Sunteți pe pagina 1din 156

SUBIECTUL I (30 de puncte) Citeşte SUBIECTUL I (50 de puncte) Citeşte

următorul text : Notă! Răspunsurile vor fi formulate în următorul text : Notă! Răspunsurile vor fi formulate în
enunțuri. enunțuri.
„În 1971, la douăzeci şi patru de ani, eram cel mai „În 1971, la douăzeci şi patru de ani, eram cel mai
conştiincios redactor de la o revistă din provincie. conştiincios redactor de la o revistă din provincie.
Bizuindu-se pe seriozitatea mea, redactorul-şef mi-a dat Bizuindu-se pe seriozitatea mea, redactorul-şef mi-a dat
sarcina să mă duc la Bucureşti şi să aduc zece poezii de sarcina să mă duc la Bucureşti şi să aduc zece poezii de
la Nichita Stănescu. Aşa mi-a spus, «zece poezii», şi cu la Nichita Stănescu. Aşa mi-a spus, «zece poezii», şi cu
această precizare în minte am plecat la drum. această precizare în minte am plecat la drum.
Nichita Stănescu nu avea pe atunci o adresă. Locuia la Nichita Stănescu nu avea pe atunci o adresă. Locuia la
diferite admiratoare (uneia dintre ele i-a scris pe peretele diferite admiratoare (uneia dintre ele i-a scris pe peretele
dormitorului, cu creionul dermatograf, un lung poem; era dormitorului, cu creionul dermatograf, un lung poem; era
modul lui de a plăti chirie). Aşa stând lucrurile, a trebuit modul lui de a plăti chirie). Aşa stând lucrurile, a trebuit
să o fac pe detectivul şi am aflat că îl pot găsi pe poet să o fac pe detectivul şi am aflat că îl pot găsi pe poet
seara, la restaurantul Athénée Palace. seara, la restaurantul Athénée Palace.
Seara, Nichita Stănescu se afla, într-adevăr, la una din Seara, Nichita Stănescu se afla, într-adevăr, la una din
mese, înconjurat de prieteni. Când i-am spus pentru ce mese, înconjurat de prieteni. Când i-am spus pentru ce
venisem, m-a întrebat cu o gravitate jucată: venisem, m-a întrebat cu o gravitate jucată:
– Exact zece? – Exact zece?
– Da, zece. – Da, zece.
Înţelesese, de fapt, de la început ce voiam, dar îl amuza Înţelesese, de fapt, de la început ce voiam, dar îl amuza
stilul meu funcţionăresc, inadecvat la viaţa boemă dusă stilul meu funcţionăresc, inadecvat la viaţa boemă dusă
de el, şi voia să prelungească situaţia, ca să o guste din de el, şi voia să prelungească situaţia, ca să o guste din
plin. plin.
A făcut din discuţia cu mine un spectacol, dar nu un A făcut din discuţia cu mine un spectacol, dar nu un
spectacol cu public. Mi-a vorbit mereu în şoaptă, spectacol cu public. Mi-a vorbit mereu în şoaptă,
delectându-se de unul singur cu umorul involuntar al delectându-se de unul singur cu umorul involuntar al
solicitării mele. Iar amuzamentul lui, departe de a fi fost solicitării mele. Iar amuzamentul lui, departe de a fi fost
batjocoritor, avea ceva tandru. batjocoritor, avea ceva tandru.
– Poemele se află la dumneavoastră? l-am întrebat uşor – Poemele se află la dumneavoastră? l-am întrebat uşor
îngrijorat de evidenţa faptului că nu avea o servietă. îngrijorat de evidenţa faptului că nu avea o servietă.
– Da, m-a asigurat el. Te rog să scoţi un carnet şi un pix. – Da, m-a asigurat el. Te rog să scoţi un carnet şi un pix.
M-am conformat, nedumerit, şi Nichita Stănescu a M-am conformat, nedumerit, şi Nichita Stănescu a
început să-mi dicteze poemele cerute, improvizându-le început să-mi dicteze poemele cerute, improvizându-le
unul după altul. Comesenii nu urmăreau scena, fiind unul după altul. Comesenii nu urmăreau scena, fiind
absorbiţi de o discuţie despre fotbal. Eu notam înfrigurat, absorbiţi de o discuţie despre fotbal. Eu notam înfrigurat,
cucerit de frumuseţea stranie a versurilor. cucerit de frumuseţea stranie a versurilor.
După ce am terminat de scris şi cel de-al zecelea poem, După ce am terminat de scris şi cel de-al zecelea poem,
Nichita Stănescu m-a somat să desprind din carnet o Nichita Stănescu m-a somat să desprind din carnet o
foaie albă. foaie albă.
– Am să-ţi dictez acum al unsprezecelea poem, mai – Am să-ţi dictez acum al unsprezecelea poem, mai
frumos decât toate celelalte. frumos decât toate celelalte.
Mi l-a dictat şi era, într-adevăr, cel mai frumos. Mi l-a dictat şi era, într-adevăr, cel mai frumos.
– Îţi place? – Îţi place?
– Da. – Da.
Era un da înflăcărat şi competent. Cu toată naivitatea pe Era un da înflăcărat şi competent. Cu toată naivitatea pe
care o arătam la vârsta aceea în relaţiile cu oamenii, care o arătam la vârsta aceea în relaţiile cu oamenii,
despre literatură ştiam destul de multe. despre literatură ştiam destul de multe.
– Bine, a spus poetul, atunci să-l ardem, ca să rămână – Bine, a spus poetul, atunci să-l ardem, ca să rămână
numai al nostru. numai al nostru.
Mi-a luat foaia din mână şi i-a dat foc de la o brichetă. În Mi-a luat foaia din mână şi i-a dat foc de la o brichetă. În
timp ce hârtia ardea răsucindu-se uşor, vedeam literele timp ce hârtia ardea răsucindu-se uşor, vedeam literele
devenind întâi roşietice pe negrul celulozei carbonizate şi devenind întâi roşietice pe negrul celulozei carbonizate şi
dispărând apoi fără urmă. dispărând apoi fără urmă.
Un poem creat pentru mine de cel mai mare poet român Un poem creat pentru mine de cel mai mare poet român
al secolului douăzeci! Un poem care trăise doar câteva al secolului douăzeci! Un poem care trăise doar câteva
zeci de secunde! zeci de secunde!
Nu mai primisem şi nici nu mai aveam să primesc Nu mai primisem şi nici nu mai aveam să primesc
vreodată un asemenea dar.” ( Alex Ștefănescu, Bărbat vreodată un asemenea dar.”( Alex Ștefănescu, Bărbat
adormit în fotoliu) adormit în fotoliu)
1.Menționează sensul din text al secvenței era modul lui 1.Menționează sensul din text al secvenței era modul lui
de a plăti chirie .(6p) de a plăti chirie .(6p)
2.Indică reperele spațio-temporale prezente în text. (6 p) 2.Indică reperele spațio-temporale prezente în text. (6 p)
3.Explică, valorificând informațiile din fragmentul 3.Explică, valorificând informațiile din fragmentul
subliniat, atitudinea poetului Nichita Stănescu față de subliniat, atitudinea poetului Nichita Stănescu față de
autorul fragmentului. (6 p) autorul fragmentului. (6 p)
4.Precizează motivul/le pentru care Nichita Stănescu arde 4.Precizează motivul/le pentru care Nichita Stănescu arde
cel de-al unsprezecelea poem .(6 p) cel de-al unsprezecelea poem .(6 p)
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, personalitatea poetului 5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, personalitatea poetului
Nichita Stănescu, raportându-te la textul dat.(6 p) Nichita Stănescu, raportându-te la textul dat.(6 p)
Decor de George Bacovia Decor de George Bacovia

Copacii albi, copacii negri Copacii albi, copacii negri


Stau goi în parcul solitar Stau goi în parcul solitar
Decor de doliu funerar ... Decor de doliu funerar ...
Copacii albi, copacii negri. Copacii albi, copacii negri.

În parc regretele plâng iar ... În parc regretele plâng iar ...

Cu pene albe, pene negre Cu pene albe, pene negre


o pasăre cu glas amar o pasăre cu glas amar
Străbate parcul secular ... Străbate parcul secular ...
Cu pene albe, pene negre ... Cu pene albe, pene negre ...

În parc fantomele apar ... În parc fantomele apar ...

Şi frunze albe, frunze negre; Şi frunze albe, frunze negre;


Copacii albi, copacii negri; Copacii albi, copacii negri;
Şi pene albe, pene negre, Şi pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar ... Decor de doliu funerar ...
În parc ninsoarea cade rar ... În parc ninsoarea cade rar ...
Tablou de iarnă de George Bacovia Tablou de iarnă de George Bacovia

Ninge grozav pe câmp la abator Ninge grozav pe câmp la abator


Şi sânge cald se scurge pe canal ; Şi sânge cald se scurge pe canal ;
Plină-i zăpada de sânge animal -- Plină-i zăpada de sânge animal --
Şi ninge mereu pe un trist patinoar... Şi ninge mereu pe un trist patinoar...

E albul aprins de sânge închegat, E albul aprins de sânge închegat,


Şi corbii se plimbă prin sânge... şi sug ; Şi corbii se plimbă prin sânge... şi sug ;
Dar ceasu-i târziu... în zări corbii fug Dar ceasu-i târziu... în zări corbii fug
Pe câmp, la abator, s-a înnoptat. Pe câmp, la abator, s-a înnoptat.

Ninge mereu în zarea-nnoptată... Ninge mereu în zarea-nnoptată...


Şi-acum când geamuri triste se aprind Şi-acum când geamuri triste se aprind
Spre abator vin lupii licărind. Spre abator vin lupii licărind.
-- Iubito, sunt eu la uşa îngheţată... -- Iubito, sunt eu la uşa îngheţată...
Tablou de iarnă de George Bacovia Decor de George Bacovia

Ninge grozav pe câmp la abator Copacii albi, copacii negri


Şi sânge cald se scurge pe canal ; Stau goi în parcul solitar
Plină-i zăpada de sânge animal -- Decor de doliu funerar ...
Şi ninge mereu pe un trist patinoar... Copacii albi, copacii negri.

E albul aprins de sânge închegat, În parc regretele plâng iar ...


Şi corbii se plimbă prin sânge... şi sug ;
Dar ceasu-i târziu... în zări corbii fug Cu pene albe, pene negre
Pe câmp, la abator, s-a înnoptat. o pasăre cu glas amar
Străbate parcul secular ...
Ninge mereu în zarea-nnoptată... Cu pene albe, pene negre ...
Şi-acum când geamuri triste se aprind
Spre abator vin lupii licărind. În parc fantomele apar ...
-- Iubito, sunt eu la uşa îngheţată...
Şi frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
Şi pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar ...
În parc ninsoarea cade rar ...
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul text :

„Ideea lui Oscar Wilde că orice om se naşte rege şi moare în exil îmi pare, la un prim nivel, o duioasă ironie. Căci
„regatul" meu era plin de praf sau de noroi, în funcţie de starea vremii, şi era locuit de „regi" care umblau, vara,
cu picioarele goale. „Palatul" în care m-am născut avea o singură odaie, plus o tindă şi un celar unde erau păstrate
proviziile. Fusese construit de bunicul meu patern, pe la începutul secolului, din bârne, lutuite şi văruite în
albastru-vineţiu, cum era obiceiul prin satele de la poalele Făgăraşilor. Iniţial, fusese acoperit cu paie. Tatăl meu,
însă, i-a schimbat acoperişul cu unul, mai nobil, de ţiglă. Era o casă scundă, cu ferestre mici, ca să nu se piardă,
iarna, căldura şi să nu năvălească, vara, soarele prea agresiv. În odaia principală, mama aşezase deasupra
icoanelor ştergare înflorate, înnodate în jurul unor bucheţele de busuioc, şi farfurii de lut ars, smălţuite. Pe masă,
aflată în unghiul format de cele două laviţe, pictate de meşteri locali, în care erau ţinute valuri de pânză şi alte
lucruri de valoare, se găsea, în afara Bibliei, doar un ceas deşteptător tip CFR, iar pe peretele dinspre uliţă trona la
loc de cinste tabloul tatei din armată.
Primăvara, vara şi toamna „salonul" rămânea gol. Noi ne retrăgeam în tinda „palatului", pe care o transformam în
„sufragerie", profitând de faptul că acolo se găsea şi cuptorul de pâine, cu o vatră unde un ceaun mic, pentru făcut
mămăligă, stătea agăţat în cui, la îndemână. „Dormitorul" ni- l mutam atunci în şură, deasupra grajdului, pe fân,
sau într-un şopron plin cu paie. Odaia principală a „palatului" trebuia păstrată curată pentru ocazii speciale, când
venea cineva important la noi. Numai vremea rece ne strângea, iarăşi, pe toţi în ea. În înţelesurile ei adânci,
„regalitatea" copilăriei e, însă, de o riguroasă exactitate şi în cazul meu.
Înainte de Crăciun, mama spăla cu leşie podeaua, chinuindu-se să cureţe praful intrat în fibra scândurilor. Apoi,
scotea din laviţe hainele cele mai bune. Şi nimic nu se compară, în mintea mea, cu tihna limpede a acelor zile.
Soba de tuci duduia, răspândind o căldură plăcută care secera florile de gheaţă apărute noaptea în ferestre. După
ce-şi termina treburile, tata îşi lua ochelarii cu ramă de sârmă şi se apuca de citit, în vreme ce eu mă căzneam să
ghicesc cum funcţiona ceasul deşteptător, care zornăia din toate măruntaiele de câte ori ciocănelul lovea pălăria
de metal. Mirosul de cozonaci l-am descoperit după ce am venit în Bucureşti. Casa noastră mirosea, de sărbători,
doar a pâine abia scoasă din cuptor. Cu toate acestea, nu pot să mă gândesc la sărbătorile din Lisa altfel decât ca
la o poveste. […] Sărbătoarea căpăta o lumină aparte, te scotea din obişnuit.”
(Octavian Paler, Deşertul pentru totdeauna)

1. Indică sensul din text al secvenței te scotea din obişnuit. (6 puncte)


2. Precizează, folosind informaţiile oferite de text, ce reprezintă pentru copilul Octavian Paler „palatul”. (6
puncte)
3. Menționează zona geografică la care se face referire în fragment. (6 puncte)
4. Explică în ce constă tihna zilelor de sărbătoare acasă, în viziunea lui Octavian Paler, raportându-te la ultimul
paragraf al textului. (6 puncte)
5. Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, imaginea familiei autorului, valorificând informaţiile din text.(6 puncte)

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă armonia în familie este
condiţionată sau nu de valori materiale, raportându-te atât la informațiile din textul extras din volumul Deşertul
pentru totdeauna de Octavian Paler, cât și la experiența personală/culturală.
În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; (14 puncte)
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. (6 puncte)

Notă: În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL AL II-LEA (10 puncte)


Comentează textul următor, evidențiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice:
„Mă învelesc de frig într-o speranţă cum se-nveleşte soba nou zidită
în relieful de faianţă
cu focul pururi logodită.
Nu pune mâna peste mine dacă-i vară căci n-ai să înţelegi nimic
stimată doamnă-domnişoară din frig.
Ci vino când nu merge nimeni, când nu avem picioare, vino dar mai ales când voi fi orb, lumino.”
(Nichita Stănescu, Mă învelesc de frig…)
4
Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

Subiectul al III-lea (30 puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularitățile unui text dramatic studiat,
aparţinând perioadei postbelice.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:

- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-un curent literar/cultural
sau într-o orientare tematică ;
- prezentarea modului în care tema se reflectă în textul dramatic studiat, prin comentarea a două situații
semnificative;
- analiza, la alegere, a două elemente de compoziție și de limbaj semnificative pentru evidențierea
particularităților textului dramatic ales, din seria: acţiune, conflict, notaţiile autorului, limbaj, modalităţi de
caracterizare a personajelor.

Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,încheiere –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare
– 3 puncte;utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în
pagină,lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.


• Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit
în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total
obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date (Expresia se referă la ieşirea din rutina zilnică) – 4 puncte; formularea
răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
2. precizarea sensului dat de autor „palatului” (se referă la casa părintească) – 4 puncte; formularea răspunsului
în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
3. menţionarea zonei geografice la care se face referire în text (la poalele Făgăraşilor) – 4 puncte; formularea
răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea felului în care autorul înţelege tihna sărbătorilor acasă (de exemplu: scriitorul îşi aminteşte cu
nostalgie pregătirile care se făceau în casă pentru Crăciun, imaginea părinţilor, îndeletnicirile fiecăruia,
mirosul pâinii coapte, armonia care domnea în familie etc.) - 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1
punct; corectitudinea exprimării,ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea imaginii familiei scriitorului: (de exemplu: o familie simplă dintr-un sat de la poalele munţilor
Făgăraş, care duce o existenţă modestă dar tihnită etc.) – 1 punct; prezentare adecvată si nuanțată –3 puncte;
abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație
– 1 punct 2 puncte

B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate
2 x 2 p. = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare
clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
5
2 x 2 p. = 4 puncte
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în
dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. 2
puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli –
0 p.) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0–1 greşeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai
multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
- Comentarea textului dat cu evidențierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice:
- comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice – 6 puncte;
- comentarea textului, evidențierea ezitantă a relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice – 3 p;
- simpla precizare a ideii poetice/mijloacelor artistice sau tendinţă de generalizare – 1 p.
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greşeli
ortografice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); punctuația – 1 punct (0–1 greşeli de punctuație – 1 p.; 2 sau
mai multe greșeli – 0 p.) 4 puncte

In vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte si să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Conținut – 18 puncte


- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o perioadă, într-un
curent literal/cultural sau într-o orientare tematică ; 2 x 3 puncte = 6 puncte
- comentarea a două secvenţe relevante pentru tema textului dramatic ales; precizarea temei – 2 puncte;
comentarea oricăror două secvenţe relevante pentru opera aleasă - 2 x 2 puncte = 4 puncte; încercare de
comentare, tendinţă de rezumare – 2 x 1 punct = 2 puncte 6 puncte
- câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și de limbaj semnificative
pentru evidențierea particularităților textului dramatic studiat. 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărei componente alese, justificând relevanța acesteia pentru evidențierea particularităților textului
dramatic ales– 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței
– 1 punct

Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilități de analiză și de argumentare 3 puncte
• relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 p.
• relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante 2 puncte
• schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă
adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− punctuația (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
−așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte si să
dezvolte subiectul propus.

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic

Examenul de bacalaureat naţional 2019


Proba E. a)

6
Limba şi literatura română

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


· Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citește textul de mai jos:
„În general, lucrurile merg, pur și simplu, înainte, târându-ne cu ele într-un flux de multe ori
haotic. Dacă avem timp să ne oprim o clipă, putem chiar descoperi că am pierdut pe drum, deliberat au
ba, chiar o lume. Sau mai multe lumi mai mici, în care ne-am bălăcit câte o perioadă și pe care le-am
crezut fundamentale. Despre care am crezut, cât am trăit în ele, că sunt singurele posibile.
Gesturile pe care le făceam, automat de cele mai multe ori, în lumile respective ne-au dispărut
aproape fără urmă. Unele au fost înlocuite total cu altele aparținând unei lumi, care, pe vremea când le
făceam, părea cu totul SF. Altele doar s-au combinat cu cele noi, într-o intersectare bizară, uneori
comică.
Dimineața, de pildă, pe vremuri, suna, strident și fără nuanțe, ceasul deșteptător. Care nu era nici
frumos, nici urât, ci, pur și simplu, cam la fel peste tot, rotund și cu cifrele destul de clar scrise pe
cadranul lui. Sunetul lui nu se putea da mai tare sau mai încet, nu avea nici o melodie și nici nu putea fi
amânat sau repetat. Suna cât suna, și asta era. Ori îl opreai și te culcai la loc, ori te sculai și-ți vedeai de
treabă. Lucrurile erau mai radicale pe vremea aia: ori/ori. De obicei, suna mereu la aceeași oră: la șase
dimineața, ca să ajungi la școală, sau la serviciu la opt. (...)
Aproape nimic nu se arunca. Eu, din fericire, îl aveam pe bunicul meu, Tache, ca pe un soi de
Gepetto personal. El îmi lipea și cârpea tot ce era stricat, de la păpuși la perne și haine. Mi-a făcut, de
pildă, o pernă din burete, de pus pe scaunul meu de la birou, pe care o am și azi (și despre care am mai
scris). Îmi cârpea orice mi se rupea. (…) Așa, datorită bunicului meu, am reușit să supraviețuiesc
frigului din liceu și apoi din facultate: el mi-a confecționat tot soiul de pantaloni de pus pe sub uniformă
din vechi pulovere, precum și un petic de material (îl țin minte și acum, roșu, blănos) pe care-l puneam
pe băncile mult prea reci din facultate înainte de a mă așeza. Știu, sună complet nebunesc astăzi (și
oricând), dar e adevărat: umblam, printre foi, pixuri și cărți, cu un petic de blană roșie în geantă, pe
care-l scoteam, mai pe șest, mai cu spirit de frondă (în funcție de dispoziție), și-l așterneam pe bancă.
Ce bunicul meu nu putea repara, oricum nu se arunca, ci intra în circuit. «Circuitul» era în
curtea, magazia și pivnița bunicului meu: acolo, fiecare lucru își găsea o utilitate. Orice recipient putea
fi, de pildă, un ghiveci de flori.”

(Iaromira Popovici, Lucruri cam uitate, în Dilema veche, nr. 779, 24-30 ianuarie 2019)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu


privire la textul dat.

1. Indică sensul secvenței lucrurile merg, pur și simplu, înainte. 6 puncte


2. Menționează un obicei din trecut, prin raportare la textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea bunicului autoarei față de obiectele care se stricau, așa cum reiese din al
patrulea paragraf al textului, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care autoarea purta în geantă un petic de blană roșie. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a oamenilor din trecut, care se desprinde din textul dat. 6
puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi dacă oamenii trebuie să
păstreze sau nu obișnuințe/deprinderi și lucruri din trecut, raportându-te atât la informațiile din
fragmentul extras din articolul Lucruri cam uitate, de Iaromira Popovici, cât și la experiența personală
sau culturală. (20 de puncte)
7
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului de mai jos, evidențiind două trăsături ale
modernismului.

Suflete, prund de păcate,


ești nimic și ești de toate.
Roata stelelor e-n tine
și o lume de jivine.
Ești nimic și ești de toate:
aer, păsări călătoare,
fum și vatră, vremi trecute
și pământuri viitoare.
Drumul tău nu e-n afară.
căile-s în tine însuți.
Iară cerul tău se naște
ca o lacrimă din plânsu-ți.

(Lucian Blaga, Suflete, prund de păcate)

Notă
Pentru conținut vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare - 1
punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuaţia - 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi de construcţie a unui
personaj dintr-un roman postbelic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două scene/secvenţe comentate;
– analiza a două componente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale textului narativ, semnificative
pentru construcția personajului (de exemplu: acțiune, incipit, final, conflict, tehnici narative, modalităţi
de caracterizare, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte;
8
utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuaţia - 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

BIBLIOGRAFIE

Subiectul I: Dilema veche, nr. 779, 24-30 ianuarie 2019


Subiecul II: Blaga, Lucian, Poezii, Editura Albatros, București, 1980, p. 120

SUBIECTUL I ( 50 de puncte)
Citește următorul fragment:
– Sacrul este deci piatra unghiulară a experienței religioase. Dar el se deosebește de un fenomen fizic, de pildă, sau
de un fapt istoric: nu se poate el oare descoperi decât printr-o
,,fenomenologie”?
– Întocmai. Și în primul rând, când ne gândim la sacru, nu trebuie să-l limităm la figuri divine. Sacrul nu implică
credința în Dumnezeu, în zei sau în spirite. El este, și o repet, experiența unei realități și izvorul conștiinței de-a exista în
lume. Ce este această conștiință care ne face oameni? Este rezultatul experienței sacrului, rezultatul împărțirii ce se
operează între real și ireal. Dacă experiența sacrului este esențialmente de ordinul conștiinței, este evident că sacrul nu
se poate recunoaște din ,,afară”. Numai prin experiența interioară îi va recunoaște fiecare în actele religioase ale unui
creștin sau ale unui ,,primitiv”.
– ,, Sacrul” se poate opune „profanului ”, dar el însuși este bivalent, nu numai pentru că cei doi poli ai săi sunt viața
și moartea, dar și pentru că atrage și îngrozește totodată: acestea sunt liniile mari ale cărții dumneavoastră Le Sacre et le
Profane și ale Tratatului de istoria religiilor în care citați o idee foarte apropiată de gândirea dumneavoastră, aceea a lui
Roger Caillois în L’ Home et le Sacre. Toate acestea sunt destul de cunoscute. Dar într-o introducere din 1964 la eseul
dumneavoastră Le Sacre et le Profane, scriați: ,, Rămâne o chestiune pe care n-am atins-o decât aluziv: în ce măsură
,,profanul” poate deveni, prin el însuși, ,,sacru” , în ce măsură o existență desacralizată, fără Dumnezeu, fără zei, este
susceptibilă să constituie punctul de plecare al unui nou tip de ,,religie”? ” Să luăm un exemplu: mausoleul lui Lenin
este ,,sacru”?
– Pentru istoricul religiilor, problema este într-adevăr să recunoască subzistența, camuflată sau deformată, a
sacrului, a expresiilor și structurilor sale, într-o lume care se alcătuiește ea însăși, cu fermitate, ca o lume profană.
Astfel, la Marx și în marxism este posibilă regăsirea unor mari mituri biblice: rolul de izbăvitor al celui Drept, lupta
finală, escatologică , între Bine( proletariatul ) și Rău ( burghezia), urmată de instaurarea Vârstei de Aur N-aș spune,
totuși, că mausoleul lui Lenin este de ordin religios, chiar dacă acest simbol revoluționar are funcția unui simbol
religios. Mircea Eliade, Încercarea labirintului ( Dialoguri cu Claude – Henri Roquet)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la text dat.
1. Explică sensul expresiei piatra unghiulară . 6 puncte
2. Indică cele două concepte de istorie a religiilor care se află în relație de opoziție în textul citat.6 puncte
3. Menționează titlurile a două dintre tratatele lui Mircea Eliade relaționate cu sacrul. 6 puncte
4. Indică o definiție a sacrului, în accepția lui Mircea Eliade. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, motivul pentru care în marxism este posibilă regăsirea unor mari mituri
biblice. 6 puncte

B. Redactează un text de 150- 300 de cuvinte în care să argumentezi dacă perceperea sacrului este sau nu o
experiență umană esențială, raportându-te atât la informațiile din fragmentul dat, extras din volumul Încercare
labirintului, cât și la experiența personală sau culturală. 20 puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
9
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea.
6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea ( 10 puncte )


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele
artistice.
Când izgonit din cuibul veșniciei întâiul om
trecea uimit și-ngândurat prin codri ori pe
câmpuri,
îl chinuiau mustrându-l
lumina, zarea, norii - și din orice floare îl săgeta c-o amintire paradisul –
și omul ce dintâi, pribeagul, nu știa să plângă .
Odată istovit de-albastrul prea senin al primăverii,
cu suflet de copil întâiul om
căzu cu fața-n pulberea pământului :
<< Stăpâne, ia-mi vederea,
ori dacă-ți stă –n putință împăienjenește-mi ochii c-un giulgiu
să nu mai văd
nici flori, nici cer, nici zâmbetele Evei și nici
nori,
căci vezi - lumina lor mă doare.>>
Și-atuncea Milostivul într-o clipă de-ndurare Îi dete - lacrimile.
Lucian Blaga, Lacrimile
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea ( 30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unei comedii studiate,
aparținând lui I.L Caragiale.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema textului dramatic studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul dramatic studiat
(de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, registre stilistice, limbaj, personaje, etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea
eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte;
ortografia – 2 puncte; punctuaţia
– 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

BIBLIOGRAFIE CONSULTATĂ
1. Mircea Eliade, Încercarea labirintului, traducere și note de Doina Cornea, Dacia, Cluj - Napoca, 1999, pag. 132
2. Lucian Blaga, Poezii, Ediție îngrijită de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București , 1966, pag. 14
3. Vasile Breban, Dicționar general al limbii române, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, pag. 768

1
0
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului
pedagogic)

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.


• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în
barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut
pentru lucrare.

SUBIECTUL I ( 50 de puncte )

A.( 30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date (de exemplu: Expresia indică mijloc de încercare a capacității, a sentimentelor, a
valorii cuiva; dovadă, indiciu .) 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6puncte
2. cele două concepte aflate în relație de antinomie sunt sacrul și profanul. – 4 puncte; formularea răspunsului în
enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6 puncte
3. tratatele lui Mircea Eliade relaționate cu sacrul sunt Le Sacre et le Profane și Tratatul de istoria religiilor. – 4
puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de
punctuație – 1 punct 6 puncte

4. definirea sacrului de către Eliade în fragmentul citat -2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din text -2
puncte (,, sacrul este deci piatra unghiulară a experienței religioase”;
„Sacrul (..) este, repet, experiența unei realități și izvorul conștiinței de-a exista în lume”;„ sacrul (...) este bivalent, nu
numai pentru că cei doi poli ai săi sunt moartea și viața, dar și pentru că atrage și îngrozește totodată.” ) -2 puncte ;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație
– 1 punct
6 puncte
5. din perspectiva autorului citat, marxismul însumează câteva mituri biblice: cel al Izbăvitorului , al Salvatorului, al
luptei escatologice dintre Bine și Rău, precum și instaurarea unei stări paradisiace/ Vârste de Aur. prezentare adecvată şi
nuanţată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație – 1 punct
2 puncte

B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară,
nuanţată – 2 puncte; încercare de dezvoltare, schematism – 1 punct 2X2puncte=4 puncte
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 puncte; raportarea la experiența personală sau culturală în
dezvoltarea oricărui argument – 1 punct 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 puncte; utilizare parţial adecvată – 1 punct
2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 punct; 2 sau mai multe greşeli – 0
puncte) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie
– 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
6 puncte
• comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice – 6 puncte
• comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice – 3 puncte
• simpla precizare a ideii poetice/a mijloacelor artistice sau tendință de generalizare – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0
puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 4 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Conţinut – 18 puncte
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică: precizarea perioadei, curentului cultural/literar sau a orientării tematice – 2
puncte; numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1
punct = 2 puncte; evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte
6 puncte
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema textului dramatic studiat
• precizarea temei textului dramatic studiat – 2 puncte
• comentarea oricăror două secvențe relevante pentru tema textului – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentare clară şi
nuanţată a unei secvenţe – 2 puncte; tendința de rezumare – 1 punct)
6 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi de limbaj semnificative pentru
textul dramatic studiat
2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul dramatic studiat
– 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct

Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 puncte
• relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte
• schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate lexicului, sintaxă adecvată –
2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct)
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2puncte punctuaţia (0–1 erori – 2
puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte)2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.
I. Citeşte următorul fragment:
Discuţia asupra cărţilor mele s-a încheiat cu multă vreme. Dar am pus în ele, în Ioana mai ales, tot ce am gândit
asupra literaturii, de totdeauna, de când am început să citesc, copil, neobosit, tot ce îmi cădea în mână, şi până m-am
obişnuit să judec, să compar, să combin lecţii venite din diferite părţi. [ ]
O moarte care nu dovedeşte nimic este un roman dinamic, Ioana este un roman static. Iată prima distincţie
dintre ele. Bineînţeles, a doua oară voi avea mai multe calităţi de amănunt, profunzime, rezultatul experienţelor. Dar
altceva mă interesează: ce e superior în literatură, dinamicul sau staticul? În prima carte: ce se întâmplă cu eroina?A
murit? Îl înşeală pe Sandu? Oscilaţia între două bănuieli. Curiozitatea lectorului va fi susţinută până la ultimul rând.
Şi mai departe dacă se poate. În Ioana se cunoaşte intriga de la început. Nicio surpriză. O temă care trebuie să capete,
în diferite pasagii, cât mai multe forme. După cum Brahms, pe o temă a lui Handel, inventează o serie de variaţii.
Subiectul nu mai are nicio valoare, numai lucrul. Pe care să aleg din cele două forme de artă? Lectorul mediocru va
prefera dinamicicul. Curiozitataea lui va fi satisfăcută. Staticul este obositor. Trebuie un efort pentru a observa că ai
renunţat de bunăvoie la orice spectacol, că te mulţumeşte numai jocul amănuntelor. Staticul are şi un înţeles mai adânc
pentru acei care nu socotesc literatura numai un divertisment, şi cred că este expresia vieţii celei mai intime Când
acţiunea este statică, avem o enumerare de observaţii de care suntem absolut siguri, că sunt
înţepenite şi nu în devenire. .....Mai limpede: o carte dinamică presupune că te ocupi numai de lucrurile
exterioare oamenilor, căci numai întâmplările se pot petrece în salturi. O carte statică te obligă a rămâne înăuntrul
oamenilor.
Nu mai cred în artă pentru artă....E mai normal să profiţi de literatură pentru a-ţi face portretul interior şi a
căuta să îţi prelungeşti existenţa. Aşa se explică opera lui Marcel Proust. La Proust, persoana I nu presupune un lirism
pueril. Tot ce am scris este rezultatul propriilor mele experienţe Proust mă învaţă
că la observaţia celor de primprejur, pot să adaug şi observaţia asupra mea. Stratagema: am dat acelaşi nume
unor persoangii diferite.
Cred în valoarea observaţiei , ca primă sursă a literaturii, aşa cum preconiza Boileau. Nu încerc numai să refac
evenimente, anecdote, ci gesturi care pot caracteriza.
Am renunţat la cei dimprejur, şi m-am ocupat de persoana I. Eram mulţumit să mi se dea un prilej
să mă ocup de mine, căci cu mine sunt obligat să trăiesc tot timpul, până ce comedia vieţii mele se va termina
definitiv. Pe Sandu puteam să-l fac cât mai complicat. Deoarece luciditatea joacă un rol important, el îşi va permite
toate confesiunile. Nu trebuie să se creadă că autorul şi Sandu se suprapun perfect. Autorul a rămas stăpân pe
destinele lui Sandu.
Personal, nu sunt în stare să lungesc scenele. Observaţiile cele mai pline de sens le transcriu numai într-o
singură pagină. De la clasicii francezi am învăţat că decorul este ceva suplimentar, şi deci el trebuie cât de mult
simplificat.
A amesteca trecutul cu prezentul, iată un nou mijloc de poezie. În „Ioana” se găseşte acest joc răspândit
pretudindeni. În Proust se găseşte acest mijloc de artă, dar nu de la Proust am învăţat acum. Cu delicii am observat
mai întâi jocul timpurilor în fabula lui La Fontaine. (Anton Holban, Testament literar)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Indică sensul din text al secvenţei „O carte statică te obligă a rămâne înăuntrul oamenilor". 6 puncte
2. Menţionează o diferenţă a celor două romane aduse în discuţie. 6 puncte
3. Indică numele a doi scriitori numiţi în fragmentul dat. 6 puncte
4. Precizează care este principala sursă a literaturii. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, concepţia lui Anton Holban referitoare la relaţia literatură-viaţă, aşa cum se desprinde
din fragmentul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă operele literare reprezintă sau nu
reprezintă o formă de cunoaştere a sinelui autorului, valorificând informaţiile transmise de textul dat. 20 puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei şi formularea unei concluzii pertinente;
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie
şi de punctuaţie), aşezarea în pagină, lizibilitate.

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, următorul fragment, evidenţiind două modalităţi de caracterizare a personajului
Lenora Hallipa:

Mini privi pe frumoasa doamnă Hallipa, stăpâna casei, Lenora! Mâinile ei albe şi catifelate păreau azi mai lungi,
mototolind cu nervozitate un ziar. Figura ei de păpuşă blondă, de păpuşă de Nűrenberg, cu gura roşie şi mică, cu
obrajii de porţelan roz, era crispată şi ochii mari, albaştri, ochii de sticlă limpezi, erau plânşi; ondulările regulate ale
parului oxigenat, auriu ca o perucă, erau deformate şi corpul majestuos, plin, totdeauna conştient de statura lui
bogată, sta lânced, obosit, învelit fără grijă în chimonoul de dimineaţă. [ ]
Deodată Lenora se sculă brusc;îşi frânse mâinile, dete capul pe spate, strânse dinţii, îşi muşcă apoi pumnii şi, foarte
palidă, fără răsuflare, căzu la loc pe scaun, pe când Lina îi uda fruntea cu eter.
- Să te astâmperi, îţi spui!... Ce e prostia asta!....Femeie cu minte....Te laşi în voia nervilor! N-ai
nici o voinţă...Eşti un copil bătrân!...N-ai avut niciodată necazuri, şi la întâia supărare îţi dai drumul! Nu
vezi în ce stare ţi-e inima.... Parcă ai fi o cardiacă de celea! "
(Hortensia Papadat-Bengescu, Fecioare despletite)

Notă
Pentru conţinut vei primi 6 puncte, iar pentru redactare 4 puncte (utilizarea limbii literare-1 punct; logica înlănţuirii
ideilor-1 punct; ortografia- 1 punct; punctuaţia-1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat,
aparţinând lui Lucian Blaga.
În eleborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
-evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un curent literar;
-prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic, prin comentarea a două imagini sau idei poetice;
-analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat, din seria:
titlu, imaginar poetic, tropi, motive poetice.

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului,
vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente-introducere, cuprins, încheiere-1 punct; logica înlănţuirii ideilor-1
punct; abilităţi de analiză şi argumentare – 3puncte; utilizarea limbii literare-2 puncte; ortografia- 2 puncte; punctuaţia-
2puncte; aşezarea în pagină, lizibilitate-1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

Examenul de bacalaureat naţional 2020 Proba E. a) Limba şi literatura română


BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Model
• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut pentru
lucrare.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de a prezenta o particularitate a romanelor de
analiză psihologică, punerea în prim plan a personajelor etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea unei diferenţe a celor două tipuri de roman: O moarte care nu dovedeşte nimic este un roman dinamic, Ioana este
un roman static; profunzime, rezultatul experienţelor.– 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct
6 puncte
3. precizarea numelui a doi autori (de exemplu: Proust, La Fontaine.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu secvenţe semnificativă
din text („În Proust se găseşte acest mijloc de artă, dar nu de la Proust am învăţat acum. Cu delicii am observat mai întâi jocul
timpurilor în fabula lui La Fontaine.”) – 2 puncte; formularea răspunsului
în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
4. precizarea principalei surse a literaturii (observaţia.) – 4 puncte: explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare –2 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea concepţiei lui Anton Holban referitoare la relaţia literatură-viaţă, aşa cum se desprinde din fragmentul dat. :
prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 2
puncte

B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia
formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2
p.;încercare de dezvoltare, schematism –1p.
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în
dezvoltarea oricărui argument– 1p.3puncte +1punct 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2
puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.)
1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


–evidenţierea a două modalităţi de caracterizare a personajului Lenora Hallipa. 6 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greşeli ortografice – 1 punct;
2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 4
puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Conţinut – 18 puncte
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau
într-o orientare tematică 6 puncte
• precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
• numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat 6 puncte
• precizarea temei: 2 puncte;
• câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic – 2 x 2 puncte = 4
puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct)
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales 2 x 3
puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; abordarea schematică, fără
justificarea relevanței – 1 punct

Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante 3 puncte
• relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte
• schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 puncte;
vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.
Fișă de lucru - rolul notațiilor autorului
- model de subiect de bacalaureat SII -
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în următorul fragment:

,, La marginea scenei, două scaune, unul lângă altul. De plafon atârnă o lampă cu gaz. Cortina seridică. Semiîntuneric.
Bătrânul stă aplecat la fereastra din dreapta, urcat pe scăunelul de bucătărie.Bătrâna aprinde lampa cu gaz. Lumină
verde. îl trage pe Bătrân de mânecă.
BĂTRÎNA: Hai, puiule, închide fereastra, miroase urât apa stătută... intră şi ţânţarii... BĂTRÂNUL: Lasă - mă-n pace!
BĂTRÎNA: Hai, puiule, hai, aşază - te pe scaun. Nu te mai apleca, ai să cazi în apă. Doar ştiice-a păţit Francisc I. Ai
grijă.
BĂTRÎNA: Iar îmi vii cu exemple istorice! M-am săturat de istoria Franţei, căcăreaza mea.Vreau să mă uit; bărcile de
pe apă sunt ca nişte pete pe discul soarelui.
BĂTRÎNA: N-ai cum să le vezi, nu-i soare, e întuneric, puiule. BĂTRÎNUL: Rămâne umbra lui. (Se apleacă foarte
mult.)
BĂTRÎNA (îl trage cu toată puterea): Vai!... mi se face frică, puişor... hai, dă-te jos, n-ai să levezi când vin. N-are rost.
E întuneric... (Bătrânul se lasă
tras împotriva voinţei sale.)
BĂTRÎNUL: Vroiam să mă uit, îmi place aşa mult să privesc apa.
BĂTRÎNA: NU ştiu cum poţi, puiule... Pe mine mă ia cu ameţeală. Ah! casa asta... şi insula,nu mă pot obişnui... de jur-
împrejur apă... de sub ferestre, apă cât vezi cu ochii…”
(Eugen Ionescu - Scaunele)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 3 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 0,5 puncte; punctuaţia – 0,5 puncte), 1 punct din oficiu.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

Fișă de lucru 1 - Barem


Prezentarea rolului notațiilor autorului în textul dat: prezentare adecvată și nuanțată, prin raportare la fragmentul dat – 6
puncte; prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 3 puncte.; simpla precizare a rolului notațiilor autorului
sau tendință de generalizare – 1 punct – utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 0,5 puncte (0–1 greşeli ortografice – 0,5 puncte; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 0,5 puncte (0–1
greşeli de punctuaţie – 0,5 puncte; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 3 puncte, 1 punct din oficiu.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.
1. Fișă de lucru - relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice
- model de subiect de bacalaureat SII -
Subiect:
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele
artistice.

,,Din strașina curat-a veșniciei cad clipele ca picurii de ploaie. Ascult și sufletul îmi zice:
Eu am crescut hrănit de taina lumii și drumul meu îl ține soarta-n palme, nemărginirea sărutatu-m-a pe frunte și-n
pieptu-mi larg
credința mea o sorb puternică din soare.
Din strașina curat-a veșniciei cad clipele ca picurii de ploaie. Ascult și sufletul se-ntreabă:
Dar munții - unde-s? Munții
pe cari să-i mut din cale cu credința mea?
Nu-i văd,
îi vreau, îi strig și - nu-s!”
(Dar munții - unde-s? - Lucian Blaga)

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 3 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 0,5 puncte; punctuaţia – 0,5 puncte), 1 punct din oficiu.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

Fișă de lucru 2. Barem


Comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice 6 puncte • comentarea adecvată și
nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice – 6 puncte • comentarea textului, prin
evidențierea ezitantă a relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice – 3 puncte • simpla precizare a ideii poetice/a
mijloacelor artistice sau tendință de generalizare – 1 punct; – utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor
– 1 punct; ortografia – 0,5 puncte (0–1 greşeli ortografice – 0,5 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia –
0,5 puncte (0–1 greşeli de punctuaţie – 0,5 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 3 puncte, 1 punct din oficiu
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

Subiect
2. Fișă de lucru - perspectiva narativă
- model de subiect de bacalaureat SII -
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.

,,Odaia era albă ca un culcuș de fecioară. Apusul își filtra agonia prin două ferestre înalte, schițând pe parchet două
romburi de lumină portocalie, care cuprindeau picioarele patului într-o îmbrățișare tremurătoare. Un miros straniu de
albeață respirau pereții proaspăt văruiți și se cernea în unde subțiri pe măsuța cu trei scaune dintre ferestre, pe soba
de teracotă din colț, pe noptiera de la căpătâiul patului și chiar pe jilțul de paie în care veghea sora de caritate Dafina,
îmbrăcată în șorț alb, cu bonetă albă pe creștet și cu o cruciuliță roșie între sânii plini de sănătate. Din unghere
răsăreau umbre sfioase, cenușii, înaintau domol și apoi, brusc, se stingeau, speriate parcă de tăcerea deasă ce
căptușea odaia și înghițea tic-tacul grav al pendulei atârnate deasupra calendarului, pe fâșia de zid dintre cele două
geamuri.
Dafina ședea neclintită, cu mâinile în poală pe ziarul împăturit frumos, privind la bolnavul care zăcea cu brațele
întinse peste învelitoarea albă, capul înfășurat într-un pansament alb din care i se vedea numai fața de ceară, vrâstată
cu trei linii negre paralele — sprâncenele, genele și mustățile. Pleoapele-i închise păreau niște pete violete, iar buzele
cărnoase erau atât de palide că de-abia li se deosebeau marginile. În ochii surorii de caritate mocnea înduioșare și
nedumerire. Compătimea pe bietul bolnav cu toată pasiunea, mai ales de când descoperise că e victima unei drame
amoroase. Era foarte blândă și tot atât de sentimentală.”
(Liviu Rebreanu, Adam și Eva)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 3 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 0,5 puncte; punctuaţia – 0,5 puncte), 1 punc din oficiu.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

Fisa de lucru 3 - Barem


Prezentarea perspectivei narative din fragmentul dat 6 puncte – precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă
obiectivă – 2 puncte – evidenţierea perspectivei narative indicate, de exemplu: omniscienţa narativă, relatarea la
persoana a III-a etc. • prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat – 4 puncte •
prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte • încercare de valorificare a fragmentului – 1 punct –
utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 0,5 puncte (0–1 greşeli ortografice –
0,5 puncte; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 0,5 puncte (0–1 greşeli de punctuaţie – 0,5 puncte; 2 sau
mai multe greșeli – 0 puncte) 3 puncte, 1 punct din oficiu.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

3. Fișă de lucru - relația dintre titlu și temă


- model de subiect de bacalaureat SII -

Subiect
Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind relația dintre titlul și tema textului de mai jos.

,,Daţi-mi un trup, voi munţilor


Numai pe tine te am, trecătorul meu trup, şi totuşi
flori albe şi roşii eu nu-ţi pun pe frunte şi-n plete, căci lutul tău slab
mi-e prea strâmt pentru straşnicul suflet ce-l port.
Daţi-mi un trup, voi munţilor, mărilor,
daţi-mi alt trup să-mi descarc nebunia în plin!
Pământule larg, fii trunchiul meu, fii pieptul acestei năprasnice inimi,
prefă-te-n lăcaşul furtunilor cari mă strivesc, fii amfora eului meu îndărătnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea măreţii mei paşi şi-aş apare năvalnic şi liber
cum sunt, pământule sfânt.
Când as iubi,
mi-aş întinde spre cer toate mările
ca nişte vânjoase, sălbatice braţe fierbinţi, spre cer,
să-l cuprind, mijlocul să-i frâng,
să-i sărut sclipitoarele stele.
Când aş urî,
aş zdrobi sub picioarele mele de stâncă bieţi sori
călători
şi poate-aş zâmbi.
Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup.”
(Lucian Blaga, Daţi-mi un trup, voi munţilor)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 3 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 0,5 puncte; punctuaţia – 0,5 puncte).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

Fișa de lucru 4 - Barem


Comentarea textului dat, evidențiind relația dintre titlul și tema textului propus 6 puncte; comentarea adecvată și
nuanțată, prin evidențierea relației dintre titlu și temă – 6 puncte comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației
dintre titlu și temă – 3 puncte; simpla precizare a titlului/temei sau tendință de generalizare – 1 punct – utilizarea
limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 0,5 puncte (0–1 greşeli ortografice – 0,5
puncte; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 0,5 puncte (0–1 greşeli de punctuaţie – 0,5 puncte; 2 sau mai
multe
greșeli – 0 puncte) 3 puncte, 1 punct din oficiu.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.
4. Fișă de lucru - modalități de caracterizare a personajului
- model de subiect de bacalaureat SII -
Subiect
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul de
mai jos.

,,Dafina ședea neclintită, cu mâinile în poală pe ziarul împăturit frumos, privind la bolnavul care zăcea cu brațele
întinse peste învelitoarea albă, capul înfășurat într-un pansament alb din care i se vedea numai fața de ceară, vrâstată
cu trei linii negre paralele — sprâncenele, genele și mustățile. Pleoapele-i închise păreau niște pete violete, iar buzele
cărnoase erau atât de palide că de-abia li se deosebeau marginile. În ochii surorii de caritate mocnea înduioșare și
nedumerire. Compătimea pe bietul bolnav cu toată pasiunea, mai ales de când descoperise că e victima unei drame
amoroase. Era foarte blândă și tot atât de sentimentală.
Cârlionții aurii răzvrătiți îi alintau obrajii rumeni, și ochii ei leneși, albaștri, pâlpâiau în lacrimi. Colega pe care a
schimbat-o azi dimineață i-a șoptit în grabă că pacientul e un profesor mare, că a fost împușcat de un muscal gelos, că
l-au adus aseară târziu aci, la Sanatoriul Sf. Maria, și că doctorul Filostrat e tare înfuriat, ceea ce înseamnă că șansele
de scăpare sunt puține...
Pentru Dafina, fire lacomă de iubiri romantice, cuvintele tovarășei fură ca un bob de sare pe o rană vie; inima îi
sfârâia de curiozitate. Dorea amănunte, multe,minunate, și nu venea nimeni să i le dea. Bolnavul nu se clintise toată
ziua; nici când i s-a schimbat pansamentul n-a deschis ochii. Pe foaia de temperatură, cu litere caligrafice, scria doar
numele: Toma Novac.”
(Liviu Rebreanu, Adam și Eva)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 3 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 0,5 puncte; punctuaţia – 0,5 puncte), 1 punct din oficiu.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

Fișă de lucru 5 - Barem


Prezentarea a două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat: 6 puncte precizarea a două
modalități de caracterizare: 1 punct + 1 punct = 2 puncte prezentarea fiecărei modalități de caracterizare (prezentare
adecvată și nuanțată – 2 puncte; încercare de prezentare: 1 punct): 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte – utilizarea limbii
literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 0,5 puncte (0–1 greşeli ortografice – 0,5 puncte; 2 sau
mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 0,5 puncte (0–1 greşeli de punctuaţie – 0,5 puncte; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte) 3 puncte, 1 punct din oficiu.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

Test clasa a XI-a/a XII-a

I. Citește următorul fragment:

Avem nevoie de modele. Ne însoțim din copilărie și până la maturitate cu persoane și personalități călăuzitoare. Ne
raportăm la modelele noastre în ceasuri dilematice, în situații în care trebuie să luăm marile decizii. Dorim, la rândul
nostru, să reprezentăm modele pentru cei din jur.
Comunitatea Avenor crede că o personalitate ca cea a lui Constantin Brâncuși constituie un model național: un artist de
geniu, recunoscut la scară mondiala. Un exemplu de verticalitate artistică: a știut când să se despartă de mentorii săi
artistici și să-și găsească drumul propriu în istoria sculpturii. A spus nu regimului comunist, preferând să se exileze în
străinătate și să-și realizeze acolo Opera, o fuziune măiastră între geniul creativ de inspirație folclorică și tendințele
artelor contemporane. Ne-am hotărât că modelul Brâncuși este o sursă de inspirație pentru noi. Am hotărât ca, în
ambițiosul plan de colectă publică pentru achiziționarea statuii Cumințenia pământului, să donăm și noi o sumă, poate
simbolică, poate nu: câte un euro de fiecare elev și profesor Avenor.
Este contribuția noastră la un proiect care ne reprezintă și pe noi: să luptăm pentru modelele noastre, să salvăm marile
creații care ne îmbogățesc spiritual.
Dana Papadima, Modelele noastre, www.avenor.ro
A. Scrie pe foaia de examen, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat:
1. Indică sensul secvenţei la rândul nostru, din text.
2. Precizează denumirea statuii la care face referire textul.
3. Menţionează două motive pentru care Brâncuşi constituie un model naţional.
4. Transcrie din primul paragraf, o secvenţă care surprinde importanţa modelelor în viaţa individului.
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, perspectiva autoarei asupra lui Constantin Brâncuşi ca personalitate de talie
universală, aşa cum reiese din text.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi importanţa modelelor pentru omul
contemporan, raportându-te atât la informaţiile din fragmentul extras, cât şi la experienţa personală sau culturală.
Barem

SUBIECTUL I (50 de puncte)

A. (30 de puncte)

1. indicarea sensului din text al secvenţei date (de exemplu: Secvenţa are sensul de în acelaşi mod, de asemenea etc.) –
4 puncte; formularea răspunsului în enunţ – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie şi punctuaţie – 1 punct 6
puncte
2. menţionarea denumirii statuii: Cumințenia pământului– 4 puncte; formularea raspunsului în enunţ – 1 punct;
corectitudinea exprimării, ortografie şi punctuaţie – 1 punct 6 puncte
3. menţionarea a două motive pentru care Brâncuşi constituie un model naţional (de exemplu: un artist de geniu, un
exemplu de verticalitate artistică – 2 puncte şi 2 puncte; formularea răspunsului în enunţ – 1 punct; corectitudinea
exprimării, ortografie şi punctuaţie – 1 punct 6 puncte
4. transcrierea din primul paragraf, a unei secvenţe care surprinde importanţa modelelor în viaţa individului (de
exemplu: “Ne raportăm la modelele noastre în ceasuri dilematice.”) – 4 puncte: transcriere– 4 puncte; 2 puncte;
formularea raspunsului în enunţ – 1 punct; corectitudinea
exprimării, ortografie şi punctuaţie – 1 punct 6 puncte

5. prezentarea perspective autoarei (de exemplu: de admiraţie, respect etc.): prezentare adecvata şi nuanţata – 4 puncte;
abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizarii privind
numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie şi punctuaţie – 1 punct 6 puncte
B. (20 de puncte)

–formularea unei opinii faţă de problematica pusa în discuţie 1 punct

– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunţare clară, în concordanţă cu
opinia formulată – 2 p.; încercare de enunţare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
–câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele doua argumente

enunţate: dezvoltare clară, nuanţata – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
–raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experienţa personală sau culturală în
dezvoltarea oricarui argument – 1 p.

Test 1

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:


Ieși, 1877, decembre
Bădie Mihai,
Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul Ieșul nostru cel oropsit? O fi musai viață burlăcească pe acolo, dar nu se cade să
ne uiți prea de tot. Veronica a fost azi pe la mine și mi-a spus că și cu dânsa faci ca și cu mine. De ce? Ce rău ți-am
făcut noi?! De Crăciun te așteptăm să
vii. Tinca a pregătit de toate și mai ales „sarmalele“, care ție îți plăceau foarte mult. Eu am început, de, ca prostul, să
scriu, dragă Doamne, o comedie. Când voi isprăvi-o, nu știu. Atâta știu, că subiectul e copiat, așa cum prea bine știi că
pot copia, e luat din viața de măhăla, unde stau de când am părăsit Humuleștii. M-am întâlnit cu fratele Conta. La Ieși
ninge frumos de ast-noapte, încât s-a făcut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum.
Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin.
Te sărut pe frunte,
Ion Creangă Ion Creangă, Scrisori către Mihai Eminescu

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul construcției sunt străin. 6 puncte
2. Menționează două elemente specifice Iașului, apelând la informațiile din textului dat. 6 puncte
3. Precizează doi indici spațiali prezenți în epistolă. 6 puncte
4. Explică autoironia scriitorului cu privire la propria operă, având în vedere afirmația Eu
am început, de, ca prostul, să scriu, dragă Doamne, o comedie. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură de caracter a autorului, care se desprinde din
textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care argumentezi dacă este importantă părăsirea locului natal
sau nu, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din scrisoarea adresată lui Mihai Eminescu de Ion
Creangă, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:


- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;14 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea; 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)

Prezintă, în miminum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind două trăsături ale comediei:
MIŢA (montându-se treptat) Nae mă traduce. IORDACHE Aş!
MIŢA Mă traduce la sigur. IORDACHE Fugi de-acolo!
MIŢA La sigur... De opt zile nu l-am văzut. Îi scriu: „Bibicule, Mangafaua pleacă mâine miercuri la Ploeşti, remâi
singură şi ambetată; sunt forte rău bolnavă; vino, să-i tragem un chef..." Şi Năică nici nu-mi răspunde. Iubeşte pe alta,
mi s-a făcut semn. În cărţi cade mereu gând la gând cu bucurie, cu dragoste, cu temei, cu întâlnire pe drum de seară cu o
damă de verde.
IORDACHE Aş! Nu mai crede în mofturile cărţilor, frate...
Ion Luca Caragiale, D-ale carnavalului
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare - 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuația - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularitățile de construcție a unui personaj
dintr-o nuvelă studiată.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
− evidențierea a două trăsături ale personajului ales, prin câte un citat/secvenţă comentată;
– analiza a două componente de structură şi de limbaj ale nuvelei studiate, semnificative pentru particularităţile de
construcţie a personajului ales (de exemplu: acţiune, conflict, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.)

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1
punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2
puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.
Test 2

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:


Deşi purta şi acum o haină ruptă, începuse totuşi să-şi îngrijească mai mult exteriorul; numai petele de cerneală de pe
micile sale mâini nu era chip să dispară, iar manşetele erau totdeauna şifonate şi niciodată albe. Însă eu începui să-mi
reproşez pedanteria de a băga de seamă acestea, pentru că un lucru era adevărat: Eminescu era atrăgător cu toată
neîngrijirea îmbrăcăminţii lui. Părea că, natural, aşa trebuie să fie pielea lui; după cum sunt de altfel şi copiii, care, deşi
se joacă în praf şi sunt îmbrăcaţi în haine murdare, nu inspiră dezgust. Mie, femeie suprasensibilă, nu-mi displăcea când
şedea lângă mine, cu toate că haina lui, prea întrebuinţată, mirosea a straie vechi. Citeam împreună, din aceeaşi carte,
poveşti populare – mai întâi de ale lui Creangă –, şi el avea o bucurie copilărească citindu-le. Era român pasionat.
Mite Kremnitz, Mărturii despre Eminescu
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul construcției Era român pasionat. 6 puncte
2. Menționează două elemente specifice copiilor, apelând la informațiile din textului dat. 6 puncte
3. Precizează reacția lui Eminescu stârnită de lectura poveștilor populare, justificându-ți
răspunsul cu o secvență semnificativă. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care Eminescu era atrăgător cu toată neîngrijirea îmbrăcăminţii. 6 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură de caracter a autoarei, care se desprinde din
fragmentul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care argumentezi dacă este importantă prietenia sau nu,
raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din scrisoarea adresată lui Mihai Eminescu de Ion Creangă, cât și
la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:


- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;14 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea; 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a unui personaj din fragmentul de mai jos:
Un băietan voinic - barba de-abia-i mijește, și sub căciulă de oaie părul creț și des... și niște ochi blânzi - și mintos tânăr.
Când a plecat de acasă să meargă la București p-atâția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atâtea
ori, i-a potrivit părul, i-a netezit căciula și iar l- a sărutat, și i-a zis: – Niță, mamă, te duci frumos și sănătos: să-ți
ajute Dumnezeu și Maica
Domnului să-mi vii înapoi tot așa! Și cât era de cuminte bătrânica nu s-a mai putut stăpâni… a biruit-o plânsul. De
multe ori a dat el să plece; și ea l-a ținut să-l mai mângâie încă. Lui îi ardea să se ducă, și măcar că-i era dragă mama
parcă avea acum necaz pe ea că-i prea întârziază plecarea. A plâns și el, ce-i drept, de plânsul ei dar, pe când ochii-i erau
triști, închipuirea zbura cu bucurie pe drumul ce i se deschidea lung și necunoscut înainte.
Ion Luca Caragiale, Păcat
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare - 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuația - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți un text poetic neomodernist studiat, aparţinând lui Nichita
Stănescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- precizarea a două caracteristici ale direcţiei neomoderniste, exemplificându-le pe baza textului ales;
- evidenţierea relaţiei dintre fondul de idei şi mijloacele artistice de realizare ale acestora, în textul ales;
- susținerea unui punct de vedere argumentat despre apartenenţa la direcţia neomodernistă a unui text poetic studiat,
aparţinând lui Nichita Stănescu.

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1
punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2
puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.
Test 3

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citeşte următorul fragment:
București marți, 30 iunie 1915

Scumpa mea Fanny,


Am fost foarte îngrijorat toată ziua de ieri din pricina ta. Primisem telegrama laconică și așteptam scrisoarea și
scrisoarea nu venea. Nu știam ce-i cu tine. În sfârșit, azi la 11 a.m. am primit și m-am mai liniștit puțin. Puțin.
Degeaba, nu mă pot liniști de tot. Mi se pare mereu că ești în primejdie, că mă amenință ceva din partea ta. Știu eu ce-i
asta? M-am prostit, m-am zăpăcit, dar am veșnic îndoieli care mă rod și mă dor. Poate că nu-mi dau bine seama ce am,
și am ceva. Mi-a făcut mai rău întâlnirea noastră de o zi. Începusem să mă obișnuiesc puțin cu lipsa ta. Acuma dorul s-a
mărit și mă frământă mai mult. N-aș fi crezut niciodată să sufăr atâta. Nu mai știu ce să fac. N-am un pic de răbdare și
nici nu pot să lucrez. Mereu cu gândul la tine și cu vedenii stupide. Eu care consideram gelozia o stupiditate fără
seamăn, iată-mă mâncat și prăpădit în ghearele ei... Dar totuși n-am ce face. Stau și astept și mă zvârcolesc. Și văd că te
iubesc prea mult. M-ai robit prea mult. Fii cuminte, fii bună, fii credincioasă, fii așa cum crezi tu că trebuie să fii. Aș fi
un mare nenorocit dacă m-aș înșela.

Liviu Rebreanu, Corespondență

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Explică sensul construcției M-ai robit prea mult. 6 puncte
2. Menționează două elemente specifice neliniștii îndrăgostitului, apelând la informațiile
din textul dat. 6 puncte
3. Precizează doi indici temporali prezenți în epistolă. 6 puncte
4. Indică consecințele întâlnirii cu Fanny, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă. 6 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură de caracter a autorului, care se desprinde din
textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care argumentezi dacă este importantă iubirea sau nu,
raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din scrisoarea adresată de Liviu Rebreanu lui Fanny Rădulescu,
cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:


- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;14 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea; 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)

Prezintă, în miminum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind două trăsături ale modernismului/
direcției moderniste:
Viţe roşii,
viţe verzi sugrumă casele-n lăstări sălbatici şi vânjoşi-asemenea unor plopi ce-şi
strâng în braţe prada.
Soarele în răsărit-de sânge-şi spală-n mare
lăncile, cu care a ucis în goană noaptea ca pe-o fiară.
Eu
stau pe ţărm şi-sufletul mi-e dus de-acasă.
S-a pierdut pe-o cărăruire-n nesfârşit şi nu-şi găseşte drumul înapoi.

Notă
Lucian Blaga, La mare
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare - 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuația - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie un eseu de minimum 400 de cuvinte, despre relaţia dintre incipit şi final într-un
roman aparţinând lui George Călinescu.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru componente de structură şi/ sau de compoziţie a romanului (de exemplu: temă, viziune despre
lume, construcţia subiectului, perspectivă narativă, tehnici narative, secvenţă narativă, episod, personaj, modalităţi de
caracterizare a personajului etc.);
- comentarea particularităţilor incipitului și finalul romanului indicat;
- exprimarea unei opinii argumentate despre semnificaţia/semnificaţiile relaţiei dintre incipitul şi finalul romanului
indicat.
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1
punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2
puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.
Test 4

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:


În luna mai a anului 1866, când a ajuns în preafrumoasa lui țară, când a poposit pentru puțină vreme la Turnu Severin și
mai apoi și-a continuat, toată noaptea, drumul către capitală într-un poștalion, alături de Brătianu, Prințul trebuie să fi
gândit că toată acea întreprindere a sa era un lucru din cale-afară de îndrăzneț, o dovadă de mare curaj. Îndată ce a văzut
orășelul Turnu Severin, a înțeles că se cuvenea să lase deoparte concepțiunea aceea prusacă după care trebuie să existe
în toate o normă. Vedea îndeajuns de bine și avea o privire îndeajuns de ageră pentru a-și putea da seama că omul se
schimbă atunci când se schimbă împrejurările în care viețuiește. El era gata să lase deoparte toate acele lucruri ale
măririi, cele fără de preț, și să păstreze pentru „Prințul cel străin” doar statornicia, nepărtinirea, demnitatea și noblețea
sufletului! A văzut el prea bine deja în primul orășel românesc în care a pășit, orășel ce după normele apusene era lipsit
de orice urmă de ordine - căci nu existau străzi drepte și pietruite, nu exista nicio regulă în ce privește clădirile -, că fie
chiar și în acest fel au viețuit generații ce nu țineau seama de norme și chiar au izbutit să ducă ceva la bun sfârșit!

Mite Kremnitz, Regele Carol al României


A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul construcției cele fără de preț. 6 puncte
2. Menționează două caracteristici ale sufletului prusacilor, apelând la informațiile din
textul dat. 6 puncte
3. Precizează două elemente arhitecturale specifice orașului Turnu Severin, justificându-ți răspunsul cu o secvență
semnificativă. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care Prințul consideră că omul se schimbă atunci când se schimbă împrejurările în care
viețuiește. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură de caracter a Prințului, care se desprinde din fragmentul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care argumentezi dacă este importantă determinarea în
atingerea scopului propus sau nu, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din Regele Carol al României
de Mite Kremnitz, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:


- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;14 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea; 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)

Prezintă, în miminum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind două trăsături ale romantismului:
De ce în al meu suflet De ani eu moartea port, De ce mi-e vorba sacă, De ce mi-e ochiul mort?
De ce pustiu mi-e capul, Viața într-un fel?
Şi tu... tu ești aceea Ce mă întrebi astfel?

Notă
Mihai Eminescu, De ce în al meu suflet
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare - 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuația - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinți particularitățile de construcție a unui personaj dintr-
o comedie studiată.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

− prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;


− evidențierea a două trăsături ale personajului ales, prin câte un citat/secvenţă comentată;
– analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale comediei studiate, semnificative pentru
particularităţile de construcţie a personajului ales, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de caracterizare, limbaj;

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1
punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2
puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.
Test 5

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:


Stimate Domnule și amice,
Vă mai amintiți, sper, de cele ce am vorbit împreună vara trecută, când eu am fost în treacăt pe la Cluj. Eu v-am arătat
atuncea intensa mea dorință de a mă stabili în mijlocul D-voastre; iar Dv. și prietinii cari erau de față ați binevoit a-mi
arăta că dorința mea nu ar fi tocmai peste putință de realizat.
Stăruiesc astăzi în dorința aceea mai mult ca oricând. Ce împrejurări mi-au hrănit-o și mi-o hrănesc zilnic - vă rog (cum,
dacă v-amintiți, v-am rugat și atunci) să nu mai întrebați; cu vremea, după ce vor fi trăit câtva împreună, va veni
momentul să le aflați: cunoscându-mă mai de aproape, mai lesne le veți înțelege. Ce pot spune acuma e că aș intra în
mijlocul Dv. Cu sufletul plin de prietinie recunoscătoare: acolo m-aș afla în sfârșit ajuns la liman ocrotitor; acolo m-aș
putea vindeca în liniște de atâtea și atâtea ofense, mâhniri și amărăciuni; acolo, cu spiritul senin, aș putea urma
nedesăvârșita mea carieră literară, atât de des întreruptă de adâncă descurajare.
Dacă vă mai amintiți de vorba noastră și dacă, din norocire pentru mine, mai stăruiți a crede că n-ar fi imposibilă
realizarea dorinței mele, vă rog din suflet, stimate domnule și amice, binevoiți a-mi trimite câteva rânduri de îndemn:
imediat ce le-aș primi aș alega cătră Dv., ca, îndelete, să punem la cale îndeplinirea unui frumos vis al declinului vieții
mele.
Salutând cordial pe toți prietinii de acolo, sper că aceste rânduri vor fi primite cu atâta dragoste cu câtă le-am scris, și vă
rog, stimate Domnule și amice, să primiți binevoitor cele mai distinse salutări din partea
devotatului Dv. prieten,
I.L. Caragiale
Ion Luca Caragiale, Cele mai frumoase scrisori
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul construcției sfârșit ajuns la liman ocrotitor. 6 puncte
2. Menționează două elemente specifice carierei literare în momentul redactării, apelând la informațiile din textul dat.
6 puncte
3. Precizează doi indici temporali prezenți în epistolă. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care I. L. Caragiale își dorește mutarea în Cluj, justificându-ți
răspunsul cu o secvență semnificativă. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură de caracter a autorului, care se desprinde din fragmentul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care argumentezi dacă este importantă mutarea într-un alt
mediu sau nu, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din scrisoarea adresată lui Ilie Dăianu de Ion
Luca Caragiale, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:


- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;14 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea; 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)

Prezintă, în miminum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului:


Actul I
(Interiorul unei cârciume, clădire cu grinzi de lemn. În fund, la mijloc, uşa de intrare; la stânga, fereastră mare de
prăvălie cu oblon; lângă fereastră, taraba. La stânga, planul întâi şi al doilea, două uşi cari dau în două odăi. La dreapta,
planul întâi, chepengul beciului şi o uşe care dă în celar. La stânga, în față, o masă de lemn şi scaune rustice. Lavițe pe
lângă pereți.)
Scena I
DRAGOMIR, GHEORGHE și ANCA (Toți trei stau împrejurul mesii pe care arde o lampă mică cu petrol. Gheorghe
ține o gazetă în mână. Anca lucrează la o cămașe.)
GHEORGHE: ... E greu să scape, firește... dar se-ntâmplă... Așa fac mai toți câți scapă:dintru-întâi s-arată pocăiți, se
prefac proști, se dau tot cu binișorul, și odată, când le vine bine, p-aici ți-e drumul...
Ion Luca Caragiale, Năpasta
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare - 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuația - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularitățile de construcție a unui personaj
dintr-un roman interbelic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

− prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;


− evidențierea a două trăsături ale personajului ales, prin câte un citat/secvenţă comentată;
– analiza a două componente de structură şi de limbaj ale romanului interbelic studiat, semnificative pentru
particularităţile de construcţie a personajului ales (de exemplu: acţiune, conflict, modalităţi de caracterizare, limbaj
etc.)

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1
punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2
puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Test 1

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.


 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit
prin barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total
obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


A. (20 de puncte)
1. indicarea sensului construcției indicate (Construcția are sensul de a sublinia singurătatea) – 4 puncte; formularea
răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație - 1 punct 6 puncte
2. menționarea a două elemente specifice Iașului. (Un prim element specific Iașului este faptul că e descris ca fiind
„oropsit”, iar un al doilea element constă în faptul că „ninge frumos”.) – 3 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1
p. 6 puncte
3. precizarea celor doi indici spațiali (Doi indici spațiali prezenți în text sunt Humulești și Ciric.) – 3 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct 6 puncte
4. explicarea autoironiei scriitorului (de exemplu: Autoironia scriitorului reflectă lipsa de încredere în propriile valori
literare, conștientizarea faptul că opera este una lipsită de valoare artistică.) încercare de explicare – 3 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei trăsături de caracter a autorului (de exemplu: pasiune pentru literatură, determinare, răbdare,
toleranță, prietenie sinceră etc.): prezentare adecvată și nuanțată – 3 p.; abordare schematică, ezitantă – 2 p.; încercare
de prezentare – 1 p. 3 puncte
- respectarea precizării numărului de cuvinte 1 punct NOTĂ!
Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri
B. (20 de puncte)
- formularea ipotezei/ tezei/ premisei (De exemplu: Problema pusă în discuție vizează perspectiva asupra locului natal,
având în vedere informațiile transmise în fragmentul dat) 2 puncte
- menționarea poziției candidatului față de ipoteza/teza/premisa formulată; 2 puncte
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a fiecărui argument adecvat poziției adoptate 12 puncte
 câte 3 puncte pentru enunțarea fiecăreia dintre cele două argumente adecvate ipoteze
2 x 3p=6 puncte
 câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare
clară, nuanțată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 3p=6 puncte
- formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct

Notă!
În elaborarea răspunsului, raportarea se face la informațiile din fragmentul dat. Folosirea altor informații este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezentarea semnificațiilor textului dat, evidențiind două trăsături ale comediei
- numirea a două trăsături specifice comediei (de exemplu: satirizează situații comice, utilizarea neologismelor
deformate, aspecte sociale, moravuri; rolul moralizator; provoacă râsul etc.). . 1 punct + 1 punct = 2 puncte
- evidențierea fiecărei trăsături a comediei pe baza textului dat 1 punct + 1 punct = 2 puncte
- prezentarea semnificațiilor textului: prezentare adecvată și nuanțată – 5 p.; prezentare ezitantă – 3 p.; încercare de
prezentare – 1 p. 5 puncte
- respectarea numărului de cuvinte 1 punct

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Conținut – 18 puncte
− prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, din nuvela
studiată 6 puncte
· prezentarea nuanţată şi adecvată - 6 p.
· prezentare ezitantă – 3 p.
· prezentare superficială sau schematică - 1 p.
– evidenţierea a două trăsături ale personajului ales prin câte un citat/ secvență comentată 6 puncte
· menţionarea unei trăsături a personajului ales - 1 p.
· ilustrarea trăsăturii menționate prin câte un citat/ o secvenţă comentată - 2 p.; simpla numire a unor citate/
secvențe sau tendința de rezumare – 1 p.
- câte 3 puncte pentru analiza oricăror două componente de structură şi de limbaj ale nuvelei studiate, semnificative
pentru construcţia personajului ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
 analiza fiecărei componente alese – 3 p.;abordarea schematică, tendința de rezumare–1 p.
Organizarea discursului – 12 puncte
- existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 x 3 puncte = 3 puncte
- logica înlănțuirii ideilor 3 puncte
- abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 p.
 relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte
 schematism – 1 punct
- claritatea exprimării 2 puncte
- respectarea precizării numărului de cuvinte 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

10 puncte se acordă pentru redactarea întregii lucrări, astfel:


- utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată
– 3 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 3 puncte
- ortografia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
- punctuaţia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
- aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
Test 2

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.


 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit
prin barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total
obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


A. (20 de puncte)
1. indicarea sensului construcției indicate (Construcția are sensul de a sublinia plăcerea de a citi opere literare
autentice) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație - 1
punct 6 puncte
2. menționarea a două elemente specifice copiilor. (Un prin element specific copiilor este faptul că
„se joacă în praf”, iar un al doilea element constă în faptul că „sunt îmbrăcați în haine murdare”.) – 3 puncte; formularea
răspunsului în enunț – 1 p. 6 puncte
3. precizarea reacției lui Eminescu (Reacția lui Eminescu stârnită de lectura poveștilor populare este de savurare a
operelor literare, autoarea mărturisind că avea o bucurie copilărească.) – 3 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1
punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care scriitorul pare atrăgător (de exemplu: Scriitorul pare atrăgător, în ciuda aspectului
vestimentar, deoarece pasiunea pentru literatură se reliefează cu preponderență, plasând în umbră toate celelalte defecte)
încercare de explicare – 3 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1p. 6 puncte
5. prezentarea unei trăsături de caracter a autoarei (de exemplu: pasiune pentru literatură, determinare, răbdare,
toleranță, prietenie sinceră etc.): prezentare adecvată și nuanțată – 3 p.; abordare schematică, ezitantă – 2 p.; încercare
de prezentare – 1 p. 3 puncte
- respectarea precizării numărului de cuvinte 1 punct NOTĂ!
Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri
B. (20 de puncte)
- formularea ipotezei/ tezei/ premisei (De exemplu: Problema pusă în discuție vizează necesitatea prieteniei sincere,
având în vedere informațiile transmise în fragmentul dat) 2 puncte
- menționarea poziției candidatului față de ipoteza/teza/premisa formulată; 2 puncte
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a fiecărui argument adecvat poziției adoptate 12 puncte
 câte 3 puncte pentru enunțarea fiecăreia dintre cele două argumente adecvate ipoteze
2 x 3p=6 puncte
 câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare
clară, nuanțată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 3p=6 puncte
- formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct

Notă!
În elaborarea răspunsului, raportarea se face la informațiile din fragmentul dat. Folosirea altor informații este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezentarea a două modalități de caracterizare a unui personaj din fragmentul dat.
- numirea a două modalități de caracterizare (de exemplu: caracterizare directă - trăsături fizice, , caracterizare
indirectă - vestimentație, limbaj, acțiuni etc.). 1 punct + 1 punct = 2 puncte
- evidențierea fiecărei modalități de caracterizare pe baza textului dat 1 punct + 1 punct = 2 puncte
- prezentarea semnificațiilor: prezentare adecvată și nuanțată – 5 p.; prezentare ezitantă – 3 p.; încercare de prezentare
– 1 p. 5 puncte
- respectarea numărului de cuvinte 1 punct

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Conținut – 18 puncte
- câte 3 puncte pentru precizarea a două trăsături ale textului neomodernist, prin referire la textul poetic pentru care
candidatul a optat (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie;
imaginar poetic; figuri sintactice sau de construcţie; figuri semantice; elemente de prozodie etc.)
2x3p=6 puncte
- evidenţierea relaţiei dintre fondul de idei şi mijloacele artistice de realizare ale acestora, în textul poetic
neomodernist pentru care candidatul a optat. (evidențiere: detaliată și nuanțată: 6 p.; schematică – 3 p.) 6 puncte
- formularea unui punct de vedere personal în concordanță cu cerința 6 puncte
- susținerea punctului de vedere formulat 3 puncte Organizarea discursului – 12 puncte
- existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 x 3 puncte = 3 puncte
- logica înlănțuirii ideilor 3 puncte
- abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 p.
 relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte
 schematism – 1 punct
- claritatea exprimării 2 puncte
- respectarea precizării numărului de cuvinte 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

10 puncte se acordă pentru redactarea întregii lucrări, astfel:


- utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată
– 3 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 3 puncte
- ortografia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
- punctuaţia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
- aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
Test 3

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.


 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit
prin barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total
obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


A. (20 de puncte)
1. explicarea sensului construcției indicate (Construcția are sensul de a sublinia pasiunea nelimitată a autorului) – 4
puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație - 1 punct 6
puncte
2. menționarea a două elemente specifice neliniștii îndrăgostitului. (Un prin element specific neliniștii îndrăgostitului
este faptul că e „foarte îngrijorat” în lipsa unei comunicări cu Fanny, iar un al doilea element constă în faptul că „i se
pare mereu în primejdie” iubirea dintre cei doi.) – 3 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 p. 6 puncte
3. precizarea celor doi indici temporali (Doi indici temporali prezenți în text sunt marți, 30 iunie 1915 și azi la 11
a.m..) – 3 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct 6 puncte
4. indicarea consecințelor întâlnirii cu Fanny (de exemplu: În urma întâlnirii cu Fanny, iubirea crește în intensitate,
autorul mărturisind că Stau și astept și mă zvârcolesc.) încercare de explicare – 3 puncte; formularea răspunsului în
enunț – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei trăsături de caracter a autorului (de exemplu: pasiune, iubire sinceră etc.): prezentare adecvată și
nuanțată – 3 p.; abordare schematică, ezitantă – 2 p.; încercare de prezentare – 1 p. 3 puncte
- respectarea precizării numărului de cuvinte 1 punct NOTĂ!
Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri
B. (20 de puncte)
- formularea ipotezei/ tezei/ premisei (De exemplu: Problema pusă în discuție vizează perspestiva asupra iubirii, având
în vedere informațiile transmise în fragmentul dat) 2 puncte
- menționarea poziției candidatului față de ipoteza/teza/premisa formulată; 2 puncte
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a fiecărui argument adecvat poziției adoptate
12 puncte
 câte 3 puncte pentru enunțarea fiecăreia dintre cele două argumente adecvate ipoteze
2 x 3p=6 puncte
 câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare
clară, nuanțată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 3p=6 puncte
- formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct

Notă!
În elaborarea răspunsului, raportarea se face la informațiile din fragmentul dat. Folosirea altor informații este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezentarea semnificațiilor textului dat, evidențiind două trăsături ale textului modernist
- numirea a două trăsături specifice modernismului(de exemplu: ingambamentul, limbaj metaforic versul liber, măsura
inegală a versurilor etc.). 1 punct + 1 punct = 2 puncte
- evidențierea fiecărei trăsături a modernismului pe baza textului dat 1 punct + 1 punct = 2 puncte
- prezentarea semnificațiilor textului: prezentare adecvată și nuanțată – 5 p.; prezentare ezitantă – 3 p.; încercare de
prezentare – 1 p. 5 puncte
- respectarea numărului de cuvinte 1 punct
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conținut – 18 puncte
1. Prezentarea a trei componente de structură şi/ sau de compoziţie a romanului. (3 x 2p.) 6 puncte
2. Comentarea particularităţilor incipitului și finalului romanului. 4 puncte
- comentarea nuanţată şi argumentată a particularităţilor incipitului - 6 p.
- prezentarea parţială a particularităţilor incipitului - 3 p.;
- simpla menţionare a unor aspecte ale incipitului, fără explicaţii sau cu tendinţa de simplă povestire
- 1 p.
3. Exprimarea unui punct de vedere nuanţat şi argumentat despre semnificaţia/semnificaţiile relaţie dintre incipitul şi
finalul romanului; utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării une aprecieri, ca şi a unor structuri, conectori
sau tehnici argumentative. 6 puncte
- exprimarea unui punct de vedere argumentat despre semnificaţia/semnificaţiile relaţiei dintre incipitul şi finalul
textului; utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri – 3 p.;

Organizarea discursului – 12 puncte


- existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 x 3 puncte = 3 puncte
- logica înlănțuirii ideilor 3 puncte
- abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 p.
 relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte
 schematism – 1 punct
- claritatea exprimării 2 puncte
- respectarea precizării numărului de cuvinte 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

10 puncte se acordă pentru redactarea întregii lucrări, astfel:


- utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată
– 3 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 3 puncte
- ortografia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
- punctuaţia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
- aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
Test 4
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.


 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit
prin barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total
obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


A. (20 de puncte)
1. indicarea sensului construcției indicate (Construcția are sensul de a sublinia vanitatea lucrurilor) – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație - 1 punct 6 puncte
2. menționarea a două elemente caracteristice prusacilor. (Un prim element specific sufletului prusacilor este
statornicia, iar un al doilea element este nepărtinirea.) – 3 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 p. 6 puncte
3. precizarea celor două elemente arhitecturale specifice orașului. (Două elemente arhitecturale specifice orașului
Turnu Severin surprind lipsa de organizare, deoarece nu existau străzi drepte și pietruite, nu exista nicio regulă în ce
privește clădirile.) – 3 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care Prințul afirmă că omul se schimbă. (de exemplu: Motivul pentru care Prințul
consideră că omul se schimbă atunci când se schimbă împrejurările în care viețuiește este dat de revelația pe care o are
în momentul sosirii în România, cu privire la faptul că întreaga sa existență se va modifica.) încercare de explicare – 3
puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei trăsături de caracter a Prințului (de exemplu: noblețe, determinare, răbdare, toleranță etc.):
prezentare adecvată și nuanțată – 3 p.; abordare schematică, ezitantă – 2 p.; încercare de prezentare – 1 p. 3 puncte
- respectarea precizării numărului de cuvinte 1 punct NOTĂ!
Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri
B. (20 de puncte)
- formularea ipotezei/ tezei/ premisei (De exemplu: Problema pusă în discuție vizează importanța determinării în
atingerea scopului propus, având în vedere informațiile transmise în fragmentul dat)
- menționarea poziției candidatului față de ipoteza/teza/premisa formulată; 2 puncte
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a fiecărui argument adecvat poziției adoptate 12 puncte
 câte 3 puncte pentru enunțarea fiecăreia dintre cele două argumente adecvate ipoteze
2 x 3p=6 puncte
 câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare
clară, nuanțată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 3p=6 puncte
- formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct

Notă!
În elaborarea răspunsului, raportarea se face la informațiile din fragmentul dat. Folosirea altor informații este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezentarea semnificațiilor textului dat, evidențiind două trăsături ale romantismului.
- numirea a două trăsături specifice romantismului(de exemplu: teme și motive romantice, tendința
de perfecțiune formală etc.). 1 punct + 1 punct = 2 puncte
- evidențierea fiecărei trăsături a romantismului pe baza textului dat 1 punct + 1 punct = 2 puncte
- prezentarea semnificațiilor textului: prezentare adecvată și nuanțată – 5 p.; prezentare ezitantă – 3 p.; încercare de
prezentare – 1 p. 5 puncte
- respectarea numărului de cuvinte 1 punct

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Conținut – 18 puncte
− prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, din comedia
studiată 6 puncte
· prezentarea nuanţată şi adecvată - 6 p.
· prezentare ezitantă – 3 p.
· prezentare superficială sau schematică - 1 p.
– evidenţierea a două trăsături ale personajului ales prin câte un citat/ secvență comentată 6 puncte
· menţionarea unei trăsături a personajului ales - 1 p.
· ilustrarea trăsăturii menționate prin câte un citat/ o secvenţă comentată - 2 p.; simpla numire a unor citate/
secvențe sau tendința de rezumare – 1 p.
- câte 3 puncte pentru analiza oricăror două componente de structură şi de limbaj ale comediei studiate, semnificative
pentru construcţia personajului ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
 analiza fiecărei componente alese – 3 p.;abordarea schematică, tendința de rezumare–1 p.
Organizarea discursului – 12 puncte
- existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 x 3 puncte = 3 puncte
- logica înlănțuirii ideilor 3 puncte
- abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 p.
 relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte
 schematism – 1 punct
- claritatea exprimării 2 puncte
- respectarea precizării numărului de cuvinte 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

10 puncte se acordă pentru redactarea întregii lucrări, astfel:


- utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată
– 3 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 3 puncte
- ortografia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
- punctuaţia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
- aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
Test 5

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.


 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit
prin barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total
obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


A. (20 de puncte)
1. indicarea sensului construcției indicate (Construcția are sensul de a sublinia bucuria de a găsi un spațiu ocrotitor) –
4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație - 1 punct 6
puncte
2. menționarea a două elemente specifice carierei literare. (Un prim element specifice carierei literare este faptul că e
descrisă ca fiind nedesăvârșită, iar un al doilea element constă în faptul că e întreruptă de adâncă descurajare.) – 3
puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 p. 6 puncte
3. precizarea celor doi indici spațiali (Doi indici spațiali prezenți în text sunt vara trecută și
zilnic.) – 3 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care scriitorul își dorește mutarea în Cluj (de exemplu: Scriitorul își dorește mutarea în
Cluj, deoarece este un mediu considerat prielnic creației artistice, fapt sugerat de afirmați acolo m-aș afla în sfârșit
ajuns la liman ocrotitor; acolo m-aș putea vindeca în liniște de atâtea și atâtea ofense, mâhniri și amărăciuni.)
încercare de explicare – 3 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei trăsături de caracter a autorului (de exemplu: pasiune pentru literatură, determinare, răbdare,
toleranță, dezamăgire etc.): prezentare adecvată și nuanțată – 3 p.; abordare schematică, ezitantă – 2 p.; încercare de
prezentare – 1 p. 3 puncte
- respectarea precizării numărului de cuvinte 1 punct NOTĂ!
Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri
B. (20 de puncte)
- formularea ipotezei/ tezei/ premisei (De exemplu: Problema pusă în discuție vizează perspectiva asupra mutării,
având în vedere informațiile transmise în fragmentul dat) 2 puncte
- menționarea poziției candidatului față de ipoteza/teza/premisa formulată; 2 puncte
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a fiecărui argument adecvat poziției adoptate 12 puncte
 câte 3 puncte pentru enunțarea fiecăreia dintre cele două argumente adecvate ipoteze
2 x 3p=6 puncte
 câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare
clară, nuanțată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 3p=6 puncte
- formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct

Notă!
În elaborarea răspunsului, raportarea se face la informațiile din fragmentul dat. Folosirea altor informații este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezentarea rolului notațiilor autorului.
 prezentare adecvată și nuanțată, prin raportare la fragmentul dat 6 puncte
 prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat 3 puncte
 simpla precizare a rolului notațiilor autorului sau tendință de generalizare 1 punct
- utilizarea limbii literare - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct (0-1 greșeli ortografice - 1
punct; 2 sau mai multe greșeli - 0 puncte); punctuația - 1 punct (0-1 greșeli de punctuație - 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli - 0 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conținut – 18 puncte
− prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, din romanul interbelic studiat 6 puncte
· prezentarea nuanţată şi adecvată - 6 p.
· prezentare ezitantă – 3 p.
· prezentare superficială sau schematică - 1 p.
– evidenţierea a două trăsături ale personajului ales prin câte un citat/ secvență comentată 6 puncte
· menţionarea unei trăsături a personajului ales - 1 p.
· ilustrarea trăsăturii menționate prin câte un citat/ o secvenţă comentată - 2 p.; simpla numire a unor citate/
secvențe sau tendința de rezumare – 1 p.
- câte 3 puncte pentru analiza oricăror două componente de structură şi de limbaj ale romanului interbelic studiat,
semnificative pentru construcţia personajului ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
 analiza fiecărei componente alese – 3 p.; abordarea schematică, tendința de rezumare–1 p.
Organizarea discursului – 12 puncte
- existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 x 3 puncte = 3 puncte
- logica înlănțuirii ideilor 3 puncte
- abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 p.
 relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte
 schematism – 1 punct
- claritatea exprimării 2 puncte
- respectarea precizării numărului de cuvinte 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

10 puncte se acordă pentru redactarea întregii lucrări, astfel:


- utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată
– 3 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 3 puncte
- ortografia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
- punctuaţia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
- aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

A Citește următorul fragment și scrie răspunsurile (în enunțuri) la fiecare cerință:


”Stimabile domn,
În lăcomia d-voastră, de a fi autorul geografiilor tuturor județelor din România, fără nici o sfială, ați copiat planul și
metoda din cartea noastră, intitulată: ”Geografia județului Iași, pentru clasa a II-a primară-urbană și a III-a rurală”. Și,
pentru județul Iași, ați cules de-a gata tot materialul din această carte, fără a noastră învoire și fără a vă da samă de
dreptul de proprietate, prescris de lege. (…) Mai întâi, la începutul tuturor edițiilor geografielor d-voastră, ați copiat
întocmai planul din notița de la începutul geografiei noastre, unde arătăm cum să se înceapă cursul geografic. Acest plan
ni l-ați copiat în toată întregimea lui, cu deosebire că, în loc de a proceda cu totul elementar, așa cum procedăm noi, d-
voastră vă mai slujiți, la orientare, și cu ”steaua polară”, ”constelațiile cerești”, ”busola” etc., și îngreuieți mintea
copiilor cu o nomenclatură geografică greșită și neînțeleasă. (…) dar pentru ceea ce ați pus de la d-voastră, nu ne
privește. D-voastră ați lucrat așa, după cum ați putut și v-ați priceput, în aseminea materie. Ceea ce însă nu vi se poate
ierta, este că ne-ați copiat lucrarea noastră și v-ați folosit, fără muncă, de materialul adunat de noi. (…) Așa, spre
exemplu: la pagina 18, după ce ați luat bucățile din cartea noastră, intitulate, una: ”Așezarea” și cealaltă: ”Împărțirea
administrativă a județului Iași”, ca să nu vi se cunoască urmele copierei, ați schilodit bucățile așa de rău, încât le-ați pus
toate pe dos. La pagina 21, unde vorbiți de școalele din Iași, de asemine, ați luat tot materialul din cartea noastră,
schimbând, pe ici pe cole, câte un cuvânt, pentru a nu se cunoaște că ați copiat. În notița de la urmă ziceți că: dacă toți d-
nii institutori și învățători s-ar grăbi de a vă transmite la timp relațiuni asupra tuturor județelor, negreșit că d-voastră ați
complecta o serie de geografii locale, aducându-se, prin aceasta, mari foloase tinerimei studioase. Ce-i drept, că mari
foloase! N-avem ce zice! … Se vede că pe aiure n-ați avut încă de unde copia! Sfârșind, vă punem dar următoarea
întrebare și vă rugăm, stimabile domn, să binevoiți a ne răspunde: Când cineva se folosește de munca și sudoarea altuia,
cum se cheamă asemine faptă?
V Răceanu, Gh Ienăchescu și I Creangă”
(Ion Creangă, O întrebare d-lui A Gorjan, autorul mai multor cărți de geografie)
1. Explică sensul expresiei fără nici o sfială din text. 6p
2. Indică prin ce se deosebește planul introductiv al manualului de geografie realizat de A Gorjan de cel realizat de
cei trei semnatari ai scrisorii, valorificând informațiile din text.6p
3. Arată care este structura manualului ”Geografia județului Iași”, așa cum reiese din fragmentul citat.
6p
4. Precizează fapta de care este acuzat A Gorjan de către semnatarii scrisorii, exemplificând cu o
secvență/secvențe semnificativă/e din textul dat. 6p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea lui I Creangă față de A Gorjan, desprinsă din următoarea secvență: ”
Ce-i drept, că mari foloase! N-avem ce zice!”. 6p

I. B Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă plagiatul este sau nu o formă de
furt, folosind informații din textul dat și din cultura ta generală/experiența ta.
20 p

II. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind două trăsături ale
realismului: 10 p
”Pe bătrânul Manole Păr-Negru îl dor șalele. De când măria-sa a binevoit a-i îngădui odihnă în sălașul lui de la Timiș,
dăruindu-i și imașurile cele mari de la Prut, în ținutul Iașilor, comisul își simțește încheieturile scârțâind și mai ales îl
dor șalele. Căci nu mai stă hojma în șa ca altădată, și nu se mai supără și nu se mai frământă, și nu mai dă porunci cu
strășnicie, și nu mai are griji zi și noapte pentru herghelie și harmasarii domnești. Acum bacii umblă cu oile de la munte
la bălțile Prutului. (…) Și numai un drum se nevoiește a face, fie la Suceava, fie la Liov, ca să-l întâlnească pe Dămian,
feciorul său, mare neguțător în țară străină, și să primească gălbinii ce i se cuvin. Căci pentru negoțurile sale cu limbile
străine se îngrijește acest vrednic fecior al său.”
(Mihail Sadoveanu – Frații Jderi)
III. Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinți particularități de compoziție și de
limbaj într-un text liric, aparținând unui poet modern studiat. 30 p
În redactarea eseului vei avea în vederea:
- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului într-un curent literar/într-o perioadă/într-o
orientare tematică;
- prezentarea a două idei/imagini poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume în textul ales;
- prezentarea a două elemente de compoziție și de limbaj (de exemplu: temă, motiv literar, secvențe lirice,
elemente de prozodie, arii semantice, mijloacele expresivității etc.) prin referire la textul ales.
Notă! Pentru conținutul eseului vei primi 18 puncte (6p pentru fiecare cerință/reper) și 12 puncte pentru redactare. În
vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul
propus.

Din oficiu: 10 puncte


Citește următorul fragment și răspunde cerințelor:
I. A
”Am citit Scrisorile persane ale lui Montesquieu în facultate. Mi-au plăcut și mi-au picat și subiect la examenul de
franceză. Am luat un nouă, ceea ce la cursul domnului Vasile Zincenco nu era chiar de ici, de acolo. Oricum, un lucru e
clar și acum, după ce am uitat ce i-am spus despre ele: textul acesta publicat în 1721, la Amsterdam, fără semnătură,
pentru că autorul său era complet necunoscut în lumea literară, a demonstrat că unele adevăruri pot amuza și ustura în
egală măsură dacă sunt puse pe seama privirii unui străin. Magistratul baron Montesquieu s-a bucurat, după apariția
Scrisorilor, de recunoaștere și ușile saloanelor vremii i s-au deschis larg, lumea mondenă fiind cucerită de verva
personajelor sale. Discută despre tot și despre toate, așa cum numai niște outsideri pot uneori să facă. Sigur, e vorba
despre o convenție literară aici, dar principiul rămâne valabil.
Când ați văzut primul străin în viață? Eu n-o să-l uit pe Alain, un francez simpatic, pe care-l cunoscuse unchiul meu și
care, o vreme, după Revoluție, a făcut parte din familie. Devenise un fel de porte bonheur al nostru, al tuturor (…).
Uitasem cum apăruse, dar cât timp a lucrat în România, a fost străinul nostru personal.
De atunci, străinătatea s-a schimbat pentru mine, ca pentru fiecare dintre noi. Am întâlnit oameni de peste tot, am
călătorit, ne-am împrietenit, le-am vorbit despre România și, mai ales, i-am ascultat pentru că m-a interesat ce văd ei.
Încă mai tresar când aud pe cineva care vine din altă parte și poate să-ți spună în puține cuvinte ce nu merge deloc pe
plaiurile mioritice.” (Ana-Maria Sandu – ”Ochii străinului”, http://dilemaveche.ro/sectiune/dilemablog/articol/ochii-
străinului)
1. Transcrie două cuvinte/structuri care sunt mărci ale subiectivității în textul dat.
2. Extrage din text cuvântul-cheie.
3. Explică sensul structurii: unele adevăruri pot (…) ustura.
4. Precizează, într-un enunț, autorul Scrisorile persane, secolul și localitatea în care au apărut.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificațiile enunțului: De atunci, străinătatea s-a schimbat pentru mine, ca
pentru fiecare dintre noi.
B Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care s-ți exprimi opinia, pornind de la fragmentul de mai sus și
valorificând experiența ta culturală/personală, despre rolul privirii străinului în înțelegerea lumii în care trăim. 25 p.
În redactarea textului, vei avea în vederea următoarele repere:
- Precizarea temei/problematicii puse în discuție (ipoteza);
- Formularea opiniei în legătură cu tema/problematica;
- Enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei;
- Exemplificarea fiecărui argument (un exemplu pornind de la textul dat, altul din experiența ta
culturală/personală);
- Formularea unei concluzii pertinente;
- Utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;
- Respectarea precizării privind numărul de cuvinte.
II. Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinți tema și viziunea despre lume într-un text
poetic studiat la clasă, aparținând lui George Bacovia sau lui Lucian Blaga. Vei avea în vederea: evidențierea a două
trăsături care fac posibilă încadrarea textului într-un curent literar/într-o perioadă/într-o orientare tematică; prezentarea a
două idei/imagini poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume în textul ales; prezentarea a două elemente de
compoziție și de limbaj (de ex. temă, motiv literar, secvențe lirice, elemente de prozodie, arii semantice etc.) prin
referire la textul ales. 40p Din oficiu: 10p

I Citeşte următorul text şi răspunde întrebărilor: 1. Numeşte câte un antonim pentru sensul din text al
„În fiecare seară cuvintelor: disponibile, departe. 2p
Strâng de prin vecini 2. Explică rolul virgulei din strofa a patra. 2p
Toate scaunele disponibile 3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul
Şi le citesc versuri. conotativ al cuvântului suflet. 2p
4. Precizează o temă şi un motiv literar identificate în
Scaunele sunt foarte receptive text. 4p
La poezie, 5. Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale
Dacă ştii cum să le aşezi. subiectivităţii prezente în text. 4p
6. Motivează folosirea persoanei a II-a în strofa a doua.
De aceea 4p
Eu mă emoţionez, 7. Selectează din text două secvenţe care conturează
Şi timp de câteva ore dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 4p
Le povestesc 8. Identifică două elemente de prozodie din text. 4p
Ce frumos a murit sufletul meu 9. Motivează, în 60-100 de cuvinte, caracterul de artă
Peste zi. poetică a textului dat, prin evidenţierea a două trăsături.
4p
Întâlnirile noastre
Sunt de obicei sobre,
Fără entuziasme
De prisos.

În orice caz,
Înseamnă că fiecare
Ne-am făcut datoria,
Şi putem merge
Mai departe.
(Marin Sorescu-Capriciu)

II Redactaţi un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul artistului în societate. 30 p


În elaborarea eseului trebuie:
- Să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice
adecvate exprimării unei aprecieri; 8p
- Să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă
în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii
pertinente; 16p
- Să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi
limitele de spaţiu indicate. 6p
III Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume într-un text dramatic
studiat, aparţinând unui scriitor canonic. 30 p
În elaborarea eseului vei avea în vedere:
- Evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-un curent cultural/literar, într-
o perioadă sau într-o orientare tematică;
- Prezentarea temei, reflectată în textul dramatic studiat ales, prin referire la două scene/secvenţe/situaţii ale
conflictului;
- Ilustrarea a patru elemente de structură şi de compoziţie ale textului dramatic, semnificative pentru evidenţierea
viziunii despre lume a autorului/a unuia dintre personaje (de ex. acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale,
construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, construcţia personajelor, registre stilistice, modalităţi de
caracterizare, limbajul personajelor, notaţii scenice etc.)

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte, iar
pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebui să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citeşte următorul text :

„Ideea lui Oscar Wilde că orice om se naşte rege şi moare în exil îmi pare, la un prim nivel, o duioasă ironie. Căci
„regatul" meu era plin de praf sau de noroi, în funcţie de starea vremii, şi era locuit de „regi" care umblau, vara, cu
picioarele goale. „Palatul" în care m-am născut avea o singură odaie, plus o tindă şi un celar unde erau păstrate
proviziile. Fusese construit de bunicul meu patern, pe la începutul secolului, din bârne, lutuite şi văruite în albastru-
vineţiu, cum era obiceiul prin satele de la poalele Făgăraşilor. Iniţial, fusese acoperit cu paie. Tatăl meu, însă, i-a
schimbat acoperişul cu unul, mai nobil, de ţiglă. Era o casă scundă, cu ferestre mici, ca să nu se piardă, iarna, căldura şi
să nu năvălească, vara, soarele prea agresiv. În odaia principală, mama aşezase deasupra icoanelor ştergare înflorate,
înnodate în jurul unor bucheţele de busuioc, şi farfurii de lut ars, smălţuite. Pe masă, aflată în unghiul format de cele
două laviţe, pictate de meşteri locali, în care erau ţinute valuri de pânză şi alte lucruri de valoare, se găsea, în afara
Bibliei, doar un ceas deşteptător tip CFR, iar pe peretele dinspre uliţă trona la loc de cinste tabloul tatei din armată.
Primăvara, vara şi toamna „salonul" rămânea gol. Noi ne retrăgeam în tinda „palatului", pe care o transformam în
„sufragerie", profitând de faptul că acolo se găsea şi cuptorul de pâine, cu o vatră unde un ceaun mic, pentru făcut
mămăligă, stătea agăţat în cui, la îndemână. „Dormitorul" ni- l mutam atunci în şură, deasupra grajdului, pe fân, sau
într-un şopron plin cu paie. Odaia principală a „palatului" trebuia păstrată curată pentru ocazii speciale, când venea
cineva important la noi. Numai vremea rece ne strângea, iarăşi, pe toţi în ea. În înţelesurile ei adânci, „regalitatea"
copilăriei e, însă, de o riguroasă exactitate şi în cazul meu.
Înainte de Crăciun, mama spăla cu leşie podeaua, chinuindu-se să cureţe praful intrat în fibra scândurilor. Apoi, scotea
din laviţe hainele cele mai bune. Şi nimic nu se compară, în mintea mea, cu tihna limpede a acelor zile. Soba de tuci
duduia, răspândind o căldură plăcută care secera florile de gheaţă apărute noaptea în ferestre. După ce-şi termina
treburile, tata îşi lua ochelarii cu ramă de sârmă şi se apuca de citit, în vreme ce eu mă căzneam să ghicesc cum
funcţiona ceasul deşteptător, care zornăia din toate măruntaiele de câte ori ciocănelul lovea pălăria de metal. Mirosul de
cozonaci l-am descoperit după ce am venit în Bucureşti. Casa noastră mirosea, de sărbători, doar a pâine abia scoasă din
cuptor. Cu toate acestea, nu pot să mă gândesc la sărbătorile din Lisa altfel decât ca la o poveste. […] Sărbătoarea
căpăta o lumină aparte, te scotea din obişnuit.”
(Octavian Paler, Deşertul pentru totdeauna)

1. Indică sensul din text al secvenței te scotea din obişnuit. (6 puncte)


2. Precizează, folosind informaţiile oferite de text, ce reprezintă pentru copilul Octavian Paler „palatul”. 6 p
3. Menționează zona geografică la care se face referire în fragment. (6 puncte)
4. Explică în ce constă tihna zilelor de sărbătoare acasă, în viziunea lui Octavian Paler, raportându-te la ultimul
paragraf al textului. (6 puncte)
5. Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, imaginea familiei autorului, valorificând informaţiile din text. (6 puncte)

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă armonia în familie este condiţionată sau
nu de valori materiale, raportându-te atât la informațiile din textul extras din volumul Deşertul pentru totdeauna de
Octavian Paler, cât și la experiența personală/culturală.
În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
(14 puncte)
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. (6 puncte)

Notă: În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL AL II-LEA (10 puncte)

Comentează textul următor, evidențiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice:
„Mă învelesc de frig într-o speranţă cum se-nveleşte soba nou zidită
în relieful de faianţă
cu focul pururi logodită.
Nu pune mâna peste mine dacă-i vară căci n-ai să înţelegi nimic
stimată doamnă-domnişoară din frig.
Ci vino când nu merge nimeni, când nu avem picioare, vino dar mai ales când voi fi orb, lumino.”
(Nichita Stănescu, Mă învelesc de frig…)

Notă: Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

Subiectul al III-lea (30 puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularitățile unui text dramatic studiat,
aparţinând perioadei postbelice.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:

- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-un curent literar/cultural sau
într-o orientare tematică ;
- prezentarea modului în care tema se reflectă în textul dramatic studiat, prin comentarea a două situații semnificative;
- analiza, la alegere, a două elemente de compoziție și de limbaj semnificative pentru evidențierea particularităților
textului dramatic ales, din seria: acţiune, conflict, notaţiile autorului, limbaj, modalităţi de caracterizare a personajelor.

Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,încheiere – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare
– 3 puncte;utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în
pagină,lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.


• Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în
barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total obținut
pentru lucrare.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date (Expresia se referă la ieşirea din rutina zilnică) – 4 puncte; formularea răspunsului
în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
2. precizarea sensului dat de autor „palatului” (se referă la casa părintească) – 4 puncte; formularea răspunsului în
enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
3. menţionarea zonei geografice la care se face referire în text (la poalele Făgăraşilor) – 4 puncte; formularea
răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea felului în care autorul înţelege tihna sărbătorilor acasă (de exemplu: scriitorul îşi aminteşte cu nostalgie
pregătirile care se făceau în casă pentru Crăciun, imaginea părinţilor, îndeletnicirile fiecăruia, mirosul pâinii coapte,
armonia care domnea în familie etc.) - 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării,ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea imaginii familiei scriitorului: (de exemplu: o familie simplă dintr-un sat de la poalele munţilor Făgăraş,
care duce o existenţă modestă dar tihnită etc.) – 1 punct; prezentare adecvată si nuanțată –3 puncte; abordare
schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1
punct 2 puncte

B. (20 de puncte)

‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct


– câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate 2 x 2 p. = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară,
nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 p. = 4 puncte
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în
dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2
puncte
‒ respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0–1 greşeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe
greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Comentarea textului dat cu evidențierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice:
 comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice – 6 puncte;
 comentarea textului, evidențierea ezitantă a relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice – 3 p;
 simpla precizare a ideii poetice/mijloacelor artistice sau tendinţă de generalizare – 1 p.
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greşeli ortografice – 1
p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); punctuația – 1 punct (0–1 greşeli de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.)
4 puncte

In vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte si să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Conținut – 18 puncte


- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-o perioadă, într-un curent
literal/cultural sau într-o orientare tematică ; 2 x 3 puncte = 6 puncte
- comentarea a două secvenţe relevante pentru tema textului dramatic ales; precizarea temei – 2 puncte; comentarea
oricăror două secvenţe relevante pentru opera aleasă - 2 x 2 puncte = 4 puncte; încercare de comentare, tendinţă de
rezumare – 2 x 1 punct = 2 puncte 6 puncte
- câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și de limbaj semnificative pentru
evidențierea particularităților textului dramatic studiat. 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărei componente alese, justificând relevanța acesteia pentru evidențierea particularităților textului
dramatic ales– 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței
– 1 punct

Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilități de analiză și de argumentare 3 puncte
• relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 p.
• relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte
• schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată
– 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− punctuația (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
−așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte si să dezvolte
subiectul propus.

BACALAUREAT SESIUNEA SPECIALĂ (27.05.2019)


Examenul de bacalaureat naţional 2019
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Varianta 8

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului
pedagogic)

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citeşte următorul fragment:
„Privirea lui albastră s-a oprit asupra ei. Fata se simțea parcă la capătul unei ascensiuni în care a rătăcit, a bâjbâit, în
întuneric și frig, în care parcă mai mult a coborât decât a urcat. Totul i-a fost potrivnic. Negură, burniță, furtună și
ploaie. Deodată un petic de cer senin: privirea lui Liviu Rebreanu.
În această lumină albăstrie, părul lui părea de argint. Vocea Iui caldă și gravă:
— Da, e o carte! Ai scris cu sinceritate, ai scris cu răbdare, cu simț de răspundere, așa cum se scrie o carte. Criticii o să-
ţi spună că ai talent. Eu îți spun că ești un scriitor. N-am notat ce e balast aici, în foile astea, nici ce e găunos. Dacă ai
fost în stare să scrii tot ce e aici bun și valoros, ai să fii în stare să găsești și ce e inutil, plat. Ai să știi să scoți ce-i
prolix*. Ai să adaugi ce-i lipsește. Ia-ți manuscrisul. Închide-l într-un sertar și scoate-l peste șase luni și mai lucrează
câteva luni, poate un an. Mai ai de furcă...
— Un an?! a exclamat fata îngrozită.
Ochii i s-au umplut de lacrimi.
Liviu Rebreanu s-a sculat în picioare, înalt și puternic ca o statuie. În razele soarelui, părul îi lucea ca o cască de argint.
Dar în ochii care au devenit cenușii se adunaseră norii.
— Cum? E prea mult? E prea mult un an? şi vocea răsuna atât de puternic, de parcă se clătinau pereţii și casa:
Unsprezece ani am muncit la Ion, și voi? Voi sunteți grăbiți să vă apară poza în vitrină numaidecât. Nu ajunge să ai
talent, trebuie modestie, răbdare și muncă. Am crezut că le ai...
„Da! ar fi vrut să răspundă fata. Le-am avut, dar nu mai pot, am trăit destul, îmi ajunge. Am rezistat numai ca să termin
cartea. Nu sunt grăbită să apară. Am vrut să știu că este o carte. Și s-o las în mâini bune. Mie îmi ajunge atât. Eu nu mai
pot, nu mai pot. O copilărie grea, război, refugiu și tot ce a urmat. O lungă spovedanie, ca să acuz o lume, ca să justific
un gest, gestul din urmă. Nu mai am nimic de spus. De obicei eroina moare în ultimele pagini, autorul rămâne. În cartea
mea eroina vrea să trăiască. Vrea să lupte, autoarea vrea să moară. Depune armele. E dreptul ei. E hotărâtă. Dar uite, i se
mai cere un an. Ca și când ar fi nimica toată un an!”
Niciun cuvânt din toate astea n-a fost rostit. Au fost gândurile fetei. În fața ei se afla un stejar: Liviu Rebreanu! Cum și-
ar fi putut închipui el, care câștigase atâtea curse peste obstacole, lașitatea de a abandona lupta chiar la început, la prima
carte?
Fata era acum în picioare și lacrimile îi curgeau pe obraz. Ar fi vrut să-și găsească batista, dar cum să găsești o batistă
când ai nevoie de ea?
Liviu Rebreanu și-a scos din buzunarul de la rever batista albă ca neaua. Batista lui mare. Și a zâmbit. Vocea lui era
acum potolită și blândă. Mâna lui ocrotitoare, pe umărul ei.
— Ești un scriitor. Ai vrut să fii un scriitor, nu-i așa? Ai reușit. Dar asta te angajează, să știi. Te angajează pe viață, îți
angajează viața, viața întreagă.
Așa i-a vorbit Liviu Rebreanu.”
Cella Serghi, Pe firul de păianjen al memoriei

*prolix – (despre vorbire, stil) lipsit de concizie, prea încărcat

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței Mai ai de furcă. 6 puncte
2. Menționează în cât timp a fost scris romanul Ion, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
3. Precizează un motiv pentru care fata începe să plângă, justificându-ți răspunsul cu o secvență relevantă din textul dat.
6 puncte
4. Explică atitudinea manifestată de Liviu Rebreanu față de tânăra Cella Serghi, valorificând textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a tinerei scriitoare, aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă talentul este sau nu suficient pentru
realizarea unei opere valoroase, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Pe firul de păianjen
al memoriei de Cella Serghi, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notaţiilor autorului în fragmentul de mai jos.

Tabloul I

Sufrageria familiei Cristian. E o încăpere simplă, dar foarte îngrijită. [...] Sufrageria are aspectul obişnuit al
sufrageriilor modeste, cu masă la mijloc, servantă într-o parte şi bufetul la perete. În plus – fiindcă această încăpere e
cea mai locuită din toată casa – se mai află distribuite în conformitate cu mizanscena*, un fotoliu vechi de pluş, o
măsuţă fără rudenie cu mobilierul celălalt, pe care se află un aparat de radio şi pe o etajeră, un teanc de cărţi de
şcoală. Un balansoar, în prim-plan. Uşi spre vestibul, bucătărie şi dormitor. [...] E în mai, spre seară. La ridicarea
cortinei, Puiu doarme în fotoliu cu o carte pe genunchi.
CATINCA (servitoarea-edec* a familiei, 60 de ani. Încă vioaie şi vrednică. Intră şi trânteşte uşa cu putere, fără să-l
observe pe Puiu.)
PUIU (sare ars. E un băiat de şaptesprezece ani. Crescut parcă numai în sus. Nu are deloc alura sportivă a băieţilor de
vârsta lui.)
CATINCA (observându-l): Aaa! Dormeai?... (Îi pare rău că l-a trezit aşa de brusc.)
PUIU: Ei, aș! Unde vezi că dormeam? Învățam. Învățam... cu ochii închiși.
Tudor Muşatescu, Întâmplări din capitală
*mizanscenă – realizare scenică a unui spectacol prin care se stabilesc locul, decorul, jocul actorilor
*edec – persoană (indispensabilă) care se găseşte de multă vreme undeva
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text narativ studiat,
aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ ales într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul narativ ales (de exemplu:
acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă
narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare –
2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

REZOLVARE
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Varianta 8
Bacalaureat - mai 2019 – Sesiunea specială (olimpici)

Subiectul I. A. (Cella Serghi, „Pe firul de păianjen al memoriei”)

(30 de puncte):

1. Secvența „Mai ai de furcă” se referă la faptul că romanul scris de Cella Serghi nu este terminat, încă nu este finisat,
de aceea autoarea mai are mult de lucru pentru a-l face demn de tipar, o capodoperă.
2. Romanul „Ion” a fost scris în unsprezece ani, așa cum reiese din textul dat: „Unsprezece ani am muncit la <Ion>”.
3. Fata începe să plângă deoarece Liviu Rebreanu o sfătuieşte să-şi închidă manuscrisul într-un sertar timp de şase luni
şi apoi să mai lucreze la el vreo câteva luni sau chiar un an. Cella Serghi şi-a pus sufletul în această carte, care este „o
lungă spovedanie”. Încă un an de lucru la acest roman ar prelungi suferinţa despre care vorbeşte în carte. Secvența
relevantă din textul dat pentru motivul plânsului fetei este: „Dar uite, i se mai cere un an. Ca și când ar fi nimica toată
un an!”
4. Atitudinea manifestată de Liviu Rebreanu față de tânăra Cella Serghi este îngăduitoare, dar serioasă: „Vocea lui caldă
și gravă: - Da, e o carte! Ai scris cu sinceritate, ai scris cu răbdare, cu simț de răspundere, așa cum se scrie o carte.
Criticii o să-ţi spună că ai talent. Eu îți spun că ești un scriitor.”
Apoi are o atitudine severă, autoritară: „Dar în ochii care au devenit cenușii se adunaseră norii. — Cum? E prea
mult? E prea mult un an? si vocea răsuna atât de puternic, de parcă se clătinau pereţii și casa: Unsprezece ani am muncit
la Ion, și voi? Voi sunteți grăbiți să vă apară poza în vitrină numaidecât. Nu ajunge să ai talent, trebuie modestie,
răbdare și muncă. Am crezut că le ai...”
La sfârşitul textului, Rebreanu dovedeşte empatie şi are o atitudine încurajatoare faţă de tânăra scriitoare: „Liviu
Rebreanu și-a scos din buzunarul de la rever batista albă ca neaua. Batista lui mare. Și a zâmbit. Vocea lui era acum
potolită și blândă. Mâna lui ocrotitoare, pe umărul ei.
— Ești un scriitor. Ai vrut să fii un scriitor, nu-i așa? Ai reușit. Dar asta te angajează, să știi. Te angajează pe viață, îți
angajează viața, viața întreagă.”
5. Tânăra scriitoare Cella Serghi este o persoană sensibilă, emotivă, deoarece vorbele lui Liviu Rebreanu au făcut-o să
izbucnească în plâns. Totuşi, faptul că îl respectă foarte mult pe scriitorul care era deja celebru, o face să nu îşi spună cu
voce tare nemulţumirile şi tendinţa „de a abandona lupta chiar la început, la prima carte”. Deşi are talent, este
nerăbdătoare să-şi vadă cartea publicată, pentru că şi-a pus tot sufletul în paginile ei.

Subiectul I. B. (20 de puncte):

Problema pusă în discuţie este dacă talentul este sau nu suficient pentru realizarea unei opere valoroase,
raportându-ne atât la informațiile din fragmentul extras din volumul „Pe firul de păianjen al memoriei” de Cella
Serghi, cât și la experiența personală sau culturală.
În opinia mea, talentul nu este suficient pentru a realiza o operă valoroasă deoarece orice lucru bine făcut are
nevoie atât de talent, cât şi de multă muncă.
În primul rând, un exemplu concret este cel al scriitorului Liviu Rebreanu, care, pentru a publica romanul
„Ion”, a lucrat la acesta unsprezece ani. Opinia lui este că nu ajunge să ai talent, trebuie modestie, răbdare şi muncă”. De
aceea, o sfătuieşte pe tânăra scriitoare Cella Serghi să nu se grăbească să-şi publice cartea, ci să lase o perioadă în care
să uite de el, iar apoi să găsească ce e inutil şi plat. Să elimine lucrurile nefolositoare şi să adauge ce îi lipseşte.
Rebreanu o încurajează să continue efortul de finisare a romanului, explicându-i că aceasta este menirea scriitorului.
În plus, orice lucru pe care îl facem trebuie să aibă o scânteie divină în el, dar şi multă muncă. În orice domeniu
de activitate sunt apreciate lucrurile făcute twemeinic, cu pasiune, dar şi cu responsabilitate.
În al doilea rând, putem aminti faptul că Mihai Eminescu este cel mai important poet român. A rămas aşa chiar
dacă au trecut peste130 de ani de la moartea sa. Motivul pentru care nu a putut fi depăşit este acela că era un
perfecţionist, nu îşi publica operele impediat ce le scria, ci lucra mulţi ani la ele şi realiza multe variante. De exemplu, la
poemul filosofic „Luceafărul” a lucrat zece ani şi a scris 5 variante ale acestuia. Aproape toate poeziile eminesciene au
suferit un îndelungat proces de elaborare, cu finisări succesive. Aceste efort de a îmbina talentul cu munca era încurajat
de membrii cenaclului Junimea, publicarea în revista lor, „Convorbiri literare” făcându-se abia după citirea operelor la
cenaclu şi după obţinerea acordului lui Titu Maiorescu.
De asemenea, talentul şi munca sunt obligatorii în toate domeniile. De exemplu, un sportiv valoros cum este
Simona Halep nu ar fi reuşit performanţele de care suntem mândri dacă nu ar fi dublat talentul cu foarte multă muncă.
Rezultate mulţumitoare avem dacă cele două coexistă. Nici dacă nu avem talent în domeniul în care activăm nu vom
avea rezultate bune, dar nici dacă nu muncim pentru a ni-l valorifica.
În concluzie, „geniul este 1% inspirație și 99% transpirație”, spunea Thomas Edison, celebrul inventator
american.

Subiectul al II-lea (10 puncte):

Notaţiile autorului sunt cunoscute şi sub numele de indicaţii scenice, indicaţii de regie sau didascalii. Acestea
sunt specifice genului dramatic (teatrului).
Ele conţin tot ce nu este rostit de actori (personaje), fiind singurele intervenţii ale autorului în textul
dramatic.
De obicei, sunt între paranteze sau scrise cu font Italic (text aplecat la dreapta) şi fac precizări despre:
decor („Sufrageria familiei Cristian. E o încăpere simplă, dar foarte îngrijită. [...] Sufrageria are aspectul obişnuit al
sufrageriilor modeste, cu masă la mijloc, servantă într-o parte şi bufetul la perete. În plus – fiindcă această încăpere e
cea mai locuită din toată casa – se mai află distribuite în conformitate cu mizanscena*, un fotoliu vechi de pluş, o
măsuţă fără rudenie cu mobilierul celălalt, pe care se află un aparat de radio şi pe o etajeră, un teanc de cărţi de şcoală.
Un balansoar, în prim-plan. Uşi spre vestibul, bucătărie si dormitor. [...] E în mai, spre seară.”), mişcarea scenică a
actorilor („Intră si trânteşte uşa cu putere, fără să-l observe pe Puiu”,„sare ars”), portretul unor personaje („servitoarea-
edec* a familiei, 60 de ani. Încă vioaie si vrednică”, „E un băiat de saptesprezece ani. Crescut parcă numai în sus. Nu
are deloc alura sportivă a băieţilor de vârsta lui”) atitudinea („Îi pare rău că l-a trezit aşa de brusc”), gesturile, mimica,
stările („La ridicarea cortinei, Puiu doarme în fotoliu cu o carte pe genunchi”), tonul vocii, intonaţie, ritmul vorbirii
personajelor (actorilor).
Ele au rolul de a-i ajuta pe regizor şi pe actori să pună textul în scenă sub formă de spectacol de teatru.
Notaţiile autorului sunt, de fapt, nişte explicaţii despre ce fac, ce simt, ce gândesc personajele (actorii) în timp
ce-şi spun replica.
Sunt elemente paratextuale, când fac referire la actul şi scena ( Tabloul I) din care face parte un fragment,
semnalează cine vorbeşte şi cui se adresează (CATINCA: şi PUIU:).
Elementele nonverbale la care fac referire notaţiile autorului sunt poziţia corpului şi mişcarea scenică.
Elementele paraverbale la care fac referire notaţiile autorului sunt: tonul, ritmul vorbirii, accentele, pauzele în
vorbire.
Prin intermediul notaţiilor autorului, personajele sunt caracterizate indirect.
În concluzie, didascaliile au rolul de a-l introduce pe cititor în atmosfera operei , de a prezenta cadrul în
care se desfăşoară acţiunea, oferă informaţii suplimentare despre personaje şi de asemenea îi ajută pe actori să
interpreteze rolul respectiv, operele fiind create cu scopul de a fi reprezentate pe scenă.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte):


Eseu de minimum 400 de cuvinte, în care se prezintă particularităţi ale unui text narativ studiat, aparținând lui
Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ ales într-o perioadă, într-un curent
cultural/ literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţieşi de limbaj, semnificative pentru textul narativ ales (de
exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării
narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Fișă de lucru PREGĂTIRE BAC


A.Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text
Constatam, în „Amintirile anglofone“ de săptămîna trecută, ascendentul indiscutabil pe care îl are tineretul de astăzi
în comunicarea cu reprezentanţii altor culturi, faţă de, să spunem, generaţia mea. Deşi noi eram, poate, mai studioşi
(ţinînd cont şi de specificitatea vremurilor care nu îţi prea dădeau multe opţiuni) şi aveam, prezumtiv, o mai bună
comandă a gramaticilor principalelor limbi europene şi a celei naţionale, în interacţiunea cu străinii, rămîneam greoi,
timizi şi, evident, complexaţi de multiplele deficienţe expuse fără perdea de spaţiul nostru de provenienţă. Dimpotrivă,
junii care se apropie, în prezent, de vîrsta de 20 de ani dezvăluie, în mod clar, alură de europeni, sînt umblaţi (deja)
prin lume, dialoghează dezinhibat cu interlocutori din zone variate ale mapamondului şi nu par apăsaţi de frustrări. În
urmă cu cîţiva ani, cînd l-am luat, pentru prima oară, la Londra, pe fiul meu Andrei (pe atunci, elev încă de gimnaziu),
am fost şocat să-l văd angajîndu-se, foarte competent, într-o conversaţie pe teme de fotbal european şi Champions
League, cu un şofer de taxi. Ajunşi la destinaţie, driver-ul ne-a dat numărul lui de telefon, invitîndu-ne să-l sunăm la
orice oră din zi şi din noapte, dacă vom avea nevoie de transport. Ne ispitea cu reduceri substanţiale, fericit că
descoperise un confrate-suporter al echipei Chelsea. Am tăcut derutat, în contextul respectiv, amintindu-mi că, la
propria-mi epocă gimnazială, confruntat pe neaşteptate cu un străin (doctoriţa Phol, dacă vă amintiţi...), deşi eram
tobă de gramatică şi lexic englezeşti, abia putusem, cu inima în gît de emoţie, să rostesc un „What?“ defazat şi
aiuritor. Băieţelul bucălat, cu zîmbet incert, de pe faleza din Mamaia, a ajuns, să recunoaştem, o filă îngălbenită din
istoria noastră paideică!Există, desigur, şi un revers al medaliei. În vioiciunea joncţiunii cu alteritatea mondială, cu
precădere, pe fond anglofon, a apărut şi un hibrid lingvistic, din ce în ce mai vizibil, cu numele de romgleză. Dacă, în
urmă cu un deceniu, un deceniu şi jumătate, ne supărau cuvinte precum implementare, downladare,
locaţie sau treinurire, în prezent, terminologia engleză a pătruns în arii mult mai subtile de comunicare, sugerînd
virtuţi de rafinament stilistic. Facem, de exemplu, asumpţii, şi nu presupuneri, ne manifestăm reluctanţa, şi
nicidecum reticenţa, rejectăm un proiect, în loc să-l respingem. Ţinem speech-uri, şi nu alocuţiuni. Shop-uim, nu
mai cumpărăm propriu-zis, avem target-uri, şi nu obiective, mergem la job, şi nu la serviciu. Ne focusăm, şi nu
ne concentrăm pe o idee, jog-uim, şi nu alergăm, căutăm să fim în trend, şi nu la modă, ţintim la funcţii
de managers şi assistant managers, iar nu la obsoletele (iată că mă ia şi pe mine gura... anglofonă pe dinainte!) poziţii
de director ori director adjunct. În sfîrşit, nu mai preparăm un fel de mîncare, ci un dish, nu mai aranjăm/montăm o
farfurie, ci executăm plating, nu mai primim felul principal, ci the main course. Lucrurile sînt fie cool, fie pathetic,
toate ne apar neat ori awesome. Am fost invadaţi de homeleşi, ne updatăm mereu, brenduim, tolkuim,facem clubbing,
wolkuim, ne simţim sleepy, groggy, moody, horny şi needy. Ne gratulăm cu apelativul man şi, mai presus de toate,
adorăm chestiile vintage, cu atît mai mult dacă ele poartă patina timpului comunist
Romgleza nu este, observăm uşor, neapărat ceva periculos. E un simptom al melanjului şi al diversităţii propuse de
către postmodernitate, combinînd mentalităţi, AND-uri, experienţe şi orizonturi de aşteptare. Ea comportă doar, cel
mult, ca orice amestec de identităţi, riscul confuziei benigne, al incertitudinii blînde şi al ambiguităţii simpatice (Despre
romgleză, Codrin Liviu CUŢITARU)
1.Explică sensul sintagmei tobă de gramatică , așa cum se desprinde din text.
2Indică o sintagmă care defineste fenomenul romglezei.
3Menționează care este motivul pentru care generatia trecută era complexată.
4.Precizează atitudinea autorului față de fenomenul romglezei
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, profilul unei persoane postmoderne.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.
B.Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care, pe baza textului suport să argumentezi dacă generația
tânără este sau nu mai sensibilă decăt generațiile anterioare în materie de imprumut lingvistic.
II.Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind două trăsături ale romantismului:
Fiind băiet păduri cutreieram
Şi mă culcam ades lângă isvor,
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa sună-ncetişor:
Un freamăt lintrecea din ram în ram
Şi un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.

Răsare luna,-mi bate drept în faţă:


Un rai din basme văd printre pleoape,
Pe câmpi un val de arginţie ceaţă,
Sclipiri pe cer, văpaie preste ape,
Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii,
Părea c-aud venind în cete cerbii.
Alături teiul vechi mi se deshcide:
Din el ieşi o tânără crăiasă, 
Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise,
Cu fruntea ei într-o maramă deasă,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;
Subiectul I /50 de puncte
Citeşte următorul fragment:

„Consultându-şi încă o dată agenda celor patru zile pe care le va petrece aici, încearcă o senzaţie difuză, incertă, de
neîmplinire. Afacerile îl vor reţine doar în Capitală, cu toate că ar fi dorit mult să dea o raită pe la Sighişoara şi Târgu-
Mureş - oraşe de care îl leagă amintiri tulburătoare, dureroase. Ca de fiecare dată, încearcă să se lase pătruns de credinţa
că, ajutându-i pe alţii, îi va veni şi lui, odată şi odată, rândul să fie ajutat. De întâmplare, de vreun prieten, de soartă... nu
contează. Pastorul Heinrich, de la biserica cea nouă din Weisenstein, nu pierde niciodată prilejul să atragă atenţia că,
prin noţiunea de coincidenţă - atunci când aceasta apare şi se manifestă - ar trebui să înţelegem doar anonimatul sub
care se ascunde Dumnezeu. Ortodocşii de pe aici sunt sceptici faţă de aproape orice, mai puţin de mila, de bunăvoinţa
Celui de Sus când e vorba să le împlinească rugăminţile. În definitiv, de ce nu s-ar lăsa şi el pătruns de această
convingere? Mai ales că acum, după atâta vreme, dorinţa lui nu mai conţine nimic nelegitim sau păcătos, ci numai
nevoia obsedantă de a şti adevărul, de a afla ce anume (şi, eventual, de ce...) s-a petrecut după. Alex, unul dintre
prietenii căruia a avut curajul să-i relateze totul, cerându-i şi părerea asupra întregii poveşti, l-a sfătuit demult să
renunţe. Adică nu chiar, ci să lase lucrurile la voia întâmplării. Dacă e să se rezolve, vreodată, ceva, atunci se va petrece
de la sine. Dacă nu... nu. Aşa e pe aici, pe la noi, a încercat jurnalistul să-l dezamorseze. Asta după ce, solicitat de
Martin să-l ajute în găsirea vreunui indiciu, ceva, eşuase în cercetările sale, obligat să admită neputinţa şi brambureala
unui întreg sistem public, începând cu serviciile poliţieneşti de evidenţă a populaţiei şi până la arhivele alandala ale unor
aşezăminte universitare. Proverbul indigen ce desemnează o asemenea tentativă drept căutarea acului în carul cu fân
exprima perfect situaţia dată, chiar dacă această comparaţie îi oferea, din păcate, dimensiunea reală a şanselor pe care ar
mai fi putut conta în demersul său. Această remarcă realistă fusese catalogată de acelaşi inepuizabil Alex ca dovadă a
contaminării sale cu scepticismul specific locului. "Vezi, ai ajuns deja să gândeşti româneşte", îl tachinase jurnalistul.
După care se grăbise să-i mai servească, întru redresarea moralului, o altă pildă extrasă din folclor: "La barza chioară îi
face Dumnezeu cuib". Altfel spus, aceeaşi speranţă buimacă în "ce-o fi... o fi. Dacă o fi să fie... va fi. Iar dacă nu - nu.
Nu pierde din vedere că România, şi nicidecum America, este ţara tuturor posibilităţilor" adăugase, mai curând ironic
decât consolator, prietenul său.
(Bogdan Burileanu, „A treia dimensiune”)

A. Scrie pe foia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text.

1. Explică sensul sintagmei să lase lucrurile la voia întâmplării. 10 puncte


2. Indică una dintre cauzele care îi generează autorului „o senzaţie difuză, incertă, de neîmplinire”.
10 puncte
3. Explică motivul pentru care personajul Alex îi spune autorului că "La barza chioară îi face Dumnezeu cuib".
10 puncte
4. Stabileşte sensul afirmaţiei prietenului autorului: „Nu pierde din vedere că România, şi nicidecum America, este
ţara tuturor posibilităţilor”. 10 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură de caracter a autorului, rezultată din fragmentul citat.

B. Redactează un text de 150 – 300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este bine sau nu să laşi „lucrurile la
voia întâmplării” utilizând informaţiile din textul dat şi experienţe personale.

Subiectul al II-lea /10 puncte

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, poezia de mai jos, evidenţiind două mijloace/procedee artistice:

„Somnoroase păsărele Doar izvoarele suspină, Trece lebăda pe ape Peste-a nopţii feerie
Pe la cuiburi se adună, Pe când codrul negru tace; Între trestii să se culce - Se ridică mândra lună,
Se ascund în rămurele - Dorm şi florile-n grădină - Fie-ţi îngerii aproape, Totu-i vis şi armonie -
Noapte bună! Dormi în pace! Somnul dulce! Noapte bună!”

„Somnoroase păsărele…”, de Mihai Eminescu


Subiectul al II-lea 40 de puncte
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume într-un text
narativ studiat, aparţinând lui Marin Preda.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


- evidenţierea a două trăsături, care permit încadrarea textului narativ studiat în curentul literar Realismul;
- prezentarea temei, prin raportare la două episoade/secvenţe/citate sugestive;
- analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj specifice prozei realiste, din seria: conflict, personaj,
incipit-final, perspectivă narativă.

SUBIECTUL I (50 de puncte) Citeşte textul de mai jos:


Constantin Brâncuşi a fost un sculptor român, având contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi a viziunii
plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuşi a fost ales postum membru al Academiei Române. Viziunea
lui Brâncuşi asupra vieţii era influenţată atât de Platon, cât şi de conceptele filosofilor orientali. [...] În opera sa,
Brâncuşi a oglindit felul de a gândi lumea al ţăranului român. Prin obârşia sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci
ale operei sale în tradițiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti. Brâncuşi este, neîndoielnic, un
asemenea moment al conştiinţei artei moderne, care concentrează sensurile unei întregi ere a evoluţiei spiritului
creator.
Reprezentant al mişcării artistice moderne, Constantin Brâncuşi este considerat de mulţi ca fiind cel mai important
sculptor al secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi prin utilizarea sensibilă a
materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. [...]
Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile
caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi.
Studiile referitoare la opera lui Brâncuși împărtășesc, fără excepție, o concluzie formulată în termeni lipsiți de echivoc:
artă brâncușiană constituie una din sursele ideilor esențiale pe care se clădește civilizația vizuală a secolului al XX-
lea. Brâncuși a scos în evidență lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.
Din 1963 până astăzi, au apărut în toate părțile lumii peste 50 de cărți și monografii și mii de articole și studii despre
Constantin Brâncuși, determinând în mod decisiv locul lui că artist genial și chiar că "unul din cei mai mari creatori ai
tuturor timpurilor" (Jean Cassou). În 1937, cunoscutul sculptor englez Henry Moore scria: " Brâncuși a fost acela care
a dat epocii noastre conștiința formei pure". Unul dintre cei mai importanți arhitecți contemporani, Frank Gehry
indică cu precizie influență pe care a avut-o asupra sa marele sculptor român Constantin Brâncuși.
(www.brancusi.1dez.com)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenţei a oglindit felul de a gândi lumea al ţăranului român. 6 puncte
2. Precizează două surse de inspirație ale sculptorului Constantin Brâncuşi. 6 puncte
3. Explică de ce Constantin Brâncuşi este considerat cel important sculptor al secolului al XX-lea, justificându-ți
răspunsul cu o secvență relevantă din text. 6 puncte
4. Menționează două particularități ale sculpturilor lui Constantin Brâncuşi. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, folosind informațiile din text, în ce constă originalitatea creației sculptorului român.
6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este sau nu importantă
cunoașterea biografiei unei personalități culturale, raportându-te atât la informațiile din fragmentul dat, cât şi la
experienţa personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, tipul de perspectivă narativă prezentă în următorul fragment:
Eram prin clasa a II-a sau a III-a de liceu, cred. Sau, poate, chiar a I-a? In sfârşit, n-are prea mare importanţă. Un
proaspăt absolvent a tipărit o plachetă de versuri. Avea părul negru, lins, favoriţi, purta o haină de piele şi nu arăta
deloc ca un romantic, visător şi uşor bolnav, cum mi se părea, în acea vreme, că trebuie să fie poeţii. Foarte sigur de
sine, cu un ghiul de aur pe deget, arăta, mai degrabă, ca un comisar de poliţie. M-am uitat, totuşi, cu interes şi cu o
uşoară invidie la el când a venit la liceu să ne citească din placheta sa. Era primul poet viu pe care il vedeam, nu conta
că gloria lui nu trecuse de gardul liceului. Din ceea ce am auzit, mai ţin minte doar două versuri, care mi se par acum
cam rizibile, aproape stupide, dar care, atunci, m-au emoţionat, poate, de vreme ce le-am reţinut: "Râd, râd / când
inima-mi plânge".
Întâmplarea are pentru mine un tâlc anume. Viaţa nu e o operă de artă. E, mai degrabă, un bazar în care găseşti de
toate, inclusiv nimicuri. De altfel, nu ştiu cum ar arăta o viaţă care ar vrea să fie o operă de artă.
Octavian Paler, Deşertul pentru totdeauna
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema și viziunea despre lume într-un text
poetic aparținând tradiționalismului.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
-evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un curent cultural/literar;
-prezentarea modului în care tema se reflectă în textului poetic studiat, prin comentarea a două imagini sau idei poetice;
-analiza, la alegere, a două elemente de construcție și de limbaj, semnificative pentru textului poetic studiat, din seria:
titlu, imaginar poetic, figuri semantice(tropi), motive poetice.

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2
puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citeşte textul de mai jos:
În cartea sa, Trasee iniţiatice în folclorul literar românesc, Adina Hulubaş propune o lectură paralelă a colindelor,
baladelor fantastice şi basmelor româneşti, punând în valoare şi alte specii (descântece, oraţii de nuntă ş. a.), din
perspectiva mesajului lor iniţiatic. „Traseele iniţiatice” parcurse de eroii folclorului zugrăvesc în limbaj artistic
„trecerea de la statutul de adolescent la cel de tânăr cu drepturi depline în societate”. Luptele cu monştrii, probele de
voinicie şi isteţime, la care sunt supuşi protagoniştii (iar concomitent, auditorii şi cititorii), trebuiau să le descopere
misterele lumii, să-i facă apţi pentru a-şi împlini destinul uman care, în mentalitatea tradiţională, este căsătoria,
întemeierea unei familii. Reuşita iniţierii individului se considera garantul dăinuirii întregii comunităţi şi a universului.
Ritualurile iniţiatice ilustrează o formă arhaică de pedagogie, atestate la diverse populaţii, dar dispărute în societăţile
moderne. În acest sens, literatura noastră populară a conservat arhetipuri universale, din scenariul iniţierii, în mijlocul
cărora „sentimentul românesc al fiinţei a reuşit să dezvolte forme unice”.
Cercetătoarea îşi asumă sarcina dificilă de a reconstitui, în urma unei vaste documentări, „o viziune de ansamblu
asupra mentalului arhaic, reflectat unitar în folclorul literar românesc” . Orice traseu iniţiatic presupune plecarea din
spaţiul profan, urmată de accederea în celălalt tărâm. În folclorul românilor, aceste etape pot fi reprezentate artistic
prin drumul, pustiul, câmpia sau pădurea pe care le străbate eroul, alteori – prin intrarea în munte. Călătoria sa e
totodată una interioară: „Contactul cu necunoscutul însă este contactul cu sine, voinicul merge prin lume pentru a se
cunoaşte şi pentru a dovedi că este ales, adică poate repeta gesturile strămoşilor civilizatori”.
Punctul culminant al călătoriei iniţiatice îl marchează, alternativ, confruntarea voinicului cu adversarul mitic (şarpele,
Scorpia, Sâla, Samodiva, zmeul), vânătoarea (de leu, cerb, bour, ciute), pescuitul sau înghiţirea mitică. Concomitent,
viteazul intră în comuniune „cu sălbăticiunile, rezervor de energie magică” , are loc o „preluare a energiilor, forţelor
magice, precum şi a „cunoaşterii şi puterii divine”, care fac eroul să se identifice cu modelul arhetipal” în încercările
iniţiatice, de regulă, eroul are alături acelaşi tovarăş credincios – calul.
[...] La finele unui travaliu îndelungat asupra operelor populare, Adina Hulubaş constată surprinzător că sensul lor
complex „încă mai învăţăm să-l pătrundem”. Exegezele sale, în strânsă legătură cu datinile, mentalitatea şi modul de
viaţă tradiţional, ne incită să revenim asupra moştenirii folclorice, în căutare de noi înţelesuri. Autoarea volumului ne-
a înzestrat, în acest sens, cu un îndreptar valoros, necesar deopotrivă etnologilor şi publicului larg.
Andrei Prohin, Mesajul iniţiatic al folclorului românesc, în Revista Limba Română, nr. 1, anul XXVII, 2017
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul secvenței garantul dăinuirii întregii comunităţi şi a universului. 6 puncte
2. Menționează punctul culminant al călătoriei iniţiatice. 6 puncte
3. Explică rolul pe care îl are confruntarea cu adversarii, ilustrându-ți opinia cu un exemplu din text .
6 puncte
4. Precizează ce reprezintă o călătorie interioară în concepția Adinei Hulubaș. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, mesajul inițiatic a literaturii populare, valorificând informațiile din primul paragraf.
6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă literatura populară are sau nu o
valoare educativă pentru tinerii de astăzi, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din articolul
Mesajul iniţiatic al folclorului românesc, de Adina Hulubaș, cât și la experiența personală sau culturală. 20
puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)


Comentează , în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile titlului textul următor:
Eu mut o zi albă,
El mută o zi neagră.
Eu înaintez cu un vis,
El mi-l ia la război.
El îmi atacă plămânii,
Eu mă gândesc un an la spital,
Fac o combinație strălucită
Și-i câștig o zi neagră.
El mută o nenorocire
Și mă amenință cu cancerul
(Care merge deocamdată în formă de cruce),
Dar eu îi pun în față o carte
Și-l silesc să se retragă.
Îi mai câștig câteva piese,
Dar uite, jumătate din viața mea
E scoasă pe margine.
-O să-ți dau șah și pierzi optimismul,
Îmi spune el.
-Nu-i nimic, glumesc eu,
Fac rocada sentimentelor.

În spatele meu soția, copiii,


Soarele, luna și ceilalți chibiți
Tremură pentru orice mișcare a mea.

Eu îmi aprind o țigară


Și continui partida.
Marin Sorescu, Șah

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularitățile unui text narativ studiat,
aparținând lui Camil Petrescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de
exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative,
perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.)

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2
puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citeşte textul de mai jos:
Tema „şcolii de acasă“ sau homeschooling a început să fie dezbătută pe larg în România destul de recent, mai ales
după ce în 2016 cunoscutul actor Dragoş Bucur şi soţia sa Dana Nălbaru şi-au retras fetiţa de la şcoală şi au ales un
sistem alternativ. „Mi-am dat seama că sistemul de învăţământ organizat pe grupuri de oameni care trebuie să
demonstreze în faţa altora ce şi cât ştiu, ce şi cât au învăţat, este depăşit de vremurile pe care le trăim. Nu consider că
a învăţa e un lucru greşit, dimpotrivă, cred că este esenţialul pentru a avea o viaţă frumoasă. Consider, însă, că felul în
care învaţă copiii în şcolile din ziua de azi naşte în ei o grămadă de frustrări care au darul de a le distruge frumuseţea
interioară“, a motivat atunci Dana Nălbaru.
Unii specialişti în educaţie, precum foştii miniştri ai Educaţiei Daniel Funeriu şi Mircea Miclea au criticat ideea de
homeschooling, dar fenomenul a luat amploare pe fondul creşterii neîncrederii părinţilor cu privire la capacitatea
sistemului de învăţământ de stat de a pregăti elevii pentru societatea secolului al XXI-lea. Astfel, au apărut grupuri de
părinţi în toată ţara, organizate fie ca adunări informale, fie ca asociaţii, care au ales să-şi educe copiii în sistemul
homeschooling. Un astfel de grup există şi la Cluj de circa un an şi a fost fondat de Julian Hingley, expertul britanic în
educaţie responsabil cu înfiinţarea primului program Cambridge International Examinations din România. [...]
Julian Hingley: ,,Primul lucru important în această conversaţie despre homeschooling este posibilitatea de a alege,
care este esenţială în democraţie. [...] Educaţia în ţările din Vest este ca un fel de piaţă, ai mai multe opţiuni. Aş aminti
aici de analogia făcută de Margaret Thatcher, care a comparat educaţia cu shopping-ul: astfel, totul se reduce la
alegeri – poţi să alegi ce sistem de educaţie vrei, dacă bineînţeles poţi să ţi-l permiţi. În România, alegerea este simplă:
sistemul de stat sau şcolile private internaţionale, care există mai ales în Bucureşti. Există o diversificare în ceea ce
priveşte opţiunile la copiii mici, mă refer aici la grădiniţe care au diferite sisteme precum Montessori. Opţiunile sunt
limitate pentru elevi: ai şcolile de stat pe de o parte, cele private pe de altă parte şi foarte puţine oferte între acestea.
Pentru copiii mai mari am observat o dezvoltare a educaţiei tehnice, vocaţionale, dar sunt doar câteva astfel de şcoli în
toată ţară, nu există o abordare naţională. Asta înseamnă că dacă nu aleg de timpuriu sistemul Montessori sau nu aleg
mai târziu educaţia vocaţională sau o şcoală privată, rămân cu alegerea între sistemul real şi cel uman, iar în ambele
există materii obligatorii pe care nu vrei neapărat să le studiezi pentru Bacalaureat. Când vorbim despre democraţie
vorbim şi despre posibilitatea de a alege”.
Remus Florescu,https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/expert-britanic-educatie-despre-homeschooling

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
6 puncte
1. Indică sensul din text al secvenţei fenomenul a luat amploare. 6 puncte
2. Numește doi specialiști care au respins ideea de homeschooling. 6 puncte
3. Precizează ce prevede legislația din România cu privire la homeschooling. 6 puncte
4. Explică de ce a comparat Margaret Thatcher educația cu shopping-ul, justificându-ți răspunsul cu o secvență
relevantă din text . 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, opinia expertului britanic referitoare la opțiunile pe care le au elevii din România cu
privire la formele de învățământ. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă educația copiilor în sistem
homeschooling poate fi sau nu o alternativă pentru învățământul românesc, raportându-te atât la informațiile
din fragmentul dat, cât şi la experienţa personală sau culturală.
20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţia textului următor, evidenţiind două trăsături ale artei poetice:
Și-am zis verde de albastru,
mă doare un cal măiastru,
pe care mă țin călare
cu capul la cingătoare,
cu călcâiul la spinare
și cu ochiul în potcoave,
și cu inima-n silabe
de mă duc mări, mă duc
ca toamna frunza de nuc,
ori ca iarna frunza albă
de la floarea de zăpadă…
Nichita Stănescu, Frunză verde de albastru

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte
utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de construcţie a unui personaj
într-un roman interbelic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvenţe comentate;
– analiza a două componente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru construcţia personajului ales
(de exemplu: acțiune, conflict, modalităţi de caracterizare, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre
stilistice, limbaj etc.).

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2
puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

Subiectul I
Citeşte cu atenţie următorul fragment :
« Muzica clasică, înţelegând aici muzica cultă, are multiple caliăţi terapeutice, nu doar graţie efectelor dinamizante sau
relaxante de moment, ci şi prin caracterul evocator, ce permite numeroase asociaţii libere de idei. Este o muzică ce
solicită şi dezvoltă enorm intelectul, fiindcă presupune o ascultare pe mai multe planuri: melodic, ritmic, armonic,
timbral. Muzica lui Beethoven, de pildă, poate fi extrem de mobilizatoare şi poate genera noi resurse interioare de a ieşi
dintr-o situaţie nu tocmai favorabilă momentului.
În momentul în care muzica este ascultată predominant cu emisfera dreaptă (adica analogic, emoţional), calităţile
terapeutice apar neîntarziat. Bogăţia ritmico-melodico-armonico-timbrală a muzicii culte permite fiecăruia să se
ancoreze în ceva, să-şi dea drumul la fantezie, să purceadă în istoria personală găsind noi sensuri şi înţelegeri ale unor
evenimente trecute.
Orice linie melodică poate sugera un anume personaj din viaţa noastră, orice instrument poate evoca vocea sau
atitudinea cuiva din trecutul nostru. Fiecare dintre noi aude muzica în felul său propriu, în funcţie de istoria personală.
Nu există un mod bun sau rău de a auzi muzica, există doar un mod autentic şi real, în concordanţă cu propria viaţă.
Există experimente care atestă calităţile terapeutice ale muzicii clasice. Efectul Mozart a fost studiat încă din anii ’50 de
către Alfred Tomatis, în Franţa, când, în urma experimentelor, s-a constatat că audierea muzicii mozartiene dezvoltă
foarte mult gândirea spaţială şi aptitudinile matematice. Neurofiziologii au demonstrat (prin intermediul prelucrării
activităţii neuronale pe calculator) că există o sincronizare între activitatea ritmică a creierului şi ritmicitatea muzicii
mozartiene.
A existat chiar un program special conceput pentru copii, numit Keyboard Music, un experiment desfăşurat pe o durată
de cinci ani şi soldat cu progrese evidente în domeniul gândirii, în general, şi a celei spaţiale, în special.
Evident, dozarea trebuie făcută cu mare grijş si alternată cu muzica de altă factură, fiindcă poate apărea suprasaturaţia
şi, astfel, efectele pozitive se pot transforma într-o aversiune făţişă.
Nu numai muzica mozartiană are calităţi terapeutice demonstrate, ci şi muzica barocă, în special cea cu un tempo lent şi
interpretată de un ansamblu de coarde (psihologul Lozanov este autorul care a studiat acest efect).
Aceasta muzică lentă favorizează apariţia unei stări de relaxare foarte speciale, numită şi „relaxare activă“, stare în care
corpul intră într-o stare de calm, consumând foarte puţină energie (se reglează tensiunea arterială, scad hormonii de
stres, creşte activitatea sistemului imunitar), în timp ce creierul beneficiază de un plus de energie obţinută tocmai din
economia de energie a corpului.
În acest fel, se remarcă apariţia unei îmbunătăţiri rapide a capacităţii de învăţare, un soi de supermemorie. Ascultarea
muzicii baroce lente (compozitori precum Bach, Vivaldi, Telemann etc.) atunci când vrem să învăţam ceva, nu poate
decât să ne ajute foarte mult. »
( Loredana Mitruţ,Valoarea psihologică a muzicii, în revista Psychologies)

A. Scrie, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text :


1.Indică sensul structurii „poate genera noi resurse interioare”.
Posibil răspuns: Structura citată face referire la faptul că muzica este o artă care poate trezi trăiri, senzații si
sentimente ascunse.

2. Menționează două calități terapeutice ale muzicii clasice, așa cum reies acestea din primele două alineate ale
textului.
Posibil răspuns: Două calități terapeutice ale muzicii clasice sunt dezvoltarea imaginației și analiza istoriei personale,
ceea ce duce la găsirea unor noi sensuri și înțelesuri ale unor evenimente trecute.

3. Precizează, pe baza textului, două efecte ale muzicii mozartiene.


Posibil răspuns: Două efecte ale muzicii mozartiene sunt : dezvoltarea gândirii spațiale și dezvoltarea aptitudinilor
matematice.

4. Explică, valorificând informațiile din text, de ce un instrument evocă lucruri diferite pentru fiecare persoană.
Posibil răspuns: Un instrumnet poate evoca lucrui diferite pentru fiecare persoană în parte, deoarece el reactualizează
aspecte din trecutul personal.

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, în ce constă starea de relaxare activă și care sunt beneficiile ei.
Posibil răspuns: Starea de relaxare activă este caracterizată de o stare de calm, în care se consumă foate puțină energie.
Printre beneficiile acestei stări se numără apariția unei îmbunătățiri rapide a capacității de învățare,un soi de
supermemorie.
 
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citește textul de mai jos:
Aţi revăzut „Moromeţii 1“ înainte de a începe filmările la următorul? Ce impresie v-a lăsat după 30 de ani?
M-am uitat pentru că mă interesa scenografia. Se mai întâmpla să-l văd pe fragmente din când în când. La câte o
proiecţie, când îl mai dădeau la televizor. De regulă, nu prea îmi place să mă uit la filmele pe care le-am făcut. Am
sentimentul că nu văd decât ce nu-mi place şi critic tot ce mi se pare că n-a ieşit. Se întâmplă să am judecăţi destul de
severe, dar, ştiu eu, printr-o întâmplare, când revăd un film, să-mi dau seama că sunt nedrept. În cazul „Moromeţii 1“,
mi s-a întâmplat un lucru curios. În ultima vreme, m-am zbătut să se restaureze negativul filmului, care era într-o stare
foarte proastă. Am revăzut, cu ocazia asta, jumătate din film – mă interesa să-l urmăresc tehnic. Am avut sentimentul
că l-am văzut pentru prima dată. Atât de tare m-a impresionat performanţa Luminiţei Gheorghiu (care o interpretează
pe Catrina, soţia lui Ilie Moromete). [...] Cât de concentrat juca. Degaja o tensiune care m-a surprins, iată, după 30 de
ani.
Aşadar, care este povestea filmului „Moromeţii 2“? Cât se regăseşte în scenariul dumneavoastră din povestea celui
de-al doilea volum al scriitorului?
Filmul este o adaptare liberă, inspirat din cel de-al doilea volum al romanului, din „Viaţa ca o pradă“ şi din
publicistica lui Marin Preda. Cert e că Niculae nu e un activist de partid, deci nu respectă naraţiunea romanului.
Filmul reia firul poveştii familiei Moromete după cel de-al Doilea Război Mondial. Acţiunea e plasată, deci, în anii ’45
- ’46, o perioadă pe care o găsesc extrem de interesantă şi necunoscută. E perioada de tranziţie de la democraţie la
dictatura comunistă, care se duce până în momentul în care are loc colectivizarea, când ţăranul român dispare. La
început, după război, mai exista o speranţă.
În acest context, cât de actual credeţi că este Moromete astăzi? Credeţi că tinerii, de exemplu, ar fi interesaţi să vadă
filmul?
Rămâne o întrebare, pentru că, într-adevăr, ei au alte repere acum. Dar nu poţi să anticipezi. Nu mă iau după primul
film, pentru că nu cred că lucrurile seamănă şi nici contextul. Sunt multe lucruri care contribuie la percepţia unui film.
Anii ăştia, vrând-nevrând, am avut ocazia să mă întâlnesc cu oameni din categorii dintre cele mai diverse. De exemplu,
am dat peste un grup de tineri, la un moment dat, într-un service auto. Aveau 19-21 de ani. Erau nişte băieţi care nu
ştiu dacă terminaseră liceul. Se porecliseră între ei: unul era Nilă, unul era Paraschiv, altul Achim şi vorbeau în texte
din „Moromeţii“. Mi-au zis că au văzut filmul de şase-şapte ori! Păi, nici eu nu l-am văzut de atâtea ori!
Florin Ghioca, Interviu cu Stere Gulea, în www.adevarul.ro
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenţei (tinerii) au alte repere. 6 puncte
2. Precizează două surse de inspirație ale scenaristului Stere Gulea. 6 puncte
3.Numește un element de conținut, care diferențiază viziunea scenaristului de cea a romancierului.
6 puncte
4. Explică impactul pe care l-a avut vizionarea filmului după 30 de ani, justificându-ți răspunsul cu o secvență relevantă
din text . 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, valorificând informațiile din ultimul paragraf, opinia scenaristului despre modul în care
publicul percepe filmul Moromeții. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă ecranizarea operelor literare
poate sau nu înlocui lectura, raportându-te atât la informațiile din fragmentul dat, cât şi la experienţa personală
sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)


Comentează , în minimum 50 de cuvinte, textul următor, prin evidențierea a două figuri de stil diferite:
Munții s-au făcut
când norii de la început
s-au dezbrăcat de greul plumb,
de greul lut.

Munții s-au făcut când norii,


dorind să fie călători și ușori,
și-au lepădat subt ei, în vânt,
povara pe pământ.
De-atunci munții stau
grămezi de plumb, grămezi de lut
și cată către zile de-nceput.
Lucian Blaga, Munți și nori

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema și viziunea despre lume într-un basm
cult studiat. Vei avea în vedere:
 evidențierea a două trăsături ale basmului cult care fac posibilă încadrarea într-un curent literar/cultural;
 prezentarea modului în care tema se reflectă în textul narativ studiat, prin comentarea a două secvențe narative
semnificative;
 analiza, la alegere, a două elemente de structură și de limbaj, semnificative pentru basmul cult studiat, din seria:
conflict, construcția subiectului, perspectiva narativă, modalități de caracterizare a personajelor.

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2
puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL I / (50 de puncte) Citeşte următorul fragment:

Duminică, 31 iulie 1911


Încep să-ţi scriu câteva lucruri de altădată, aşa cum mi-or veni sub condei, fără nici un plan şi fără nici o pretenţie.
Cele mai vechi lucruri, de care mi-aduc aminte, sunt casa de la Roman, unde am stat până la vârsta de 5 ani, şi familia
câtă stătea în acea casă. S-a întâmplat să mă nasc într-o familie de mică burghezie, cu tradiţii, cu „viaţă de familie”,
compusă din sentimentul datoriei, din iubire şi din solidaritate. Ce voi fi având bun în caracterul meu vine de acolo. Dar
această viaţă a ţinut puţină vreme, şi la o vârstă aproape inconştientă. După aceea, am trăit fără familie, aşa că m-am
dezvoltat anarhic, ca un produs al multor şi variate împrejurări ale societăţii. Cu alte cuvinte, am rămas aproape fără
creştere — afară de exemplul lui tatăl meu (când am început să stau cu el), care era un om de treabă şi, el însuşi, un
produs al vechii vieţi de familie. Neavând „creştere”, a trebuit s-o înlocuiesc, mai târziu, cu mintea: să judec ce trebuie
şi ce nu trebuie să fac. Dar mintea e o călăuză nesigură şi nu întotdeauna la slujba ei.

G. Ibrăileanu, Amintiri din copilărie şi adolescenţă


A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.

1. Menţionează sensul din text al expresiei de treabă. 6 puncte


2. Indică, valorificând informaţiile din text, cele două lucruri de care îşi aduce aminte autorul scrisorii.
6 puncte
3. Explică, folosind informaţiile din text, de ce autorul consideră că după vârsta de cinci ani s-a dezvoltat anarhic.
6 puncte
4. Precizează în ce constă înlocuirea modelului familial cu "mintea", aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte
5. Prezintă concepţia autorului despre familie, aşa cum reiese din secvenţa: Ce voi fi având bun în caracterul meu vine
de acolo. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă familia are sau nu are un rol determinant
în formarea personalităţii unui copil, valorificând informaţiile transmise de textul dat.
20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
 formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14
puncte
 utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
Notă! În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea /(10 puncte)


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notaţiilor autorului în fragmentul de mai jos.
Tabloul I
Sufrageria familiei Cristian. E o încăpere simplă, dar foarte îngrijită. [...] Sufrageria are aspectul obişnuit al
sufrageriilor modeste, cu masă la mijloc, servantă într-o parte şi bufetul la perete. În plus – fiindcă această încăpere e
cea mai locuită din toată casa – se mai află distribuite în conformitate cu mizanscena*, un fotoliu vechi de pluş, o
măsuţă fără rudenie cu mobilierul celălalt, pe care se află un aparat de radio şi pe o etajeră, un teanc de cărţi de
şcoală. Un balansoar, în prim-plan. Uşi spre vestibul, bucătărie şi dormitor. [...] E în mai, spre seară. La ridicarea
cortinei, Puiu doarme în fotoliu cu o carte pe genunchi.
CATINCA (servitoarea-edec* a familiei, 60 de ani. Încă vioaie şi vrednică. Intră şi trânteşte uşa cu putere, fără să-l
observe pe Puiu.)
PUIU (sare ars. E un băiat de şaptesprezece ani. Crescut parcă numai în sus. Nu are deloc alura sportivă a băieţilor
de vârsta lui.)
CATINCA (observându-l): Aaa! Dormeai?... (Îi pare rău că l-a trezit aşa de brusc.) PUIU: Ei, aș! Unde vezi că
dormeam? Învățam. Învățam... cu ochii închiși.
(Tudor Muşatescu, Întâmplări din capitală )

*mizanscenă – realizare scenică a unui spectacol prin care se stabilesc locul, decorul, jocul actorilor
*edec – persoană (indispensabilă) care se găseşte de multă vreme undeva

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea/ (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat,
aparţinând lui Mihai Eminescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu,
imaginar poeric, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2
puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citește cu atenție textul următor:
Decizia de a-mi începe eseul despre recitire cu examinarea unei povestiri de Borges nu trebuie să surprindă. Borges,
care a vorbit deseori despre pasiunea sa pentru relectură, a devenit celebru ca autor de texte în acelaşi timp perfect clare,
citibile – deşi într-un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor bogată, plină de jocuri asociative, adeseori oblice – şi
totodată, captivante; texte nu doar bântuite de alte texte, ci care obsedează la rândul lor, chemând cititorul să le
reviziteze într-o reînnoită căutare a sensurilor lor ascunse, chinuitor de evazive. De fapt, cele două operaţii – mişcarea
lineară (curioasă, orientată spre final) a citirii şi mişcarea de du-te-vino, înainte şi înapoi, în linii mari circulară
(reflexivă şi interpretativă) a (re)citirii sunt deseori inseparabile în experienţa reală a lecturii lui Borges. Parafra- zându-l
pe Roland Barthes, am putea spune că autorul lui El Aleph ne obligă să-i recitim textele de la bun început. Sau, dacă ar
fi să folosim conceptul lui Wolfgang Iser, al cititorului implicit, am putea afirma că textul borgesian postulează nu un
cititor, ci, paradoxal, un recititor, pe cineva care va simţi nevoia de a-l citi încă o dată şi încă o dată şi care va obţine o
satisfacţie distinctă, mai rafinată şi mai surprinzătoare de fiecare dată.
(Matei Călinescu, A citi, a reciti)

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1. Explică, într-un enunţ, sensul expresiei „a simți nevoia“ în text. 6 puncte
2. Indică motivul pentru care autorul și-a început eseul cu examinarea unei povestiri de Borges. 6 puncte
3. Menţionează cui aparține conceptul de cititor implicit. 6 puncte
4. Precizează sensul afirmaţiei: „Sau, dacă ar fi să folosim conceptul lui Wolfgang Iser, al cititorului implicit, am putea
afirma că textul borgesian postulează nu un cititor, ci, paradoxal, un recititor“. 6 puncte
5. Prezintă ideea conţinută în secvenţa „devenit celebru ca autor de texte în acelaşi timp perfect clare, citibile – deşi
într-un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor bogată, plină de jocuri asociative, adeseori oblice – şi totodată,
captivante.“ 6 puncte

B.Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi ideea că lectura cărţilor are un rol definitoriu
în formarea adolescenților, valorificând informaţiile din fragmentul extras din textul A citi, a reciti de Matei Călinescu
și experiența personală. 20 de puncte

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind definiția subiectivă a poeziei.
Deşi-i din implicaţii şi rămurişuri pure
Ori din cristale limpezi ce scânteind se rup,
Intrând în ea, să tremuri ca-n iarnă-ntr-o pădure,
Căci te ţintesc fierbinte, prin gheţuri, ochi de lup.
(Nicolae Labiș, Poezia)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-
un text narativ, aparţinând lui Ion Creangă.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere;
– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidenţierea a două trăsături ale personajului ales prin câte o scenă/secvenţă comentată;
– analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale textului narativ ales, semnificative pentru
construcţia personajului, din seria: acţiune, conflicte, modalităţi de caracterizare, lim- baj.

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte;
ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, li- zibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

REZOLVARE

SUBIECTUL I A.
1. Expresia are sensul de a fi necesar să… .
2. Autorul și-a început eseul cu examinarea unei povestiri de J.L. Borges pentru că autorul argentinian scrie texte care
includ jocuri asociative.
3. Teoreticianul german Wolfgang Iser vorbește despre conceptul de cititor implicit.
4. Textul borgesian invită la actul unei lecturi repetate, care solicită prezența unui cititor avizat.
5. Particularitatea textului borgesian constă în bogăția sa textuală, în conținutul reprezentat prin jocuri asociative, care
devin captivante pentru cititor.

B.
Lectura ar trebui să figureze printre activitățile practicate în timpul liber de tineri pentru avantajele sale multiple.
Lectura este o sursă de divertisment, de cunoaștere a lumii și de autocunoaștere, de aceea cred, cu atât mai mult, că este
o activitate indicată pentru tinerii aflați în procesul de căutare a sinelui.
În primul rând, lectura înseamnă mai mult decât simpla acțiune de a parcurge câteva pagini, ea fiind un proces de
reflecție, prin reprezentarea în conștientul cititorilor a evenimentelor relatate, a sentimen- telor personajelor, pentru care
cititorul simte o undă de simpatie. Lectura este forma facilă de acces la universul inedit al operei literare, în care se
reflectă viziunea particulară a autorului. Lectura propune ipoteze pentru întrebările existențiale ale omului, dovedindu-
se o formă de cunoaștere a lumii pentru ti- nerii aflați la vârsta autodescoperirii. Cu atât mai utile se dovedesc operele
literare în care sunt circum- scrise experiențele inedite ale autorilor, în care tinerii cititori pot identifica modelul propriu
de dezvoltare ontologică.
În al doilea rând, lectura transformă cititorul obișnuit într-un lector avizat, competent, care poate desluși în textul literar
sensuri noi, cu fiecare lectură înnoită. Matei Călinescu evocă, în deschiderea eseului său despre lectură, opera lui
Borges, care se dovedește specială prin multitudinea de semnificații revelate cu fiecare lectură; intertextualitatea operei
sale invită și incită cititorul la lecturi diferite, opulența sensurilor solicitând, potrivit formulei lui Călinescu, un recititor.
Prin urmare, lectura se dovedește un vector decisiv în formarea intelectuală a tinerilor, care se inițiază, prin actul lecturii
conștiente și repetate, în procesul cognitiv și ontologic.

SUBIECTUL al II-lea

Discursul poetic prezintă viziunea particulară a autorului asupra poeziei. Textul liric citat concentrea- ză în forma
lapidară a unei strofe aspectele care definesc arta lirică, versurile constituind, astfel, un text programatic. Autorul
consideră că poezia este expresia rațiunii și a emoțiilor, a spiritului apolinic și a propensiunii dionisiace a omului.
Puritatea formei poetice este redată prin simbolul cristalului „Deși-i din implicații și ramurișuri pure/Ori din cristale
limpezi ce scânteind se rup“. Surpriza textului se pro- filează în ultimul vers, prin sintagma „ochi de lup“, care
conotează sentimentele poetului și anticipă re- velația pe care-o poate aduce, prin lectură, textul liric.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:


„Cărţile ne seamănă. Uneori faima le precede, iar atunci când le cunoaştem îndeaproape ne dezamăgesc. Alteori
descoperim că gura lumii le nedreptăţeşte îngrozitor. Ne enervează de la un capăt la altul, le socotim proaste, ticăloase
sau sunt o bucurie repetată la fiecare dintre întâlnirile pe care le avem cu ele. Descoperim, contrariaţi, că, la fel ca
oamenii, se schimbă, fac riduri. Sau par să fi descoperit un elixir al tinereţii şi noi suntem cei care îmbătrânim mult
înaintea lor. Au urmaşi, unul sau mai mulţi. N-au urmaşi. Dacă există, urmaşii sunt neapărat aşa cum i-ar fi dorit ele,
cum te-ai aşteptat să fie din aşa părinţi de seamă.”
(Ioana Pârvulescu – Întoarcere în secolul XXI)

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Explică, într-un enunţ, sensul expresiei „gura lumii” din text. 6 puncte
2. Indică motivul pentru care autoarea consideră că, la fel ca oamenii, „cărţile se schimbă.” 6 puncte
3. menţionează două epitete pe care autoarea le acordă cărţilor. 6 puncte
4. Precizează sensul afirmaţiei „… par să fi descoperit un elixir al tinereţii.” 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, ideea conţinută în secvenţa „Dacă există, urmaşii sunt neapărat aşa cum i-ar fi dorit
ele, cum te-ai aşteptat să fie din aşa părinţi de seamă.” 6 puncte
Notă: Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi ideea că lectura cărţilor ne poate transforma
existenţa, valorificând informaţiile din fragmentul extras din Întoarcere în secolul XXI de Ioana Pârvulescu.
20 de puncte

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezintă, într-un text de minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două trăsături ale
ideologiei pașoptiste:
„Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemișcare,
N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător,
Ce se-nalţă pân’ la ceruri din a lumii deșteptare,
Ca o lungă salutare
Cătr-un falnic viitor?
Nu simţiţi inima voastră că tresare și se bate?
Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt și românesc
La cel glas de înviere, la cel glas de libertate
Ce pătrunde și răzbate orice suflet omenesc?” (Vasile Alecsandri, Deșteptarea României)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcție a unui personaj dintr-
un text narativ, aparţinând lui Ioan Slavici.

REZOLVARE

SUBIECTUL I
A.
1. Expresia „Gura lumii“ se referă la opinia generală şi la prejudecăţile comune, în legătură cu un subiect.
2. În viziunea autoarei, cărţile îşi pierd prospeţimea, se demodează şi nu mai prezintă niciun interes pentru cititori.
3. „Le socotim proaste, ticăloase…“
4. textul dezvoltă o personificare amplă, în cadrul căreia cărţile obţin însuşiri umane; în acest context, cărţile care îşi
menţin tinereţea sunt cele care se dovedesc incitante pentru cititori, devenind repere clasice, odată cu trecerea timpului.
5. Pledoaria ludică a autoarei construieşte ideea analogiei dintre oameni şi cărţi; cărţile sunt însu- fleţite, se comportă şi
reacţionează asemenea oamenilor; cărţile au urmaşi, dezvoltă o dinastie. Afirmaţia, uşor glumeaţă, susţine ideea că
operele valoroase au continuări, fie prin multiplicarea numărului de volume, fie prin reluarea temelor, personajelor,
ideilor în cărţile aceluiaşi autor. o carte valoroasă nu poate avea decât un urmaş de aceeaşi factură, după modelul omului
cu însuşiri alese care-şi doreşte ca urmaşii săi să-l întreacă în calităţi.

B.
În opinia mea, lectura reprezintă o activitate care ne face viaţa mai frumoasă. Cărţile se dovedesc însoţitori şi prieteni
statornici de-a lungul existenţei noastre. Ele ne devin atât de familiare, încât obţin atribute umane şi apropierea lor de
fiinţele vii nu pare o analogie exagerată. Autoarea textului susţine într-o pledoarie emoționantă în favoarea cărţilor,
umanizarea lor. Cărţile pot fi demodate sau proaspete, amuzante sau enervante, unele au urmaşi, altele fac riduri etc.
Autoarea conchide că operele au o viaţă a lor, limitată sau de durată, dar care se interferează cu existenţa umană.
În primul rând, cărţile au o valoare documentară. Ele transmit, în avangarda sau în descendenţa iz- voarelor istorice,
informații despre epoci, ani sau popoare disparate. Imaginea troiei învinse de ahei se păstrează în memorie datorită, în
primul rând, epopeii lui Homer, după cum odiseea, care relatează pe- ripeţiile interpretului Ulisem rămâne mai viu în
memorie, decât din documentele istorice.
În al doilea rând, răgazul cotidian al lecturii se dovedeşte şi poate fi un moment de sărbătoare, care eludează monotonia
ritualului de activități zilnice. Prin dorinţa de lectură, confirmăm spusele lui miron Costin: „că nu este zăbavă alta mai
frumoasă decat cetitul cărţilor“.
Lectura cărţilor suspendă curgerea monotonă a timpului, ele sunt „timp concentrat” şi lectura lor re- prezintă un izvor de
regenerare sufletească şi spirituală. Este un loc comun faptul că cititorii pasionaţi devin mai inteligenţi. Prin lectură
avem acces la umanitatea personajelor, cu care ajungem să empatizăm. Altruismul, perseverenţa, curajul sunt
conţinuturi caracteriale pe care ni le transmite lectura cărţilor.
Cărţile definesc trăsăturile umane, prin lupta pe care o duc personajele. moby Dick ne vorbeşte despre provocarea
ambiţiei, care conduce personajul până la sacrificiul de sine, în timp ce Robinson Crusoe confirmă certitudinea curajului
uman, în lupta cu vitregiile existenţei; sunt două dintre cărţile care, pa- rafrazând vorbele autoarei, „au descoperit un
elixir al tinereţii”.
În concluzie, cărţile sunt semnele spiritului uman care ne transformă şi ne îmbogăţesc existenţa.
SUBIECTUL al II-lea
Discursul poetic integrează, în spiritul ideologiei paşoptiste, tema libertăţii poporului şi a mesianis- mului poetului.
Funcţia retorică a textului este redată prin utilizarea interogaţiei şi a invocaţiei retorice. Poetul îşi cheamă conaţionalii la
lupta pentru câştigarea libertăţii şi construirea unui viitor „falnic”. Lupta pentru libertatea poporului este o temă
frecventă în ideologia primei jumătăţi a secolului al XIX-lea şi este sugerată prin intermediul versurilor: „Nu simţiţi în
pieptul vostru un dor sfânt şi româ- nesc/La cel glas de înviere, la cel glas de libertate…” din finalul textului. Versurile
textului relevă rolul mesianic al poetului, care recurge la strategii oratorice pentru a-şi impresiona contemporanii şi
pentru a-i determina să schimbe societatea.

SUBIECTUL I
A. Citește următorul fragment:
„Mulţi dintre noi au avut în viaţă experienţe în care anumite emoţii s-au dovedit, mai degrabă, un obstacol, un inamic în
calea succesului. Tristeţea, furia, frica poate ne-au împiedicat să ne realizam scopurile sau să stabilim relaţii normale cu
ceilalţi.
În acest context se ridică întrebările: Care este rolul emoţiilor în viaţa noastră? Sunt ele utile?
Cercetări din domeniul medical au arătat că exprimarea emoţiilor este esenţială pentru sănătatea noastră. În prezent,
cercetările din medicină nu se mai axează pe demonstrarea faptului că emoţiile influenţează starea noastră de sănătate,
ci, mai degrabă, ele încearcă să afle care este rolul emoţiilor în apariţia sau evoluţia unor anumite boli. Spre exemplu, un
pericol pentru inima noastră o reprezintă starea de ostilitate, depresia după un infarct miocardic amplifică riscul unor
complicaţii şi al mortalităţii în anul următor infarctului, iar nivelul de stres şi sentimentele de neputinţă sunt factori de
risc pentru hipertensiunea arterială. De asemenea, tristeţea si anxietatea afectează sistemul imunitar.
Atunci, dacă dorim să avem o sănătate optimă, avem nevoie să ne controlăm emoţiile. Aceasta poate însemna să ne
diminuăm tendinţa de a ne înfuria, dacă dorim să avem relaţii satisfăcătoare cu ceilalţi sau, dacă dorim să diminuăm
ocaziile care conduc la furie şi resentimente, poate e nevoie să învăţăm să ne manifestăm mai repede şi deschis
nemulţumirile. Pentru o sănătate bună avem nevoie să provocăm, să dezvoltăm şi să protejăm emoţiile pozitive cum ar
fi bucuria şi buna dispoziţie.
Emoţiile ne influenţează judecata, memoria şi atitudinea noastră faţă de evenimente şi joacă un rol esenţial şi în
comunicarea noastră cu ceilalţi. Importanţa recunoscută a emoţiilor a condus la apariţia noţiunii de inteligenţă
emoţională, cu componentele ei:
• recunoaşterea propriilor emoţii, numirea acestora şi capacitatea de a le diferenţia;
• exprimarea emoţiilor astfel încât comunicarea cu ceilalţi să se îmbunătăţească şi nu să se deterioreze;
• capacitatea de a utiliza emoţiile în mod util astfel încât o persoană să nu fie condusă sau paralizată de emoţii;
• capacitatea de a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi capacitatea de a reacţiona la acestea.
A recunoaşte o emoţie este important pentru a o putea controla mai eficient şi a ne putea folosi de ea. Recunoaşterea
propriilor emoţii nu vine de la sine. Pentru a reuşi aceasta, trebuie să fim atenţi la reacţiile noastre intime, să le acceptam
şi să le controlăm, ceea ce va duce la creşterea inteligenţei noastre emoţionale.
În concluzie, putem spune categoric, că emoţiile influenţează starea noastră de bine şi capacitatea noastră de adaptare la
lume.” (Daniela Pasăre, „Rolul emoțiilor în viața noastră”)

A. 5 itemi x6 puncte = 30 de puncte


1. Menționează sensul din text al secvenței să ne realizăm scopurile.
2. Indică două emoții negative care sunt inamici în calea succesului, așa cum reiese din text.
3. Explică, utilizând informațiile din textul dat, de ce trebuie să ne controlăm emoțiile.
4. Precizează, valorificând textul dat, cum a apărut noțiunea de inteligență emoțională.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, concepția autorului despre relația dintre emoții și starea noastră de bine, valorificând
informațiile din penultimul alineat al textului dat.

B. Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi, pe baza textului şi a experienţei personale, dacă
emoţiile pot avea o influenţă fastă (favorabilă) ori nefastă (nefavorabilă) asupra stării noastre de bine. 20 puncte

Subiectul al II-lea (20 de puncte) Prezintă, în minimum 50 de cuvinte,


a) rolul notațiilor autorului în text
b) două trăsături ale genului dramatic din fragmentul de mai jos:

ACTUL II Scena VII

GHIȚĂ PRISTANDA și CAȚAVENCU


PRISTANDA (apărând în fund și făcând loc cu respect lui Cațavencu să treacă) : Poftiți, cocoane Nicule, poftiți...
(umilit) și zău, să pardonați, în considerația misiei mele, care ordonă (serios) să fim scrofuloși la datorie. D-voastră știți
mai bine ca mine... așa e polițaiul: tată să-ți fie — trebuie să-l ridici? îl ridici! n-ai ce-i face: e misie. De aia (foarte
rugător) mă rog să pardonați...
CAȚAVENCU: Îmi pare rău, Ghiță, că mai stăruiești cu scuzele tale... Adică noi nu știm cum merge poliția?
(sentențios) Într-un stat constituțional un polițai nu e nici mai mult nici mai puțin decât un instrument!
(O scrisoare pierdută – I.L. Caragiale)

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citeşte următorul fragment:
Duminică, 31 iulie 1911
Încep să-ţi scriu câteva lucruri de altădată, aşa cum mi-or veni sub condei, fără nici un plan şi fără nici o pretenţie.
Cele mai vechi lucruri, de care mi-aduc aminte, sunt casa de la Roman, unde am stat până la vârsta de 5 ani, şi familia
câtă stătea în acea casă. S-a întâmplat să mă nasc într-o familie de mică burghezie, cu tradiţii, cu „viaţă de familie”,
compusă din sentimentul datoriei, din iubire şi din solidaritate. Ce voi fi având bun în caracterul meu vine de acolo.
Dar această viaţă a ţinut puţină vreme, şi la o vârstă aproape inconştientă. După aceea, am trăit fără familie, aşa că
m-am dezvoltat anarhic, ca un produs al multor şi variate împrejurări ale societăţii. Cu alte cuvinte, am rămas aproape
fără creştere — afară de exemplul lui tatăl meu (când am început să stau cu el), care era un om de treabă şi, el însuşi,
un produs al vechii vieţi de familie. Neavând „creştere”, a trebuit s-o înlocuiesc, mai târziu, cu mintea: să judec ce
trebuie şi ce nu trebuie să fac. Dar mintea e o călăuză nesigură şi nu întotdeauna la slujba ei.
(G. Ibrăileanu, Amintiri din copilărie şi adolescenţă)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.

1. Menţionează sensul din text al expresiei de treabă. 6p


2. Indică, valorificând informaţiile din text, cele două lucruri de care îşi aduce aminte autorul scrisorii. 6 p
3. Explică, folosind informaţiile din text, de ce autorul consideră că după vârsta de cinci ani s-a dezvoltat anarhic. 6 p
4. Precizează în ce constă înlocuirea modelului familial cu "mintea", aşa cum reiese din textul dat. 6p
5. Prezintă concepţia autorului despre familie, aşa cum reiese din secvenţa: Ce voi fi având bun în caracterul meu vine
de acolo.6p

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă familia are sau nu are un rol determinant
în formarea personalităţii unui copil, valorificând informaţiile transmise de textul dat. 20 de puncte

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notaţiilor autorului în fragmentul de mai jos.
Tabloul I
Sufrageria familiei Cristian. E o încăpere simplă, dar foarte îngrijită. [...] Sufrageria are aspectul obişnuit al
sufrageriilor modeste, cu masă la mijloc, servantă într-o parte şi bufetul la perete. În plus – fiindcă această încăpere e
cea mai locuită din toată casa – se mai află distribuite în conformitate cu mizanscena*, un fotoliu vechi de pluş, o
măsuţă fără rudenie cu mobilierul celălalt, pe care se află un aparat de radio şi pe o etajeră, un teanc de cărţi de
şcoală. Un balansoar, în prim-plan. Uşi spre vestibul, bucătărie şi dormitor. [...] E în mai, spre seară. La ridicarea
cortinei, Puiu doarme în fotoliu cu o carte pe genunchi.

CATINCA (servitoarea-edec* a familiei, 60 de ani. Încă vioaie şi vrednică. Intră şi trânteşte uşa cu putere, fără să-l
observe pe Puiu.)
PUIU (sare ars. E un băiat de şaptesprezece ani. Crescut parcă numai în sus. Nu are deloc alura sportivă a băieţilor
de vârsta lui.)
CATINCA (observându-l): Aaa! Dormeai?... (Îi pare rău că l-a trezit aşa de brusc.) PUIU: Ei, aș! Unde vezi că
dormeam? Învățam. Învățam... cu ochii închiși. ( Tudor Muşatescu, Întâmplări din capitală )

*mizanscenă – realizare scenică a unui spectacol prin care se stabilesc locul, decorul, jocul actorilor
*edec – persoană (indispensabilă) care se găseşte de multă vreme undeva

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat,
aparţinând lui Mihai Eminescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu,
imaginar poeric, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
SUBIECTUL I
Citeşte textul de mai jos.

„Miopia galopantă" coincisese cu descoperirea lui Balzac, Voltaire, Hașdeu. Tot autori fecunzi şi care mă fascinaseră
mai ales pentru vastitatea şi diversitatea lor. Din Balzac, citeam cam un volum pe zi. Ajunsese aproape o obsesie şi,
împreună cu Mircea Mărculescu, făceam propagandă şi încercam să convingem cât mai mulţi dintre colegii noştri să-l
citească. Aşa l-am atras, pentru cîteva luni, pe Jean Victor Vojen. Era un fel de ritual: în timpul recreaţiilor, discutam
ultimele descoperiri şi încercam să constituim, pe măsura puterilor noastre, repertoriul personajelor Comediei umane.
Reciteam unele nuvele care nu ne cuceriseră la prima lectură, numai pentru că nu ne aminteam exact o replică sau o
observaţie a lui Horace Bianchon. De altfel, după ce epuizasem noile volume descoperite la anticari sau în bibliotecile
care ne erau accesibile atunci, reciteam, fiecare, scrierile noastre favorite. Cred că numai în anii de liceu am recitit de
vreo cinci-şase ori Le Pere Goriot, care a rămas pentru mine cartea prin excelenţă balzaciană şi pe care am regăsit-o
întotdeauna cu aceeaşi plăcere de cîte ori, mai tîrziu, mă reapuca pasiunea de Balzac. (Ultima oară la Paris, în 1947,
cînd am început chiar să scriu o Viaţă a lui Balzac, pe care am dus-o până în 1829, anul apariţiei romanului Les
Chouans.) Dar mai cu seamă mă încântau operele fantastice: Seraphita, La Peau de chagrin, Le Centenaire sau nuvelele
mai puţin cunoscute (La vie des Martyrs, Les Proscrits etc). Mă cucerise acest gigant care se mişca în atâtea universuri;
care nu se mulţumise să „facă concurenţă stării civile", el introdusese Androginul în literatura modernă, inventase atâtea
mitologii în legătură cu „voinţa" şi „energia" omului în acţiune. Voltaire m-a atras la început pentru că scria cu aceeaşi
neegalată perfecţiune romane sau pamflete, epistole sau monografii istorice, filozofie sau critică literară. Citisem doar
câteva cărţi de Voltaire, când am cumpărat de la un anticar două volume desperecheate din Bibliografia lui Bengesco.
Le-am parcurs cu emoţie şi entuziasm. Erau înregistrate acolo sute şi sute de lucrări, de o extremă diversitate - şi asta
corespundea întocmai speranţei mele secrete că-mi va fi îngăduit a scrie despre foarte multe lucruri, că nu voi fi silit să
mă limitez la ştiinţă, bunăoară, sau la literatură sau la istorie. Voltaire a fost prima mea întâlnire cu un enciclopedist de
geniu şi cred că acesta a fost motivul pentru care l-am admirat: îmi valida tendinţele de polihistor, îmi încuraja visurile
mele de spirit universal. Dar, în fond, n-am devenit niciodată „voltarian". Şi, cînd am descoperit alţi autori „universali",
când l-am descoperit mai ales pe Papini şi, mai tîrziu, pe Goethe, pe Leonardo da Vinci, am încetat să-l mai citesc.
Hașdeu mă fermecase pentru vastitatea culturii şi îndrăzneala ipotezelor istoriografice. Îl citeam la Biblioteca Fundaţiei
Carol I, dar când, prin clasa a VIl-a, am anunţat că voi face o conferinţă în faţa clasei, Nanu mi-a dat un cuvânt de
introducere către unul din bibliotecarii Academiei Române. M-am prezentat într-o după-amiază şi, deşi eram în
uniformă de liceu, am fost primit în sala de lectură a Academiei. (Mircea Eliade, Jurnal )

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul secvenței autori fecunzi. 6 puncte
2. Menționează anul și orașul unde Mircea Eliade a început să scrie despre viața lui Balzac. 6 puncte
3. Explică motivul pentru care Mircea Eliade l-a admirat pe Voltaire. 6 puncte
4. Precizează ce motiv literar a introdus Balzac în literatura modernă. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, două trăsături ale autorului Mircea Eliade, care se desprind din textul dat.
6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi importanța lecturii unui jurnal în cunoașterea
și aprofundarea unui scriitor, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul Jurnal, de Mircea Eliade, cât și la experiența personală sau culturală. 20 puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

”Se desenează pe nisip un cerc


după care se taie în două,
cu acelaşi băţ de alun se taie în două.
După aceea se cade în genunchi,
după aceea se cade în brânci.
După aceea se izbește cu fruntea nisipul
şi i se cere iertare cercului.
Atât.” (Nichita Stănescu, Lecția despre cerc)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi de construcţie a unui personaj dintr-
un roman psihologic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două scene/secvenţe comentate;
– analiza a două componente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale textului narativ, semnificative pentru
construcția personajului (de exemplu: acțiune, incipit, final, conflict, tehnici narative, modalităţi de caracterizare,
perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

1.Citește următorul fragement:


„Am mărturisit altundeva că modelul după care m-am condus în viață a fost tatăl meu.Am iubit-o și pe mama,dar am
crescut ,de mic,în cultul tatălui.Am fost grozav de mândru când am aflat că la școală fusese trecut din clasa a doua
direct în clasa a cincea,după care i se dăduse absolvența de șapte clase.Învățătorii și preoții din sat,împreună cu un
comitet din Sibiu ,interesat de ridicarea unor intelectuali români din satele aflate în acea margine a Imperiului
Habsburgic,au vrut sa-l trimită la liceu pe cheltuiala lor,dar s-au izbit de bunicul meu.Se povestea ,încă în copilăria
mea că,în timpul războiului trimitea fetelor din sat versuri scrisepe coajă de mesteacăn și am văzut,apoi studenți la
Politehnică uluiți de ușurința cu care tata făcea,fără creion și hârtie,calcule geometrice în spațiu.Spre deosebire de
mine,era o natură fericită,plăcută și extrem de sociabilă,iar faptul că nici notarul nu se descurca fără ajutorul lui în
cartea funduară îi asigura un plus de respect în sat.Un singur cusur îi găseam tatei.Nu-i displăcea băutura.Nu era ca
alții,certăreț la beție.Dimpotrivă,devenea excesiv de vesel și de vorbăreț.Căpăta atunci o mare dorință de a-și etala
cunoștințele,în special cele legate de istorie,geografie și astronomie și,în ciuda faptului că vocea îi era stinsă,gâjâită,
urmare a celor trei zile cât fusese îngropat de un obuz în Primul Război Mondial,începea să cânte.
Tata obișnuia să se laude că băiatul lui va fi ,cândva,”subsecretar de stat”și că va locui “într-un bloc,la etaj”.Curios e
că nu se avânta niciodată să zică „ministru”.
Ambițiile taei nu mă tulburau.Eu aveam cu totul alte ambiții decât aceea de a deveni „subsecretar de stat”. Pe la trei-
patru ani,dorisem,fără să știu nimic despre Prometeu,să reinventez focul.”
(Octavian Paler- Autoportret într-o oglindă spartă)
carte funduară-carte funciară
gâjâită-răgușită

A.Scrie pe foaia de examne răspunsul corect dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1.Explică sensul expresiei „am crescut în cultul tatălui”.
Posibil răspuns: Expresia surprinde influența,sentimentul de admirație,respectul sau considerația pe care a avut-o tatăl
său asupra dezvoltării copilului.
2.Indică una dintre fascinațiile exercitate de tată asupra copilului,așa cum reies din textul dat.
Posibil răspuns: Copilul a fost fascinat în momentul în care a aflat că, la școală,tatăl său fusese trecut din clasa a doua
direct în clasa a cincea,după care i se dăduse absolvența de șapte clase.

3.Menționează motivul pentru care tatăl autorului avea “vocea stinsă, gâjâită”.
Posibil răspuns: Tatăl autorului avea vocea stinsă din cauza traumei suferite în Primul Război Mondial,cât a stat trei zile
îngropat de un obuz :” vocea îi era stinsă,gâjâită, urmare a celor trei zile cât fusese îngropat de un obuz în Primul
Război Mondial...”.
4.Precizează atitudinea tatălui față de băiatul său,așa cum se desprinde din secvența :” Tata obișnuia să se
laude că băiatul lui va fi ,cândva,”subsecretar de stat”și că va locui “într-un bloc,la etaj”.
Posibil răspuns:Tatăl se dovedeşte mândru de fiul său.
5.Prezintă în 30-50 de cuvinte, o trăsătură a copilului,rezultată din finalul fragmentului.
Posibil răspuns:Principala trăsătură care îl caracterizează pe copil este naivitatea celui care avea încredere absolută că
poate face orice.Ambițiile sale nu erau commune cu cele ale tatălui.Cel aflat pe drumul cunoașterii era cuprins de
fascinație în relația cu lumea pe care o descoperă.

TESTUL 1

Subiectul I (50 de puncte)


Citeşte următorul fragment:
Dedei de-o cale de munte pe care-ncepui de-a-mi mâna calul care, încet și poticnind, suflând greu, pocnea alene cu
copitele bolovanii mari de prin încovoiturile cărării dintre stânci. Din ce în ce mă-nfundam mai mult în munți, din ce în
ce aerul devenea mai liber și mai rece, dar din ce în ce cerul devenea mai senin și luna spărgea cu fața ei cea galbenă
vălul argintiu al norilor. Capul meu era așa de pustiu ca amestecul fără-nțeles a unor colori varii, roșu, negru, verde,
galben, toate amestecate pe unul și-același loc, în fine, un nesens absurd ce semăna cu gândirile unui idiot, iată ceea ce
se-nvârtea în capul meu. Impresiunea ce-o făcuse asupră-mi toate scenele precedente era acelea ale unui om nedormit
de mai multe zile, cu creieri turburi de insomnie, care, umblând printre oameni, visează aievea și mintea lui croiește pe
fața oricărui cunoscut trăsuri adânci, grime întunecate, proiecte funeste, care vede pe pereți umbrele lungindu-se și
primind conture umane, ochilor căruia i se pare că apa limpede, privind la ea, se coloră — o dispozițiune a sufletului,
în fine, în cuprinsul căreia nici un concept priceput de simțuri nu intra neturburat, neparodiat la cunoștința internă. Îmi
părea că trecusem printr-o poveste cu zmei și crudelități, dar în a căror cuprins, pe alte locuri și pe alte țărmuri,
amanții rătăcesc de-a lungul lor în umbra și verdele dumbrăvilor, cu fețele argintite de lumina unei palide lune ce
zâmbește prin nori și înseninate trist de plăcutele visări ale amorului.
(Mihai Eminescu, Geniu pustiu)
A. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1. Explică sensul secvenței capul meu era așa de pustiu. 6p
2. Transcrie doi termini din text care nu respectă norma literară actual. 6p
3. Indică, din text, enunţul în care se prezintă cum se manifestă un ins neadormit. 6p
4. Precizează care este senzaţia pe care personajului-narator o are pe poteca muntelui. 6p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: visează aievea și mintea lui croiește pe fața oricărui cunoscut
trăsuri adânci, grime întunecate, proiecte funeste, care vede pe pereți umbrele lungindu-se și primind conture umane,
ochilor căruia i se pare că apa limpede, privind la ea, se coloră — o dispozițiune a sufletului, în fine, în cuprinsul
căreia nici un concept priceput de simțuri nu intra neturburat, neparodiat la cunoștința internă. 6p
B. Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă călătoriile pot influenţa sau nu
evoluţia umană, valorificând informaţia din fragmentul citat aparţinând lui Mihai Eminecu.
20p

Subiectul al II-lea (10 de puncte)


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două trăsături ale
simbolismului.

Urcând pe pomi,zâmbind pe casă,


Se surpă rozele grămadă,
Sau întocmesc câte-o cascadă
Pe vreo alee mai retrasă.

Parfumul lor purtat în stradă


Întinde-a lui subţire plasă...
Urcând în pomi,zâmbind pe casă,
Se surpă rozele grămadă .
(Al. Macedonski, Rondelul cascadelor de roze)

SUBIECTUL al III-lea ( 30 puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema și viziunea despre lume într-un roman
aparţinând lui George Călinescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere :


- prezentarea temei și a viziunii despre lume evidente într-un roman studiat;
- evidențierea a două scene /secvențe comentate prin care să ilustrezi tema textului ;
- analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale creației literare studiate, semnificative pentru
tema aleasă, din seria: structură, timp și spațiu, perspectivă narativă, conflict, modalități de caracterizare, limbaj.

SUBIECTUL I
Citeşte cu atenţie următorul fragment:
„Aproape toţi istoricii literaturii române, de la Tudor Vianu şi E.Lovinescu şi până la G.Călinescu, Nicolae Manolescu
şi alţii, au aceeaşi părere asupra importanţei majore a societăţii literare”Junimea” pentru dezvoltarea culturii române
moderne. Fondată la Iaşi în 1863, ea i-a reunit pe cei mai importanţi scriitori şi intelectuali ai Moldovei şi mai târziu ai
ţării întregi, dovadă fiind constituirea unei filiale la Bucureşti în 1876. Către sfârşitul secolului, reuniniunile „Junimii”
sunt tot mai rare, după care încet-încet această societate îţi încetează activitatea pe nesimţite.
Aceiaşi istorici literari sunt de acrod asupra următoarelor imagini-standard ale „Junimii”, conform căreia ea a fost :1.
o societate de egali, pe care Titu Maiorescu o domina exclusiv datorită înaltelor sale calităţi intelectuale şi în care
politicianul Petre Carp nu avea niciun rol; 2. o mişcare care a pus bazele literaturii române şi care a ordonat cultura şi
viaţa socială, impunând câteva adevăruri esenţiale; 3.un grup de tineri, prieteni buni, solidari unul cu celălalt,
dezinteresați și serioși sau veseli, după caz; 4.o mişcare care a avut dreptate în toate polemicile sale şi ale cărei idei şi
evaluări au fost corect, în ciuda faptului că performanţele câtorva scriitori membri ai grupului, ca şi istoria literară nu au
confirmat uneori previziunile „Junimii”.
(SORIN ALEXANDRESCU,”Junimea”-discurs politic și discurs cultural în volumul Privind înapoi, modernitatea.)

Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe:


1.Explică sensul expresiei pe nesimțite în text.
Posibil răspuns: Sensul expresiei “pe nesimițite”în text este fără a băga de seamă.

2.Indică două dintre imaginile-standard ale Junimii, așa cum reies din textul dat.
Posibil răspuns: Două dintre imaginile-standard ale Junimii ,așa cum reies din textul dat, sunt: „o societate de egali, pe
care Titu Maiorescu o domina exclusiv datorită înaltelor sale calităţi intelectuale şi în care politicianul Petre Carp nu
avea niciun rol” și” un grup de tineri, prieteni buni, solidari unul cu celălalt, dezinteresați și serioși sau veseli, după
caz”.

3.Menționează pe baza textului, motivul pentru care a fost construită o filială a societății Junimea la București.
Posibil răspuns: Motivul este succesul Junimii la Iași.

4.Precizează rolul lui Titu Maiorescu în cadrul societății Junimea, așa cum reiese din următorul fragment : „o societate
de egali, pe care Titu Maiorescu o domina exclusiv datorită înaltelor sale calităţi intelectuale şi în care politicianul Petre
Carp nu avea niciun rol”.
Posibil răspuns: Titu Maiorescu a avut rolul de lider al Junimii datorită meritelor sale intelectuale.

5.Prezintă în 30-50 de cuvinte, modul în care a fost percepută Junimea, prin referire la cea de-a patra imagine-standard.
Posibil răspuns: Junimea a fost o mi;care culturală care a avut câștig de cauză în toate polemicile pe care le-a purtat , ale
cărei evaluări au fost întotdeauna corecte, desi valoarea literară a unora dintre scriitori care făceau parte din acest grup
nu a fost confirmată de posteritate sau de istoria literară.

Mă aflu, cum zisei, la Opinia înainte de amiazi. După ce, ca musafir, îmi fac datoria să ţin pe tinerii confraţi vreo trei
sferturi de ceas,cu palavre,încep a pricepe că le cam stam pe suflet...Eu n-am treabă; toată ziua mi-e de petrecere;pe
când ei ard în toiul bucătăriei, unii cu condeiele-n mână, altul cu telefonul la ureche, celălalt cu nasul în listele
electorale...În trei-patru ceasuri trebuie să apară foaia.
- Domnilor-zic-de-acu vă las.
- Dar de ce te grăbeşti,coane Iancule ?...de ce nu mai stai oleacă,olecuţă ?
Tineri politicoşi ! nu-mi ascund pălăria,nici umbrela, nu-mi fac nicio violenţă...Mă lasă să plec...E şi vremea.În faţă la
Mitropolie, sună 5 antemeridiane...{...}
Am plecat,spre marele regret al confraţilor,pe când potopul se-nteţeşte din ce în ce.Mă urc în luntrea mea cu un triton
bătrân care tuşeşte şi strănută...Simptome alarmante la aşa vârstă...
-Avanti, gondoliere! strig.
Bravul gondolier îi trage câteva tritonului cu coada lopeţii.Bălăcind contra torentului încet-încet la deal.[...] Oprim
la Ermacov. Debarc.Am călcat pe pământ ferm. Sui scăricica, intru, când...simt că-mi fuge pământul de sub picioare şi
cât p-aci, dacă nu sare cineva repede să m-apuce, dau să cad pe spate înapoi afară,în valuri.Ca fulgerul mă săgeată un
gând sinistru: un atac de dambla !...Sunt pierdut !...Dumnezeule !aibi milă de familia mea rămasă departe în străine
locuri ...Ce bucurie pe mine cand aflu că damblaua mea a fost numai nişte sâmburi de măsline risipiţi – pi gios !
Dugheana e plină de amici, toţi funcţionari publici si profesiuni liberale. Aşteaptă aici să se oprească potopul, şi,
aşteptând, ca să le pară timpul mai scurt,iau aperitive, ţuică, măsline, gustă mezeluri, salam ghiudem, cascaval...Fireşte,
mai cu seamă cum sunt vesel că n-am dambla, intru şi eu în combinaţie. Şi aperitive si mezeluri, și vorbă si discuţie
asupra „situaţiunii dificile în care se găseşte ţara în urma tristelor evenimente, ca să zicem aşa, şi-n faţa atâtor reforme
ce această situaţie le reclamă imperios,dacă ne putem pronunţa astfel” şi” asupra trecutului,prezentuluisi
viitorului,ideilor fiecărui ales si fiecărui candidat” – şi dezbateri, şi vorbă, şi aperitive, şi mezeluri, şi aruncăm sâmburi
pi gios .Dar e unu şi jumătate; m-aşteaptă la dejun.Am stat aici un ceas si mai bine ! Vezi cum trece vremea de uşor
vorbind despre chestii grele !...
(I.L.Caragiale-Monopol)
A
1.Indică sensul din text al secvenţei „le cam stam pe suflet”
2.Menţionează ora la care autorul pleacă de la redacţie.
3.Precizeaza din ce cauză se dezechilibrează autorul , justificându –ţi răspunsul cu o secvenţă relevantă.
4.Explică motivul pentru care autorul părăseşte grupul petrecăreţilor.
5,Prezintă in 30-50 de cuvinte o trăsătură a autorului aşa cum se desprinde din ultimul paragraf al textului.
B.Redactează un text de minimum 150 de cuvinte in care să argumentezi dacă problemele importante privind soarta ţării
pot fi dezbatute in orice loc,raportandu-te atât la informaţiile din textul dat ,cât si la experienţa personală /culturală .

II.Comentează textul, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică și mijloacele artistice :
N-avea să-mi spună
nimic pământul?Tot pământu-acesta
neîndurător de larg şi-ucigător de mut
nimic ?

Ca să-l aud mai bine mi-am lipit


de glii urechea-îndoielnic şi supus-
şi pe sub glii ţi-am auzit
a inimei bătaie zgomotoasă.

Pământul răspundea.
(Lucian Blaga –Pământul)

TEST BACALAUREAT
1.Citește următorul fragment:
‘’ Mulţi dintre noi au avut în viaţă experienţe în care anumite emoţii s-au dovedit mai degrabă ,un obstacol, un inamic
în calea succesului. Tristeţea, furia, frica poate ne-au împiedicat să ne realizam scopurile sau să stabilim relaţii normale
cu ceilalţi.
În acest context se ridică întrebările: Care este rolul emoţiilor în viaţa noastră? Sunt ele utile?
Cercetări din domeniul medical au arătat că exprimarea emoţiilor este esenţială pentru sănătatea noastră. În prezent
cercetările din medicină nu se mai axează pe demonstrarea faptului că emoţiile influenţează starea noastră de sănătate
,ci, mai degrabă, ele încearcă să afle care este rolul emoţiilor în apariţia sau evoluţia unor anumite boli. Spre exemplu,
un pericol pentru inima noastră o reprezintă starea de ostilitate, depresia după un infarct miocardic amplifică riscul unor
complicaţii şi al mortalităţii în anul următor infarctului ,iar nivelul de stres şi sentimentele de neputinţă sunt factori de
risc pentru hipertensiunea arterială. De asemenea, tristeţea si anxietatea afectează sistemul imunitar.
Atunci, dacă dorim să avem o sănătate optimă, avem nevoie să ne controlăm emoţiile. Aceasta poate însemna să ne
diminuăm tendinţa de a ne înfuria, dacă dorim să avem relaţii satisfăcătoare cu ceilalţi sau, dacă dorim să diminuăm
ocaziile care conduc la furie si resentimente, poate e nevoie să învăţăm să ne manifestăm mai repede şi deschis
nemulţumirile.Pentru o sănătate bună avem nevoie să provocăm, să dezvoltăm şi să protejăm emoţiile pozitive cum ar fi
bucuria şi buna dispoziţie.
Emoţiile ne influenţează judecata, memoria şi atitudinea noastră faţă de evenimente şi joaca un rol esenţial şi în
comunicarea noastră cu ceilalţi. Importanţa recunoscută a emoţiilor a condus la apariţia noţiunii de inteligenţă
emoţională, cu componentele ei:
– recunoaşterea propriilor emoţii, numirea acestora şi capacitatea de a le diferenţia;
– exprimarea emoţiilor astfel încât comunicarea cu ceilalţi să se îmbunătăţească şi nu să se deterioreze;
– capacitatea de a utiliza emoţiile în mod util astfel încât o persoană să nu fie condusă sau paralizată de emoţii;
– capacitatea de a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi capacitatea de a reacţiona la acestea.
A recunoaşte o emoţie este important pentru a o putea controla mai eficient şi a ne putea folosi de ea. Recunoaşterea
propriilor emoţii nu vine de la sine. Pentru a reuşi aceasta trebuie să fim atenţi la reacţiile noastre intime, să le acceptam
şi să le controlăm, ceea ce va duce la creşterea inteligenţei noastre emoţionale.
În concluzie, putem spune categoric că emoţiile influenţează starea noastră de bine şi capacitatea noastră de adaptare la
lume.”
DANIELA PASĂRE,Rolul emoțiilor în viața noastră
1.Menționează sensul din text al secvenței să ne realizăm scopurile.
Posibil răspuns: Secvența citată se referă la atingerea obiectivelor propuse,la a face ceea ce ne dorim sau ne propunem.

2.Indică două emoții negative care sunt inamici în calea succesului,așa cum reiese din text.
Posibil răspuns: Două emoții negative,care sunt inamici în calea succesului,sunt tristețea și furia:” tristeţea, furia…poate
ne-au împiedicat să ne realizam scopurile…”.
3.Explică,folosind informațiile din textul dat,de ce trebuie să ne controlăm emoțiile.
Posibil răspuns: Controlul emoțiilor este important pentru menținerea unei excelente stări de sănătate :” exprimarea
emoţiilor este esenţială pentru sănătatea noastră.”

4.Precizează,valorificând textul dat,cum a apărut noțiunea de inteligență emoțională.


Posibil răspuns: Noțiunea de inteligență emoțională a apărut când a fost recunoscută importanța emoțiilor :”importanţa
recunoscută a emoţiilor a condus la apariţia noţiunii de inteligenţă emoţională...”

5.Prezintă,în 30-50 de cuvinte,concepția autorului despre relația dintre emoții și starea noastră de
bine,valorificând informațiile surprinse în penultimul alineat al textului dat.
Posibil răspuns: Emoțiile controlează starea noastră de bine.Ele sunt importante pt a ne cunoaște pe sine atunci când ne
confruntăm cu un afect.Trebuie să le acceptăm și să știm să le controlăm.
SUBIECTUL I 50
de puncte
Citește următorul fragment:
„Mulţi dintre noi au avut în viaţă experienţe în care anumite emoţii s-au dovedit, mai degrabă, un
obstacol, un inamic în calea succesului. Tristeţea, furia, frica poate ne-au împiedicat să ne realizam scopurile sau să
stabilim relaţii normale cu ceilalţi.
În acest context se ridică întrebările: Care este rolul emoţiilor în viaţa noastră? Sunt ele utile?
Cercetări din domeniul medical au arătat că exprimarea emoţiilor este esenţială pentru sănătatea noastră. În prezent,
cercetările din medicină nu se mai axează pe demonstrarea faptului că emoţiile influenţează starea noastră de sănătate,
ci, mai degrabă, ele încearcă să afle care este rolul emoţiilor în apariţia sau evoluţia unor anumite boli. Spre exemplu, un
pericol pentru inima noastră o reprezintă starea de ostilitate, depresia după un infarct miocardic amplifică riscul unor
complicaţii şi al mortalităţii în anul următor infarctului, iar nivelul de stres şi sentimentele de neputinţă sunt factori de
risc pentru hipertensiunea arterială. De asemenea, tristeţea si anxietatea afectează sistemul imunitar.
Atunci, dacă dorim să avem o sănătate optimă, avem nevoie să ne controlăm emoţiile. Aceasta poate însemna să
ne diminuăm tendinţa de a ne înfuria, dacă dorim să avem relaţii satisfăcătoare cu ceilalţi sau, dacă dorim să diminuăm
ocaziile care conduc la furie şi resentimente, poate e nevoie să învăţăm să ne manifestăm mai repede şi deschis
nemulţumirile. Pentru o sănătate bună avem nevoie să provocăm, să dezvoltăm şi să protejăm emoţiile pozitive cum ar
fi bucuria şi buna dispoziţie.
Emoţiile ne influenţează judecata, memoria şi atitudinea noastră faţă de evenimente şi joacă un rol esenţial şi în
comunicarea noastră cu ceilalţi. Importanţa recunoscută a emoţiilor a condus la apariţia noţiunii de inteligenţă
emoţională, cu componentele ei:
– recunoaşterea propriilor emoţii, numirea acestora şi capacitatea de a le diferenţia;
– exprimarea emoţiilor astfel încât comunicarea cu ceilalţi să se îmbunătăţească şi nu să se deterioreze;
– capacitatea de a utiliza emoţiile în mod util astfel încât o persoană să nu fie condusă sau paralizată de emoţii;
– capacitatea de a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi capacitatea de a reacţiona la acestea.
A recunoaşte o emoţie este important pentru a o putea controla mai eficient şi a ne putea folosi de ea. Recunoaşterea
propriilor emoţii nu vine de la sine. Pentru a reuşi aceasta, trebuie să fim atenţi la reacţiile noastre intime, să le acceptam
şi să le controlăm, ceea ce va duce la creşterea inteligenţei noastre emoţionale.
În concluzie, putem spune categoric, că emoţiile influenţează starea noastră de bine şi capacitatea noastră de adaptare la
lume.”

Daniela Pasăre, „Rolul emoțiilor în viața noastră”


A. 5 itemi x6 puncte = 30 de puncte
1. Menționează sensul din text al secvenței să ne realizăm scopurile.
2. Indică două emoții negative care sunt inamici în calea succesului, așa cum reiese din text.
3. Explică, utilizând informațiile din textul dat, de ce trebuie să ne controlăm emoțiile.
4. Precizează, valorificând textul dat, cum a apărut noțiunea de inteligență emoțională.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, concepția autorului despre relația dintre emoții și starea noastră de bine, valorificând
informațiile din penultimul alineat al textului dat.

B. Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi, pe baza textului şi a experienţei personale,
dacă emoţiile pot avea o influenţă fastă (favorabilă) ori nefastă (nefavorabilă) asupra stării noastre de bine.
20 de puncte
Subiectul al II-lea
10 puncte
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două trăsături ale genului liric.

Urcând pe pomi, zâmbind pe casă,


Se surpă rozele grămadă,
Sau întocmesc câte-o cascadă
Pe vreo alee mai retrasă.

Parfumul lor purtat în stradă


Întinde-a lui subţire plasă...
Urcând în pomi, zâmbind pe casă,
Se surpă rozele grămadă. (Al. Macedonski, „Rondelul cascadelor
de roze”)
SUBIECTUL al III-lea 30
de puncte
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcţie a unui
personaj
dintr-o nuvelă studiată.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două scene/secvenţe comentate;
– analiza a două componente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale textului narativ, semnificative pentru
construcția personajului (de exemplu: acțiune, incipit, final, conflict, tehnici narative, modalităţi de caracterizare,
perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte;
ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

10 puncte din oficiu

Citește următorul fragment și răspunde cerințelor:


II. A
”Am citit Scrisorile persane ale lui Montesquieu în facultate. Mi-au plăcut și mi-au picat și subiect la examenul de
franceză. Am luat un nouă, ceea ce la cursul domnului Vasile Zincenco nu era chiar de ici, de acolo. Oricum, un lucru e
clar și acum, după ce am uitat ce i-am spus despre ele: textul acesta publicat în 1721, la Amsterdam, fără semnătură,
pentru că autorul său era complet necunoscut în lumea literară, a demonstrat că unele adevăruri pot amuza și ustura în
egală măsură dacă sunt puse pe seama privirii unui străin. Magistratul baron Montesquieu s-a bucurat, după apariția
Scrisorilor, de recunoaștere și ușile saloanelor vremii i s-au deschis larg, lumea mondenă fiind cucerită de verva
personajelor sale. Discută despre tot și despre toate, așa cum numai niște outsideri pot uneori să facă. Sigur, e vorba
despre o convenție literară aici, dar principiul rămâne valabil.
Când ați văzut primul străin în viață? Eu n-o să-l uit pe Alain, un francez simpatic, pe care-l cunoscuse unchiul meu și
care, o vreme, după Revoluție, a făcut parte din familie. Devenise un fel de porte bonheur al nostru, al tuturor (…).
Uitasem cum apăruse, dar cât timp a lucrat în România, a fost străinul nostru personal.
De atunci, străinătatea s-a schimbat pentru mine, ca pentru fiecare dintre noi. Am întâlnit oameni de peste tot, am
călătorit, ne-am împrietenit, le-am vorbit despre România și, mai ales, i-am ascultat pentru că m-a interesat ce văd ei.
Încă mai tresar când aud pe cineva care vine din altă parte și poate să-ți spună în puține cuvinte ce nu merge deloc pe
plaiurile mioritice.” (Ana-Maria Sandu – ”Ochii străinului”, http://dilemaveche.ro/sectiune/dilemablog/articol/ochii-
străinului)
6. Transcrie două cuvinte/structuri care sunt mărci ale subiectivității în textul dat.
7. Extrage din text cuvântul-cheie.
8. Explică sensul structurii: unele adevăruri pot (…) ustura.
9. Precizează, într-un enunț, autorul Scrisorile persane, secolul și localitatea în care au apărut.
10.Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificațiile enunțului: De atunci, străinătatea s-a schimbat pentru mine, ca
pentru fiecare dintre noi.
III. B Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care s-ți exprimi opinia, pornind de la fragmentul de mai sus și
valorificând experiența ta culturală/personală, despre rolul privirii străinului în înțelegerea lumii în care trăim. 25
p. În redactarea textului, vei avea în vederea următoarele repere:
- Precizarea temei/problematicii puse în discuție (ipoteza);
- Formularea opiniei în legătură cu tema/problematica;
- Enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei;
- Exemplificarea fiecărui argument (un exemplu pornind de la textul dat, altul din experiența ta culturală/personală);
- Formularea unei concluzii pertinente;
- Utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;
- Respectarea precizării privind numărul de cuvinte.
III. Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinți tema și viziunea despre lume într-un text
poetic studiat la clasă, aparținând lui George Bacovia sau lui Lucian Blaga. Vei avea în vederea: evidențierea a două
trăsături care fac posibilă încadrarea textului într-un curent literar/într-o perioadă/într-o orientare tematică; prezentarea a
două idei/imagini poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume în textul ales; prezentarea a două elemente de
compoziție și de limbaj (de ex. temă, motiv literar, secvențe lirice, elemente de prozodie, arii semantice etc.) prin
referire la textul ales. 40p Din oficiu: 10p

Subiectul I : Citește cu atenție textul următor, apoi formulează răspunsuri potrivite pentru fiecare cerință :
„Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în chestiune [Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de
Vasile Alecsandri], și-au împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al
momentului nu este îndestul pentru cerințele criticii literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ni se oferă pentru
a reveni încă o dată la lucrarea dlui Alecsandri. Căci […] cartea dlui Alecsandri este și va rămâne pentru tot timpul o
comoară de adevărată poezie și totdodată de limbă sănătoasă, de notițe caracteristice asupra datinelor sociale, asupra
istoriei naționale și, cu un cuvânt, asupra vieții poporului român.
Dl Alecsandri împarte poeziile, culese și întocmite de d-sa din gura poporului, în balade (cântece bătrânești), doine și
hore. În ele găsim poezia aproape a întregului popor: Moldova și Țara Muntenească, Transilvania și Basarabia sunt
deopotrivă reprezentate. Mai la fiecare poezie, la fiecare aluziune socială din ea, la fiecare cuvânt mai greu, dl
Alecsandri a făcut note explicative, care, în cea mai mare parte a lor, adaugă la meritul cărții și cuprind observațiuni
pline de interes. În articolul de față am dori să ne dăm în câteva cuvinte samă de impresiunea binefăcătoare de care ne
pătrunde citirea acestor poezii.
Ceea ce le distinge întâi în modul cel mai favorabil de celelalte poezii ale literaturii noastre este naivitatea lor, lipsa de
orice artificiu, de orice dispoziție forțată, simțământul natural ce le-a inspirat. Sunt două moduri de a privi lumea care ne
înconjură: cu reflecția rece, speculativă sau speculatoare, și cu inima plină de simțiri. Din cel dintâi mod ies pentru
literatură cărțile de știință, din cel de al doilea, lucrările de artă. […] Și ce ambiție calculatoare ar putea îndemna pe
simplul sătean ca să-și întrupeze simțirea în forma poetică! Ceea ce abundența tristeței sau bucuriei i-a scos din adâncul
inimii sale nu este niciodată al lui; în toate inimile își află un răsunet și la toate le devine o proprietate: fapta lui devine
fapta lor, el însuși piere necunoscut. Cea mai adâncă simțire numai îl silește astfel a se arunca afară din sine, și de aceea
din poezia lui îți vorbește însăși durerea și însăși bucuria, dar nu un individ care suferă, nu un individ care se bucură.
Însă tocmai aceasta este semnul adevăratei poezii.”
(Titu Maiorescu – Asupra poeziei noastre populare)
A. Formulează răspunsuri potrivite pentru fiecare cerință : (20p)
1. Explică sensul substantivului subliniat în enunțul: Ceea ce le distinge întâi în modul cel mai favorabil de celelalte
poezii ale literaturii noastre este naivitatea lor.
2. Precizează care este contextul în care revista Convorbiri literare menționează cartea lui Alecsandri.
3. Enumeră meritele pentru care autorul consideră lucrarea lui Alecsandri o comoară.
4. Explică scopul articolului lui Titu Maiorescu, așa cum reiese din fragmentul În articolul de față am dori să ne dăm
în câteva cuvinte samă de impresiunea binefăcătoare de care ne pătrunde citirea acestor poezii.
5. Indică în ce constă diferența dintre literatură și știință în viziunea lui Maiorescu.

B. Folosind informațiile din fragmentul citat mai sus, redactează un text de 150-300 de cuvinte în care să îți exprimi
opinia despre rolul sentimentelor în opera literară. (20p)

Subiectul al II-lea : Comentează fragmentul următor, evidențiind ideile poetice și mijloacele de expresivitate artistică:
(10p)
Și el e emirul, și toate le are...
E tânăr, e farmec, e trăsnet, e zeu, Spre Meka-l răpește credința — voința,
Dar zilnic se simte furat de-o visare... Cetatea preasfântă îl cheamă în ea,
Spre Meka se duce cu gândul mereu, Îi cere simțirea, îi cere ființa,
Și-n fața dorinței — ce este — dispare Îi vrea frumusețea — tot sufletu-i vrea
Iar el e emirul, și toate le are. Din tălpi până-n creștet îi cere ființa.
(Al. Macedonski – Noaptea de decemvrie)
Subiectul al III-lea : Realizează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinți trăsăturile romantismului /
realismului prin referire la un text liric / epic studiat. În elaborarea eseulu, vei avea în vedere următoarele repere :
 Evidențierea pe baza textului a cel puțin două trăsături ale curentului literar menționat ;
 Prezentarea temei / temelor și a viziunii despre lume a autorului, așa cum se reflectă în textul ales ;
 Analiza a patru elemente de compoziție / structură și limbaj specifice textului și genului literar reprezentat.
Se vor acorda : 18 p pentru atingerea reperelor și 12 p pentru organizarea discursului (existența părților
componente – introducere,cuprins, încheiere – 3 puncte; logica înlănțuirii ideilor – 3 puncte; abilități de analiză și de
argumentare – 3 puncte; claritatea exprimării – 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte – 1
punct).
Redactare : Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum
300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date (utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 3 puncte;
punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citește următorul fragment:
„Privirea lui albastră s-a oprit asupra ei. Fata se simțea parcă la capătul unei ascensiuni în care a rătăcit, a bâjbâit, în
întuneric și frig, în care parcă mai mult a coborât decât a urcat. Totul i-a fost potrivnic. Negură, burniță, furtună și
ploaie. Deodată un petic de cer senin: privirea lui Liviu Rebreanu.
În această lumină albăstrie, părul lui părea de argint. Vocea Iui caldă și gravă:
— Da, e o carte! Ai scris cu sinceritate, ai scris cu răbdare, cu simț de răspundere, așa cum se scrie o carte. Criticii o să-
ți spună că ai talent. Eu îți spun că ești un scriitor. N-am notat ce e balast aici, în foile astea, nici ce e găunos. Dacă ai
fost în stare să scrii tot ce e aici bun și valoros, ai să fii în stare să găsești și ce e inutil, plat. Ai să știi să scoți ce-i
prolix*. Ai să adaugi ce-i lipsește. Ia-ți manuscrisul. Închide-l într-un sertar și scoate-l peste șase luni și mai lucrează
câteva luni, poate un an. Mai ai de furcă…
— Un an?! a exclamat fata îngrozită.
Ochii i s-au umplut de lacrimi. Liviu Rebreanu s-a sculat în picioare, înalt și puternic ca o statuie. În razele soarelui,
părul îi lucea ca o cască de argint. Dar în ochii care au devenit cenușii se adunaseră norii.
— Cum? E prea mult? E prea mult un an? si vocea răsuna atât de puternic, de parcă se clătinau pereții și casa:
Unsprezece ani am muncit la Ion, și voi? Voi sunteți grăbiți să vă apară poza în vitrină numaidecât. Nu ajunge să ai
talent, trebuie modestie, răbdare și muncă. Am crezut că le ai…
„Da! ar fi vrut să răspundă fata. Le-am avut, dar nu mai pot, am trăit destul, îmi ajunge. Am rezistat numai ca să termin
cartea. Nu sunt grăbită să apară. Am vrut să știu că este o carte. Și s-o las în mâini bune. Mie îmi ajunge atât. Eu nu mai
pot, nu mai pot. O copilărie grea, război, refugiu și tot ce a urmat. O lungă spovedanie, ca să acuz o lume, ca să justific
un gest, gestul din urmă. Nu mai am nimic de spus. De obicei eroina moare în ultimele pagini, autorul rămâne. În cartea
mea eroina vrea să trăiască. Vrea să lupte, autoarea vrea să moară.
Depune armele. E dreptul ei. E hotărâtă. Dar uite, i se mai cere un an. Ca și când ar fi nimica toată un an!” Niciun
cuvânt din toate astea n-a fost rostit. Au fost gândurile fetei. În fața ei se afla un stejar: Liviu Rebreanu! Cum și-ar fi
putut închipui el, care câștigase atâtea curse peste obstacole, lașitatea de a abandona lupta chiar la început, la prima
carte? Fata era acum în picioare și lacrimile îi curgeau pe obraz. Ar fi vrut să-și găsească batista, dar cum să găsești o
batistă când ai nevoie de ea? Liviu Rebreanu și-a scos din buzunarul de la rever batista albă ca neaua. Batista lui mare.
Și a zâmbit. Vocea lui era acum potolită și  blândă. Mâna lui ocrotitoare, pe umărul ei.
— Ești un scriitor. Ai vrut să fii un scriitor, nu-i așa? Ai reușit. Dar asta te angajează, să știi. Te angajează pe viață, îți
angajează viața, viața întreagă.
Așa i-a vorbit Liviu Rebreanu.”
(Cella Serghi, Pe firul de păianjen al memoriei)
*prolix – (despre vorbire, stil) lipsit de concizie, prea încărcat
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerine cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței Mai ai de furcă. 6 puncte
2. Menționează în cât timp a fost scris romanul Ion, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
3. Precizează un motiv pentru care fata începe să plângă, justificându-ți răspunsul cu o secvență relevantă din textul dat.
6 puncte
4. Explică atitudinea manifestată de Liviu Rebreanu față de tânăra Cella Serghi, valorificând textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a tinerei scriitoare, asa cum reiese din textul dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă talentul este sau nu
suficient pentru realizarea unei opere valoroase, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Pe
firul de păianjen al memoriei de Cella Serghi, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea
textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii fată de problematica pusă în discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte si să dezvolte subiectul
propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
Tabloul I
Sufrageria familiei Cristian. E o încăpere simplă, dar foarte îngrijită. […] Sufrageria are aspectul obisnuit al
sufrageriilor modeste, cu masă la mijloc, servantă într-o parte si bufetul la perete. În plus – fiindcă această încăpere e
cea mai locuită din toată casa – se mai află distribuite în conformitate cu mizanscena*, un fotoliu vechi de plus, o
măsuță fără rudenie cu mobilierul celălalt, pe care se află un aparat de radio si pe o etajeră, un teanc de cărți de scoală.
Un balansoar, în prim-plan. Usi spre vestibul, bucătărie si dormitor. […] E în mai, spre seară. La ridicarea cortinei, Puiu
doarme în fotoliu cu o carte pe genunchi.
CATINCA (servitoarea-edec* a familiei, 60 de ani. Încă vioaie si vrednică. Intră si trânteste usa cu putere, fără să-l
observe pe Puiu.)
PUIU (sare ars. E un băiat de saptesprezece ani. Crescut parcă numai în sus. Nu are deloc alura
Sportivă a băietilor de vârsta lui.)
CATINCA (observându-l): Aaa! Dormeai?… (Îi pare rău că l-a trezit asa de brusc.)
PUIU: Ei, aș! Unde vezi că dormeam? Învățam. Învățam… cu ochii închiși.
(Tudor Musatescu, Întâmplări din capitală )
*mizanscenă – realizare scenică a unui spectacol prin care se stabilesc locul, decorul, jocul actorilor
*edec – persoană (indispensabilă) care se găseste de multă vreme undeva
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte si să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităi de construcție a unui personaj
într-un text narativ studiat, aparținând lui Marin Preda.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales din textul narativ studiat;
– evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție si de limbaj, semnificative pentru construcția
personajului din textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, modalităși de caracterizare, incipit,
final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte si
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat,
aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ ales într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziie si de limbaj, semnificative pentru textul narativ ales
(de exemplu: acțiune, conflict, relaii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative,
perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
si să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL I
Citeşte textul de mai jos.

„Miopia galopantă" coincisese cu descoperirea lui Balzac, Voltaire, Hașdeu. Tot autori fecunzi şi care mă fascinaseră
mai ales pentru vastitatea şi diversitatea lor. Din Balzac, citeam cam un volum pe zi. Ajunsese aproape o obsesie şi,
împreună cu Mircea Mărculescu, făceam propagandă şi încercam să convingem cât mai mulţi dintre colegii noştri să-l
citească. Aşa l-am atras, pentru cîteva luni, pe Jean Victor Vojen. Era un fel de ritual: în timpul recreaţiilor, discutam
ultimele descoperiri şi încercam să constituim, pe măsura puterilor noastre, repertoriul personajelor Comediei umane.
Reciteam unele nuvele care nu ne cuceriseră la prima lectură, numai pentru că nu ne aminteam exact o replică sau o
observaţie a lui Horace Bianchon. De altfel, după ce epuizasem noile volume descoperite la anticari sau în bibliotecile
care ne erau accesibile atunci, reciteam, fiecare, scrierile noastre favorite. Cred că numai în anii de liceu am recitit de
vreo cinci-şase ori Le Pere Goriot, care a rămas pentru mine cartea prin excelenţă balzaciană şi pe care am regăsit-o
întotdeauna cu aceeaşi plăcere de cîte ori, mai tîrziu, mă reapuca pasiunea de Balzac. (Ultima oară la Paris, în 1947,
cînd am început chiar să scriu o Viaţă a lui Balzac, pe care am dus-o până în 1829, anul apariţiei romanului Les
Chouans.) Dar mai cu seamă mă încântau operele fantastice: Seraphita, La Peau de chagrin, Le Centenaire sau nuvelele
mai puţin cunoscute (La vie des Martyrs, Les Proscrits etc). Mă cucerise acest gigant care se mişca în atâtea universuri;
care nu se mulţumise să „facă concurenţă stării civile", el introdusese Androginul în literatura modernă, inventase atâtea
mitologii în legătură cu „voinţa" şi „energia" omului în acţiune. Voltaire m-a atras la început pentru că scria cu aceeaşi
neegalată perfecţiune romane sau pamflete, epistole sau monografii istorice, filozofie sau critică literară. Citisem doar
câteva cărţi de Voltaire, când am cumpărat de la un anticar două volume desperecheate din Bibliografia lui Bengesco.
Le-am parcurs cu emoţie şi entuziasm. Erau înregistrate acolo sute şi sute de lucrări, de o extremă diversitate - şi asta
corespundea întocmai speranţei mele secrete că-mi va fi îngăduit a scrie despre foarte multe lucruri, că nu voi fi silit să
mă limitez la ştiinţă, bunăoară, sau la literatură sau la istorie. Voltaire a fost prima mea întâlnire cu un enciclopedist de
geniu şi cred că acesta a fost motivul pentru care l-am admirat: îmi valida tendinţele de polihistor, îmi încuraja visurile
mele de spirit universal. Dar, în fond, n-am devenit niciodată „voltarian". Şi, cînd am descoperit alţi autori „universali",
când l-am descoperit mai ales pe Papini şi, mai tîrziu, pe Goethe, pe Leonardo da Vinci, am încetat să-l mai citesc.
Hașdeu mă fermecase pentru vastitatea culturii şi îndrăzneala ipotezelor istoriografice. Îl citeam la Biblioteca Fundaţiei
Carol I, dar când, prin clasa a VII-a, am anunţat că voi face o conferinţă în faţa clasei, Nanu mi-a dat un cuvânt de
introducere către unul din bibliotecarii Academiei Române. M-am prezentat într-o după-amiază şi, deşi eram în
uniformă de liceu, am fost primit în sala de lectură a Academiei.
(Mircea Eliade, Jurnal )

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul secvenței autori fecunzi. 6 puncte
2. Menționează anul și orașul unde Mircea Eliade a început să scrie despre viața lui Balzac. 6 puncte
3. Explică motivul pentru care Mircea Eliade l-a admirat pe Voltaire. 6 puncte
4. Precizează ce motiv literar a introdus Balzac în literatura modernă. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, două trăsături ale autorului Mircea Eliade, care se desprind din textul dat. 6p
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi importanța lecturii unui jurnal în cunoașterea
și aprofundarea unui scriitor, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul Jurnal, de Mircea Eliade, cât și la experiența personală sau culturală. 20 puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

”Se desenează pe nisip un cerc


după care se taie în două,
cu acelaşi băţ de alun se taie în două.
După aceea se cade în genunchi,
după aceea se cade în brânci.
După aceea se izbește cu fruntea nisipul
şi i se cere iertare cercului.
Atât.”
(Nichita Stănescu, Lecția despre cerc)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea
(30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi de construcţie a unui personaj dintr-un
roman psihologic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două scene/secvenţe comentate;
– analiza a două componente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale textului narativ, semnificative pentru
construcția personajului (de exemplu: acțiune, incipit, final, conflict, tehnici narative, modalităţi de caracterizare,
perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte;
ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL I
Citeşte cu atenţie următorul fragment:
„Aproape toţi istoricii literaturii române, de la Tudor Vianu şi E.Lovinescu şi până la G.Călinescu, Nicolae Manolescu
şi alţii, au aceeaşi părere asupra importanţei majore a societăţii literare”Junimea” pentru dezvoltarea culturii române
moderne. Fondată la Iaşi în 1863, ea i-a reunit pe cei mai importanţi scriitori şi intelectuali ai Moldovei şi mai târziu ai
ţării întregi, dovadă fiind constituirea unei filiale la Bucureşti în 1876. Către sfârşitul secolului, reuniniunile „Junimii”
sunt tot mai rare, după care încet-încet această societate îţi încetează activitatea pe nesimţite.
Aceiaşi istorici literari sunt de acrod asupra următoarelor imagini-standard ale „Junimii”, conform căreia ea a
fost :1. o societate de egali, pe care Titu Maiorescu o domina exclusiv datorită înaltelor sale calităţi intelectuale şi în
care politicianul Petre Carp nu avea niciun rol; 2. o mişcare care a pus bazele literaturii române şi care a ordonat cultura
şi viaţa socială, impunând câteva adevăruri esenţiale; 3.un grup de tineri, prieteni buni, solidari unul cu celălalt,
dezinteresați și serioși sau veseli, după caz; 4.o mişcare care a avut dreptate în toate polemicile sale şi ale cărei idei şi
evaluări au fost corect, în ciuda faptului că performanţele câtorva scriitori membri ai grupului, ca şi istoria literară nu au
confirmat uneori previziunile „Junimii”.

SORIN ALEXANDRESCU,”Junimea”-discurs politic și discurs cultural în volumul Privind înapoi, modernitatea.

Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe:

1.Explică sensul expresiei pe nesimțite în text.

2.Indică două dintre imaginile-standard ale Junimii, așa cum reies din textul dat.
3.Menționează pe baza textului, motivul pentru care a fost construită o filială a societății Junimea la București.
4.Precizează rolul lui Titu Maiorescu în cadrul societății Junimea, așa cum reiese din următorul fragment : „o societate
de egali, pe care Titu Maiorescu o domina exclusiv datorită înaltelor sale calităţi intelectuale şi în care politicianul Petre
Carp nu avea niciun rol”.
5.Prezintă în 30-50 de cuvinte, modul în care a fost percepută Junimea, prin referire la cea de-a patra imagine-standard.

1.Sensul expresiei “pe nesimițite”în text este fără a băga de seamă.


2. Două dintre imaginile-standard ale Junimii ,așa cum reies din textul dat, sunt: „o societate de egali, pe care Titu
Maiorescu o domina exclusiv datorită înaltelor sale calităţi intelectuale şi în care politicianul Petre Carp nu avea niciun
rol” și” un grup de tineri, prieteni buni, solidari unul cu celălalt, dezinteresați și serioși sau veseli, după caz”.
3.Motivul este succesul Junimii la Iași.
4.Titu Maiorescu a avut rolul de lider al Junimii datorită meritelor sale intelectuale.
5.Junimea a fost o mi;care culturală care a avut câștig de cauză în toate polemicile pe care le-a purtat , ale cărei evaluări
au fost întotdeauna corecte, desi valoarea literară a unora dintre scriitori care făceau parte din acest grup nu a fost
confirmată de posteritate sau de istoria literară.

1.Citește următorul fragment:


„Mulţi dintre noi au avut în viaţă experienţe în care anumite emoţii s-au dovedit mai degrabă ,un obstacol, un inamic în
calea succesului. Tristeţea, furia, frica poate ne-au împiedicat să ne realizam scopurile sau să stabilim relaţii normale cu
ceilalţi.
În acest context se ridică întrebările: Care este rolul emoţiilor în viaţa noastră? Sunt ele utile?
Cercetări din domeniul medical au arătat că exprimarea emoţiilor este esenţială pentru sănătatea noastră. În prezent
cercetările din medicină nu se mai axează pe demonstrarea faptului că emoţiile influenţează starea noastră de sănătate,
ci, mai degrabă, ele încearcă să afle care este rolul emoţiilor în apariţia sau evoluţia unor anumite boli. Spre exemplu, un
pericol pentru inima noastră o reprezintă starea de ostilitate, depresia după un infarct miocardic amplifică riscul unor
complicaţii şi al mortalităţii în anul următor infarctului ,iar nivelul de stres şi sentimentele de neputinţă sunt factori de
risc pentru hipertensiunea arterială. De asemenea, tristeţea si anxietatea afectează sistemul imunitar.
Atunci, dacă dorim să avem o sănătate optimă, avem nevoie să ne controlăm emoţiile. Aceasta poate însemna să ne
diminuăm tendinţa de a ne înfuria, dacă dorim să avem relaţii satisfăcătoare cu ceilalţi sau, dacă dorim să diminuăm
ocaziile care conduc la furie si resentimente, poate e nevoie să învăţăm să ne manifestăm mai repede şi deschis
nemulţumirile.Pentru o sănătate bună avem nevoie să provocăm, să dezvoltăm şi să protejăm emoţiile pozitive cum ar fi
bucuria şi buna dispoziţie.
Emoţiile ne influenţează judecata, memoria şi atitudinea noastră faţă de evenimente şi joaca un rol esenţial şi în
comunicarea noastră cu ceilalţi. Importanţa recunoscută a emoţiilor a condus la apariţia noţiunii de inteligenţă
emoţională, cu componentele ei:
–recunoaşterea propriilor emoţii, numirea acestora şi capacitatea de a le diferenţia;
– exprimarea emoţiilor astfel încât comunicarea cu ceilalţi să se îmbunătăţească şi nu să se deterioreze;
– capacitatea de a utiliza emoţiile în mod util astfel încât o persoană să nu fie condusă sau paralizată de emoţii;
– capacitatea de a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi capacitatea de a reacţiona la acestea.
A recunoaşte o emoţie este important pentru a o putea controla mai eficient şi a ne putea folosi de ea. Recunoaşterea
propriilor emoţii nu vine de la sine. Pentru a reuşi aceasta trebuie să fim atenţi la reacţiile noastre intime, să le acceptam
şi să le controlăm, ceea ce va duce la creşterea inteligenţei noastre emoţionale.
În concluzie, putem spune categoric că emoţiile influenţează starea noastră de bine şi capacitatea noastră de adaptare la
lume.”
(DANIELA PASĂRE, Rolul emoțiilor în viața noastră)

1.Menționează sensul din text al secvenței să ne realizăm scopurile.


2.Indică două emoții negative care sunt inamici în calea succesului,așa cum reiese din text.
3. Explică, folosind informațiile din textul dat, de ce trebuie să ne controlăm emoțiile.
4. Precizează, valorificând textul dat, cum a apărut noțiunea de inteligență emoțională.
5.Prezintă,în 30-50 de cuvinte, concepția autorului despre relația dintre emoții și starea noastră de bine,valorificând
informațiile surprinse în penultimul alineat al textului dat.

RĂSPUNSURI

1.Secvența citată se referă la atingerea obiectivelor propuse,la a face ceea ce ne dorim sau ne propunem.
2.Două emoții negative,care sunt inamici în calea succesului,sunt tristețea și furia:” tristeţea, furia…poate ne-au
împiedicat să ne realizam scopurile…”.
3.Controlul emoțiilor este important pentru menținerea unei excelente stări de sănătate :”exprimarea emoţiilor este
esenţială pentru sănătatea noastră.”
4. Noțiunea de inteligență emoțională a apărut când a fost recunoscută importanța emoțiilor :”i mportanţa recunoscută a
emoţiilor a condus la apariţia noţiunii de inteligenţă emoţională...”
5.Emoțiile controlează starea noastră de bine.Ele sunt importante pt a ne cunoaște pe sine atunci când ne confruntăm cu
un afect.Trebuie să le acceptăm și să știm să le controlăm.

SUBIECTUL I
Citește următorul fragment:

„Am mărturisit altundeva că modelul după care m-am condus în viață a fost tatăl meu.Am iubit-o și pe mama, dar am
crescut, de mic, în cultul tatălui. Am fost grozav de mândru când am aflat că la școală fusese trecut din clasa a doua
direct în clasa a cincea, după care i se dăduse absolvența de șapte clase. Învățătorii și preoții din sat, împreună cu un
comitet din Sibiu, interesat de ridicarea unor intelectuali români din satele aflate în acea margine a Imperiului
Habsburgic, au vrut să-l trimită la liceu pe cheltuiala lor, dar s-au izbit de bunicul meu.Se povestea, încă în copilăria
mea că, în timpul războiului trimitea fetelor din sat versuri scrise pe coajă de mesteacăn și am văzut,apoi studenți la
Politehnică uluiți de ușurința cu care tata făcea, fără creion și hârtie, calcule geometrice în spațiu. Spre deosebire de
mine, era o natură fericită, plăcută și extrem de sociabilă, iar faptul că nici notarul nu se descurca fără ajutorul lui în
cartea funduară îi asigura un plus de respect în sat.Un singur cusur îi găseam tatei.Nu-i displăcea băutura.Nu era ca
alții, certăreț la beție.Dimpotrivă,devenea excesiv de vesel și de vorbăreț.Căpăta atunci o mare dorință de a-și etala
cunoștințele, în special cele legate de istorie, geografie și astronomie și, în ciuda faptului că vocea îi era stinsă, gâjâită,
urmare a celor trei zile cât fusese îngropat de un obuz în Primul Război Mondial, începea să cânte.
Tata obișnuia să se laude că băiatul lui va fi, cândva, «subsecretar de stat» și că va locui «într-un bloc, la etaj».Curios
e că nu se avânta niciodată să zică «ministru».
Ambițiile tatei nu mă tulburau. Eu aveam cu totul alte ambiții decât aceea de a deveni «subsecretar de stat». Pe la trei-
patru ani, dorisem, fără să știu nimic despre Prometeu, să reinventez focul.”
(Octavian Paler, Autoportret într-o oglindă spartă)
carte funduară-carte funciară gâjâită-răgușită

A.Scrie pe foaia de examne răspunsul corect dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1.Explică sensul expresiei „am crescut în cultul tatălui”.
2.Indică una dintre fascinațiile exercitate de tată asupra copilului,așa cum reies din textul dat.

3.Menționează motivul pentru care tatăl autorului avea “vocea stinsă, gâjâită”.
4.Precizează atitudinea tatălui față de băiatul său,așa cum se desprinde din secvența: „Tata obișnuia să se laude că
băiatul lui va fi, cândva,”subsecretar de stat”și că va locui „într-un bloc, la etaj”.
5.Prezintă în 30-50 de cuvinte, o trăsătură a copilului, rezultată din finalul fragmentului.

RĂSPUNSURI
1.Expresia surprinde influența,sentimentul de admirație,respectul sau considerația pe care a avut-o tatăl său asupra
dezvoltării copilului.
2.Copilul a fost fascinat în momentul în care a aflat că, la școală,tatăl său fusese trecut din clasa a doua direct în clasa a
cincea,după care i se dăduse absolvența de șapte clase.
3.Tatăl autorului avea vocea stinsă din cauza traumei suferite în Primul Război Mondial,cât a stat trei zile îngropat de un
obuz :” vocea îi era stinsă, gâjâită, urmare a celor trei zile cât fusese îngropat de un obuz în Primul Război Mondial...”.
4.Tatăl se dovedeşte mândru de fiul său.
5.Principala trăsătură care îl caracterizează pe copil este naivitatea celui care avea încredere absolută că poate face
orice.Ambițiile sale nu erau commune cu cele ale tatălui.Cel aflat pe drumul cunoașterii era cuprins de fascinație în
relația cu lumea pe care o descoperă.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citește următorul fragment:
Lingviştii nu s-au pus de acord cu privire la originea cuvântului „Crăciun”. Unii spun că ar fi moştenit din latinescul
„creationem”, care înseamnă creaţie sau naştere, iar alte izvoare istorice ar sugera că la origine se află un cuvânt mult
mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei. Alţi specialişti spun că ar proveni din slavă.
În toate zonele României, colindul este cea mai răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului. În
Transilvania, colindătorii sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani, pentru „Jocul Moşilor”, la originea căruia au stat
ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată
noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului. Cine le iese în cale este croit de biciul moşilor. O altă
tradiţie nelipsită este „Viflaimul” – o piesă de teatru popular, în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al
păstorilor, care prevestesc naşterea lui Iisus. De asemenea, la „Butea feciorilor” băieţii se strâng în ceată pentru a aduna
vin pentru petrecerea din ultima săptămână a anului. Ceata de colindători este organizată după reguli complicate şi
fiecare membru are un rol: ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic.
În Oltenia, „Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor, care semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire
pentru rodnicia holdelor şi a pomilor. Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în
haine populare, care se adună în noaptea dinaintea Ajunului, pentru a împodobi steaguri cu clopoţei, năframe
multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori, pe care le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la
colindat. În Banat, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun, încrustat în coajă sau afumat la lumânare. Băţul este
lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. În folclorul românesc, cu alunul se alungă şerpii, norii, spre a-i
aduce prosperitate gospodăriei. Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Oamenii cred că, dacă
vor amesteca boabele, peste care au trecut colindătorii, cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea parte de o
recoltă bună în anul următor.
În Moldova, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până în primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor, atunci
când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum soarele şi luna. În Dobrogea, tradiţionala
costumaţie de Crăciun este făcută dintr-o ţesătură groasă de lână, de care sunt prinse legături de stuf. Flăcăii se strâng în
cete foarte bine organizate. Fiecare ceată are un şef, care se asigură de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil,
un ţuicar, un pisic şi o iapă. Cetele de feciori au „Oleleul” – personaj de origine păgână, care intră primul în gospodărie,
înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează. Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El
este îmbrăcat în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.
(www.mediafax.ro)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul secvenței „este croit”. 6 puncte
2. Menționează structura cetelor transilvănene de colindători. 6 puncte
3. Precizează rolurile alunului, justificându-ți răspunsul cu secvențe din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care bănăţenii amestecă boabele. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a românilor, care se desprinde din textul dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi rolul păstrării tradiţiilor în societatea
contemporană, raportându-te la informațiile din fragmentul dat și la experiența personală sau culturală.
20 de puncte
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte) Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţia textului următor, evidenţiind
două aspecte ale genului epic:
„Puntea se sprijinea pe două picioare înfipte în mijlocul iazului, destul de înalte şi avea pe o parte o subţire balustradă
de lemn. Pentru a-i încerca soliditatea, Matei trecu primul. Puntea se legăna, lemnul nu era perfect pe toată întinderea
lui. Oprit pe malul dimpotrivă, o aştepta să vină. Sălciile aruncau pe faţa şi pe braţele ei o transparentă umbră verzuie.
Era foarte atentă la fiecare pas, dar fără crispare. Ochii doar îi străluceau mai puternic. Când ajunse la capăt, îi întinse
mâna să coboare. Când amândouă înaltele ei picioare fură în iarbă, lângă el, Matei dădu brusc drumul mâinii pe care o
ţinuse.
— Vezi aerul? o întrebă.
— Nu, spuse ea, privind nedumerită împrejur.
— Eu îl văd, spuse el mai depărtându-se un pas. Este aici, între noi doi, ca un zid de sticlă, cu neputinţă de trecut.
— De ce chiar aşa de cu neputinţă? râse ea”. (Matei Iliescu, de Radu Petrescu)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularitățile unui text poetic studiat, aparținând
lui Lucian Blaga.
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

Se punctează orice formulare/ modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se
calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date (de exemplu: Este croit înseamnă este lovit/ e atins/ e bătut.) – 4 puncte; formularea
răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6 puncte
2. menționarea structurii cetei (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic) – 4 puncte; formularea
răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6 puncte
3. precizarea rolurilor băţului de alun: alungă răul şi aduce prosperitate – 2 puncte; justificarea răspunsului cu secvențe
din text (a alunga duhurile rele; cu alunul se alungă şerpii, norii, spre a-i aduce prosperitate gospodăriei) – 2 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație
– 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului (dacă vor amesteca boabele, peste care au trecut colindătorii, cu sămânţa pe care o vor pune
în brazdă, vor avea parte de o recoltă bună în anul următor) – 4 puncte: explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de
explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei trăsături a românilor (de exemplu: tradiţionalişti; conservatori; iubitori de tradiţie; superstiţioşi;
păstrători ai elementelor ancestrale, păgâne şi creştine din perioada sărbătorilor de iarnă etc.): prezentare adecvată şi
nuanţată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct
4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte

B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea a două argumente adecvate opiniei formulate 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente: dezvoltare clară, nuanţată –
2 puncte; încercare de dezvoltare, schematism –1 punct 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 puncte; raportarea la experiența personală sau culturală în
dezvoltarea oricărui argument – 1 punct 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 puncte; utilizare parţial adecvată – 1 punct
2 puncte
‒ respectarea normelor de exprimare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 punct; 2 sau mai multe
greşeli – 0 puncte) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezentarea a două aspecte/ trăsături ale genului epic în fragmentul dat. 6 puncte
– prezentare adecvată și nuanțată, prin raportare la fragmentul dat – 6 puncte
– prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 3 puncte
– simpla precizare a aspectelor sau tendință de generalizare – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greşeli ortografice – 1
punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) 4 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Conţinut – 18 puncte
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientar tematică: precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice – 2
puncte; numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar precizat sau ale orientării tematice: 2 x 1
punct = 2 puncte; evidențierea
celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte 6 puncte
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat:
· precizarea temei – 2 puncte;
· comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic ales – 2 x 2 puncte = 4 puncte
(comentare clară şi nuanţată a unei imagini/idei poetice – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct)
6 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oric ăror două elemente de compoziție şi de limbaj semnificative pentru textul poetic ales
2 x 3 puncte = 6 puncte
· analiza fiecărui element ales, justificând relevan ța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; analiza fiecărui
element ales, cu încercarea de justificare a relevanței acestuia – 2 puncte; abordarea schematică, fără justificarea
relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 puncte
relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte
schematism – 1 punct
−utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.
Subiectul I (50 de puncte) Subiectul I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment: Citeşte următorul fragment:
Dedei de-o cale de munte pe care-ncepui de-a-mi mâna Dedei de-o cale de munte pe care-ncepui de-a-mi mâna
calul care, încet și poticnind, suflând greu, pocnea alene calul care, încet și poticnind, suflând greu, pocnea alene
cu copitele bolovanii mari de prin încovoiturile cărării cu copitele bolovanii mari de prin încovoiturile cărării
dintre stânci. Din ce în ce mă-nfundam mai mult în munți, dintre stânci. Din ce în ce mă-nfundam mai mult în munți,
din ce în ce aerul devenea mai liber și mai rece, dar din din ce în ce aerul devenea mai liber și mai rece, dar din
ce în ce cerul devenea mai senin și luna spărgea cu fața ce în ce cerul devenea mai senin și luna spărgea cu fața
ei cea galbenă vălul argintiu al norilor. Capul meu era ei cea galbenă vălul argintiu al norilor. Capul meu era
așa de pustiu ca amestecul fără-nțeles a unor colori varii, așa de pustiu ca amestecul fără-nțeles a unor colori varii,
roșu, negru, verde, galben, toate amestecate pe unul și- roșu, negru, verde, galben, toate amestecate pe unul și-
același loc, în fine, un nesens absurd ce semăna cu același loc, în fine, un nesens absurd ce semăna cu
gândirile unui idiot, iată ceea ce se-nvârtea în capul meu. gândirile unui idiot, iată ceea ce se-nvârtea în capul meu.
Impresiunea ce-o făcuse asupră-mi toate scenele Impresiunea ce-o făcuse asupră-mi toate scenele
precedente era acelea ale unui om nedormit de mai multe precedente era acelea ale unui om nedormit de mai multe
zile, cu creieri turburi de insomnie, care, umblând printre zile, cu creieri turburi de insomnie, care, umblând printre
oameni, visează aievea și mintea lui croiește pe fața oameni, visează aievea și mintea lui croiește pe fața
oricărui cunoscut trăsuri adânci, grime întunecate, oricărui cunoscut trăsuri adânci, grime întunecate,
proiecte funeste, care vede pe pereți umbrele lungindu-se proiecte funeste, care vede pe pereți umbrele lungindu-se
și primind conture umane, ochilor căruia i se pare că apa și primind conture umane, ochilor căruia i se pare că apa
limpede, privind la ea, se coloră — o dispozițiune a limpede, privind la ea, se coloră — o dispozițiune a
sufletului, în fine, în cuprinsul căreia nici un concept sufletului, în fine, în cuprinsul căreia nici un concept
priceput de simțuri nu intra neturburat, neparodiat la priceput de simțuri nu intra neturburat, neparodiat la
cunoștința internă. Îmi părea că trecusem printr-o cunoștința internă. Îmi părea că trecusem printr-o
poveste cu zmei și crudelități, dar în a căror cuprins, pe poveste cu zmei și crudelități, dar în a căror cuprins, pe
alte locuri și pe alte țărmuri, amanții rătăcesc de-a alte locuri și pe alte țărmuri, amanții rătăcesc de-a
lungul lor în umbra și verdele dumbrăvilor, cu fețele lungul lor în umbra și verdele dumbrăvilor, cu fețele
argintite de lumina unei palide lune ce zâmbește prin argintite de lumina unei palide lune ce zâmbește prin
nori și înseninate trist de plăcutele visări ale amorului. nori și înseninate trist de plăcutele visări ale amorului.
(Mihai Eminescu, Geniu pustiu) (Mihai Eminescu, Geniu pustiu)
C. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele A.Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele
cerințe cu privire la text: 5x 6p cerințe cu privire la text: 5x 6p
1.Explică sensul secvenței capul meu era așa de pustiu. 1.Explică sensul secvenței capul meu era așa de pustiu.
2.Transcrie doi termini din text care nu respectă norma 2.Transcrie doi termini din text care nu respectă norma
literară actual. literară actual.
3.Indică, din text, enunţul în care se prezintă cum se 3.Indică, din text, enunţul în care se prezintă cum se
manifestă un ins neadormit. manifestă un ins neadormit.
4.Precizează care este senzaţia pe care personajului-
4.Precizează care este senzaţia pe care personajului- narator o are pe poteca muntelui.
narator o are pe poteca muntelui. 5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei:
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: visează aievea și mintea lui croiește pe fața oricărui
visează aievea și mintea lui croiește pe fața oricărui cunoscut trăsuri adânci, grime întunecate, proiecte
cunoscut trăsuri adânci, grime întunecate, proiecte funeste, care vede pe pereți umbrele lungindu-se și
funeste, care vede pe pereți umbrele lungindu-se și primind conture umane, ochilor căruia i se pare că apa
primind conture umane, ochilor căruia i se pare că apa limpede, privind la ea, se coloră — o dispozițiune a
limpede, privind la ea, se coloră — o dispozițiune a sufletului, în fine, în cuprinsul căreia nici un concept
sufletului, în fine, în cuprinsul căreia nici un concept priceput de simțuri nu intra neturburat, neparodiat la
priceput de simțuri nu intra neturburat, neparodiat la cunoștința internă.
cunoștința internă.
B.Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să
B.Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă pot călătoriile influenţa sau nu evoluţia
argumentezi dacă pot călătoriile influenţa sau nu evoluţia umană, valorificând informaţia din fragmentul citat
umană, valorificând informaţia din fragmentul citat aparţinând lui Mihai Eminescu.
aparţinând lui Mihai Eminescu.

Subiectul I (50 de puncte)


Citeşte următorul fragment:
Dedei de-o cale de munte pe care-ncepui de-a-mi mâna calul care, încet și poticnind, suflând greu, pocnea alene cu
copitele bolovanii mari de prin încovoiturile cărării dintre stânci. Din ce în ce mă-nfundam mai mult în munți, din ce în
ce aerul devenea mai liber și mai rece, dar din ce în ce cerul devenea mai senin și luna spărgea cu fața ei cea galbenă
vălul argintiu al norilor. Capul meu era așa de pustiu ca amestecul fără-nțeles a unor colori varii, roșu, negru, verde,
galben, toate amestecate pe unul și-același loc, în fine, un nesens absurd ce semăna cu gândirile unui idiot, iată ceea ce
se-nvârtea în capul meu. Impresiunea ce-o făcuse asupră-mi toate scenele precedente era acelea ale unui om nedormit
de mai multe zile, cu creieri turburi de insomnie, care, umblând printre oameni, visează aievea și mintea lui croiește pe
fața oricărui cunoscut trăsuri adânci, grime întunecate, proiecte funeste, care vede pe pereți umbrele lungindu-se și
primind conture umane, ochilor căruia i se pare că apa limpede, privind la ea, se coloră — o dispozițiune a sufletului,
în fine, în cuprinsul căreia nici un concept priceput de simțuri nu intra neturburat, neparodiat la cunoștința internă. Îmi
părea că trecusem printr-o poveste cu zmei și crudelități, dar în a căror cuprins, pe alte locuri și pe alte țărmuri,
amanții rătăcesc de-a lungul lor în umbra și verdele dumbrăvilor, cu fețele argintite de lumina unei palide lune ce
zâmbește prin nori și înseninate trist de plăcutele visări ale amorului.
(Mihai Eminescu, Geniu pustiu)
D. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
4. Explică sensul secvenței capul meu era așa de pustiu. 6p
5. Transcrie doi termini din text care nu respectă norma literară actual. 6p
6. Indică, din text, enunţul în care se prezintă cum se manifestă un ins neadormit. 6p
4. Precizează care este senzaţia pe care personajului-narator o are pe poteca muntelui. 6p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: visează aievea și mintea lui croiește pe fața oricărui
cunoscut trăsuri adânci, grime întunecate, proiecte funeste, care vede pe pereți umbrele lungindu-se și primind conture
umane, ochilor căruia i se pare că apa limpede, privind la ea, se coloră — o dispozițiune a sufletului, în fine, în
cuprinsul căreia nici un concept priceput de simțuri nu intra neturburat, neparodiat la cunoștința internă.
6p

E. Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă călătoriile pot influenţa sau nu
evoluţia umană, valorificând informaţia din fragmentul citat aparţinând lui Mihai Eminecu.
20p
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea ipotezei; 2p
- menționarea poziției pe care o ai față de problematică; 2p
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziției adoptate;
12p
- formularea unei concluzii pertinente; 2p
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare 1p
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1p

Subiectul al II-lea (10 de puncte)


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două trăsături ale
simbolismului.

Urcând pe pomi,zâmbind pe casă,


Se surpă rozele grămadă,
Sau întocmesc câte-o cascadă
Pe vreo alee mai retrasă.

Parfumul lor purtat în stradă


Întinde-a lui subţire plasă...
Urcând în pomi,zâmbind pe casă,
Se surpă rozele grămadă .
(Al. Macedonski, Rondelul cascadelor de roze)
Notă !
Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru
redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea ( 30 puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema și viziunea despre lume într-un roman
aparţinând lui George Călinescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere :


- prezentarea temei și a viziunii despre lume evidente într-un roman studiat;
- evidențierea a două scene /secvențe comentate prin care să ilustrezi tema textului ;
- analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale creației literare studiate, semnificative pentru
tema aleasă, din seria: structură, timp și spațiu, perspectivă narativă, conflict, modalități de caracterizare, limbaj.
Notă !
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru organizarea
discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părşilor componente – introducere, cuprins şi încheiere – 3puncte; logica
înlănţuirii ideilor – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; claritatea exprimării – 2 puncte,
respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte (utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografie – 3 puncte;
punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct

Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri. SUBIECTUL I (50 de puncte) Citește următorul fragment:

Totul m-a fermecat, la început, la liceu. Îmi plăcea mai ales pentru că la fiecare materie aveam un alt profesor. M-a
cucerit de la cea dintâi lecție, și a rămas preferatul meu până la moarte, câțiva ani mai târziu, Nicolae Moisescu,
profesorul de științe naturale. Era înalt, foarte slab, aproape uscat, și părea mai bătrân decât era pentru că avea părul și
mustățile albe. Vorbea încet, rar, parcă și-ar fi economisit forțele, și vorbea plimbându-se prin fața băncilor, cu pași
mici, ușori, întretăiați de scurte opriri ca să poată privi mai bine, adânc, în ochi, unul dintre elevi. Zâmbea după fiecare
frază, parcă ar fi vrut să sublinieze punctul și pauza care trebuiau s-o separe de fraza următoare.
Întovărășea expunerea cu gesturi largi, leneșe, și atunci înțelegeai cât de perfect izbutise să-și dozeze puțina energie de
care dispunea. Avea acest obicei: venea cu microscopul în clasă și ne chema pe rând să privim, și apoi ne punea să
desenăm pe tablă cele ce văzusem. Arareori unul din noi izbutea să reproducă, foarte aproximativ, acele stranii forme
irizate pe care le descopeream, le abuream, le pierdeam și le descopeream din nou, învârtind ușor șurubul
microscopului. M-a remarcat, cred, pentru că mă număram printre cei care se dovediseră în stare să deseneze ce vedeau.
De atunci nu m-a mai slăbit. Mă privea mereu în ochi, parcă mi-ar fi cerut părerea, îmi punea necontenit întrebări. Pe
nesimțite m-am trezit că sunt anumite taine pe care le înțelegeam. Erau tainele acelei puteri misterioase pe care
Moisescu o numea "Natură".
Înțelegeam de ce fluturele de pădure are aripile de culoarea scoarței de copac, de ce ariciul este prevăzut cu țepi, de ce
bărbătușii atâtor păsări sunt mai exuberant împodobiți decât femelele. "Natura" făcuse toate acestea ca să-i camufleze,
să-i apere, să-i selecționeze. Existau, deci, anumite legi pe care le puteai descifra - și atunci toate lucrurile căpătau
înțeles și noimă. Lumea nu se mai arăta ca o aglomerare de vietăți și întâmplări fără legătură între ele, ci se dovedea a fi
rezultatul unei voințe unice și irezistibile.
Așa cum mi se revela ea din lecțiile lui Moisescu, "Natura" era însuflețită de un singur elan: acela de a crea viața și de a
o menține, în pofida tuturor piedicilor și dezastrelor.
În iarna aceea am învățat ce înseamnă instinctele de conservare a individului și a speciei. Dar mai cu seamă am învățat
să iubesc și să disting felurite animale, îndeosebi reptilele, batracienii și insectele. Nicolae Moisescu ni le arăta în planșe
colorate sau împăiate, sau conservate în borcane cu alcool, în insectare. Apoi le-am contemplat, cu întreaga clasă, la
Muzeul de Științe Naturale de la Șosea.
Am revenit de atunci, cu regularitate, în fiecare duminică, toată iarna aceea. Și cu câtă nerăbdare n-am așteptat să se
desprimăvăreze, ca să pot, în sfârșit, să pornesc după insecte în pădurile din jurul Bucureștiului...
(Mircea Eliade, Memorii)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text.
1. Explică sensul expresiei nu m-a mai slăbit în text. 6 puncte
2. Indică motivul pentru care profesorul vorbea încet și rar. 6 puncte
3. Precizează atitudinea profesorului față de elevul Mircea Eliade. 6 puncte
4. Menționează cum își petrecea tânărul fiecare duminică din iarna aceea, așa cum rezultă din ultimul
paragraf al textului. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură a elevului, manifestată la orele de științe naturale. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă profesorul este sau nu important
pentru ca adolescentul să își descopere o pasiune, făcând referire atât la textul citat, cât și la experiența personală sau
culturală. (20 de puncte)

II. Comentează, în minim 10 rânduri, poezia, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
Vederea lumii se-adumbrea, când noi
ne sărutam în pieţe şi în scuaruri,
Un aer mat ne-nfăşura, şi nimeni
nu ne-a lovit vreodată cu privirea.

Doar steaua neagră-a părului tău scurt


îmi atingea, cu clinchet stins, un umăr,
şi toţi credeau că bate-n arbori ora
când soarele apune la amiază.

Şi păsări mari se coborau pe bănci


şi pe statui, pe cabluri, peste iarbă …
Luceau intens, presate de un cer
pe care-l începea iubirea noastră. (Sărutul de Nichita Stănescu)

Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri. SUBIECTUL I (50 de puncte) Citește următorul fragment:

Am trăit câteva luni la Roma, fără panica maratoanelor între două trenuri, dar și fără degajarea ce ti-o dă graba.
Impresiile s-au amestecat, uneori contradictorii, alteori influențate de motive strict personale. Mi-e mult mai ușor, parcă,
să-mi aduc aminte ceva sigur dintr-un oraș prin care am trecut o singură zi. Poate și de aceea e mai simplu, în general,
să-i judecăm pe alții decât pe noi înșine. Orașele unde, un timp, ne-am pierdut starea de călător rămân o formă a noastră
de a fi, expirată și acoperită de altele, și ar trebui probabil să ne dispensăm de multe detalii subiective ca să cântărim
totul exact, dacă o astfel de experiență ar fi cu putință.
Oricât ar părea de curios, la Roma plouă mai mult decât în Londra, cea mai îmbibată de cețuri. Numai că ploile din
« cetatea eternă » sunt ploi care trec repede ; ploi rapide, nervoase, urmate de soare. Rareori, se întâmplă să dureze, să se
cearnă putrede, ca la noi, toamna. De altminteri, Romei nu-i convine cerul închis. Ploile o îmbătrânesc. O spală de
zgomote, de mirosul de benzină arsă, dar și de legende. Îi iau din distincție și din cordialitate, o fac să pară posacă. Marc
Aureliu călărește singur atunci, prin pânza de apă, pe calul său înverzit de pe Capitoliu. Fântânile își cam pierd
spectatorii. Cumva, deși pare mai” istoric”, orașul își modifică relațiile cu istoria...nu istoria caranavalescă din
restaurantele cu prețuri pipărate unde chelenerii servesc îmbrăcați în toga de pe vremea lui Cezar , ci aceea din zidurile
roșii peste care vântul a risipit urmele celor ce-au intrat în Roma ca pelerini sau cuceritori, umiliți sau aroganți...
Cred că piramidele egiptene ar fi nu mai puțin utopice în ploaie, după cum tragediile lui Shakespeare au nevoie de
castele otrăvite de ceață. La Roma, piatra cere vremea frumoasă de după ploaie, când pisicile se întorc să doarmă la
soare pe treptele din Colosseum, lumina șiroiește pe coroanele pinilor, iar orașul își recapătă culoarea sa naturală. E
vorba de un roșu evaziv, ruginos și spălăcit, întâlnit, mai ales, în cartierele istorice; ceva între sângeriul pământurilor
bogate în oxizi de fier și tonurile argiloase ale unui tablou de Leonardo, San Gerolamo, aflat la Pinacoteca Vaticanului ;
și diferit de cel de pe zidurile Veneției, care e romantic.
N-am reușit să aflu când și de ce au început romanii să-și zugrăvească astfel casele. M-am oprit la opinia celor care
consideră că motivul a fost dorința de a combate, de a atenua, lumina prea crudă. Opțiunea a căzut, însă, în desuetudine.
Arhitecții moderni renunță treptat la această culoare veche, poate cea mai potrivită cu vârsta și clima Romei. Zidurile
zugrăvite în roșu rețin surplusul de lumină ca un burete, temperează amiezile prea fierbinți și dau până și tristeților un
aer de noblețe. Strecurându-mă prin valurile de pietoni de pe Via del Corso, unde înghesuiala mașinilor și autobuzelor
devine la anumite ore insuportabilă, am reușit aproape de fiecare dată să-mi regăsesc liniștea, după câțiva pași, cotind
în direcția Pantheonului sau invers, a Pieței Spaniei...
(Octavian Paler, Culoarea Romei, în Drumuri prin memorie)
1.Menționează sensul din text al secvenței fără panica maratoanelor între două trenuri.(6p)
2.Indică numele a două personalități istorice/culturale prezente în text.(6 p)
3.Explică, valorificând informațiile din text, care este efectul ploii asupra Romei. (6 p)
4.Precizează motivul/le pentru care casele sunt vopsite în Roma într-o anumită culoare.(6 p)
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea autorului față de orașul Roma, raportându-te la textul dat.(6 p)

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă impresiile de călătorie pot fi influențate
sau nu evoluţia umană, , raportându-te atât la informațiile din textul extras din volumul Drumuri prin memorie de
Octavian Paler, cât și la experiența personală sau culturală.

II. Comentează, în minim 10 rânduri, poezia, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
Părul tău e mai decolorat de soare,
regina mea de negru şi de sare.

Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat


ca o umbră, ca un şarpe dezarmat.

Trec fantome-ale verii în declin,


corăbiile sufletului meu marin.

Şi viaţa mea se iluminează,


sub ochiul tău verde la amiază,
cenuşiu ca pământul la amurg.
Oho, alerg şi salt şi curg.

Mai lasă-mă un minut.


Mai lasă-mă o secundă.

Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip.


Mai lasă-mă o briză, o undă.

Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp. (Viaţa mea se iluminează de Nichita Stănescu)
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă profesorul este sau nu
important pentru ca adolescentul să își descopere o pasiune, făcând referire atât la textul citat, cât și la
experiența personală sau culturală. (20 de puncte)
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind două trăsături ale
basmului cult.
Amu cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate
mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea
Verde-împărat; şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulţi ani trecură la mijloc de când
aceşti fraţi nu mai avură prilej a se întâlni amândoi. Iară verii, adică feciorii craiului şi fetele
împăratului, nu se văzuse niciodată de când erau ei. Şi aşa veni împrejurarea de nici împăratul Verde nu
cunoştea nepoţii săi, nici craiul nepoatele sale: pentru că ţara în care împărăţea fratele cel mai mare era
tocmai la o margine a pământului, şi crăia istuilalt la o altă margine. Şi apoi, pe vremile acelea, mai
toate ţările erau bântuite de războaie grozave, drumurile pe ape şi pe uscat erau puţin cunoscute şi foarte
încurcate şi de aceea nu se putea călători aşa de uşor şi fără primejdii ca în ziua de astăzi. Şi cine apuca
a se duce pe atunci într-o parte a lumii adeseori dus rămânea până la moarte.
Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba şi să încep a depăna firul poveştii.
(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unei comedii,
aparținând lui Ion Luca Caragiale, prin raportare la un text studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− evidențierea a trei trăsături ale textului, care să permită încadrarea acestuia într-o epocă literară/ curent
literar/ specie literară;
− prezentarea subiectului și a temei textului studiat;
− analiza, la alegere, a două componente de structură și limbaj, semnificative pentru textul studiat, din
seria: conflict, personaje, notațiile autorului, limbaj etc.
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL I (30 de puncte) Citeşte SUBIECTUL I (30 de puncte) Citeşte


următorul text : următorul text :
Iubirea extinde libertatea. Iubirea autentică îl ajută pe Iubirea extinde libertatea. Iubirea autentică îl ajută pe
celălalt să evolueze, să-şi depăşească limitele, să-şi celălalt să evolueze, să-şi depăşească limitele, să-şi
îmbogăţească experienţa, să se cunoască în îmbogăţească experienţa, să se cunoască în
profunzime. Iubirea adevărată nu limitează, nu pune profunzime. Iubirea adevărată nu limitează, nu pune
bariere, nu creează închisori. Inchisorile sunt create din bariere, nu creează închisori. Inchisorile sunt create din
frică. Majoritatea sunt invizibile. frică. Majoritatea sunt invizibile.
Controlul nu este iubire! Rădăcina nevoii de control este Controlul nu este iubire! Rădăcina nevoii de control este
insecuritatea. Dacă ai fi sigur pe tine, i-ai acorda celuilalt insecuritatea. Dacă ai fi sigur pe tine, i-ai acorda celuilalt
toată libertatea din lume.  toată libertatea din lume. 
A  iubi necondiţionat este o mare putere! Dacă el sau ea A  iubi necondiţionat este o mare putere! Dacă el sau ea
pleacă într-o altă direcţie, tu nu vei fugi după el ca să-ţi pleacă într-o altă direcţie, tu nu vei fugi după el ca să-ţi
exprimi iubirea. Este ca şi cum un trandafir ar alerga după exprimi iubirea. Este ca şi cum un trandafir ar alerga după
cineva ca să-i ofere parfumul. Iubirea este parfumul cineva ca să-i ofere parfumul. Iubirea este parfumul
fiinţei tale (când fiinţa a înflorit pe deplin). fiinţei tale (când fiinţa a înflorit pe deplin).
Cum se iubeşte fără a fi dependent? Cum să separi iubirea Cum se iubeşte fără a fi dependent? Cum să separi iubirea
de nevoia de a poseda, teama de abandon, nevoia de de nevoia de a poseda, teama de abandon, nevoia de
control, teama de respingere? Într-un singur fel. Aflând control, teama de respingere? Într-un singur fel. Aflând
cine eşti!Când ştii cine eşti, la nivelul cel mai profund din cine eşti!Când ştii cine eşti, la nivelul cel mai profund din
tine însuţi, poţi iubi fără condiţii. tine însuţi, poţi iubi fără condiţii.
Posesivitatea este strâns legată de ignoranţă. Iată în ce fel. Posesivitatea este strâns legată de ignoranţă. Iată în ce fel.
Ce faci atunci când încerci să posezi o altă persoană? Ce Ce faci atunci când încerci să posezi o altă persoană? Ce
faci când încerci să pui stăpânire pe partenerul sau faci când încerci să pui stăpânire pe partenerul sau
partenera ta? Te agăţi de ea. Te agăţi de celălalt, încerci partenera ta? Te agăţi de ea. Te agăţi de celălalt, încerci
să-l transformi într-un bun personal, deoarece nu ştii cine să-l transformi într-un bun personal, deoarece nu ştii cine
eşti. Dacă ai şti ce comori deţii înlăuntrul tău, nici prin eşti. Dacă ai şti ce comori deţii înlăuntrul tău, nici prin
cap nu ţi-ar trece să încerci să posezi, să controlezi sau să cap nu ţi-ar trece să încerci să posezi, să controlezi sau să
domini o altă persoană. Dar tu nu ştii cine eşti. Crezi că domini o altă persoană. Dar tu nu ştii cine eşti. Crezi că
eşti un biet cerşetor care s-a trezit peste noapte cu ceva eşti un biet cerşetor care s-a trezit peste noapte cu ceva
valoros. De acest ceva ţii cu dinţii. A devenit posesia ta. valoros. De acest ceva ţii cu dinţii. A devenit posesia ta.
Nu îi mai dai drumul. Te agăţi cu disperare deoarece Nu îi mai dai drumul. Te agăţi cu disperare deoarece
relaţia aceasta te face să te simţi un pic mai bine. Aceasta relaţia aceasta te face să te simţi un pic mai bine. Aceasta
este iubirea, în opinia ta. este iubirea, în opinia ta.
Totul este, evident, o iluzie. Iubirea nu ia ostatici. Nu Totul este, evident, o iluzie. Iubirea nu ia ostatici. Nu
leagă oamenii de piciorul scaunului, şoptindu-le: „Eşti leagă oamenii de piciorul scaunului, şoptindu-le: „Eşti
atât de important pentru mine. Te preţuiesc atât de atât de important pentru mine. Te preţuiesc atât de
mult.” A iubi înseamnă a dărui. Când iubeşti îi oferi mult.” A iubi înseamnă a dărui. Când iubeşti îi oferi
celuilalt ceea ce ai tu mai bun. Desigur, primeşti dacă ţi celuilalt ceea ce ai tu mai bun. Desigur, primeşti dacă ţi
se oferă. Ar fi o nebunie să refuzi. Dar nu pretinzi. se oferă. Ar fi o nebunie să refuzi. Dar nu pretinzi.
Iubirea nu obligă pe nimeni să facă nimic. În acest Iubirea nu obligă pe nimeni să facă nimic. În acest
sens iubirea este libertate. Dacă iubeşti o persoană îi sens iubirea este libertate. Dacă iubeşti o persoană îi
respecţi libertatea. Mai mult decât atât. Dacă poţi, o ajuţi respecţi libertatea. Mai mult decât atât. Dacă poţi, o ajuţi
să-şi extindă libertatea. să-şi extindă libertatea.
Există oameni a căror iubire a fost respinsă şi care au Există oameni a căror iubire a fost respinsă şi care au
hotărât să nu mai iubească. Dar iubirea care nu se hotărât să nu mai iubească. Dar iubirea care nu se
exprimă naşte monştri interiori! Energia care nu-şi exprimă naşte monştri interiori! Energia care nu-şi
urmează cursul natural se transformă în contrariul ei. urmează cursul natural se transformă în contrariul ei.
Chinezii ştiu asta de foarte mult timp. Excesul de Yin Chinezii ştiu asta de foarte mult timp. Excesul de Yin
începe să devină Yang excesul de Yang începe să devină începe să devină Yang excesul de Yang începe să devină
Yin. O apă a cărei curgere este blocată ştii ce devine? O Yin. O apă a cărei curgere este blocată ştii ce devine? O
mlaştină. Nu cred că ţi-ar plăcea să conţii o mlaştină în mlaştină. Nu cred că ţi-ar plăcea să conţii o mlaştină în
interiorul tău. interiorul tău.
(Adrian Nuţă, Închisorile invizibile) (Adrian Nuţă, Închisorile invizibile)
1. Menționează sensul din text al expresiei: „iubirea 1. Menționează sensul din text al expresiei: „iubirea
este libertate ”. 6 puncte este libertate ”. 6 puncte
2. Prezintă una dintre definițiile date iubirii, din al 2. Prezintă una dintre definițiile date iubirii, din al
treilea paragraf al textului. 6 puncte treilea paragraf al textului. 6 puncte
3. Precizează care este, în viziunea autorului, motivul 3. Precizează care este, în viziunea autorului, motivul
posesivității unor oameni. 6 puncte posesivității unor oameni. 6 puncte
4. Indică două tipuri de iubire menționate de autor pe 4. Indică două tipuri de iubire menționate de autor pe
parcursul textului. 6 puncte parcursul textului. 6 puncte
5. Precizează care este părerea autorului despre 5. Precizează care este părerea autorului despre
importanța cunoașterii de sine pornind de la citatul: importanța cunoașterii de sine pornind de la citatul:
Dacă ai şti ce comori deţii înlăuntrul tău, nici prin cap Dacă ai şti ce comori deţii înlăuntrul tău, nici prin cap
nu ţi-ar trece să încerci să posezi, să controlezi sau să nu ţi-ar trece să încerci să posezi, să controlezi sau să
domini o altă persoană. 6 puncte domini o altă persoană. 6 puncte

Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri. Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.

TEST 1
SUBIECTUL I 50 puncte
Citește cu atenție textul:

Fernando Magellan (în unele surse, Ferdinand Magellan) a rămas cunoscut în istorie ca fiind primul explorator
european care condus o expediție în jurul lumii, primul care a descoperit o cale de acces din Atlantic către „Marea
Sudului a lui Balboa” (Pacificul) prin periculoasa strâmtoare din Țara de Foc și primul care s-a încumetat să traverseze
imensa și pustia întindere de apă a oceanului Pacific.
În secolul al XVI-lea, până ce europenii începeau să dezlege tainele din afara continentului lor, toate călătoriile peste
oceane aveau o semnificație deosebită, dar au existat și unele care nu doar că s-au soldat cu descoperiri foarte
importante, dar povestea lor pare desprinsă din romanele de aventuri – călătoria lui Magellan în jurul lumii este una
dintre acestea.
Detaliile biografice care țin de cariera de explorator fac din Fernando Magellan probabil unul dintre cei mai mari
aventurieri ai vremii sale. În zilele noastre, a călători pe tot cuprinsul planetei și să vezi tot ceea ce îți propui nu este
deloc o dificultate și aproape că nici nu mai e ceva ce impresionează, dar în secolul al XVI-lea, când cel mai rapid
mijloc de transport, dar și cel mai periculos era velierul (corabia cu pânze), realizăm că descoperirea unei simple insule
aflată la capătul lumii cunoscute era o faptă ce nu trebuia uitată.
Pornind într-o expediție istorică
Magellan a pornit în călătorie pe 10 august 1519 din Sevilla, cu cinci corăbii și 270 de oameni în total, dar fără Faleiro
care s-a hotărât să nu mai meargă după ce își făcuse horoscopul și aflase că această expediție i-ar putea fi
fatală;presupunerile sale se vor dovedi destul de aproape de adevăr – din cele cinci nave, doar una singură, „Vittoria”, se
va mai întoarce din călătorie.
(Fascinanta călătorie în jurul lumii a lui Fernando Magellan. Odiseea secolului al XVI-lea/ www.historia.ro)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Menționează sensul din text al secvenței: „să dezlege tainele din afara continentului lor”. 6 puncte
2.Indică, din al doilea paragraf, care este cel mai rapid mijloc de transport în secolul al XVI-lea. 6 puncte
3. Arată de unde și când a pornit Magellan în călătorie. 6 puncte
4. Precizează, valorificând al treilea paragraf, ce înseamnă în zilele noastre a călători. 6 puncte
5. Menționează o caracteristică a Strâmtorii Magellan, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi importanța călătoriilor, raportându-te atât
la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului/ două trăsături ale genului dramatic din fragmentul
de mai jos:

ACTUL II Scena VII


GHIȚĂ PRISTANDA și CAȚAVENCU
PRISTANDA (apărând în fund și făcând loc cu respect lui Cațavencu să treacă) : Poftiți, cocoane Nicule, poftiți...
(umilit) și zău, să pardonați, în considerația misiei mele, care ordonă (serios) să fim scrofuloși la datorie. D-voastră știți
mai bine ca mine... așa e polițaiul: tată să-ți fie — trebuie să-l ridici? îl ridici! n-ai ce-i face: e misie. De aia (foarte
rugător) mă rog să pardonați...
CAȚAVENCU: Îmi pare rău, Ghiță, că mai stăruiești cu scuzele tale... Adică noi nu știm cum merge poliția?
(sentențios) Într-un stat constituțional un polițai nu e nici mai mult nici mai puțin decât un instrument!

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

TEST 2
SUBIECTUL I 50 puncte
Citește cu atenție textul:

Definită în modul cel mai simplu, comunicarea constă într-un proces de transmitere a informațiilor, ideilor și opiniilor
de la un individ la altul și de la un grup social la altul. În genere, relațiile umane (și nu numai acestea) reprezintă
interacțiuni comunicaționale. Dar, comunicarea, înteleasă în sensul său extins, ca act tranzacțional, inevitabil în situații
de interacțiune, devine esențială, fundamentală atât pentru viața personală, cât și pentru viața socială a individului.
Din păcate, noțiunile de comunicare, limbă, limbaj sunt polisemantice, ele comportând o pluralitate de sensuri. Acest
fapt provine nu numai din complexitatea intrinsecă a fiecărei noțiuni, ci și din acela că ele constituie obiectul de
investigație al mai multor discipline științifice (lingvistica, psihologia, sociologia, semiotica, cibernetica etc.), care aduc
propriile lor perspective de abordare, nu întotdeauna identice sau măcar complementare. Lămurirea sensului psihologic
al acestor noțiuni se impune, de aceea ca o necesitate.
Comunicarea a fost definită cel mai adeseori ca o formă particulară arelației de schimb între două sau mai multe
persoane, două sau mai multe grupuri. Astfel de înțelegere își are rădăcinile în concepția lui Claude Levi-Strauss, care
interpreta societatea de pe pozițiile unei teorii a comunicării. După el, în societate sunt posibile trei tipuri de schimburi
(sau de comunicări): schimbul femeilor între grupuri (datorat regulilor de rudenie sau casatoriei); schimbul bunurilor
materiale (datorat regulilor economice); schimbul mesajelor într-o limbă comună intelocuitorilor.
Omul, singura ființă rațională, dispune de cea mai perfecționată formă de comunicare, aceea a limbajului articulat pe
care Pavlov îl va numi cel de-al doilea sistem de semnalizare sau „semnalul semnalelor”. Comunicarea umană este
esența legăturilor interumane exprimată prin capacitatea de a descifra, permanent, sensul contactelor sociale realizate cu
ajutorul simbolurilor și al semnificațiilor social-generale, în vederea obținerii stabilității ori a unor modificări de
comportament individual sau la nivel degrup. A comunica înseamnă „a face cunoscut, a da de știre, a informa, a spune”
sau „despre oameni, comunități sociale etc.- „a pune în legătură, în contact cu”... „a vorbi cu”, după cum și „a fi în
legătură cu... a duce la...”. Numind comunicarea umană „esență a legăturilor interumane” avem în vedere că aceasta este
singura modalitate a ființei de a exista. Comunicarea este acel mod fundamental de interacțiune psihosocială fără de
care oamenii nu ar putea să devină oameni și să cultive valorile proprii. (Rolul comunicării și al limbajului în viața
psihică/ http://www.academia.edu/)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
30 puncte
1. Menționează sensul din text al expresiei: „se impune (de aceea) ca necesitate”. 6 puncte
2. Indică, din primul paragraf, în ce fel este înțeleasă comunicarea în sensul ei extins. 6 puncte
3. Precizează, valorificând al treilea paragraf, cum a fost definită cel mai adesea comunicarea. 6 puncte
4 Indică numele a doi cercetători la care se face referire în text. 6 puncte
5. Prezintă, din ultimul paragraf, două caracteristici ale comunicării. 6 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi importanța comunicării în evoluția
individului, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice :
Plâns de cobe pe la geamuri se opri, Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat; Şi de lume tot mai singur, mai barbar,
„I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur... şi-am oftat; Trist cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri. Ninge gri. (George Bacovia, Gri)
*cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire
Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

TEST 3
SUBIECTUL I 50 puncte Citește cu atenție textul:

Familia reprezintă locul în care individul se dezvoltă, unde își petrece o mare parte din timp, unde devine practic ființă
socială.  Indiferent de organizarea familei, de identitatea sa etnică, religioasă ori politică, aceasta se caracterizează
prin dinamism și printr-o mobilitate continuă. Familia este un sistem dinamic, care cunoaște transformări permanente.
Membrii ei se dezvoltă, evoluează împreună și adaugă elemente care îmbogățesc în permanență viața familială. Cu
toate aceste schimbări însă, se poate spune că „instituția familiei rămâne stabilă” (Băran – Pescaru, A, 2004, p. 83).
Totodată, se poate afirma că termenul de „familie” nu mai surprinde realitatea caracteristică a generațiilor
precedente, tocmai datorită acestei schimbări. De-a lungul timpului, familia a fost definită în mai multe feluri, dar
„familia, în orice societate, este o formă de comunitate umană alcătuită din cel puțin doi indivizi, uniți prin legături de
căsătorie și/sau paterne, realizând, mai mult sau mai puțin, latura biologică și/sau cea psihosocială” (Mitrofan, I,
1998, p. 17).
Rolul educației realizate în familie este acela de a dezvolta aptitudini de bază și competențe sociale în primii ani,
ulterior copiii fiind preluați de catre școală, pentru instruirea didactică. Familia pregătește și susține copilul din punct
de vedere academic (în afara școlii), emoțional,  comportamental, social, financiar.
Familia exercită o influență deosebit de adâncă asupra copiilor. O mare parte dintre cunostințele despre natură,
societate, deprinderile igienice, obișnuințele de comportament, elevul le datorează educației primite în familie. Rolul
familiei este foarte important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral, estetic ș.a. Ca prim
factor educativ, familia oferă copilului aproximativ 90% din cunoștințele uzuale (despre plante, animale, ocupațiile
oamenilor, obiectele casnice), familia este cea care ar trebui să dezvolte spiritul de observație, memoria și gândirea
copiilor. Copilul obține rezultatele școlare in functie de modul in care părinții se implică în procesul de învățare.
Părinții trebuie să-i asigure copilului mijloacele materiale și de spațiu necesare studiului, trebuie să-și ajute copilul din
punct de vedere cognitiv. Acest ajutor trebuie însă limitat la o îndrumare sau sprijin, nefiind indicată substituirea
copilului de la sarcinile școlare. Tot în familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul,
politețea, cinstea, sinceritatea, decența în vorbire și atitudini, ordinea, cumpătarea, grija față de ceea ce îi aparține.
Dezvoltarea personalității copilului și a formării lui în conformitate cu idealul social și cel personal este influențată de
diferențele de ordin economic, social, cultural care există între familii. Familia însă, în ciuda acestor diferențe,
prezintă anumite însușiri comune. Condițiile de viață ale copilului sunt influențate de comportamentul părinților.
Familia trebuie sa aibă disciplina ei. Toate problemele se pot rezolva mai ușor într-un climat de prietenie și de
înțelegere. În afara acestor elemente pe care copilul le preia în mod natural, prin imitație și contagiune, din familie,
părinții trebuie să-și dezvolte și să-și asume în mod conștient o serie abilități și responsabilități. Funcția de părinte
presupune a veni în întâmpinarea nevoilor copilului pentru o dezvoltare normală, a acompania copilul și a-l dirija în
dezvoltarea lui. (Killen, 1998 p. 143-159). (Rolul familiei în educația copilului/www.didactica.genesis.ro)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
30 puncte
1. Menționează sensul din text al expresiei: „substituirea copilului de la sarcinile școlare”. 6 puncte
2. Prezintă una dintre definițiile date familiei, din primul paragraf al textului. 6 puncte
3. Arată rolul educației realizate în familie. 6 puncte
4 Precizează, valorificând al treilea paragraf, funcțiile familiei, ca prim factor educativ. 6 puncte
5. Indică patru exemple de deprinderi de comportament care se formează în cadrul familiei. 6 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi importanța familiei în dezvoltarea
individului, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 p
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice :
Amurg de iarnă, sumbru, de metal, Copacii rari şi ninşi par de cristal.
Câmpia albă – un imens rotund – Chemări de dispariţie mă sorb,
Vâslind, un corb încet vine din fund, Pe când, se-ntoarce-acelaşi corb,
Tăind orizontul, diametral. Tăind orizontul, diametral.
(George Bacovia, Amurg de iarnă)
*cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire
Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

TEST 4
SUBIECTUL I 50 puncte
Citește cu atenție textul:

Leonardo di ser Piero da Vinci (n. 15 aprilie 1452, Vinci - d. 2 mai 1519, Amboise), cunoscut sub numele de
Leonardo da Vinci, a fost cel mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din perioada de apogeu a acesteia.
 Spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf,
botanist și scriitor, Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de seamă geniu din întreaga istorie a
omenirii. Geniul său creator și spiritul său inventiv și-au pus amprenta asupra epocii, fiind considerat arhetipul omului
renascentist, un spirit animat de o curiozitate nemaiîntâlnită până atunci, animat de o imaginație fără precedent în
istorie.
Este considerat unul din marii inovatori ai picturii și unul din cei mai mari pictori din istorie. Deși se fac speculații
asupra metodelor sale empirice de studiu, viziunea lui Leonardo da Vinci asupra lumii este mai degrabă logică decât
misterioasă.
Leonardo da Vinci este cunoscut în special ca pictor. Portretul Lisei Gherardini, soția lui Francesco del Giocondo,
cunoscut sub numele de Mona Lisa (numele este de fapt Monna Lisa sau La Gioconda), aflat în colecția Muzeului
Luvru începând cu 1797, este poate cel mai cunoscut portret realizat vreodată. Fresca intitulată Cina cea de taină, din
refectoriul mânăstirii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano, este cea mai cunoscută imagine religioasă a
tuturor timpurilor. „Omul Vitruvian” (numele complet este Le proporzioni del corpo umano secondo Vitruvio), un desen
din 1490, însoțit de comentarii asupra operei arhitectului Vitruvius, este o imagine iconică, un adevărat simbol al
Renașterii. Cele câteva lucrări de pictură rămase în urma sa, împreună cu desenele și caietele sale de note științifice
constituie o contribuție de o inestimabilă valoare pentru cultura umană, pentru artă și știință, rivalizând doar cu opera
altui mare contemporan al său, Michelangelo Buonarotti.
Spirit universalist și inventator înnăscut, Leonardo da Vinci a conceput mașini de zburat, un tanc, o mașină de socotit și
multe altele. Puține din invențiile sale au putut fi puse în practică în cursul vieții sale. Mici invenții, precum o mașină
automată de bobinat și o mașină de încercat rezistența la întindere a firelor, au fost puse în aplicare încă de atunci. A
făcut de asemenea mari descoperiri în domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii și hidrodinamicii, care, deși nu le-a
publicat, au fost aplicate ulterior, influențând în mod categoric progresul științific.
Artist orgolios, conștient de talentul său, într-o proverbială rivalitate cu marele său contemporan Michelangelo
Buonarotti, se afirmă că ar fi notat în caietele sale, cu un an înaintea morții,  Io continuerò ... („voi dăinui...”) Această
afirmație, devenită o adevărată legendă urbană, nu se regăsește însă în notele sale. (Leonardo da Vinci/
ro.wikipedia.org)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Menționează sensul din text al expresiei: „spirit universalist”. 6 puncte
2. Indică, din al doilea paragraf, ce a fost considerat Leonardo da Vinci, în epoca sa. 6 puncte
3. Arată cine era marele rival al omului de cultură italian. 6 puncte
4 Precizează titlul a trei dintre cele mai cunoscute opere din lume, la care face referire textul. 6 puncte
5. Menționează două invenții la care se face referire în text. 6 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi importanța modelelor în viața unui tânăr,
raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 p

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

TEST 5
SUBIECTUL I 50 puncte
Citește cu atenție textul:

Dacia literară, afară de compunerile originale a redacției și a conlucrătorilor săi, va primi în coloanele sale cele mai
bune scrieri originale ce va găsi în deosebitele jurnaluri românești. Așadar, foaia noastră va fi un repertoriu general al
literaturii românești, în care, ca într-o oglindă, se vor vedea scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bănățeni, bucovineni,
fieștecare cu ideile sale, cu limba sa, cu tipul său.
Urmând unui asemene plan, Dacia nu poate decât să fie bine primită de publicul cititor. Cât pentru ceea ce se atinge de
datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul să fie pururea pentru noi o tablă de legi și scandalul o urâciune izgonită.
Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmași ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari în
judecățile noastre literare. Iubitori ai păcii, nu vom primi nici în foaia noastră discuții ce ar putea să se schimbe în
vrajbe. Literatura noastră are trebuință de unire, iar nu de dezbinare; cât pentru noi, dar, vom căuta să nu dăm cea mai
mică pricină din care s-ar putea isca o urâtă și neplăcută neunire. În sfârșit, țelul nostru este realizarea dorinței ca
românii să aibă o limbă și o literatură comună pentru toți.
Dorul imitației s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul național. Această manie este mai
ales covârșitoare în literatură. Mai în toate zilele ies de sub teasc cărți în limba românească. Dar ce folos! că sunt numai
traducții din alte limbi și încă și acele de-ar fi bune. Traducțiile însă nu fac o literatură. Noi vom prigoni cât vom putea
această manie ucigătoare a gustului original, însușirea cea mai prețioasă a unei literaturi. Istoria noastră are destule fapte
eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de poetice, pentru ca să
putem găsi și la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații. Foaia
noastră va primi cât se poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri originale îi vor umple mai toate coloanele.
Dacia, ce prin urmare va cuprinde toate ramurile literaturii noastre, va fi despărțită în patru părți. În partea dintâi vor fi
compuneri originale a conlucrătorilor foaiei; partea a doua va avea articole originale din celelalte jurnaluri românești.
Partea a treia se va îndeletnici cu critica cărților nou ieșite în deosebitele provincii ale vechii Dacii. Partea a patra,
numită Telegraful Daciei, ne va da înștiințări de cărțile ce au să iasă în puțin, de cele ce au ieșit de sub tipar, relații de
adunările învățaților români, știri despre literatorii noștri și, în sfârșit, tot ce poate fi vrednic de însemnat pentru publicul
român.
(Mihail Kogălniceanu, Introducție la "Dacia literară")/ro.wikisource.org

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Menționează sensul din text al secvenței: „ Dorul imitației s-a făcut la noi o manie primejdioasă”. 6 puncte
2. Indică, din primul paragraf, definiția pe care o dă autorul „foaiei noastre”. 6 puncte
3. Arată, utilizând informațiile din al doilea paragraf, care vor fi cele două datorii ale redacției. 6 puncte
4 Precizează, valorificând al patrulea paragraf, care este, în viziunea autorului, însușirea cea mai prețioasă a unei
literaturi. 6 puncte
5. Arată două aspecte pe care urma să le cuprindă partea intitulată Telegraful Daciei. 6 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi importanța "Daciei literare" pentru
evoluția literaturii noastre, folosind informațiile din fragmentul extras din articolul Mihail Kogălniceanu,
Introducție la "Dacia literară". 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

TEST 6
SUBIECTUL I 50 puncte
Citește cu atenție textul:

Luna ianuarie a fost generoasă pentru cultura română. În această lună s-au născut, la distanţă de doi ani şi câteva zile,
doi dintre cei mai importanţi scriitori ai literaturii române şi, deopotrivă, ai literaturii universale: Mihai Eminescu (15
ianuarie 1850) şi Ion Luca Caragiale (30 ianuarie 1852). Două nume, două destine ale căror vieţi s-au intersectat mereu.
Două caractere opuse şi, în acelaşi timp, apropiate. Opuse prin felul de a fi, de a se manifesta, prin modul de a-şi
organiza viaţa proprie, prin modul de a scrie. Apropiate prin cultul valorilor, prin respectul pentru cuvântul scris, prin
dragostea pentru limba română, pentru perfecţionarea ei, şi, mai ales, prin acea scânteie de geniu reciproc recunoscută şi
preţuită. Întâlnirea dintre viitorii scriitori s-a produs în vremea în care Eminescu era sufleur la Teatrul Naţional, iar
Caragiale urma cursurile de declamaţie ale unchiului său, Costache Caragiale. Întâlnirea este admirabil evo cată în
articolul-necrolog cu titlul În Nirvana, publicat în ziarul „Contemporanul” din ziua în care trupul neînsufleţit al poetului
era depus la locul de veci. Evocând prima întâlnire, Caragiale scrie: „Era o frumuseţe. O figură clasică încadrată de
nişte plete mari, negre, o frunte înaltă şi senină; nişte ochi mari - la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva
este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil
predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare”.
S-au reîntâlnit după mai mulţi ani, în redacţia ziarului „Timpul”, la reuniunile „Junimii” şi în multe alte împrejurări,
între cei, de acum, mari scriitori, statornicindu-se o strânsă prietenie.
Despre prietenia dintre Eminescu şi Caragiale s-a vorbit şi s-a scris mult. Dintre multele mărturisiri demne de luat în
seamă sunt cele consemnate de Ioan Slavici, (cel ce a fost mereu în preajma lor), publicate mai întâi în presă, apoi în
volumul Amintiri.
Eminescu şi Slavici s-au cunoscut pe când erau studenţi la Viena. Despre această perioadă Slavici îşi aminteşte:
„Eminescu şi eu ne-am împrietenit în iarna anului 1869 la Viena, unde urmam studiile universitare. Eminescu era
înscris la filozofie dar îl vedeam regulat. Nu era zi fără să ne întâlnim şi toate orele libere le petreceam împreună. În
urma sfaturilor lui am început să citesc româneşte, m-am deprins încetul cu încetul cu rostirea literară a vorbelor şi am
scris, cum zicea el, în şirieneasca mea, mai întâi comedia Fata de birău, apoi povestea Zâna zorilor şi în cele din
urmă Noi, maghiarii. Deoarece eu nu eram în stare să scriu corect, el îmi copia manuscrisele cu multă discreţie şi le
trimetea la Convorbiri literare”.
Aceste legături şi prietenie au durat toată viaţa, cei doi scriitori fiind mereu unul în preajma celuilalt. La chemarea lui
Slavici, Eminescu vine la Bucureşti la ziarul „Timpul”. Aici se reîntâlneşte cu mai vechiul său prieten, I.L. Caragiale,
scriind împreună cele mai strălucite pagini de jurnalistică. „Eminescu şi Caragiale, scria Slavici, au scris în redacţia
ziarului Timpul, pentru istoria zilelor în care au trăit, o pagină pe care numai puţini dintre cei de astăzi vor fi ştiind s-o
citească”.
(Săluc Horvat, Ioan Slavici despre Mihai Eminescu și I.L. Caragiale, în „Nord literar”, nr.1, ianuarie 2005)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Menționează sensul din text al secvenței: „ la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru”. 6 puncte
2. Indică, din primul paragraf, în ce fel sunt descrise ca apropiate caracterele celor doi scriitori (Mihai Eminescu și I.L.
Caragiale). 6 puncte
3. Arată unde s-a produs, pentru prima dată întâlnirea dintre Mihai Eminescu și I.L. Caragiale. 6 puncte
4 Precizează, valorificând primul paragraf, două trăsături fizice/morale ale poetului Mihai Eminescu. 6 puncte
5. Indică titlurile a două lucrări ale lui Ioan Slavici, menționate în text. 6 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi despre importanța prieteniei în relațiile dintre
oameni, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
TEST 7
SUBIECTUL I 50 puncte
Citește cu atenție textul:

Ne-am setat un obiectiv pe termen mediu sau lung. Ştim ce trebuie să facem pentru a-l atinge. Ştim că recompensă este
pe măsură efortului depus. Simplă vizualizare a recompensei, oricare ar fi ea: un job bine plătit, o promovare sau
greutatea ideală, nu ajunge însă pentru a ne găsi motivaţia şi a trece la treaba. Constantin Brâncuşi a remarcat şi a
rezumat cel mai bine acest lucru atunci când ne-a spus: “Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de
a le face.”
Şi într-adevăr este greu, însă de unde vine partea dificilă ? Ce ne opreşte să ne ducem planul la bun sfârşit, mai ales când
este evident că beneficiile au potenţialul de ne schimbă viaţă în bine ? Nu e că şi cum obstacolele sunt de natură fizică şi
doar o parte dintre noi este înzestrată natural cu abilităţile necesare pentru a le depăşi. Nu, obstacolele sunt doar în
mintea noastră, în felul în care mintea noastră funcţionează şi în prejudecăţile pe care ni le-am creat şi care au căpătat
statutul fals de axiome.
Aceste prejudecăţi nu sunt chiar secrete, ele fac obiectul multor studii de specialitate, şi este evident că le suntem supuşi
având în vedere că multe dintre ele stau chiar la baza marketingului, o disciplină a cărei scop este de a infulenta deciziile
noastre în achiziţiile de produse şi servicii. Clar, funcţioneză. Dacă tot sunt folosite cu succes "împotriva" noastră am fi
prea ignoranţi să nu le folosim şi în avantajul nostru. Lista este lungă însă aş vrea să ne concentrăm pe acele prejudecăţi
care ne influenţează cel mai mult în dezvoltarea personală şi implicit a carierei, să înţelegem ce modele de
comportament generează, iar apoi să identificăm ce trebuie să facem pentru a scoate deciziile noastre de sub influenţă
prejudecăţilor şi a le aduce în zona noastră raţională, conştientă. Să le analizăm pe rând:
Suntem supuşi nevoii de recompensă imediată. Este poate cel mai evident dintre toate şi se referă la ideea că oamenii
vor rezultate imediate, fără să fie dispuşi să aştepte deloc. Este exploatat cu succes atât de industria creditelor, cât şi de
cea a produselor care promit rezultate spectaculoase fără un minim de efort. Tot din acest motiv mulţi oameni speră să
obţină un job pe baza potenţialului şi nu a cunoştinţelor, să primească recompensă înaintea pregătirii. Speră să meargă la
un interviu şi să li se spună: "uite salariul pe care ţi-l doreşti, şi te pregăteşti tu ulterior". Nu se va întâmplă deoarece la
fel ca şi candidatul, angajatorul e şi el om supus aceluiaş bias al recompensei imediate: se aşteaptă să obţină profit de pe
urma angajatului din secundă doi. Având în vedere că decizia îi aparţine, angajatorul va alege candidatul care va deveni
productiv în cel mai scurt timp sau mai simplu spus candidatul cel mai pregătit la momentul respectiv. Şi aici este
discutabil dacă pe termen lung alegerea făcută după acest criteriu e cea mai potrivită. Odată ce conştientizăm că această
prejudecată afectează candidaţii şi angajatorii în acceaşi măsură ne va fi mai uşor să renunţăm la speranţa că vom găsi o
scurtătură şi să luăm decizia raţională de a ne pregăti anterior pentru a ne creşte şansele de reuşită. Tentaţia recompensei
imediate face dificil să ne menţinem motivaţi într-o activitate de lungă durata ale cărei beneficii se observă în timp, însă
este esenţial să conştientizăm că exact acest tip de activităţi ne aduc cele mai mari beneficii, ne definesc caracterul şi
implicit viitorul.
(Ionuț Scripcaru, Lucrurile nu sunt greu de făcut.Greu este să te pui în starea de a le face, în „Ziarul financiar”)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
30 puncte
1. Menționează sensul din text al secvenței: „ ne-am setat un obiectiv ”. 6 puncte
2. Arată unde se găsesc, în viziunea autorului, obstacolele care ne împiedică să ne ducem planurile la bun sfârșit. 6
puncte
3. Precizează care este prejudecata despre care vorbește autorul. 6 puncte
4. Indică ce fel de candidat va alege întotdeauna angajatorul. 6 puncte
5. Prezintă, din ultimul paragraf, beneficiile reale ale unei activități de lungă durată. 6 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi despre importanța motivației în evoluția
individului, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
TEST 8
SUBIECTUL I 50 puncte
Citește cu atenție textul:

Îţi cunoşti talentul? Ştii care este darul tău? Se spune că nu este om care să nu aibă talentul său propriu, care să nu fie
bun la ceva. Talentul se vede în ceea ce reuşeşti să faci bine fără efort, lucrînd cu uşurinţă, cu entuziasm, cu pasiune.
Talentul se recunoaşte în ceea ce ai ajuns să cunoşti în profunzime datorită curiozităţii şi pasiunii cu care ai cercetat în
mod constant un anumit domeniu. Talentul este corelat de obicei cu domeniul artistic, însă în orice domeniu al vieţii,
manifestarea talentului face ca totul să devină o artă. Nu arta creează talentul, ci talentul creează arta! Aşa am ajuns să
vorbim despre artele meşteşugăreşti, arta culinară, arta de a vorbi, arta de a face dragoste, arta de a face orice!
Este important să ne cunoaştem talentul, înzestrările native sau deprinderile pe care le putem dezvolta cu uşurinţă şi să
facem în aşa fel ca viaţa noastră să curgă în direcţia exprimării propriului talent. Talentul nu trebuie să devină doar un
hoby, ci însăşi activitatea principală a vieţii. Ideal ar fi să putem trăi de pe urma a ceea ce suntem înzestraţi să realizăm
cu pasiune, cu măiestrie, adică de pe urma talentului nostru, pentru că doar în acest mod devenim unitari şi putem să
ajungem mai repede la starea de împlinire a sufletului. Mulţi nu ne cunoaştem talentul. Mulţi chiar dacă ni-l cunoaştem
îl exersăm doar ca pe un hoby, pentru că profesia noastră de pe urma căreia cîştigăm un salar ţine de alt domeniu de
activitate. Din această categorie fac parte şi eu, salariul mi-l cîştig din altă muncă decît ceea ce mă pasionează cu
adevărat! Însă nici Eminescu n-a trăit doar pe urma poeziei, nici mulţi pictori, muzicieni sau artişti, în general, n-au
reuşit să-şi asigure cele necesare traiului doar de pe urma exersării talentului lor. Şi, în fine, mai există o categorie de
oameni, aceaia care au şansa de a face din talentul lor  – profesia lor sau cel puţin activitatea principală a vieţii lor.
Aceşti oameni, bucurîndu-se şi de un dram de noroc, par a fi cei mai împliniţi suflteşte.
Este important să ajungi să-ţi dai seama ce te pasionează cu adevărat şi ceea ce poţi realiza cu uşurinţă, folosindu-te de
înzestrările tale native sau de ceea ce ai reuşit să asimilezi rapid şi în profunzime fără efort. Deepak Chopra – spunea:
„Dacă un copil este slab la matematică, dar bun la tenis, majoritatea oamenilor i-ar angaja un preparator la matematică.
Eu i-aş fi angajat, mai degrabă, un antrenor de tenis.”
Este greu să controlezi o societate în care să se permită dezvoltarea talentului personal. Sistemul educaţional este rigid şi
este destul de dificil la ora actuală, să creezi cadrul necesar dezvoltării înzestrărilor native ale fiecăruia în parte. La nivel
macro este aproape imposibil să creezi o lume în care fiecare să-şi găsească cu uşurinţă locul său cel mai potrivit. Însă
fiecare în parte îşi poate asuma la un moment dat propria sa evoluţie în aşa fel încît să-şi poată exersa talentul. Un prim
pas este să ajungi să-ţi dai seama care este talentul tău – ce poţi realiza frumos şi bine cu uşurinţă, cu pasiune, cu
măiestrie?
(Cristian Țurcanu, Talentul tău)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
30 puncte
1. Menționează sensul din text al expresiei: „ starea de împlinire a sufletului ”. 6 puncte
2. Arată, valorificând primul paragraf, unde se recunoaște talentul. 6 puncte
3. Precizează, din al doilea paragraf, care par să fie, în viziunea autorului, oamenii cei mai împliniți sufletește. 6 puncte
4. Indică numele a două personalități la care face referire articolul. 6 puncte
5. Precizează care este părerea autorului despre cum ar fi ideal să trăim. 6 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.

B. Redactează un text de tip argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți relația talent (inspirație)–
muncă, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

TEST 9
SUBIECTUL I 50 puncte
Citește cu atenție textul:

Iubirea extinde libertatea. Iubirea autentică îl ajută pe celălalt să evolueze, să-şi depăşească limitele, să-şi îmbogăţească
experienţa, să se cunoască în profunzime. Iubirea adevărată nu limitează, nu pune bariere, nu creează
închisori. Inchisorile sunt create din frică. Majoritatea sunt invizibile.
Controlul nu este iubire! Rădăcina nevoii de control este insecuritatea. Dacă ai fi sigur pe tine, i-ai acorda celuilalt toată
libertatea din lume. 
A  iubi necondiţionat este o mare putere! Dacă el sau ea pleacă într-o altă direcţie, tu nu vei fugi după el ca să-ţi exprimi
iubirea. Este ca şi cum un trandafir ar alerga după cineva ca să-i ofere parfumul. Iubirea este parfumul fiinţei tale (când
fiinţa a înflorit pe deplin).
Cum se iubeşte fără a fi dependent? Cum să separi iubirea de nevoia de a poseda, teama de abandon, nevoia de control,
teama de respingere? Într-un singur fel. Aflând cine eşti!Când ştii cine eşti, la nivelul cel mai profund din tine însuţi,
poţi iubi fără condiţii.
Posesivitatea este strâns legată de ignoranţă. Iată în ce fel. Ce faci atunci când încerci să posezi o altă persoană? Ce faci
când încerci să pui stăpânire pe partenerul sau partenera ta? Te agăţi de ea. Te agăţi de celălalt, încerci să-l transformi
într-un bun personal, deoarece nu ştii cine eşti. Dacă ai şti ce comori deţii înlăuntrul tău, nici prin cap nu ţi-ar trece să
încerci să posezi, să controlezi sau să domini o altă persoană. Dar tu nu ştii cine eşti. Crezi că eşti un biet cerşetor care s-
a trezit peste noapte cu ceva valoros. De acest ceva ţii cu dinţii. A devenit posesia ta. Nu îi mai dai drumul. Te agăţi cu
disperare deoarece relaţia aceasta te face să te simţi un pic mai bine. Aceasta este iubirea, în opinia ta.
Totul este, evident, o iluzie. Iubirea nu ia ostatici. Nu leagă oamenii de piciorul scaunului, şoptindu-le: „Eşti atât de
important pentru mine. Te preţuiesc atât de mult.” A iubi înseamnă a dărui. Când iubeşti îi oferi celuilalt ceea ce ai tu
mai bun. Desigur, primeşti dacă ţi se oferă. Ar fi o nebunie să refuzi. Dar nu pretinzi.
Iubirea nu obligă pe nimeni să facă nimic. În acest sens iubirea este libertate. Dacă iubeşti o persoană îi respecţi
libertatea. Mai mult decât atât. Dacă poţi, o ajuţi să-şi extindă libertatea.
Există oameni a căror iubire a fost respinsă şi care au hotărât să nu mai iubească.  Dar iubirea care nu se exprimă naşte
monştri interiori! Energia care nu-şi urmează cursul natural se transformă în contrariul ei. Chinezii ştiu asta de foarte
mult timp. Excesul de Yin începe să devină Yang excesul de Yang începe să devină Yin. O apă a cărei curgere este
blocată ştii ce devine? O mlaştină. Nu cred că ţi-ar plăcea să conţii o mlaştină în interiorul tău.
(Adrian Nuţă, Închisorile invizibile)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
30 puncte
1. Menționează sensul din text al expresiei: „iubirea este libertate ”. 6 puncte
2. Prezintă una dintre definițiile date iubirii, din al treilea paragraf al textului. 6 puncte
3. Precizează care este, în viziunea autorului, motivul posesivității unor oameni. 6 puncte
4. Indică două tipuri de iubire menționate de autor pe parcursul textului. 6 puncte
5. Precizează care este părerea autorului despre importanța cunoașterii de sine pornind de la citatul: Dacă ai şti ce
comori deţii înlăuntrul tău, nici prin cap nu ţi-ar trece să încerci să posezi, să controlezi sau să domini o altă
persoană. 6 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.

B. Redactează un text de tip argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți rolul iubirii în viața fiecărui
om, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

TEST 10
Subiectul I (50 de puncte) Citește următorul fragment:
Astăzi, la 7 dimineaţa, cel mai frumos răsărit pe care l-am văzut în București, pe podul Basarab. Fundal: stoluri
de porumbei, macarale, supermarketuri cu firme luminoase, clădiri în paragină, blocuri de locuințe, Gara de Nord, cu
liniile de tren ca nişte tentacule lungite sub pod. Orașul ăsta încă mai are un strop de magie în el. Dacă vrei s-o vezi. 
„Instinctul” ar fi trebuit să-mi spună: „Repede, fă o fotografie şi posteaz-o pe Facebook”. Nu am făcut-o. Îmi
place ca unele imagini să le păstrez doar în minte sau, uneori, să le (des)scriu. În aceeaşi zi, la Festivalul Internaţional
de Literatură Bucureşti, Vlad Zografi spunea că realitatea curge asemeni unei melodii – „mă interesează muzica
pentru că nu este nimic încremenit acolo. Mă sperie fotografiile, sunt mincinoase în esența lor. Pierdem din vedere
respirația amplă a vieții cu toate clipurile astea din viețile noastre.“ Căci ele nu redau adevărul, realitatea aşa cum e
ea, spune el. Eu, însă, nu pot fi de acord. Fotojurnaliştii ştiu să redea lumea aşa cum este ea. Iar realitatea mea e plină
de fotografii. În mintea mea rulează mai mereu câte un film sau doar o imagine care mă bântuie o zi întreagă. (...)
Faţa prietenului din adolescenţă, adormită şi înfrigurată, cu buzele mov, după operaţia de apendicită. Imaginile
oraşelor pe care încă nu le-am vizitat: Tilda Swinton şi străzile întunecate din Tanger-ul lui Jarmusch, în Only Lovers
Left Alive, Barcelona turcoaz din Biutiful sau detaliile roşu aprins din Madrid şi din întregul film Julieta al lui
Almodóvar. 
După ce mi-a spus un amic fotojurnalist că vrea să facă un proiect cu imagini ale păsărilor moarte, am început să
le văd peste tot, luni întregi. Chiar şi-n moarte, au o graţie nebănuită. O vrabie pe bordură, cu aripile strînse şi capul
atârnat. În mijlocul bulevardului, printre maşini, un porumbel cu aripile deschise, fâlfâind încă în bătaia vîntului. O
mierlă lîngă Institutul Francez, întinsă pe spate, maronie, cu aripile deschise uşor şi capul spart, sângerând. Nu am
făcut nici una dintre aceste fotografii, ele existau doar în mintea mea. Singura imagine pe care am salvat-o în telefon e,
de fapt, doar o aripă de vrăbiuţă, pe pămînt. Atât mai rămăsese din ea. Prietenul cu care eram atunci când am văzut-o,
într-o primăvară rece, în Cişmigiu, mi-a spus să şterg imaginea, pentru că e morbidă. N-am şters-o. Am numit-
o Dragostea, azi. (...)
Astăzi, suntem tentaţi să facem fotografii cu absolut orice. De multe ori, nejustificat, ba chiar pierzând cu
totul semnificaţia momentului. Aşa că înţeleg şi perspectiva lui Vlad Zografi. Şi eu mă simt, uneori, asaltată de prea
multele imagini de peste tot, de reclame şi, mai ales, de oversharing-ul practicat în social media – selfie-uri, cafele şi
cafeluţe, prăjiturele şi hăinuţe noi.
Mă întreb deseori ce mai e, de fapt, important pentru aceşti oameni, ce rămâne în urmă, pentru ei, din miile, sutele
de mii de fotografii. N-ar fi mai bine să păstrăm unele dintre acele imagini doar pentru noi, sau, poate, să le arătăm
numai persoanei potrivite?
(Cristina Ștefan, Fără fotografii, doar cuvinte, http://dilemaveche.ro/sectiune/dilemablog/articol/fara-fotografii-doar-
cuvinte)

A. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text.


1. Explică sintagma: Mă sperie fotografiile, sunt mincinoase în esența lor. 6 puncte
2. Precizează cu ce afirmație referitoare la fotografii nu este de acord autoarea. 6 puncte
3. Numește trei orașe, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte
4. Precizează care este ocupația autoarei, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificația următoarei secvențe:
Astăzi, suntem tentaţi să facem fotografii cu absolut orice. De multe ori, nejustificat, ba chiar pierzând cu totul
semnificaţia  momentului. 6 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.

B.Redactează un text, de 150 – 300 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre raportul dintre realitate și
fotografie, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

Subiectul al II-lea (10 puncte)


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două trăsături ale realismului/încadrarea textului într-un gen literar
identificate în textul dat:
În una din nopțile lui decembriu din anul 1858, vântul muscălesc sufla cu tărie, ploaia curgea în mari cătățimi de
apă amestecată cu zăpadă și grindină. Pavagiul Capitalei era plin de noroi amestecat cu gheață; era, în fine, tempo
d’innamorati, precum zice Figaro în opera Bărbierul de Sevilia.
Orologiul de la Bărăție suna cu lene și melancolie miezul nopții. Liniștea solemnă a naturei nu era turburată de
nimeni, afară de desele patrulii militare care străbăteau capitala în toate direcțiunile, căci guvernul dupe timpul acela,
nemulțumindu-se pe întreruperea comunicației provenită din furia elementelor, declarase orașul București în stare de
asediu (...).
Pe acest grozav timp, un june ca de douăzeci și doi de ani, cu părul lung și negru, acoperit cu o pălărie bombée,
înfășurat într-o manta tăiată dupe moda carbonarilor și cu galoși de gumelastic în picioare, sta lipit de ușa galeriei ce
duce la bucătăriile caselor lui Hötsch et Müller pieptănarul.
Dacă cineva ar fi privit cu băgare de seamă pe acest june, ar fi descoperit în trăsurile feței sale pe omul contrariat
de fortună sau pe amorezul certat cu amoreaza sa.
Dupe ce se mai plimbă puțin, ca să-și încălzească picioarele ce-i înghețase de frig, se apropie iarăși de ușe și bătu
într-însa de trei ori cu o manieră particolară, ce avea în sine un ce misterios și semnificativ. Puțin după aceea se auzi
pe dinlăuntru un zgomot de pași; era cineva care venea către ușă.
(Nicolae Filimon, Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala)

CĂTĂȚIME - cantitate, mulțime.


MUSCĂLÉSC - rus, rusesc.
CARBONÁR - Membru al unei societăți revoluționare secrete din Italia, care a luptat la începutul sec. XIX pentru
unificarea și independența țării. 
GUMILÁSTIC - cauciuc.
FORTUNA - soartă, avere, furtună, noroc.

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

TEST 11
Subiectul I (50 de puncte)
Citește următorul fragment:
„- Ţin minte că atunci din tipografie unde eram corector am trimis la un moment dat o bucată literară intitulată
„Pârlitul”. Nu mi-am făcut nicio idee dinainte despre ceea ce va urma și surpriza a fost copleşitoare: redactorul
paginii (intitulată „Popasuri” ) pe care nu-l cunoșteam şi care era un poet, anume M.R.Paraschivescu mi-a făcut o
invitaţie la locuinţa lui Tiberiu Tretinescu, băiat tot din generaţia noastră şi unde M.R,Paraschivescu {...} a scos din
buzunar un manuscris:„să vă citesc ceva formidabil!” a anunţat el. Când colo, aud că titlul lucrării era „Pârlitul”.
- Cine mai era de faţă la avanpremiera debutului dumneavoastră ?
- Cred că era și Geo, și Marin Sârbulescu, şi poate Caraion. Asta nu prea ţin minte, pentru că eram copleşit de ceea
ce se întâmpla.[...]
-Bucata a fost publicată în „Timpul” ?
-Da, către primavară, din păcate cu câteva mici corecturi făcute de mâna poetului. Nu erau binevenite. Adăugase în
text „muntenisme,”dă” și „pă”, care mie nu-mi plăceau.
-Oricum, aţi avut norocul să debutaţi cu martori de valoare certă pentru literatura română contemporană.Geo
Dumitrescu și M.R.Paraschivescu sunt, și la trecerea timpului, nume „sigure”.[...]
-Ce scriitori dominau firmamentul?
-Rebreanu se bucura de mare autoritate. Mai mare ca Sadoveanu.
-Şi pentru dumneavoastră ?
-Pe Sadoveanu nu-l citisem. Scria într-un gen literar către care nu voiam să-mi îndrept efortul literar. Voiam să renunţ
la povestire în favoarea romanului. A romanului de tip Rebreanu.
-Era un model?
-Model, da. Idol,nu. Era un precursor ilustru, dar nu un idol căruia să mă închin.
-Modelul să fie o condiţie a începutului literar?
-Mie Rebreanu mi-a rămas întipărit în memorie printr-un sentiment de neaderenţă.Nu aşa arată ţăranul român cum l-a
descris el, îmi ziceam.Nici ţăranca româncă.
-Ce v-a atras?
-Realitatea lui literară era formidabilă.Te simţeai ocrotit că există.Că nu pleci în literatură de la nimic şi, pe de altă
parte, că poţi să scrii altfel. Să ai altă voce.”
(Interviu acordat de Marin Preda Sânzienei Pop și publicat în Luceafărul,nr.20,18 mai 1974 )

A..Scrie pe foaia de examen, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre cerinţele de mai jos,cu privire la textul dat. 30
puncte
1.Indică sensul expresiei:”sentiment de neaderenţă”, din fragmentul:„Mie Rebreanu mi-a rămas întipărit în memorie
printr-un sentiment de neaderenţă”. 6p
2.Menţionează titlul operei care a marcat debutul lui Marin Preda în literatură şi locul apariţiei. 6p
3.Precizează atitudinea lui Marin Preda faţă de prima apariţie a operei de debut . 6p
4.Explică motivul pentru care Marin Preda nu l-a citit pe Sadoveanu, justificându-ţi opinia cu o secvenţă din text.
6p
5.Prezintă ,in 30-50 de cuvinte părerea lui Marin Preda despre scrierile lui Rebreanu aşa cum reiese din ultimele opt
rânduri ale textului dat. 6p

B.Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este importantă sau nu pentru un om,
atitudinea prietenilor în momentul în care decide să îşi aleagă un drum în viaţă, raportându-te atât la informaţiile
din text,cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.
TEST 12
Subiectul I (50 de puncte) Citește următorul fragment:

E.S.: Au trecut 17 ani de când erai elev. Cum era viaţa de liceu din Neculce?
T.C.: Mie nu mi-a plăcut foarte mult în liceu. O spun tot timpul, sus şi tare şi nu cred că pentru mine liceul a fost la fel
de important pe cât a fost facultatea. Pasiunea mi-am descoperit-o în facultate, în primul an. Am avut în liceu profesori
care au însemnat ceva pentru mine, i-am menţionat şi astăzi. Am avut modele în profesorii mei şi am avut ce învăţa de
la o parte dintre ei. Recunosc, nu de la toţi, dar cred că ar fi şi imposibil.
E.S.: Cum erai pe vremea aceea?
T.C.: Eram timid și arogant, pentru că încercam să maschez o timiditate.
E.S.: Astăzi ai vorbit despre vise, despre pasiune. La 18 ani aveai vreun vis?
T.C.: Visul meu a fost tot timpul să devin actor. Nu era un vis foarte bine conturat, dar acest lucru s-a întâmplat în anul
I de facultate, atunci când a apărut şi pasiunea. Tot în anul I sau II, a apărut visul cu muzica. Iar în anul IV mi l-am şi
împlinit. Lucrurile s-au înlănţuit.
E.S.: Eşti un artist complet acum. Actor, cântăreţ. Ce le-ai transmite puştilor care vor să devină actori?
T.C.: Să încerce. Să nu deschidă ochii doar la piedici. Să deschidă ochii şi la speranţă. Şi le-aş spune că este o meserie
care merită făcută, dacă simţi că nu poţi să faci altceva. Este o meserie care nu se poate trăda.
E.S.: Ce n-ai învăţat în şcoală?
T.C.: N-am învăţat în şcoală să am răbdare. N-am învăţat în şcoală să fiu mai profund şi să mă preocupe lucrurile mai
importante. N-am învăţat în şcoală să mă preocup numai de treaba mea, să nu mă abată de la drum lucruri colaterale, n-
am învăţat în şcoală să nu mă uit în curtea altuia. N-am învăţat în şcoală o grămadă de lucruri care ţin de un bun-simţ de
viaţă, pe care de multe ori profesorii nu au avut timp să ni-l transmită. La 16 ani crezi că le ştii pe toate. N-am învăţat în
şcoală că nu le ştiu pe toate. (Edward Stănescu – interviu cu Tudor Chirilă, în Viața de liceu, 29 august 2009)

A. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 30 puncte


1. Explică sensul secvenței au însemnat ceva pentru mine. 6 p.
2. Precizează care au fost cele două pasiuni majore ale lui Tudor Chirilă, raportându-te la răspunsurile oferite de
acesta. 6 p.
3. Explică în ce constă sfatul pe care Tudor Chirilă îl dă tinerilor liceeni care vor să devină actori, așa cum se
deduce din text. 6 p.
4. Indică două trăsături de caracter pe care le avea artistul în liceu, valorificând textul dat. 6 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea lui Tudor Chirilă față de școală, așa cum se desprinde de ultimul
paragraf al textului. 6 p.

B. Redactează un text, de 150-200 de cuvinte, în care să argumentezi dacă pasiunile din liceu pot sau nu pot fi
definitorii pentru evoluția ulterioară a unui tânăr, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa
personală şi culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
Subiectul al II-lea (10 de puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidențiind două trăsături ale genului dramatic:
PROFESORUL: Locuiesc de treizeci de ani în oraşul acesta. Dumneata ai sosit de curând. Cum îl găseşti?
ELEVA: Nu îmi displace. E un orăşel frumos, plăcut, cu un parc frumos, un pension, magazine arătoase, străzi,
bulevarde...
PROFESORUL: Adevărat, domnişoară! Dar tot mi-ar plăcea să trăiesc în altă parte. La Paris sau măcar la Bordeaux.
ELEVA: Cunoaşteţi Parisul?
PEOFESORUL: Nu cunosc nici Parisul, dar daţi-mi voie: puteţi să-mi spuneţi: Parisul e capitala cărui județ…
domnişoară?
ELEVA (se gândeşte o clipă, apoi, fericită că poate răspunde): Parisul nu e capitala... Franţei?
PROFESORUL: Ba da, domnişoară, e foarte bine, bravo! Felicitările mele! Văd că cunoşti geografia patriei de-a fir-a-
păr. Capitalele de județe…
Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

TEST 13
Subiectul I (50 de puncte)
Citește următorul fragment:

Rep.: De ce credeți că e important ca liceenii să vorbească despre filme, după ce le vizionează?


Carmen Lopăzan: În sistemul de învăţământ românesc de până acum, elevul nu a fost încurajat să vorbească. Există în
noi această frică de a nu greşi, de a nu avea o părere care să deranjeze şi, de cele mai multe ori, preferăm să nu o
spunem de teama consecinţelor. (...) De asta mi se pare important acest proiect. Îl pune pe elev în poziţia de a-şi
exprima părerea şi de a o susţine.
Rep.: La ce contribuie educația cinematografică în dezvoltarea elevului?
Carmen Lopăzan: Cred că le schimbă perspectiva, poate doar şi pentru faptul că ei nu o consideră o materie, că nu e
ceva obligatoriu. Le dezvoltă simţul vizual, auditiv, simţul măsurii.
Florin Barbu: La educarea privirii, în primul rând. Pentru că filmul este o formă de artă foarte înșelătoare,
manipulatoare și pentru că ne dă totul mură-n gură, de la primul la ultimul cadru, lăsându-ne să credem că acela e
singurul adevăr. Și, într-un fel e, e singurul adevăr (…) Doar că, dacă vrem să înțelegem (dincolo de) imaginile pe care
le vedem și dacă vrem să avem și propriul nostru adevăr, trebuie să trecem de imaginea pe care tocmai am văzut-o.
Rep.: Recomandați un film care i-ar face pe adolescenţi să se îndrăgostească de film ca artă. 
Carmen Lopăzan: Labirintul lui Pan, regia Guillermo del Toro, 2006.
Florin Barbu: Propria experiență e, pentru mine, singura care e autentică, așa că n-am să dau un răspuns doar de
amorul artei. Adică, am să vorbesc despre filmul care pe mine m-a făcut să mă îndrăgostesc nebunește de cinema. Și să
fiu tot mai îndrăgostit. Star Wars. Important și decisiv a fost că l-am văzut când aveam 9-10 ani, la Sala Palatului, cu
bunicul meu și că, după ce am ieșit din sală am știut că aceea e lumea la care visam.
(http://www.ziarulmetropolis.ro/filme-pentru-liceeni-si-educatie-cinematografica)
A.Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1.Explică sensul secvenței informaţiilor …care îi bombardează. 6 p.
2.Indică motivul precizat de Carmen Lopăzan pentru care e important ca liceenii să vorbească despre filme după ce le
vizionează. 6 p.
3.Explică de ce Florin Barbu consideră filmul o formă de artă înșelătoare. 6 p.
4.Precizează, valorificând textul dat, care sunt cele două recomandări de filme făcute de Carmen Lopăzan și Florin
Barbu. 6 p.
5.Prezintă impresiile lui Florin Barbu, după vizionarea filmului Star Wars, la vârsta de 9-10 ani. 6p.

B.Redactează un text, de 150-200 de cuvinte, în care să argumentezi dacă cinematografia are un rol important în
formarea adolescenților, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 de
puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

Subiectul al II-lea (10 de puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidențiind două trăsături ale genului liric:
Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestejită,
Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;
Frunzele-i cad, zbor în aer, şi de crengi se dezlipesc,
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Din tuspatru părţi a lumii se ridică-nalt pe ceruri,


Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri.
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori”. (Vasile Alecsandri- „Sfârșit de tomnă”)

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

TEST 14
Subiectul I (60 de puncte)
Citește următorul fragment:
Oare Facebook-ul contribuie la consolidarea stimei de sine, sau această metodă populară de a ține legătura cu prietenii
ne face mai vulnerabili? Există opinii divergente în legătură cu această problemă.
Jeffrey Hancock, profesor de comunicare la universitatea Cornell a afirmat că Facebook-ul crește stima de sine: „Spre
deosebire de o oglindă, care ne arată cu precizie cum suntem și a cărei imagine ar putea avea un efect negativ asupra
stimei de sine dacă imaginea reflectată nu corespunde idealurilor noastre, Facebook ne arată o versiune pozitivă a
propriei persoane. Nu e neapărat o imagine falsă, dar e una pozitivă.”
Dar există și opinii contrare.
Cercetătorul Soraya Mehdizadeh, a investigat 100 de utilizatori de Facebook, măsurând frecvența cu care postau
fotografii și status update-uri și timpul petrecut pe site. De asemenea, cercetătoarea a măsurat nivelul narcisismului și al
stimei de sine a subiecților studiului. Concluziile au arătat că narcisiștii și cei cu stimă de sine redusă petrec în general
mai mult timp pe Facebook decât ceilalți. Tot ei au o tendință mai accentuată de a posta fotografii și update-uri în care
se laudă și caută să crească în propriii ochi.
Alex Jordan, de la Universitatea Stanford, a realizat un studiu pe 80 de utilizatori Facebook, investigându-le opiniile în
legătură cu experiențele pozitive sau negative pe care le au persoanele din rețeaua lor de prieteni.
Concluziile au arătat că utilizatorii de Facebook supraapreciază numărul de experiențe pozitive pe care le au prietenii lor
și subapreciază numărul de experiențe neplăcute.
De aceea a concluzionat că Facebook ar putea să accentueze tendința naturală pe care o au persoanele cu stimă de sine
scăzută, aceea de a considera că cei din jur o duc mai bine decât ei.
Deoarece pe Facebook sunt prezentate doar cele mai haioase și mai pozitive aspecte ale vieții utilizatorilor, când
vizualizăm profile de Facebook în mintea noastră au loc comparații în care ne vedem constant ca fiind dezavantajați.
Pentru cei cu o stimă de sine normală nu contează foarte mult acest lucru, dar la cei cu o imagine de sine fragilă
simptomele depresive se pot accentua în urma utilizării Facebook.
( http://www.infopsihologia.ro/2012/11/facebook-ul-si-stima-de-sine)
A.Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1.Explică sensul secvenței caută să crească în propriii ochi. 6 p.
2.Indică numele a doi cercetători care susțin că Facebook accentuează scăderea stimei de sine, așa cum reiese din
fragmentul dat. 6 p.
3.Explică de ce, conform viziunii lui Jeffrey Hancock, Facebook-ul crește stima de sine. 6 p.
4.Precizează, valorificând textul dat, care sunt, potrivit cercetătorului Soraya Mehdizadeh, cele două categorii de
persoane care petrec mai mult timp pe Facebook. 6 p.
5.Prezintă concluziile studiului realizat de Alex Jordan, valorificând informațiile din text. 6p.

B.Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă Facebook-ul crește sau nu stima de sine a
unei persoane, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului din fragmentul de mai jos:
„ACTUL III Scena V
CAȚAVENCU (ia poză, trece cu importanță printre mulțime și suie la tribună; își pune pălăria la o parte, gustă din
paharul cu apă, scoate un vraf de hârtii si gazete și le așază pe tribună, apoi își trage batista și-și șterge cu eleganță
avocățească fruntea. Este emoționat, tușește și luptă ostentativ cu emoția care pare a-l birui. — Tăcere completă. Cu
glasul tremurat) : Domnilor!... Onorabili concetățeni!... Fraților!... (plânsul îl îneacă) ...în aceste momente solemne...
(de abia se mai stăpânește) mă gândesc... la țărișoara mea... (plânsul l-a biruit de tot) la România... (plânge. Aplauze
în grup)... la fericirea ei!... (același joc de amândouă părțile)... la progresul ei! (asemenea crescendo)... la viitorul ei!
(plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare).........
GRUPUL (aplauze) : Bravo!
CAȚAVENCU: Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. ..”
Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
TEST 15
SUBIECTUL I 50 puncte
Citeşte următorul fragment:
„M-am sfiit totdeauna să scriu pentru tipar la persoana întâi. Hiperbolizarea aceasta a eului, rămăşiţă anacronică
de la romanticii care, ei şi atunci, puteau să se creadă aievea buricul pământului, mi se pare puțin ridicolă.
Scriitorul de azi, afară de poetul liric, trăieşte într-o lume atât de relativă din toate punc tele de vedere, că numai
identificându-se cu multe relativităţi izbuteşte a pătrunde şi a înfăţişa absolutul care, cel puțin în artă, rămâne
năzuinţa supremă.
Cu atât mai greu îmi vine să vorbesc acuma chiar despre crezul „meu” artistic...
Dar, fiindcă sunt întrebat, îndrăznesc a spune că scrisul nu mi se pare deloc o ju cărie agreabilă şi nici mai
cu seamă o jonglerie cu fraze. Pentru mine arta — zic „artă” şi mă gândesc mereu numai la literatură — în-
seamnă creaţie de oameni şi de viaţă. Astfel arta, întocmai ca şi creaţia divină, devine cea mai minunată taină.
Creând oameni vii, cu viaţă proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de misterul eternităţii. Nu frumosul, o
născocire omenească, interesează în artă, ci pulsaţia vieţii. Când ai reuşit să închizi în cuvinte câteva clipe de viață
adevărată, ai realizat o operă mai preţioasă decât toate frazele frumoase din lume. Precum naşterea, iubirea
şi moartea alcătuiesc enigmele cele mai legate de viaţa omenească, tot ele preo cupă mai mult şi pe scriitorul
care încearcă să creeze viaţă.Literatura rezultată din asemenea preocupări nu va mulțumi,poate,nici pe superesteții ce
savurează numai rafinăriile stilistice sau extravaganțele sentimentale, nici pe amatorii de povestiri gentile de
salon.Nici n-are nevoie. Literatura trăieşte prin ea şi pentru ea însăşi. Durabilitatea ei atârnă numai de cantitatea de
viaţă veritabilă ce o cuprinde.” ( Liviu Rebreanu, Cred )

A.Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1.Precizează sensul expresiei ,,cu atât mai greu îmi vine”în text.
6p
2.Indică efectul realizării unui articol despre „crezul artistic”asupra unor cititori dornici de „povestiri gentile de
salon”.
6p
gentil= amabil, politicos, curtenitor ;
superesteții = persoană care aplică normele estetice în diferite împrejurări ale vieții, uneori în mod exagerat și fără
discernămînt.
6p
3.Menționează perspectiva din care a fost scris textul dat și scopul acestuia.
6p
4.Prezintă,în 30-50 de cuvinte,raportul dintre artă și „creația de oameni și de viață” așa cum reiese din
fragmentul analizat.
6p
5.Precizează perspectiva lui Liviu Rebreanu asupra scriitorilor romantici.
6p

B. Redactează un text, de 150-300 de cuvinte,în care să-ţi prezinţi opinia asupra condiției scriitorului în societate,
raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală. 20 p

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului, evidenţiind două trăsături ale realismului :
,,A rămas Mara,săraca,văduvă cu doi copii,sărăcuții de ei,dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a
mai lăsat să aibă și noroc.(…) Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe țărmurele drept al
Murășului , unde se adună la târg de săptămână murășenii până de pe la Sovârșin și Soboteliu și podgorenii până de
pe la Cuvin. (…) Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se târguiește și se ceartă cu oamenii, se mai ia și de
cap câteodată, plânge și se plânge c-a rămas văduvă, și apoi se uită împrejur sa-și vadă copiii și iar râde.”
( Ioan Slavici, Mara)
Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea 30 puncte


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți tema și viziunea despre lume într-un roman
realist-obiectiv.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
-prezentarea temei și a viziunii despre lume evidente într-un roman studiat;
-evidențierea a două scene /secvențe comentate prin care să ilustrezi tema textului ;
-analiza ,la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale creației literare studiate, semnificative pentru tema
aleasă, din seria: structură, timp și spațiu, perspectivă narativă, conflict, modalități de caracterizare, limbaj.
Notă ! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
TEST 16
SUBIECTUL I 50 puncte
Citeşte următorul fragment:
Decizia de a-mi începe eseul despre recitire cu examinarea unei povestiri de Borges nu trebuie să surprindă.
Borges, care a vorbit deseori despre pasiunea sa pentru relectură, a devenit celebru ca autor de texte în acelaşi timp
perfect clare, citibile – deşi într-un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor bogată, plină de jocuri asociative,
adeseori oblice – şi totodată, captivante; texte nu doar bântuite de alte texte, ci care obsedează la rândul lor, chemând
cititorul să le reviziteze într-o reînnoită căutare a sensurilor lor ascunse, chinuitor de evazive. De fapt, cele două
operaţii – mişcarea lineară (curioasă, orientată spre final) a citirii şi mişcarea de du-te-vino, înainte şi înapoi, în linii
mari circulară (reflexivă şi interpretativă) a (re)citirii sunt deseori inseparabile în experienţa reală a lecturii lui
Borges. Parafrazându-l pe Roland Barthes, am putea spune că autorul lui El Aleph ne obligă să-i recitim textele de la
bun început. Sau, dacă ar fi să folosim conceptul lui Wolfgang Iser, al cititorului implicit, am putea afirma că textul
borgesian postulează nu un cititor, ci, paradoxal, un recititor, pe cineva care va simţi nevoia de a-l citi încă o dată şi
încă o dată şi care va obţine o satisfacţie distinctă, mai rafinată şi mai surprinzătoare de fiecare dată.
(Matei Călinescu, A citi, a reciti)

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1. Explică, într-un enunţ, sensul expresiei „a simți nevoia“ în text. 6 puncte
2. Indică motivul pentru care autorul și-a început eseul cu examinarea unei povestiri de Borges. 6 puncte
3. Menţionează cui aparține conceptul de cititor implicit. 6 puncte
4. Precizează sensul afirmaţiei: „Sau, dacă ar fi să folosim conceptul lui Wolfgang Iser, al cititorului implicit, am putea
afirma că textul borgesian postulează nu un cititor, ci, paradoxal, un recititor“. 6p
5. Prezintă ideea conţinută în secvenţa „devenit celebru ca autor de texte în acelaşi timp perfect clare, citibile – deşi
într-un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor bogată, plină de jocuri asociative, adeseori oblice – şi totodată,
captivante.“ 6 puncte
Notă: Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi idea că lectura cărţilor are un rol
definitoriu în formarea adolescenților, valorificând atât informaţiile din fragmentul extras din textul A citi, a reciti de
Matei Călinescu cât și din experiența personală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind definiția subiectivă a poeziei.
Deşi-i din implicaţii şi rămurişuri pure
Ori din cristale limpezi ce scânteind se rup,
Intrând în ea, să tremuri ca-n iarnă-ntr-o pădure,
Căci te ţintesc fierbinte, prin gheţuri, ochi de lup. (Nicolae Labiș, Poezia)

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcţie a unui personaj
dintr-un text narativ, aparţinând lui Ion Creangă.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere;
– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidenţierea a două trăsături ale personajului ales prin câte o scenă/secvenţă comentată;
– analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale textului narativ ales, semnificative pentru
construcţia personajului, din seria: acţiune, conflicte, modalităţi de caracterizare, limbaj.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1
punct). În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și
să dezvolte subiectul propus.

TEST 17
SUBIECTUL I 50 puncte
Citeşte cu atenţie textul următor:
„Cărţile ne seamănă. Uneori faima le precede, iar atunci când le cunoaştem îndeaproape ne dezamăgesc.
Alteori descoperim că gura lumii le nedreptăţeşte îngrozitor. Ne enervează de la un capăt la altul, le socotim proaste,
ticăloase sau sunt o bucurie repetată la fiecare dintre întâlnirile pe care le avem cu ele. Descoperim, contrariaţi, că, la
fel ca oamenii, se schimbă, fac riduri. Sau par să fi descoperit un elixir al tinereţii şi noi suntem cei care îmbătrânim
mult înaintea lor. Au urmaşi, unul sau mai mulţi. N-au urmaşi. Dacă există, urmaşii sunt neapărat aşa cum i-ar fi dorit
ele, cum te-ai aşteptat să fie din aşa părinţi de seamă.”
(Ioana Pârvulescu – Întoarcere în secolul XXI)

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Explică, într-un enunţ, sensul expresiei „gura lumii” din text. 6 puncte
2. Indică motivul pentru care autoarea consideră că, la fel ca oamenii, „cărţile se schimbă.” 6 puncte
3. menţionează două epitete pe care autoarea le acordă cărţilor. 6 puncte
4. Precizează sensul afirmaţiei „… par să fi descoperit un elixir al tinereţii.” 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, ideea conţinută în secvenţa „Dacă există, urmaşii sunt neapărat aşa cum
i-ar fi dorit ele, cum te-ai aşteptat să fie din aşa părinţi de seamă.” 6 puncte
Notă: Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi ideea că lectura cărţilor ne poate
transforma existenţa, valorificând atât informaţiile din fragmentul extras din textul A citi, a reciti de Matei Călinescu
cât și din experiența personală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Prezintă, într-un text de minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două trăsături ale
ideologiei pașoptiste:
„Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemișcare,
N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător,
Ce se-nalţă pân’ la ceruri din a lumii deșteptare,
Ca o lungă salutare
Cătr-un falnic viitor?
Nu simţiţi inima voastră că tresare și se bate?
Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt și românesc
La cel glas de înviere, la cel glas de libertate
Ce pătrunde și răzbate
orice suflet omenesc?” (Vasile Alecsandri, Deșteptarea României)

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcție a
unui personaj dintr-un text narativ, aparţinând lui Ioan Slavici.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidenţierea a două trăsături ale personajului ales prin câte o scenă/secvenţă comentată;
– analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale textului narativ ales, semnificative
pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflicte, modalităţi de caracterizare, limbaj.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 p; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

A. „Am şovăit atâta în faţa acestui caiet, pentru că n-am izbutit să aflu încă ziua precisă când am întâlnit-o
pe Maitreyi. În însemnările mele din acel an n-am gasit nimic. Numele ei apare acolo mult mai târziu, după ce am ieşit
din sanatoriu şi a trebuit să mă mut în casa inginerului Narendra Sen, în cartierul Bhowanipore. Dar aceasta s-a
întâmplat în 1929, iar eu întâlnisem pe Maitreyi cu cel puţin zece luni mai înainte. Şi dacă sufăr oarecum începând
această povestire, e tocmai pentru că nu ştiu cum să evoc figura ei de-atunci şi nu pot retrăi aievea mirarea mea,
nesiguranţa şi turburarea celor dintâi întâlniri.” (Maitreyi de Mircea Eliade)

1.Argumentați încadrarea textului într-un gen literar.


2.Comentați, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, precizând tipul de perspectivă narativă.
B.
„Actul III SCENA 13
DACIA (zărindu-l): Ce-ai făcut, nemernicule? Ce-ai făcut? Ce ne-ai făcut?
SPIRACHE (îi priveşte pe toţi, la rând. Toţi sunt ostili. Numai Gena nu este): Ce să fac? Ţi-am făcut gustul şi am ţinut
un discurs... Şi nu aşa, fitecui. La peste o mie de alegători... Ah! ce să spui? E admirabil să te vezi ascultat de o
mulţime atât de impunătoare... să-ţi dai seama că vorbele tale pătrund dintr-o dată în atâtea
urechi, în atâţia creieri... şi poate, în atâtea inimi...
CHIRIACHIŢA (vorbeşte ea, fiindcă Dacia nu mai are glas): Mă mir că nu s-au tăvălit pe jos de râs.
SPIRACHE: De ce să se tăvălească? Pentru că le-am vorbit sincer... cinstit... omeneşte?...
DACIA (explodează): Nu pentru asta. Pentru că ai fost ridicol... pentru că ai făcut ceea ce nimeni, nici un candidat din
lume, n-a îndrăznit să facă până acuma.
SPIRACHE: Adică să spuie adevărul? Să le ceară să nu fie votat?
DACIA: Fii pe pace... Nici n-au să te voteze... Te-ai şters pe bot de deputăţie...
SPIRACHE: Asta şi vreau... [...] (Tudor Muşatescu – Titanic Vals)

1.Prezintă rolul indicaţiilor scenice din fragmentul dat.


2. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, o trăsătură morală a personajului masculin, identificată în fragmentul citat.
3. Menţionează două trăsături ale textului dramatic prezente în fragmentul dat.
C. D.
Vom spune că toamna a venit...foarte trist Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică
La o fereastră melancolică mi s-a părut ceva Şi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică.
Însă m-a trezit un glas pozitivist Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur
Vânt umed, şi frunza zboară, undeva. Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur.
(G. Bacovia – Scântei galbene) (Malul Siretului de V. Alecsandri)

1. Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul poeziei, 1.Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul poeziei,
evidenţiind relația dintre ideea poetică principală şi evidenţiind relația dintre ideea poetică principală şi
mijloacele artistice folosite. mijloacele artistice folosite.
2. Argumentați încadrarea textului într-un gen literar. 2.Argumentați încadrarea textului într-un gen literar.
3. Argumentați încadrarea textului într-un curent literar. 3.Argumentați încadrarea textului într-un curent literar.

E. Microscopică de George Topârceanu


Când pleca odată la război un om,
I-a strigat o cioară dintr-un vârf de pom:
– Du-te la bătaie, pentru ţară mori, 1.Argumentați încadrarea textului într-un gen literar.
Şi-ţi va da nevasta un copil din flori. 2.Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul poeziei,
Omul, evidenţiind relația dintre ideea poetică principală şi
Auzind acestea, n-a mai vrut să plece, mijloacele artistice folosite.
Deci a fost la urmă, fiindc-a dezertat,
Condamnat la moarte şi executat.
Morala:
Cine crede tot ce-i spui
Este vai de capul lui.

F. Testament de Tudor Arghezi (1927) G.,, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii


„Din bube, mucegaiuri şi noroi şi nu ucid
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi”. cu mintea tainele ce le-ntâlnesc
1.Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul poeziei, în calea mea
evidenţiind relația dintre ideea poetică principală şi în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
mijloacele artistice folosite. (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian
2.Argumentați încadrarea textului într-un gen literar. Blaga)
3.Argumentați încadrarea textului într-un curent literar. 1.Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul poeziei,
evidenţiind relația dintre ideea poetică principală şi
mijloacele artistice folosite.
2.Argumentați încadrarea textului într-un gen literar.
3.Argumentați încadrarea textului într-un curent literar.

H. J.
De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci. Cât vezi cu ochiul, verde, păpurişul
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci, Se-ndoaie-n vântul serii, foşnitor.
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi. Din când în când şi-arată luminişul
Nu te-ai uitat o dată înapoi! Un ochi de apă moartă. Un cocor

Ţi-aş fi făcut un semn, după plecare, Cu aripa deschisă se ridică


Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare? Din stuf, sfâşietor de trist scâncind,
Sau cai tătari, dând roată fără frică,
Voiam să pleci, voiam şi să rămâi. Sălbăticiţi, nechează pe un grind.
Ai ascultat de gândul cel dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas. Amurgu-mbracă delta toată-n aur
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? Cu turla unui sat lipovenesc,
(Tudor Arghezi, De-abia plecaseşi) Dar umbrele ostroavelor de plaur
Albastrul cenuşiu îl împânzesc.
*molatic, adj. – moale, lent, lin, domol, unduios
Vaporul taie noaptea şoptitoare
1.Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul poeziei, Şi valul ce-se-ntunecă-ntr-una,
evidenţiind relația dintre ideea poetică principală şi Când cele cinci coline cresc în zare,
mijloacele artistice folosite. De aur vânăt cum e pruna.
2.Argumentați încadrarea textului într-un gen literar. (Ion Pillat, Amurg în deltă)
3.Argumentați încadrarea textului într-un curent literar. 1.Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul poeziei,
evidenţiind relația dintre ideea poetică principală şi
mijloacele artistice folosite.
2.Argumentați încadrarea textului într-un gen literar.
3.Argumentați caracterul descriptiv al textului

K.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, 
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,  1.Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul poeziei,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! evidenţiind relația dintre ideea poetică principală şi
mijloacele artistice folosite.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume 2.Argumentați încadrarea textului în perioada pașoptistă.
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, 
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfători în lupte, un nume de Traian!

(Un răsunet de Andrei Mureșanu)

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citeşte următorul text :
Am trăit câteva luni la Roma, fără panica maratoanelor între două trenuri, dar și fără degajarea ce ti-o dă graba.
Impresiile s-au amestecat, uneori contradictorii, alteori influențate de motive strict personale. Mi-e mult mai ușor, parcă,
să-mi aduc aminte ceva sigur dintr-un oraș prin care am trecut o singură zi. Poate și de aceea e mai simplu, în general,
să-i judecăm pe alții decât pe noi înșine. Orașele unde, un timp, ne-am pierdut starea de călător rămân o formă a noastră
de a fi, expirată și acoperită de altele, și ar trebui probabil să ne dispensăm de multe detalii subiective ca să cântărim
totul exact, dacă o astfel de experiență ar fi cu putință.
Oricât ar părea de curios, la Roma plouă mai mult decât în Londra, cea mai îmbibată de cețuri. Numai că ploile din
« cetatea eternă » sunt ploi care trec repede ; ploi rapide, nervoase, urmate de soare. Rareori, se întâmplă să dureze, să se
cearnă putrede, ca la noi, toamna. De altminteri, Romei nu-i convine cerul închis. Ploile o îmbătrânesc. O spală de
zgomote, de mirosul de benzină arsă, dar și de legende. Îi iau din distincție și din cordialitate, o fac să pară posacă. Marc
Aureliu călărește singur atunci, prin pânza de apă, pe calul său înverzit de pe Capitoliu. Fântânile își cam pierd
spectatorii. Cumva, deși pare mai” istoric”, orașul își modifică relațiile cu istoria...nu istoria caranavalescă din
restaurantele cu prețuri pipărate unde chelenerii servesc îmbrăcați în toga de pe vremea lui Cezar , ci aceea din zidurile
roșii peste care vântul a risipit urmele celor ce-au intrat în Roma ca pelerini sau cuceritori, umiliți sau aroganți...
Cred că piramidele egiptene ar fi nu mai puțin utopice în ploaie, după cum tragediile lui Shakespeare au nevoie de
castele otrăvite de ceață. La Roma, piatra cere vremea frumoasă de după ploaie, când pisicile se întorc să doarmă la
soare pe treptele din Colosseum, lumina șiroiește pe coroanele pinilor, iar orașul își recapătă culoarea sa naturală. E
vorba de un roșu evaziv, ruginos și spălăcit, întâlnit, mai ales, în cartierele istorice; ceva între sângeriul pământurilor
bogate în oxizi de fier și tonurile argiloase ale unui tablou de Leonardo, San Gerolamo, aflat la Pinacoteca Vaticanului ;
și diferit de cel de pe zidurile Veneției, care e romantic.
N-am reușit să aflu când și de ce au început romanii să-și zugrăvească astfel casele. M-am oprit la opinia celor care
consideră că motivul a fost dorința de a combate, de a atenua, lumina prea crudă. Opțiunea a căzut, însă, în desuetudine.
Arhitecții moderni renunță treptat la această culoare veche, poate cea mai potrivită cu vârsta și clima Romei. Zidurile
zugrăvite în roșu rețin surplusul de lumină ca un burete, temperează amiezile prea fierbinți și dau până și tristeților un
aer de noblețe. Strecurându-mă prin valurile de pietoni de pe Via del Corso, unde înghesuiala mașinilor și autobuzelor
devine la anumite ore insuportabilă, am reușit aproape de fiecare dată să-mi regăsesc liniștea, după câțiva pași, cotind
în direcția Pantheonului sau invers, a Pieței Spaniei...
(Octavian Paler, Culoarea Romei, în Drumuri prin memorie)
1.Menționează sensul din text al secvenței fără panica maratoanelor între două trenuri.(6p)
2.Indică numele a două personalități istorice/culturale prezente în text.(6 p)
3.Explică, valorificând informațiile din text, care este efectul ploii asupra Romei. (6 p)
4.Precizează motivul/le pentru care casele sunt vopsite în Roma într-o anumită culoare.(6 p)
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea autorului față de orașul Roma, raportându-te la textul dat.(6 p)

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă impresiile de călătorie pot fi influențate
sau nu de cunoașterea istoriei locului vizitat, raportându-te atât la informațiile din textul extras din volumul Drumuri
prin memorie de Octavian Paler, cât și la experiența personală sau culturală.

SUBIECTUL AL II-LEA (10 puncte)


Comentează textul următor, evidențiind două trăsături ale simbolismului:

Ninge grozav pe câmp la abator


Si sânge cald se scurge pe canal ;
Plină-i zăpada de sânge animal --
Si ninge mereu pe un trist patinor...

E albul aprins de sânge închegat,


Si corbii se plimbă prin sânge... si sug ;
Dar ceasu-i târziu... în zări corbii fug
Pe câmp, la abator, s-a înnoptat.

Ninge mereu în zarea-nnoptată...


Si-acum când geamuri triste se aprind
Spre abator vin lupii licărind.
-- Iubito, sunt eu la usa înghetată... (G.Bacovia, Tablou de iarnă)

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citeşte următorul text :
„Aş vrea să plâng, dacă lacrimile n-ar fi atât de sărate. Aş vrea să plâng nostalgia care-mi ninge azi sufletul. Sunt
fericită şi în acelaşi timp frământată de toate îndoielile inerente oricărui sfârşit de viaţă şcolărească. [...]
Trebuie să recunosc că despărţirea de colegele mele nu-nseamnă, cel puţin acum, nicio nenorocire pentru mine. Se vede
treaba că nu ele, ci altceva, ceva din soarele acestui început de viaţă şi mai cu seamă gândul că tot ceea ce a fost până
acum realitate trece de azi în amintire, mă face să regret şi m-a făcut dimineaţa să plâng ca o nebună.
E împotriva firii să pui în calea înecată a timpului care şerpuieşte nesimţit spre „mai târziu, mai departe”, bolovani.
Clipele în care înţelegi şi simţi desluşit ceea ce abia bănuiai până atunci te dor ca nişte răni, iar când înmormântezi
timpul sub cascade de flori şi de cântec simţi cu adevărat gustul amar al lacrimilor.
Am scris în zeci de caiete de amintiri, deşi le înţeleg inutilitatea. Credem acum că ele vor fi în ani târzii cheia spre
lumea de vis a copilăriei. Dar porţile fermecate nu se deschid decât cu un descântec. Păstrăm zadarnic cheia pentru
vremea când descântecul va fi de mult uitat. Am gravat pe pagini de album vorbe menite să fie mai târziu o evocare a
ceea ce ne-a fost astăzi drag, dar am uitat că tot ceea ce iubim azi va deveni odată „amintirea unei iubiri”. Plângem
acum pentru tot ceea ce ia cu ea clipa aceasta, pentru tot ceea ce am vrea să trăiască veşnic viu în noi şi ştim că nu va
mai avea nici o importanţă mai târziu.
Am avut norocul ca ultima mea de zi de școală să fie întru totul o zi splendidă.Cauze? Am ascultat la radio Serenadele și
Schubert și Toselli, fragmente din Tosca și...am discutat cu I.și J. A fost un fel de țesătură delicată de confidențe,
planuri, vise. A fost o privire pe care am aruncat-o în lumina apusului asupra mea sau,mai bine zis,în sufletele
noastre.M-am simțit bine pentru că m-am găsit în societatea unor oameni cu care simt că am un numitor comun
sufletesc. Am înțeles ce-nseamnă adevărata prietenie, izvorâtă din limpezimile viselor noastre, atât de diferită de
obișnuită apropiere.De aceea sunt fericită și rog pe Dumnezeul visurilor mele să apere și să întărească prietenia aceasta
care descoperă sensuri frumoase și noi vieții pe care credeam lipsită de rost.Pe I. o iubesc.Pe J. îl admir și-l consider un
prieten drag. Le doresc amândurora o viață atât de frumoasă, atât de plină de sensuri, ca-n visele noastre de azi. „ (Ioana
Em.Petrescu, Jurnalul)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:


1.Menționează sensul din text al secvenței „am un numitor comun sufletesc”.
2.Indică, folosind informațiile transmise de text,motivul regretului autoarei.
3.Explică,pe baza informațiilor transmise de text,de ce consideră autoarea că scrisul în caietele de amintiri este inutil.
4.Precizează două sentimente pe care le trăiește autoarea în ultima zi de școală, așa cum reiese din primul paragraf al
textului dat.
5.Prezintă,în 30-50 de cuvinte, cauzele care au făcut ca ultima zi de școală a autoarei să fie una splendidă,raportându-te
la informațiile transmise de ultimul paragraf al textului dat.
B.Prezintă, în minimum 50 de cuvinte,semnificaţiile textului de mai jos, evidenţiind două modalităţi de caracterizare a
personajelor:
,,Într-o dimineaţă însă, din a doua toamnă, după o boală de o săptămână, Radu Comşa, la o masă de sub nucul
din grădină, sorbea un ceai cu medicamente.Razele soarelui străbăteau slabe şi abia călduţe printre crengi goale. Lăsase
cartea deschisă pe masă şi vântul întorcea încet, una câte una foile. Maria îi aduse o sticlă cu picături şi îi număra în
linguriţa de ceai atâtea câte spunea prescripţia cu o atenţie încordată, care-i tremura uşor buza de deasupra, cu o umbră
brună.Atunci, întâia dată, Radu Comşa âşi dădu seama că Maria are ochi foarte frumoşi, castanii, cu fire de aur în iris şi
descoperirea aceasta îi împinse o năvală de sânge fierbinte în inimă.Îi prinse mîna care purta sticluţa ...Nu ştia ce are să-
i spună şi nici nu-i spusese nimic.
Maria întoarse obrazul învăpăiat în altă parte şi se desprinse încet...” ( Cezar Petrescu- Întunecare)

SUBIECTUL I
A.Citeşte următorul fragment şi scrie răspunsul la fiecare cerinţă cu privire la text:(5x6p=30p)
,,Literatura epică de până la Proust nu se mai integra structurii culturii moderne, iar faţă de evoluţia realizată de
ştiinţă şi filosofie în ultimii patruzeci de ani, această literatură epică rămăsese anacronică. Se poate preciza anume că
arta literară, arta romanului în deosebi rămăsese într-un stadiu caracterizat anterior, că ştiinţa şi filosofia timpului nostru
nu-şi aveau o literatură epică într-adevăr corelativă[...]
Care era până la Proust concepţia romancierilor, cam din orice şcoală s-ar fi declarat şi oricât de mari ar fi fost,
despre artist, despre om, despre artă?. O construire raţionalistă, deductivă,apodictică, tipizantă.
Romancierul e mai întâi un om omniprezent, omniscient. Casele par pentru el fără acoperişuri, distanţele nu
există, depărtarea în vreme de asemeni nu. În timp ce pune să-ţi vorbească un personaj, el îţi spune în acelaşi aliniat
unde se găsesc şi celelalte personaje, ce fac, ce gândesc exact, ce năzuiesc, ce răspuns plănuiesc. Cât se poate însă şti cu
adevărat, cât se poate ghici măcar, aţi văzut şi d-voastră. Se confundă, cum v-am spus, o propunere de realitate, dedusă,
cu realitatea originară.
Ca să evit asemenea grave contradicţii, ca să evit arbitrarul de a pretinde că ghicesc ce se întâmplă în cugetele
oamenilor, nu e decât o singură soluţie. Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ceaud, ceea ce înregistrează simţurile
mele, ceea ce gândesc eu... Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti… Dar aceasta-i realitatea conştiinţei mele,
conţinutul meu psihologic… Din mine însumi, eu nu pot ieşi… Orice aş face, eu nu pot descrie decât propriile mele
senzaţii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi. Artistul nu poate povesti decât propria
viziune despre lume… E ceea ce face Proust cu hotărâre şi luciditate.[...]
În constituţia prezentului, ca atare, în fluxul conştiinţei mele, în acea curgere de gânduri, îndoieli, imagini,
năzuinţe, afirmaţii, negări absolute, intră şi amintirile. Şi pe drept cuvânt,evident. Amintirile nu sunt ceva impersonal,
sunt propriile mele amintiri, fac parte din psihicul meu, în clipa în care le am, adică în clipa prezentă.’’
(Camil Petrescu- Noua structură şi opera lui Marcel Proust)
anacronică- învechită; apodictică-care exclude posibilitatea unei opoziţii
1.Explică sensul expresiei ,, ceea ce înregistrează simţurile mele’’.
2.Indică decalajul temporal dintre literatura până la Proust şi celelalte domenii ale cunoaşterii, aşa cum reiese din textul
dat.
3. Menţionează ce este fluxul conştiinţei, utilizând informaţii din textul dat.
4.Precizează ce atitudine adoptă romancierul omniprezent în opera sa , utilizănd informaţii din secvenţa: În timp
ce pune să-ţi vorbească un personaj, el îţi spune în acelaşi aliniat unde se găsesc şi celelalte personaje, ce fac, ce
gândesc exact, ce năzuiesc, ce răspuns plănuiesc.
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, două argumente invocate de C. Petrescu pentru a susţine noul roman promovat de
Marcel Proust.
B.Redactează un text de minimum 0 de rânduri, în care să argumentezi, dacă o literatură trebuie să reflecte inovaţiile
epocii pe care o reprezintă. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: ( 30 puncte)
-formularea ipotezei/ tezei/ premise; 3p
-menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de ipoteza/ teza/ premisa formulate; 3p
-enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 16 p
-formularea unei concluzii pertinente; 3p
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 3p
-respectarea precizării privind numărul de rânduri; 2p

SUBIECTUL II(2x15=30p)
A.Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele
artistice.
Suflete, prund de păcate,
eşti nimic şi eşti de toate.
Roata stelelor e-n tine
şi o lume de jivine.
Eşti nimic şi eşti de toate:
aer, păsări călătoare,
fum si vatră, vremi trecute
şi pământuri viitoare.

Drumul tau nu e-n afară.


Căile-s în tine însţti.
Iară cerul tău se naşte
ca o lacrimă din plânsu-ţi.
I.
Citeşte următorul fragment :
Prima mea obsesie înainte de a concepe o poveste sau un roman este ca ceea ce scriu să fie adevărat, să aibă
viaţă, cititorii să creadă că totul a fost real. Eu nu pornesc de la idei şi sentimente în mod unilateral, ci mă gândesc că
trebuie să realizez o lucrare credibilă .Temele mele preferate sunt cele din lumea ţărănească. Tot timpul am fost
dominat de sentimentul universului copilăriei mele ţărăneşti, pe care am vrut să-l reconstitui . Când s-a produs prima
încercare, atunci mi-am dat seama că acest univers cuprindea în el fapte şi evenimente care implicau familia şi chiar
întregul sat. Descoperind acest lucru, posibilităţile mele de investigaţie în lumea tărănească s-au lărgit.În zilele noastre,
trăsătura psihologică a ţăranului s-a modificat, ca urmare a perspectivei sale.Scriitorului,care posedă totuşi o cheie,îi
este mai uşor să se orienteze în realitatea respectivă şi să-şi orienteze subiectele. De aici, veţi înţelege foarte uşor că nu
voi abandona niciodată tema ţărănească, fie şi pentru motivul că este o temă majoră.
(Marin Preda, Creaţie şi analiză )
A.Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text.
1.Explică ce înţeles are structura „care posedă totuşi o cheie” în text. 4p
2.Rescrie, din text, cuvintele /grupurile de cuvinte care pun în evidenţă perspectiva autorului. 4p
3.Menţioneză tema centrală a operei lui Marin Preda ,asa cum reiese din spusele autorului . 4p
4.Precizează motivul pentru care ,in viziunea autorului,s-a schimbat natura interioară a ţăranului român. 4 p
5.Explică ,în 30-50 de cuvinte, următoarea secvenţă:”Eu nu pornesc de la idei şi sentimente în mod unilateral,ci mă
gândesc că trebuie să realizez o lucrare credibilă „ 4p

Notă ! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.


B. Redactează un text, de 150-300 de cuvinte,în care să-ţi prezinţi opinia despre interesul pe care tematica ţărănească îl
mai prezintă pentru opera artistică in ziua de astăzi.
In redactarea textului, vei avea in vedere următoarele repere:
-formularea ipotezei/tezei/premisei;
-menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de ipoteza/teza/premisa formulată;
-enunţarea şi dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate poziţiei adoptate;
-formularea unei concluzii pertinente;
-utilizarea corectă a conectorilor in argumentare;
-respectarea precizării privind numărul de cuvinte.
Notă !
In elaborarea răspunsului,te vei raporta şi la informatiile din fragmentul dat.
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Prezintă,in minimum 50 de cuvinte,semnificaţiile textului următor,evidenţiind două trăsături ale simbolismului:
Urcând pe pomi, zâmbind pe casă,
Se surpă rozele grămadă,
Sau întocmesc câte-o cascadă
Pe vreo alee mai retrasă.

Parfumul lor purtat în stradă


Întinde-a lui subţire plasă...
Urcând în pomi, zâmbind pe casă,
Se surpă rozele grămadă. (Al. Macedonski,Rondelul cascadelor de roze )
SUBIECTUL I (50 de puncte) Citeşte următorul text :
„În 1971, la douăzeci şi patru de ani, eram cel mai conştiincios redactor de la o revistă din provincie. Bizuindu-se pe
seriozitatea mea, redactorul-şef mi-a dat sarcina să mă duc la Bucureşti şi să aduc zece poezii de la Nichita Stănescu.
Aşa mi-a spus, «zece poezii», şi cu această precizare în minte am plecat la drum.
Nichita Stănescu nu avea pe atunci o adresă. Locuia la diferite admiratoare (uneia dintre ele i-a scris pe peretele
dormitorului, cu creionul dermatograf, un lung poem; era modul lui de a plăti chirie). Aşa stând lucrurile, a trebuit să o
fac pe detectivul şi am aflat că îl pot găsi pe poet seara, la restaurantul Athénée Palace.
Seara, Nichita Stănescu se afla, într-adevăr, la una din mese, înconjurat de prieteni. Când i-am spus pentru ce venisem,
m-a întrebat cu o gravitate jucată:
– Exact zece?
– Da, zece.
Înţelesese, de fapt, de la început ce voiam, dar îl amuza stilul meu funcţionăresc, inadecvat la viaţa boemă dusă de el, şi
voia să prelungească situaţia, ca să o guste din plin.
A făcut din discuţia cu mine un spectacol, dar nu un spectacol cu public. Mi-a vorbit mereu în şoaptă, delectându-se de
unul singur cu umorul involuntar al solicitării mele. Iar amuzamentul lui, departe de a fi fost batjocoritor, avea ceva
tandru.
– Poemele se află la dumneavoastră? l-am întrebat uşor îngrijorat de evidenţa faptului că nu avea o servietă.
– Da, m-a asigurat el. Te rog să scoţi un carnet şi un pix.
M-am conformat, nedumerit, şi Nichita Stănescu a început să-mi dicteze poemele cerute, improvizându-le unul după
altul. Comesenii nu urmăreau scena, fiind absorbiţi de o discuţie despre fotbal. Eu notam înfrigurat, cucerit de
frumuseţea stranie a versurilor.
După ce am terminat de scris şi cel de-al zecelea poem, Nichita Stănescu m-a somat să desprind din carnet o foaie albă.
– Am să-ţi dictez acum al unsprezecelea poem, mai frumos decât toate celelalte.
Mi l-a dictat şi era, într-adevăr, cel mai frumos.
– Îţi place?
– Da.
Era un da înflăcărat şi competent. Cu toată naivitatea pe care o arătam la vârsta aceea în relaţiile cu oamenii, despre
literatură ştiam destul de multe.
– Bine, a spus poetul, atunci să-l ardem, ca să rămână numai al nostru.
Mi-a luat foaia din mână şi i-a dat foc de la o brichetă. În timp ce hârtia ardea răsucindu-se uşor, vedeam literele
devenind întâi roşietice pe negrul celulozei carbonizate şi dispărând apoi fără urmă.
Un poem creat pentru mine de cel mai mare poet român al secolului douăzeci! Un poem care trăise doar câteva zeci de
secunde!
Nu mai primisem şi nici nu mai aveam să primesc vreodată un asemenea dar.”
( Alex Ștefănescu, Bărbat adormit în fotoliu)
1.Menționează sensul din text al secvenței era modul lui de a plăti chirie .(6p)
2.Indică reperele spațio-temporale prezente în text. (6 p)
3.Explică, valorificând informațiile din fragmentul subliniat, atitudinea poetului Nichita Stănescu față de autorul
fragmentului. (6 p)
4.Precizează motivul/le pentru care Nichita Stănescu arde cel de-al unsprezecelea poem .(6 p)
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, personalitatea poetului Nichita Stănescu, raportându-te la textul dat.(6 p)

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă valoarea unui dar trebuie sau nu să fie
materială, raportându-te atât la informațiile din textul extras din volumul Bărbat adormit în fotoliu de Alex Ștefănescu,
cât și la experiența personală sau culturală.

SUBIECTUL II (10 puncte) Comentează textul următor, evidențiind două trăsături ale neomodernismului:
„Am zărit lumina pe pământ
Și m-am născut și eu
Să văd ce mai faceți.
Sănătoși? Voinici?
Cum o mai duceți cu fericirea?
Mulțumesc, nu-mi răspundeți.
Nu am timp de răspunsuri, 
Abia dacă am timp să pun întrebări,
Dar îmi place aici.
E cald, e frumos, 
Și atâta lumină încât
Crește iarba.
Iar fata aceea, iată, 
Se uită la mine cu sufletul...
Nu, dragă, nu te deranja să mă iubești.
O cafea neagră voi servi, totuși
Din mâna ta.
Îmi place că tu știi s-o faci
Amară.  (Marin Sorescu, Am zărit lumina) 

II.Prezintă, în minimum 50 de cuvinte,semnificaţiile textului de mai jos, evidenţiind două modalităţi de caracterizare
a personajelor:
A. „Când a venit din orașul B... și s-a înscris la Facultatea de drept, era sărac, rău îmbrăcat și hotărât sa învețe carte. Ce
vis frumos, primul lui vis: să rabzi, să lupți, să învingi, și înaintea învingătorului lumea să-și descopere capul. …
Când a intrat în sala Facultății de drept, era cel mai rău îmbrăcat. Ce-i păsa? Va fi cel dintâi la examene. La început
acest "ce-mi pasă!" fu pentru provincial o supremă mângâiere. După câteva săptămâni însă începu să-și piardă
farmecul…. Colegii săi, cu cămăși curate, cu haine croite pe trupul lor, cu ghete lustruite, cu ceasornice și lanțuri de aur,
cu mănuși, cu portofolii la subsuoară. El, cu o redingotă veche, neagră odinioară, cu pantaloni roși, cu ghetele scâlciate,
cu cămașa mototolită și de o culoare nehotărâtă. De astă dată, "ce-mi pasă!" îl întristă. ..De ce când ceilalți discută o
chestie de drept, cum de obicei se întâmplă în anul întâi, nu se găsește unul ca să-l întrebe și pe el ce crede despre cutare
controversă? ….Chiar profesorii — unul care se încurcă la citațiile latinești, greșind necontenit timpurile, și altul care
citește pe niște foi îngălbenite de douăzeci de ani -chiar și ei nu se uită la el, ca și cum nu ar fi în clasă. Ah! nu e de loc o
copilărie. ….La facultate, proștii dau din cap; prostia este bine îmbrăcată și are neamuri cunoscute…După două luni de
la sosirea lui în București, se hotărî să ocupe un loc de copist. La tribunale, la ministere, pretutindeni în sfârșit, cei mari
și-au aruncat de sus o privire rea asupra lui. Rău îmbrăcat, fără sprijin, nici barem o carte de vizită cu câteva cuvinte...
Două luni și-a plimbat în zadar, pe la diferite autorități, redingota înverzită de soare, ghetele scâlciate, pantalonii cu
cogemite genunchi, fruntea umilită și obrajii aprinși de rușine.” (Paraziții de Barbu Ștefănescu-Delavrancea)
Cogemite=  Foarte mare, foarte înalt; coșcogea, coșcogeamite.
B. „În toate duminicile şi zilele de sărbători, dis-de-dimineaţă, cobora despre munte şi intra în sat un voinic curăţel.
Nimeni nu se întreba de unde vine şi unde descalecă; toată lumea ştia că este Miron oierul şi nimeni mai mult nu dorea
să ştie.
Trecuse un an de zile de când Miron venea mereu la joc; flăcăii îi erau prieteni, iar fetele se adunau bucuros împrejurul
lui ca să-i asculte poveştile, vorbele şăgalnice şi cântecele frumoase. Din când în când, dar foarte arareori, Miron scotea
din şerpar un fluieraş, pe care cânta câte o doină plină de duioşie, încât oprea răsuflarea celor ce-l ascultau.
În horă Miron totdeauna e cumpătat, încât parcă numai şuguieşte cu jocul. Dar ochii tuturora se opresc asupra lui. Înalt
şi mlădios, cu umerii laţi şi cu pieptul ieşit, el calcă lat şi pe întreaga talpă, încât la fiecare pas întregul trup i se scutură
şi se leagănă când la dreapta, când la stânga. Când stă însă şi-şi ridică fruntea ieşită din faţă, fetele tresar sub privirea
lui. Un cap bălan cu părul lung până pe umeri, cu o faţă albă şi străbătută ca de-o răsuflare de rumeneală, cu doi ochi
mari şi albaştri ca faţa cerului privită de pe culmea muntelui. Totdeauna e în această faţă ceva ce nu se mai găseşte în
alte feţe, un fel de tristeţe, un văl de gânduri, iară în surâsul de pe buzele lui ascuţite totdeauna e ceva ce-ţi deschide
sufletul.” (Gura satului de Ioan Slavici)

II.Prezintă, în minimum 50 de cuvinte,semnificaţiile textului de mai jos, evidenţiind două modalităţi de caracterizare
a personajelor:
A. „Când a venit din orașul B... și s-a înscris la Facultatea de drept, era sărac, rău îmbrăcat și hotărât sa învețe carte. Ce
vis frumos, primul lui vis: să rabzi, să lupți, să învingi, și înaintea învingătorului lumea să-și descopere capul. …
Când a intrat în sala Facultății de drept, era cel mai rău îmbrăcat. Ce-i păsa? Va fi cel dintâi la examene. La început
acest "ce-mi pasă!" fu pentru provincial o supremă mângâiere. După câteva săptămâni însă începu să-și piardă
farmecul…. Colegii săi, cu cămăși curate, cu haine croite pe trupul lor, cu ghete lustruite, cu ceasornice și lanțuri de aur,
cu mănuși, cu portofolii la subsuoară. El, cu o redingotă veche, neagră odinioară, cu pantaloni roși, cu ghetele scâlciate,
cu cămașa mototolită și de o culoare nehotărâtă. De astă dată, "ce-mi pasă!" îl întristă. ..De ce când ceilalți discută o
chestie de drept, cum de obicei se întâmplă în anul întâi, nu se găsește unul ca să-l întrebe și pe el ce crede despre cutare
controversă? ….Chiar profesorii — unul care se încurcă la citațiile latinești, greșind necontenit timpurile, și altul care
citește pe niște foi îngălbenite de douăzeci de ani -chiar și ei nu se uită la el, ca și cum nu ar fi în clasă. Ah! nu e de loc o
copilărie. ….La facultate, proștii dau din cap; prostia este bine îmbrăcată și are neamuri cunoscute…După două luni de
la sosirea lui în București, se hotărî să ocupe un loc de copist. La tribunale, la ministere, pretutindeni în sfârșit, cei mari
și-au aruncat de sus o privire rea asupra lui. Rău îmbrăcat, fără sprijin, nici barem o carte de vizită cu câteva
cuvinte...Două luni și-a plimbat în zadar, pe la diferite autorități, redingota înverzită de soare, ghetele scâlciate,
pantalonii cu cogemite genunchi, fruntea umilită și obrajii aprinși de rușine.” (Paraziții de Barbu Ștefănescu-
Delavrancea)
Cogemite=  Foarte mare, foarte înalt; coșcogea, coșcogeamite.
B. „În toate duminicile şi zilele de sărbători, dis-de-dimineaţă, cobora despre munte şi intra în sat un voinic curăţel.
Nimeni nu se întreba de unde vine şi unde descalecă; toată lumea ştia că este Miron oierul şi nimeni mai mult nu dorea
să ştie.
Trecuse un an de zile de când Miron venea mereu la joc; flăcăii îi erau prieteni, iar fetele se adunau bucuros împrejurul
lui ca să-i asculte poveştile, vorbele şăgalnice şi cântecele frumoase. Din când în când, dar foarte arareori, Miron scotea
din şerpar un fluieraş, pe care cânta câte o doină plină de duioşie, încât oprea răsuflarea celor ce-l ascultau.
În horă Miron totdeauna e cumpătat, încât parcă numai şuguieşte cu jocul. Dar ochii tuturora se opresc asupra lui. Înalt
şi mlădios, cu umerii laţi şi cu pieptul ieşit, el calcă lat şi pe întreaga talpă, încât la fiecare pas întregul trup i se scutură
şi se leagănă când la dreapta, când la stânga. Când stă însă şi-şi ridică fruntea ieşită din faţă, fetele tresar sub privirea
lui. Un cap bălan cu părul lung până pe umeri, cu o faţă albă şi străbătută ca de-o răsuflare de rumeneală, cu doi ochi
mari şi albaştri ca faţa cerului privită de pe culmea muntelui. Totdeauna e în această faţă ceva ce nu se mai găseşte în
alte feţe, un fel de tristeţe, un văl de gânduri, iară în surâsul de pe buzele lui ascuţite totdeauna e ceva ce-ţi deschide
sufletul.” (Gura satului de Ioan Slavici)

II. Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, evidențiind două trăsături ale realismului/ două
modalități de caracterizare a personajului:

A. „În sfârșit ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu
cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o
călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din
Podeni.
Popa era un om cu dare de mână; rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cât se poate de
bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite
multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară.
La așa stare, trebuia, se-nțelege, să se oprească ochii tâlharilor.”
(În vreme de război de Ion Luca Caragiale)
SFOÁRĂ, sfori =. Măsură oficială folosită altădată pentru suprafețele de teren (a cărei valoare a variat după epoci)

II. Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, evidențiind două trăsături ale romantismului:
B.„Se făcuse noaptea. Stelele mari şi albe tremurau pe cer şi argintul lunii trecea, sfâşiind valurile transparente de nouri
ce se-ncreţeau în drumu-i. Noaptea era caldă, îmbătată de mirosul snopurilor de flori; dealurile străluceau sub o pânză
de neguri, apa molcomă a lacului ce-nconjura dumbrava era poleită şi, tremurând, îşi arunca din când în când undele
sclipitoare spre ţărmii adormiţi. Şi-n mijlocul acestei feerii a nopţii lăsate asupra unui rai înconjurat de mare trecea
Cezara ca o-nchipuire de zăpadă, cu părul ei lung de aur ce-i ajungea la călcâie... Ea mergea încet... Toate visele, toată
încântarea unei aromate nopţi de vară îi cuprinsese sufletul ei virgin... ar fi plâns! Îşi aducea aminte de amantul ei şi-i
părea că-i Eva-n paradis, singură cu durerea ei. Ea veni lângă lac şi văzu cărare de prund pe sub apă. Începu să treacă şi
apa fugea rotind împrejurul gleznelor ei... Ea se uită l-acea dumbravă încântată... o dorinţă de fericire îi cuprinse sânul...
era atât de însetată de amor ca copilul cel tânăr şi fraged, buzele ei erau uscate de dorinţa unei sărutări, cugetarea ei era
împătimită ca un strat cu florile pe jumătate veştezite de arşiţă. Când ajunse în dumbravă umbra mirositoare a arborilor
nalţi arunca un reflect albastru asupra pieliţei ei, încât părea o statuă de marmură în lumină viorie... Deodată ea văzu
prin arbori o figură de om... gândea că-i o închipuire a ei, proiectată pe mrejele de frunze... şi acel chip luă din ce în ce
conture mai clare... era el. "Ah! gândi ea zâmbind, ce nebună sunt... pretutindenea el, în frumuseţea nopţii, în tăcerea
dumbrăvilor"... El s-apropie... El credea asemenea că are-o-nchipuire aievea înaintea lui... O privi lung, se priviră lung.”
(Cezara de Mihai Eminescu)

II. Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, evidențiind două trăsături ale modernismului:

„Când eram foarte tânăr, mi se întâmpla uneori să privesc brusc faţa unui necunoscut şi să-mi spun: ce-ar fi fost ca omul
acesta să fie tatăl meu?... Nu-mi era greu să-mi închipui; îl chema, desigur, Andrei sau Sever; astea mi se păreau a fi
numele cele mai potrivite pentru tatăl meu; pe mama ar fi chemat-o Maria sau Sabina. Pe mama mea o chema Arethusa.
Pe tatăl meu, Ioan; dar prietenii îi spuneau Jenică. (...) Omul străin din faţa mea însă ar fi putut fi un adevărat tată; aşa
cum îl visasem eu, cum îl întâlnisem în unele romane, un bărbat cu tâmplele cărunte, mirosind foarte discret a apă de
colonie, cu faţa severă şi ochii blânzi; sportiv, ironic, elegant şi citind cu pricepere anumiţi moralişti francezi. (...)
Gândul ăsta m-a obsedat întotdeauna: că toate ar fi putut fi altfel sau s-ar fi putut să nu fie deloc; că toate sunt
întâmplătoare pe lumea asta, fără nicio necesitate, fără nicio noimă... Când trec pe vreo stradă veche, de mahala, şi văd
unele case bătrâneşti, cu uluci, cu grădina năpădită de nalbă şi de zorele, mă închipui născut aici şi mă văd ducându-mă
cu alţi copiii desculţi, la o şcoală primară de mahala, mă văd citind la o lampa de gaz într-o cameră vopsită în roz... Sau
în vreun oraş de provincie, într-una din acele case boiereşti, cu grilaj de fier învechit, cu pitici coloraţi şi bazin de
ciment în grădină... Mă întorceam acasă, aproape întotdeauna, neliniştit, întristat, după o asemenea rătăcire pe străzi
necunoscute de mahala.” (Mircea Eliade – „Nuntă în cer”)

REZOLVARE
Testul nr. 1
SUBIECTUL I
A.
1. Expresia are sensul de a fi necesar să… .
2. Autorul și-a început eseul cu examinarea unei povestiri de J.L. Borges pentru că autorul argentinian
scrie texte care includ jocuri asociative.
3. Teoreticianul german Wolfgang Iser vorbește despre conceptul de cititor implicit.
4. Textul borgesian invită la actul unei lecturi repetate, care solicită prezența unui cititor avizat.
5. Particularitatea textului borgesian constă în bogăția sa textuală, în conținutul reprezentat prin jocuri asociative, care
devin captivante pentru cititor.
B.
Lectura ar trebui să figureze printre activitățile practicate în timpul liber de tineri pentru avantajele sale multiple.
Lectura este o sursă de divertisment, de cunoaștere a lumii și de autocunoaștere, de aceea cred, cu atât mai mult, că este
o activitate indicată pentru tinerii aflați în procesul de căutare a sinelui.
În primul rând, lectura înseamnă mai mult decât simpla acțiune de a parcurge câteva pagini, ea fiind un proces de
reflecție, prin reprezentarea în conștientul cititorilor a evenimentelor relatate, a sentimentelor personajelor, pentru care
cititorul simte o undă de simpatie. Lectura este forma facilă de acces la universul inedit al operei literare, în care se
reflectă viziunea particulară a autorului. Lectura propune ipoteze pentru întrebările existențiale ale omului, dovedindu-
se o formă de cunoaștere a lumii pentru tinerii
aflați la vârsta autodescoperirii. Cu atât mai utile se dovedesc operele literare în care sunt circumscrise experiențele
inedite ale autorilor, în care tinerii cititori pot identifica modelul propriu de dezvoltare ontologică.
În al doilea rând, lectura transformă cititorul obișnuit într-un lector avizat, competent, care poate des luși în textul literar
sensuri noi, cu fiecare lectură înnoită. Matei Călinescu evocă, în deschiderea eseului său despre lectură, opera lui
Borges, care se dovedește specială prin multitudinea de semnificații revelate cu fiecare lectură; intertextualitatea operei
sale invită și incită cititorul la lecturi diferite, opulența sensurilor solicitând, potrivit formulei lui Călinescu, un recititor.
Prin urmare, lectura se dovedește un vector decisiv în formarea intelectuală a tinerilor, care se inițiază, prin actul lecturii
conștiente și repetate, în procesul cognitiv și ontologic.

SUBIECTUL al II-lea
Discursul poetic prezintă viziunea particulară a autorului asupra poeziei. Textul liric citat concentrează în forma lapidară
a unei strofe aspectele care definesc arta lirică, versurile constituind, astfel, un text programatic. Autorul consideră că
poezia este expresia rațiunii și a emoțiilor, a spiritului apolinic și a propensiunii dionisiace a omului. Puritatea formei
poetice este redată prin simbolul cristalului „Deși-i din implicații și ramurișuri pure/Ori din cristale limpezi ce scânteind
se rup“. Surpriza textului se profilează
în ultimul vers, prin sintagma „ochi de lup“, care conotează sentimentele poetului și anticipă revelația pe care-o poate
aduce, prin lectură, textul liric.

SUBIECTUL al-III-lea
Harap-Alb
Povestea lui Harap-Alb
Harap-Alb este personajul principal al basmului, un erou surprins în evoluţie, care este destinat să
ajungă împărat. Iniţial, personajul este neidentificat, fiind fiul cel mic al craiului, ca sugestie a rolului
său minor în acţiune. Dorinţa de a participa şi el la misiunea la care fraţii săi eşuează îl particularizează
şi personajul va primi un nume care-i subliniază menirea. Înainte de a fi identificat, însă, prin nume, el
este caracterizat prin vorbe şi prin fapte. Tânărul suferă din cauză că tatăl sau îl ceartă, pentru că era dezamăgit
de laşitatea fiilor săi cei mari, care nu au trecut de proba curajului, nu vrea să-l lase să încerce
şi el. Personajul se dovedeşte milostiv cu bătrâna întâlnită în curtea palatului şi căreia i se destăinuie,
căutând alinare. Atunci când porneşte la drum, tânărul dă dovadă de un simț al onoarei: „Şi ori oiu pute
izbuti, ori nu, dar îţi făgăduiesc dinaine că, odată pornit din casa d-tale, înapoi nu m-oiu mai întoarce,
să ştiu bine că m-oiu întâlni şi cu moartea în cale.“
Iniţial, fiul craiului se manifestă prin impulsivitate şi prin reacţii agresive: loveşte de trei ori, în cap,
cu frâul, calul slab care venise să mănânce jăratic din tavă. Reacţiile necontrolate probează superficialitatea
tânărului, care se conduce după aparenţe şi nu observă potenţialul personajelor care-l ajută. După
ce trece de proba curajului, cu ajutorul calului care se repede asupra ursului, tânărul porneşte în călătoria
spre curtea Împăratului Verde, nu înainte de a fi atenţionat să se ferească, în drumul său de spân şi de
omul roş. În curând, se rătăceşte şi se întâlneşte cu un spân care îl convinge să-l ia de slugă pentru că-l
va ajuta să iasă din pădure. Tânărul încalcă interdicţia tatălui şi trebuie să suporte consecinţele dramatice
ale alegerii sale. Spânul îl păcăleşte şi-i cere să respecte un jurământ, ca urmare a înţelegerii prin care
ei doi îşi schimbă identitatea. Spânul îl numeşte acum pe tânăr Harap-Alb şi-i acordă un alt statut, umil,
de slugă de origine nobilă, de novice. Numele subliniază rolul de novice, de candidat la maturizare a
protagonistului.
Conduita personajului îi dezvăluie, rând pe rând, calităţile şi defectele. Pe de o parte, tânărul are un
caracter nobil, cu trăsături ca loialitatea, prin faptul că respectă jurământul de supunere, în ciuda dificultăţilor
probelor, bunătatea, dovedită atunci când ocoleşte nunta de furnici, priceperea atunci când dă
ajutor albinelor, construindu-le un stup. Pe de altă parte, personajul îşi arată slăbiciunea, se descurajează
repede pentru că spânul îl trimite în misiuni din ce în ce mai grele, se lamentează mult (calului şi Sfintei
Duminici). În acelaşi timp, ascultă sfaturile primite, pentru că ştie că altfel s-ar expune inutil riscurilor
pe care le presupun misiunile sale, îndeplineşte sarcinile cerute şi cu ajutorul prietenilor săi, pe care şi-i
face datorită disponibilităţii sale afective.
Toate acţiunile eroului culminează cu obținerea unor virtuţi fundamentale: răbdarea, profunzimea,
cea care-i dictează să vadă dincolo de aparenţe şi să acorde atenţie raţiunii, şi nu instinctelor.
Caracterizarea directă a personajului se regăseşte, cum este şi firesc, la începutul naraţiunii, când tânărul
este nevolnic. Naratorul îi subliniază naivitatea, printr-o observaţie ironică: „Fiul craiului era
boboc în felul său la trebi de aiște„, fixându-l, totodată, în categoria novicelui. Sfânta Duminică îl vede
„slab de înger“ şi „mai fricos decât o femeie“, dar îl îmbărbătează, spunându-i care are un destin special:
„Aşa trebuia să se întâmple şi n-ai cui bănui.“
În cea de-a doua parte a acţiunii, protagonistul este caracterizat în mod indirect, prin intermediul gesturilor,
faptelor şi atitudinilor sale. După ce trece un număr de 10 probe, protagonistul va ajunge cu bine
la capătul procesului de iniţiere. Pe parcursul misiunilor sale, protagonistul a trecut prin stări sufleteşti
extreme, el a ajuns să treacă prin dezonoare, frică, suferinţă, să vadă adevărul ascuns sub minciună.
Compensaţia pe care o primeşte, la sfârşitul călătoriei sale, este dragostea. Eroul este răsplătit pentru
evoluţia sa şi este pregătit să devină un conducător drept şi să-şi întemeieze o familie.
Harap-Alb este un protagonist care întruchipează concepţia despre viaţă şi despre lume a autorului,
conform căreia omul bun şi curajos, care manifestă voinţa de a-şi schimba soarta, reuşeşte fără să aibă
puteri supranaturale.

REZOLVARE T2 REAL
SUBIECtUL I
A.
1. Expresia „Gura lumii“ se referă la opinia generală şi la prejudecăţile comune, în legătură cu un
subiect.
2. În viziunea autoarei, cărţile îşi pierd prospeţimea, se demodează şi nu mai prezintă niciun interes
pentru cititori.
3. „Le socotim proaste, ticăloase…“
4. textul dezvoltă o personificare amplă, în cadrul căreia cărţile obţin însuşiri umane; în acest context,
cărţile care îşi menţin tinereţea sunt cele care se dovedesc incitante pentru cititori, devenind repere
clasice, odată cu trecerea timpului.
5. Pledoaria ludică a autoarei construieşte ideea analogiei dintre oameni şi cărţi; cărţile sunt însufleţite,
se comportă şi reacţionează asemenea oamenilor; cărţile au urmaşi, dezvoltă o dinastie.
Afirmaţia, uşor glumeaţă, susţine ideea că operele valoroase au continuări, fie prin multiplicarea
numărului de volume, fie prin reluarea temelor, personajelor, ideilor în cărţile aceluiaşi autor. o
carte valoroasă nu poate avea decât un urmaş de aceeaşi factură, după modelul omului cu însuşiri
alese care-şi doreşte ca urmaşii săi să-l întreacă în calităţi.
B.
Lectura cărţilor se dovedeşte benefică pentru existenţa noastră.
Eu consider că lectura reprezintă o activitate care ne face viaţa mai frumoasă. Cărţile se dovedesc
însoţitori şi prieteni statornici de-a lungul existenţei noastre. Ele ne devin atât de familiare, încât obţin
atribute umane şi apropierea lor de fiinţele vii nu pare o analogie exagerată. Autoarea textului susţine
într-o pledoarie emoționantă în favoarea cărţilor, umanizarea lor. Cărţile pot fi demodate sau proaspete,
amuzante sau enervante, unele au urmaşi, altele fac riduri etc. Autoarea conchide că operele au o viaţă
a lor, limitată sau de durată, dar care se interferează cu existenţa umană.
În primul rând, cărţile au o valoare documentară. Ele transmit, în avangarda sau în descendenţa izvoarelor
istorice, informații despre epoci, ani sau popoare disparate. Imaginea troiei învinse de ahei se
păstrează în memorie datorită, în primul rând, epopeii lui Homer, după cum odiseea, care relatează peripeţiile
interpretului Ulisem rămâne mai viu în memorie, decât din documentele istorice.
În al doilea rând, răgazul cotidian al lecturii se dovedeşte şi poate fi un moment de sărbătoare, care
eludează monotonia ritualului de activități zilnice. Prin dorinţa de lectură, confirmăm spusele lui miron
Costin: „că nu este zăbavă alta mai frumoasă decat cetitul cărţilor“.
Lectura cărţilor suspendă curgerea monotonă a timpului, ele sunt „timp concentrat” şi lectura lor reprezintă
un izvor de regenerare sufletească şi spirituală. Este un loc comun faptul că cititorii pasionaţi
devin mai inteligenţi. Prin lectură avem acces la umanitatea personajelor, cu care ajungem să empatizăm.
Altruismul, perseverenţa, curajul sunt conţinuturi caracteriale pe care ni le transmite lectura cărţilor.
Cărţile definesc trăsăturile umane, prin lupta pe care o duc personajele. moby Dick ne vorbeşte despre
provocarea ambiţiei, care conduce personajul până la sacrificiul de sine, în timp ce Robinson Crusoe
confirmă certitudinea curajului uman, în lupta cu vitregiile existenţei; sunt două dintre cărţile care, parafrazând
vorbele autoarei, „au descoperit un elixir al tinereţii”.
În concluzie, cărţile sunt semnele spiritului uman care ne transformă şi ne îmbogăţesc existenţa.
SUBIECtUL al II-lea
Discursul poetic integrează, în spiritul ideologiei paşoptiste, tema libertăţii poporului şi a mesianis -
mului poetului. Funcţia retorică a textului este redată prin utilizarea interogaţiei şi a invocaţiei retorice.
Poetul îşi cheamă conaţionalii la lupta pentru câştigarea libertăţii şi construirea unui viitor „falnic”.
Lupta pentru libertatea poporului este o temă frecventă în ideologia primei jumătăţi a secolului al
XIX-lea şi este sugerată prin intermediul versurilor: „Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt şi românesc/
La cel glas de înviere, la cel glas de libertate…” din finalul textului. Versurile textului relevă rolul
mesianic al poetului, care recurge la strategii oratorice pentru a-şi impresiona contemporanii şi pentru
a-i determina să schimbe societatea.
SUBIECtUL al III-LEA
Ghiţă
moara cu noroc de Ioan Slavici
Ioan Slavici este unul dintre cei patru scriitori clasici români care s-au remarcat în secolul al XIXlea,
prin inaugurarea romanului realist obiectiv, cu profil psihologic. Literatura lui Slavici descrie personaje
complexe, dominate de conflicte puternice, pe fondul modificărilor pe care le aduce capitalismul
în societatea tradiţională rurală.
Nuvela moara cu noroc este o creaţie literară care se înscrie în formula realismului cu influenţe psihologice
şi este considerată o capodoperă a speciei: „o nuvelă solidă, cu aspect de roman“. (G. Călinescu).
Nuvela a fost publicată în volumul Novele din popor din 1881.
Protagonistul nuvelei este Ghiţă, un personaj complex a cărui personalitate se schimbă, pe parcursul
nuvelei, transformându-se dintr-un om onest într-un cârciumar care trăieşte cu obsesia banilor şi comite
fapte grave, culminând cu crima, în numele acestei obsesii.
Iniţial, el este un tânăr cizmar dintr-un sat ardelean, care este interesat să progreseze pe plan social
şi îşi propune să ia în arendă cârciuma de la moara cu noroc, urmând să-și deschidă, mai târziu, cu banii
obţinuţi, un atelier de cizmărie cu câteva calfe. Planul pe care-l prezintă familiei o face pe bătrână,
soacra lui Ghiţă, să fie rezervată, fiind credincioasă principiului că omul trebuie să fie mulţumit cu
sărăcia lui. Ghiţă se dovedește, însă, hotărât şi se mută cu familia la moara cu noroc, un loc privilegiat,
dar cu rezonanţă negativă.
Ghiţă se dovedeşte întreprinzător, harnic şi priceput în ocupaţia de cârciumar, previziunile sale se
adeveresc şi el ajunge să câştige mai bine. Dar echilibrul sufletesc al personajului se ruinează în momentul
în care la cârciumă îşi face apariţia Lică Sămădăul, şeful porcarilor care îi impune să-i fie partener în afaceri,
devenindu-i iscoadă. Intimidat de prezenţa autoritară a lui Lică, Ghiţă acceptă, mai ales că
vede în acest pact un prilej de a se îmbogăţi mai repede. Ghiţă dă dovadă de caracter slab în confruntarea
cu porcarul. Personajele sunt în opoziţie: Lică este ferm şi autoritar, Ghiţă se dovedește slab şi uşor de
stăpânit.
Ghiţă trăieşte un puternic conflict interior, fiind scindat între dorinţa de a redeveni om cinstit şi
obsesia pentru bani, cea din urmă împlinindu-se numai prin tovărăşia cu Lică. Lupta interioară se
răsfrânge în exterior, prin faptul că trăiește stări sufletești contradictorii şi prin reacţiile agresive faţă de
cei dragi. măcinat de obsesia pecuniară, Ghiţă se transformă dintr-un om optimist și vesel într-o persoană
ursuză, irascibilă, care trece rapid de la o stare sufletească la alta: „se aprindea pentru orişice lucru din
nimic, nu mai zâmbea ca mai nainte, ci râdea cu hohot, încât îţi venea să te sperii de el”. Curând, personajul
ajunge să regrete că are familie, care îl împiedică în planurile sale. El se dezumanizează treptat
şi comite gesturi care ies din sfera raţionalului. De exemplu, îşi îndeamnă soţia să joace cu Lică, folosindu-
se de ea, în scop egoist, ca să păstreze prietenia cu Lică. Ghiţă se lasă şi mai mult influenţat de
Lică atunci când depune mărturie în favoarea lui şi se face vinovat de sperjur. În încercarea de a se reabilita
moral, se împrieteneşte cu jandarmul Pintea căruia intenţionează să i-l predea pe Lică. Este și aici
duplicitar, pentru că nu vrea să piardă avantajul tovărășiei cu Lică.
Personajul conştientizează că se supune unui instinct care-l domină şi trăieşte remuşcările faptelor
sale, mai ales când se gândește la soarta copiilor săi, care nu vor avea amintirea unui părinte cinstit,
moral.
Dezumanizarea personajului este definitivă în momentul în care îşi ucide soţia, care-l înșelase. Este
la rândul lui ucis şi moartea lui este văzută ca o pedeapsă pentru abaterea de la codul moral.
Personajul este caracterizat indirect, prin intermediul faptelor, vorbelor, atitudinlor sale. La început
naratorul îl prezintă drept un „om harnic şi sârguitor”, pentru ca mai târziu să devină „ursuz” şi „pus pe
gânduri”. Personajul se dovedeşte lacom: „Vedea banii grămadă înaintea sa şi i se împăinjeneau, parcă
ochii.”
În relaţia cu Lică, Ghiţă se dovedeşte vulnerabil şi lipsit de curaj cu atât mai mult cu cât celălalt îi
observă slăbiciunea pentru bani. Ana, soţia lui, de care el se înstrăinează pentru că este incapabil să-i
marturisească frământarile sufleteşti, ajunge să-l dispreţuiască, numindu-l „muiere în haine bărbătești”.
Prin încercarea sa de a-şi schimba destinul, fiind nemulţumit cu ce avea deja, prin actul său de hybris,
care are consecinţe dramatice, Ghiţă devine un personaj tragic.

Ciprian Bojan, Condiţia femeii şi societatea contemporană

În ultimele decenii, sau cel puţin de la al doilea război mondial, se discută tot mai mult despre eglitatea între sexe,
egalitatea şanseor sau despre rolul femeilor în societate. În comunităţile tradiţionale lucrurile erau simple: rolul femeii
era acela de a procreea, de a întreţine gospodăria şi de a-i creşte şi educa pe copii, conform cu normele sociale şi morale
ale perioadei respective. Odată cu „egalizarea” survenită în secolul trecut, femeile au început să primească roluri tot mai
importante în viaţa publică, în comunitate şi în activităţile umane. Cu toate acestea, rolul rezervat femeilor în viaţa de
familie a rămas în mare măsură similar cu acela din societatea tradiţională.
În artă şi literatură, femeile au debutat mult mai devreme, atât în calitate de subiect al creaţiei artistice, cât şi ca autoare
de opere de artă şi literare. Şi totuşi, pe plan artistic femeile nu au primit o atenţie cuvenită. Reprezentarea femeilor în
sculptură, spre exemplu, s-a limitat la simboluri, laice (de exemplu Statuia Libertăţii- NY S.U.A.) sau religioase
(reprezentările fecioarei Maria din catedralele şi bisericile catolice). Dar există şi femei care prin personalitatea şi rolul
lor ar trebui să fie subiectul creaţiei unor sculptori. Nu voi da exemple, las la latitudinea fiecăruia să aleagă, cine merită
a fi reprezentat de statui grandioase, asemeni statuilor triumfale întâlnite peste tot în lumea civilizată.
Examenul de bacalaureat national
Proba E.a)
Limba si literatura ramana
An scolar 2017-2018
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeste urmatorul fragment:
Sigur,se spune că scriitorul pierde cu fiecare vis povestit câte un cititor,că visele plictisesc într-o povestire,fiind
doar o metodă comodă şi învechită de punere în abis.Rareori,într-adevăr,un vis este semnificativ pentru celălalt.În
plus,scriitorii uzează câteodată de contrafaceri,construiesc visul la calibrul cerut,care să ordoneze si să reflecte
realitatea difuză a povestirii.[...].Pentru că vreau să încep povestirea aceasta cu un vis,încerc să mă apăr cumva de
acuzaţia de lene şi naivitate care s-ar declanşa automat.
Sunt ,după cum ştiţi,un prozator de ocazie.Nu scriu decât pentru voi,dragi prieteni,şi pentru mine.Meseria mea
adevărată e anosta,dar mie îmi place şi îi cunosc foarte bine trucurile.Trucurile scrisului însă mă lasă rece.[...]
De fapt,până în noaptea când am visat ceea ce vreau să vă povestesc, am fost convins că nu există nimic în
viaţa mea care să merite să fie scos la lumină.Deci nu încerc să fac o punere în abis,ci doar să iau lucrurile de la
început,pentru că sunt convins că,şi în viaţă ,şi în ficţiune,începutul dă tonul.
(Mircea Cărtărescu, Nostalgia )
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text.
1.Folosind cunoştinţele acumulate de tine când ai invăţat despre tehnici narative întâlnite în naraţiunea de tip subiectiv,
explică sensul expresiei”punere în abis”. 4 puncte
2.Explică,folosind exclusiv textul,ce înseamnă in viziunea scriitorului sintagma „prozator de ocazie”. 4 puncte
3.Mentionează o trasătură a prozei subiective ,utilizând informaţiile textului. 4 puncte
4.Precizează atitudinea scriitorului faţă de realitate,folosind exclusiv textul. 4puncte
5.Prezintă,in 30-50 de cuvinte,semnificaţia afirmaţiei :”Trucurile scrisului însă mă lasă rece”. 4 puncte
Notă ! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte,în care să îţi exprimi opinia despre raportul realitate-ficţiune in
creaţia propriu-zisă a unui text literar.
În redactarea textului ,vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea ipotezei/tezei/premisei; 2 puncte
-menţionarea poziţiei pe care o ai faţă deipoteza/teza/premisa formulată; 2 puncte
-enunţarea si dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 12 puncte
-formularea unei concluzii pertinente ; 2 puncte
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
-respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct
Notă !
În elaborarea răspunsului,te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat
Folosirea altor informaţii este faciltativă.

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte


Prezintă,în minimum 50 de cuvinte,semnificaţiile textului următor,evidenţiind două trăsături ale simbolismului :
Pe plopii întinşi Şi mă învinge
Coboară corbii-n pâlc de doliu, Un gând amar,ştiind c-odată
Cernesc al iernii alb linţolui Şi peste groapa mea uitată
Şi ,trişti , de foame par învinşi...[...] Vor trece corbii şi va ninge !...

În cimitir,
Pribegi,s-au adunat la sfad≠;
Iar sub uitare şi zăpadă
S-ascund mormintele în şir...[...]
(Traian Demetrescu-Corbii )
SUBIECTUL al III-lea 30 de puncte
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte,în care să prezinţi particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-
un roman psihologic stidiat.

(2)Examenul de bacalaureat national


Proba E. a)
Limba si literatura română
An scolar 2017-2018
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul fragment :
Prima mea obsesie înainte de a concepe o poveste sau un roman este ca ceea ce scriu să fie adevărat, să aibă
viaţă,cititorii să creadă că totul a fost real.Eu nu pornesc de la idei şi sentimente în mod unilateral,ci mă gândesc că
trebuie să realizez o lucrare credibilă .Temele mele preferate sunt cele din lumea ţărănească. Tot timpul am fost
dominat de sentimentul universului copilăriei mele ţărăneşti,pe care am vrut să-l reconstitui . Când s-a produs prima
încercare , atunci mi-am dat seama că acest univers cuprindea în el fapte şi evenimente care implicau familia şi chiar
întregul sat.Descoperind acest lucru,posibilităţile mele de investigaţie în lumea tărănească s-au lărgit.În zilele
noastre,trăsătura psihologică a ţăranului s-a modificat , ca urmare a perspectivei sale.Scriitorului,care posedă totuşi o
cheie,îi este mai uşor să se orienteze în realitatea respectivă şi să-şi orienteze subiectele. De aici , veţi înţelege foarte
uşor că nu voi abandona niciodată tema ţărănească,fie şi pentru motivul că este o temă majoră.
(Marin Preda ,Creaţie şi analiză )
A.Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text.
1.Explică ce înţeles are structura „care posedă totuşi o cheie” în text. 4 puncte
2.Rescrie ,din text,cuvintele /grupurile de cuvinte care pun în evidenţă perspectiva autorului. 4 puncte
3.Menţioneză tema centrală a operei lui Marin Preda ,asa cum reiese din spusele autorului . 4 puncte
4.Precizează motivul pentru care ,in viziunea autorului,s-a schimbat natura interioară a ţăranului român. 4 puncte
5.Explică ,în 30-50 de cuvinte, următoarea secvenţă:”Eu nu pornesc de la idei şi sentimente în mod unilateral,ci mă
gândesc că trebuie să realizez o lucrare credibilă „ 4 puncte
Notă ! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text, de 150-300 de cuvinte,în care să –ţi prezinţi opinia despre interesul pe care tematica ţărănească
îl mai prezintă pentru opera artistică in ziua de astăzi.
In redactarea textului,vei avea in vedere următoarele repere:
-formularea ipotezei/tezei/premisei;
-menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de ipoteza/teza/premisa formulată;
-enunţarea şi dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate poziţiei adoptate;
-formularea unei concluzii pertinente;
-utilizarea corectă a conectorilor in argumentare;
-respectarea precizării privind numărul de cuvinte.
Notă !
In elaborarea răspunsului,te vei raporta şi la informatiile din fragmentul dat.
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Prezintă,in minimum 50 de cuvinte,semnificaţiile textului următor,evidenţiind două trăsături ale simbolismului:
Urcând pe pomi,zâmbind pe casă,
Se surpă rozele grămadă,
Sau întocmesc câte-o cascadă
Pe vreo alee mai retrasă.

Parfumul lor purtat în stradă


Întinde-a lui subţire plasă...
Urcând în pomi,zâmbind pe casă,
Se surpă rozele grămadă .
(Al. Macedonski,Rondelul cascadelor de roze )

NUME.............................................................. Se acordă 10 puncte


din oficiu.
TEST

SUBIECTUL I
A.Citeşte următorul fragment şi scrie răspunsul la fiecare cerinţă cu privire la text:(5x6p=30p)
,,Literatura epică de până la Proust nu se mai integra structurii culturii moderne, iar faţă de evoluţia realizată de
ştiinţă şi filosofie în ultimii patruzeci de ani, această literatură epică rămăsese anacronică. Se poate preciza anume că
arta literară, arta romanului în deosebi rămăsese într-un stadiu caracterizat anterior, că ştiinţa şi filosofia timpului nostru
nu-şi aveau o literatură epică într-adevăr corelativă[...]
Care era până la Proust concepţia romancierilor, cam din orice şcoală s-ar fi declarat şi oricât de mari ar fi fost,
despre artist, despre om, despre artă?. O construire raţionalistă, deductivă,apodictică, tipizantă.
Romancierul e mai întâi un om omniprezent, omniscient. Casele par pentru el fără acoperişuri, distanţele nu
există, depărtarea în vreme de asemeni nu. În timp ce pune să-ţi vorbească un personaj, el îţi spune în acelaşi aliniat
unde se găsesc şi celelalte personaje, ce fac, ce gândesc exact, ce năzuiesc, ce răspuns plănuiesc. Cât se poate însă şti cu
adevărat, cât se poate ghici măcar, aţi văzut şi d-voastră. Se confundă, cum v-am spus, o propunere de realitate, dedusă,
cu realitatea originară.
Ca să evit asemenea grave contradicţii, ca să evit arbitrarul de a pretinde că ghicesc ce se întâmplă în cugetele
oamenilor, nu e decât o singură soluţie. Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ceaud, ceea ce înregistrează simţurile
mele, ceea ce gândesc eu... Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti… Dar aceasta-i realitatea conştiinţei mele,
conţinutul meu psihologic… Din mine însumi, eu nu pot ieşi… Orice aş face, eu nu pot descrie decât propriile mele
senzaţii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi. Artistul nu poate povesti decât propria
viziune despre lume… E ceea ce face Proust cu hotărâre şi luciditate.[...]
În constituţia prezentului, ca atare, în fluxul conştiinţei mele, în acea curgere de gânduri, îndoieli, imagini,
năzuinţe, afirmaţii, negări absolute, intră şi amintirile. Şi pe drept cuvânt,evident. Amintirile nu sunt ceva impersonal,
sunt propriile mele amintiri, fac parte din psihicul meu, în clipa în care le am, adică în clipa prezentă.’’
(Camil Petrescu- Noua structură şi opera lui Marcel Proust)
anacronică- învechită; apodictică-care exclude posibilitatea unei opoziţii
1.Explică sensul expresiei ,, ceea ce înregistrează simţurile mele’’.
2.Indică decalajul temporal dintre literatura până la Proust şi celelalte domenii ale cunoaşterii, aşa cum reiese din textul
dat.
3. Menţionează ce este fluxul conştiinţei, utilizând informaţii din textul dat.
4.Precizează ce atitudine adoptă romancierul omniprezent în opera sa , utilizănd informaţii din secvenţa: În timp
ce pune să-ţi vorbească un personaj, el îţi spune în acelaşi aliniat unde se găsesc şi celelalte personaje, ce fac, ce
gândesc exact, ce năzuiesc, ce răspuns plănuiesc.
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, două argumente invocate de C. Petrescu pentru a susţine noul roman promovat de
Marcel Proust.
B.Redactează un text de minimum 0 de rânduri, în care să argumentezi, dacă o literatură trebuie să reflecte inovaţiile
epocii pe care o reprezintă. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: ( 30 puncte)
-formularea ipotezei/ tezei/ premise; 3p
-menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de ipoteza/ teza/ premisa formulate; 3p
-enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 16 p
-formularea unei concluzii pertinente; 3p
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 3p
-respectarea precizării privind numărul de rânduri; 2p
SUBIECTUL II(2x15=30p)
A.Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele
artistice.
Suflete, prund de păcate,
eşti nimic şi eşti de toate.
Roata stelelor e-n tine
şi o lume de jivine.
Eşti nimic şi eşti de toate:
aer, păsări călătoare,
fum si vatră, vremi trecute
şi pământuri viitoare.

Drumul tau nu e-n afară.


Căile-s în tine însţti.
Iară cerul tău se naşte
ca o lacrimă din plânsu-ţi.

B.Prezintă, în minimum 50 de cuvinte,semnificaţiile textului de mai jos, evidenţiind două modalităţi de caracterizare a
personajelor:
,,Într-o dimineaţă însă, din a doua toamnă, după o boală de o săptămână, Radu Comşa, la o masă de sub nucul
din grădină, sorbea un ceai cu medicamente.Razele soarelui străbăteau slabe şi abia călduţe printre crengi goale.Lăsase
cartea deschisă pe masă şi vântul întorcea încet, una câte una foile. Maria îi aduse o sticlă cu picături şi îi număra în
linguriţa de ceai atâtea câte spunea prescripţia cu o atenţie încordată, care-i tremura uşor buza de deasupra, cu o umbră
brună.Atunci, întâia dată, Radu Comşa âşi dădu seama că Maria are ochi foarte frumoşi, castanii, cu fire de aur în iris şi
descoperirea aceasta îi împinse o năvală de sânge fierbinte în inimă.Îi prinse mîna care purta sticluţa ...Nu ştia ce are să-
i spună şi nici nu-i spusese nimic.
Maria întoarse obrazul învăpăiat în altă parte şi se desprinse încet...” ( Cezar Petrescu-
Întunecare)

SUBIECTUL I ____________________________________________________________ 50 de puncte

 Citeşte următorul fragment:


„Am şi un decalog aici. Eu l-am scris şi tot eu l-am atârnat pe peretele sălii de aşteptare. Cum ridic ochii, îl văd. Şi de
fiecare dată citesc una din cele zece porunci. De fiecare dată una singură, ca să mă conving s-o urmez.
Iată-le cum sună:
Prima poruncă: Să aştepţi oricât.
A doua poruncă: Să aştepţi orice.
A treia poruncă: Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
A patra poruncă: Să nu numeri zilele.
A cincea poruncă: Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
A şasea poruncă: Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
A şaptea poruncă: Nu pune în aceeaşi oală şi rugăciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a
celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.
A opta poruncă: Dacă gândul ăsta te ajută, nu evita să recunoşti că speri neavând altceva mai bun de făcut sau chiar
pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.
A noua poruncă: Binecuvântează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e ceva care nu te învinuieşte că eşti
egoist.
A zecea poruncă: Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.
Ce bună idee am avut cu decalogul ăsta. De câte ori sunt în dificultate, apelez la el. Mă uit şi caut porunca de care am
nevoie în clipa respectivă. Şi imediat îmi revin. Nu ştiu ce m-aş fi făcut fără asta. Poate că omul s-a obişnuit să i se
poruncească. El îşi permite să fie surd la rugăminţi, dar devine atent când i se porunceşte. N-aţi văzut că şi Dumnezeu a
folosit aceeaşi metodă? În loc să ne ilumineze, a descoperit că e mult mai comod să ne poruncească. În zece porunci a
rezolvat totul. După aceea s-a putut retrage liniştit. Poruncile aveau să îmbrâncească pe cel ce trebuia îmbrâncit, să
ucidă pe cel ce trebuia ucis, pentru ca lumea să vadă că nu e de glumit cu împărăţia cerurilor şi că, la nevoie, păcătoşii
vor fi mânaţi cu biciul spre mântuire.”

(fragment din „Viaţa pe un peron”, de Octavian Paler)

A. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text. (30 de puncte)

1. Explică semnificaţia secvenţei din text: Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sunt bune decât amintirile care
te ajută să trăieşti în prezent.
2. Identifică două mărci ale subiectivităţii în text.
3. Precizează care este porunca a şaptea, în opinia lui Octavian Paler.
136
4. De ce „speri”, conform poruncii a opta?
5. Comentează, în 30 – 50 de cuvinte, titlul textului „Viaţa pe un peron”, de Octavian Paler.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre rolul poruncii în viaţa
oamenilor, raportându-te atât la informaţiile din textul citat, cât şi la experienţa personală.
(20 de puncte)
În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei şi formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie şi de punctuaţie), aşezarea în pagină, lizibilitatea.
6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL AL II-LEA ________________________________________________________ 10 puncte

 Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două mijloace/procedee


artistice:

137
Prin nopți tăcute,
Prin lunce mute,
Prin vântul iute,
Aud un glas;
Din nor ce trece,
Din luna rece,
Din visuri sece,
Văd un obraz.

Lumea senină,
Luna cea plină,
Şi marea lină
Icoană-i sunt;
Ochiu-mi o cată
În lumea lată.
Cu mintea beată
Eu plâng şi cânt.

138
Mihai Eminescu, Prin nopți tăcute

Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru
redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL A III-LEA ______________________________________________________ 30 de puncte

 Redactează un eseu, de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume într-un
text poetic studiat aparţinând modernismului sau tradiţionalismului.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-un curent literar;
- evidenţierea temei, a viziunii despre lume, prin apelul la două secvenţe lirice/imagini artistice comentate;
- analiza, la alegere, a două componente de structură/limbaj ale textului poetic ales, semnificative pentru
ilustrarea viziunii despre lume a autorului, din seria: titlu, imaginar poetic, relaţii de opoziţie şi de simetrie,
incipit, final, limbaj.

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente – introducere, cuprins, încheiere – 1
punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare 2
puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul text :

Am trăit câteva luni la Roma, fără panica maratoanelor între două trenuri, dar și fără degajarea ce ti-o dă graba.
Impresiile s-au amestecat, uneori contradictorii, alteori influențate de motive strict personale. Mi-e mult mai ușor, parcă,
să-mi aduc aminte ceva sigur dintr-un oraș prin care am trecut o singură zi. Poate și de aceea e mai simplu, în general,
să-i judecăm pe alții decât pe noi înșine. Orașele unde, un timp, ne-am pierdut starea de călător rămân o formă a noastră
de a fi, expirată și acoperită de altele, și ar trebui probabil să ne dispensăm de multe detalii subiective ca să cântărim
totul exact, dacă o astfel de experiență ar fi cu putință.
Oricât ar părea de curios, la Roma plouă mai mult decât în Londra, cea mai îmbibată de cețuri. Numai că ploile din
« cetatea eternă » sunt ploi care trec repede ; ploi rapide, nervoase, urmate de soare. Rareori, se întâmplă să dureze, să se
cearnă putrede ,ca la noi, toamna. De altminteri, Romei nu-i convine cerul închis. Ploile o îmbătrânesc. O spală de
zgomote, de mirosul de benzină arsă, dar și de legende. Îi iau din distincție și din cordialitate, o fac să pară posacă. Marc
Aureliu călărește singur atunci, prin pânza de apă, pe calul său înverzit de pe Capitoliu. Fântânile își cam pierd
spectatorii. Cumva, deși pare mai” istoric”, orașul își modifică relațiile cu istoria...nu istoria caranavalescă din
restaurantele cu prețuri pipărate unde chelenerii servesc îmbrăcați în toga de pe vremea lui Cezar , ci aceea din zidurile
roșii peste care vântul a risipit urmele celor ce-au intrat în Roma ca pelerini sau cuceritori, umiliți sau aroganți...
Cred că piramidele egiptene ar fi nu mai puțin utopice în ploaie, după cum tragediile lui Shakespeare au nevoie de
castele otrăvite de ceață. La Roma, piatra cere vremea frumoasă de după ploaie, când pisicile se întorc să doarmă la
soare pe treptele din Colosseum, lumina șiroiește pe coroanele pinilor, iar orașul își recapătă culoarea sa naturală. E
vorba de un roșu evaziv, ruginos și spălăcit, întâlnit, mai ales, în cartierele istorice; ceva între sângeriul pământurilor
bogate în oxizi de fier și tonurile argiloase ale unui tablou de Leonardo, San Gerolamo, aflat la Pinacoteca Vaticanului ;
și diferit de cel de pe zidurile Veneției, care e romantic.
N-am reușit să aflu când și de ce au început romanii să-și zugrăvească astfel casele. M-am oprit la opinia celor care
consideră că motivul a fost dorința de a combate, de a atenua, lumina prea crudă. Opțiunea a căzut, însă, în desuetudine.
Arhitecții moderni renunță treptat la această culoare veche, poate cea mai potrivită cu vârsta și clima Romei. Zidurile
zugrăvite în roșu rețin surplusul de lumină ca un burete, temperează amiezile prea fierbinți și dau până și tristeților un
aer de noblețe. Strecurându-mă prin valurile de pietoni de pe Via del Corso, unde înghesuiala mașinilor și autobuzelor
devine la anumite ore insuportabilă, am reușit aproape de fiecare dată să-mi regăsesc liniștea, după câțiva pași, cotind
în direcția Pantheonului sau invers, a Pieței Spaniei...
(Octavian Paler, Culoarea Romei, în Drumuri prin memorie)

1.Menționează sensul din text al secvenței fără panica maratoanelor între două trenuri.(6p)
2.Indică numele a două personalități istorice/culturale prezente în text.(6 p)
3.Explică, valorificând informațiile din text, care este efectul ploii asupra Romei. (6 p)
4.Precizează motivul/le pentru care casele sunt vopsite în Roma într-o anumită culoare.(6 p)
139
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea autorului față de orașul Roma, raportându-te la textul dat.(6 p)

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă impresiile de călătorie pot fi influențate
sau nu de cunoașterea istoriei locului vizitat, raportându-te atât la informațiile din textul extras din volumul Drumuri
prin memorie de Octavian Paler, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), asezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL AL II-LEA (10 puncte)

Comentează textul următor, evidențiind două trăsături ale simbolismului:

Ninge grozav pe câmp la abator


Si sânge cald se scurge pe canal ;
Plină-i zăpada de sânge animal --
Si ninge mereu pe un trist patinor...

E albul aprins de sânge închegat,


Si corbii se plimbă prin sânge... si sug ;
Dar ceasu-i târziu... în zări corbii fug
Pe câmp, la abator, s-a înnoptat.

Ninge mereu în zarea-nnoptată...


Si-acum când geamuri triste se aprind
Spre abator vin lupii licărind.
-- Iubito, sunt eu la usa înghetată... (G.Bacovia, Tablou de iarnă)

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

Subiectul al III-lea (30 puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularitățile moderniste ale unui text poetic
studiat aparținând lui Lucian Blaga sau lui Ion Barbu.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
-evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat în curentul literar indicat ;
-prezentarea modului în care se reflectă, în textul poetic ales, particularitățile curentului literar indicat , prin comentarea
a două imagini sau idei poetice;
-analiza, la alegere, a două elemente de compoziție și de limbaj semnificative pentru evidențierea particularităților
curentului literar indicat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice(tropi), motive poetice.

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,încheiere – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;utilizarea limbii literare – 2
puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.

140
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Filiera teoretică – Profilul umanist;

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.


• Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (50 de puncte)


A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea numelor a două personalități istorice/culturale prezente în text – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
3. . explicarea efectului ploii asupra Romei,cu valorificarea informațiilor din text – 4 puncte: explicare nuanțată – 4
puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
4 – precizarea motivului e pentru care casele sunt vopsite în Roma într-o anumită culoare-
4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,ortografie și punctuație – 1 punct 6
puncte
5. prezentarea atitudinii autorului: numirea atitudinii – 1 punct; prezentare adecvată si nuanțată –3 puncte; abordare
schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare –
1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)

‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct


– câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate
2 x 2 p. = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 2 p. = 4 puncte
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în
dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greseli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greseli – 0 p.) 2
puncte
‒ respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0–1 greseli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe
greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)


Comentarea textului cu evidențierea a două trăsături ale simbolismului: comentarea adecvată și nuanțată, prin raportare
la fragmentul dat – 6 puncte; comentarea ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 3 p; încercări de comentare a
secvenței – 1 p.
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greseli ortografice – 1
p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); punctuația – 1 punct (0–1 greseli depunctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.)
4 puncte

In vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de


cuvinte si să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
141
Conținut – 18 puncte
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat în curentul literar indicat ; 2 x 3
puncte = 6 puncte
-prezentarea modului în care se reflectă, în textul poetic ales, particularitățile curentului literar indicat , prin comentarea
a două imagini sau idei poetice;– 2 x 2 puncte = 4 puncte 6 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza, la alegere, a două elemente de compoziție și de limbaj semnificative pentru evidențierea
particularităților curentului indicat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice. 2 x 3
puncte = 6 puncte
• analiza fiecărei componente alese, justificând relevanța acesteia pentru evidențierea particularităților curentului literar
indicat– 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct

Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilități de analiză și de argumentare 3 puncte
• relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 p.
• relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial
relevante – 2 puncte
• schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată –
2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− punctuația (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
−așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte si să dezvolte
subiectul propus.

Subiectul I Citește următorul fragment:


Oare Facebook-ul contribuie la consolidarea stimei de sine, sau această metodă populară de a ține legătura cu prietenii
ne face mai vulnerabili? Există opinii divergente în legătură cu această problemă.
Jeffrey Hancock, profesor de comunicare la universitatea Cornell a afirmat că Facebook-ul crește stima de sine: „Spre
deosebire de o oglindă, care ne arată cu precizie cum suntem și a cărei imagine ar putea avea un efect negativ asupra
stimei de sine dacă imaginea reflectată nu corespunde idealurilor noastre, Facebook ne arată o versiune pozitivă a
propriei persoane. Nu e neapărat o imagine falsă, dar e una pozitivă.”
Dar există și opinii contrare.
Cercetătorul Soraya Mehdizadeh, a investigat 100 de utilizatori de Facebook, măsurând frecvența cu care postau
fotografii și status update-uri și timpul petrecut pe site. De asemenea, cercetătoarea a măsurat nivelul narcisismului și al
stimei de sine a subiecților studiului. Concluziile au arătat că narcisiștii și cei cu stimă de sine redusă petrec în general
mai mult timp pe Facebook decât ceilalți. Tot ei au o tendință mai accentuată de a posta fotografii și update-uri în care
se laudă și caută să crească în propriii ochi.
Alex Jordan, de la Universitatea Stanford, a realizat un studiu pe 80 de utilizatori Facebook, investigându-le opiniile în
legătură cu experiențele pozitive sau negative pe care le au persoanele din rețeaua lor de prieteni.
142
Concluziile au arătat că utilizatorii de Facebook supraapreciază numărul de experiențe pozitive pe care le au prietenii lor
și subapreciază numărul de experiențe neplăcute.
De aceea a concluzionat că Facebook ar putea să accentueze tendința naturală pe care o au persoanele cu stimă de sine
scăzută, aceea de a considera că cei din jur o duc mai bine decât ei.
Deoarece pe Facebook sunt prezentate doar cele mai haioase și mai pozitive aspecte ale vieții utilizatorilor, când
vizualizăm profile de Facebook în mintea noastră au loc comparații în care ne vedem constant ca fiind dezavantajați.
Pentru cei cu o stimă de sine normală nu contează foarte mult acest lucru, dar la cei cu o imagine de sine fragilă
simptomele depresive se pot accentua în urma utilizării Facebook. http://www.infopsihologia.ro/2012/11/facebook-ul-
si-stima-de-sine
A.Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1.Explică sensul secvenței caută să crească în propriii ochi.
2.Indică numele a doi cercetători care susțin că Facebook accentuează scăderea stimei de sine, așa cum reiese din
fragmentul dat.
3.Explică de ce, conform viziunii lui Jeffrey Hancock, Facebook-ul crește stima de sine.
4.Precizează, valorificând textul dat, care sunt, potrivit cercetătorului Soraya Mehdizadeh, cele două categorii de
persoane care petrec mai mult timp pe Facebook.
5.Prezintă concluziile studiului realizat de Alex Jordan, valorificând informațiile din text.

B.Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă Facebook-ul crește sau nu stima de sine a
unei persoane, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală.

Subiectul I Citește următorul fragment:


Oare Facebook-ul contribuie la consolidarea stimei de sine, sau această metodă populară de a ține legătura cu prietenii
ne face mai vulnerabili? Există opinii divergente în legătură cu această problemă.
Jeffrey Hancock, profesor de comunicare la universitatea Cornell a afirmat că Facebook-ul crește stima de sine: „Spre
deosebire de o oglindă, care ne arată cu precizie cum suntem și a cărei imagine ar putea avea un efect negativ asupra
stimei de sine dacă imaginea reflectată nu corespunde idealurilor noastre, Facebook ne arată o versiune pozitivă a
propriei persoane. Nu e neapărat o imagine falsă, dar e una pozitivă.”
Dar există și opinii contrare.
Cercetătorul Soraya Mehdizadeh, a investigat 100 de utilizatori de Facebook, măsurând frecvența cu care postau
fotografii și status update-uri și timpul petrecut pe site. De asemenea, cercetătoarea a măsurat nivelul narcisismului și al
stimei de sine a subiecților studiului. Concluziile au arătat că narcisiștii și cei cu stimă de sine redusă petrec în general
mai mult timp pe Facebook decât ceilalți. Tot ei au o tendință mai accentuată de a posta fotografii și update-uri în care
se laudă și caută să crească în propriii ochi.
Alex Jordan, de la Universitatea Stanford, a realizat un studiu pe 80 de utilizatori Facebook, investigându-le opiniile în
legătură cu experiențele pozitive sau negative pe care le au persoanele din rețeaua lor de prieteni.
Concluziile au arătat că utilizatorii de Facebook supraapreciază numărul de experiențe pozitive pe care le au prietenii lor
și subapreciază numărul de experiențe neplăcute.
De aceea a concluzionat că Facebook ar putea să accentueze tendința naturală pe care o au persoanele cu stimă de sine
scăzută, aceea de a considera că cei din jur o duc mai bine decât ei.
Deoarece pe Facebook sunt prezentate doar cele mai haioase și mai pozitive aspecte ale vieții utilizatorilor, când
vizualizăm profile de Facebook în mintea noastră au loc comparații în care ne vedem constant ca fiind dezavantajați.
Pentru cei cu o stimă de sine normală nu contează foarte mult acest lucru, dar la cei cu o imagine de sine fragilă
simptomele depresive se pot accentua în urma utilizării Facebook. http://www.infopsihologia.ro/2012/11/facebook-ul-
si-stima-de-sine
A.Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1.Explică sensul secvenței caută să crească în propriii ochi.
2.Indică numele a doi cercetători care susțin că Facebook accentuează scăderea stimei de sine, așa cum reiese din
fragmentul dat.
3.Explică de ce, conform viziunii lui Jeffrey Hancock, Facebook-ul crește stima de sine.
4.Precizează, valorificând textul dat, care sunt, potrivit cercetătorului Soraya Mehdizadeh, cele două categorii de
persoane care petrec mai mult timp pe Facebook.
5.Prezintă concluziile studiului realizat de Alex Jordan, valorificând informațiile din text.

B.Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă Facebook-ul crește sau nu stima de
sine a unei persoane, raportându-te atât la informaţiile din text, cât şi la experienţa personală şi culturală.

143
SUBIECTUL I: SUBIECTUL I:

Ole Einar Bjorndalen, legenda vie a biatlonului, a făcut o Ole Einar Bjorndalen, legenda vie a biatlonului, a făcut o
cursă de excepție pe proba de 10 kilometri sprint și a cursă de excepție pe proba de 10 kilometri sprint și a
terminat primul, deși a ratat o tragere. terminat primul, deși a ratat o tragere.
Norvegianul Ole Einar Bjorndalen a câștigat cursa de 10 Norvegianul Ole Einar Bjorndalen a câștigat cursa de 10
kilometri sprint la biatlon, la Jocurile Olimpice de iarna kilometri sprint la biatlon, la Jocurile Olimpice de iarna
de la Soci, cu un timp de 24 de minute și 33 de secunde. de la Soci, cu un timp de 24 de minute și 33 de secunde.
Bjorndalen (40 de ani) a alunecat perfect pe zăpadă și s-a Bjorndalen (40 de ani) a alunecat perfect pe zăpadă și s-a
impus în final, deși la a doua tragere a ratat o țintă și a impus în final, deși la a doua tragere a ratat o țintă și a
făcut o tură de penalizare. făcut o tură de penalizare.
Este a 7-a medalie de aur cucerită de Bjorndalen la Este a 7-a medalie de aur cucerită de Bjorndalen la
Jocurile Olimpice, după cele de la Nagano, Salt Lake City Jocurile Olimpice, după cele de la Nagano, Salt Lake City
(4) și Vancouver. El are 12 medalii olimpice și 39 de (4) și Vancouver. El are 12 medalii olimpice și 39 de
medalii la Campionatele Mondiale, fiind cel mai bun medalii la Campionatele Mondiale, fiind cel mai bun
biatlonist din toate timpurile! biatlonist din toate timpurile!
Performanța remarcabilă realizată și de românul Cornel Performanța remarcabilă realizată și de românul Cornel
Puchianu, 24 de ani, care a terminat cursa pe poziția a 30- Puchianu, 24 de ani, care a terminat cursa pe poziția a 30-
a din 87 de concurenți. Rezultatul îi dă dreptul să ia a din 87 de concurenți. Rezultatul îi dă dreptul să ia
startul și în cursa de urmărire 12,5 kilometri. Puchianu a startul și în cursa de urmărire 12,5 kilometri. Puchianu a
făcut ambele trageri perfect, nimerind toate țintele, și din făcut ambele trageri perfect, nimerind toate țintele, și din
poziția culcat, și din picioare. El a venit la 1 minut și 17 poziția culcat, și din picioare. El a venit la 1 minut și 17
secunde în spatele lui Bjorndalen! secunde în spatele lui Bjorndalen!
(Alex Ștefan, Jocurile Olimpice: Legendarul Ole Einar (Alex Ștefan, Jocurile Olimpice: Legendarul Ole Einar
Bjorndalen a câștigat a 7-a medalie de aur la 40 de ani! Bjorndalen a câștigat a 7-a medalie de aur la 40 de ani!
Cornel Puchianu a venit pe un remarcabil loc 30, în Cornel Puchianu a venit pe un remarcabil loc 30, în
Adevărul.ro, 8 feb. 2014) Adevărul.ro, 8 feb. 2014)

biatlon -Probă sportivă ce constă în parcurgerea a 20 km biatlon -Probă sportivă ce constă în parcurgerea a 20 km


pe schiuri și tragerea la țintă a 20 de focuri în diverse pe schiuri și tragerea la țintă a 20 de focuri în diverse
puncte ale traseului. puncte ale traseului.
Sprint- Accelerare a vitezei de către un concurent (de Sprint- Accelerare a vitezei de către un concurent (de
obicei în ultima fază a parcursului) la unele întreceri obicei în ultima fază a parcursului) la unele întreceri
sportive. sportive.
A. Scrie pe foaia de examen raspunsul la fiecare dintre A. Scrie pe foaia de examen raspunsul la fiecare dintre
urmatoarele cerinte cu privire la text: urmatoarele cerinte cu privire la text:

1. Explica, într-un enunț, sensul expresiei legenda vie din 1. Explica, într-un enunț, sensul expresiei legenda vie din
text. text.
2. Indică ce tip de performanță a realizat sportivul Ole 2. Indică ce tip de performanță a realizat sportivul Ole
Einar Bjorndalen. Einar Bjorndalen.
3. Precizează la ce alte competiții a mai câștigat medalii 3. Precizează la ce alte competiții a mai câștigat medalii
sportivul norvegian. sportivul norvegian.
4. Mentionează câte medalii a obținut sportivul 4. Mentionează câte medalii a obținut sportivul
norvegian. norvegian.
5. Prezintă motivul pentru care sportivul român Cornel 5. Prezintă motivul pentru care sportivul român Cornel
Puchianu s-a remarcat la Jocurile Olimpice. Puchianu s-a remarcat la Jocurile Olimpice.

B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, în B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, în
care să-ți prezinți, cu argumente, ideea că activitatea care să-ți prezinți, cu argumente, ideea că activitatea
sportivă constantă ne transformă existența. sportivă constantă ne transformă existența.

144
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezinta, intr-un text de minimum 50 de cuvinte, semnificatiile textului urmator, evidentiind doua
trasaturi ale artei poetice:

1. Cincizeci de ani de cand incerci, mereu,


Condeiul, gandurile si cerneala
N-au mai ajuns sa-ti curme, fatul meu,
Frica de tine si-ndoiala.
2. Te temi si-acum de ce te-ai mai temut,
De pagina curata si de randul,
Si de cuvantul de la inceput.
Te sperie si litera si gandul. (…)
3. La fiece cuvant, o sovaire
Te face sa tresari si-ai astepta.
Parca traiesti in somn si-n amintire
Si nu stii cine-a scris cu mana ta.

(Tudor Arghezi, Frunze pierdute)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte in care sa prezinti tema si viziunea despre lume, reflectate intr-un text
poetic studiat, la alegere, din opera lui George Bacovia, Lucian Blaga sau Ion Barbu.

In elaborarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere:


– evidentierea trasaturilor care fac posibila incadrarea textului poetic intr-o tipologie, intr-un curent
cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematica;

145
– prezentarea temei reflectate in textul poetic ales, prin referire la doua imagini/idei poetice;
– sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume
a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta, simbol
central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);

Nota!

Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente – introducere, cuprins, incheiere – 1 punct;
logica inlantuirii ideilor – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte;
ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea – 1 punct).

In vederea acordarii punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de cuvinte si sa
dezvolte subiectul propus.

Rezolvari

SUBIECTUL I

A.

1. Expresia se refera la notorietatea de care se bucura sportivul.


2. Sportivul a facut o cursa de exceptie pe proba de 10 kilometri sprint la biatlon.
3. El a mai participat la competitiile de la Nagano, Salt Lake City si Vancouver.
4. El are 12 medalii obtinute la Olimpiade si 39 de medalii la Campionatele Mondiale.
5. Puchianu a facut ambele trageri perfect, nimerind toate tintele, si din pozitia culcat, si din picioare.

B.

Intr-o societate care pune accent pe frumusetea fizica a oamenilor, practicarea unei activitati fizice reprezinta un aspect
obligatoriu al modului de viata, fiind integrat in rutina cotidiana. Nu este exagerat sa sustinem ca infatisarea fizica
sportiva aduce avantaje in existenta sociala.

Eu consider ca activitatea fizica este foarte importanta, din mai multe motive. in primul rand, sportul are un rol major in
mentinerea sanatatii, al tonusului si al mintii sanatoase. Dictonul "Mens sana in corpore sano" isi dovedeste veridicitatea
in zilele noastre. Echilibrul fizic influenteaza si mintea, fiind un loc comun faptul ca exercitiile fizice, practicate
constant, genereaza serotonina, numit si hormonul fericirii. Practicarea unui sport poate fi raspunsul imediat la viata
stresanta contemporana.

In al doilea rand, activitatea sportiva profesionista ofera un spectacol cu numerosi simpatizanti. Sporturile, in
diversitatea lor, ne trezesc apetitul pentru competitie si pentru activitatea fizica. Competitiile sportive, olimpice si
mondiale, europene atrag milioane de spectator si mentin interesul publicului. Adrenalina, suspansul, empatia cu
sportivul preferat ne fac sa urmarim spectacolele sportive si sa reconsideram rolul sportului. Devenim cu atat mai
interesati, cu cat conationalii nostri participa la competitiile sportive si se intorc incarcati de glorie.

In concluzie, sportul reprezinta un mod de viata si un spectacol incitant, care ne infrumuseteaza existenta.

SUBIECTUL al II-lea

Discursul poetic se fundamenteaza pe redarea viziunii despre arta a poetului si se integreaza, in spiritul ideologiei
moderniste, prin evocarea starii de neliniste a eului liric si prin comunicarea directa cu cititorii, subliniata prin formula
de adresare "fatul meu". Arta poetica este creatia lirica in care poetul isi transmite, cu ajutorul mijloacelor specifice,
conceptia despre creatie si despre rolul sau de artist.

Poetul marturiseste faptul ca experienta indelungata a scrisului nu eludeaza anxietatea inceputului, sentiment asupra
caruia insista prin campul semantic specific: frica, teama, te sperii. Desi autorul are practica scrisului, primul cuvant este
greu de gasit, dupa cum pagina alba, care asteapta sa fie scrisa, genereaza angoasa.
146
Dramatismul marturisirii poetice este accentuat de utilizarea metonimiei, in strofa a doua: "Te sperie si litera si gandul".
Emotiile pe care le incearca artistul, in inaugurarea paginii, sunt un semn al dorintei de perfectiune a poetului, caruia i se
pare greu sa-si recunoasca textul scris, ezitare care este o dovada inalterabila a aceleiasi modestii.

SUBIECTUL al III-lea

Simbolismul este un curent literar care se dezvolta in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, initial, in Franta, ca
reactie impotriva formalismului parnasian si a manierismului romantic.

Simbolismul prefera expunerea starilor vagi, a sentimentelor delicate, in forme muzicale armonice. Termenul de
simbolism provine de la cuvantul simbol, semn concret care denumeste o realitate abstracta si care suscita o serie
multipla de interpretari. Alte particularitati ale simbolismului sunt corespondentele, sines - tezia, motivele recurente,
sugestiile, starea de spleen.

Plumb de George Bacovia

In opinia lui Nichita Stanescu, Bacovia este "poetul care socheaza mintea, ochiul, arta". Bacovia reprezinta ultima etapa
de dezvoltare a simbolismului, insa lirica bacoviana intruchipeaza cea mai stralucita expresie a curentului literar, in
spatiul romanesc. Natura melancolica si de un pesimism exacerbat, Bacovia marturiseste o afinitate pentru lirica
simbolista de inspiratie germana, a carei viziune intunecata si deziluzionata asupra lumii se potriveste si felului in care
reflecta lirica bacoviana universul uman.

Poezia Plumb deschide volumul omonim din 1916. Textul este o arta poetica, scrisa cu scopul de a prezenta conceptia
artistului despre lume si viata, prin intermediul mijloacelor artistice specifice.

Tema poeziei o constituie conditia creatorului intr-o lume meschina, limitata spiritual, in care artistul se simte izolat.
Temele secundare ale textului sunt moartea si iubirea. Apartenenta textului la simbolism se justifica prin utilizarea
elementelor recurente, a cromaticii speciale, a sugestiei, prin recursul la muzicalitatea simbolica, sumbra, in acord cu
ideea textului.

Titlul poeziei, repetat de 6 ori in context, reprezinta un leitmotiv care denumeste, prin ocurenta, societatea claustranta in
care poetul traieste. in sens denotativ, plumbul este un metal greu, moale, maleabil, toxic, de culoare cenusiu-albastruie.
in sens conotativ, plumbul sugereaza apasarea, monotonia existentei, angoasa.

Poezia este alcatuita din doua strofe, care delimiteaza doua planuri, macrocosmic, al exteriorului cimitirului si
microcosmic, al interiorului sufletesc.

Discursul liric se dezvolta sub forma monologului subliniat prin prezenta marcilor lexico-gramaticale ale subiectivitatii:
vebul la imperfect, stam, verbul la perfect compus, am inceput, adjectivul posesiv meu.

Prima secventa poetica delimiteaza spatiul exterior al cimititului, ca sugestie a claustrarii si a mortii, prin intermediul
substantivelor, care sunt majoritare in enunt si, cu precadere, al adjectivului plumb, care repetat frecvent, puncteaza
anxietatea poetului in fata mortii. Nedeterminarea temporala este evidentiata, la nivel textual, prin utilizarea verbului
dormeau, la imperfect. Identitatea somn-moarte reprezinta un motiv recuremt in lirica universala si Bacovia nu ezita sa-l
includa in discurs. Lumea pe care o descrie poetul este pustie, golita de oameni, iar el este singurul supravietuitor care
resimte acut, la nivel de senzatii tactile si auditive, sentimentul apasator al solitudinii. Cavoul subliniaza imposibilitatea
de a mai iesi din starea catatonica, din letargia care denunta apropierea mortii.

In strofa a doua se foloseste tehnica simetriei, mentinandu-se sugestia mortii prin faptul ca este anihilata orice speranta,
implicit aceea pe care o aduce iubirea. Lirismul se interiorizeaza si se amplifica spaima de neant. Versul emblematic
este "Dormea intors amorul meu de plumb", in care adjectivul provenit din participiu sugereaza o "intoarcere spre apus",
conform lui Blaga, si semnifica destramarea biologica. Anticiparea sfarsitului tragic se face prin notatia de ordin tactil:
"era frig." Neincrederea in interventia salutara a iubirii este redata in versul „si-i atarnau aripile de plumb”, conotand
ideea aspiratiei anulate si a zborului frant. Versul confirma iminenta prabusire in moarte a eului liric.

Fiind un text simbolist, poemul apeleaza la tehnica sugestiei, a corespondentei dintre elementele naturii si starile
sufletesti abisale, a sinesteziilor vizuale, sonore si tactile.

147
Sugestia claustrarii este reiterata la nivel fonetic prin utilizarea repetata a cuvantului plumb, in care cele patru consoane
inchid o vocala, cuvant care construieste si rima masculina a poeziei.

Prozodia este de ordin clasic, textul fiind alcatuit din doua strofe, cu rima imbratisata, masura de zece silabe si ritm
variabil.

Universul bacovian se particularizeaza prin conturarea unui cadru liric deprimant, apasator, iar poezia Plumb se
dovedeste emblematica prin felul in care formuleaza crezul existential al poetului.

Citeşte următorul fragment:

„Consultându-şi încă o dată agenda celor patru zile pe care le va petrece aici, încearcă o senzaţie difuză, incertă, de
neîmplinire. Afacerile îl vor reţine doar în Capitală, cu toate că ar fi dorit mult să dea o raită pe la Sighişoara şi Târgu-
Mureş - oraşe de care îl leagă amintiri tulburătoare, dureroase. Ca de fiecare dată, încearcă să se lase pătruns de credinţa
că, ajutându-i pe alţii, îi va veni şi lui, odată şi odată, rândul să fie ajutat. De întâmplare, de vreun prieten, de soartă... nu
contează. Pastorul Heinrich, de la biserica cea nouă din Weisenstein, nu pierde niciodată prilejul să atragă atenţia că,
prin noţiunea de coincidenţă - atunci când aceasta apare şi se manifestă - ar trebui să înţelegem doar anonimatul sub
care se ascunde Dumnezeu. Ortodocşii de pe aici sunt sceptici faţă de aproape orice, mai puţin de mila, de bunăvoinţa
Celui de Sus când e vorba să le împlinească rugăminţile. În definitiv, de ce nu s-ar lăsa şi el pătruns de această
convingere? Mai ales că acum, după atâta vreme, dorinţa lui nu mai conţine nimic nelegitim sau păcătos, ci numai
nevoia obsedantă de a şti adevărul, de a afla ce anume (şi, eventual, de ce...) s-a petrecut după. Alex, unul dintre
prietenii căruia a avut curajul să-i relateze totul, cerându-i şi părerea asupra întregii poveşti, l-a sfătuit demult să
renunţe. Adică nu chiar, ci să lase lucrurile la voia întâmplării. Dacă e să se rezolve, vreodată, ceva, atunci se va petrece
de la sine. Dacă nu... nu. Aşa e pe aici, pe la noi, a încercat jurnalistul să-l dezamorseze. Asta după ce, solicitat de
Martin să-l ajute în găsirea vreunui indiciu, ceva, eşuase în cercetările sale, obligat să admită neputinţa şi brambureala
unui întreg sistem public, începând cu serviciile poliţieneşti de evidenţă a populaţiei şi până la arhivele alandala ale unor
aşezăminte universitare. Proverbul indigen ce desemnează o asemenea tentativă drept căutarea acului în carul cu fân
exprima perfect situaţia dată, chiar dacă această comparaţie îi oferea, din păcate, dimensiunea reală a şanselor pe care ar
mai fi putut conta în demersul său. Această remarcă realistă fusese catalogată de acelaşi inepuizabil Alex ca dovadă a
148
contaminării sale cu scepticismul specific locului. "Vezi, ai ajuns deja să gândeşti româneşte", îl tachinase jurnalistul.
După care se grăbise să-i mai servească, întru redresarea moralului, o altă pildă extrasă din folclor: "La barza chioară îi
face Dumnezeu cuib". Altfel spus, aceeaşi speranţă buimacă în "ce-o fi... o fi. Dacă o fi să fie... va fi. Iar dacă nu - nu.
Nu pierde din vedere că România, şi nicidecum America, este ţara tuturor posibilităţilor" adăugase, mai curând ironic
decât consolator, prietenul său.

Bogdan Burileanu, „A treia dimensiune”

A. Scrie pe foia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text.
1. Explică sensul sintagmei să lase lucrurile la voia întâmplării.
2. Indică una dintre cauzele care îi generează autorului „o senzaţie difuză, incertă, de neîmplinire”.
3. Explică motivul pentru care personajul Alex îi spune autorului că "La barza chioară îi face Dumnezeu cuib".
4. Stabileşte sensul afirmaţiei prietenului autorului: „Nu pierde din vedere că România, şi nicidecum America, este ţara
tuturor posibilităţilor”.
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură de caracter a autorului, rezultată din fragmentul citat.

B. Redactează un text de 150 – 300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este bine sau nu să laşi „lucrurile la voia
întâmplării” utilizând informaţiile din textul dat şi experienţe personale.

Subiectul al II-lea Comentează, în minimum 50 de cuvinte, poezia de mai jos, evidenţiind două
mijloace/procedee artistice:

„Somnoroase păsărele Trece lebăda pe ape


Pe la cuiburi se adună, Între trestii să se culce -
Se ascund în rămurele - Fie-ţi îngerii aproape,
Noapte bună! Somnul dulce!

Doar izvoarele suspină, Peste-a nopţii feerie


Pe când codrul negru tace; Se ridică mândra lună,
Dorm şi florile-n grădină - Totu-i vis şi armonie -
Dormi în pace! Noapte bună!”
„Somnoroase păsărele…”, de Mihai Eminescu

149
150
151
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citește textul de mai jos:
„În general, lucrurile merg, pur și simplu, înainte, târându-ne cu ele într-un flux de multe ori haotic. Dacă avem
timp să ne oprim o clipă, putem chiar descoperi că am pierdut pe drum, deliberat au ba, chiar o lume. Sau mai multe
lumi mai mici, în care ne-am bălăcit câte o perioadă și pe care le-am crezut fundamentale. Despre care am crezut, cât am
trăit în ele, că sunt singurele posibile.
Gesturile pe care le făceam, automat de cele mai multe ori, în lumile respective ne-au dispărut aproape fără
urmă. Unele au fost înlocuite total cu altele aparținând unei lumi, care, pe vremea când le făceam, părea cu totul SF.
Altele doar s-au combinat cu cele noi, într-o intersectare bizară, uneori comică.
Dimineața, de pildă, pe vremuri, suna, strident și fără nuanțe, ceasul deșteptător. Care nu era nici frumos, nici
urât, ci, pur și simplu, cam la fel peste tot, rotund și cu cifrele destul de clar scrise pe cadranul lui. Sunetul lui nu se
putea da mai tare sau mai încet, nu avea nici o melodie și nici nu putea fi amânat sau repetat. Suna cât suna, și asta era.
Ori îl opreai și te culcai la loc, ori te sculai și-ți vedeai de treabă. Lucrurile erau mai radicale pe vremea aia: ori/ori. De
obicei, suna mereu la aceeași oră: la șase dimineața, ca să ajungi la școală, sau la serviciu la opt. (...)
Aproape nimic nu se arunca. Eu, din fericire, îl aveam pe bunicul meu, Tache, ca pe un soi de Gepetto personal.
El îmi lipea și cârpea tot ce era stricat, de la păpuși la perne și haine. Mi-a făcut, de pildă, o pernă din burete, de pus pe
scaunul meu de la birou, pe care o am și azi (și despre care am mai scris). Îmi cârpea orice mi se rupea. (…) Așa,
datorită bunicului meu, am reușit să supraviețuiesc frigului din liceu și apoi din facultate: el mi-a confecționat tot soiul
de pantaloni de pus pe sub uniformă din vechi pulovere, precum și un petic de material (îl țin minte și acum, roșu,
blănos) pe care-l puneam pe băncile mult prea reci din facultate înainte de a mă așeza. Știu, sună complet nebunesc
astăzi (și oricând), dar e adevărat: umblam, printre foi, pixuri și cărți, cu un petic de blană roșie în geantă, pe care-l
scoteam, mai pe șest, mai cu spirit de frondă (în funcție de dispoziție), și-l așterneam pe bancă.
Ce bunicul meu nu putea repara, oricum nu se arunca, ci intra în circuit. «Circuitul» era în curtea, magazia și
pivnița bunicului meu: acolo, fiecare lucru își găsea o utilitate. Orice recipient putea fi, de pildă, un ghiveci de flori.”

(Iaromira Popovici, Lucruri cam uitate, în Dilema veche, nr. 779, 24-30 ianuarie 2019)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.

1. Indică sensul secvenței lucrurile merg, pur și simplu, înainte. 6 puncte


2. Menționează un obicei din trecut, prin raportare la textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea bunicului autoarei față de obiectele care se stricau, așa cum reiese din al patrulea paragraf al
textului, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care autoarea purta în geantă un petic de blană roșie. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a oamenilor din trecut, care se desprinde din textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi dacă oamenii trebuie să păstreze sau nu
obișnuințe/deprinderi și lucruri din trecut, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din articolul Lucruri
cam uitate, de Iaromira Popovici, cât și la experiența personală sau culturală. (20 de puncte)
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului de mai jos, evidențiind două trăsături ale
modernismului.

152
Suflete, prund de păcate,
ești nimic și ești de toate.
Roata stelelor e-n tine
și o lume de jivine.
Ești nimic și ești de toate:
aer, păsări călătoare,
fum și vatră, vremi trecute
și pământuri viitoare.
Drumul tău nu e-n afară.
căile-s în tine însuți.
Iară cerul tău se naște
ca o lacrimă din plânsu-ți.

(Lucian Blaga, Suflete, prund de păcate)

Notă
Pentru conținut vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare - 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuaţia - 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi de construcţie a unui personaj dintr-un
roman postbelic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două scene/secvenţe comentate;
– analiza a două componente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale textului narativ, semnificative pentru
construcția personajului (de exemplu: acțiune, incipit, final, conflict, tehnici narative, modalităţi de caracterizare,
perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere - 1
punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2
puncte; ortografia - 2 puncte; punctuaţia - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

BIBLIOGRAFIE

Subiectul I: Dilema veche, nr. 779, 24-30 ianuarie 2019


Subiecul II: Blaga, Lucian, Poezii, Editura Albatros, București, 1980, p. 120

Subiectul I : Citește cu atenție textul următor, apoi formulează răspunsuri potrivite pentru fiecare cerință :
„Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în chestiune [Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de
Vasile Alecsandri], și-au împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al
momentului nu este îndestul pentru cerințele criticii literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ni se oferă pentru
a reveni încă o dată la lucrarea dlui Alecsandri. Căci […] cartea dlui Alecsandri este și va rămâne pentru tot timpul o
comoară de adevărată poezie și totdodată de limbă sănătoasă, de notițe caracteristice asupra datinelor sociale, asupra
istoriei naționale și, cu un cuvânt, asupra vieții poporului român.
153
Dl Alecsandri împarte poeziile, culese și întocmite de d-sa din gura poporului, în balade (cântece bătrânești), doine și
hore. În ele găsim poezia aproape a întregului popor: Moldova și Țara Muntenească, Transilvania și Basarabia sunt
deopotrivă reprezentate. Mai la fiecare poezie, la fiecare aluziune socială din ea, la fiecare cuvânt mai greu, dl
Alecsandri a făcut note explicative, care, în cea mai mare parte a lor, adaugă la meritul cărții și cuprind observațiuni
pline de interes. În articolul de față am dori să ne dăm în câteva cuvinte samă de impresiunea binefăcătoare de care ne
pătrunde citirea acestor poezii.
Ceea ce le distinge întâi în modul cel mai favorabil de celelalte poezii ale literaturii noastre este naivitatea lor, lipsa de
orice artificiu, de orice dispoziție forțată, simțământul natural ce le-a inspirat. Sunt două moduri de a privi lumea care ne
înconjură: cu reflecția rece, speculativă sau speculatoare, și cu inima plină de simțiri. Din cel dintâi mod ies pentru
literatură cărțile de știință, din cel de al doilea, lucrările de artă. […] Și ce ambiție calculatoare ar putea îndemna pe
simplul sătean ca să-și întrupeze simțirea în forma poetică! Ceea ce abundența tristeței sau bucuriei i-a scos din adâncul
inimii sale nu este niciodată al lui; în toate inimile își află un răsunet și la toate le devine o proprietate: fapta lui devine
fapta lor, el însuși piere necunoscut. Cea mai adâncă simțire numai îl silește astfel a se arunca afară din sine, și de aceea
din poezia lui îți vorbește însăși durerea și însăși bucuria, dar nu un individ care suferă, nu un individ care se bucură.
Însă tocmai aceasta este semnul adevăratei poezii.”
(Titu Maiorescu – Asupra poeziei noastre populare)
C. Formulează răspunsuri potrivite pentru fiecare cerință : (20p)
6. Explică sensul substantivului subliniat în enunțul: Ceea ce le distinge întâi în modul cel mai favorabil de celelalte
poezii ale literaturii noastre este naivitatea lor.
7. Precizează care este contextul în care revista Convorbiri literare menționează cartea lui Alecsandri.
8. Enumeră meritele pentru care autorul consideră lucrarea lui Alecsandri o comoară.
9. Explică scopul articolului lui Titu Maiorescu, așa cum reiese din fragmentul În articolul de față am dori să ne dăm
în câteva cuvinte samă de impresiunea binefăcătoare de care ne pătrunde citirea acestor poezii.
10.Indică în ce constă diferența dintre literatură și știință în viziunea lui Maiorescu.

D. Folosind informațiile din fragmentul citat mai sus, redactează un text de 150-300 de cuvinte în care să îți exprimi
opinia despre rolul sentimentelor în opera literară. (20p)

Subiectul al II-lea : Comentează fragmentul următor, evidențiind ideile poetice și mijloacele de expresivitate artistică:
(10p)
Și el e emirul, și toate le are...
E tânăr, e farmec, e trăsnet, e zeu,
Dar zilnic se simte furat de-o visare...
Spre Meka se duce cu gândul mereu,
Și-n fața dorinței — ce este — dispare
Iar el e emirul, și toate le are.

Spre Meka-l răpește credința — voința,


Cetatea preasfântă îl cheamă în ea,
Îi cere simțirea, îi cere ființa,
Îi vrea frumusețea — tot sufletu-i vrea
Din tălpi până-n creștet îi cere ființa.

(Al. Macedonski – Noaptea de decemvrie)

SUBIECTUL I
Citeşte textul de mai jos.

„Miopia galopantă" coincisese cu descoperirea lui Balzac, Voltaire, Hașdeu. Tot autori fecunzi şi care mă fascinaseră
mai ales pentru vastitatea şi diversitatea lor. Din Balzac, citeam cam un volum pe zi. Ajunsese aproape o obsesie şi,
împreună cu Mircea Mărculescu, făceam propagandă şi încercam să convingem cât mai mulţi dintre colegii noştri să-l
citească. Aşa l-am atras, pentru cîteva luni, pe Jean Victor Vojen. Era un fel de ritual: în timpul recreaţiilor, discutam
ultimele descoperiri şi încercam să constituim, pe măsura puterilor noastre, repertoriul personajelor Comediei umane.
Reciteam unele nuvele care nu ne cuceriseră la prima lectură, numai pentru că nu ne aminteam exact o replică sau o
observaţie a lui Horace Bianchon. De altfel, după ce epuizasem noile volume descoperite la anticari sau în bibliotecile
154
care ne erau accesibile atunci, reciteam, fiecare, scrierile noastre favorite. Cred că numai în anii de liceu am recitit de
vreo cinci-şase ori Le Pere Goriot, care a rămas pentru mine cartea prin excelenţă balzaciană şi pe care am regăsit-o
întotdeauna cu aceeaşi plăcere de cîte ori, mai tîrziu, mă reapuca pasiunea de Balzac. (Ultima oară la Paris, în 1947,
cînd am început chiar să scriu o Viaţă a lui Balzac, pe care am dus-o până în 1829, anul apariţiei romanului Les
Chouans.) Dar mai cu seamă mă încântau operele fantastice: Seraphita, La Peau de chagrin, Le Centenaire sau nuvelele
mai puţin cunoscute (La vie des Martyrs, Les Proscrits etc). Mă cucerise acest gigant care se mişca în atâtea universuri;
care nu se mulţumise să „facă concurenţă stării civile", el introdusese Androginul în literatura modernă, inventase atâtea
mitologii în legătură cu „voinţa" şi „energia" omului în acţiune. Voltaire m-a atras la început pentru că scria cu aceeaşi
neegalată perfecţiune romane sau pamflete, epistole sau monografii istorice, filozofie sau critică literară. Citisem doar
câteva cărţi de Voltaire, când am cumpărat de la un anticar două volume desperecheate din Bibliografia lui Bengesco.
Le-am parcurs cu emoţie şi entuziasm. Erau înregistrate acolo sute şi sute de lucrări, de o extremă diversitate - şi asta
corespundea întocmai speranţei mele secrete că-mi va fi îngăduit a scrie despre foarte multe lucruri, că nu voi fi silit să
mă limitez la ştiinţă, bunăoară, sau la literatură sau la istorie. Voltaire a fost prima mea întâlnire cu un enciclopedist de
geniu şi cred că acesta a fost motivul pentru care l-am admirat: îmi valida tendinţele de polihistor, îmi încuraja visurile
mele de spirit universal. Dar, în fond, n-am devenit niciodată „voltarian". Şi, cînd am descoperit alţi autori „universali",
când l-am descoperit mai ales pe Papini şi, mai tîrziu, pe Goethe, pe Leonardo da Vinci, am încetat să-l mai citesc.
Hașdeu mă fermecase pentru vastitatea culturii şi îndrăzneala ipotezelor istoriografice. Îl citeam la Biblioteca Fundaţiei
Carol I, dar când, prin clasa a VIl-a, am anunţat că voi face o conferinţă în faţa clasei, Nanu mi-a dat un cuvânt de
introducere către unul din bibliotecarii Academiei Române. M-am prezentat într-o după-amiază şi, deşi eram în
uniformă de liceu, am fost primit în sala de lectură a Academiei.
Mircea Eliade, Jurnal

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul secvenței autori fecunzi. 6 puncte
2. Menționează anul și orașul unde Mircea Eliade a început să scrie despre viața lui Balzac. 6 puncte
3. Explică motivul pentru care Mircea Eliade l-a admirat pe Voltaire. 6 puncte
4. Precizează ce motiv literar a introdus Balzac în literatura modernă. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, două trăsături ale autorului Mircea Eliade, care se desprind din textul dat.
6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi importanța lecturii unui jurnal în cunoașterea
și aprofundarea unui scriitor, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul Jurnal, de Mircea Eliade, cât și la experiența personală sau culturală. 20 puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea
10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

”Se desenează pe nisip un cerc


după care se taie în două,
cu acelaşi băţ de alun se taie în două.
După aceea se cade în genunchi,
după aceea se cade în brânci.
După aceea se izbește cu fruntea nisipul
şi i se cere iertare cercului.
Atât.” (Nichita Stănescu, Lecția despre cerc)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
155
SUBIECTUL al III-lea
(30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi de construcţie a unui personaj dintr-un
roman psihologic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două scene/secvenţe comentate;
– analiza a două componente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale textului narativ, semnificative pentru
construcția personajului (de exemplu: acțiune, incipit, final, conflict, tehnici narative, modalităţi de caracterizare,
perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte;
ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

156