Sunteți pe pagina 1din 8

VERB – TESTUL 1

GRILE:

1. In care varianta este corecta analiza verbelor din enuntul : Pot spune ca este dificil sa fii
criticat de cineva care este mai slab decat tine.

a) –pot = predicat verbal exprimat prin verb predicativ, indicativ prezent; spune = c.d.
exprimat prin verb predicativ, infinitiv prezent; este dificil = predicat nominal
exprimat prin expresia verbala impersonala formata din: verb copulativ si nume
predicat exprimat prin adverb de mod; sa fii criticat = P.V exprimat prin verb la
diateza pasiva; este mai slab = p.n format din : verb cop. si nume pred. Exprimat prin
adj. La gradul comparativ de superioritate
b) – pot spune = pred. Verb. Exrimat prin verb predicativ, indicativ prezent; este dificil
= pred. Nominal format din verb copulativ, indicativ imperfect + nume predicativ
exprimat prin adj.; sa fii criticat = predicat nominal format din vb cop., conjunctiv
prezent + nume predicariv exprimat prin adj.; este = P.V exprimat prin verb
predicativ, indicativ prezent.
c) Toate verbele au functia de perdicat verbal.

2. Care sunt valorile morfologice ale verbului a fi din enuntul: Desi erau in clasa, elevii au
fost atentionati sa nu lipseasca de la ore, pentru ca era bine sa fi ascultat comunicarile
dirigintelui.
a) Verb copulativ, verb auxiliar, verb predicativ, verb auxiliar
b) Verb predicativ, verb auxiliar, verb copulativ, verb auxiliar
c) Verb predicativ, verb copulativ, verb copulativ, vb. Cop.

3. In enuntul : Fereasca Dumnezeu si Maica Precista. Fereste din calea mea!; verbul a feri
este la modurile: a) imperativ b) indicativ c) conjuctiv si imperativ.

4. Functia sintactica si modurile verbelor din enunturile: Este usor de inteles ca a merge in
excursie netind seamna de vremea urata, este o provocare
a) Verb copulativ (P.N), indicativ; subiect, verb la supin; subiect, verb la infinitiv;
complement circ. De mod, verb la gerunziu ( locutiune verbala); verb copulativ(P.N ),
indicativ;
b) Verb copulativ, indicativ; complement direct, verb la supin, compl. Direct, verb la
infinitiv; cc.t, verb la gerunziu; verb copulativ, indicativ prezent.
c) P.v, indicativ; c.f, vb la supin; subiect , vb la infin.; ccm, verb la gerunziu.
5. Verbul la infinitiv din enuntul: A te abtine de la un viciu inseamna ceva., are functia
sintactica de :
a) Complement direct
b) Subiect
c) Nume predicativ.

6. Verbele la gerunziu din contextele: Se aude strigand. Aud strigand un copil. Striga in
padure, am fost auzit. Copiii veneau stragand, au functia sintactica de :
a) Compl.direct, c.c.mod, c.c.timp, compl.circ.de mod
b) Subiect, compl.direct, c.c.timp, complement circumstantiala de mod
c) Subiect, complement de mod, complement de cauza, complement de mod.

7. Predicatele din urmatorul enunt: Am bagat de seama ca prietenul meu a luat cuvantul si
a dat de stire ca si-a bagat mintile in cap. Sunt exprimate prin:
a) Verbe predicative
b) Locutiuni verbale
c) Verbe copulative

8. Vebele din enuntul: Mi s-a urat invatand, au functiile sintactice:


a. Pred verbal, c.indirect
b. Pred. Nominal, subiect
c. Pr. Verbal, c.direct

9. Cuvantul naruit din enuntul: Zidul a fost cu adevarat naruit, are functia sintactica :
a. C.c.mod
b. Complement direct
c. Nume predicativ.

10. Pot fi verbe nepredicative:


a. Vb impers. Reflexive
b. Verbe auxiliare
c. Verbe cop. si vb auxiliare

11. Seria care cuprinde numai verbe cu variante literare, cu acelasi sens este:
a. Ignora – ignoreaza, inseamna- insemneaza, bombane – bombaneste
b. Ordona- ordoneaza, contracta – contracteaza, toarna – turneaza
c. Manifesta – manifesteaza , reflecta- reflexteaza , poseda-posedeaza
12. Seria care contine numai verbe cu variante literare, cu diferente de sens, este :
a. Absolva – absolveste, indoaie – indoieste, marca- marcheaza
b. Sovaie- sovaieste, evapora, evaporeaza, invarte- invarteste
c. Alta interpretare.

13. Sunt de conjugarea a II a toate verbele din varianta:


a. A parea, a prevedea, a placea, a avea
b. A merge, a face, a veghea
c. A parea, a prevedea, a avea

14. Functia sintactica a verbului la gerunziu din enuntul: Am vazut venind un elev
a. Complement direct
b. Subiect
c. Complement de mod

15. In care varianta verbului a se parea este compulativ impersonala?


a. El pare ca este obosit
b. Mi se pare imposibil sa fi gresit
c. Colegii nu pareau interesati de aeasta carte

16. In enuntul: Tu esti cum ar trebui sa fie toata lumea care stie ce inseamna munca, felul
predicatelor este corecta in seria:

17. a. – esti = Predicat nominal incomplet; ar trebui = P.V; sa fi cum= predicat nominal; stie =
predicat verbal; ce inseamna = predicat nominal
b. – esti = predicat verbal; ar trebui = predicat verbal; sa fie lumea = predicat nominal;
stie = predicat verbal; inseamna munca = predicat nominal
c. esti = P.N incomplet; ar trebui = predicat verbal; sa fie toata = predicat nominal; stie =
P.V; inseamna = predicat verbal

18. in exemplele: 1. – Inainte de a pleca la scoala, repeta lectia. , 2. Nu si-au putut lua tot
bagajul. 3. Imi vine a arunca cu toate cartile. Verbele la infinitiv au urmatoarele functii
sintactice:
a. 1.= c.c.t; 2. = pr. Verbal, 3. = c.direct
b. 1. = c.c.t; 2.=c.direct, 3. = subiect
c. 1 = c.c.m; 2 = complement direct; 3. = complement direct
19. In enunturile 1. Am terminat de citit romanul; 2. E greu de ajuns la o intelegere. 3. Mai
aveti de facut si altceva? 4. Acest om pare de neinteles. , verbele la supin au
urmatoarele functii sintactice:
a. 1 = ccm 2. Compl.direct 3. Compl. Direct, 4. Ccm
b. 1 = compl. Direct, 2. = subiect, 3. Compl direct, 4 = nume predicativ
c. 1= compl direct, 2 = complement direct, 3= complement direct, 4 = cc.de mod
20. Functia sintactica a verbelor la supin din exemplele: 1. Nu mai am bani de dat, 2.
Toporasul e bun de taiat lemne? 3. Nimic nu mai e de scos din camera. 4. Este usor de
vandut, dar este greu de cumparat :
a. 1= c. Direct; 2 = c indirect; 3. = c direct; 4= complemente directe
b. 1= atribut verbal ; 2 = nume predicativ; 3. = subiect; 4= complement direct
c. 1 atribut verbal; 2 = c indirect; 3. Nume predicativ; 4= subiect

21. In care enunturi exista verbe la participiu urmate de complement de agent?

a. Medicamentele prescrise de doctor si-au facut efectul

b.Oamenii cunoscuti de-o viata ne sunt prieteni adevarati

d. Ei au fost ajutati pentru ca erau in dificultate

22. In care varinta verbul la gerunziu are functia de complement indirect?


a. Nu ma mai satur privind cerul instelat
b. Intrand in casa, s-a asezat direct la masa
c. Alunecand pe gheata, si-a fracturat piciorul

23. Functia verbului la gerunziu din enuntul: Nu uita, traind, de parintii tai
a. Cc.cauza
b. C.c.timp
c. C.c conditional

24. In care dintre exemple verbul la supin are functia de complement de scop ?
a. Ma intorc de la pescuit
b. Am umblat toata ziua dupa vanat
c. Este greu de invatat aceasta poezie
25. Predicatele din urmatorul enunt : Din partea mea, manacarea-i numai o zabava,
bauturica mai este ce este... sunt analizate corect in seria:
a. I ( numai) o zabaza = predicat nominal format din: verb copulativ ( i ) + nume pred.
Exprimat prin subt ( numai = adv fara functie sintactica ), este = predicat nominal
incomplet ; ce este = predicat nominal format din verb copulativ (este)+ nume
predicativ exprimat prin pronume relativ
b. I = predicat nominal incomplet; mai este = pr. Vb (+adv. Mai); este = pr verb.
c. I(numai) o zabava = pr. Nom; este = pr verb; ce este = pr nom incomplet.
26. Este indicativ m.m.c.p verbul din enuntul:
a. El scrise repede raspunsul
b. Baiatul fugise repede prin ploaie
c. In acel timp noi invatam poezia.
27. Care verb reprezinta un derivat parasintetic? ( derivarea parasintetica se formeaza din :
prefix + radacina + sufix.)
a. Ne aminteam mereu de acei prieteni
b. Intentia de a nerealiza constructia m- a suparat
c. Maine voi rezilia contractul cu patronul

28. Forma incorecta a perfectului simplu se afla in varianta:


a. Invatași
b. Coborâi
c. Mâncam
29. Forma incorecta a verbului este in seria:
a. Citeste
b. Obsearva
c. Videcai
30. Locutiunea verbala este intranzitiva:
a. A lua la rost
b. A da iama
c. A duce cu presul
31. Nu este derivat verbal cuvantul din seria:
a. Insesizabil
b. Neatentionat
c. Neocomunist
32. Exista verb copulativ in enuntul:
a. Era sa cada pe scari
b. Era bine sa mergem la film.
c. Nu mi-e teama de nimic, da sa-mi fie dor de tine.
33. Care varinat contine 2 predicate verbale:
a. De ce ti-e frica, nu scapi
b. Nu pot uita ce a ajuns vechiul meu prieten
c. El pare vesel cand e acasa.
34. Sunt corecte toate formele verbale de perfect simplu din seria:L
a. Croii, ma sfiii, cusui, ajunsei
b. Croiam, ma sfiisem, cuseai, ajunsesesi
c. Croim, ma voi sfii, cususem, ajungeam
35. Verbul ,, a avea” nu este auxiliar in enuntul :
a. Maine am sa vin devreme acasa
b. As mai vedea o data filmul asta
c. Chiar astazi are multa treaba
36. Contine numai vb de conjucarea I seria:
a. Aveam, recea, discuta, vorbea
b. Mancasem, desenai, am incercat, am apreciat
c. Fugii, criticasi, puteam, plecati
37. Locuitiunea verbala a lua parte (cuiva) este sinonima cu verbul:
a. A imparti
b. A participa
c. A apara

38. Contine locutiune verbala enuntul:


a. Este un copil cu o tinere de minte formidabila
b. Nu poti trai numai din aduceri-aminte
c. De multa vreme nu-l mai pusese nimeni cu botul pe labe
39. Verbul devine adj in enuntul:
a. Am vazut laptele curgand din pahar
b. Stelele cazatoare aduc rau
c. Prietenul meu are o rana sangeranda
40. Care din modurile de mai jos nu au timpul perfect ?
a. Conjuctiv
b. Conditional- optativ
c. Gerunziu
41. Nu este verb la participiu:
a. Rupt
b. Avut
c. Lupt
42. Indica seria cu verbe dublu tranzitive:
a. A intreba, a examina, a ruga, a asculta
b. A scrie, a remarca, a construi, a citi
c. A alerga, a disparea, a povesti, a acorda
43. Indica enuntul in care exista un verb la diateza pasiva:
a. Unele neologisme nu a ufost cunoscute de catre candidati
b. Daca n-ar fi putut, l-as fi ajutat
c. In centrul orasului se circula greu
44. Primul verb din enuntul: intrati voi, sanu iasa caldura! Voi intrat cand va spun eu. Se afla
la modul:
a. Indicativ
b. Impreativ si indicativ
c. Imperativ
45. Verbele din enuntul: afara e iarna, dar nu mi-e frig, pentru ca m-am imbracat destul de
gros. Sunt analizate corecta in seria:
a. E = predicat verbal; nu e = pred. Vb; m-am imbracat = predicat verbal
b. E iarna = predicat nominal; nu e frig = predicat nominal; m-am imbracat = predicat
verbal
c. E = predicat verbal; nu e frig = pred. nom; m-am imbracat = predicat verbal
46. Care este forma corecta a verbului a fi?
a. Fi atent, sa nu fii atent, sa fi cuminte
b. Fii atent, sa nu fii atent, sa fiii cuminte
c. Fii atent, sa nu fi atent, sa fii cuminte
47. Care sunt verbele la diateza reflexiva cu sens pozitiv din enuntul : Alaturi de mine se
construieste o vila mare, despre care se afirma de toti ca se afla in posesia unui
parlamentar
a. se construieste, se afla
b. se construieste, se afirma
c. se afla

48. Verbele intranzitive sunt:


a. Verbele de miscare, verbele cop, vb la diat. Pasiva
b. Verbele la conjugarea I si IV, verbele predicative
c. Verbele care pot primi complement indirect
49. Care verbe pot fi nepredicative?
a. Verbele tranzitive si cele copulative
b. Verbele copulative si cele auxialiare
c. Toate verbele impersonale reflexive
50. Care sunt verbele predicative la moduri nepredicative din enuntul : A lua o carte in
mana inseamna a o citi cu atentie, renuntand la alte indeletniciri
a. A lua, a citi, renuntand
b. A lua, a inseamna, a o citi
c. Inseamna, a o citi, renuntand