumos.
Din Curti le, odinioara cu ziduri tari ca de cetate si turn de-
aparare la intrare, n'a mai ramias nimic. Paraclisul domnesc-
insa -
zidit Inca depe vremea boeriei Brancoveanului, 1688,
se pastreaza. Pictura, deli refacuta mai tarziu, (v. N, lorga,,
Portrete Brancovenesti, in Buletinul Monum. istorice, anul at
VIII -lea, fasc. 3o din 1915) ofera totusi una din cele mai reusite-
serii de portrete brancovenesti.
2. pi durea ,s1 lacul Chitilei din apropiere apoi ne soptesc-
discret despre frumusetea peisagiilor din jurul Bucurestilor, iat
fabrica de zahar, sgomotoasa gara, unde se impreuna Apusul
cu Rasaritul Tarii inainte de a intra Capitals si mule de lu-
mini feerice ce scanteiaza in felurite culori triajul, in timpul
noptilor, ne vorbesc despre_ modernizarea lor, despre industria-
lizarea si modernizarea Tarii.
Intreg peisagiul acesta al Mogosoaei 5i al Chitilei trifatiseaza
deci un colt de tall, uncle noul si vechiul, rusticul idilic si in
dustrialul masinaricesc incep a-si da mana, abia incep a si-o
da - pentruca o imprietenire deplina tot Inca nu se simte bine
si face O. fie vazut.

4nspre
- Se ponteste mai intai direct
G) Directia Pite§ti-Craiova.
soare - apune, iefind din Bucurefti prin 5oseauct Cotroce-
nilor, pentru ca mai apol - cam pela Bolintinul-din-Vale, lodul
de nastere 5i inmormantare a poetului Bolintineanu - intalninci
cursul Argesului, sa cotim inspre nord-vest, pe malul raului, in

www.dacoromanica.ro
XL1V

sus. In drumul acesta intalnim, mai inainte chiar de a esl din


oral:
1. Manastirea, palatul si parcul Cotrocenilor pe stanga, iar
pe dreapta frumoasa Gradind Botanic& Arta 1i amintiri istorice
lima* se leaga numai de cea dintai si de palatul din cuprinsul zi-
durilor sale.
Man&stirea Cotroceni este zidita.' de Domnul Serban Cantacuzino
(1678-89) drept multumita Dumnezeirei pentru slavirea lui in
tufisurile acestui paduros tapsan, and cu prigoana pornita im-
potriva-i de catre Duca-Voda.
In la.'untrul bisericei, la peretele din dreapta a pronaosului,
se afla mormantul Ctitorului, astrucat aici sub o frumoasa placa
de marmora alba, cioplita de o mama de bun si cundscator
mester in ale mestesugului acesta, care pe atunci incepuse sa in-
fratiasca pe parnantul nostru gustul apuseano-venetian mai
nou pentru not cu acela mai vechiu al Rasaritului bizantin.
Cei doisprezece stalpi ai pronaosului, stalpi cu bazele usor
Inflorite, 1i infa.'tisand fiecate in parte manuhchiuri de alti
-doisprezece stalpisori asa dar 12 grupe de cate 12 apostoli
ustin una din cele mai caracteristice bolti bizantine dirt ate a-
vem in Cara. Tamp la iarasi este una din cele mai frumoaso
lucrari de felul acesta 1i intreaga ctitorie Cantacuzineasca este,
astfel, demna de toata luarea aminte a celui doritor de arta.
Intre zidurile acestei manastiri a poposit Tudor Vladimirescu
Domnul Tudor" la 1821, asezindu-si aci lagarul lui de
panduri intarit cu santuri 1i doua turturi. De aid pornesc deci
vorbele acelea mandre de taran darz si intelept totodata care
pofteau pe grecul Ipsilanti, ce poposise la Colentina imbia
la unire cu dansul, sa iasa din Tara si sa-si faca revolutia la
el acasa, in Grecia lui; aici 11 intampinara boierii putinii
boieri ce mai ramasesera in Bucuresti ii Mitropolitul cu vorbe
blande ti sfaturi de politica inteleapta fata de Turd si tot de
aici porneste el, mai apoi, pe, drumul de pierzare al Targovistei.
Dar si mai inainte de aceste evenimente ce au prezidat la re-
nasterea noastra nalionala, chiliile ctitoriei acesteia a lui $erban
se deprinsesera sa adapostiasca fete mari, fete domnesti, si sa
.acopere cu taria zidurilor for ganduri mari sau ganduri mici,
planuri de meschina intrigarie sau de inalta politica, dup4 ma-
rimea sau micimea aceluia pe care sgarta ni-1 menise noua
Domn, iar for oaspete mai mult sau mai pujin binevenit.
Aid se adaposteste de pilda N. Mavrocordat de ciuma din
1718, iar dupa naruirea Curtii Vechi domnesti (1738), cea. re-
zidita de Matei Basarab si mai apoi adaogata 5i impodobita
de un Duca $i Brancoveanu, Cotrocenii au jucat nu °data rolul
de resedinta domneasca.', rivalizand in aceasta privinta mai ales cu
rnanastirile mai din centrul orasului, Mihai-Voda" Ii Radu
Vocla."

www.dacoromanica.ro
XLV

Mal statornic insd, Cuza-Vodd incepe a-si petrece aid !unite de yard,
rand nevolle ii sileau set stea in Bucuresti, f I tot asa va face mai apoi
,si Vodd Carol, pand la ridicarea Castelului Peles.
Dupa aceasta data insa, Cotrocenii ajunsera locuinta Prin-
cipelui de Coroana; chiliile ti furl transformate to actualul palal;
iar fosta padure ce ocrotise odinioara viata lui $erban Can-.

Palatul Cotroceni. (Interior)


(Foth. H. Bacaloglu)

tacuzino atit cat mai ramasese din ea pan& la acest sfar5it,


de veac in toate inovator a fost preschimbata, in parcul ce se-
vede. Dar si in haina aceasta noun codrul a lamas tot frate cu_
romanul" gi-i strajueste cu credinta amintiri scumpe si morminte
dragi de tinere mladite rege5ti; la capataiul for i5i susue nein-
trerupt povestea 5i ni le acopera, ocrotitor, in cald vestmant de
Frunze, toamna.
z) Daca dela Cotroceni o pornim mai departe pe soseaua
larga 5i batuta, ajungem la comuna Militari. De aci, parasind
sleaul drumului mare si apucand la dreapta, pe soseaua ceva
mai ingusta ce duce la Rosu, intalnim la vre-o to klm. socotiti
dela bariera Bucurestilor, satele Popestii-Bacu si Arcuda, unde-
se afla instalatiile de pompat apa pentru insetatii bucuresteni-
E unul, cel mai vechiu din cele data man isvoare din tare se-
adapa capitala Romaniei Mari de astazi.

www.dacoromanica.ro
.7.1.311

3. Drept tnainte insa dela Militari, tinand drumul mare al


Craiovei, se ajunge tot cam la vre-o 12 klm. de bariera orasului,
la satul si manastirea Ciorogefrla. Este un sat curat pi b ma-
nastire cu chilii si ingradiri Inca si mai curate. Manastirea a-
ceasta de maici este de data noun pi Para prea mare inheres
istoric sau artistic, A fost zidita pe la 18o$ pi numai cioplitura
stalpilor de lemn si sapaturile catapitesmei se ridica intrucatra
deasupra utilului.
4. De aid, pornind mai departe spre apus, calatorul trece
prin Bolintinul-din-Deal §i icoborind o frumoasa lunca, intalneste
(la 10 km. de Ciorogarla) frumosul sat at Bolintinului-din -Vale. Aid a fost
leaganul si tot aid se gaseste mormantul acelula, carese chemit odinloarti, pen..
tru o generatie nu tocmai indepartata de noi, marele Bolinti-
neanu." Sunatoarele-i versuri patriotice astazi nu se mai bucura
de vechea trecere, iar mormantul lui zace paraginit in curtea
bisericulei din sat. Pentru toata cinstea cat a pus el in viala
ai faptele sale si pentru cat talent si caldura a putut sa toarne
in poezia sa oricat de sarbada ni s'ar parea ea astazi
ar merits totusi mai multa ingaduinta de cinstire, decat aceia
ce i se arata de generatia de astazi. Escursionistul n'ar face deci
bine gi cu cat va fi mai tartar, mai din generatia care
de-acuma incolo se va bucura de roadele Romaniei acestea marl
si frumoase pi dragi, n'ar face bine sa treaca asa prin Bolin-
tin fara, sa adaste o clips si la mormantul lui. Ceva, din ceiace
suntan si insemnam oricat de prizarit ne-am putea inchipui
acest ceva a pornit si din sufletul acestui talent. cinstit, eroic
de cinstit.

Palatul din Pot logi

5. $i mai departe Inca pe acest drum, cotind cu malul Arge-


sului In spre miaza-noapte-apus, se ajunge la Pot logi, 42. klm.
dela Bucuresti. Aid se afla ruinele celui mai mare i si frumos
din palatele lui Brancoveanu. In picioare n'au mai ramas decat
cativa pereti; stucatura tencuielei for si cele cateva pietre cio-

www.dacoromanica.ro
XLVII

plite ce mai rasar de sub moloz ne arata cam cats bogatie si


viatl trebue sä fi fost °data pe aid.
Localitatea se afla pe teritoriul judetului Dambovica, iar as-
tazi se poate merge mai repede si mai ieftin acolo cu trenul
pang la static yi targusorul Titu. De aid apoi, cu trasura sau.
§i pe jos, la vre-o 14 klm. spre miazazi, dam de Potlogi, de
paraginitile Curti brancovenesti. Dar si asa cum sunt astazi,
osteneala calatorului, dornic de a sti ce era °data. o Casa dom-
neasca sau boereascal pe pamant romanesc, nu-i va fi in zadar.
e
E camp In fund Bucurestilor, e camp un camp to aparenfd ne-
sfdr?it de Pains fi monoton sl trist! Dar e un camp bogat In roade de
tot fetal at to frumuseti de acelea ascunse, delicate si discrete, care, ca
tot ceia ce se cucereste, tti aunt cu atat mat drag', cu cat ti-au dat mai
mullet osteneald pentru a le putea prinde fi adapa sufletul cu ele.

Pelsagiu Romanesc. (Dupa Grigorescu)


De aid, depe Intinsul acesta fara de culmi adapostitoare iii
sburatoreste crivatul asupra Bdcurestilor vartejurile lui de praf
Sn timpul verilor sau namedi de zapada in timpul iernei; dar
tot de aici le vine si belsugul sevei hranitoare.
In el, in adancurile-i calde ei ocrotitoare de campie flea de
zorzoane estetice, ni-s ingropati mosi parinti din cei ce, nu
apartin numai unei familii; de vadurile lui mlastinoase Im-
padurite ne sunt legate amintirile unele din cele mai mandre
amindri. E campul vadului cel mare dunarean, pe intinsul ca-
ruia a scris gi Insemnat cu sange 1i neamul. nostru necajit o
fila din marea istorie a lumei e vadul cel mare catre Rasarit si
miazazi, catre care ni se indreapta biruitoare nadejdi de viitor I

www.dacoromanica.ro
XLVIII

*) Gasirea unei strazi. Impartirea planului


in patratele
Modul cum un sergent de stradii va putea da lhmurir
precise trechtorilor ce ar chutii o strada sau o cash.
Pentru a gAsi cu usurinta o stradA am Impartit planul in patrAtele de cate
5 cm. fiecare latura (5 cm. pe hand egal cu 500 metrl pe teren.)
Figura de mai jos reprezinta in miniature Impartirea planului in patrAtele.
ABCPEF GparlalaV Pe latura de sus 0 de jos a
1 1 planului observarn cA patratelele in-
cepand dela stanga spre dreapta sunt
2 2 insemnate cu literile alfabetului dela
3 3 AV; iar pe laturile din .StAnga $i
din dreapta planului, patratelele ince-
4 4 pand de sus in jos, sunt insemnate
5 5 cu numere, Incepand dela 1-17.
Dacd punem degetul arataror pe
6 6 plan pe una din literile alfabetului fie
de ex. pe litera E, aflatd pe laturele
1:13c d, de sus 0 de jos ale planului si am
Ira Er, merge cu acest deget de sus in jos
17 17 sau de jos In-sus 'Ana am Intalnit pe
latura opusa aceeasi Melt E, toate
A B C D E F GIAI1AlaV patratelele aflate In dreptul acestel
litere se numesc E. La fel, dacA punem degetul aratator pe unul din numere,
fie de ex. pe numarul 5 aflat pe laturele din dreapta si din stanga planului
si dacA am merge cu numitul deget dela stanga la dreapta sau dela dreapta
la stanga 'Ana am 1ntalni in latura opusA acela§ numar 5, toate patratelele
aflate in dreptul acestui numar se numesc 5.
Astfel patrAtelul E/5 11 vom gdsi pe plan plecAnd cu degetul aratator at
manei drepte dela litera E de sus in jos sau de jos In sus, iar cu degetul
aratator al mallet stangi plecAnd din dreptul numarului 5 spre dreapta saut
stanga. PAtrAtelul unde se vor Intalni degetele se numeste E/5.
Exempla de gasirea unei strazi :
Fie, di gasim unde se afla pe plan strada lordache Golescu I. CAutam irk
Ghid la pagina 124 unde sunt strazile cari incep cu litera I $i gAsim strada
lordache Golescu I, sub numArul curent 1171. Pe pagina 125 vedem o ru-
bricA ,Locul pe Plan".
In aceastd rubric& in dreptul stradel Iordache Golescu I, vedem scris F/3.
Asta Inseamna ca strada cAutata se gaseste in pAtratul dela intretaerea
patratelelor din coloana F cu patratelele din coloana 3. Pornind cu degetul
aratator al manei drepte dela litera F In jos si cu degetul aratator al manei
stangi dela numArul 3 spre dreapta, patratelul unde degetele vor ajunge
alAturi va fi cel cautat F/3 iar In interiorul lui se va gag strada
cautatii.
Alt exempla de gasirea unei strazi : Fie sd gasim Str. Zoe Grand. Des-
chidem ghieiul dupe procedeul de mai sus la pagina 270 unde se an trecuta
numita stradd sub numarul curent 2396. In rubrica Locul pe plan' gasim
ca numita stradd se afla in patratelul D/5. PlecAnd cu degetul aratator al
mane! drepte dela D in jos si cu cel al manei stangi dela 5 spre dreapta,
patratelul unde se vor intalni degetele va fi D/5, in interiorul cArula vont
gasi strada Zoe Grand.
In acest mod se gasette once stradd cum ti once numar de casa dirt
Bucuretti.

*) UrmeazA ,Indicatorul Alfabetic al Strazilor" dela pag. 1 la pag. 271.

www.dacoromanica.ro
INDICATORUL ALFABETIC AL STRADELOR
Verificat pe teren pans la data de 1 Iu lle 1926.

PRESCURTARI
Circ. = Circinscriptia. Perif. = Periferia.
Sect. = Sectornl. Bd. Elis. = Bulevardul Elisabeta.
Pere. = Perceplia.
Sect. Casei lies. = Sectorul Casei Cart. = Cartiernl.
Meseriilor.

www.dacoromanica.ro
2
3
I

I
U ua 4

No. curent
aU
DIRECTIA Nume-
ca :-.3

DENUMIREA Categoria 'i.


p., rotatia
Locul
>70 U.
....
E
in care se afla strada pe plan a. 0°. 41
O Caselor U UW
0 0 U
z 0
79 0 a. a. ch'

1 A fundaturd Gara Dealul Spirei .


1
1-25 F 10 I 5 1 41 1 12 5 6 1 Bul. Elis. 5
2-24
2 A (vezi Suter A) . . . strada

3
A Cart. Loc. Enloe (vezi Cipitan Sa-
vopol) . strada 3
4 A Cart. C. F. R. Grant . . . strada Regia M. S. Grant
4 1-47 D5 41 9 1 4 3 13 5 7 2 Cometa 1
5 A Cart. C. F. R. Steaua Romani . stradd Catunul Grivita .
5
1-91 D/E 2
2-82 de Catunul Griv'ta
6 A Cart. R. M. S. Grant . strada Regia M. S. Grant
6
1-43 D6 II 9 1 4 3 18 6 71 2 Cometa 1
2-44
7 Abatorului (Noun) . strada Abatorul . Peril. 6 3 3 4 7 4 5 5 Radu-V. 4
7 24 0 14 VI
8 Abatorului . splaiul Abatorul Peril. 6 8 2 4 7 4 5 5 4
S 1-21 N 0 13 VI Radu -V.

9 Abatorului Pre lung. splaiul Abatorul . 4 4 4 9 5 Radu-V. 4


9 26-36 0/P 14 VI Peril. 6 3 7

10 Abatorului. fund. splaiul Abatorul .


Peril. 6 3 4 4 7 4 9 5 RaduV. 4
1 R 15 VI
11 Abrud (fosti Georgescu I). strada Bariera Grivitel . .
1 39 4 6 15 2 7 2 Cometa 1
11
2-40 F4 II 10 1

idem Filantropia . . 41-95 4 6 15 2 Cometa


42-101 F3 II 10 1 2 7 1

12 Abrud fundaturd Bariera Grivi(ei .


19 F4 10 1 4 6 14 2 7 2 Cometa 1
12
2-8 II
13 Academiei . bulevard Universitatea
13
17 L8 12 2 1
3 1
2 1 2 Centrala 1
2-8 III it
14 Academiel (vezi Poineare R ) . strada
15 Adam Manole Petra . stradd Cim. Ghencea-R.27/2 0. Perif. 1 I 4 4 11 5 6 1 Bul. Elis. 5
15
D/E 13 1

16 Afumati . fundaturd Bariera Grivitei .


16 1 13 E4 II Peril. 2 1 4 6 14 2 7 2 Cometa 1
17 Agica Preoteasa strada Crangasi .
1-55 B/C 4
17 2-28 de Catunul Principele Carol
Matei Voevod
18 Agricultori strada Cimit. 1ancu Nou 1-117 R °/e V 24 3 3 5 5 3 9 4 Foisorul 3
18 2-120
idem Bariera CAlarasilor
119
122
R9 V 24 3 3 5 5 3 9 5 Foisoruf 3

idem idem
121-147
124-158 R9 V 24 3 8 7 6 3 9 5 Radu-V. 3

) Reprezinta No. total al Impartirilor respective.


www.dacoromanica.ro
4
5

2 _

Sect.CaselMes II
I

I
11
4 es

Circ. MIllt. Tenter.

Ocol Judeat.

Sect. Voted!'
Clre. de Po 1111e=

de Pompieri
Sector. corn.
?A

No. Cttrent
DIRECTIA Nume-
DENUMIRE A ".. Local .

Post
Categoria

5')
5)

5 *)
7 *I
3)
rotatia -- = m

36
In care se arid strada pe plan °
Z
6 Caselor
.Elf,.

19 Alba . strada Filaret Parcul Carol 19


1-33 I 'ti i VI 30 3 3 4 10 4 1 1 Radu-V. 5
2-24
20 Alba lulia . strada Fabrica Lemaltre 1-27 0 13 VI 28 3 3 7 7 4 9 5 Radu-V. 4
20 2 30

21 Albinelor . strada Landriei . 1-50 N 13 VI 29 3 3 4 8 4 5 5 Radu-V. 4


21 2-20
22 Albisoara . stradd Fodor de Foc . 1-29 bis o ,
IV 17 2 3 5 4 3 4 4 Foi§orul 3
22 2-22 ' 6 17

23 Albu (vezi Colonel Albu) . stradd 23


_ _ _ _
24 Alexandri Vasile (vezi VasileAlexandri) stradd 24
_ _
25 Alecu Petrescu . fundaturd Rahovei MSgurele 25 2 30 G 13 VI 30 3 4 4 10 4 6 1 Radu -V. 5

Romand colt cu Vii- 1 25


M6 III 13 2 2 2 2 3 3 3 Cometa 2
26 Alecu Russo (fosta Carutasi) . . stradd torului . . 26' 2-20
27 Alexandrescu Grig. (veil Grigore Al. strada 27
_ _ _ _ _
28 Alexandrina
stradd Soseaua Chiseleti . 1 -30 1
.
28 2_0 H 1/9 III Peril. 3 1 4 6 1 2 7 2 Cometa 2
i

29 Alexandru alee Parcul Filipescu . 1--7 III Petit. 3 2 4 6 1 2 7 2 Cometa 2


2s 2-28 i 3/4
Alexandru eel Bun-Tei (fosta Sf. stradd Tei
1-21 P 213 IV Peril. 4 2 4 2 8 3 8 3 Cometa 2
30 Stefan-Tei) . .
.
3i 2-36
f undaturd
Hala GrivitaMatache 31 2-14 H7 II 1 2 3 14 2 '2 2 Bul. Ells 1
31 Alexandru eel Bun . . . .
Mdcelaru .
7

32 Alex. lacobescu (vezi la cobescu Al.) strada


32
33 Alexandru loan Cuza (fost Bd. Drept.) Plata Victoriei Gapul
bulevard Podului . . . 33 1-9 a
2-10 H5 II 8 1 3 6 15 2 2 '2 Cometa 11

idem idem .
11-21 14
. 1-1 5 II 8 1 3 6 2 2 2 Cometa 1
12-34 15
idem idem 23-69 G,H 5 II 8 1 3 6 14 2 7 2 Cometa 1I
36-60 15
idem Gara de Nord .
71-97 G5 II 8 1 3 6 14 2 7 '2 Cometa 1
62-96
34 Alexandru Lahovarl (fosta Dorobantl)

idem
strada

7)
Plata Roman&

idem
.

'
Q,, 1-19

21-37
2-26 K7

K6
III

III
11

14
2

2
1

1
6

6
1

1
2

2
3

3
3 Cometa

3 Comets
1

idem idem 3-45


9
L6 III 14 2 1
6
1 2 3 3 Cometa 2
_8 48 bis 2

Reprezinta No. total al Impartirilor respective.


www.dacoromanica.ro
6
7

II
a

Sect. Veterin.
Ciro MIllt. Tenter.
lospeel. de PiTTITi.

iect.CaseiMes.:
Ocol. Comun,

Perc. Comun.
Pere. Fiscal&
Circ. de Mlle=

Sector. Coin.
ti

Circ. Medic
Terltorlel
127.-.
7... 6 2 ;. T'..

ll No. curent
I a Z-9: Z'; '.5.

=Subcentre
DIRECTIA Nume- °
o.6. '0°;-'11;>-;- a.; (.).0. --
w
Z
.; E0.
z ...= E ..S:g :5 E
DENUMIREA -al-- . z.,7`
TT; E. cej Ei
Locul °- gt-- t)

15')
Categoria .r.

36 a)

5)
z"' ti"

3 a)

5 a)
9 a)
U

5 a)
*)
g rotatia ..111.1t-a-
........ ......* =1*
in care se afla strada iy. 0 In

4
ch Its cau.,
a r0

VI
z Caselor Pe plan ST,: ,.;=
.= o' 2 A.
.
r. -

Mtn
7..',. .. -6. :.
..=... U U 4, 4) .,
. . 1"- A 0 0 cn
c.)
04 a. -a tu

3 Alexandru Lahovari . . piata Plata Romans .


35 94-96 L6 3 Cometa
III 14 2 1 2 2 2 3 2

_
3 Alexandru Odohescu . . . . strada Floreasca . . . 3 L2 III Petit 3 2 4 2 2 2 8 3 Cometa 2
Arsenalul .
1-47
37 Alexandru Orkscu (fosta Saturn) strada 37
2--44 1 ' I 3 '1. 2 1 12 5 2 2 Bul. Elia; 5

3 Alexandru Radovici (veziG-ral Al. Rad). strada


3 t Alexe (vezi Biserica Alexe). . . strada 39
40 Alexe Marin - . . . alee
Hala GrivitaMatache 1-5
.
Macelaru . .
2-8 H6 II 7 1 1 3 15 2 2 2 Cometa 1
41 Aman Teodor (vezi Teodor Aman) . strada 41
42 Amfibelor . . fundatura Mitropolia . 1-9 K 11
4... I 3 1 2 4 10 5 1 1 Radu-V. 5
43 Amzei
strada Ministerul de Finante 1-17 bis
plata 43 2-28 K6 III 14 2 1 6 1 2 3 3 Cometa 1
4 Amzei intr. Ministerul de Finante 44 1-6 K6 III 14 2 1 6 1 2 3 3 Cometa 1
4 Amzei plata Ministerul de Finante 45 14 6 3 Cometa
K6 III 2 1 1 2 3 1
4 Ana Cutarida strada Catunul Grivita . . 46 E2 de catunul Grivita
47 Ana Davila strada Cotroceni . . .
47
1-59 12 5 2 2 But. Ells.
2-26 E/F 9 I 5 1 4 1 5

48 Ana Davila alee Cotroceni . .


48 E 91 I 5 1 4 1 15 5 2 2 But. Ells. 5

_
1-47

_
49 Anastase Panu (iota 11 lunie-Staicu) strada Bariera Dudesti . 49 23 4
2_32 0 11 V 3 3 7 7 5 5 Radu-V. 4
50 Anastasia Domnita (vezi Domnita An.) strada 5
51 Ancuta Domnita (vezi Domnita Ancuta) strada 51
52 Angela . . . . strada Abatorul .
52 2 0 13 VI Peril. 6 3 3 4 7 4 9 5 Radu-V. 4
53 Angelescu G. (vezi G-ral Angelescu G.) strada
5' _ _ _
Anghel Dumitrescu (fosta Salcia 1-11
54 strada Herastrau . .
liscata) . . . . . .
'. 2-110 HJI 1 III Perif. 3 1 4 6 1 2 7 2 Cometa 2
55 Anghel Ghita (vezi Ghita Anghel) . strada
55
56 Anghel Nic. (vezi Nic. Anghel) . . strada
56
87 Anghel Zamfir (vezi Zamfir Anghel) . strada
57 _4

58 Antim strada Mitropolia . 1 -29


58 2_30 K 10 I 1 1 2 4 11 5 1 1 Centrala 5

idem idem
19
. 31-63 I/K 11 I 3 1 2 4 10 5 1 Centrala
32-70 11
1 5

9) Reprezinta No. total at impar(irilor respective.


www.dacoromanica.ro
8 9

Sect.CaseiMes.
Ocol. Comun.
Ocol. Judean.

Sect. Veterin.
Perc. FiscalA
Inspect de folifle

Ciro de Mlle=
Ka

Mint. Terltorlal

Circ. Wilt Teritor

de Pompieri
Sector corn.

Circ. Medic.
a

No. curent

= Subcentru
-a"
4a' Nume- Locul
UU
0.7
a)
DIRECTIA

3*)

Post
15*)
36 *)

5s)
9*)

5*)
v.* )

4*,

5
7 *)
DENUMIREA Categoria ay rotatia
U
In care se and strada. 6 Caselor Pe plan U
U
0

-
Z rn a. a.

I
59 Antim, Biserica . Wald Mitropolia . 59 - K 10 I 3 1 2 4 10 5 1 1 Centrala 5

60 1-21 G/H 7 H 7 2 3 14 5 2 2 Bul. Elis. 1


6 Antonica . strada Malmaison . . 2-20 1

6 Anton Pann . . strada Biserica Lucaci .


61 1-41
2-54
,
A
9
V 21 3 2 5 6 3 5 5 Radu V. 3

strada 62
6 Anton Sf. (vezi Sf. Anton) .
si piata

6 Apele Mincrale . stradd Fabrica Lemaitre . 63 1-81 3 4 Radu-V.


2-56 0 "Ls VI 2 3 7 7 5 5 4

6 -. Apolodor . stradd Arsenalul .


6' 126 5 K 10 I 1 1 1
10
4 11
5 1 1 Centrala 5

idem ,. idem 7-47 K 10 I 1 1 2 4 11 5 1 Centrala 5


8-36 1

65 Apostol . . strada Biserica Dobroteasa . 65 1-3


2-4 N 12 VI 28 3 2 7 7 4 5 5 Radu-V. 4
66 Apostoli Sf. (vezi Sf. Apostoli) . strada - 66 _
67 Aprodu Purice . strada Oborul de Vite . 1 -15
67 2 -8 P6 IV 17 2 3 5 4 3 8 4 Foisorul 3

68 Aquila stradd Opler.5coala Mil. Inf. 1-33


68 2_34 H 11 1 3 1 3 4 11 5 6 1 Bul. Elis 5

idem idem 35-47 H:11 I ' 1 3 4 11 5 6 1 Bul. Elis. 6


36-44
69 Arbore Hatmanul (v. Hatmanul Arbore) stradd - 69
7 Arcului . slrada Armeneasca . .
1-35 4 4 Centrala 2
7u 2-32 N 7/8 IV 16 2 2 2 3 3

71 Ardeleni . strada Romand colt cu Vii-


torului . . 71
17
28 0 5/b IV 18 2 3 2 3 3 8 3 Cometa 2

72 Aref (vezi Cetatea Aref) . stradd 72

73
1-15
2_90 06 2 3 2 3 4 Foisorul 2
73 Argef (costa Fariseulni) . . . stradd Bariera Mosilor . IV 1 :' 3 4

7 Arhangheli Sf. (vezi Sf. Arhangheli . strada 74 - _


1-19
7" Arhiereul Calist . . . . stradd Bariera Calarasilor . 75
2 0 S9 V 24 3 3 5 5 3 9 4 Fdisoral 3

76 Arhitec(ilor stradd Bariera Dudesti 76 1-7 P 10 V 25 3 3 7 6 3 9 5 Radu-V. 3


.
2

*) Reprezinta No. total al impartirilor respective.


www.dacoromanica.ro
10
_
, 11

Ocol. Comun.
..;

Sect. Veterin.
Clre, 61111t. Ter (for.

Perc. Comun.
Perc. Fiscala
Sector. Com.
Ciro. de Penile=
Imspect.de Po Iltle

MIllt. TerItorlal

Circ. Medic,
XI "Z
!! .Z. C.) .i...
o 74 24)

=Subeentro
.1)
6 u
......
,u Nume- --N. --
, 0.
Locul gi- -4-,1.-

15 41

5*,

5'}
DIRECTIA

36 )
VI *)

3 *)
,.., -,,, 15..--=1:-

9
4 *)
8 rotatia - .., r4-., g,,,. ,,,,,
DENUMIREA Categoria
Caselor Pe Plan
....R.0 6
`,3
cl. o.. q
in care se ally strada ti .._' a -o" 0 a)
V Z
Z
zC 2 0.,
Ei :i
0.7
'0 tt''
O EA

- 5

Lo
1
77 Arhivelor strada Arsenalul ,
77
2 --4
19 I 1 2 1 12 5 1 1 Centrala 5

in
78 Arhivelor . Intrarea Arsenalul .
7 I9 I 2 1 2 1 12 5 1 1 Centrala 5

in
79 Arhivelor , splaiul Arsenalul .
79 1-11 I/K 9 1 2 1 1 1 12 5 1 I Centrala 5

1-67

n
801 Arionoael . strad Bragadiru 80
2-64 111 I 4 1 3 4 11 5 1 1 Radu-V. 5

81
1-27 F6 II 7 1 3 3 14, 5 2 2 Bul. Elis. 1
811 Aristia . strada Dosul Garei de Nord 2-36
82
1-11 F6 II 7 1 3 3 14 5 2 2 Bul. Ells. 1
821 Aristia . fundatura Dosul Garet de Nord 2-20
, 1-25 L6 1 2 2 2 3 3 Cometa 2
83 Armasului (azi General Eremia Gri- strada Gradina Icoanei . 2-32 III 14 2
gorescu. . . .
ti

8
1-13 L6 14 2 1 2 2 2 3 3 Cometa 2
84 Armasului fundatura Gradina lcoanei . 2-8 111

1b

0)
8 2--512 M/N 8 III 11 2 1 5 3 3 4 4 Centrala 2
Armeneasca (dela Calea Mosilor pans strad5 Armeneasca
851 to Bulev. Carol) . . . .
7-49 N 1/8 DI 1. 2 2 2 3 3 4 4 Foisorul 2
Armeneaseit (dela Bulev. Carol Oa strada I 4-50
la Strada Toamnei . .
3
1-11 K 10 I 1 1 1 4 10 5 1 1 Centrala 5
86 Armoniei . strada Mitropolia . 86 2-10
87
87 Armoniei (vezi Doctor Bacalogiu) . strada
88
1-7 M7 III , 2 2 2 2 3 3 3 Centrala 2
8 Aron Florian (Costa Ermitului) . strada Batiste .
2 -8
M5 III 13 2 2 2 2 3 3 3 Cometa 2
8c Aron Florian . piata Precupetii-Noi . . b.
_

I
90 Arsenalul Linia (vezi Linia Arsenalului) strada 90
I _

I
911 Artanoaia (vezi HArtinoaia) . gropi 9
1-13 K 10 I 1 1 1 4 10 5 1 1 Centrala 5
92; Artei
1

. . . . strada Mitropolia . . ,' 2-24

I
95 Asachi Dr. (vezi Dr. Asachi) . strada 9

I
94 Asilul de Noapte (vezi Azilul de Noapte) strada ..

95 Asian . . . fundatura Gara Obor . 9


2-20 ' T4 IV Zit 2 4 5 4 3 8 4 FoisoruI 3

I
, 96 Assap Vaporul (vezi Vaporul Assan) strada 96

Astronomului (vezi General Dr. Gr.


_ _ _ ..._

I
97 strada 97
Zah. Pet res cu) . . . .

1
gs A. T. Laurian (vezi Laurian A. T.) . plata 9..

*) Reprezinta No. total at hrtpartirilor respective


www.dacoromanica.ro
13
12
a a Azt a
a 6 a cr a
C.) Nume- Load =0,-- a a
7)
a . 0;7- O. 711,
rotatia tit 03 in
0) DIRECT IA -t
*in
as ::
DENUMIRE A Categoria O Caselor pe plan 0
1; el
0 0 (.1
C.)
C.)

0
In care se Ad strada z a)
11 O 0 U Le)
a)
a
0
at
ti

z
99 1 -39 f/K15/161 VI 3 3 4 4 9 4 6 1 Radu-V. 4
Cimit. Serban-Vodd 2-50
99 Atanase Savulescu . . . stradd
(Belu) . . .
1-21
100
2 30 H6 II 7 1 1 3 14 2 2 2 Bul. Elis. 1
100 Atelierului stradd Ha la Grivita Matache
Mace latu . .
101
101 Atelierului (vezi log. Warjau) fundAturd
1-15
102
2-16 C/D 3 de Cat. Principele Carol
102 Atelierului . stradd Giulesti .
103 B/C 2 de Cat. Principele Carol
103 Atelierele Noi bulevard. Giulesti . . . 1-21
104
2 10 K6 III 19 2 1 61 1 21 3 3 Cometa 1

104 Atena (fosta Catunului II Costaforu) stradd Pia(a Rontana .


23 - 29' L6 14 2 1 6
22-18 111 1 2 3 3 Cometa 2
idem idem
105 1-39 D4 II 9 1 4 3 13 5 7 2 Cometa
2-90 1
105 30 August stradd Crangasi . . .
106 1-37 G 1/2 Peril. 3' 1 4 6 15 2 7 2 Cometa 1
2 -32 IP
106 Aurelian P. S. (fasts Saida) . soseaa Soseaua Chise:eff .

107 1-35 N7 IV 16 2 2 2 3 3 4 4 Foisorul 2


2-32
107 Aureliu . stradd Armeneasca .

108
1-69 M6 lI 13 2 2 2 2 8 3 3 Cometa 2
2-82 a
108 Aurel Vlaicu (fosta Taranilor) . . stradd GrAdina Icoanei
71 -163 M5 13 3 Cometa
84-184 111 2 3 2 2 3 3 2
idem Precupeti-Noi .
109 178 L/M 4 III 13 2 3 2 3 3 3 Cometa
2 2
109 Aurel Vlaicu . fundaturd Pr ecupetiNoi
. .
11( 1-17 C3 de Cat. Principele Carol
2,-18
110 Aurel Vlaicu . stradd Giu lesti .
111
1-69 N VI 28
2-64 41 51 5! Radu-V. I 4
31 21 71 71
111 Aurora stradd Biserica Dobroteasa .
112 1-7 E2 III de CAtunul Grivita
112 Aurora
2-6
. stradd Catunul Grivita
113 1-13 P8 V 22 3 3 5 5 3 4 4 Foisorul 8
113 Austrului . stradd Foisor de Foc .
15 35 P8 3 4
2 36 V 22 3 3 5 5 9 Foisorul 3
idem idem
114
31-35 P8 V 22 3 3 5 5 3 9 4 Foisorul 3
30 /- 36
114 Austrului Prelungirea . . stradd Fiala Traian .
115 1-27 H 3 III Perif. 3 1 4 6 15 2 7 2 Cometa 1
115 Avedic . fandatura Soseaua Chiseleff . 116 D9 Peril. 1 4 1 12 5 6
I 1 1 Bul. Elis. 5
116 Avialie si Tabara Cotroceni drum spre Cotroceni. . . .

Reprezintd No. total aI impArtirilor respective.

www.dacoromanica.ro
15

Of Ile 4 at
Nu me- co 7-
CO

ea
= 73 =
DIRECTIA
C)
Locul O. co o § - CY)
a.7

DENUMIRE A Categoria o rotatia


pe plan
LI
.C1 F-
a 7
I

"ergs
tgs. s_
0 4°'
U0 O E
c?,
in care se alla strada Z6 Caselor C1 VJ

o 0 C.;
U
6
(.7
e U a. Y
CO 0 0 7:7 o..

117
1-21 0 7/8 V 22 3 2 5
4
3 4 4 Foisorul 3
117 Avram lancu (fosti lancului) . . strada Arsenalul . . . 2 34 5

118 Axente Sever (fosti Campo! Stiefler) strada Bragadiru . 118 65-91 G 12 I 4 1 4 4 11 5 6 1 Bul. Ells 5

119 Azilul de Noapte . . . . strada Arsenalul . . . 119 2-14 K the I 1 1 1 4 11 5 1 1 Centrala 5

....

B
120 B. fund. Gara Dealul Spire' . 120
1-5 F 10 I 5 1 4 1 12 5 6 1 Bul. Ells. 5
2

121
1-47 D5
121 B. Cartier C. F. R. Grant strada Regia M. S. Grant .
2-48 II 9 1 4 3 13 5 7 2 Corneta 1

j122 1-81 de Catunul Grivita


122 B. Cartier C. F. R. Steaua Romani . strada Catunul Grivita . . 12...
2 60 D/E 2
I

123 B. Cart. I. on. Eftine (vezi Colonel Albu) strada 123

124 B. Cartier R. M. S. Grant . . strada Regia M. S. Grant . 124 1-23 D 5/6 II 9 1 4 3 13 5 7 2 Cometa 1

125 Baba Dochia . strada Biserica Dobroteasa . 125 2-4 N 12 VI 28 3 2 7 7 4 5 5 Radu-V. 4

12G Bacaloglu Dr. (vezi Dr. Bacaloglu strada 126

d27 Plata Sf. Gheorghe . 127


13 L9 11 2 1 1 3 3 4 5 Centrala 1
Wicani . strada 2-4 III

128 Badea Colonel (vezi Colonel Albu) . strada 128

129
1-17 K 12 3 3 3 4 10 4 Radu-V. 5
129 Balcoianu al ee Filaret Parcul Carol 2 10 VI 1 .1

1
130 Baicului strada Gara Obor 13 T 5/6 IV 20 2 4 5 4 3 9 4 Foisorul 3
. . ' 2-62
.65 20
idem U5 IV 2 4 5 4 3 9 4 Foisorbl 3
idem 77 64-68
131 Baiculul . stradeli Gara Obor 131
1.3 T6 IV 20 2 4 5 4 3 9 4 Foisorul 3
2

132 Baicului fund. Gara Obor . 132 1-23 T6 IV 20 2 4 5 4 3 9 4 Foisorul 3


I . 2-32
133 Baicului II fund. Gara Obor . . 133 T6 IV 20 2 4 5 4 3 9 4 Foisorul 3

131 Baicului Ill fund. Gara Obor . . 139 T6 IV 20 2 4 5 4 3 9 4 Foisorul 3


135 Rifle Efo riei fund. Ponta Centrala 135 K9 I 1 1 1 1 14 2 1 1 Centrala 3

136 Balinescu Roseti (vezi R. Bilineseu) 'strada 136

) Reprezinta No. total al impIrtirilor respective.


www.dacoromanica.ro
16 17

n a r Kd
a
a
a

0
O
a ° -a a
a DIRECTIA Nume- Locuf
«3.
e ....
a DENUMIREA Categoria
In care se ad strada
a rotatia 07:11)41
2:7 U* a. 0S
a.
6 Caselor pe plan -8 .; cp U
a
z0 Z Fr1 COP , 3 r.)
a. a a

137 Balasa Domnita (vezi Domnita Masa) . splai 13


138 B alcescu Niel) lae (vezi N. Mum) strada 13 1

stradd ColDntina . 4 Cometa 3


139 Balcic (Cartierul Suter-Colentina) .
proectatA 139 13/S 2 1V 20 2 4 5 4 3 8

140 Balint, Pops (vezi Popa Balint) . strada 14 --


141 Banat (fosta Vicarescu II) . . stradd Dosul Gdrel de Nord 141 1-25 F6 7 1 3 3 14 5 2 2 Bul. Ells. 1
2-40
142 B anca Nation la azi Eugeniu Carada. stradd 'Posta Centrals . . 142 1
L9 III 11 2 I 1 11 2 1 2 Centrala 1
2

143 B anci . . . . strada Catunul Grivita 143 1-51 D 1/2


de Catunul Grivita
2-52
Grozdvesti Banul 1-69 1 1 3 6 15 2 7 2 Cometa 1
144 Banul Manta .(fosta GrozavestO . strada Manta . 144 G4 II
. 2-72
Grozdvesti Banul 1-43 10 3 6 15 2 7 2 Cometa 1
145 Banul Manta fund. 145 II 1
. Manta 2-16 G4
Piata Mare Halele 7
146 Banul Mkracine (fosta Israelite) ttradd 146 1-29 M 10 VI 2 3 2 7 8
4 5 5 Radu-V. 4
Centrale . . 2 10

147 Banul Mihalcea (fosta Ermitului) . stradd Arsenalul . . . 14? 1-7 10 1 3 1 3 4 11 5 1 I Centrala 5
2-4 1

148, Banului (vezi Maristi) . . stradd 148

1-35 3 3
149 B aratiei . stradd Plata Sf. Gheorghe . 149 M9 VI 2 2 1 7 4 4 5 Centrala 5
2-46 Ir

150 Baratiel II . stradeld Pieta Sf. Gheorghe 15 1-7 M9 VI t' 26 9 1 5 4 3 4 5 Centrala 3


2 -8
151 Barba Rasa (vezi Campoduceloi Prel.) stradd 151
_ _
152 Barba Rasa . fund. Bariera Dudelti 152
1-19 P 11 V 25 3 4 7 7 4 9 5 Radu-V. 4
2 18

153 Barbatescu . strada Bragadiru . 153


1-3 H 13 VI 30 3 4 4 10 4 6 1 Radu-V. 5
2-10
154 Barbu Catargiu strarld Ministerul de Final* 154 2-6 I6 II 8, 1 1 6 15 2 2 2 Cometa 11

155 Barbu Catargiu . idem


155
1 17 I6 II 8 1 1 6 15 2 3 3 Cometa 1
8-22
156 Barbu Liutaru . . fund. Cimitirul SI. Viner 1-3 E4 II Peril 2 1 4 C 14 2 7 2 Cometa 1
156 .

157 Barbu si Stoian (vezi Stoian $i Barbu) fund. 157


Biserica Sf. Spiridod 1-11
158 Bardului . . stradd (erhan-Vodd) 15 L 12 VI 27 3 2 4 9 4 1 Radii -V. 4
.
2-8 1

4) Reprezinta No total at lmpartirilor respective.


www.dacoromanica.ro
18
11 19

I
Sect. Veterin.
Perc. Fiscal&
0col. Judecat.
CI,G Milli Touter.
Inspect. de Pe 11110

Sector. Corn.
,.:$

Perc. Comun.

de Pompterl
e)col. Comun.

Circ. Medic.
Milt Ter Modal
.

No. curent
DIRECT I A

--=Subeentru
a) Mune- Locul

97
..-, J.1;,.,

Post
15 *)
DENUMIREA

Circ. de Po

5 *,
VI*,

361)

5 *)
Categoria

3 *)

5/)
4 *)

7 *)
6 ixci,
in care se ail strada 2 rotalia
0 pe plan 6Y
.,i Caselor ..)
.. a. .91

Dosul Gate! de Nord 1 21


159 Barierei . strada 15
24 F6 II 7 1 3 3 14 5 2 2 Bul. Ells. 1

idem 23-41 3 14 2 Bul. Elis.

CD
idem F5 II 7 1 3 5 6 1
.26-36
fund. Rahovel Magurele 4 10

:15
16 Birla 160 1-15 0/ H13 VI 30 3 4 4 6 1 Radu-V. 5

bulev. Regia M. S. Grant . 1-19 3 13 2 Cometa

t".
161 Basarab . 161 E6 11 9 1 4 5 7 1
2-24
Regia M. S. Grant . 21-43 3 14

N
idem I/ EF5 II 7 1 3 5 7 2 Cometa 1
26 70

ti
Bariera Grivitei . 45 7
idem 17
F6 11 i 1 3 3 14 2
2 i 2 Cometa
1

:111
72
Bariera Grivitei, 6 14

t-
idem 7 47-51 F5 11 10 1 3 2 7 2 Cometa 1

Bariera Grivitei . 53-83 6 14

Cq
idem /I F5 II 10 1 3 2 2 2 Cometa 1
74-120 bis
GrozaveSti Banal
5_

vn
idem Manta . . .
126 164
04 II 10 1 3 6 15 2 2 2 Cometa 1

__
Plata Victoriel (Capul

N
) idem Podului) . .
133-151 H4 II 10 1 3 6 15 2
7
2 Cometa 1
166 -196 2

idem Plata Viet. (Cap. Pod.) 153-157 H4 II 10 1 3 6 15 2 7 2 Cometa 1


198-234
162 Basarab (vezi Risboeni) . fund.
Matache MAcelaru - 162
1-53 H5

CV
163 Basarabia (fosta Occtdeotulul) . stradd Hala Grivita . . 163 8, 1 2 6 15 2 2 2 Cometa 1
2-42 16 11

164 Basarabilor (vezi .Mavrogheni) . strada

I
164

165 Bateriilor . strada Arsenalul .


165
1-43 ,,,
3 1 2 4 11 5 1 1 Centrala 5
2-58 ft "/," I

Batiste . . . 1-21

Co
16 Bati§te strada 1

L/M 8 III 12 2 1 2 2 2 3 3 Centrala 2


(:;6
2-24
. Batiste 23-41

0
idem M7 III 12 2 2 2 2 3 8 3 Centrala 2
1 26b6
Biserica Sf. Spiridon 1-9

4.4
167 Batranilor stradA (*erbanVoda) . .67 2_40 M 12 VI 29 3 3 4 8 4 1 1 Radu-V. 4

Plata Mare Halele


168 Bazaca . strada Centrale . . . ,68
1-13 L who VI 26 3 1 7 5 4 1 1 Centrala 5
2-12
16 Becheru, Mucenicii (v.Mucenici Becheru) strada 1 69 -- _ ___ __ _
Belizarie (Luther) . . strad5 Dosul GArei de Nord 1-25 Bul. Ells.
2-28 a. F 6 3
17 . . 76 U 7 1 3 14 5 2 2 1
111

) Repreziuta No total at impartirilor respective.


www.dacoromanica.ro
=20
-. m. .. . .. 3. .. 33 _
21

11

11
c

Ocol. Judecat

Sect. Veterin.
Ocol. Comun.

Perc. Fiscala
Circ. Medic.

de Pompierl
Z 11, L. "
1
DIRECTIA t)
''u
Hume- -7-
Locul azsz....
_''

=:.g.... 0,...
.r.
«-V.
. g %

15 )
a DENUMIREA ..6.-.7.. a.

5)
)

g *)

Post
7 si

5)
Categoria rotatia ...... -. :a.. ,..
003 eg

4
.. c.:.
0 In care se Oa strada 6 Caselor pe plan li,-,7..: 15

H Z . E -,`3'. 7!
.3
) .g

17. Belizarie (vezi Bucovina) . . Ill stradA 171


17' Belizarie (vezi Suceava) . . . fund. 172

17 Posta Centrala . 1-15 13


Belvedere . . . . strada . 173
2-12 b. K 9 I 1 1 1
14
2 1 1 Centrala 1

idem Ponta Centrala .


17-27 K 8/9 I 2 1 1 1 13 2 2 2 Centrala 1
S
14-16
174 Belvedere . . . . . . piatA I Ponta Centrala . 174 .-- K9 1 1 1 1 1 13 2 1 1 Centrala 5
I si II (vezi Nicol.
175 Belvedere Grant strada 175
Filimon) . . .

176 Berceni (vezi Fra(il Bement) . . stradA 176

177 Bereehet . strada Tei . 177 1-23 P2 IV Perif. , 2 4 2 3 3 8 3 Cometa 2


2-20
178 Berthelot (vezi General Berthelot) . strada 178

179 Berzei, Prelung. . . . . stradA Cismigiu. . . . 179


1-23 H 7/8 I 2 1 2 3 14 2 2 2 Bul. Ells. 1
2-30
180 Berzei . stradA Cismigiu . . . 1
25 -555 H7 I 2 1 1 3 14 2 2 2 Bul. Ells.
32-50 1

idem
Hale Grivita (Matache 55 a-145
s H 0/7 II 7 1 1 3 14 2 2 2 Bul. Ells.
Macelaru) . . 52 110 1

181 Berzei (vezi Ciclopi) . . . fund. 18 _ _ _ _ _ _


182 Bibescu-Voda
Plata Mare Halele 1-3
. stradA Centrale. . 182 L 10 VI 26 3 1 4 10 1 1 1 Centrala 5,
. 2-10
idem idem 5-15 L 10 VI 26 3 1 4 9 1 1 1 Radu-V. 4
12-22
idem idem 17
LIM 11 VI 27 3 2 4 8 4 1 1 Radu-V. 4
24
183 Bibescu-Voda Prelung. . . . strada Plata MareHal. Centr. 183
1
L 10 I 1 1 1 4 10 5 1 Centrala
2-6 1 5
189 Bibescu-Voda . fund. Piata MareHal. Centr. 1841 11-15 L 10 VI 26 3 1 4 9 1 1 1 Radu-V. 4
185 BibescuVoda . piatA Plata MareHal. Centr. 1851 L 10 VI 26 3 1 4 9 1 1 1 Radu-V. 4
186 Bibescu-Voda . splaiul Plata MareHal. Centr. 186 1-7 L 10 VI 26 3 1 4 9 1 1 1 Radu-V. 4
I

187 Bicheru Nic. (vezi Nic. Bicheru) . strada 187 _


188 Bidulescu . fund.
Ghencea
Obuz.
Reg. 27/2
188
111 E 11 I Peril. 1 1
,
4 1 12 5 6 1 But. Ells.
1

2-12 5
1

189 Birjarllor (Vechi) . stradA Bariera Mosilor .


189 1 65 b 0 516 IV 18 2 3 2 3, 3 8 4 Cometa
.
-2-62 V

Reprezinta No. total at impartirilor respective.


www.dacoromanica.ro
22 23

11
il
l I

I
''''

Sect. Veterin.
Pt rc. Fiscal5
IR Te t :th .: s,...-1

Circ. Medic.
= 11
co
DI RECTIA 1
..a.
;12 Nume- Locul .7- ''''. 12
. r.m. = °' r9 °' ° -
E 4)
c^
E Oa Ion
,zr

15 s)
aco DENUMIREA g.'74^ E

5 *)
Categoria

9 *)
..7. -',-'
rotatia =I.
as c,
. ,
'7'.,101'. ..,=-.:. cr.3.,
in care se aflA strada
,F.>

Pe plan
-=
e, ....--..
.m o
..te., c.)
'*
7,
"r...
_,
c...):,
d
c,

O Caselor .. ...;
z Z 2It II g=" ea
a ;. ;
g
n 00
0
6, ...
Q
a.
0
Ts
O
c.)
V)

190 Birjarii-Noi (vezi Inginer Jorceanu)


, . stradA 19 - - - -
191 Biruintei . strada CAtunul Grivita . .
19l
1 -27
2 -18 D1 - de Catunul Grivita
Biserica Sf. Spirldon . 1-29
192 Biserica Alexe . . strada (Serban-VodA) 192 L 12 VI 291 3 3 4 8 4 1 1 Radu-V. 4
.
2-38
193 Biserica Antim (vezi Antim) piat5 193
194 Biserica Doamnei . . stradelA Universitatea .
194 1 L 8/9 III 11 2 1 1 2 2 1 2 Centrala 1
-
195 Biserica Enei . strada Universitatea .
195 1-11 L8 III 12 2 1 2 1 2 3 3 Centrala 1

196 Biserica Enei

198 Biserica Pantelimon .


.
Idem

. .

197 Biserica Oboru Nou (vezi Popa Lazar) strada

.
. . intrare

stradA
idem

Universitatea

Foisorul de Foc
,
196
197

198
11-15
2-14

2-12
-
-
1-3 b.
L8
L8

07
III

III

IV
12

12

17
2

2
_ __
2
1

3
2

5
1

-__-
1

4
2

3
4

4
4 Centrala

3 Centrala

4 Foisorul
_ 1

Romans colt cu Vit. 1-27 2


199 Biserica Pops Chitu . strada torului . N 6/7 IV 16 2 2 2 3 3 3 3 Centrala
. .
19a " 2 -28
2001 Biserica Rizvan stradela Plata Sf. Gheorghe
Mitropolia'.
. 200 - M9 m 11 2 1 5 4 3 4 4 Centrala 2

201 Biserica Sarni . . stradela 201 L 11 VI 27 3 2 4 9 4 1 1 Radu-V. 4

202 Biserica Tabaci . intrare Lanariel . . .


202 M 12 VI 28. 3 3 4 8 4 5 5 Radu-V. 4
Bis. Sf. Vineri Prl- 1-45
203 Biserica Udricani . strada maria . . 203 N 4 V 21 3 2 7 6 4 5 5 Radu-V. 3
. .
2-32
204 Blaj . stradA Gura Lupulul- Raton 20 R 10 V 2 3 4 7 6 3 9 5 Radu-V. 3

205 Blanari . strada Plata Sf. Gheorghe .


20
1-3 L9 III 11 2 1 1 3 3 4 4 Centrala 1
2 18

idem idem 5-33 L9 III 11 2 1 1 3 3 4 5 Centrala 1


20-28
Plata Victorlel (Capul 1-123
906 Blanc A alee Podului) . 206 I4 III Perif. 3 2 4 6 1 2 7 3 Cometa 2
.
2-40
Piata Victorlei (Caput 1-45 i

207 Blanc B alee Podului) . 207 I4 III Perif. 3 2 4 6 1 2 7 3 Cometa 2


. .
2-46
I

208 Blanduziei strada Batiste . . .


208 1-3 L7 III 12 2 1 2 2 2 3 3 Centrala 2

strada 1-3 3 2 4 4 1 Radu-V. 4


209 Boerebista Mitropolia
209 2-10 l' "in VI 27 9 1

21011Boerebista fund. Mitropolia . 1-33 bis K L11 VI 27 3 2 4 9 4 1 1 Radu-V. 4


210 2-6
1

) ReprezintA No. total at ImpArtirilor respective.


www.dacoromanica.ro
24 25

_
NIN

11
11

II
ME. t

Inspect. de Po 1111e

Sect. Vetertn.
4 6

Pcol. Judecat.

Pere. Comun.
4 d

de Pomptert
Sector Com.
xz

MIllt. Ter Itotlai


4-7

.;-..4_i r,,. c. I4 ir 0
o =

No. curent
_
5 )0 Iis

=Subcentru
c.;
rr F Nume- E ,i; 14._.
DIRE CTIA Locul

Post
VI')

3 *)

5 *)
DENUMIREA 0

5')
5')
7 *)
rotatia
0
Categorlw
In care se afla strada
u
6 Caselor Pe plan
c-) -s.
.
-6'
.5, .
"O'
"" ..,)41 > Lel '''. a, u in
e. .-
z z 8 c'
7".)

.
O' ,g 4.0 &

I
1
211 Boerescu Vasile (vezi Vasile Harem) straclis 211 _ _ _ _ _
212 Bogdan Hamm (vezi Neacsu Bogdan) stradao 212 _ __ _ _ _ _
21

21
Bogdan Voivod . .

219 Boiangiu, Chita (vezi Chita Boiangiu)


Boiangiu, Radu (Hui Radu Boiangiu)
216 Boliac Cezar (vezi Cezar Botiae)

217 Bolintin
.
strada

strada
strada
strada

§oseaua.
Dosul! Garai. ete Nord

Cotroceni . .
,,,,,
"'
21

215
216

217
1-21
2-16

--
_
F6

B8
_
II

H
.
_ _
7

9-
1

1
_ 3

4
3 14

3 13
_
5

5
2

7
2 Bul. Ells.

2 Bul. Elis.
I

.!
D 8 1 12

21 Bolintineanu strada Biserica Armeneasca 218 2-12 M8 III 11 2 1 5 3 3 4 4 Centrala i

ideal idea. 1. 11 III 11 2 1 5 3 3 3 3 Centrala


14-20
`A

M8
21 Bolintineanu 'splai Lanariei . . . 21' 1-37 N 11 /12 VI 28 3 2 4 8 4 5 5 Radu-V. 4

221 Bonaparte §oseaua


Plata Victoriei (Capul
22 1-25 I4 III 15 2 3 6 1 2 7 3 Cometa 2
Podului) . . 2 -38
idem idea 27-57
44_78 K4 III 15 2 3 6 1 2 3 3 Cometa 5

221 Bonea Const. (vezi Constantin Bones) strada 221

222 Boranescu Maria (vezi Maria Bora- strada 222


nes cu) .
223 Borcea SpAtarul (vezi Spatarul Boma) strada 229 _ _ _ _
22 Bordeelor strada Biserica Dobreteasa . 224 1-17 N 11 V 23 3 2 7 7 4 5 5 Radu-V. 4
2-12
225 Boteanu . strada Palatul Regal - 225 1
2-8
5 L7 III . 12 2 1 2 1 2 3 3 Centrala ]

226 Botescu Dr. (vezi Dr. Botescu) . plata _ _ _ _ _


226
.
.

22 Botezatorul Ion (vezi Ion Botezatorul) strada 227 _. .__ _ -_

22 Bouillon Franklin (v. Franklin Bouillon) strada 22. _ _ _ _


22 Bozianu . strada Filaret Parcull Carol 229 1 31 Ili/1(12 VI 30 3 3 4 10 4 1 1 Radu-V. f
I 2-36
23 B. P. Hajdeu (vezi Hajdeu B. P.) strada
1123
-,- _ _ _ _ _ ._ _
231 Bradului . strada , i Mbrga Bar. Dude*ti 231
1-63 N/0 10 V 23 3 2 7 7 4 5 5 Radu-V. S
2 -58
232 Bragagiu . strada CanzaveVi Bank Marta 232 1-3 04 II 101 1 3 6 15 2 7 2 Cometa
2-10 1
1

ReprezintA No. total al Impartirilor respective.


www.dacoromanica.ro
27
26
..:

ISect.CaseiMes.
Sect. Veterin.
Ocol. Comun.

Perc. Comun
.L

Perc. Fiscal&
r..

Sector. Corn
1.7 e

Circ. Medic.
'1. F.t.- U 4)
Nume- o ....
Locul -- 0:41-' CU

-r
... =-

I5*)

9*)
*

3 *)

4 *)

5*ft
DI RECTI A

5 *)
11 jr

5 *)
6 rotatia " 0' =
DENUMIREA Categoria
0 Caselor pe plan
all
OM
....
0 8
!... 0 ,r)
a. a.
in care se ails strada z V
..0
V A O

233 1-9 L9 1 1 1
io 2 2 2 Centrala 5
233 Brancoveanu stradd Plata Centrala . 2-14 1 1
11

_
234 1-14 L9 I 1 1 1 1 10 2 2 2 Centrala 5
231 Brancoveanu splaiul Plata Centrald .
235
i 21 P 12 V 25 3 4 7 7 4 9 5 Radu-V. 4
235 Brandusilor stradd Vitan . . 2 -26

23 -37 VI Peril. 6 3 4 7 7 4 9 5 Radu-V. 4


28-86 P 12its
idem idem
236
236 Branza Dr. (vezi Dr. Branza) . . splat
237 -
237 Branzaru (vezi Mester Manole) . .
via
238 I

238 Branzaru Ghita (vezi Glit(a Branzaru) strada


fund.
23 17 F 10 I 8 1 4 1 12 5 6 1 Bul. Ells. 5
2391Branzeseu Gr. . Gara Dealul Spirei .
240 1-15 P 6 IV 17 2 3 5 4 3 8 4 Foisor 3
240 Brasov stradd Oborul de Vita . .

241
1-51 Pill 2 IV Peril. 4 2 4 2 3 3 S 4 Cometa 2
241 Brasoveni . . strada Colentina . . 2,-50
I

bulev.
242 1-3 L8 III 12 21 1 2 1 2 4 4 Centrala 1
242 Bratianu I. C. . Universitatea . .
5-17 L8 III 12 2 1 2
1
2 2 3 3 Centrala
1
9
idem 77
2-16
19-29 L7 III 12 2 1 2
1
2 3 3 Centrala
1
idem Palatul Regal . 18 40 2

37-49 6
Palatul Regal
213
42-52
L7 III 14 2 1
2
1 2' 3 3 Centrala 1
2
24'.1 Bratianu Prel. (lost Coital Nou) . bulev. .

51-77 K,L 6 III 14 2 1 6 1 2 3 3 Cometa 12


54 82
idem 7, Plata Romans
1 1
244 L8 III 12 2 1 2
2
2 3 3 Centrala
2
244 Bratianu I. C. . piatfi Universitatea

245 Bratianu I. C. Radu-VociaBis. Bucur


245 1-29 M 10/a VI 27 3 1 4 8 4 5 5 Radu-V. 4
. splaiul
246 1-21 0 11 V 23 3 3 7 7 4 5 5 Radu-V. 4
246 Bratieni . strada Bariera Dudesti . 2.-12
247
247 Bratuleseti Fratii (v. Fratii Bratuleseu) stradd
Romans colt cu Viito- 248 1-37 MIN 5 IV 19 2 3 2 2 3 S- 3 Cometa 2
248 Bra(ului . strada rului .
2-38
249 1-19 M/N 10 V 23 3 2 7 7 4 5 5 Radu-V. 4
249 Bravilor strada Morga . . . 2-14
250 Brebenel . fund. Biserica Dobroteasa .
2501 _ N "/12 VI 28 3 2 7 7 4 5 5 Radu-V. 4

2511 1-11 K8 II 6 1 1 3 14 2 3 2 Centrala 1


251 Brezoianu . strada Cismigiu . . . 2-12
*) Reprezinta No. total at ImpArttrilor respective.

www.dacoromanica.ro
28 29

a a Ka
6 C
a) Name- 2
DIRECTIA Local
g
p__
of
a
V DENUMIREA Categoria 1i rotatia e is. 07,,
Ze In care se and strada a Caselor pe plan
vll g a)
0 `2'
. .
ti
z J ,Y) a. a.

13-43 K8 II 6 1 1 3
14
2 2 2 Centrala 1
Brezoianu . stradd Clsmigiu . . I 14-44 15

252 Brezoianu . . prelung. Cismigiu . . 252


1
2-4
3 K8 I 1 1 1 1
13
14 2 2 2 Centrala 1

253 Brosokriei (vezi Petra Ispireseu) stradd 253


Cimitir. Ghencea 254
1 37 E 12 I Perif. 1 1 4 4 11 5 6 1 Bul. Elis. 5
259 Brosearlei fund.
Regt. 27/2 Obuz. . 2-32
strada 9,55 M 13 VI 29 3 3 4 8 4 5 5 Radu-V. 4
255 Bro§teni . Lanariei . . 2-20
13-55 VI 29 3 4 4 8 4 5 5 Radu-V. 4
idem idem 22-64 M '3/14

256
1-3 M/N 10 V 23 3 2 7 7 4 5 5 Radu-V. 4
256 Brumarel (fosta Sarbilor) . stradd Morga 2--4

25 BrumareI . fund. Landriei . . . 267 1-7


2-6 M 13 VI r 3 4 4 8 4 6 5 Radu-V. 4

258 Brutari strada Plata Romans 258 1-7 K5 111 15 2 2 6 1 2 3 1-/)


Cometa 1
. . 2-10
9-33 K5 III 15 2 2 6 1 2 3 3 Cometa 2
idem 7) idem 12-40
259 1-7 K9 1 1 1 4 11 5 1 1 Centrala 5
259 Brutus strada Arsenalul . 2-14 5

260 1-69 0/P 7 IV 17 2 3 5 4 3 4 4 Foi§or 3


260 Buciumului strada Foi§or de Foc . . 2-56
strada Bala Grivita (Matache 261 1-9 H7 2 1 2 3 14 5 2 2 Bul. Elis. 1
261 Bucovina .
Mdeelaru) . . 2-12 I

11-43 H7 II 7 1 2 3 14 5 2 2 Bul. Elis. 1


idem Malmaison. 14-50
262 1-9 H7 2 1 2 3 14 5 2 2 Bul. Elis. 1
262 Bucovina . stradeld Malmalson 2-10 I

2631
1-29 M 11 VI 27 3 2 4 8 4 5 5 Radu-V. 4
26 Bucur strada Radu-Voda Bis. Bucur 9 18
264 Bucur plata Radu-VoclaBis. Bucur 264 8 M II VI 27 3 2 4 8 4 5 5 Radu-V. 4

235 1-17 L 16/17 de Corn. Se ban-Vodd


265 Bueure0iGiurgiu
, . . §oseaua *erban-Vocla (Beau) . 2 10

266
1-21 L/M 16 VI 29 3 4 4 8 4 9 5 Radu-V. 4
266 Bueure§ti-Oltenita . . §oseaua erban-Voda (Be lu) : 2 98
55-57 N/0 17 VI Peril. 6 3 4 4 8 4 9 6 Radu-V. 4
idem Inchisoarea Vacare§ti ;164-106
I

Reprezinta No. total al Impartirilor respective.


www.dacoromanica.ro
31
30
NONNIMINIMII

L.
I
iU U a er;
U O
AZ:
5 a U
Nume- Locul = ID Tr; U
E; V a .... a -
o-
1?>
a DENUM1REA DIRECTIA aa
U rotatid CZ
.= om
df 4"-
cn
O
a. 0 in
Categoria 0 pe plan Coati. oa 0 .; 0
Caselor tI=
z
6 in care se afla strada z M
C-2 a O 0 F. 3 cn a.
a
a. SI 2
VD

267
267 Budisteanu (vezi General Budisteanu) stradd
strada gt 268
268 Boerebista (vezi Boerebista) . .
fund.
269
269 Bulevardul Nou (vezi Dacia) . . bulevard
27C
270 Bulgar (vezi Francez) . . . pasag
271
271 Bunea Canon. (vezi Canonicul Bunea) stradd
272
272 Bunea Mihai (vezi Mihai Bunea) . fund.
273
1-3 L 8/ III 11 2 1 1 2 2 1 2 Centrala 1
278 Bursei strada Universitatea . . 2-4
274
1-41 b. H 6 lI 2 6
14
2 2 2 Cometa 1
274 Buzesti . stradd Ha la Grivita (Matache 2-42 b
1
15
Mdcelaru) . .
43-63 2 2 Cometa
44-58 b. H 5
Plata Victoriei (Capul II 1 2 6 15 2 1
idem
Podului) . .
65-109 H 5 II b 1 2 6 15 2 7
2
Cometa 1
idem /I idem 60-104 3

Ha la Grivita (Matache 275


1-9 H6 II b 1 2 6 15 2 2 2 Cometa 1
275 Buzesti . fund. 2-10
Macelaru) . .
14
piata Hala Grivita (Matache 276 H5 II 8 1 2 6
15
2 2 2 Cometa 1
27b Buzesti .
Mdcelaru) . .

C
277 C. Cartier C. F. R. Grant stradd Regia M. S. Grant .
277
1-47 D. 5 II 9 1 4 3 13 51 7 2 Cometa 1
2-48
278 C. Cartier C. F. R. Steaua Romans stradd Cdtunul Grivita . . 27
1-85 D/ 2 de Citunul Grivita
1-82
279 C. Cartier R. M. S. Grant. strada Regia M. S. Grant . 279 D 3/1, II 9 1 4 3 13 51 7 2 Cometa 1

280 C. (vezi Cosminulul) . . strada 2

281 Cahul (toga Petre Dumitrescu). stradd Bariera Grivitei . 281


1-47 F4 II 10 1 4 6 14 2 2 2 Cometa 1
2-50
282 Caimata . stradd Biserica Armeneasca. 282
1-15 M8 III 11 2 1 5 3 3 3 3 Centrala 2
2-18
) Reprezinta No. total al Imparlirilor respective.
www.dacoromanica.ro
12 33
IMM1

4 Cotnun."

Circ. Medic. II
II

Circ. MilIt leritor.


its Politle=
inspect. de Politic

Perc. Fiscala
..-r li

Milit. Teritorial
No. curent
7. 06

=Sclicentru
"5
DIRECTIA
Nume- Locul .'= g
v' it

36 *)

15 *)
1'8 5 s-

9 *)
VI *1

*)
:,1,,
U DENLIMIREA Categoria rotatia .9...._
= =. .L0 0. 0 in cd; L0
.0

Ocol.
in care se afla strada ', Caselor Pe Plan erj-z: 0 0..
0 oil-
. ...;

Ci c
0) (7
z ZE a. .0 0
c0

II
28 Calafat (Major Ene) . stradd Tonola 283 1-19 MANI 3 IV 19 2 4 2 2 3 8 3 Cometa 2
3
. .

Biser. Sf. Vineri 284 1-7 M9 VI 26 3 1 7 5 3 4


5
4 Radu-V. 3
28 CAlaracilor. Calea 5
PrimAria
9-35 21 3 1 5
5
6 3 5 5 Radu-V. 3
idem 77 2-10 M9 V
37-87 N9 V 21 3 1 5
5
6 3 4 4 Radu-V. 3
idem U) S 10-58
89-139 '0 9 V 22 3 2 5
5
6 3 4 4 Radu-V.
idem Hala Traian . 60-118 3

idem U)
141-189
120-170
,,
s'i 9
u 22 3 3 5 56 3 4 4 Radu-V. 3

191-223 it, v.
22 3 3 5 3 9 4 Radu-V. 3
idem U) 1'12-200 ' i's ' 65

;dent 0 Bariera CaldraOlor . 202 R9 V 22 3 3 5 6 3 9 5 Radu-V. 3


225-313 5 5
RJS 9 V 24 3 3 7 6 3 9 5 Radu-V. 3
idem 204-264
2851 Calarapor. fund. Hala Traian .
185 _ P 9 V 22 3 3 5 6 3 4 4 Radu-V. 3

bulevard
?86 1-9 HI III Perif. 3 4 6 1 2 7 2 Cometa 2
2861 Calaralu . Herdstrau . . 2-1 6 1

fund. Herdstrdu . :87 H1 Perif. 3 1 1 6 1 2 7 2 Cometa 2


287 Calaraqu I. , . 2222 111

288 Calaracu II
289 Calareti (vezi !MAW
. fund.
strada
Herdstrau .

Plata Mare. Halele


2:88

89

200
5-10
_
H1

L ohe
III Perif. 3
_
1 4 6 1 2
_
7
_
2 Cometa
_
2

290 Caldarari . stradd 1 VI 26 3 1 7 5 1 1 1 Centrals 5


Centrale . . . 2
91 1-27 R4 IV 20 2 4 5 4 3 8 3 Cometa 3
291 Calimaohi (fosta Munteanu II) . stradd Colentina , 2-28
292 Calinderu Dr. (vezi Dr. Calinderu) stradd 2 92 - - -
293 Olin Tudor (vezi Tudor Min).
.

. stradd 2 93 -. - -
294 Calist, Arhiereul (vezi Arhier. Calist) stradd
,94 _
2 95 1-15 21 3 1 5 5 3 4 4 Centrala 3
295 Calomfirescu stradd Plata Sf. Gheorghe. . 2 18 M9 V

296 1-23 0 13 VI 28 3 3 7 7 4 9 5 Radu-V. 4


296 ChlugAreni. stradd Fabrica Lemaitre 2 20
97 1-43 C
3 de CAtunul Prizicipele Carol
297 CAlugAreni. stradd Cri ul eqti . . 2-26 '''

*) Reprezinta No. total al impartirilor respective.


www.dacoromanica.ro 3
34 05

Ile Ko
a 2

No. curent
771 7:1
4a'
Nume- 2 U
DIRECTIA ,.,
Locul
2
0.7 a
aU DENUMIREA Categoria
in care se afla strada
8 rotatia OM
U.
6""
rz:
O asE en al

.; Caselor pe plan a z U
U
z6 a
I) 0 0 70;
CO7
a a.
4.)
a
cn

2°8 Calugarului (vezi Mitrop. losif). strada 298

299 Caluseilor strada Foisor de Foc 299


1-73 0,P 6 N 17 2 3 5 4 3 4 4 Foisor 3
2-68
300 Cameliei . strada
Hala Grivita (Ma-
300
1-21 G/H 6 II 7 1 2 3 14 2 2 2 Bul.-Elis. 1
tache MScelaru) 2-16
Teatrul National 1-11 3 15 2 3 Centrala 1
301 Campineanu strada Palatul Regal 301
2-16 K8 II 6 1 1 3 I

idem idem 13-47 K7/8 Ii 6 1 1 3 15 2 2 2 Centrals 1


18-60
idem idem 49-55 K 7 II 6 1 1 ,3 14 2 2 2 Centrala 1

3n2 Campoducelui strada Bariera Dudestl 302


1-3 O 11 V 23 3 2 7 7 4 5 5 Radu-V. 4
.
2-4
idem idem 5-45 O 11. V 23 3 3 7 71 4 5 5 Radu-V. 4
PI
6 54
idem idem 47-65 O 11 V 2.5 3 3 7 71 4 5 5 Radu-V. 4
n
56-74
311
C mood c lui Prelung. fostit .
strada Bariera Dudesti 303
1-27 P 11 V 25 3 4 7 7 4 9 5 Radu-V. 4
ka ba hasai. . . . 1 2 36
304 Campul Cocoanei (vezi Verde) . stracja 3u4
305 Campul Costeasca . . . . camp Putul lui Craciun 305 CJD 1 de Catunul Putul lut, CrAciun
306 Campul Cotroceni (vezi Cotroceni) . camp 306
307 Camp!! Elefterie (vezi Elefterie) . camp 307
308 Campul Florea (vezi Grig. Manolescu) strada 3u8 lk I
309 Campul Galileia camp Catunul Grivita 3u9 1 -26 E1 de Catunul Grivita

310 Campul Lupitei . strada Gura Lupului Raion 310 1 23 R 10 V 25 3 4 7 6 3 9 5 Radu-V. -3


2-26
311 Campul Mosilor . strada Bariera Mosilor 311 2 24 P 4/5 IV 20 2 31 5 4 3 8 4 Cometa 3

312 Gampul de tragere Cotroceni Drum spre Cotroceni . . 312 C 11 I Peril. 1 1 4 1 12 5 6 1 Bul. Elis. 5

strada Bariera Dudesti 1 5 Radu-V. 4


313 Campului . 3131 T 12 V Peril. 5 3 4 7 7 4 9
2-18
314 1,fimpulul . . strada Bariera Mosilor 8 14
1 -27 0/P 5 IV 18 2 3 2 2 3 8 4 Cometa 2
2-26
315 Campului (vezi Zmeului) . . fund. 315
Candiano Popescu (vezi General. strada
316 3161
Candiano Popescu). . ,

www.dacoromanica.ro
) Reprezinta No. total al impar irllor respective.
36 37

pe

Ocol. Judecht.

pect.CgTibles.
Ocol. Comun.

Pere. Fiscalti
a

Sect. Veterin.
Circ. MIllt. Tenor
Inspect. de Po Ilfls
4' 7. v etl

!initials!

Circ. Medic.

de Pompieri
Sector Com.
.i

No. curent
-4 =. -= I
0

=-Subcantra
co Nume- 5
Locul :71---.1. 04
.. ..F.-714...-,

36 *)

15 )

Post
*)

41
Circ. de Pa

5)
ii;;- vi,'

71
DIRECTIA

9)
3 *I
DENUMIREA rotatla .....

5
a

VI
Categoria pe plan fe,,,,... :5 d
6 Case lor 2E

MI111.
In care se afla strada 2-II= .,:i 0 ..
0 Z EE ll
r, ...ji a. a.
z
317
1-15 K 14 VI 30 3 4 4 9 4 6 1 Radu-V.
317 Canonicul Bunea (lost(' Maturarilor). strada Filaret Parc. Carol 2-28
1
.

318
2-29 8 M8 III 11 2 1 5 2 2 3 3 Centrala
318 Cantacuzino G. C. . strada Plata Sit. Gheorghe .

11-63 M 7/8 III 12 2 1 2 2 2 3 3 Centrala


idem Batiste .
30-112
1

114-122 M6 III 13 2 1 2 2 2 3 3 Cometa


idem Gradina Icoanel.
319 L/M 6 III 13 2 1 2 2 2 3 3 Cometa 2
319, Cantacuzino G. C.. . . . . Plata Gradina 'come.
32 Cantacuzino Grig. (vezi Gh. Grig. . 320 -_ _
Cantacuzino) . . . . . strada
,,,, 1-57 5
321 Cantemir . strada Biserica Dobroteasa . )" 2 2 -54 N/011 V 23 3 2 7 7 4 6 Radu-V.
59-81 , in, 23 3 3 7 7 4 5 5 Radu-V. 4
idem Bariera Dude§t1- . 54 b 74 `-' In V

322 Cantonului (vezi Dosul Cantonutui) . strada 322

),, 1-41
-- _
323 Canaan Petre Carp (fosta Locote-
nentului).
strada Bariera Dudeqt1 . . '" 2-42 0 10 V 23 3 3 7 6 3 5 5 Radu-V. 3

Cimit. SerbanVoda 324 1-7 L 14 VI 29 3 4 4 8 4 6 1 Radu-V. 4


324 CapRan Savopol (Loc. Mine, fosta A) strada (Belu)
Cimit. Ghencea Reg. 2-12 E 11 Petit 1
.
I 1 4

. 12 6 1 Bul.-Ells .

_
Fund. 325 1 5 5
325 Caplescu (fosta Lupeasca I) . 27/2 Obuz. .
_ _ -- _

_.
326 ...-. ._.
326 Caprioarel (vezi Temtsana). . strada
strada 327
327 Capra Dr. (vezi Dr. Capp) . .
_ _ _

_
328 Carabulea (vezi Chita Anghel) . strada 328 --
329 Caracas (vezi Petre Ispirescu) . . §osea 129 _ _ _
330 Caracasi I (vezi Ileana Cosanzeana). strada 330 _ ..._ _ _ __

331 Caracas II (vezi Fat Frumps) . . strada 1. 131 _ _ __ _ _


strada 332
332 Caracas III (vezi Mos Ajun) .

333 Carada Eugen (vezi Eugeniu Carada) strada 333i _ _ _ _ __


strada Colentina 334
43 R4 IV 20 2 4 5 4 3 8 3 Cometa 3
334 Caragea (costa Munteanu I). . . . 2

335
1-25 L5 III 13 2 2 2 2 2 3 3 Cometa 2
335 Caragea Voda . p strada Precupelli-Noi . 2-32
336
1-39 M7 III ta 2 2 2 2 3 3 3 Centrala 2
336 Carageale (los% Rotarilor) . . strada Gradina Icoanel. 2-36

1 Renrezinta No. total al Imnartirilqr respective.


www.dacoromanica.ro
33 39

1
J

Sect.Case1Mes.
Sect. Veterin.
Perc. Fiseala
Perc. Comun.
Ocol. Comun.
, as

i-

Circ. de Penile=
Clrc. Wilt. Teriter
Inspect. de Politic

Ocol Judec.t
I:q

de Pompieri
Ilitit. Tetiterlal
:

Sector. corn.
I° ,-,-; C
t

No. curent
cri

=Subcentru

Circ. 35')
-a.
Nume- F----Y-;'
Vua g e ... u
DIRECTIA Locul 0 ....
le,

5 *)
Post
V
.

)
,C1

4 *)
11'

9'I
DENUMIRE A ..-

5 *)

5 *)
=

51
7 *)
,.._

3'1')
C ategoria rotaiia °-.1.-1"'. .7's r..)* =,-.- id
i':.1 cE.;

III
c.) 03
... -a- :.... 0 el . r.. .Ln
in care se ails strada 6 Caselor Pe plan 6 ci
L. 65 79 75 r) 0)
Z '' .r;
'cli

A 0 8 i5 a. 4

1-5
337 Caragheorghevici . strada Posta Centrala . 337 _ L9 III 11 2 1 1 11 2 1 1 Centrala 1

idem idem 7-9 L9 III 11 2 1 1 11 2 1 2 Centrala 1


2 14
Abatorul Inchisoarea
338 Caramidarii de Jos . . . strada VAcaresti . 338 .1)=3354 N 14 VI Peril. 6 3 3 4 8 4 9 5 Radu-V. 9

339 Cfiramidaril de Sus (vezi Grozave§ti) strada 3:39 - _ _


340 Caranda Locot. (vezi Locot. Caranda) strada 3401
341 Cariagdi . stradA Barlera C515rasilor 311 1-3 S9 V 24 3 3 5 5 3 9 4 Foisor 3

342 Cariova Vasile (vezi Vasile Carlova). strati& 342


343 CarMenilor. . strada Arsenalul . :346
1-9 I9 I 2 1 2 1 12 5 1 1 Bul.-Elis. .!
2 12

..
344 Carmen-Sylva . alee Cismigiu . 1 7 2 Centrala
344 2-6 K7 II 6 1 1 3 14 2 2 7

345 Carol I bulevard Universitatea 345


1-9 LM8 III 12 2 1
2
2 2 3 3 Centrala 2
2 10 1
5

idem idem 11-19 12 2 1


2
2 3 3 3 Centrala
12-20 M8 III 5
r,

idem Biserica Armeneasca 21-35 1? 2 1


2
3 3 3 3 Centrala
22-40 M8 III 5
1

idem idem 37-39 IV 16 2 3 3 ,


4 Centrala
N8 2 1 3 3
42 111 12 5 4

idem idem 41 2
4 4 Centrala
44-46 a. N 8 IV 16 2 1 3 3 `4
5

idem idem 43-65 N8 IV 16 2 1


2
5 3 3 4 4 Foisor
48-60
idem Foisor de Foc . 67-83 N08 IV 16 2 1 5 4 8 4 4 Foisor 3
62-94 b
346 Carol 1 . stradfi Posta Centrala . 1 11
346 2 36 L9 I 1 2 1 1 11 2 2 2 Centrala 1

idem idem 13-29 L9 I 1 2 1 1


4 2 2 2 Centrala
38 58
1

10

idem idem _ L9 VI 26 2 1 1 10 2 2 2 Centrala 1

60
Plata Mare .Halele 4
idem
Centrale .
31-49 L9 VI 26 2 1 7 5 1 1 1 Centrala :.
.
62-78
5
Ident 51-6a M 10 VI 26 3 1 7 8 4 1 1 Radii-V.
8 192 I 1

) Reprezinta No. total al impartirilor respective.


www.dacoromanica.ro
40 41

.,.--

Inspect. do Po 1414
I

Circ. de pollile=
Ciro. MM. Tarlton.

ISect.CaseiMes.
Ocol Comun.

Perc. Comun.
Sect. Veterin.
Sector. Corn.

Circ. Medic.
Teritorlal
T.

No. curent

Perc. Pince
=Subcentru
C 7....r.
t=
.1)

DIRECTIA Nume- Local


'1, ,..111.

15 *)
5) "2

5 ')
DENUMIRE A

9 *)
3'1

5 *)
36 *)

4 *)
Vi *)

5 *)
e
0
Categoria
In care se and strada
E
3
rotatia
Case lor Pe plan
-:g.
;IT,
w' E
e. 0 0
a.
z Z o
%I

Carol I stradd Plata Mare Halele 65-113 M 10 VI 26 3 1 7


8
4 1 1 Radu-V. 4
Centrale . 94 -144 9
347 Carol I plaid Filaret Parcul Carol 347 K 12 VI 29 3 2 4 9 4 1 1 Radu-V. 4
348 Carol I parcul Filaret Parcul Carol 348 K 12i/is VI 29 3 4 4 9 4 1 1 Radu-V. 4
349 Carol I stradd Putul lui CrAciun . 349 C1 de Cdtunul Putul lul Craciun
350 Carol I Regele (vezi Regele Carol I). splai 350
351 Carol I Gradina (vezi Gradina Regele
piatA 351
Carol I ). . . . .

35 Carol Davila . stradd Opler Scoala Milit.


352
1-13 H 9/10 I 5 3 1 12 5 2 2 Bul. Ells 5
Infanterie . . 2 14 1

idem idem 15-39. G/H 9 5 1 3 1 12 5 2 2 Bul. Elis 5

41-123 c.,, 9 ,
idem Cotroceni . . .
68 -118 I" 5 1 4 1 12 5 2 2 Bul. Ells. 5

idem , idem 133-165 F8 I 5 1 4 1 13 5 2 2 Bul. Elis. 5


130-138
353 Carol Knappe . strada Campul Plevianu . 353
1-15 F 2/8 Peril. 2 1 4 6 15 2 7 2 Cometa 1
2-20 II

35 Carol Lueger (vezi General Berthelot) strada 35. __ _ _ __


_ _ _ _

_
355 Carol Luegeri (vezi Dr. Lueger). . stradela 355 _
356 Carolina strada Dosul GArel de Nord 1 23
. 356 2 26 FIG 6 II 7 1 3 3 14 5 2 2 Bul. Ells. 1

357 C. A. Rosetti (yes' Rosetti C. A.) . stradd 357 _ _ _ _ _ _


358 Carp Petre (vezi Capitan Petre Carp) stradd 358 _
359 Carpatilor. . . . . . pasag. Plata Mare Halele 359 L/M10 VI 26 3 1 7 5 1 1 1 Radu-V. 5
Centrale . .
3601 Ciruta0 (vezi Alecu Russo) . . stradd _ 360 --
36
36
Carutasi (vezi Mitrop. Grlgore).
Catargiu, Barbu (vezi Barbu Catargiu)
363 Catargiu Lascar (vezi Lascar Catargiu)
364 Catavei
. stradd
strada
bulevard
fund. Bariera Dude*ti .
361
362
363
364
_
S 11 V
_
24
_
3
_ 4 7 6 3
_ _
9 5 Radu-V.
_ _
3

365 Catelului §osea Bariera Caldrasilor .


3 1-65
2-60 U 10 V Perif. 5 3 4 7 6 3 9 5 Radu-V. 3

366 Chtelului fund. Bariera CAldra0or . ,a


u"
1-11
2-12 T/U 9 V Peril. 5 3 4 7 6 3 9 5 Radu-V. 3

) Reprezinta No. total al impArfrilor respective.


www.dacoromanica.ro
-
42
43

Ocol. Cnmun.
Ocol. JudecAt.
Inspect. de Po 1111i

Sect. Veterin.
-4

Mc 161111 Terltor.
4

setMes.
Perc Fiscalft
Perc. Comun
Clrc de Pa 1111e,--

Sector. Com.
-

de Pompieri
It '''

Circ Medic.
7-

MI111. Tenter lel


o 43

No curent

.---Subcentre
Nume- ..-.7-:
c--.. Tr

_
t.)* z
E cg
Locul z,---, ...a9

15 )
36 )

Post
4)
DIRECTIA

7 *)

5)

5)
._ _I,

9 '')

5 Si
5 *)
VI 1
.,,.. ,t.,
...1-.

rotatia O' E `-
DENUMIRE A c.-;
-3, .
0 3.

ISect.Ce
Categoria ..,-..-b

3
0 Case lor Pe plan ..
_.;
0 ° a.
In care se aria strada z Z 0
g zs- 2
- 0.)
.0

307
1--39 Bul. Ells. 5
2-26 F 11 I 51 1 4 I 12 5 6 1
36 Catuneanu strada Gara Dealul Spirei .

168 - _ -___ _
36 Catunul Nou (vezi Bratianu I. C. Bulev.) fund.
369 - _ - -
369 Catunul Vicare§ti (v. Costache Stamate) strada
370 - - - - ---- -- -
370 Catunului (vezi Atena)

371 Cauzasi. .
. strada

strada Morga
371
2
-
19 1 6 M 10 VI 26 3 2 7 7 4 5 5 Radu-V. 4

372 1-19 M9 III 11 2 5 4 3 4 4 Centrala 2


-_-
1
372 Cavafi Vechi
37
. .

Cavafu Manu (vezi Manu Cavafu)


stradd
stradd
Plata Sf. Gheorghe .
173' - - - _ _ _ - -
-
.

stradd 374 S2 IV 2 2 4 5 4 3 8 4 Cometa 3


37 Cavarna (Cartierul Suter-Colentina) . Colentina
-
.
pioectata
37c D 9/10 I Peril. 1 1 4 1 12 5 6 1 Elul. Ells. 5
375 Cazarma Reg. 4 RoVorl, R. Maria . Drum spre Cotroceni . .
stradd Arsenal . . 376
1 53 I/K 10 I 1 1 2 4 11 5 1 1 Centrala 5
37 Cazarmei . 2

55-67
idem idem 40-52 110 I 3. 1 2 4 11 5 1 1 Centrala 5

69 -95 I 10
idem 5-1- 80 I 3' 1 2 4 11 5 6 1 Centrala 6
idem

377
Cazzavilan Luigi (vezi Luigi Cazza-
vlian) . .
strada 377 - - - - _ _ _ _ _ -
378 Ceairului strada Pantelimon . 378 1-"
2-40 S 6/7 IV 20 2 4 5 4 3 9 4 Folsor 3

379 Ceairului I. fund. Pantelimon 379 - S6 IV 20 2 4 5 4 3 9 4 Foisor 3

380 1-29 S6 20 4
380 Ceairului n fund. Pantelimon . 2 26 IV 2 4 5 3 9 4 Foisor 3

381 Ceairului (vezi Macedonia). stradA ;81 - - - _ -__- - -


382 Ceaus Radu 382 1-9 N/O 9 V 22 3 2 5 6
. stradA Biserica Lucaci . 2 8 3 5 5 Radu-V. 3

383 1-21 4 4 4 11
383 Cedrilor . stradA Gara Dealul Spirei . 2-18 G 11 1
1 5 6 1 Bul. Elis 5

1
384 Cerbului . strada Biserica Dobroteasa . 384 2 -8 N 11 VI 28 3 2 7 7 4 5 5 Radu-V. 4

384 Cerchez (vezi General Cerchez) strada 385 - - - _ _ -__ -


-
.

386 Cerchez Fabr. (vezi Fabr. Cerchez) . Drum la 386 - - - _ _ _ _


strada 337 1-93 N7 16 2 2 3 4 4 Foisor
387 Cercului . Biserica Armeneasca 2- 20 IV 2 3 2

*) Reprezintd No total at impartirilor respective.


www.dacoromanica.ro
45
44
11

ISect.C5TiMegli
= 7, Ili

Perc. Comun.
d
_; 6

de Pompieri
,1,-; E 'al T...

> g- §
6 0 u ;,, es a
-.I E.-r_-
'4)-
,,B.

1: DIRECTIA Nume- 4- ... 0.

Post
...,,,
'2I-'2'
Locul .g2'.-. g. r. (5
E ..o 5
DENUMIREA =":12

5)
Categoric o...1* r, ir = r.,..
8 rota is ..:.='-g. .4=7. '01 .. '-' r- "" K.) 0) Vin

5
In care se an strada .
z 4
6 Caselor Pe plan 2 II
m m
.i
-.ti0 Zu °' (733 ti
'.15 ul 0 8 .
w
E
4)
0.
(1). 0
,,:,

88 Ceres . . . . . strada Arsenalul . . . 1-19 1° /to 3 1 2 1 12 5 2 2 Bul. Elis. 5


388 2-20
389, Cernat General (vezi. General Cernat) strada
389
.3901
Cernica. . . . . . . stradd. Mantuleasa . . 11 5 M/N 8' V 21 3 2 5 4 3 4 4 Centrala 8
391 2-8
391 Cer{tetori (vezi Dionisie Fotino). . stradd
391
_ _ _ _
Matei-VoivodCimit.
392 Cetatea Aref . . . . . strastradd
Iancu Nou . . 392 U8 V Per 5 3 4 5 5 3 4 4 Foisor a

393
1.3 Cezar Bolin (tosta Inginerilor). . stradd Biserica Dudesti 1-51 P 10 V 25 3 3 7 6 3 9 5 Radu-V. 3
293
29° 2-48
94 Cezarescu Economu (veal Economu stradd _ _ _
Cezarescu) . . . . . 394
395 Cheiul stang al Dambovitei zis .l Ca- strada Ciurel 13 9. 1 4 3 13 5 7 2 Bul, Elis. 5
ramidarii de Sus . . . . 2-8 A/13 6

------
395
1 396 Chiajna D-na (vezi Doamna Chiajna). strada
396
___ _ _
397 Chibrituri Fabr. (vezi Fabrica de chi- stradd ._.
brituri) . . . . . . 397

398 Chiba (fosta Hagianof II) . stradd Bariera Grivitei . . I 10 4 6 14 2 2 2 Cometa


. .
398 2-8 F4 II 1 I

___
399 Chimerei (vezi Sub-Loc. Ec. Teodoroiu) fund.
3991
400 Chimistului (vezi Mitt Hajdeu) . . strada
400
_ _ _ _
401 Chindia . . . . . . stradd Mitropolia . . . 1 -15 27 3 3 4 10 4 1 1 Radu -V. 5
401 2-16 K 11 VI

1402 Chiristigiilor . . . . strada Bariera Mosilor . . 1 20 2 3 5 4 3 8 4 Cometa 3


402 2-48 PiK 6 IV
Soseaua Chiseleff . 1-29 15 1
403 Chiseleff . . . . . . §oseaua
403 H/I 4 III Per. 3 1 1 6
1
2 7 2 Cometa 2

1-19
14-8 15 1
idem . ]dem i H3 ILI Per. 3, 1 1 6 2 7 2 Cometa
1

1
Idem . idem 21-35 H2 III Per. 3 1 1 6
15
2 7 2 Cometa 2
10-28

_
1

40 Chitilei . . . . . . strada Filantropia 404


1-23
2_38 G2 III Per. 3 1 4 6 15 2 7 2 Cometa 1

405 Chip' Gh. (fosta Memoriei) . . strada Gradina Icoanei . L/M 7 III 14 2 2 2 2 3 3 Cometa 2

.
405 1
1

406 Chitu Gh. (fosta Crinului) (vezi Gene-


ral Praporgescu) . . . .
stradd 406 -- -- _ _ _ _- __ _ __

07 Chitu Pona (vezi Daniel) . . . stradd 407 -- _ _


*) Reprezinta No. total al Impartirilor respective.
www.dacoromanica.ro
47

46
1113 a a a
a a
Nu me- 0 5
a)
Locul 0 - yr
c.)* C.)

DIRECTIA
a
c.) rotatia
pe plan
0=.
a
O'cn
4." r, kr) kn

DENUMIREA Categoria
z6
Caselor 76' O a
in care se afla strada CZ a.

z
408 1-34 H 7 II 7 1 1 3 14 2 2 2 Centrala 1
Hala Grivita (Ma-
408 Ciclopi (fosta Crisana) . . . fund.
tache Macelara) .
409 - -
409 Ciclopilor (vezi Crisana) . strada

strada
410 - 8 4 Cometa 2
410 Cimitirul Izvoru1Nou (vezi lzvorul Nou) 411 2 "/p 4 1V Peril. 4 2 4 2 3 3

411 Cimitirul Reinvierea . . . strada Colentina


-
. .
412 - F 13 I Perif, 1 1 4 4 11 5 6 1 Bul. Elis. 5

412 Ciobanu . . fund. Rahovei Magurele 413 -


413 Ciobanu Petre (vezi Petre Ciobanu) strada
strada
414 -
414 Cioc Ion (vezi Ion Cioc) . 415 T 13
415 Cioplea catunul Bariera Dudegti
416
1 27 P/R 8 V 24 3 3 5 5 3 9 4 Folgorul 3
2 -30
416 Ciresilor strada Bariera Calaragilor .
1 9 4 4
417
2-8 L "/1 VI 27 3 2 9 1 1 Radu-V. 4

417 Ciresului fund.

strada
Mitropolia
418
-
- - - ---- -- 3 14 2 2 Centrala
- -
1
4 C ru I iescu (vezi Dr. Ciru Iliescu) 419 i/K 8 II 6 1 1 2

419 Cismigiu . gradina Cismigiu . 420 - -


120 Ci to Ghiti (vezi Corti Ciupitu) strada
421
1-7 N 10 V 21 3 2 7 7 4 5 5 Radu V. 3
2 16
Biserica Sf. Vineri
1

421 biupitului . fund. 3 5 2 Cometa


Primaria . 422 1-35 B5 II 9 1 4 13 7 1

422 Ciurel goseaua Ciurel 1-13 4 3 13 5 7 2 Cometa


428 D6 II 9 1 1

423 Ciurel strada Regia M. S. - Grant


42
2-46
1 15 D6 II 9 1 4 3 13 5 7 2 Cometa 1

424 Ciurel fund. Regia M. S - Grant


42.5
2-16

125 Ciurel, Moara (vezi Moara Ciurel) splai 1-19 5 5 4 Foigorul


426 S9 V 24 3 3 3 9 3
2-20
426 Claudiu strada Bariera Calaragilor .

427
1-13 K7 III 14 1 1 6 1 2 3 3 Centrala 1
2-8
427 Clemenceau G. (fosta Corabia) . strada Palatul Regal .
42t4 - _
42b Clementei (vezi Rosetti C. A). . . strada 429 - - - -
42 Clopotarii Noi (vezi Grig llexandrescu)
Vechi (vezi Victor Ema-
strada
430
1-2H
2-20 - Intro strada Romana gl bulev Lascar Catargiu

4: Clopotarii
nuel III) . .
strada
1-33
1
.
431 I/K 5 III 15 2 2 6 Cometa 2
Plata Victoriel (Caput 2-20
Clopotarii Vechi, intre bulev. Lascar strada
431 Podului) . . .
Catargiu gi gos. Bonaparte . .

) Reprezinta No. total al impar irilor respective.


www.dacoromanica.ro
48
49

II

Sect..Vscterin.11
Inspect. de tulle]

11

II

II
11

Sect.CaseiMee.II
=
° a

Circ. de Po live=
Circ. Mil It Tettter.
...- o ...

Pere. Comun.
Ocol.Comun.

(arc. Medic.

Pere. Fiscal&

de Pompteri
curent
DIRECTIA

MIlit. 1'e:florist
a.
.

Sector. Corn
. g_.0g gl0 ,,.1. r"0
..

=-.Subcentra
3 DENIJMIREA Categoria Nume-
Locul
..- tr.
..---=
...
§
r..),_
ti
_
"CIA L.)
-01
0

.uoo..
. 2 :-..

Post
15')
)

9 44
In et

4 *)

5*)
3 *)

5 *)
In care se aflA strada

5 *)
rotatia ...."-. in
0,:,

36
745,.. -...1-0.
pe plan 6 4'. ct in
Caselor

INo.
0...
-' 1 8 8 6 c;)) n.
0
.0

I
432 Closca stradA Gura Lupului Raion
432 R 2/A0 V 24 31 4 7 61 31 94 5 Radu-V.
33 Clucereasa Elena . . stradA CAmpul Plesoianu .
Ill

433 1-129 E2
2-124 de CAtunul Grivita
43 Clucerului . . strada Filantropia .
434 1-45 G 2/3 III Peril. 3 1 4 6 15 2 7 2 Cometa
435 Clucerului (Cart. Locuinte Eftine)
2-40 1
stradA Filantropia .
436 Clucerului A
435 10-52 0 2/3 III Perif. 3 1 4 6 15 2 7 2 Cometa 1
. . stradA Filantropia
4319 2-36 G/H 3 III Peril. 3 1 4 6 15 2 7 2 Cometa 1
43 Clucerului B . strada Filantropia
437 1-41 G 2/3 III
1

Perif. 3 1 4 6 15 2 7 2 Cometa 1
438 Clujului (foga Georgescu HI) . . Filantropia .
stradA 438 1-57 II
2-42 F 6/7 10 1 4 6 15 2 7 2 Cometa 1
439 Cnappe C. (vezi Carol Knappe) . stradA
439
440 Cobalcescu stradA Cismigiu . .
440 55 I8 /H7 a 6 1 1 3 14 2 2 2 Bul. Elis. 1
21-38
441 C ocioc cAtun Ciurel . .
441 A/B 6 de Comuna Millar!
442 Cocos Biserica Sf. Spiridon
stradA ($erban-Vodd) 442 1-9
2-6 L 11 VI 27 3 2 4 9 4 1
1

1 Radu-V. 4
443 Cocos ul ui . . fund. Bariera Caldrasilor .
443 1-23 S9 V
2-30 24 3 4 7 6 3 9 5 Radu -V. 3
444 Codrilor Ma. (Vezi Paunasul Codrilor) stradA
444
445 Cogalniceanu M. (vezi Mih. Cogillni- strada 41
ceanu) . . splal 445 _ _
446 Cogainiceanu M. alee oseaua Chiseleff .
446 1-5 H 2/a III Peril. 3 2 2 Cometa
2-10 1 4 6 1 7 2
447 Cogainceanu . stradA CAtunul Grivita
447 1-29 D1 de CAtunul Grivita
2-30
448 Milan fund. Biserica Sf. Spiridon.
(erban-Vodd) . 448 95b. 97 L 12 VI 27 3 2 4 8 4 1 1 Radu-V. 4
49 Colentina . soseaua Bariera Mosilor .
2 3 2
449
21
-49
48 P 5/4 IV 1F 2 3
5 4
3 8 4 Cometa
3
idem Colentina . 51-69 2 3 2
50-62 P/R 4 IV Peril. 4 2 4
5 4
3 8 4 Cometa
3
idem idem 71-149 R 2/3 IV Peril. 4 2 4 2
5
3
3 8
4
Cometa 2
64-140
idem idem
fl 151 ] R/S 2 IV Peril. 4 2 4
2 3
3 8 3 Cometa
2
142-162 5 4 3
450 Colentina, Spit. (vezi Dr. Grozovici) . alee
450

*) Reprezinta No. total al impartirilor respective.


www.dacoromanica.ro 4
51
50

4Comun.11
1
.. ,. ..; ..
C
'4 Name-
_al -IG°
... 0
1:° : il u ii3 4 14
....-r g
6
T.
4'. 2
DIRECT1A
a?
Local ......?...; ....^ ....
g gir

)
N
DENUMIREA
i.
,, rotatia ...- .:6 -
.v' "t-- .
').;-.Fr.i-t,3:-. o V2,c
C.) Categoria
: 'Om
t ..t..g , on ..on, on 0.
a.
In e,

Ocol.
t..)
In care se anti. strada 6 Caselor Pe Plan :17..i. c., la .6. c ...
0 8 v
= 1- 4.
-- o 0 C/2 A. ci, mc
cn
i

Colonel Albu (Loo. Eftine) (coati B Cimitir. Serban-Voda 451


1-19 L 14 VI 29 3 4 4 8 4 6 1 Radu-V. 4
451
$i Colonel Badea) . . .
strada (Belo) .
2-12 1

Colonel Badea (Loc. Eftine) (vezi Co- 145 ..,


45
lonel Albu) . .
strada
.
4 , .-- ."- ..-.
45 Colonel Cerchez (veal General Cerchez) strada

45 Colonel Georgescu . . . . stradii Ferentari - Vesellei i 454 21-59 1 "he VI 30 3 4 4 10 4 6 1 Radu-V. 5

1-11 K 12 VI 30 3 4 4 10 4 6 1 Radu-V 5
455 Colonel Gh. Costescu strada Filaret Parcul Carol 451 2

Plata Victorlei (Capul 1-17 big H 4 III 'ern. 1 3 6 15 2 7 2 Cometa 1


456 Colonel Mihail Ghica (fosth Filantropiel) sosea
Podului). . .
56 2-22
19-29 H3 III r erif.3 1 3 6 15 2 7 2 Cometa 1
idem Fllantropla . 24-42
31-61 a3 .111 L'erlf. 3 1 4 6 15 2 7 2 Cometa 1
idem idem 2 bis - 6
63 -71 f.3 2 III Perlf 1 4 61 15 2 7 2 Comets 1
idem idem 66-78
idem If idem 73-131 F2 III Perif. 3 1 4 6 1 15 2 7 2 Cometa 11

457 Colonel Mihail Ghica prelung. Ciitunul Grivita 457


1
2
7
30 D1 - de CAtunul Grivita
idem idem 32-38 E1 - de Munn! Grivita
458 Colonel Orero (loath Dudesti) . stradA Morga . . 458 1=2 N 10 V 23 3 2 7 7 4 5 5 Radu.V. 1
,,, 75-83
459 Colonel Plesoianu . stradA Campul Plesoiann
''' 72-134 E/F 2 II erif.2 1 4 6 15 2 7 2 Cometa 1

46 Colonlei . strada
Roman& colt cu Vil-
460
1-5 N5 IV 18 2 3 2 3 3 8
I
3 Cometa 2
torului . . . 2

461 Colorian . strada


Cimit. erban-Voria
(Belu) . .
461 - M 18/47
de corn. erban-VoclA.

1-15 L/M 9 III 2 1


1
6
3.
4 3 8 4 Centrala
46 Collet strada Plata Sf. Gheorghe . 462 2-16 11.
1
idem idem 18-22 L,M 9 III 11 2 1 5 3 S 8 4 gentrala 2
PP

17 27 L9 III 11 2 1 1 3 3 4 4 Centrala 1
idem PP
idem 24-228 2
29-41 1
idem Universitatea . 30-32 I. 8/9 III 11 2 1 16' 2 4 4 Centrala
2
46 Collet (veal Lascar Catargiu) . bulevard lJ
463 - -
Reprezintii No. total al Impartlrilor respective.
www.dacoromanica.ro
52 53

il
I
11
.
,.. .

Sect. Veterin.
4i

Perc. Fiscal&
Circ. Medic.
4 ...,-.--- al .1.14 8 g
a
,

0 Nume- .!,
DIRECTIA Locul
...Iv"- Sg!
''-.:-.ift
.... Jr- .e
c.) ao. ...

15 1
.
0- .1.--

9 S)
.4
Iri'

51
a DENUMIREA Categoria
in care se ad strada .
U
0
rotatia
Caselor Pe plan 17....
7=,-s.-.. -...,'=
, i'Oen (")...
z .
:3 g :,
a. 0.
a)
o'
...,
u
2 2 54 F.5F:-; Cn 8 1
.0 e
(/)

464 Coltei Nou (vezi Britianu I. C.) . bulevard


464 _ 1

465
1-21 L6 III 14 2 1 2 2 2 3 3 Comets 9
465 Columb . stradd Graclina Icoanei . 2-10
4 6. -17
1_8 N9 V 21 3 2 5 6 3 5 5 Radu-V. 3
466 Columbelor . strada Biserica Lucaci

fundaturd Biserica Lucaci . 467 21=18 b N9 V 21 3 2 5 6 3 5 5 Radu-V. 3


467 Columbelor .

Plata Mare Halele 46: I. 9 VI 26 2 3. 7 4 3 4 5 Centrala 5


468 Comercial . pasag. Centrale .. . 7434 I

469
1-33 K5 III 15 2 2 6 1 2 3 3 Cometa 2
469 Cometa . strada Plata' Romand . 2-64
35 -89 K 4/5 III 15 2 3 6 1 2 3 3 Cometa 2
idem idern 66-102
471 K 8/4 II .,?:.rif. 3 2 4 6 1 2 3 3 Cometa 2
470 Cometa . prelung. Floreasc . .
471
17 K5 III 15 2 3 6 3. 2 3 3 Cometa 2
471 Cometa . fundatura Plata Roman& . 2 8

472 1-13
2-24 0/P 3 IV erif.4 2 4 2 3 3 8 3 Cometa 2
472 Comoarei . stradd Tel . . .
473 Comoedia A pasag. Universitatea .
473 L8 III 12 2 1 3 1 2. 3 3 Centrala 1

474 L8 III 12 2 1 3 1 2 3 3 Centrala 1


474 Comoedia B pasag. Universitatea .
Biserica Sf. Spiridon 475 1-27 L 11 VI 27 3 2 4 9 4 1 1 Radu-V. 4
475 Concordia strada (*erban-Voda) 2-16
i

Biserica Sf. Spiridon 4761 21-25 L 11 VI 27 8 2 4 9 4 1 1 Radu-V. 4


476 Concordia . plata (erban Vodd)
41
77
iJ. 0 I
.6.. 1.

477 Constanta. stradd Col entina . . . 2- 26 S 2/3 IV 20 2 4 5 4 3 8 4 Cometa 3

478 1-35
478 Constantin Bones . . . strada Ferentari Veseliei. 2-40 I 15/16 VI 3l 3 4 4 10 4 6 1 Radu-V. 5

479 1-51
479 Constantin Grant . . . strada Regia M. S. Grant 2 -36 CID 5 II 1 4 3 13 5 7 2 Cometa 1

fI
480 1-21
48 Constantin Mina . . . . strada Crangni .. . 2-22 C 4 n 9 1 4 3 13 5 7 2 Cometa 1
ti

481 Constantin Nache . . . . stradd Ciurel . .


481' 1-59
2-74 C5 11 1 4 3 13 5 7 2 Cometa 1

482 .___
482 Constantin Sf. (vezi Sf. Constantin) strada

Reprezinta No. total a1 Implr irilor respective.


www.dacoromanica.ro
54
55
-

I
ll
°
ggliAll
.
.. i

10col. Judecat
II

Circ. Medic.
T. I,'
5 . EE g 4o.
ol- t -
a Nume- 21
a)
.. Locul ..:z
1---g- ;Ia-
.- a
zir E.:A.
.0 ..! 6
r.

15 .
c-) ;..
DIRECTIA ,,,,, 6, g @,

7 '')
u rotatia °I29 tr, c),,' ...
V DDNErICIEER Calegorla 2P-s.-.
i .=,.., ...... 13., 4 .., uw,
6 In care se atla strata i 6
Z
Caselor Pe plan o7.,-;
a
7; 211! i, -1 3 .. .. ...
0 .' ...s
D
B 11 5F, 4 cS 0g ES
r.,,a, a. .11 o
ca

- -
i 48
1-41 K/L 2 III rent. 3 2 4 2 2 2 8 3 Cometa 2
48 Constantineocu . . . . . strada Floreasca . . 2-50
484
1-21 E/F 4 It 10 1 4 6 14 2 7 2 Cometa 1
Constantinescn Gh. . . . strada Bariera Grivitek.. . 2-32
4)3 -
485 Constelatiel (veal Spirolu) . strad4
48 -- _ _
486 Conta Vasile (veil Vasile Conta) . strada i
987 _ ---_ _ _
487 eorabla (veil Clemenceau 6.)
48: Corbului (vezi Epureanu) .
.

.
.

.
strad4
strad4
488 - -------,- -
48t
48 Corbului laver (vezi Simonide) . strad4
490
1-31 a 11 4 1 4 4 11 5 6 Bul. Ells. 5
491 Corlolan . strad4 Gar Denial Spirel . 2-42 1

491 1-5 0 11 I 4 4 4 11 5 6 1 Bul. Ells. 5


- _-- - -
1
491 Coriolaii . . . . . . fundlturi Gera Dealul Spiret .
492 - ___

- - - ------ - -

- --
49 Come (veil Korne) . . . . strada
49
49

49
Cornea Ion (Vezi Ion Cornea)
Cornea Mihail (veil Mlhail Cornea)
. .

.
strad4
stTad5
4 ". - - ------- - -
49, 1-89 L 2/a Ill pea 3 2 4 2 2 2 8 3 Cometa 2
495 Cornescu . strad4 Floreasca . 2-74
49 Cornis Matilda (vezi Matilda Cornitt). grop.
496 - -- - -
497 1-59 P/R 11 V 25 3 4 7 6 3 9 5 Radu-V. 8
497 Cornul Caprei . . strada BarieraDudelti . 2-16
498 1-15 L5 III 13 2 2 2 2 2 3 3 Cometa 2
498 Cortulul . strada Precupetii-Nol . 2-14
I Cosma (veil Victor Emanuel Ill) . strad4
499 - - - -- -- _ _ _ _... -. _
Romano colt cu Vii - 501 1-21 N 4/5 IV 18 2 8 2 3 3 8 3 Cometa 2
500 CosmInului (instil C.) . . strada torului . .
2-16
501 1-55 F4 II 10 1 4 6 14 2 2 2 Cometa 1
501 Costache Marinescu . . strada Bardera. Grivitel. . 2-14

- -
502 1-23 G/H 9 2 Bul. Ells. 5
, Plata Gant Centrale- 2 -30 I 2 1 3 1 12 5 2

-
502 Costache Negri. . . strad4 Facult. de Medicina
503 11 F2 II Peril. 2 1 4 6 15 2 7 2 Cometa 1
50 Costache Sibiceanu . . . . strad/i Campul Ple§olanu .

504
Costache Stamate (fosta Mind 1%-
stradli Inchisoarea VAcaregti
504
2-222
0 15 VI Perif.6 3 4 4 8 4 9 5 Radu-V. 4
careVi). . .
505 - - _. _ _ _ - -
505 Costaforu (vezi Atena)
506 Costea lancu (veil lancu Costea)
. . . strada
gra d8
50 - - -
0) Reprezinta No. total al impArtlrilor respective.
www.dacoromanica.ro
56 57

Oco1.7J:Vecat.1
Unspent. de Pool le' I

I
curenTl

01re. de Poillie=

ISect.Casethies.
Circ. MIllt.Teritin.
4 -a

Perc. Comun.
Sect. Veterin.
feriterial
ti

Sector. Com.

de Pomplerl
Perc. Fiacal9
o 2

--''No.
.th

=.Sulicentru
Nume- -0
DIRE C TIA 0. 42r'
It. Locul g 0):-.

Post
DENUMIREA

VI')

351

5 *)

")
3 ')

5 *i

91

5 *)
Categoria rota is Z:;., (S'0Einir
0.,
.. z-.
'CI)±1*
in
In care se eta strada pe plan "o 0 .06 a.

MI Ill.
Caselor zr 73 ..
2

--
0
0 (3 13 Q. V

I
1
507 Costeasca (vezi CSmpuI Costeasca) . camp 507 _
508 Costescu Gh. (vezi Colonel Gh. Costescu) strada 508
50 Costin Miron (vezi Miron Costin) . strada 50 _ _ _
51' Costinescu E. . . alee Arsenalul . . . 51
1-17 I 10 I 3 1 3 4 11 5 6 1 Centrala 5
2-14
511 Cotescu . . . . . . bulevard Regia M. S. Grant 511 2-36 D5 II 9 1 4 3 13 5 7 2 Cometa 1

1 9
51 Cotita strada Biserica Lucaci 512 N 10 V 21 3 2 5 6 3 5 5 .Radu-V. 3
. . . . . .
21
513 Cotofeni . strada Colentina . 513 1-81
2_76 R% IV Peril. 2 4 2 3 3 8 4 Cometa 2

51 Cotofeni I fundatura Colentina . . . 51, 1-15 R2 IV Perif. 2 4 2 3 3 8 4 Cometa 2


2-12
515 Cotofeni II f undatur a Colentina . . . 515 R2 IV Perif. 4 2 4 2 3 3 8 4 Cometa 2
516 Cotofeni III fundatura Colentina . 51 R2 IV Peril 4 2 4 2 3 3 8 4 Cometa 2

517 Cotroceni §osea Cotrocenl . 517 1-31 E/F8


1
5 2 2 But. Elis. 5
4 3 13
. . 14-38 I 5 1

518 Cotroceni. c5mpul Cotroceni . 518 13/C10 I Per11.1 1 .4 1 12 5 7 2 Bul. Elis. 5


t

519 Cotroceni (vezi Patatul Cotroceni) .


intr.
palat.
519 _ _
Cotrooeni, Campul de Tragere (vezi drum _ 520 _ _ _ _
.
521
Campul de Tragere Cotroceni) . spre
521 Covaci (vezi Oituz) strada 521 _. -- _ .__ .._ __ -
. .
. . . .

522
Cosanzeana Ileana (vazi Ileana Co-
sanzeana) . strad5 1522 ._. -- _ __ -
523 Cozia (fosta Ziduri) . . . . strada Gara Obor . .. 523 T/U 5 IV 2j 2 4 5 4 3 9 4 Foiprul 3

524 Orkin . strada Plata Romano. 524 1-17 L5 III 15 2 2 6 1 2 3 3 Cometa 2


.
2-14
9K 19-25
525 Cr actor) . fundaturA Pia(a Romana . . 41" 14-20 K/L 5 III 15 2 2 6 1 2 3 3 Cometa 2

526 Craioveanu Radu (vezi R. Craioveanu) stradA 526 -.-


i

sosea 527 1-39 D4 4 3 13 2 Cometa 1


527 Crangasi . . Crangasi .
2-24 II 9 1 5 7

1 41-61
idem idem 26-46 C4 II 9 1 4 3 13 5 7 2 Cometa 1

528 Crangaal prelung. Crangasi. . . . 528 1-17 B(C 4 II 9 1 4 3 13 5 7 2 Cometa 1

*) Reprezinta No. total al Impar(irilor respective.


www.dacoromanica.ro
58 59.

Veterin.1
.-,

Perc. Comun. ,I

1
II
'spec . de Pail( a

Clrc. de Mile=
Circ. Plitt Tuner.

Ocol. Judecat.

Perc. Macula
.33

Ocol. Comun.

de Pompierl
Lilt. Troltarlal
T, 12

No curent
74

=-Subcentra
Nume- Locut
DI RECTIA ,.)
., 1!4

9e)

Post
DENUMIREA .4

')

5 ')
5 *I
7")
4 ')

5')
Categorla .rotatra rs. 0

tit

35
in care se afla strada 6...

Sect.
1, Case tor Pe plan
4 0 y

529 Crtingasl . fundAturd Cranga§1 . . 529 2-12 E4 II erlf. 2 1 4 3 14 2 7 2 Cometa 1

531 Crisnaru . stradd Campul Ple§olanu 530


6-134 E/F 2 II ern. 2 1 4 6 15 2 7 2 COrrieta 1
7-135
531 Creanfla Ion (vezi Ion Greangft). stradd 631

532 CredIntel . stradd Blserica Armeneasca . I 53. 16 N8 III 11 2 1 5 3 3 4 4 Foi§orul 2


2 4

533 Crepuscului . stradd


Hala CrrivitaMatache 533
1-9 H7 II 7 1 2 3 14 2 2 2 Bul. Ells. 1
Milcelaru . 2 24

534 Creteanu (veal General Creteanu) . stradd 534


1 1
535 Oretulescu N. Dr. (foga Umbrel) stradd Palatul Regal . 535
2 --78
K7 III 1 1 1 6 1 2 3 3 Centrala

53. Crinului (vezi General 'Praporgesc. u) stradd 536


537 Crisan . stradd Gura Lupului . . 537 R 9/10 V 24 3 4 7 6 3 9 5 Radu-V.

53: Crisana (Nita Ciclopilor)

53' Crlsana (vezi Ciclopi)


.

. .
541 Cristlan Tell (veal General Cristialt Tell)
.
stradd

fundaturd
stradd
Hala GrivitaMatache
MAcelaru .
538

539
540
1-39
2-42 H 6/7 II 7 1

----_
1 3 14 2 2 2 Centrala I

541 Crisului . stradd Biserica St. Spiridon 541 1-5 M n. VI 27 3 2 4 I. 4 5 5 Radu-V. 4


(*erban-Vodd) 2-10
542 Crucea de Pieta . stradd Bariera Dude§t1. 542 1-13 0 "hi V 2 8 2 7 7 4 5 5 Radu-V.
2-10
54 Criviitul . stradd \Titan . . 543 2-16 S 13 V Peril. 5 3 4 7 7 4 9 5 Radu-V. 4

544 Crivinenl . stradd Pantelimon 544 1-71 S6 IV 2 2 4 5 4 3 9 4 Poi§orul a


2-72
54 Crivineni I. fundAturd Pantelimon 545 S 6/7 IV 20 2 4 5 4 3 9 4 Foi§orul 3

546 Crivinenl II. fundAtura Pantelimon 546 S 6/7 IV 20 2 4 5 4 3 9 4 Fol§orul 3

54 Culmea Rota stradd Mantuleasa 1 9 21 3 2 5 5 3 4 4 Centrala 3


547 2--8 Mi9N18 V

54 Culmea Veche . stradd Mantuleasa 548


19