Sunteți pe pagina 1din 274

"""'

I 1923

DIRECTOR I. R. PER IETEANU AVOCAT


REDACTOR! H. ASNAVORIAN AURELIAN BENTOIU
CORDELIA DOBRESCU VINTILÁ DONGOROZ
MARGARETA PAXIMADE AL. VELESCU
SECRETAR DE REDACTIE V. V. STANCIU AVOCAT

PROCESUL
PALTINEANU
Infracthme apârare

ILUSTRATII DE A. MURNU

EDITURA ANONIME CURIERUL JUDICIAV


Strada 5

PRETUL 120
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
ANUL I - OCTOMBRIE 1923

DIRECTOR I. GR. AVOCAT


REDACTORI H. ASNAVORIAN AURELIAN
= CORDELIA DOBRESCU = DONGOROZ =
MARGARETA PAXIMADE AL. VELESCU
SECRETAR DE REDACTIE = V. V. STANCIU = AVOCAT

PROCESUL
PALTINEANU -
Infractiune - apärare

EDITURA CURIERUL JUDIC1AR"


Calea Rahovei 5 :: :: :: :: Strada Artei 5

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PREFATA
Malheur d avocat de vulgaire
Ne pas le prix d'nn si beau
Roger.

in complexitatea ei, tntregu-i de


de de ocazioneazd acele desbateri a prin-
e de ale instanfelor
Instructive importante, desbateri ar trebui fie
trecute ori au de probleme mari, ce

In ce desbaterile parlamentare, interesante sau nu, ele sunt


reproduse pretutindeni de anumite organe oficiale de publicitate. Nu
stau lucrurile cu desbaterile judiciare.
Pretoriile cari aceste desbateri se modeste sau
ca Palate le de Justifie din centre, sunt
rafia maestrului Henri-Robert, fostul decan al baroului parizian, uzinele,
sau imense, cari zilnic la acelmi ore pe diferifii
tori ai opere comune Justifia. Fiecare colaboreazd aci, in sfera
sale, dela primul prqedinte
la mai modest dintre acestor uzine sunt
; materia de transsformat : procesele. acestei
transformdri magistrafii
opera nu se pierde niciodatd,
dosare registre sub de sentinfe, decizii, sau con-
cluzii ; fie este sistematic
gane de publicitate reviste sau repertorii, cari o transmit
; munca dela a avocatului pledoaria, dispare de
obicei pentru totdeauna, n'ai mângderea unui ;
rigiditatea munualelor de drept, ori ar ele de remarca-

www.digibuc.ro
-
bile, sau In materialul eventual, sumar refäcut, al concluzlilor
nu pofi farmecul scäpärärilor
oratoriei acea experimentald ce via0 argumen-
teoriilor, dela caz la caz.
Spre a evita o de simfitoare pentru
a neamurilor, ca Franfa unde desbaterile judiciare au
fost stenografiate reproduse, fie speciale, e
Claire Clappier : Barreau français", in 12 volume
(1821) ; Barreau anglals", volume (1824) ; sau e
legerea de pledoarii memorii Lemaistre Patru : Annales du
barreau français", In douzeci de volume (1832-1847) etc., fie re-
viste consacrate pricinilor mari cum era La Revue des grands
a cärei aparifie, de evenimentele uriasei
conflagrafil, e n'a Jost
Tara datoare ea
aces! exemplu, caute ca, de mnainte pufin, de
primejdia acele pricini cari, interesul deosebit al
valoarea pledoarillor rechizitoriilor ce s'au rostit, constituesc
un bogat isvor de
bine nu se va putea repara marea pagub prin
pierderea acelor perk de oratorie judiciard, pe cari ni le-a un
Grigore un Eugen Stätescu, Cornea ; Take
Djuvara, Delavrancea, Vasile Lascr, Anion, fia alfi mari
au ilustrat bara Regretând pierduta a prede-
cesorilor, nu ne este iertat la compensafia, fie chiar parfialä,
pe care poate ne-o ofere prezente Bara
nu este vcluvitä de talente. Ea este infloritá de viguroase elemente,
unele desprinse din de titani a ne-a doar
ca o glorioasä amintire ; allele de mari Opera
de conservare a oratoriei noastre judiciare se impune dar ca o nece-

sugestionafi de admirabila exclama fie


: Ah ! Que vérité vous donne d'éloquence!", vom
deaproape munca harnice albine din giganticul
slap al Justifiei, cari depun zilnic mierea elocinfii
ale de ; o vom culege, crufând-o de dis-
a vremii, o vom urna tiparului, ca pe o spirituald
folosioare deosebi judiciare. Cu
vom completa tezaurul coloanele revistelor
jurisprude Wale.
chiar ajungem la alctuirea antologii a avow

www.digibuc.ro
procurorilor Spre acest am tnaugurat portre-
tului grafic literar, care va precede pledoariile sau concluziunile re-
produse pentru prima
scopul rostul marilor procese".
a fi ca publicafia fie accesibild
marelui public, va cuprinde Prima parte va
istoricului pricinei ce se cu la actele refe-
ritoare la proces, pe cari cititorul le va anexate ordine
Partea a doua va confine pledoariile
cluziunile, precedate, cum am spas, de portretul grafic
al autorilor.
Ne bine seama de este o atare
nevoe are de concursul mai ales
criza care trece tntreaga publicisticd, din 'cauza
anormale. Ne place credem cd confratii
a ne o s'o
ne vor ajuta, fie de a ne procura desbaterile,
prin stenografiere sau reconstituire, fie la vreme stenogramele
manuscrisele.
Pornim dar la lucru, de

L GR. PERIETEANU.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PARTEA

judiciare

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
ORIC

In dimineata zilei de 13 August 1916, autoritátile franceze din


localitatea Dinard-Saint-Enogat, statiune balneara la marea Mânecei,
fura in numitä Les Feuillages", studentul
Dominic Paltineanu, fiul cunoscutului avocat Barbu Pältineanu, fusese
injughiat, cu un cutit, de catre colegul Al. Em.
Emil avocat bucure§tean efor al
Mitropolitul. In ce privme cari a fost
ca cititorul sä le culeaga singur din expuneri
pe cari i va piesele pledoariile reprocluse in prezenta bro-
dare de seamá referitoare la circumstantele cari o infrac-
tiune s'a comis, ori cât de obiectiva ar fi, reclama forta-
mante o proprie, constructivd analitica ; or, ceva nu
s'ar putea face In cazul de fata a se atinge anumite susceptibi-
i a ni se dat directorul acestei
btblioteci a avut un amestec profesional procesul dramei de la
Dinard. Ne mdrgini dar relatäm pur simplu chipul cum
s'au evenimentele subsecvente.
Faptul odatá sävâr§it adus cuno§tinta autoritAtilor, jandar-
localä proceda imediat la primele cercetdri, pe când ce
fusese transportatá in la spitalul La Providence", se afla
Cum Dominic PAltineanu chiar ziva inter-
sale spital, la ora 9 seara, cu la care fusese supus,
jandarmeria, ziva de 14 August 1916, actele dresate par-
din St. In aceia§i zi, la orele 4 p. m., judecdtorul de
instructie Capdet, sezisat de rechizitorul procurorului, afacerea tri
cercetare. Instructia aproape o interval de thnp In care se
o descindere se a se
autopsia cadavrului. Judele instructor, formându-§i convingerea, din
dresate, se infipsese cutit, oricum,
Al. Em. se stare de apärare, dete la 18
Septembrie 1916 ordonanta sa definitivd, prin care de acord

www.digibuc.ro
- 10 -
concluziile parchetului din St. lo, nu existä caz de urmarire.
actul No. II).
Afacerea clasatä In Franta, Al. Em. Läzärescu
termine la Paris studiile de drept, obtinu doctoratul se Intoarse
pentru a practica avocatura. Din drama de la Dinard, al arei
räsunet fusese in de uriasul zvon al räzboiului european,
rämäsese doar vaga restrInsa amintire a unei Intämplári nenorocite.
Ea tindea sä intre complectamente In domeniul uitarei, acoperitä de
välul absolutoriu al justitiei franceze de trecerea vremei.
Cinci ani aproape se scurseserä de la data din Franta,
când, In mod neasteptat mare sgomot, faptul in noaptea
de 12-13 August pe teritoriul francez, fu scos din la
In ziva de 26 Aprilie 1921, d-na Elena B. Paltineanu, mama
victimei, decedase o plângere parchetul
tribunalului Ilfov, d-1 Al. Em. Läzärescu fu din nou chernat Inna-
intea justitiei spre a räspunde de
Inaintea instantelor noastre de instructie pricina trecu prin urmä-
toarele faze :
Prima instantä, cabinetul I de instructie, pe lângä Trib. Ilfov,
dupä ce respinse exceptiile permptorii ridicate de potriva
actiunei publice, anume : incompetenta autoritatea lucrului
in Franta, cercetarile, audiind chiar noi martori, In
art. 256 p. (legitimä apärare), ajunse la aceeasi concluzie ca
de instructie din St. : nu existä caz de urmarire.
actul No. II).
Cea de a doua Camera de punere sub acuzare a Curtei
de Apel din Bucuresti, In urma facutä de partea civila,
confirmä ea solutia datä de judele instructor ceeace priveste
ridicate de inculpat, dar faptul justificativ (legitima
dispuse, In consecintä, trimiterea inculpatului judecata
Curtii jurati, pentru ränire cauzatoare de moarte. actul No. Ill).
Mai Insä ca pricina fi ajuns In fata instantei de Jude-
catä, acuzatul atacá recurs decizia Camerii de punere sub acuzare.
cele cinci motive de casare ce serveau de acestui recurs,
cari vizau ilegalitatea trimiterei In judecatä, se punea In dis-
cutie chestiuni de drept serios controversate, cote
drept penal international, de Incordeze de prin
importanta noutatea Intreaga atentie a lumei noastre judiciare.
actul No.
Desbaterile Inaintea Inaltei Curti de Casatie au fost reiterate'
aprinse. Ele sau desfäsurat Inteo atmosfera neobisnuitä supremei
Afluentä precedent. Desinvolturd, clocot. Ciocnet de idei
sentimente potrivnice. Totul pornit din interesul pe atâta
situatia socialä a gravitatea problernelor juridice senzatio-
procesului, a se pierde din vedere buna parte de con-
tributie a unei acerbe campanii de presä, anterioarä concomitentä
procesului. care pluteste de obicei In pretoriul Inaltei Curti
fu turburat de acel fluid care se propaga cuprinde adesea numai
incintele Curtilor

www.digibuc.ro
- 11 -
In primul a intrat in discutie inc:dentul de inadmisibilitate
a recursului, principiu pe baza art. 422 pr. pen. (necons-
tituire de prizioner), incident sustinut de avocat Teodo-
reanu de avocat I. Gr. Perieteanu. Procuror Al.
Dem. Oprescu a pus concluzii pentru respingerea incidentului. Dupä
respingerea acestui incident, deciziunea cu No. 63 din 6 Decembrie
1922 actül No. V), intr'o altä s'a intrat cercetarea mo-
tivelor de recurs.
Motivelor de recurs au fost desvoltate de I. Gr.
P. Sadoveanu Micescu combatute de Teo-
doreanu, H. Asnavorian Em. Otulescu. Procuror Al. Dem.
Oprescu, a pus concluzii pentru admiterea recursului.
terminarea desbaterilor, cari au durat patru zile, lta
Curte de Casatie Sectia H a, o lungä deliberare, prin decizia sa
No. 63 bis din 4 lanuarie a respins unanimitate motivele II,
HI, V, In diverge* asupra celui de al motiv.
actul No. VI).
Motivul IV de casare fu astfel repus discutiune in complect de
divergentä, a fost sustinut de Istrate Micescu
Em. Otulescu. Fotoliul ministerului public ocupat de d-1 procuror
general N. Procopescu, d-sa a conchis la admiterea recursului, la
casarea Desbaterile de data aceasta au tinut numai
zile, o deliberare, ca cea precedenta rezultatul a
fost nu sa legal de voturi pentru a se pronunta o
deciziune valabila.
Pricina, conform legei. a fost innaintea sectiunilor
unite ale Curti de Casatie. intreagá
fu consacrata chestiunei de a in limita constatarilor
de fapt de instantele de instructie sau de judecata,
Curte de Casatie are nu de a verifica existenta inexis-
tenta conditiunilor ale legitimei Problema, astfel
pusk venea pentru prima innaintea unite ale Casatiei
noastre. Momentul era gray, Pledoariile, de o parte de
alta, au fost potrivite circumstantei. Combinand In mod magistral
dura unui examen de fapte, räceala unor savante expuneri
doctrinale interpretative, avocatii ambelor au izbutit
argumentele, acea disonanta atingerii ori
contraste. Binevoitoarea atentie a inaltilor magistrati fu astfel
pe deplin A fost lupta dela bark sub
reflex al robelor de o colaborare pentru elucidarea
unei importante probleme de drept de fapt. Ministerul public,
organul procurorului general al supremei instante, identificIndu-
se, superioara conceptie, cu interesul societatii, a sustinut, la
motivul de casare printr'o documentata argumentare.
Cititorii se vor putea usor convinge despre exactitatea aprecierilor
noastre, pledoariile d-lor Istrate Micescu
Emil Otulescu. In ce priveste decizia cu No 72 din 12 Mai 1923 pe
care Irmalta Curte de Casatie a dat-o sectiuni unite, motiyarea-i

www.digibuc.ro
- 12 -
superioard, n'a fAcut de Incoroneze marea frumoasa
judiciard din procesul Paltineanu-LAzdrescu. actul No VII).
De avem credinta materialul In care se oglinde§te
acest conflict judiciar, material pe care ne-am
§i punem la punct, va ca o foarte pretioasd documen-
tare asupra materiei. Singurul nostru regret e din cauze ce nu ne
sunt de putin imputabile, n'am putut reproduce pledoaria prin
care d-1 Osvald Teodoreanu a cel de al 5-lea motiv de
casare, pledoarie care a fost la InAltimea celorlalte.

www.digibuc.ro
ACTUL No.

Extrait du minute du Greffe du Tribunal corréctionel de Saint-Malo,


ou 11 est &rit ce qui suit :

Nous, Juge Saint-Malo.


Vu la procedure instruite contre Lazaresco Alexandre, 22 ans,
avocat, demeurant Paris, inculpé de en liberté provisoire ;
Vu le réquisitoire ci-contre, et en adoptant motifs ;
Attendu que la procedure est et qu'il resulte de
truction que la victime s'est enferrée - qu'en tout cas Laza-
resco se trouvait en état de ;
Vu l'art. 128 du Code d'instruction criminelle, modifié par la loi
du 17 Juillet 1856 ;
Disons, qu'il n'y a lieu suivre contre l'inculpé et ordonnons
sa mise en libeité, s'il n'est retenu pour autre cause. Ordonnons
la restitution M. Lazaresco de la caution de cinq mille francs par
lui versée.
Fait, en notre Cabinet, Saint-Mallo, le quatorze Septembre mil
neuf cent seize.
Signé : Capdet.
Le Greffier mentionne qu'en execution de l'art 10 de la loi du
8 Décembre 1897, immédiatement connaissance de
l'ordonnance ci-desus Mr. Brault avocat conseil de l'inculpé Lazaresco.
St.-Malo le quatorze Septembre mil neuf cent seize.
Le Greffier, signé : Bourhis.
Nous, Procureur de la Republique
Vu la procedure instruite contre le nommé Lazaresco Alexandre,
22 ans, avocat, demeurant Paris, inculpé de en liberté
provisoire ;
Atterdu que la procedure est complete, et qu'il en resulte que
la victime parait jetée et enferrée sur le que Lazaresco
tenait ouvert pour se defendre, et, qu'en tout cas, le dit Lazaresco se
trouvait en état de légitime ;

www.digibuc.ro
- 16 --
in cartierul orasului numit St. limp de la-
olaltä, devenise mai susceptibil, a fi tocmai gelos
de adesea ori reprosa pe cari le
cu sai ; susceptibilitatea sa s'a aaentuat
gelozie. Din timp in ei primeau la masä la petrecere pe
dintre tinerii români prieteni, cari se de asemenea In
viligiatura la Dinard. Inteo seara, pe când se aflau acolo, Pältineanu
a bäut mai mult stare a oarecari
nemultumiri surescitdri, ales intre Paltineanu Lazärescu ;
neanu, desi un baiat intt ligent, cu frumoasä, cu
caracter devenea violent imposibil când ; cercul
in care se afla, nervositatea sa era mai ales In contra lui
care uneori insulta cu grele chiar ame-
Lui Lazarescu nu-i pläcea bea, uneori se prefacea
este bäut, silundu-se, putea mai sa prietenului
de care se temea In momente de petrecere
sä evite scandalul. Chiar in seara aceia, acea
legere cari discutiuni violente, s'a retras In odaia
sa, Pältineanu necedând la scenele sale de violentä, a mers
acolo, a dat violente lovituri de pumn camerei lui
rescu. Asemenea Intruniri, care nastere discutiuni la cer-
turi s'au repetat de mai multe ori mai tntotdeauna sfârsea
prin a pe Lazârescu, care era sä se pentru a
evita ceva mai gray. A doua zi scandal Paltineanu, revenindu-si,
gratie bunului caracter, cerea scuze
sä prietenul
In ultima de aceasta in seara de 12 spre 13
August 1916, venise la masä la Nicolaescu,
au inceput a juca o de poker, iar
la au sosit prietenii Florea Manolescu,
care au adus sticle de liqueur. Margueritte
a intervenit pe ca bea, gândindu se
la la discutiune. Pältineanu a promis deocamclata,
dar in urmä a bäut pahare. sticlele de liqueur
a Inceput bea a deven't foarte
s'a depärtat de Putin mai s'a adresat concubinei sale,
Margueritte, ca dânsul ; aceasta a nu este
obosit doreste sä mai stea.
Atunci a plecat. de
femeea sa nu vine, s'a din odaia sa, in ncapie,
ca s'o roage din nou se culce, i s'a va veni
mai
La acest räspuns, a chernat pe femeea sa sufragerie,
odaia de aici, discutie iute nervoasa,
i-a rupt lantul dela ceasornic i a tras o palmä peste
Femeea a tipe exagereze putin, mai ales era
oare cum consideratd menajatä de toti ceilalti Acest sgomot
produs de femee au indignat pe cei din sufragerie,
acestia ales pe Florea Tândsescu, cari s'au sculat

www.digibuc.ro
- 17 -
s'au repezit sa apere pe femee aplice o corectiune lui Lazarescu.
Sgomotul produs de miscarea scaunelor, la scularea din sufragerie,
a pe sä fuga in camera sa. a fost urmärit de
ceilalti, inchisa, nu au putut sä intre
speriat de se vedea urmarit de ceilalti, cari
sgomot fortau camerei, s'a
de s'a a fugit pe fereastra, pe o terasa a
casei de acolo stradä, apoi a plecat pe plaja, care nu era
de casä. timpul acesta, Páltineanu Tanasescu, vazând
nu pot sä pâtrundä in casa au renuntat mai forteze sä batä
in s'au coborit sufragerie. Aci, Pältineanu a bäut, una
alta, mai multe pahare de benedictina, indignat contra
In au plecat cu totii Margueritte Wallon, ca sa
conduca pe Tänasescu pe Manolescu la locuinta hotel
Windsor. Pe drum, Pältineanu, care era foarte contra lui
nu de a-si arata furia sa, intentiunea de a lovi
pe la intoarcere. acestia, Nicolaescu
mai ales primul, care nu bäuse de a dat pärerea ca
totii noaptea la hotelul Windsor, pentru a Impiedica o
violentä intre Pältineanu ; dar Pältineanu mai
ce s'a condus cei doi la hotelul Páltineanu,
rescu Margueritte Wallon s'au reintors acasä. Villa, care se
compunea apartament jos un etaj. partea de jos a
era antreul scara ; in dreapta, un salon ; In fund o ; la
dreapta, sufrageria ; iar sus, deasupra sufrageriei, era odaia de culcare
a lui Läzärescu Margueritte parlea cealaltá
de odaia lui Välimärescu, odaia de culcare a lui Pältineanu.
Deasupra, se mai afla o odaie de ca mansarda. Ei intorcan-
du-se Pältineanu s'a culcat in camera sa, Margueritte
Wallon camera lui Valimärescu, - motivul era dansa
putin de in Lazarescu, voia
sä evite ca acea se culce ; iar Valimarescu s'a
culcat camera patul lui Läzärescu, - pe credea dus la
hotel ; iar intrarea a a fost
pentru cazul eventual, LAzärescu s'ar intoarce. In adevär, Läzärescu
care pe observa dela distantä casa, luminele
s'au crezând totul s'a pe la orele 3 din noapte s'a
reintors. Mai de a se urca sus, s'a oprit sufragenie s'a
culitul de paine apoi, s'a urcat odaia de rezervä
dela mans'irda, dupä ce mai a la carnerei sale
ca Valimarescu este camera sa, l'a rugat vie dânsul
mnsarda, e erervat. Vorbind impreunä, Läzärescu i-a
spus cä-i este foarte de i-a cutitul pe
care ntura pantalonilor, spunându-i caz de pericol,
se va a I spuindu-i
se de anu sale, de oarece nu-si
seama când In stare de ebrietate Dupa timp, crezând
este mai linistit asigurându- cä Paltineanu doarme in
camera sa, l'a päräsit, ducâudu-se camtra sa, sä se culce. Mai
t M Procese. 2

www.digibuc.ro
- 18 -
de a pleca, a voit sa-i cutitul, dar Lazarescu a refuzat,
l'a pus pe patul care sta. Este de adaugat aci, ca timpul
a sosit la vila, Margueritte Wallon, pentru a evita un nou
scandal, s'a dus in odaia lui Paltineanu, pentru a vedea doarme.
L'a de§tept, auzise sgomotul de Lazärescu, s'a
urcat pe cum i se foarte escitat, Margueritte Walon
a sä-1 cel care s'a nu era ci
Nicolaescu, care se in acea noapte la ei. La
ceput, Paltineanu a crezut, dar auzind glasul lui care vorbea
cu Välimarescu, s'a convins nu era ceiace Margueritte
sa-i spue. Dupä aceasta, Margueritte s'a retras in odaia lui
rescu, a incuiat dela camera lui Paltineanu cheia la
dänsa acestea, pe când Välimarescu se reintorsese in camera
lui pe când Margueritte Wallon in camera acestuia,
vorbind, prin care aceste camere, cu de
s'a auzit un sgomot pe scara care la ambii
au Paltineanu este care se duce atace pe
rescu ; in acievär, ne-pierzänd nici un minut, s'a urcat
repede pe aci, camera de din mansardä,
a gäsit pe Lazarescu Paltineanu, ambii in picioare, in fata patului.
ridicase un scaun deasupra lui
acesta se o mânä, tinând cutitul cealaltä. Válimarescu
a crezut bätaia la inceput a apucat bratul lui
armat cu cutitul, corpul sau a pe Paltineanu, ast-fel
din moment nici o nu s'a mai dat, nici dintr'o parte
nici dintr'alta. a aruncat arma pe a fugit.
rescu, temându-se de starea de escitare in care se gasea
a strigat pe Marguerittei Wallon, sä seama are
cutit. Intorcându-se spre care
picioare, acesta-i arata o la stomac, zicându-i iata ce
mi-a Atunci, a Paltineanu fusese
junghiat. L'a culcat pe pat i-a zis alerge un doctor.
Atunci, impreunä cu servitoarea casei, anume Maria Colmet, au alergat
la spitalul belgian din localitate, de unde au adus un medic militar,
care a venit o mai târziu. Acest medic a pe Pältineanu
ca meargä la spitalul La Providence", ceeace s'a executat pe
la orele 6 dimineata, dupa ce doctor un pansainent
provizoriu. In acest timp, se dusese la Nicolaescu,
unde, gäsit de Valimärescu vorbind de cele intämplate, acesta,
crezând l'a u§or, a este un gest nenorocit nu
§tiu cum s'a intâmplat". Valimärescu arata el foarte
In timpul acesta, Paltineanu se spitalul La Providence",
unde, imediat sosirea sa, a fost supus operatiunei. El a fost
ingrijit la acest spital de sora La Du Francine, care,
declaratia sa la instructie, aratá n'a putut vorbi Pältineanu
decât foarte putin, dat starea lui, intrebärile puse de
Paltineanu a mai târziu voi povesti ce s'a petrecut, acum
sunt slab vrea mor din cauza mamei mele, care o
iubesc atât de mult". A mai »ert pe amicul din

www.digibuc.ro
martora mai spune l'a auzit zicând, dar nu
cine, urmätoarele cuvinte : e vina mea sunt aci, am in
cutitul prietenului
Se mai din procesul-verbal, dresat de Jandarmul
Emile Dubois, cu data de 13 August 1916, rezultä Pältineanu ar fi
declarat jandarmului a fost lovit puternic in stomac de catre
rescu din motive de gelozie, de oarece bätuse amanta Pältineanu
voise dea o corectie pentru acest fapt. Aceastä declaratiune
nu e de PAltineanu.
operatiunea de chirurgul de serviciu al spitalului
Providence" toate ingrijirile medicale primite, Pältineanu a
incetat din viata in seara de 13 August 1916 la ora 21. cum
se din acte, cadavrul lui PAltineanu a fost remis d-lui Dr.
Page, medic-legist insärcinat a-i lace autopsia ; cu acestea din
actele in copie, primite din Franta, nu se vede vre-un act de autopsie
cerându-se acesta, printr'o comisie rogatorie, la Tribunalul
din St. s'a primit rdspunsul la Providence, propriu
zis, nu s'a fäcut o autopsie lui Pältineanu.
Având in vedere, de§i afacere a fost instruitd anul
1916, la Tribunalul din Saint-Malo din Franta, de Jude de
structie Capdet, care a terminat afacere, dând de
neurmärire, dupä cum din actele aflate in copie la
rogatorie instituitä de noi.
Motivul acestei ordonante a fost s'a constatat victima s'a
in cutit, in tot cazul se
aparare.
Având vedere generald, o definitivä
este pe chestiuni de fapt, insä poate efectul autoritätii
lucrului fudecat, nu se aduce in spetä noi probe.
Având vedere in speta de d-1 Judeator de Instructie
dela tribunalul Saint-Malo. constatä Läzärescu se in legitimä
apärare. Este adevärat motivul exista apärare este o
chestiune de fapt, dar chestiunea de a se instanta de represiune
(instructiunea in are putere sä statueze in materie de legitima
apärare, aceasta este o chestiune de drept. Or, ordonanta mai sus
mentionatd, tratând aceastä chestiune, motivat in drept, deci,
din acest punct de vedere, acea ordonantä ar puterea lucrului
judecat. Dar am trece peste aceste consideratiuni am zice
acea ordonanta e motivatä in fapt in acest caz intrucât, oca-
zia acestor noi cercetdri, nu s'a adus cele
desfä§urate instantei de instructie din Franta, este locul a
sustine ordonanta definitivd a trib. din Saint-Malo are asemenea
efectul lucrului judecat.
in vedere afacere, vorba de un
i se a comis o crimä de omor sträinätate, afa-
cerea este reglementatd in legiuirea noastrá prin art. 4 IV c. p.
anume : nu poate urmärit in tara sa, acela i s'a im-
putat comiterea unei crime, care ar face dovada a fost judecat
in mod definitiv in caz de condamnar e a executat

www.digibuc.ro
-20 -
pedeapsa sau a fost ; dar, cazul nostru, inculpatul Ale-
xandru LAzarescu nu poate sustine cu succes a fost judecat In
afacere, de oarece nu a trecut prin'naintea instantei de
structiune, prin cuvintele a fi fost se atunci
ar fost chemat unei instante de fond, cum era
sa fi trecut prin'naintea Curtei cu jurati fi fost
toatä argumentatiunea mai sus, ce
toritatea lucrului judecat, de§i foarte nu poate avea aplicatiune
spelä, din acest punct de vedere autoritätile
tore§ti române sunt competinte a lua din nou cercetare acesta,
atunci,
Având In vedere faptul, imputat lui Akxandru
se stabile§te in deajuns, mai Intâi orin mArturisirile sale, prin cla-
ratiunele martorilor Välimärescu, Nicolaescu Margueritte Wallon,
precum din declaratiunile martorilor Florea Sergiu
Manolescu ;
din toate acestea
era oarecare intimitate chiar prietenie, provenita prin con-
de studenti, ceea ce a motivat vihgiatura din
statiunea Dinard :
dar, ei se mai In termenii cei mai buni,
in de cazul PAltineanu avea ocaziunea se Imbete,
atunci, omul acela, inteligent, cult, cu un caracter excelent,
de o violentä periculoasa, mai ales fata de pe
considerà in acele momente ca pe un personaj ridicol, inferior
totdeauna avea sa-i impute ceva. Intru cat scene de ase-
menea natura s'au repetat cum din decla-
ratiunile tuturor martorilor, ajunsese ca fie
de omul acesta. temându-se de violentele amenintarile lui.
In seara nenorocirei, Infrico§at de furia lui
neanu, a fugit din casä nu s'a pe la orele 3, când a
crezut ca lumea s'a lini§tit ca el o fie de
de teama, este nid nu s'a mai dus se
culce In odaia lui cum se constata, s'a retras in odaia de
zerva din mansarda, unde i-a fost de oarece prin
sufragerie s'a Inarmat cutitul de ;
Având in vedere din declaratiunea martorului Välimärescu,
singurul care a ajuns In odaie in momentul agresiunei, se constata
Paltineanu ridicase scaunul pe Lazarescu; prin
mare din aceastä constatare din faptul Pältineanu este care
a venit In odaia lui se In per-
apärare, mai ales el dominat de idea
tineanu un pentru
aceasta concordeazd cu declaratia martorei, sora religioasä La Du
Froncine, care a in timpul operatiei pe Paltineanu,
i-a spus iartä pe amicul din toatä vina
este a ;
in vedere deci, toate acestea stabilesc
rescu se gäsea In momente, a avut legitima necesitate de

www.digibuc.ro
- 21 -
a se tocmai faptul s'a preparat, cu acel
mai mult, de de ornul acesta,
evite ; se de numai ca sä scape
de pericol. Nu se putea face un punct de acuzare contra lui
s'a cutitul, din nimic nu o intentiune de pro-
vocare din partea sa, aceia de a fi pe ad-
versarul de a se ; din contra, este bine stabilit
versarul este acela care a venit atacat ascurizatoarea ;
Având vedere din toate cercetarile câtiva mar-
tori noi, cari au fost ascultati la Instructie, nu a rezultat nici o
de culpabilitate, decit mimai serioase indicii de
rare, pe baza art. 256 penal, inculpatul trebue§te
de sub urmarire.
Pentru aceste motive,
In unire cu Prim-Procuror,
:
nu caz de contra lui Alexandru Em.
peutru crima de omor asupra lui Dominic Paltineanu,
localitatea Dinard din Franta.
Dispunem :
Ca dosarul sä fie trimis d-lui Prim-Procuror a
de conservare la arhiva tribunalului.
2 1922 la Cabinetul nostru Bucure§ti.
Jude (ss) Negrea
Grefier (ss)

www.digibuc.ro
ACTUL No. 3

CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE A DE APEL DIN BUCURESTI


edinta de la 3 Noembrie 1922

d-lui G. T. lonescu, Consilier

DECIZIUNEA No. 605

Elena B. Páltineanu, in de parte civild, a


declarat opozitie direct la aceastä de acuzare la
Cabinetului de Instructie, contra ordonantei definitive cu No. 55 din
2 lunie 1922, datá de de Instructie Trib. Cab.
No. 1, prin care se nu existá caz de urmärire contra
lui Alexandru Lázdrescu, pentru crima de omor, asupra
Dominic Pältineanu in August 1916, localitatea Dinard din Franta.
S'a ascultat concluziunile orale ale d-lui Procuror de Sectie N.
D. Hariton, pentru respingerea opozitiilor.
Grefierul a dat citire declaratiunilor de opozitie, ordonantei
atacate la toate celelalte acte din dosarele Instructiunei, cu No.
113/1921, precum memoriilor civile 507
ce s'au retras Procuror cu Grefierul ;
Camera deliberând,
Asupra opozitiunilor de fäcute de partea Elena B.
Pältineanu direct la aceastá de acuzare la grefa Cabi-
de Instructie, contra ordonantei definitive de neurmärire
No. 55 din lunie 1922, datá de d-I Judecdtor de Instructie al tri-
bunalului Cab. No. 1.
in vedere prin art. 137 proc. se dreptul
pärtii civile a face opozitiune la Camera de acuzare, contra ordo-
nantelor de neurmärire ale judeatorului de Instructie in termen de 3 zile,
care curge din ziva notificarii ordonantei la domiciliul ales de ;
in vedere, spetä, ambele opozitiuni au fost declarate
la 7 lunie 1922, se constatd, din dovada aláturatá la raportul

www.digibuc.ro
- 23 -
cu No. din 7 lunie 1922, al Comisarului Circ. 12, ordo-
acelei Circ. 12 cu No. 2393/922,
ziva de 3 lunie 1922, a fost comunicatä pârtii civile a se aräta
data când s'a inmânat civile copie aceastä ;
caz, comunicarea este socotitá ca când nu ar fi avut
pärtii civile urmeaza a fi considerate ca fäcute In
termenul de lege, independent de faptul in cazul
copia de ar fi fost predatá civile, chiar In ziva de 3
partea civilä era in termen a face opozitiunea
ziva de 7 lunie 1922, când de fapt a opozitiunea ;
Având in vedere in fond, prin ordonanta de partea
cu opozitiune, se nu existá caz de urmärire in contra
lui Alexandru pentru de omor, asupra
lui Dominic Páltineanu, in August 1916, in localitatea Dinard din Franta ;
Având In vedere lucrárile actele dela dosar memoriile
puse de partea civil sustinerea opozitiunoi ce a ;
Având vedere din acte, judeatorul de
Instructie constatä prin ordonanta sa, inculpatul Alexandru Em.
se afla in 1916 In ; se in acel de mai
mult timp, studiile drept ; cá era intimitate cu
români Dominic PAltineanu, Välimärescu I. Nicolaescu ;
relatiuni de concubinaj cu o anume
gueritte Wallon ; pentru sezonul de din acel an, se
cu totii orasul Dinard ; In primele zile ale
lunei lulie s'au dus in acel oras, mai cu Margueritte
Wallon Paltineanu, rämänând ca doud-trei
Välimärescu ; Dinard au inchiriat numitä Les Feuillages",
in cartierul Saint-Enogat ; cât-va timp impreund,
devenind mai susceptibil gelos de femeea lui, re-
adesea farniliaritätile pe care le avea cu prietenii iar
neanu - se spune de era un inteligent, educatie fru-
un caracter blând, totusi, când se Intâmpla ca la
sä bea mai mult, devenea violent nervositatea agresiunea sa
era mai in totdeauna contra lui Läzärescu, uneori
insulta pe acesta cuvinte grele chiar ameninta, in
cerea era afabil cu Lázarescu in seara de 12-13 Au-
gust st. n. 1916, venind la masa tänärul Jean C. Nicolaescu.
masä au joace cárti pe la orele 10 au sosit
doi prieteni Manolescu, cari au adus sticle
cu liqueur ; Margueritte Wallon, sticlele liqueur, a rugat pe
nu bea i-a promis, Ina bäut câte-va
pahare ; atunci nemultumit, s'a depärtat de masá
putin mai târziu a spus femeii sale sä cu el, ca sä se culce ;
aceasta nu este doreste mai
stea, a plecat, o de Mar-
gueritte Wallon nu vine, s'a din odaia sa In de
noapte, rugând-o sä vie se culce ea i-a va
mai târziu la acest a chemat-o sufragerie
in odaia de aci, discutie nervoasä,

www.digibuc.ro
2-1 -

i-a rupt lantul dela ceasornic i-a tras o dupa ;


Margueritte Wallon a tipe, ceeace a indignat pe cei din
sufragerie, mai ales pe Pältineanu Florea Tanäsescu, cari s'au
sculat dela s'au repezit apere pe femee ; ca
produs sufragerie de miscarea scaunelor la scularea
pe Lazärescu in camera sa, urmarit de ei,
a n'au putut oda a ; dar
urmarit se camerei sale, s'a
de a fugit pe fereastra, sarind
o a de acolo strada, de wide a plecat la care
nu departe de timpul Paltineanu Tänasescu,
nu pot camera au sä mai
mai a coborat in sufragerie aci
de purtarea lui a doua-trei pahare de bene-
dictinä, care au plecat Margueritte Wallon sä con-
duca pe la locuinta dela hotel Windsor ;
pe drum la hotel, Nicolaescu Tanasescu, vazand pe Pal-
tineanu este in potriva lui au propus ca
sa petreaca noaptea ea totii Windsor dar la
hotel PMtineanu mai s'au inapoiat, Margueritte
Wallon, Pähineanu la vila unde locuiau, care se
compunea dintrun apartament un etaj. In partea de a casei
era un antreu, in un salon la dreapta, iar fund
la dreapta cäreia era sufrageria. Sus, deasupra sufrageriei
era odaia de culcare a lui Margueritte in
partea cealalta, odaia lui Välimarescu, de care era de
culcare a lui Pältineanu, deasupra la mansardä, se mai o
odaie de ; toti trei intorandu- se acasä, Paltineanu s'a culcat
in camera sa, Margueritte Wallon in camera lui Välimärescu, iar acesta
s'a culcat in camera in pawl lui pe care '1 credea dus
la hotel ; dela intrarea principald a a fost des-
pentru eventual când se va ;
care pe plajá observa dela distantä casa,
luminile s'au stins s'a s'a
pe la orele 3 din noapte, mai de a se urca sus, s'a dus
sufragerie s'a cu cutitul ; apoi urcându-se
sus, a bâtut la camerei sale in camera sa este
Valimarescu, a rugat pe acesta sä vie dânsul la mansarda,
este foarte enervat, de Välimärescu odaia din
mansardä, a spus lui Välimärescu ca-i este de Päl-
tineanu ; s'a inarmat In caz de pericol se va apara,
arätându-i in limp pe tinea in centura ;
sä pe i-a spus
trebue sä nu violentele dela chef ale lui Päl-
tineanu; aceste vorbe, i- se lui Lázá-
rescu este mai asigurându-1 doarme camera
lui, a päräsit pe Läzärescu s'a in camera lui ; mai
'nainte de a pleca a voit ia cutitul, Lazarescu n'a voit dea
pus pe patul pe care ; atunci n'a mai insistat

www.digibuc.ro
- 25 -
s'a retras, in timp ce Margueritte simlind pe la
sosirea vila, de teama unui scandal, camera lui
tineanu spre a doarme, pe care gasindu-1 destept aflând
auzise de sgomotul de Lazarescu c nd s'a urcat pe
a autat - finda i se prea excitat - care
a venit ci Nicolaescu Paltineanu. la
inceput crk spuse de Marguerite Wallon,
auzind glasul lui Valimarescu, s'a convins
a asteptat ca Margueritte Wallon sä se
in odaia ; aceasta de a intra In camera sa, a scos
cheia din a luat-o la dânsa, in care timp, reintorcandu-se Vali-
märescu in camera lui a a vorbi prin cu Mar-
guerite Wallon, când deodatä un sgomot care ducea la
siguri este Paltineanu, pe Valimärescu s'a urcat pe
scarä, intrând in camera de mansarda, a gäsit pe
In picioare Paltineanu, - spune Valimärescu, - in
fata lui Lazárescu cu un In mânä, ridicat in sus, pozitia
omului care cutitul in mâna
cu se ; el, crezând
taia la inceput, a apucat bratul lui armat cu
-cutitul, cu corpul pe Paltineanu, astfel din acel mo-
ment, nid o nu s'a mai dat, nici dintr'o parte, nici
indemnând pe sä fie acesta pe a
spune vre-un a fugit a aruncat arma pe
auzind pe coborând josul esind
pe s'a intors la Pältineanu, care tot in picioare, i-a
stomacul zicandu-i iatä ce mi-a ; atunci,
Pältineanu fusese injunghiat, l'a culcat pe pat, alergând
cu servitoarea, Maria Colmet, medic ; o
sosind un medic militar, dela spitalul belgian din localitate, acesta a
pe Paltineanu sä spitalul La Providence", la
orele dimineata, ce mtdicul un pansament provi-
zoriu, a transportat la acel spital atre sora La Du
care, In declaratia sa dela Instructie, nu a putut vorbi
Paltineanu foarte putin, dat starea lui la intrebärile
puse de dânsa, i a : mai târziu voi povesti ce s'a petrecut,
acum sunt prea slab. N'asi mor, din cauza mamei mele, pe
care o iubesc atât de mult", martora spune ar mai fi adäogat
ert pe meu, din toatä tot aceastä mai spune,
l'ar fi auzit ziand, dar nu atre cine, cuvintele :
e vina mea surit aci, am azut sub cutitul meu" ;
iar din procesul verbal dresat jandarmul Emile Dubois, cu
data 13 August 1916, Paltineanu a declarat jandarmului,
a fost de puternic stomac din motive de gelozie,
de oarrce el amanta - Paltineanu, - voise
dea o corectie pentru acest fapt, declaratiune, care nu este
de Pa tineanu, dar In urma jandarmul imediat s'a
pus in urmärirea lui ; ca indatä gäsit
asupra actului ce a comis, a declarat Pältineanu deschi-

www.digibuc.ro
- 26 -
usa, care nu se cu cheia, a luat un scaun l'a
frunte ; a luat cutitul, de care se sä tae paginile-
dela care se gdsea pe de noapte, l'a tinut la dis-
cu aceastä armä ; dar Pältineanu, orbit de furie, s'a aruncat asupra
sa, a se feri de cutit. n'ar spune s'a
sträpuns singur, sau l'a lovit dânsul ; insä, n'a fäcut
decât se apere, pe PAltincanu foarte violent ; urma
interogator, LAzarescu a fost declarat arestat de jandarm, pentru
tentativd de omor ; dupa care jandarmul ascultând pe Constantin
acesta a declarat auzind sgomot, s'a urcat imediat
a gäsit pe PAltineanu pe Läzärescu
un cutit, i-a despärtit, atunci a observat Pältineanu
este ; iar Margueritte Wallon a declarat jandarmului urcân-
du-se când a esit Läzärescu, in camera lui de culcare, unde se afla
acesta i-a : Amantul d-tale mi-a dat o de
jandarmul mai constatd, prin proces verbal, la cererea
Margueritte Wallon i-a remis cutitul de care s'a servit Läzärescu spre
a lovi pe Pältineanu, a luat acea ca corp delict, mai
statând in timp procesul verbal, d-na
näscuta a declarat acel cutit, care i s'a pusese
seara, de a pleck in sältarul sufrageriei ; in ziva de 14
gust 1916, jandarmul mai constatä in acea zi, la ora când s'a
transportat la spital, spre a de starea lui PAltineanu,
s'a declarat el murise din ziva de 13 August, la ora 21 ;
atunci jandarmul a anuntat Parchetul din Str. Malo in aceiasi zi,
de 14 August 1916, la orele 4 seara, judecätorul de Instructie din St.
Malo, sesizat prin rechizitorul Procurorului, a luat afacerea cerce-
tare, punând in vedere lui a doua zi va
autopsia cadavrului lui Pältineanu, l'a Intrebat voeste sä asiste,
a negativ ; judeatorul de Instructie, ziva
urmätoare, 15 August 1916, s'a transportat la Dinard, la spitalul Pro-
vidence", unde gasind cadavrul lui Pältineanu, remis d-lui Dr. Page,
medic-legist, insärcinat de a-i face autopsia ; dar inexplicabil
tabil, autopsia nu s'a fäcut, aceasta reese, atät din actele in copie,
trimise din Franta, cât din rezultatul comisiunei rogatorii,
Tribunalului din Str. Malo, la spitalul La
autopsia propriu zisä a corpului lui Pâltineanu n'a fost
tot acea zi, 15 August 1916, judecätorul de instructie, transportându-
se dela spital la vila Les Feuillages", odaia care s'a petre-
cut faptul o joasä, forma mansardd, nepermitând unui de
a un scaun la indltimea capului spre a prin
proces verbal, de Instructie mai a invitat pe
medicul militar dela spitalul La Providence", care a operatia lui
PAltineanu, sa-i un certificat deslusit asupra celor ce a con-
statat, din actele de la dosar nu se dovedeste existenta unui
asemenea certificat medical; dar sus numitul medic militar, Maior Dr.
Isidore actualmente Primarul Comunei Lazardès, a fost
cultat ca martor ziva de 21 1921, prin comisiune rogatorie
a declarat, dimineald a lunei August 1916, venind

www.digibuc.ro
- 27 -
vizita obisnuitä la spitalul La Providence", a fost chemat de
chirurgul de serviciu in sala de operatii, unde un
numit Dominic operat pentru la la intes-
tine la ficat, cauzate de lovituri de cutit, primite,- informatiunile
ce i-au fost date, d Nicolaescu, - in noaptoa pre-
cedentä, in vila Saint-Enogat, in cursul unei ce a avut
Alexandru re ativ la o femee cu
ingrijirile date ei cursul zilei a murit ;
in vedere ca se din actele aflate la dosar
aceasta afacere a fost anul 1916 de de
structie al Tribunalului Saint-Malo (Franta), care prin ordonanta de
neurmärire, cu data de 14 Septembrie 1916, gäseste cä nu e caz de
urmärire In contra lui pentru dirt procedura urmatä in
rezultä victima s'a Infipt (s'est enferrée) ea ori
ce caz, se afla in stare de aparare ;
vedere chemat de Judecdtorul de
Instructie al Tribunalului Ilfov, Cab. No. 1, - in urma plangerii ce a
de partea Elena B. Pältineanu, a invocat
apärare, in declaratiunea ziva de 4 1921,
prin petitiunea inreg. la No. 464 921, autoritatea lucrului judecat,
din ordonanta de neurmarire de mai sus, a
se folosi de dispozitiunile art. 4 din Cod. penal, in virtutea nu
poate fi pe tot cuprinsul teritoriului
dovada pentru faptele petrecute In streinatate, a judecat in
definitiv in ;
vedere dispozitiunile art. 4 din Codul penal,
va putea fi judecat, chiar in pentru cri-
fie ca autor, fie ca complice, in de teritoriul
României, iar prin al. 4 din suszisul se prevede nici o ur-
marire nu se va putea face pentru crimele sau delictele de
in de teritoriul inculpatul va dovedi
aceste fapte a fost judecat in sträinatate, caz de con-
a executat pedeapsa sau a fost ;
in din sus zisa ordonanta de ne-
urmärire din dela dosar nu a fost judecat pentru
crima ce i se a in ci acea crima a
lost numai instruitd in Franta, instructiune care a luat printr'o
ordonanta de neumärire, care ordonantä are putere provizorie nu
; ea nu poate avea caraderul hotararilor definitive nu
constitue autoritatea lucrului judecat, oarece, caz s'ar des-
noi sarcini greutatea inculpatului, nu se poate impiedeca,
cu dispozitiunile art. 241 242 proc. criminald,
ririi contra lui, pentru ace fapt ;
Ca, numai ca, conform art. 216 pr. crim., Ca-
mera examineze existä ntra inculpatului probe sau
indicii de culpabilitate ;
Considerand ca este necontestat victim Dominic Pältineanu
a fost ränit, In noaptea de -13 August 1916, printr'o de
abdomen, care dupä vre-o 18 ore, a produs moartea ;

www.digibuc.ro
- 28 -
de asemenea este necontestat in acea noapte de
gust 1916, LAzärescu s'a cu cu care a fost rdnit Päl-
tineanu, spre a-i servi, cum a sustinut in tot timpul Instruc-
tiunei, pentru o apärare Impotriva atacurilor lui Pältineanu
Considerând ultima declaratie, recunoaste
secundä de a Pdltineanu odaie, de teamd, a pus
pe cutit, sustinând PAltineanu a intrat bruse in s'a
repezit asupra sa a Inceput loveasa palmele
scaunul, spate pat fata In sus, In acel
moment avea cutitul in de sä nu'l PAltineanu, dar
nu poate precizeze ce s'a intâmplat, fie PAltineanu s'a lovit sin-
gur cu cutitul, fie el - - din luptei, sau de
l'a o miscare brusa, ca se degaieze, adau-
gând Pältineanu s'a incercat mai pe dar a
venit Välimärescu l'a t cu scaunul ridicat ;
Considerând imediat fapt, a declarat jandar-
mului, a luat un l'a lovit
frunte, cá atunci Infricosat a cutitul de pe de noapte ;
la interogatorul luat de Judecätorul de Instructie din St. Malo,
pe care l'a depus, de asemenea a declarat PAltineanu
intrând furie in camera unde se mâna pe un
scaun, i-a dat ateva lovituri cap, timp ce
strângea de sugrume, a fost respins pe
bunit de a sä se apere mai ales
tându-i cutitul, pe care II avea mâna a avea inten-
tiunea de dar nu putea spune singur s'a in el,
sau l'a lovit cercând a se apära ;
Considerând Ion C. Nicolaescu, ascultat de Ju-
deatorul de Instructie, ziva de 26 Mai 1916, aratá
a venit, noaptea, la el, imediat lui Pältineanu. i-a
comunicat ,exasperat el a lovit cu cutitul pe
gând cá l'a mai pe din Saint-Malo
niciodatd nu a pretins Pältineanu a intrat singur in cutit, ceeace
cu declaratiunea de auzind
s'a urcat imediat sus i-a gäsit tinea
un cutit ;
din nimic nu rezultä PAltineanu a trântit pe pat pe
zärescu ; din contra, Paltineanu a declarat jandarmului, furios de
actul de camaradul de concubina sa, s'a
dus el pentru a-i reprosa din faptul de a fi bätut o femee
el, a luat un cu care i-a dat o puternicd
stomac ; cá, fatá cu cele expuse, sustinerea lui ar fi
fapta din de legitirna apärare, nu este ;
violentele chiar lovirile care se aratä de
le-ar fi primit dela nu erau de a-i pune viata
ricol a-i justifica fapta ;
asemenea loviri nu ar constitui decât provocare In sensul
250 Cod. penal, care in cazurile de scuze
rarea pedepsei, instantele de instructiune nu sunt drept a le exa-

www.digibuc.ro
- -
mina a despre efectele ci numai de represi-
une (In Curtea
In speta, nu s'ar putea invoca nici când agentul,
imperiul turburarii, temerei teroarei, a trecut peste marginile apa-
ceeace, ultimul aliniat al 'Cod. penal, se socoteste
tot a PAltineanu a venit camera lui
zärescu nearmat, era avea armä
asupra lui, nici nu s'a pretins vre-odata aceasta de
Pältineanu nu era un necunoscut, ci un prieten al säu, deci nu avea de
ce se astepta ca el nu putea a
se teme de nu vine a-i ridica viata ori jefui, ci
numai a-i reprosa pe care o avusese cu ore mai
de femeea lui, Margueritte Wallon, ceeace sigur nu ar fi
printr'un atentat la viata actele de violente pe cari
le-ar putut Pältineanu le-ar putea exercita
asupra sa, nearmat cum era, nu fi putut de mult,
spre a uz de care se el abdo-
men pe Paltineanu, ce acesta a camera ;
rea a avut ce Pältineanu a In la
rezultä din martorului care s'a urcat
imediat a sosit el, Pältineanu era
iace de altfel a declarat In ziva de 2 August 1916,
la interogatoriul luat de JudecAtorul de Instructie din
scena a fost de rapida violentA, In nu poate
preciza cum a fost rnnit Pältineanu.
dar nedovedindu-se ar fi fost in
rare imputabilitatea lui, indestul de stabilita, el are a
de fapta sa de cauzatoare de moarte,
pedepsitA de art. 238 241 din Codul penal, care este calificatä de
lege, crimä, inculpatul major, el este justitiabil de Curtea
Jurati ;
din instructiunea in re-
In contra sus numitului inculpat, sunt probe indicii
ciente de culpabilitate, este de a- se potrivit
226 proc. crim., punerea sub acuzatiune trirniterea
lui Curtii Jurati.
Pentru aceste :

dispozitiunile art. 8 al. din Cod. penal.


In ne-unire concluziunile ale d-lui N. D.
Hariton.
Camera, In majoritate :
Admite opozitiunea de partea civilä Elena B.
In contra ordonantei definitive No. 55 din 2 lunie 1922, data de
d-1 de al Tribunalului Ilfov, Cab. No. 1.
Reformeaza ordonantä,
este de a fi pus sub acuzatiune : Alexandru
Emil major de 27 ani, avocat, domiciliat

www.digibuc.ro
tele-Unite No. 42, de 12-13 August 1916, la Dinard
tn.Franta, a ränit pe Dom. Páltineanu, care ränire a cauzat
moartea acestuia crimä preväzutä pedepsitä de art. 238 241
Codul panal.
In consecinta, trimite pe acuzatul de mai sus, conform dispozi-
tiunilor art. 5 al. Ill, din Codul penal, fnaintea Curtei Jurati din
Judetul In circumscriptia acuzatul are domiciliul, ca
fie judecat conform legii ;
D-1 Procuror General redactand, conform dispozitiunilor art. 236
pr. de asuzare in contra lui ;
lar In baza art 120 din legea libertatii individuate,
Camera dispune ca acmatul sä In libertate la
decarea procesului de Curtea Jurati.
Pronuntatá azi 3 Noembrie 1922, in Camera de punere sub
acuzare de pe Curtea de Apel din Bucuresti, din
consilier G. T. lonescu, ca Presedinte, care a de
pärere, membri Pherekyde Sp. Popescu.
(ss) Gr. Plzerekyde
(ss) Sp. Popescu
Grefier (ss) D.
Opiniune
Noi, G. T. consilier la Curtea de Apel din Bucuresti
Presedinte al Camerei de acuzare al acelei Curti,
Suntem de motivele din Ordonanta a se
respinge opozitiunea de partea Elena B. Paltineanu,
contra orclonantei definitive cu No. 55 din 2 lunie 1922, de
Judecator de Instructie al Tribunalului Cabinetul No. a se
confirma ordonantä.
Presedinte G. T. lonescu

www.digibuc.ro
ACTUL No. 4

Motive le de casare, formulate d-I Al. Em. recursul


contra deciziunei Camerei de punere sub acuzare a Curtli de Apel
din Bucure§ti.

I. Exces de putere violarea art. 4 al. 4, 58,256 cod. pen.


241 pr. penald.
Pentru ca cineva poatá fi trimis In judecata Curtii cu jurati,
trebue ca ce i se fie calificatd prin lege,
neobservarea acestui fundamental principiu de drept penal, e de
sä nulitatea deciziunei de trimitere Curtii Juri,
temeiul art. 324 pr.
In prin ordonanta dela 16 Septembrie 1916, datá de le
Instructor din St. (Franta), s'a constatat nu caz de
urmärire impotriva pentru crima de omor, ce mi se imputá
fi asupra persoanei lui Páltineanu, in noaptea de
12 - 13 August 1916, in localitatea Dinard din Franta. Or, aceastä
ordonantá definitivä drept, pe de crimi-
nalitate a faptului mie jurarea s'a sin-
in cutit starea de apárare in care m'am aflat), avea
caracterul lucrului delinitiv judecat, actiunea
definitiv stinsä in Franta, nu mai putea fi de organele
de instructiune române ; - sarcini, prin cari se tinde a se stabili
cineva ar fi cu adevärat autorul unui fapt, ce i-a odatä imputat,
ineficace, pentru a autoriza o reluare a instructiunei, atunci când
ordonanta sau decizia care a declarat nu existä caz de a
motivat, drept, faptul imputat nu constitue nici nici delict,
nici contraventiune.
Camera de punere sub acuzare, deciziunea atacatä cu recurs,
recunoascd ordonantei definitive a judecatorului de instructie
din St. Malo (Franta), autoritatea lucrului definitiv judecat, reinviind
o actiune defimtiv st nsä, pe temeiul unor pretinse noui sarcini,
nu cel putin, stabileasca faptul mie imputat are un
caracter juridic criminal ce nu fusese relevat prin vechile sarcini,

www.digibuc.ro
- 32 -
a interpretat dar in mod gresit a violat, art. 4 al. 4 cod.
penal, art. 241 pr. a ajuns in
judecata pentru un fapt s'a recunoscut odata ca nu
poate fi calificat nid delict, nici contraventrune, ceiace
constitue o violare a art. 58 256 cod. penal.
II. Omisiune nemotivare, violarea art. 241 pr. pen. urm.
a art. 216 pr. pen.
Chiar s'ar admite ca survenirea de descoperiri ar
fi de re!uarea unei instructiuni, atunci ne-am
gasi fata unei ordonanle de neurmarire in drept, cert este
organele de sunt datoare arate,
timp, ce consista de unde rezulta acele noui descoperiri,
dovezde din cari le trage ; se prin-
cuprinse In articolul 241 242 pr. pen.
Or, spetä, desi ordonanta cu No. 56 922, a Cabinetului I de
Instructie, de pe Tribunalul Ilfov, constata, mod prejs,
prilejul nouilor cercetari, urmate la acel Cabinet, nu s'a adus nici o
in afara de cele desfasurate de instructie
din Franta, deci ordonanta de n acolo In
picioare, Camera de punere sub acuzar-, in urma opozitiunii
de partea desacord concluziunile d-lui Procuror General,
a conchis este locul trimis judecatd. pentru a
la acest r,zultat, n'a procedat la nici un supliment de instructie,
nici n'a relevat sau in ce consta nouile descoperiri a
existenta a prima de instructiune, lucru absolut
necesar pentru a se da din curs actiuni publice stinse,
ci s'a pur simplu sä parafrazeze ordonanta judelui instructor
comenteze faptele expuse prin acea ordonanta. Dealtrnintrelea,
Camera punere sub acuzare nici nu se pitra sa fie preocupata de
aceasta chestiune, care au.toriza o redeschidere a
actiunei publice deoarece a pornit dela bine mar-
prin cons derent le deciziunei sale, sau nu tra altul
examineze, conform art. 216 pr. crirninala, daca exista satt nu in
contra mea probe sau Indestule indicii de culpabilitate, cum
art. 216 pr. servea de instructiunei sale, nu art. 241
din cod, articol care nu se multumeste existenta de probe sau
indicii de culpabilitate, ci survenirea descope-
noui in greutat(a inculpatului. toate acestea Camera de
punere sub acuzare recunoste principiul art. 241 pr. pen.;
a omis de-al aplica.
astfel, Camera de punere acuzare vädit este
m'a trimes un fapt ce nu constitue legdlmente, nici
delict ; a facut o aplicatiune a art. 216 pr. ; a
a violat dispozitiunile categorice ale art. 241 324 No 1, pr. ;
nesocotind In timp principiile cari guverneaza
sa, care din acest punct de vedere nu este macar mo
lucru dealtfel explicabil o motivare era chiar imposibilä,
din cauza inexistentli noilor dovezi - sä fie in te-
mein! art. 324 No. 1, pr. pen.

www.digibuc.ro
- 33 -
HI. Omisiune esenfiald, violarea art. 243. pr. pen.; incompetentd.
Chiar s'ar decide ordonanta judelui instructor din St.
(Franta) nu constitue luau definitiv judecat in sensul art. 4 cod.
impotriva mea at exista noui descoperiri, de natura sa
motiveze o reluare a instructiunei, instructiune nu se
putea decat de instanta de instructiune, care a declarat nu este
de urmarire.
In acea nefiind complect desesizata prin ordo-
nanta neurmarire, ci numai ce prive§te starea de sarcini exi-
stente momentul când s'a pronuntat, este in drept exa-
mineze starea creata survenirea nouilor sarcini sau descoperiri.
Altmintrelea, s'ar ajunge la rezultatul de a se atribui unui alt
organ de instructie, reluarea unei instruita de o
necomplet desesizatd, pe este inadmisibil
din punctul de vedere procedural, dar ar putea sä creeze situatiuni
juridice contradictorii.
dar, organele politiei noastre judiciare erau prim
datoare, examineze competenta, chestiune ridicata de
mine dela in scris, oral, constatand exi-
ordonantei de neurmarire, data in Franta, sesizeze
cercetarea din nou a afacerei pe judecatorul de instructie din St.
(Franta), inaintându-i toate piesele necesare, indicandu-i ce consta
nouile descoperiri sau sarcini ce au impotriva mea. Camera
de punere sub acuzare, de a proceda sä se
pronunte asupra exceptiunei de necompetintd, invocata de mine, s'a
cu instruirea de care numai Jude le Instructor din
St lo (Franta) respectiv Camera de punere sub acuzare a cir-
cumscriptiei locale, aveau sä se ocupe, eventuald reluare
a cercetarilor ; ceeace pe deoparte, a o omisiune
esentiala, pe de alta, a lucrat ca urmare,
deciziunea sa sä fie in temeiul art. 324 No. 4 pr. penall
Violarea art. 58 comb. 256 urm. c. pen. ; denaturare ;
; nemotivare ; exces de putere rea caracterizare a
faptelor.
1. - Liate faptele astfel cum le Camera de
punere sub acuzare, sub rezerva denaturdrilor, ele trebuiau con-
la stabilirea certa a legitimei mele faptul mie
imputat nu constitue o
Pentru a respinge exceptia de pe care am invo-
Camera de punere sub acuzare incepe a examina
chestiune numai din mo-nentul ca din
material se actiunea, prin urmare exa-
minai ea legitimei mele
Ca nera a motiva, toate de fapt,
detailat bine In practicau deciziunei, printeun exces
p itere când ajunge la considerente, scindeaza aceste
ca cum nu ar fi existat, pe cele caracteristice legitimei
de§i sunt recunoscute de trecute deciziune ca
puncte necontestate.

www.digibuc.ro
- 34 -
Aceste imprejurdri de mare formau o strânsä
care conducea mod precis la legitima mea
Camera se opreste numai la moment& ranirei, pe care exa-
mineaza nici o deoarece acel moment nimeni nu a
fost de
Singurul martor, care a sosit el ce
faptul se pertractase, arata numai pozifia In care ne-a gásit in man-
sard& uncle ma am fost atacat.
Camera ce a suprimat partea singura deter-
care conduce la stabilirea legitimei a voit sa recon-
stitue ea singura, färä un element doveditor, scena petrecutd in
puterea la mansard& In de dovezi, voeste refaca
cu declarafiunile mele cu ale lui Páltineanu,
cari ne aflam la sosirea lui Válimarescu, care a
ajuns fapt.
In aceastá situafiune, Camera, trece In considerentele sale
rafiunile mele contradicfie a fi combatute
de nimeni, atât la jandarmi, cM prin memoriul depus la Judec. de
Instruclie din St. Malo ; trece timp declarafiunea lui Pal-
tineariu, la jandarmi, nesemnatá de dânsul, deci nici
valoare juridic& crede Camera, ca, din aceastá declarafie a lui
PAltineanu, restabili exact scena petrecutä mansard& In afara
de declarafiunile mele.
Pentru aceasta, cu totul declarafiunile mele, cari
exact faptele, declarafiunea lui care era reda-
mant. De ce inegalitate ? Camera printr'un vadit exces
de putere, omite declarafiunea acestuia, fäcutá urmä martorei La
du Francine, sora de prin care se contrazicerea
lui Paltineanu se in declarafiunile Aceastá din
urmá declarafie a lui Pältineanu, catre sora de era de
concludentá de determinant& rezolva prin ea Insäsi tot
procesul. Apoi, nici o cu chestia principal& a legitimei
Camera, considerent al scindând din nou,
depozifiunea foarte favorabild mie, a lui Ion C. Nicolaescu,
atât in §i ad, pentru a da unei de
fapt, din acea depozifiune numai imprejurarea :
PAltineanu s'a singur, sau a fost
Acest punct al luat cum ar vrea Camera
sau - nu ar stabili fapt necontestat, dar nu
chestiunea de a daca am sau nu aparare.
Ordonanfa din admite ambele ipoteze : s'a singur,
sau a fost pentru dânsa, legitima aparare era in
ambele cazuri stabilitä din Intreaga instrucliune, urmatá acolo asupra
faptelor cari au precedat ránirea, pe cari, deciziunea
recurs omite a le discuta.
Tot astfel, o stabileste o documenteazd foarte pe larg, Jude-
de Instruclie Cabinetul I
urmare, depozifiune de
nu are nici o valoare juridic& in partea care a voit s'o retina,

www.digibuc.ro
- 35 -
ea nu combate legitima mea intrucât martorul Nicolaescu
nu a fost de in momentul Considerentul trebue dar
fnläturat decizia Camerii nu se mai poate mentine.
H. Mai departe, Camera, pentru a legitima apârare,
nu am dovedit cu nimic temerea mea,
eu, agentul care ataca avea arme, sau avea Intentiunea de a
ucide.
Eroare de drept ! Aceastä pe care Camera o
cu dela sine putere, mi-o impune s'o dovedesc,
dispozttiunea art. 58, 256 257 cod. penal.
Legitima mea aparare reese numai din
expunerii facute de Camera, In corpul deciziunei sale.
Numai era nevoie de a dovedi eu ceva. Camera,
acea expunere conducea in mod fatal la legitima mea a
scindat o cu totul, inlaturând cu exces de putere violare de lege
toate faptele premergatoare ale acesteia chiar, singurele de
a evidentia legitirna mea
Legea nu cere sä dovedesc eu, sau nu, agentul
litor are sau nu are sau nu intentiunea de a ucide.
Art. 58 cod. pen,-in opozitiune cu textul corespunzator francez,
care e mai sever, nu cuprinde 3, - cere numai existe : un
atac material, actual injust. Tot acest art. 58 3 cod. penal,
mai explica atunci agentul, gasindu-se sub imperiul
turburärii, temerii sau teroarei, a trecut peste marginea
este tot legitimä din toate faptele premergâtoare
ranirii, se dovedeste aceste elemente pe cari Camera
le-a omis vadit din considerente, desi le-a cuprins in expunerea fap-
telor. Camera, pentru a inlätura legitima mea aparare,
sä se pe declaratiunea lui Paltineanu, jandarmului Emil
Dubois, anume s'a urcat mansarda unde aflam
ascuns, pentru a-mi reprosa... etc.
De puteam eu ce scop avea nävälirea lui Paltineanu,
In puterea evenimentele petrecute ? Acest considerent
al Camerii este el juridic ? De declaratiunea reclamantului poate
fi opozabila justitie pärtii adverse ? Paltineanu, care era
reclamant, avea tot interesul justifica atacul notturn, din
acest al doilea ultim considerent se pe
o declaratie care, drept, nu putea sa-mi fie mie deci
considerentul acesta cade, neavând niciun fundament juridic.
Curte de Casatie, examinare toate faptele pre-
ränii ii, In timpul posterioare acesteia, - astfel cum
au fost stabilite de Camera de punere sub acuzare, prin
expunerea pe larg Corpul deciziunei considerentelor sale,-
are, conform art. 324 pr. penal& le verifice
le caracterizeze.
Din examinarea caracterizarea In drept a tuturor faptelor, se
va vedea perfect legitima mea care, mod virtual, va
arata ce mi se mie nu constitue o

www.digibuc.ro
- -
urmare, s'a violat art. 58, 256, 257 s'a aplicat 328
cu 241 cod.
Astfel deciziunea Camerei de acuzare a fi
V. Violarea art. 241 c. pen., exces de putere nemotIvare.
Este cunoscut, drept, elementele prevazute de art. 241 cod.
pen., sunt douä anume
a) loviri sau raniri b) din aceste loviri sau
cu vointä sä fi rezultat moartea. Or, primul element,
ränirea in mod cu totul ipotetic s'ar putea zice existä,
nu se poate sustine tot astfel despre de al doilea element,
pe care Camera nu-1 constatä nici motiveazà.
lnteadevar, Camera se märgine§te, pur arate
a produs moartea, motivoze arate de
aceasta ; 'mai in nu un act
legal, care sä invedereze moartea a cauzatä numai din
datà, când este moarte a fost provocatä
gre§itä operatiune chirurgicala.

www.digibuc.ro
ACTUL No. 5.

INALTA CURTE DE CASATIE JUSTITIE. SECT1UNEA


Audienta dela 6 Decembrie 1922
D-lui Oscar N. Nicolescu,

63

Curtea,
pe avocat TeodGreanu In desvoltarea
dentului de inadmisibilitate a avocat Gr. Periteanu,.
din partea recurentului, In combaterea acestui incident, pe d-1 pro-
curor de sectie Al. Dem. Oprescu In concluziile puse pentru resginge-
rea incidentului,
Deliberand,
Asupra incidentulur de inadmisibilitatea recursului fäcut de
Alexandru Em. contra deciziei Camerei de punere sub acu-
zare a Curtii de Apel din Bucuresti, No. 605/922, prin care este trimis
In judecata Curtii cu Jurati pentru crima pedepsitä de
art. 238 241 cod. pen., incident ridicat de partea ;
In vedere aceasta sustine, prim tá recursul
este inadmisibii, deoarece pe cari este Intemeiat, anume :
violare a 4 58, 256 cod. pen., 216, 241, 324 cod, pr. pen.,
omisiune esentalä, nemotivare exces de putere, nu inträ In cazurile
limitativ enumerate de art. 324 cod. proc. pen. ;
vedere acest articol dispune, cererea de nulitate
nu se poate face decât In contra deciziunei prin s'a trimis acu-
zatul Inaintea Curtii numai urmätoarele patru cazuri :
fapul nu este calificat prin lege ; 2) Ministerul
Public n'a auzit ; 3) deciziunea n'a formulatä de numärul
de judecatori definit lege ; 4) pentru de necompetintä ;
Considerand desi s'ar din termenii acestui text, dis-
pozitiunea ce cuprinde ar fi limitativa, totusi, din combinatiunea ei cu
prescriptiunile edictate de art. 404 urm. cod. pr. pen., rezultä ea

www.digibuc.ro
tri bue interpretatá in mod restrictiv, ea nu contine o regulare
a recursului casatiune. contra deciziumlor pronuntate
de Camera de punere sub acuzare, ea nu exclude alte cazuri de
nulitate ca i sunt prevazute de lege, cari pot fi invocate in virtutea
principiului general stabilit art. 396 cod proc. pen.; s'ar ajunge
la rezultate cu totul s'ar vatama fie dreptul de apa-
rare al acuzatului, fie actiunea publica contra ;
art. 324 cod proc. pen. a avut numai de scop de a
In cele cazuri anume specificate, termenul de trei zile pentru re-
curs, cu termenul de cinci ce curge. conform art. 321 cod pr. pen.,
de la luarea interogatorului acuzatulut de Presedintele Curtei cu
Jurap sau dela comunicarea copiei de pe deciziunea de trimitere a
de punere sub acuzare ; regula este ca acuzatul poate
recurs caSatiune, contra acestei dt ciziuni, fie pentru cauzele
speciale de nulitate enumerate de art. 324 cod pr. pen., fie pentru
to te celelalte nulitati de drept, cu condiliune ca, pentru cele
recursul fie In termenul de mai sus de cinci zile; pen-
tru cele de al doilea de trei zile libere dela pronuntarea
deciziunei, conform art. 396 cod. proc. ;
Considerand, In recurentul curs contra
ziunei de trimitere, In termenul de trei zile dela pronuntarea ei, a putut
deduce pe calea recursului in casatiune motivele ce a invocat dar,
din acest punct de vedere, recursul este admisibil ;
Având In vedere partea mai sustine, In al doilea
chiar motivele de recurs invocate de nt ar pre-
vederile art. 324 cod. pr. pen. recursul este prematur, fAcut
de luarea interogatorului acuzatului de Presedintele Curtei
Jurati, de comunicarea copiei de pe deciziunea de trimitere a
Camerei de punere sub acuzare, prin urmare, de a
termenul de zile r curs ;
Considerând nici aceastä sust nere nu este intemeiatd, deoarece
termenul de cinci zile este de legiuitor f voarea acuzatului,
exista nici o dispozitiune de lege nici o ratiune care
a decide ca, chiar când a avut de deciziunea
de trimitere, prin urmare de vitiile de care ar conform art.
324 cod pr. pen., Inainte de a i se interogatorul sau de a primi
copie pe ea, nu o poate ataca recurs, ci trebue astepte
acestor desi interesul lui este de a anula
mai repede deciziunea, de a evita, procedura preliminard
de lege pentru judecata inaintea juratilor ;
dar, recursul de Alexandru nu este prematur ;
In vedere partea mai pretinde, al treilea
recursul este inadmisibil, de oarece recurentul nu s'a confor-
mat dispozipunei art. 422 cod .pr. pen., care dispune cei condamnati,
chiar In materie corectionald sau politieneascd, la o priva-
de a libertate, nu vor fi admisi a face recurs pentru casatiune
vor fi stare de inchisoare sau liberati pe cautiune".
Considerand ca dispozitiune nu se aplica deck atunci
când recurentul este condamnat la pedeapsa inchisorii printr'o
In ultim resort ;

www.digibuc.ro
- 39 -
Considerdnd, recurentul nu este condamnat, ci
trimis prin deciziunea Camerei de punere sub acuzare
dar, nu era tinut a se conforma dispozitiunei de lege de mai ;
de acestea, recurentul, totu§i, a satisfAcut cerintele legii,
obtindnd, dela Camera de punere sub acuzatiune, liberarea pe ;
dar, nici acest al treilea motiv nu este fondat ;
astfel incidentul de inadmisibilitatea recursului, ridicat
de partea nu este intemeiat, ca atare, a fi respins ;
aceste motive,
Respinge, ca neintemeiat, incidentul de inadmisibilitatea recursului
de Alexandru Emil In contra deciziunei de trimitere
a Camerei de punere sub acuzare a Curtei de Apel din Bucure§ti, cu
No. 605/922.
In ce prive§te cercetarea motivelor de casare, se afacerea
pentru ziva de 22 Decembtie 1922.

www.digibuc.ro
ACTUL No. 6.

INALTA CURTE DE
Audienta dela 4 lanuarie 922
d-lui Oscar N. Nicolescu, Pmedinte.
Al. Public Elena Alltineanu, parte

DECIZIA No. 63
Curtea,
Ascultänd pe avocati I. Gr. Perieteanu, P. Sadoveanu
Micescu, desvoltarea motivelor de casare, pe avocati
Teodoreanu, E. Otulescu H. Asnavorian sustinenle intereselor
civile pe procuror Dem. Oprescu concluziuni,
Deliberând,
Asupra primului motiv de recurs :
I. »Exces de putere" violarea art. 4 al. : art. 58, 256 cod.
penal 241 proc.
Pentru ca cineva fi trimis judecata Curtei jurati,
trebue ca fapta ce i se imputä sä fie calificatd pdn lege,
neobservarea acestui fundamental principiu de drept penal e de
nulitatea deciziunei de trimitere inaintea Curtei cu jurati,
temeiul art. 324 pr.
»In speta, prin ordonanta dela 16 Septembrie 1916, datä de
judele instructor din St. Malo (Franta), s'a constatat nu existá caz
de impotriva mea, pentru omor ce mi se
cä a-§i fi asupra persoanei lui Dominic Pdltineanu In noap-
tea de 12-13 August 1916, in localitatea Dinard din Franta. Ori,
ordonanta, definitivä motivata in drept, pe lipsa de crimi-
nalitate a faptului mie imputat (imprejurarea victima s'a
In starea de legitimä In care m'am aflat),
avea caracterul lucrului definitiv judecat, actiunea publica,
hind detinitiv Franta, nu mai putea fi de

www.digibuc.ro
- -
organele de instructiune române,- sarcini prin care se tinde a se
stabili cineva ar fi cu autorul unui fapt, ce i- a fost
irnputat, ineficace pentru a autoriza o reluare a
atunci ordonanta sau decizia, care a declarat nu este
de urmArire, a motivat drept imputat nu constitue,
nici delict, nici contraventiune.
Camera de punere sub acuzare, prin deciziunea
recurs, refuzând recunoasca ordonantei definitive a judecAtorului
de instructie din St. Malo autoritatea definitiv judecat,
reínviind o actiune publica definitiv pe temeiul unor pretinse
noi sarcini, ce nu tindeau cel putin ea faptul mie
imputat are un caracter juridic criminal, ce nu fusese relevat
vechile a interpretat dar in mod gre§it a violat,
art. 4 IV cod. pen., cat art. 241 pr. astfel, a ajuns
in pentru un tapt ce s'a recunoscut odatá
judeatore§te, nu poate fi calificat nici crima, nici delict, nid
contraventiune. ceiace constitue de o o violare a art. 58
256 cod. penal".
in vedere cä din deciziunea Camerei de punere sub
zaVune de pe Curtea de Apel din Bucure§ti, recursului,
In fapt, recurentul Alexandru Em.
du-se Dinard. Franta, a in noaptea de 12-13 August 1916,
pe Dominic care a din viata in urma
acestei ;
in Franta pentru crima de omor,
de instructie de pe langa Tribunalul St. sezisat
afacere, a declarat, prin ordonanta lui din Septembrie 1916, ca nu
exista caz de urmarire, pe motiv s'a
cutitul lui ca, tot cazul, acesta se gäsea stare de
aparare ; mai recurentul intorcându-se in tara, Elena
PAltineanu, mama victimei, ca parte depune, In 1922,
in contra lui pentru faptul de mai sus, JudecAtorului
de instructiune cab. I, de pe langa Trib. Ilfov, care, in urma
investigatiunilor de asemenea, prin ordonanta
No. 55 din 2 lunie 1922, in cu rechizitoriul definitiv al Primului
Procuror, pe baza art. 255 cod. pen., nu exista caz de
in contra lui pentru In Auguq 1916
localitatea Dinard ; partea opozitiune contra
acestei ordonante la camera de punere sub a Curtei
Apel din Bucure§ti, aceasta, prin deciziunea No. 605 din 3 Noembrie
1922, ca nedovedita, legitima declara este
ca recurentul fie pus sub acuzatiune pentru de ranire
cauzatoare de moarte, constituind
de art. 238 241 cod. pen. ;
In contra acestei deciziuni, Mexandru Emil a
recursul de ;
vedere motivul de recurs de sus,
pretinde Camera de sub acuzatiune, declarând caz de
contra lui, a violat autoritatea de lucru rezultând

www.digibuc.ro
- -
ordonanta de a judeatorului de instructie din St.
art. 4, al. cod. penal ;
Considerand codul se de crimele sau delictele
comise de art. al. IV al acestui text
dispune unici o nu se va putea face pentru crimele
delictele de de teritoriul Romaniei,
inculpatul va dovedi pentru acele fapte a fost judecat in mod de
finitiv In caz condamnare, a executat pedeapsa
sau a fost gratiat" ;
Considerand din principiile stabilite de art. 3 4 cod. penal,
legea este sensul pedepseste,
in interesul sigurantei ordinei publice, infractiunile
pe teritoriul national nu intinde efectul ei dincolo de limitele
teritoriului asupra se exercita suveranitatea de la care
ea este timp, personald, In sensul desi
mod exceptional, faptele cu caracter penal comise de In
le chiar infractiunea este calificatd
legea sau este un delict pedepsit dupa legis-
latiunea unde a fost la Intoarcerea in patrie a autorilor ;
Considerand la aceasta regula, legiuitorul aduce o derogatiune,
anume : nu mai poate fi in tara lui,
dovedeste In unde a comis infractiunea, a mod
definitiv judecat, achitat, absolvit sau condamnat, acest
din caz, a executat pedeapsa sau a fost ;
aceastá derogatiune se pe preeminenta competentei
teritoriale pe principiul de de umanitate, formulat
vechea : non bis idem", care nu permite ca un inculpat
fie judecat de ori pentru fapt, principiu care are
aplicatiunea nu numai dreptul intern, la emanate de la
tribunalele aceleasi dar in relatiunile internationale ;
Considerand din art. 4 al. cod. pen.,
din premergAtoare ale legei franceze din 1866, de unde s'a
inspirat legiuitorul precum din raportul legei din 15 Februarie
1894, care a modificat vechiul text al art. 4 cod penal
in expresiunile judecat In mod definitiv", legiuitorul a inteles
de care se prevaleazA inculpatul spre a opune
un de neprimire contra urmdrirei tara lui, trebue
fie irevocabild, fie consumata, epiuizatd absolut, actiunea
relativ la infractiunea ce i se ;
Considerand pentru a aprecia acest
caracter, trebue avuta in vedere, nu legislatiunea nationald, ci legis-
latiunea dispozitiunile ei s'a pronuntat ce
se ca ;
Considerand desi art. 4 al. IV c. p. trebue interpretat, nu
mod strict, ci larg, favorabil inculpatului, sensul se
distinctiune, de emanate de la jurisdictiunea de
judecatA, de date de jurisdictiunea de instructiune ;
ordonanta sau deciziunea de neurmärire nu poate fi asimilatA In
cazurile, din punctul de vedere al acestui text de lege, o

www.digibuc.ro
de achitare definitivd, ce exercitarea actiunei publice
contra nationalului infractor patria ;
adevär, ordonanta sau deciziunea de neurmarire, motivatd,
fapt, pe lipsa pe insuficienta dovezilor indiciilor de culpa-
bilitate, nu are, legislatiunea franceza
cea o autoritate provizorie. nu protege pe incuipat
mod conditional, timp nu survin sarcini, probe noui,
cunoscute emiterei ordonantei de a face mai
verosimild vinovatia inculpatului ; cazul contrariu, instructiunea poate
fi reluatá (art. 246 cod. ; 241 cod. proc. pen. rom.) ; dar,
asemenea ordonanta este cu totul revocabilä la indeplinirea
prescriptiunei infractiunei nu are cara lerul ta cari s'a
referit legiuitorul, a edictat dispozitiunea art. 4 IV cod. ;
Considerand numai atunci ordonanta sau deciziunea de neurmdrire,
ar prezenta un caract r absolut irevocabil definitiv, ar fi bazatá
pe o exceptiune peremptorie de drept, indeptndent de starea
culese prin instructiune, orin urmare, survenirea de noi probe
nu ar putea influenta solutiunea data ;
Considerand ordonanta deciziunea de neurmdrire, care
legitima din partea inculpatului, desi ca motivatá
in drept legea, In art. 58 cod. pen., determind conditiunile
de a acestei de necesitate totusi ea se pe
aprecierea faptelor, a circumstantelor a sarcinelor existente mo-
mentul emiterii ei, pe cari descoperirea unor probe noi greutatea
infractorului poate le modifice in consecinta,
asupra primei solutiuni ; ca, dar, o asemenea ordonantá sau deciziune
nu constituie lucru definitiv judecat sensul att. 4 al. IV cod. pen. ;
Considerand, daca din punctul de vedere al dreptului
intern, ordonanta de neurmärire a judecdtorului de instructie din
Malo, reluarea urmärirei in Franta, contra recurentului,
cat nu au survenit dovezi noui, ea, nu este un obstacol,
din punctul de vedere international, al art. 4 cod. penal, ca
recurentul fie din in acea ordonantd,
desi pe legitima aparare, nu a epuizat actiunea
nu poate fi deci opusa ca fine de neprimire contra urmarirei ce
se ;
astfel Camera de punere sub acuzatiune, deciziunea
supusa recursului, nu a violat autoritatea lucrului judecat nici art.
4 al. IV 58 c. p., nu a comis exces de putere, a declarat
este caz ca recurentul fie pus sub acuzatiune ;
dar, motiv de casare nu este ;
Asupra motivului H de recurs :
II. Omisiune esentiald. Nemotivare. Violarea art. 241 urm. pr.
pen. ; gresitá aplicatiune a art. 216 pr.
Chiar de s'ar admite, survenirea de noi descoperiri, ar fi de
autorize reluarea unei instructiuni atunci ne-am
gasi In fata unei ordonante de neurmärire motivatá In drept, cert
este organele de instructiune sunt datoare arate, motiveze
in acelasi timp, ce de unde rezultä acele noi descoperiri,

www.digibuc.ro
actele dovezile din cari le trage ; altminteri, se
principiile cuprinse in art. 241 242 pr. pen.
Ori, ordonanta cu No. 561922, a cab. I de
structie de pe Trib. constata, In mod precis, cu prilejul
nouilor cercetari, urmate la cabinet, nu s'a adus nici o altä
In afará de cele instantei de instructie din Franta,
deci, ordonanta de neurmarire acolo in picioare ;
Camera de punere sub acuzare, in urma opozitiunei facuta de
partea in desacord cu concluziunile d-lui procuror general,
a conchis, totu§i, este sä fie trimis judecata, pentru a
ajunge acest rezultat, n'a relevat sau in ce constä des-
coperiri, a a tägaduit-o prima de instructiune,
lucru absolut necesar pentru a putea da din curs unei actiuni
ci s'a märginit pur simplu sä parafrazeze ordonanta
instructor .comenteze faptele expuse prin acea ordonanta.
altmintrelea, Camera de punere sub acuzare, nici nu se putea sä fie
preocupatä de esentiald chestiune, care o
redeschidere a actiunei publice, de oarece a conceptia
gre§itä, bine considerentele deciziunei sale, rolul
nu era altul de sä examineze, conform art. 216 pr. criminald,
existä sau nu contra mea probe sau indestule indicii de culpabilitate,
ca cum art. 216 pr. crim. servea de instructiunei sale, nu
art. 241 din cod, articol care nu se multume§te cu existenta de
probe sau indicii de culpabilitate, ci neaparat, survenirea
unor descoperiri in greutatea inculpatului. cu toate acestea,
Camera de punere sub acuzare recunoa§te principiul in art.
241 pr. pen. A omis insä aplica ;
Procedand astfel, Camera de punere sub acuzare, este
m'a trimis In pentru un fapt ce nu constitue legalmente nid
nici delict, a facut o gre§itä aplicatiune a art. 216 pr. ,a
violat dispozitiunile categorice ale art. 241 324 Nr. I proc. pen.,
nesocotind timp principiile cari guverneaza materia probelor,
deciziunea sa, care, din acest punct de vedere, nu este
motivatd, lucru de explicabil, o motivare era chiar imposibild,
din cauza inexistentei noilor dovezi, sä fie temeiul
art. 324 al. I proc. pen." ;
In vedere art. 241 cod. pr. pen. dispune ; prevenitul,
in privinta cäruia Camera de acuzatiune, va fi decis nu se
caz de a fi trimes Curtei juratilor, nu va mai putea fi tras
pentru fapt, afará numai s'ar face niscareva
descoperiri greutatea ;
Considerand acest text nu are aplicatiunea spetä ;
intr'adevär, din momentul ce s'a stabilit mai sus ordonanta
judecatorului de instructiune din St. nu poate, din cauza
ei juridic, sä autoritate, sä efect In
sä impiedice actiunea ce s'a deschis aci, momentul ce
-cipiul este care a sävär§it o sau un delict in
nu se in conditiunile determinate de art. 4
al. c. p., poate fi din urmärit autoritatilor

www.digibuc.ro
- 45 -
evident urmdrirea In contra recurentului se face, nu pe temeiul
art. 241 cod. pr. al descoperirei de sarcini noui, ceeace
ar putea avea in cazul ordonanta ar fi emanat de la
jurisdictiunea de instructiunea sau Franta s'ar fi
reluat urmdrirea, ci pe baza art. 216 60 cod pr. pen., independent
de survenire de sarcini noui de instructunea din Franta, ca
cum, pentru prima actiunea ar fi fost in mi§care,
in urma infractiunei imputate recurentului ;
a admite, cum pretinde acesta, el nu poate fi
in tara de ar exista sarcini noui, de oarece,
In Franta, nu s'ar putea relua contra lui,
asemenea caz, ar fi a se la lege, subordonand urmdrirea
unei conditiuni pe care nu o prevede art. 4 al. pen. ;
astfel deciziunea recursului nu a
sarcinele noui ce descoperit, ceiace nu era necesar In
s'a intemeiat pe dispozitiunea art 216 pr. pen., ca declare caz
de punerea sub acuzatiune a recufentului, nu a comis nici o omisiune
nemotivare, ci a dat o interpretare art. 241 216
cod. proc. pen.
dar al doilea motiv de recurs nu este fondat.
Asupra motivului III de recurs :
Chiar s'ar decide ordonanta instructor din St.
(Franta), nu constitue lucru definitiv judecat, sensul art. 4
p., Impotriva mea ar exista descoperiri, de moti-
veze o reluare a instructiunei, instructiune nu se poate
face de instanta instructiune care a declarat nu este caz
de
In adevdr, acea nefiind complet desezisatd
donanta de ci numai in ce prive§te starea de sarcini
existente In momentul s'a pronuntat, este drept
examineze starea prin survenirea noilor sarcini sau descoperiri.
Altminterea, s'ar ajunge la rezultatul bizar, de a se atribui alt
organ de instructie reluarea cercetarilor unei instruitä de o
necomplet desezisatd, ceiace pe este inadmisibil
din punctul de vedere procedural, dar s'ar putea cteeze situatiuni
juridice contradictorii.
A§a dar, organele politiei noastre judiciare erau, prim
datoare examineze competinta, chestiune de de
mine dela oral, constatand existenta
ordonantei de in Franta, sesizeze cercetarea
din a afacerii pe de instructie din St. Malo (Franta),
toate piesele necesare, indicandu-i In ce constä nouile
sau sarcini, ce au survenit Impotriva mea. Camera de
punere sub acuzare, in de a astfel, se
pronunte asupra exceptiunei de necompetintä, de mine, s'a
investit instruirea unei de care numai Judele instructor din
St. Malo (Franta), respectiv Camera de punere sub acuzare a
circumscriptiei locale, aveau se ocupe, eventuald
luare a cercetdrilor, ceiace pe deoparte, a o

www.digibuc.ro
46

omisiune esentialä, pe de alta, a lucrat competintA, ca


urmare, sa cata sä fie temeiul art. 324 No. 4
proc.
Considerand ca este cert, atunci survin sarcini noui
de culpabilitate contra infractorului, afacerea se de judecatorul
care a lnstructiunea ordonanta de ;
Considerand jurisdictiunea de instructiune
nu a redeschis afacerea, Franta prin ordonanta
Judecatorului de instructiune din Malo, pe motiv s'au descoperit
sarcini noui in contra recurentului, ceiace nu ar fi avut o
faca, ci a fost cu actiunea de data aceasta,
contra recurentului, pe baza principiului stabilit de
art. 4 al. IV p., pentru infractiunea In ; dar,
jurisdictiunea avea competinta Indatorirea de a cerceta
afacerea, de a examina daca exista probe sau indicii destul de grave,
pentru ca pronunte punerea sub acuzatiune a recurentului, indiferent
daca surveniserd sau nu sarcini noui In greutatea ; hind,
cu drept Camera de punere sub acuzare nu a sesizat pe ju-
decatorul de instructie din St. nu i-a inaintat piesele necesare,
retinand erea.
Considerand deciziunea recursului se pronuntá,
nu formal ci implicit, asupra chesttunei de incompetintä, ridicatä de
recurent, a Inlaturat, motivând suficient, ordonanta de neurmärire
din Franta, a procedat la examinarea cauzei care a fost
opozitia de partea ;
Ca dar, nu s'a violat art. 324 No. 4 Lod. proc. pen. nu s'a
comis vre-o omisiune esentlala.
Asupra motivului V de recurs :
Violarea art. 241 cod exces de putere nemotivare.
Este cunoscut, drept, elementele preväzute de art. 241
cod pen. sunt anume :
a) Loviri sau cu vointa b) ca din aceste lovituri sau
cu fi rezultat moartea.
CA, daca spetä primul element, ränire vointä mod cu
totul ipoteric - s'ar putea zice nu se poate Insá, sustine tot
despre ce de al doilea element, pe care camera nu-1
nici motiveazá.
Inteadevár, Camera se märgineste pur si simplu sä-arate
a produs moartea, motiveze arate de unde
aceasta ; - mai cu nu un act me-
lovitura -
dico-legal, care
probabil este
moartea a fost
cata printr'o gresitä operatiune chirurgicala".
numai din
moarte a fost provo-
Considerând nu atributiunile camerii de punere sub
acuzare de a cerceta existS dovezi suficiente pentru a se putea
pronunta o condamnatiune, ci numai daca sunt indicii Indestuldtoare
de culpabilitate pentru a autoriza punerea sub acuzatiune a infracto-
rului ; desi nu se afla in dosarul cauzei un act medico-legal
nu s'a in Franta, autopsia cadavrului lui Pältineanu, totusi

www.digibuc.ro
- 47 -
Camera, in deciziunea recursului, constatä din circumstatele in
cari s'a petrecut infractiunea, din faptele ce au urmat-o, precum
din depozittunea d-rului Isidor medic la spitalul La Pro-
vidence", unde a fost operat PAltineanu, acesta a fost
de recurent cu in abdomen, care, vre-o
18 ore, i-a produs moartea ;
Considerând din faptele, cum sunt expuse in deciziune,
dovezile pe cari se sprijind, rezultând indicii suficiente, pe baza
Camera de punere sub acuzare a putut aprecia raportul de causali-
ránirea moartea survenitä ;
astfel deciziunea se mentine asupra acestui punct,
atacat prin motivul de recurs de mai sus.
Asupra motivului IV de recurs :
Având in vedere asupra acestui motiv, s'a ivit
de ;
dar, el a fi judecat din nou in conformitate art.
20 din legea Curtii de Casatiune ;
Pentru aceste motive, Curtea respinge ca neintemeiate motivele
I, II, III, V de casare trimite recursul, in ce priveste motivul IV,
se judece in complectul de divergentä.

www.digibuc.ro
ACTUL No. 8

INALTA CURTE DE CASATIE JUSTITIE. SECTIUNILE UNITE


Audienta dela 10 Mai 1923
V. Romniceanu, Prim-Prgedinte
Alex. Emil cu Elena B. parte

DECIZIA No. 72

Curtea,
Ascultând pe avocat I. Micescu desvoltarea motivelor de
recurs, ay. O. Teodoreanu Emil Otulescu din partea pârtii
civile pe d-1 Procuror N. Procopescu cloncuziunile puse
pentru casare,
Deliberând,
Asupra motivului de recurs :
Violarea art. 58 comb. cu 256 urm. cod. penal,
ommisiune esentiala, nemotivare, exces de putere caracterizare
-a
Luate faptele astfel -cum le Camera de punere
sub acuzare, sub rezerva ele trebuiau sä la
stabilirea legitimei mele cä faptul mie imputat
constitue o crimd.
Pentru a respinge exceptia de pe care am
vocat-oXamera de punere acuzare Incepe a examina ches-
tiune din momentul rânirei, ca cum, numai din moment
material se actiunea, prin urmare examinarea legitimei
Camera omite, a motiva, toate Imprejurdrile de fapt,
bine stabilite In practicaua deciziunei, printr'un exces
de putere, când ajunge la considerente, scindeaza aceste Imprejurari
suprimä, i nu ar fi existat, pe cele caracteristice

www.digibuc.ro
- 49 -
desi sunt recunoscute de trecute deciziune, ca
puncte necontestate.
Aceste de formau o
tuire, care conducea In mod precis la legitima mea
Camera se opreste numai la momentul pe care exa-
nici o de oarece acel moment nimeni nu a
fost de fata
Singurul Valimarescu, care insä a sosit el ce
faptul se pertractase, numai pozitia care ne-a gasit in man-
sarda unde refugiasem unde am atacat.
Camera, ce a suprimat partea esentiala singura deter
care cea la stabilirea a voit
constituie ea nici un element doveditor, scena petrecuta
in puterea noptei, mansarda.
In de dovezi, voeste ca declarati-
unile mele ale lui Paltineanu, singurii agenti ne aflam
la sosirea lui care a ajuns fapt.
situatiune, Camera trece in considerentele sale
ratiunile mele %cute a fi combätute de nimeni
la jandarmi, prin memoriul depus la judeatorul de
structie din St. Malo ;
Trece in timp declaratiunea lui Pältineanu, la
jandarmi, nesernnata de deci fara o valoare juridica,
crede Camera din declaratie a lui Paltineanu, poate re-
stabili exact scena petrecuta in de declaratiunile mele.
Pentru aceasta, totul declaratiunile mele, cari arata
exact faptele retine declaratiunea lui Paltineanu, care era
mant. De ce inegalitate ?
Camera printr'un exces de petere, omite declaratiunea
acestuia martorei La du Francine, de
care se constata contrazicerea lui Pältineanu se confirma in
totul declaratiunile mele.
Aceasta din declaratiune a lui Paltineanu, atre sora
era de concludenta determinanta, prin
ea tot procesul.
Apoi, nici o chestia principala a legitimei
Camera, inteun considerent al invoaa, din nou
depozitiunea foarte favorabila mie, a lui Ion C. Nicolaescu,
Franta pentru a da aparetna unei de fapt,
reline din acea depozitiune, numai imprejurarea daca
Paltineanu s'a sau a lost
Acest punct al ránirei, luat ar vrea Camera, sens,
sau intr'altul, nu ar stabili ranirea, fapt necontestat, dar nu
chestiunea de a se am sau nu in
Ordonanta din Franta admite ambele ipoteze : s'a singur
sau a fost intepat, indiferent pentru legitima aparare era
In ambele cazuri stabilitä din instructiune, acolo asupra
faptelor cari au precedat pe cari deciziunea
recurs omite a le discuta.
Biblioteca

www.digibuc.ro
- 50 -
»Tot astfel, o stabileste o documenteaza foarte pe larg, jude-
de instructie dela Cabinetul I Ilfov.
Prin urmare, aceastä depozitiune, de
nu are o valoare juridic& In partea care a voit sa o retina,
ea nu combate legitima mea martorul Nicolaescu,
precum nici martorul Välimarescu, nu au fost de fata momentul
ránirei. Considerentul trebuie dar decizia Camerei nu
se poate mentine.
Mai departe. Camera, pentru a respinge aparare
am dovedit cu nimic temerea mea, trebuia do-
vedesc eu agentul care ataca avea arme, sau avea intentiunea
de a ucide.
Eroare de drept. Aceastä obligatie, pe care Camera
o cu dela sine putere, mi-o impune s'o dovedesc,
disp. art. 58, 256 257 c. penal.
Legitima mea reese pentru numai
din citirea expunerii de Camera, In corpul deciziunii
Numai era nevoe de- a dovedi eu ceva. Camera
acea expunere conducea mod fatal la legitima mea aparare,
a scindat-o cu totul, cu exces de putere violare de
lege, toate faptele premergatoare ale acesteia chiar sin-
gurele de a evidentia legitima mea aparare.
Legea nu cere sä dovedesc eu, sau nu, agentul
välitor, are sau nu arma, are sau nu intentiunea de a ucide.
Art. 58 penal opozitiune cu textul corespunzator francez,
care, acesta din e mai sever, nu cuprinde al. 3. - cere
numai existe : un atac material, actual injust. Tot acest art. 58
penal mai explica atunci agentul, gäsindu-se sub impe-
turburdrii, temerii sau teroarei, a trecut peste marginea
este tot in Ori, din toate faptele premergatoare
se dovedeste cu aceste elemente, pe cari Camera le-a omis
din considerente, desi le-a cuprins In expunerea faptelor. In
Camera, pentru a legitima mea apärare, sä
se sprijine pe declaratiunea Paltineanu, jandarmului Emile
Dubois, anume : s'a urcat in mansard& unde aflam
ascuns, pentru a-mi reprosa
De unde puteam eu ce scop avea lui Paltineanu,
In puterea noptii, evenimentele petrecute ? De când declaratiunile
reclamantului pot fi opozabile in justitie, pärtei adverse ? Pältineanu,
care era reclamant, avea tot interesul a-si justifica atacul
nocturn din mansard&
Astfel acest al doilea ultim considerent se pe
o declaratie, care, in drept, nu putea sa-mi fie mie opozabila deci
considerentul acesta cade, nici un fundament
Curte de Casatie, luând examinarea sa, toate faptele
ranirii", fri timpul posterioare acesteia, astfel
cum au fost stabilite insäsi Camera de punerea sub acuzare,
expunerea pe larg corpul deciziunii considerentelor sale,-
are, conform art. 324 I pr. le verifice le
caracterizeze.

www.digibuc.ro
- 51

Din examinarea caracterizarea in drept a tuturor faptelor,


ese evident legitima mea ; deci faptul ce mi se
mie, nu constitue o prin urmare s'a violat art. 58,
256, 257 s'a aplicat art. 328 comb. 241 c. penal."
in vedere Camera de punere sub acuzare de pe
Curtea de Apel din Bucuresti, in deciziunea recursului,
ce faptele cum s'au petrecut, recurentul
Al. nu s'a gäsit in stare de legitima a
pe Dominic Paltineanu, In noaptea de 12-13 August 1916, la Dinard,
In Franta, este a fi pus sub acuzare pentru crima
de ränire voluntara, de moarte, pedepsitä de
art. 238 241 penal ;
Considerând instantele de fond constatä apreciazd in
mod suveran faptele In materialitatea moralitatea calificarea
din punctul de vedere este supusä controlului jurisdictiunei
supreme, calificarea faptelor incriminate, nu poate rezulta deck
din raportul cu care formuleazd aceastä incriminare, o
gresitä conducánd la o violare de lege, constitue o eroare
de drept, deci. o chestiune de drept ;
Considerând nu apartine Curtii de Casatiune, exer-
citiul controlului ei, de a cerceta faptele stabilite de de fond,
de a examina sunt sau dovedite, trebuesc sau nu
tinute, esentialmente atributiunile ei, sä
vegheze la respectarea de a verifica faptele, astfel cum
sunt constatate de instanta de fond, intrunesc elementele necesare pen-
a corespunde definitiunei, de lege, de a examina aceastä
a tras exact din faptele ce a stabilit consecintele legale
juridice, de a le aplica calificarea ce ele comporta,
jurisdictiunea de fond a apreciat gresit faptele In raport
legea ;
Considerand codul penal determinând conditiunile constitutive
necesare ale stärei de Curtea de Casatiune are
Were de a verifica, faptele constatate in mod suveran de instanta
de fond numai aceste fapte, legale ale legiti-
mei sunt aceasta o chestiune de drept ;
Considerând art. 58 penal, este legitimä,
este spre a respinge un atac material, actual injust
contra persoanei sale sau a altuia ; se socoteste ca
rare cazul când agentul, sub imperiul turburkei, temerei sau teroarei,
a trecut peste marginile ;
Considerand este cert trebuie privit ca actual, nu numai
atacul realizat consumat, dar iminent, acela pe
tul de a incepe persoana atacatä nu este a astepta sä pri-
prima spre a avea dreptul a se atunci,
apkarea ar fi iluzorie, mai ales ceiace justifica dreptul
de a intrebuinta forta In contra fortei, nu sunt date sau
rile acute, ci pericolul care din agresiune ;
Considerand nu se cere pentru legitimä ca
fie armat sau existe un pericol real de moarte, ci este

www.digibuc.ro
- 52 -
ca persoana pe nedrept un alt mijloc de ajutor
eficace, sa se expusä la un iminent, de ao
face existenta, sau integritatea sa sunt serios
nintate ;
vedere, in Camera de punere sub acuzare
fapt, deciziunea sa, Domnic Paltineanu, - victima -
sub influenta bauturii, devenea violent, nervozitatea agresiunea sa
erau mai intotdeauna indreptate contra recurentului
uneori insulta cuvinte grele chiar ; In
seara de -13 August 1916, recurentul, Margueritte Wallon concu-
bina sa, Pältineanu prieteni ai adunati In vila ce lo-
cuiau Dinard Franta, aducandu-li-se sticle cu lique ur,
a pahare, desi promisese sä nu bea, ceiace a
nemultumit pe recurent, care s'a departat dela masä ; apoi, intor-
concubinei sale, urmeze odaia
aceasta refuzand, i-a o cu palma.
tineanu indignat de acest fapt, s'a repezit apere pe femeie, ceiace
a pe camera ; de Pal-
tineanu, a camerei cu cheia, acesta nu a putut intra ;
dar se sale,
s'a a fugit pe fereastra, pe o terasä a
casei de acolo de a plecat la ; Paltineanu,
nu poate a renuntat de a mai forta
usa, a plecat cu Margueritte Wallon prietenul
ca pe ceilalti amici la hotelul ; pe drum, acestia
pe Paltineanu, era inpotriva lui au
propus noaptea la hotel, dar ajungând aici,
Paltineanu mai linistit. s'au inapoiat, Margueritte Wallon,
Paltineanu Välimarescu, la vila ; care
sedea pe observa casa, constatand s'au stins
totul s'a linistit, s'a pe la orele 3 din noapte acasä ;
mai de a se urca, s'a dus in sufragerie, s'a inarmat
titul de apoi a rugat pe Välimärescu, care se culcase In ndaia
lui vie cu la mansarda, este foarte enervat,
ca-i este de PAltineanu, s'a cutit, caz de
se va ; Välimärescu l'a condus la
mai linistit putin, Paltineanu doarme in camera ;
in acest timp Margueritte Wallon, simtind s'a intors
de teama unui nou scandal, a intrat camera lui Paltineanu spre
a vedea daca doarme, pe care gasindu-1 destept prea
excitat a acela care venise nu era Läzärescu,
ci un prieten al ; Paltineanu, care la inceput crezuse, auzind
vocea lui a asteptat ca Margueritte Wallon sä se re-
; apoi s'a auzit un zgomot care ducea la ; ca,
Margueritte Wallon siguri este Pältineauu,
imediat s'a urcat pe in camera de
a pe pe Paltineanu in picioare, Paltineanu
in fata lui cu un scaun ridicat In sus, in
pozitia omului care vrea loveasca, iar cu cutitul

www.digibuc.ro
53 -

dreaptä, având mâna ca omul care a dat lovitura apoi s'a


oprit, cu se apära ; din momentul acela nu s'a
dat nici o ; Pältineanu ränit transportat la spi-
unde a spus vina e a lui, a azut prietenului
a din vre-o 18 ;
Considerând faptul lui Pältineanu, circumstantele constatate
de Camera de punere sub acuzare, anume : de a se repezi, pe ne-
din odaia dela etaj mansarda de sus, noaptea, supra
citat, spre a da o corectiune, - cum aratä Camera el a de-.
jandarrnului Dubois, - lui care se afla acolo sub
imperiul teroarei ce-i inspira Pältineanu, din care evitase
acea rânduri, apoi se refugiase mansardä,
ne§te, caracterele unui atac material iminent, sensul
legii, care legitimeazd intrebuintarea fortii in interesul conservärei
personate, indiferent Pältineanu a lovit sau nu pe mai
cu scaunul ce s'a gäsit lui ;
Considerând Camera de punere sub acuzare nu
starea de violentä de surescitare a lui Pältineanu in contra recuren-
tului era justificatá nici Pältineanu a fost sä comitä
agresiunea de mai ; dar, Camera, mod implicit, stabile§te
actul lui Pältineanu a fost drept ; astfel agresi-
unea lui constitue, din punct de vedere legal, pe atacul iminent
atacul ce prevede art. 58 c. pen., care legitemeazd ;
Considerand Camera de punere sub acuzare, declarând
recurentul nu a fost apárare fatá de atacul lui Pältineanu,
in conditiunile constatate in deciziunea ei, a
apreciat gre§it faptele raport cu legea, le-a dat o calificare ero-
; prin aceasta a violat dispozitiunea art. 58 penal, a pro-
nuntat o deciziune ;
Considerând art. 58 al. prevede nu este nici
nici delict, fapta din de legitimä ;
Considerând recurentul gäsindu-se aceastá stare, faptul ce
i se imputá nu poate forma obiectul unei penale ; dar,
motivul de recurs este intemeiat, deciziunea Camerei de punere sub
acuzare, prin care recurentul este pus sub acuzare pentru crima de
nire cauzatoare de, moarte penatä de art. 238 241 c.
penal, a fi casatá trimitere.
Pentru aceste motive, Curtea, trimitere etc.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
j.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
I. GR. PERIETEANU

Un nobil de pe vremea lui Ludovic al de fantazia unui


In valtoarea Palatului de Justitie.
Pärul pudrat, nu atM de ani de succese, ochii cari par nostalgia
frumoaselor castelane de odinioard, figura care nu cu niciuna a con-
timporanilor säi, frumnsetea Intreaga-i veacul de stralucire
elegantä al Regelui Soare.
D-sa nu apartine nimic vremei care
Fizicul säu are ceva ireal. Ochii privesc pe cei mid prea vertical
prea mult dispret de oameni spre a fi naturali.
Nasul grecesc pare a fi creatiunea unui statuar.
Figura sa are o frumusete marmureanä, nu'ti vine crezi in dosul
liniilor armonizate, pulseazä un d-nul Perieteanu e exa-
gerat de frumos, de poate, are ceva artificial. Surprins atitudine
face impresia e opera unui Fidias, care ar fi vrut sä sim-
bolul elegantii masculine.
Dealtfel, toate atitudinile sale sunt dominate de o factice. din
dormitor, pentru a da consultatii clientilor, aerul superb cu care seniorul
din castel pentru a primi omagiul vasalilor väd prin sala pa§ilor
pierduti, face impresia unui demnitar din secolul al 17-lea care s'ar
pe una din galeriile palatului din Vepsailles.
De ori vorbind cu o frumoasd, chiar atunci dis-
chestiunea de drept cea mai putin sentimentala a pensiunei alimentare, par'cä
am in fata mea pe Don Juan o serenadá, (pe Don Juan din piesa pe care
d-sa ne-a dat-o frumoasä tälmäcire).
Contactul sufletesc indelungat personagiile romanelor pe cari le-a tradus,
i-a 1mprumutat aerul, ba poate psichologia unui erou de roman.
D-nul Gr. Perieteanu a un aristocat romantic. Sufletul
cu o lunetä märitoare, face ca aspect al vietii, care se reflectä printransul,
sufere o exagerare. Cel mai mic eveniment pläcut face fericit, dupä cum
cea mai neplacere 11 face nu mai putin nenorocit". Dar, exagerarile
d-sale nu bunul simt ; totdeauna estetice, d-nul Perieteanu
un estet.
a cunoa§te mai tine pe avocatul de azi, este nevoe sä-i
mäcar fugitiv, metamorfoza sufletului.

www.digibuc.ro
- 60 -
Prima sa dragoste, totdeauna cea mai frumoasá, a fost poezia. Tineretea
d-lui Perieteanu a fost in ritmul Polymniei.
Ce prdpastie primul volum de poezii In mai re-
cent volum : ,,Codul Inchirierilor" din 6 Aprilie 1923 !
Dela dragostei, cu plete negre, de la specia-
listul proceselor de cu pkul de astäzi, este o distantá mai mare
deck depârtarea ce existä dela constelatia carului, ce spre calea lactee,
la carul tras de pe drumul terestru de hârtoape. evolutie
sufleteascä.
Desi avocat, nu a neglijat dela literatura. A continuat a multä
vreme in aceastä poligamie intelectuald. Doar d-sa era un al soartei
Natura i-a däruit talente cu rarä generozitate ; astfel, directiune ar fi
lucrat, exceleze. Trebuia totusi limiteze activitatea, adevärul
qui trop embrasse mal étreint", se o regularitate. Ce ?
in penibila situatie a unui amant, care e o femee
moasá dar alta mai putin dar zestre, a Ca
deauna, cea a fost sacrificatd... de atunci poetul Perieteanu nu mai
un vers. Viata aceasta exigentele ei, lira in cui.
In febra succesului dela a läsat lira in päräsire pe ea s'a tesut
päienjenisul uitärei. Din ziva aceia decisivd, d-nul Perieteanu a numai
avocatura, dar toatá sufletului pasional, rämânându-i pururi constant.
E poate singura d-sale statornicie. Cine din zilele, in cari
avocatul se acasá, de toate succesele, sub cari mai poate,
ca sub cenuse, lirismul de cine sufletul d-sale nu
regrete postume, cele mai dureroase regrete ?...
Eu cred da, nu a izbutit schimba sufletul.
lumea de tot poet a ! E un fel de Janus fete : In
d-sa fiinte bine distincte, una contemplativá : artistul, pentru care
suprema pläcere este esteticd; cealaltd, calculelor red, omul de ac-
tiune, energic, combativ, impulsiv chiar : avocatul.
Din desacordul acestor opuse tot zbuciumul moral.
Când avocatul poetul Când poetul trece prin estetice delec-
avocatul materialist se 'ntunecd. In ambele alternative, omul, sinteza celor
ipostase contradictorii, este nemultumit. Cum de multä vreme, viata d-sale
sufleteasca se canalizeazä spre avocaturd, un lent asasinat, pe
care avocatul il zi de zi, o perseverentä, asupra
licatului poet... päcat ! Ucide un talent.
Nu vom vorbi despre poetul care se stinge. azi nu mai este deck un
fragment dintr'un suflet mutilat.
Vom vorbi despre oratorul de pentru calitdtile sale, vom uita
cruzimea de a fi el lirismul. totusi verbul, cäruia s'a calea
spre stele, In verva a elocintei judiciare.
Cäldura imaginatia poetului, caustic al epigramistului, fraza
a traduckorului, toate aceste primesc la justa valorificare.
Inteligentä ca un amnar, temperament impetuos, somp-
tuoasä expunere, muzicalitate vorbire, d-nul Perieteanu este avocatul sortit
sä fie al pricinilor De aceia, de ori aud atmosfera gre-
oaie a unei Camere de Consiliu, pledänd de am nostalgia
vastei scene a sälilor de

www.digibuc.ro
- -
Prin natura temperamentului puternic, Perieteanu este penalistul de
ideal.
Oratoria sa minunat lui Gambeta : Tel l'homme physique,
tel l'orateur".
omul vremea romantismului, elocinta .d-lui Perieteanu, nu
putea fi deck romanticä.
Nu-i vorba de acel romantism exagerat, demodat din fericire pe cale
de a dispare, acel gen de oratorie judiciara, care se mai din
când and, la Jurati, sub formä de tirade sonore desarte. Pledoaria sa,
care spiritul de un cadru proportionat elanului, constitue un gen ora-
de o extrema dificultate, care nu-ti e permis sa nu un virtuoz, d-sa
este cu
In d-sa, pe oratorul care are nu ca mintea
rece, cM capteze sufletele de verbul Logica sa e o logica sen-
timentald. rostit se adreseaza inimii. Mare räscolitor de suflete, care
de minune pasiunile, d-sa e pasiunilor.
Toata clocotitoarea de de a renuntat la ver-
suri, abia asteaptä unui mare pentru ca irumpä se
bune. lata-I proces vrednic de Expune chestiunea de
fapt cu fraze ample, stil colorat, cu lungi perioade, totdeauna sustinute de
nerv. noianul de fapte care mumificat in dosar, ca un sarcofag,
reinvie, trezit la de d-sale, ca de bagheta unui mag.
In cäldura pledoariei, talentul d-lui Perieteanu se desläntue
tatea, cu care se fortele elementare ale naturei.
Fiecare pledoarie, de de creatiune al acestui maestru al
cuvantului, artei, produce emotia estetica, fiinda fiecare
doarie a sa este o opera de
sclipirea farmecul gravitatea lucrurilor neperitoare,
elocinta Perieteanu e din acele manifestdri de cari vremurile
pentru ce, numele säu e predestinat sa un de seama in antologia
avocatiior români.
V. V.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOARIA GR. PER1ETEANU
Innalntea Curti de S. H-a, de la 22 Dec. 1922
(desvoltarea motivelor H de casare).

Domnule preqedinte onoratä


Spre a putea dezvolta motivele de casare, de cinci,
suntem a face o succintä expunere de fapte, circumscriind bine
inteles aceastä expunere in cadrul constatärilor din deciziunea Camerei
de punere sub acuzare din ordonanta instructor. Spun aceasta
pentru necunoscAnd planul pe care §i l'a format partea
civilä Intru combaterea acestor motive, nu vrem fim stare de
inferioritate. fie dar bine stabilit : vom rnärgini expunerea de fapte
la ceea ce constatä hotäririle instantelor de instructiune, pentru nu
voim procesului altä intorsäturA, aceea pe care tre-
buie s'o fata d-voastrA. Este vorba de un recurs ; prin urmare
examenul de fapte trebuie sä fie samar limitat la constatärile
de organele de instructiune.
dar intrebare ce in fapt, din deciziunea
de punere sub acuzare din ordonanta judelui instructor ?
in 1916, recurentul de astäzi studiile de drept la Paris,
preajma examenului de doctorat. Astfel cum era firesc,
cerc de aflätori la Paris, mai s'au stabilit
intre recurent diferiti conationali de ai lui, cari
Dominic Pältineanu. Ceilalti prieteni
Nicolaescu. Numesc pe cei mai intimi pentru mai erau altii,
cari veneau din in sä Toate aceste
prietenesti raporturi au fost se poate de pasnice
normale. Nu voi examenul psiliologic al diferitelor persoane,
cari perindat In drama ce a ocazionat procesul de astäzi ;
dator sunt a releva prezenta femei. E vorba de o prietenä
a recurentului de o Margueritte Wallon, pe care
nu o putem trece sub pentru cä a jucat un rol important, mai
depozitiunea pe care a o. La dupä cum am spus,
nimic care a se IntrezAri existenta vreunei animozitAti cercul
prietenesc format Imprejurul recurentului, animozitate a evolutie
fi putut face previzibilä drama ce avea sä se desfäpare. Cel putin

www.digibuc.ro
- 64 -
astfel erau aparentele. Ca, sub aceste aparente, un ochiu scrutdtor
fi putut descoperi directie, latenta deslantuire a unui
important proces psihologic, aceasta e o chestiune de
care nu un moment, sfera preocupdrilor nostre.
dar Prietenescul de care ne
sa vara in localitatea Dinard Saint-Enogat, port la
Marea statiune balneard, pentru in
vederea unei tihnite pregdtiri de examene. In acest scop,
in localitate vila Les Feuillages",
era retinut la Paris, cei cari se
in acea sunt Lázdrescu, cu prietena lui Margu-
eritte Wallon Domnic Peste putin timp a sosit
VálimArescu. S'a format astfel la Dinard un de comunitate
VálimArescu Dominic Páltineanu ; Margueritte
Wallon conducea menajul.
Acolo, vila de la Dinard, onoratA Curte, se Intruneau cei trei
prieteni, cu statiune cari locuiau Ja
hotel. Dintre ace§tia voi numi pe unul singur, pe Nicolaescu,
o parte pe ceilalti. nu intereseazd din punctul vedere al
faptelor. Se juca bridge sau pocker, se glumea. De§i, In mod
obi§nuit, joci vara astfel de jocuri, te desalterezi
rdcoritoare, In cercul prietenesc de la Dinard se Intrebuintau bduturile
alccolice. De cine anume vom vedea. Aceasta reese din ordonanta ,
din deciziunea Camerei de sub acuzare. Acele bauturi,
fie nu erau fie nu influentau deopotrivd pe
comeseni, rezultatul era se resimteau mai mult unii mai putin altii,
cert este singur dintre cei de Dominic Pdltineanu, sub
durirea alcolului, nea un alt orn. Aceasta o spune tot deciziunea
Camerei de punere sub acuzare, nu e o deducere a ;
in cea ce concerne, n'am aprofundez dosarele in
structiunii spre a reconstitui faptele cu mijloace proprii.
Imprejurare, bine precizatd prin deciziunea Camerei de
punere sub acuzare, merita fie relevatd,
cu psihologia a personajelor ; din momentul care
intervinea stare exceptionald, de bduturile alcoolice,
un e sigur : schimba de atitudine. La vreme va fi
interesant de analizat, alcolul se schimbe adevdrata
psihologie a lui Dominic Pdltineanu, credndu-i In acel moment o stare
sufleteascd factice, sau, din sub stimulentul alcolului
o stare sau cu Ingrijire in stare
se desmasca de izbucnea clocotitoare.
repet, raporturile altminteri erau din cele mai firesti, din cele mai
bune, din cele mai prieterte§ti. Nici un de pornire din partea lui
PAltineanu contra lui ; nu mai vorbim din partea lui
rescu contra lui Pältineanu, pentru aceasta, nici unul dintre actele
pe cari le voi ceti, n'o
tnadevdr, onor Curte, cum descrie ordonanta Judelui
instructor stare de lucruri :

www.digibuc.ro
Cdci Pältineanu, de un inteligent, educatie frumoasä, un
racter devenea totusi violent imposibil cánd bea, cercul In care
se nervozitatea sa era mai ales in contra lui pe care
insulta cuvinte grele chiar ameninta".
Lui nu-i une ori se este
silindu-se putea mai mult prietenului Páltineanu, de care se
temea in momente de petrecere voia evite
Asemenea intruniri, cari nastere la discutii s'au
de mai multe mai totdeauna Pältineanu prin a ameninta pe
care era se pentru a evita ceva mai

Cam aceia§i termeni se exprima mra de punere sub


acuzare :
Dar se spune, de era un inteligent, educat e fru-
cu un caracter totusi, se la bea
violent nervozitatea agresiunea sa era mai totdeauna lndreptata contra
lui uneori insulta pe acesta cuvinte grele chiar ameninta".

Scenele au fost repetate, spun de instructiune. dar, idee


In stare de ebrietate, nu ceva accidental.
Intrebarea vine dela sine, care era sufletesc ? Caci, d-lor,
ce izbucnire trebuie o cauza poate fie sau
indirecta. De pilda, alcolul e o directa a violentei
violenta, care nu-§i alte explicatie hologia fireasca d
creata exclusiv de artificiala surexcitare a
organismului alcolul e o rcctä a v.olentei, cänd
el nu are efect de de a pune micare un resort datorit psi-
hologiei normale a individului, de a face sä izbucneasca un
preexistent, atunci cu Ingrijire comprirnot
de fata, care era reala a violentelor ? De ce oare
acela care sta la masa cu LazArescu, poker bridge. cum
bea un pahar de vin sau licheur devenea violent agresiv
fata de acesta ? Alcoolul exclusiv era de de ce, din moment ce
?
starea se reculegea, nu pot zic
relua masca, cerea scuze lui L ? Aceasta spune
decizia de punere sub acuzire ordonanta. Dupa fiecare
scena de a doua zi, cerea scuze era afabil
Exista un martor important, Nicoldescu, care
pentru ce PAltineanu devenea a4resiv, se Dar mi-e
citesc depozitii. trecem mai departe. Din actele de in-
se Intotdeauna conciliant
odatä n'a reactiondt. Contrariul ar fi fost scuzabil,
firesc este ca, unei insulte, reactionezi, ripostezi, cel
putin o insult/ cineva devine amenintator fata de tine, e
foarte natural devii tu. Lázarescu, constata actele de instructiune,
se arata cunciliant, evita scandalul, fugea de el.
Cu aceste precedente, ajungem la seara zilei de 12-13 August
ca de obiceiu, s'a jucat carti. Pe la

www.digibuc.ro
- 66 -
sosind din prietenii Tännsescu au adus
sticle licheur, probabil pentru a face lui
De ce bäuturile alcolice au fost puse pe masä, toatä
lumea s'a alarmat. Toti au fost de trebuie sä se
ia mäsuri ca Paltineanu nu bea din aduse, prima
care a exprimat acest a fost femeia Margueritte Wallon.
Margueritte Wallon, spune decizia Camerei de punere sub acuzare,
sticlele cu liqueur, a rugat pe Paltineanu nu bea el i-a promis ;
a bäut pahare..."

Läzärescu, care ce'l trecuse prin trista ex-


a urmärilor bauturii ; care daca prietenul sau Paltineanu
bea, survine de cuvinte grele actele de cari
vizau exclusiv, ca intotdeauna, sä le evite, din zona
de explozie :
Läzärescu, nemultumit, In actele de instructie, s'a depärtat de masa
mai a spus femeei sale cu el ca se culce; a-
ceasta nu este obositä doreste mai stea, a
plecat".

A trecut vreme de la retragerea lui, o sau trei


de orn, poate, nu intereseazá, Läzärescu, femeia
nu vine, s'a din camera sa, din nou a rugat pe Marguentre
Wallon vie sä se culce. Aceasta a staruit refuzul ei. Atunci
a chemat-o vie odaia de pentru a-i spune
ceva. Acolo a avut o scena de imputari, o discutie
nervoasä amant amantä. Putea fi sot sotie,
Omul era casa lui. Femeia nu vrea vie se culce.
moment de nervozitate, a putut s'o dojeneasca, s'o
chiar, usor sau apäsat. femeia a strigat, exagerand sau nu,
ceea ce e de o potrivä indiferent ; nu psihologia intere-
ci aceia a prietenilor. La aceastä toti
masa din sufragerie, ca cum s'ar fi petrecut ceva extraordinar,
o ne mai pomenitä au dela locurile ca de un
resort, scaunele, brusc date o parte, au pe parchet. La
sgomotului produs de scaune sufragerie, Lázarescu,
prieteneasca invazie ei, sa fäcut camera lui.
Sgomotul produs in sufragerie, de miscarea scaunelor, la scularea
decizia, a pe Läzärescu sa In camera sa, de
a usa".

Va sä zicd, psihologia lui este aceea a timoratului.


In tot cazul nu a celui care reactioneaza, pentru un care are
intentia de a riposta, un care pica sau ura contra potriv-
nicului nu face ca ci cauta adversarul fie
du-1, fie pdndindu-l. Läzärescu nici nu'l zärise pe Pältineanu

www.digibuc.ro
67

s'a refugiat camera sa. Paltineanu, ajuns care se afla


rnustrata Margueritte Wallon, nemai gasind acolo pe
firesc era sa se in sufragerie ; ca al lui
rescu, pentru ce intervenise el, in altercatia amant amanta ?
Pentru a pune capät scenei, pentru a pe intercalindu-se
ea Nu era logic admisibil, nici la palme pe
prietenul care-§i amanta, nici sa'l Interventia sa
nu mai fi fost a unui prieten, ci a unui rival noi nu putem a-
duce memoriei lui Paltineanu injurie. Desigur Pähineanu,
se nApustise camera de alaturi, nu mai era
stare normalä, pentru in sä se potoleasca, ca Lazarescu
s'a intors in camera lui s'a s'a
le in u§e, scopul de a o a patrunde ceea
ce dovede§te o mare latä cum glasue§te
ciecizia Camerei de acuzare.
urmärit se camerei sale, s'a Infri-
co§at

Cred ! supui la un atare regim casa mea, la


un regim de terorizare in fata femeei cu care
de umilinta pe care sunt nevoit s'o indur, pentru a nu
expune la mai mult. Cred eu trebuie sä atunci se
duce brutalitatea la fortarea u§ei dela camera In care m'am
postit ! sub temerea acestor agresiuni, bine constatate de
Camera de punere sub acuzare, sare pe fereastra se tocmai
noptii. Ma rog, cine sare pe fereastra ?
Desigur numai innebunitul de tot cazul nu sare pe
care e suprime agresorul.
Omul care ura omul care vrea asasineze,
nu fuge pe fereastrA, intampina pe du§man in fat/ a fugit
dar, pe fereastrA, a pe platforma unei terase ajunse pe
noaptea, in
o parte din faptele cari au precedat tristul
urmärim putin psihologia personajelor. ne spune
decizia Camerii de punere sub acuzare, era foarte era sub im-
teroarei. o importantä constatare. facuta, nu o mai
putem trece vederea, a inconsecventi. Camera de punere sub
acuzare atunci cand a conchis, a omis-o, a omis
constatare, tot de importantä, - incercarea de a se u§a,
printr'un stäruitor alarmant asalt. Noi le vom retine, pentru a
putea stabili violarea de lege pe care a Camera de punere sub
acuzare asupra faptului justificativ tras din legitima aparare.
Ce s'a petrecut mai pe urma ? Care a starea a
viitoarei victime ?
Väzdnd nu pot pätrunde au renuntat sä mai
sä mai ea, s'au sufragerie."

www.digibuc.ro
- 68 -
firesc era urmeze calmul reculegerea. Iti In
vine singe de muschetar, sau de spaniol, nu ca
o femee sä fie lovitä de un bärbat, chiar acel e prietenul
; sau nu poti concepe ceva, crezi de datoria ta sä intervii.
Foarte bine. Dar ce ti-ai datoria de ai
putut interveni la timp, fie nu, in sufletul säu
odatä gestul te - mai ales zbuciumul pe care
l'a pricinuit Incercarea de a forta o usä. In cazul nostru
tilomul räzbunator al femeei nu putut
Intors In sufragerie, Pältineanu continuá fie de indignare
Inpotriva lui mai 2 3 pahare benedictinä, fie
pentru atâta ce simtea poate fie pentru
Cáci, atunci când esti bei sau ca sä neca-
sau ca prinzi curaj. Partida de poker, se a
mai putut continua. de tot sá mai filezi cu mâna tremurândä,
aiurea, sângele clocotind. Partenerii se retraserá. Päl-
tineanu la hotel.
Au plecat totii, spune Camera de acuzare, Margueritte Wallon, sa
conducä pe Nicolaescu la dela hotel Windsor."

esit afará, de asteptat era ca aerul al noptii


mai risipeascd läuntrica. Din potrivä
Pe drum la hotel, spune decizia, Nicolaescu Tánasescu, pe
Pältineanu este In contra lui Läzdrescu, au propus ca
noaptea la hotel..."

Bine, dar ce se petrecuse pentru ca Paltineanu, prietenul lui


zärescu, sä fie de infuriat? Lovirea Marguerittei Wallon era de
motiveze persistenta minie ? Sau pentru el acea
meie avea Insemndtate de cit a unei streine ? am pleda
tnaintea unei instante de fond, ce frumos s'ar putea desvolta
chestiune mergem mai departe. Constatam prieteniii,
surexcitarea lui Paltineanu, i-au propus sä noaptea la
hotel Windsor. De ce ? Exista vre-o temere de ur-
mári ? Raspunsul nu poate fi afirmativ, In acest
sim toatä explicatia finale, a nenorocirei ce se intrezarea. Pri-
presimteau o primejdie, se temeau de actele viitoare ale lui
Paltineanu.
Dar la hotel, decizia, Paltineanu mai lini§t t..."

Veti din punct de vedere psihic, Paltineanu


aparente...
...S'au inapoiat, Margueritte Wallon, Pdltineanu Vdlimarescu, la vila unde
care vila se compunea din mai multe camere."

www.digibuc.ro
- 69 -
Este inutil fac descrierea a vilei. Suficient e
numai in de cele 3 camere in cari dormeau chiria§ii
Margueritte Wallon cu Dominic Páltineanu Valimarescu,
afará de sufragerie mai exista sus o de mansarda,.
care nu era mod obisnuit, dar care Lázarescu se
vrea liniste.
Paltineanu, se a avut
respire aerul al noptii, al efect trebuia
mai calmant, binevoitoarele date de prietenii Nick
de cum. Veti vedea Paltineanu a continuat obsedat de
care-i atintea spre Lázarescu, care vrea cu ori
chip se
In vremea asta care sta pe aceiasi preocu-
pare ca mai pe evite
altercatie nenorocita, observa luminile la s'au stins.
Odatä luminile spune Camera de sub acuzare,
totul s'a s'a pe ora trei noaptea".
Trebue retinem de fapt. e foarte
importanta, pentru desvoltarea motivului ce are la chestiunea
legitimei
Intorcándu-se, mai de a se sus, s'a dus in sufra-
genie s'a Inarmat cutitul de apoi, urcându-se sus, a bätut la
merei sale, in camera sa e Válimárescu, a rugat pe acesta sä
cu la mansardä, este foarte enervat".

Desigur, d-lor, nu procedeaza omul, care vrea


un omor.
*i de Válimdrescu In odaia din mansardd, Lázärescu a
spus lui este de Páltineanu, s'a inarmat cu un
in caz de pericol se va arátându-i acelasi timp cutitul pe lb
In centura pantalonilor".

Viitorul sau asasin nu-si armele,


in tuturor,daca are acest trist duce la
ofensiva, nu un presupus atac al protivnicului
Decizia Camerei de punere sub acuzare adauga :

Välimdrescu, linisteasa pe Lázärescu, i-a spus trebue


nu In violentele de la chef ale lui ; aceste
Läzärescu este mai asigurdndul Pältineanu doarme
camera lui, a päräsit pe s'a lnapoiat in camera lui."

pe mai linistit linistise ideea Paltineanu


doarme, deci e ferit de noi agresiuni. Acesta e cuvantului
astfel nu fusese nici o de
simtiminte fata de Paltineanu. renuntase chiar

www.digibuc.ro
- '70 -
la camera lui de se refugiase la mansarda, in
sigurantei lui.
Temerea era de justificatd o
cei l'alti, dupa cum constatä chiar organele de instructie :
...Margueritte Wallon, pe Läzärescu la sosirea de teama unui
scandal, camera lui Pdltineanu spre a vedea doarme..."

E cert, domnilor, anturajul era el alarmat ; toti cei dimprejur


aveau aceiasi ideie, ca din cauza violentelor lui s'ar putea
intämpla ceva. femeia, pe drum,
l-au rugat pe la hotel, toti se temeau, toti
prevedeau o primejdie.
continudm deciziunei :
,,...Intra In camera lui Paltineanu spre a vedea daca doarme, gäsindu-I
de§tept aflând auzise de sgomotul de Lazärescu, s'a urcat pe
a convinga, i se excitat, care a venit
nu era ci Nicolaescu".
Spusele femeii convinserd pentru moment pe aceasta
se retrase In camera ei, cu aceastä credinta. In timpul acesta
rescu era la mansardä vorbea cu
Paltineanu, auzind glasul Lazarescu sus, dete seama
Margueritte Wallon 11 Aceastä minciunä spori de sigur
lui retinutd, de ce sta Intr'o cu o agilitate de
din camera lui, sui scara ce ducea la mansardä
In care se afla adapostit din care de abia iesise
A urmat desigur o violentd, de o repeziciune fulgeratoare,
al final a avut un singur martor ocular. spun aceasta
rog o retineti, vi se va vorbi despre noi descoperiri
sarcina recurentului, afacere in care, d-lor, nu a existat de
un singur martor ocular.
lata cum Camera de punere sub acuzare cele petrecute ;
Relntorandu-se, din camera lui Lázärescu, a a vorbi
cu Margueritte Wallon, and, auzind deodatä un sgomot pe scara care
duce la este pe data s'a urcat
pe de la mansarda, a gäsit pe Lázarescu Pältineanu
picioare ; Paltineanu fata lui cu un scaun In ridicat
sus, pozitia omului care vrea ; cu cutitul In
ca omul care a dat o §i apoi s'a oprit,
tinea cutitul In cu se apära."
Acesta e singura relatie pe care a putut s'o dea despre faptul
unicul martor ocular,
Cele ce au urmat, nu mai au deosebitä importanta. Mai e de
atunci VAlimarescu s'a reurcat in camera de la man-
sardä, pe Pältineanu dupa ce i-a des-

www.digibuc.ro
- 71 -
fugi, cutitul, el constatä
are o regiunea din care curgea sânge, acesta
i-ar fi spus ce mi-a
Paltineanu a fost asezat pe pat, ce i s'a un pansament
provizoriu, dimineata, pe la 6, a fost transportat la un spital din
calitate, unde nu s'a procedat imediat la o interventie chirurgicala,
operatiunea s'a mai
operatie, s'a petrecut un fapt care un deosebit
interes, de oare ce din el se desprinde a doua
in aceastä afacere. de doctor in mediclna, in
de 60 de parte dintr'un ordin religios, sora Du Fran-
cine, care a fost audiatä de judecatorul de instructie din St.
aproape imediat, cu prilejul cercetdrilor, a declarat pe se afla
camera pacientului, acesta i-a spus :
led pe amicul din apoi l'a auzit din vina
mea aflu aci, m'am in cutitul prietenutui meu."

Camera de acuzare releveazd ea aceastä importanta declaratie,


a se opri asupra ei a trage consecintele necesare.
o aceastä depozitie e de cea mai mare impor-
de depozitia Välimarescu, de oarece toate
märturii, constituesc zisele depozifiuni prin intermediu, cari sunt
lipsite de ori ce valoare, mai ales materie
din urmä al Paltineanu a fost dar expresia unui sen-
timent de ertare, bazat pe nevinovätia recurentului. Familia sa totusi
l'a transformat in de rdzbunare. Sub cuvânt de pretinse desco-
noi, se dovezile concludente, recurgân-
du-se la probe pe cari organele de instructie le-a socotit ca
nelegale. S'a fäcut aluzie la presupusele declaratii pe cari le-ar
fi fäcut Paltineanu jandarmului care a procedat la primele investi-
gatiuni. Din acel verbal rezultä Páltineanu ar fi declarat jan-
darmului i-ar fi dat o puternicd stomac. Ca
cum starea de legitimä apärare ar depinde de puterea loviturei.
Independent de aceastä consideratie, ce poate
o declaratie consemnatá inteun proces-verbal, atunci când nu portá
semnatura celui ce se sustine a o, cum in-
Camera de sub acuzare ?
din procesul-verbal dresat de jandarmul rural cu data de 13
August 1916, rezulta Paltineanu a jandarmului a fost lovit
stomac de din motive de gelozie, de oarece el
amanta, Paltineanu, voise dea o corectie acest fapt, decla-
care nu e de

Onoratá Curte, faptul astfel petrecut a fost instruit in Franta,


in urma instructiunei urmatä cauzá, judecatorul de instructie din
Saint a dat ordonanta de neurmarire din 14 Sept. 1916, prece-
de rechizitoriul procurorului din Saint Malo, care a conchis
sens.

www.digibuc.ro
- 72 -
textul acelei ordonante :
Vous, juge d'instruction Saint ; Atendu que la procèdure est
et qu'il résulte de l'information que la victime s'est enferrée elle-meme,
qu'en tout cas Lazaresco se trouvait état de légitime ;
Disons, qu'il n'y a lieu suivre."
acum richizitoriul procurorului :
,,Nous procureur de la Saint-Malo ; Vu la procedure instruite ;
Atendu que la procedure est complète, et qu'il en résulte que la victime
jetée et enferrée sur le couteau que Lazaresco tenait ouvert se
défendre, et, qu'en tout cas, se trouvait en état de légitime ;

Atendu qu'il n'existe, en consequence, ni crime, ni

D. Teodoreanu : Este o care nu exista dosar.


D. Presedinte Oscar Nicolescu : Veti avea cuvântul. nu
intrerupeti.
D. O. Teodoreanu : poate n'am noi
cetim dosarul. Dar piesa aceasta nu existä dosar.
D. I. Gr. : D-le Teodoreanu, m'am obisnuit de
ascult de vehementa excesiva, care vä
pinge aduceti nedrepte jicniri confratilor d-v. E prea
sa-mi spuneti Inaintea Inaltei Curti de cu
piese näscocite Mai nimerit cititi atentie dosarul francez.
Daca fi fäcut-o, poate renuntati la ideea de a turbura, in mod
ordinea desgropänd fapte judecate uitate.
Af.ati ceeace eu am citit e o copie legalizatd de instantele jude-
franceze, tradusa la Ministerul Afacerdor sträine.
Curte, originalul act. H depun pe masa
Pricep pentru ce lectura rechizitorului francez a pe
reprezentantul D-sa iluzia ca ordonanta judeca-
torului de instructie din St. n'a fost precedatä de formele ce-
rute de codul de Instructie criminald francez. Eroare
dar, Curte. afacerea a fost instruitá in Franta,
cum se stabileste prin ordonanta de neurmärire pe care o pre-
Faptul s'a petrecut la 14 Augusr 1916. Vremea a crescut
urma lui. Credeam depärtindu-1, odatä cercetat de justitie, uitarea
va veni amorteascd unele cari, recunoastem, pot fie
foarte profunde foarte legitime. Anii au trecut, ordinea
nu se intru nimic când la 1921,
särbdtorilor de Pasti, mama victimei, atitind o veche surd
vine seziseazd justitia zicând meu a fost vic-
tima unei "omucideri Franta, vä rog s'o cercetati.
N'am ocup prea de chipul cum a fost sezisatä jus-
Voi releva totusi petitiunea a adresata d-lui jude
instructor, fie adresatä Parchetului ; ca acesta a trimis-o pri-
mului procuror, care i-a restituit-o, cerindu-i sä cercetdri
coform art. 45 pr. pen.

www.digibuc.ro
- -
Prin plangerea sa, d-na Pdltineanu, ce expune pe
scurt faptele, se constitue parte milion ; iar pentru
vedirea faptului imputat, nici n'a fost de descoperiri noi. S'a In-
vocat lui Nicolaescu Ticu Mita tot. Subli-
niez acest lucru, de oarece va forma obiectul unei serioase
de drept, prilejul desvoltdrei motivelor de casare.
Instructinea s'a reluat aci, la cabinetul No. Inaintea acestui
cabinet de instructiune inculpatul a ridicat exceptiuni, oral,
: autoritatea lucrului judecat Dealtminteri
instantele de instructiune, In cercetare, s'a
asupra ambelor esceptiuni au statuat asupra bor. Caracteristic
interesant este, ce d-1 jude instructor proclamd, printeun
considerent, este chestiune de fapt, alt
considerent, recunoaste, contrazicandu-se, ordonanta
chestiune, a motivat In drept, consecinta, atribue acelei or-
donante puterea lucrului judecat. recunoaste acest
racter dispozitiunile art. 4 p., sustinand nu poate intra
categoria deciziunilor definitive, cari se acel text. Ca
judele instructor a Inldturat exceptiunea, in cercetarea
cerei, a procedat la noi audieri de martori, ascultand din nou chiar
martori ce audiati in Franta. mai toate
reproducand fap e auzite dela altii, constituiau zisa prin
intermediu, cum am mai spus, de
mai ales e vorba de crime. Am auzit X, care mi-a spus
a auzit dela A, A, la a auzit dela B. Versiuni
!

Vorbe de cafenea ! Nu se oare precis, dela Dinard,


n'au existat de un restrins de martori ocu ari, dintre cari
doar in adevdratul inteles al ? A mai existat apoi
importantd, care a avut prilejul la
victimei, ultimele i cuvinte. tot. Astfel se pentruce judele
instructor dela Cabinetul I, magistrat integru cu mare experientä,
ce pierdut vremea inutile de martori, a fost ne-
voit :

Având vedere deci ca din toate cercetarile facute ativa martori noi
cari au fost ascultati la instructie, nu a rezultat nici o alta proba de
numai serioase indicii de legitimä aparare."

Partea a atacat ordonanta cu opozitiune la


Camera de punere sub acuzare. Interesant este
opozitiunea sa, se instructiunea la
binetul 1, n'a fost solicita Camerei de punere sub acu-
zare procedeze la un supliment de instruclie.
vedea onor. de punere sub acuzare, in
procedeze la suplimentul de instructie, formal solicitat de partea
s'a parafrazeze ordonanta, ca ajunga la trimiterea
judecata. citim aceasta :
Dar, in fapt, de ce nu s'au ascultat ?"

www.digibuc.ro
- 74 -
Mai nici se poate. Partea civilA, care sezisase
Camera de punere sub acuzare, - ministerul public, reprezentantul
nu se plansese, - partea actul de instructie al
primului judecAtor, sustinAnd nu s'au ascultat toti martorii
dicati prin petitia din 26 Mai 1921, urma :

De ce nu s'a martorul Priboianu ?"

care, fie zis In n'a fost nici Paris, nici la Dinard.


De ce nu s'au confruntat martorii : Lupescu, Válimarescu Nicolaescu
Popescu-Prahova Moscu ? De ce nu s'a adus de autopsie

un lucru foarte important. vom desvolta de al


cincilea motiv de casare, vedea ce s'a petrecut cu autopsie.
petitia de opozitie :

Dar nu trebuia putin cercetat doctorul Page ? o mare

Va partea semnala Camerei, instructiunea de


la Cabinetul No. era incompletA, de lacune, Camera,
s'o completeze, umple lacunele, a admis opozitia, ca
nege sau confirme cele pretinse de partea
Mai departe petitia spune :
Astfel stând lucrurile, Instructiunea nu poate fi considerata
terminatä, ci trebue a se complecta."

Primit-a Camera de punere sub acuzare aceste puncte relevate


prin ? N'o spune Camera la acest
motiv de opozitie cu parafraze. partea cerea formal :
Aducerea raportului medical din Franta, ascultarea §i confruntarea unos
anumiti martori ?"

De ce n'au fost ascultati ? De ce n'a fost cererea de


prorogare a instructiei, din mentalitatea a civile
din acest proces, care, pentru nu va exista nici
autoritate de lucru judecat, chiar trimite juriului,
chiar juriul il va achita !
D. Teodoreanu : Ba ! dar duceti-vA achite,
aveti curajul !
D. Periefeanu : rog, nu pe mine
perile dv. nu intimideazA.
D. Oscar Nicolescu : rog nu mai Intrerupeti.
D. Teodoreanu : personal.
D. Periefeanu : voi avea dorinta vA vizez, o voi face.
Dar aiurea In Puteti vA asteptati din la ceva,
§titi cA nu prea mA iau condeiul

www.digibuc.ro
- 75 -
Mai mult, d-lor, partea prin opozitia sa nu
delui instructor dreptul a examina chestiunea legitimei aparäri. Spune
Camerei : organele de instructie au caderea examineze sä statu-
eze asupra legitimei apärari. Camera nu acest mod de
a vedea, statueazd asupra exceptiunei trimite pe
baza unei instructii, recunoscutd ca incompletd chiar de oponent.
Dar memoriul depus la Camera de punere sub acuzare
chibzuit a avocatilor ? Opozitia a putut fi for-
Dar memoriul ? Ei bine, memoriul, aceleasi doleante :
»0 complectare a instructiunei, rugam onor. binevoiasca a vedea.
este s'o
0 apreciere asupra legitimei e de resortul instantel de fond, nu
al cabinetului de instructie."

Ei bine, mult solicitata completare a instructiunei nu s'a ordo-


nat nici nici nu s'a totusi a fost trimes
judecata, ceeace a desigur asteptarile partei civile. Acestea
zise, desvoltarea motivelor de casare.
Inalti Magistrati,
Primul motiv de casare supune judecAtii dv. o importanta ches-
de drept penal international, care trebue s'o recunoastem e serios
controversatä Venim dar fata dv., in mod deschis,
reticente, disimuldri. S'au rascolit, pentru studierea combaterea
motivelor, toate bibliotecile din Bucuresti. S'a se cautá cu
stäruintd la Paris, celebrul Peiron, pe a pärere pune temei
partea
D. Otulescu : avem
D. Periefeanu Foarte bine aveti. acum scoa-
teli la
Pentru mai mult de a intra cercetarea ches-
tiunei de drept penal international, care obiectul
motiv de casare, ar fi fost necesar vedem, in prealabil, chipul in
care a fost cu drama din St.
asemenea sezisare era admisibila in drept. Spre a evita
voi trece pentru un moment asupra acestei chestiuni ; voi considera ca
bine sezisarea justitiei noastre penale, direct cer-
cetarea motivului de casare, ramine ocup de chesti-
une cu prilejul desvoltdrii celui de al doilea motiv.
infractiune, o a fost in Franta de un
in contra unui conational al lui. Justitia francezd, sezi-
cu cercetarea faptului, o prealabilä instructiune o
ordonantä de neurmArire. Presupusul infractor, recurentul de azi, se
reintoarce trecere de mai multi ani, partea
din nou organele dc instructie din spunind :
meu a fost omorit in Franta ; Alex. este autorul crimei,
rog cercetati faceti de fapta la St.

www.digibuc.ro
- 76 -
Inculpatul ridia inpotriva acestei exceptia peremptorie
trasa din art. 4 al. 4 din condica care sunä :

Nki o urmärire nu se va putea face pentru sau delictele


In afarä de teritoriul Romaniei, inculpatul va dovedi pentru
acele fapte a Jost judecat mod definitiv, In In caz de con-
a executat pedeapsa sau a fost gratiat"
La aceastá exceptie, ridicatá de inculpat, organele de ilistructie
române : ceeace s'a instruit Franta, constatându-se nu
cazul sä dea la o trimetere judecatA, nu constitue autoritate
lucru judecat in sensul cuvintelor ,judecat definitiv" din art. 4 c.
p. chestiunea de drept
de instructie dela cabinetul surprins de noutatea
problemei juridice ce i se propunea spre deslegare, de isvoare
jurisprudentiale cari poatä sub noianul de curs
de instructie cari zoreau, a renuntat la un examen mai amanuntit al
chestiunei, dupa ce, printr'un considerent succint, recunoaVe ordo-
nantei definitive de neurmärire a trib. din St. Malo caracterul de lucru
judecat, totu§i, printeun al doilea considerent, sustine acest de
lucru judecat, nu poate fi cuprins expresiunea definitiv
din art. 4 c. p.
Iatä cum se exprimä aceastä privinta judecAtorul de instructie
Avand vedere speta de fata, d-I judecator de dela tri-
bunalul St. se In Este ade-
motivul cä este o chestiune de dar chestiunea
de a se instanta de represiune (instructiunea spetä) are putere sa sta-
tueze materie de legitimä e o chestiune de drept. Or, ordonanta mai
sus mentionatd, chestiune a motivat in deci, din acest
punct de vedere acea ordonantä ar avea puterea judecat. Dar daca
trece peste aceste consideratiuni am zice acea ordonantä este
acest caz, ocazia acestor noi cercetari nu s'a adus o
altä decât cele desfasurate Inaintea instantei de instructie din Franta, este
a sustine ordonanta definitivä a tribunalului din St. Malo are asemenea
lucrului judccat."

ce stabile§te, bine sau ordonanta judecAtorului


instructie din St are putere de lucru judecat, conside-
rentul adaugä :
Avand vedere, In afacere vorba de un
se a comis o de omor in sträindtate, afacerea este reglemen-
In legiuirea prin art. 4 al. 4 c. p. anume: nu poate fi In
sa s'a imputat comiterea unei crime care ar face do-
vada a fost judecat In mod definitiv In sträindtate, In caz de condamnare,
a executat pedeapsa sau a fost gratiat; dar, cazul nostru,
nu poate sustine succes in deoarece nu a
pe dinaintea instantelor de instructie, prin cuvintele de a fi fost

www.digibuc.ro
- 77 -
judecat s'ar atunci, Läzärescu inaintea instanfei de
fond, cum era In sä fi trecut prin'naintea Curtii jurati achitat".

Va zicl, chestiunea d-voastre, este aceasta :


care e cuvmtelor definitiv judecat" din art. 4
al. 4 c. p. rom., art. 5 din de
francez ?
Spre a putea la aceastä intrebare, a doua intrebare se
: la care legiuire trebue ne referim, pentru a vedea or-
donanfa de din St. Malo, constitue sau nu lucru definitiv
judecat ? La legiuirea la legiuirea ? dar prima
chestiune de rezolvat. De data aceasta cred vom fi cu totii de
acord, pentru Peiron, celebrul Peiron, este de
Trebue ne referim la legiuirea francezA, nu la cea
Citesc din Dalloz, Codul adnotat, ed. 1891, Tom. pag. 138,
Cas. 17 1889 :

Trebue ne punem din punctul de vedere al legei franceze sau din


punctul de vedere al legei sträine. pentru a aprecia ceea ce s'a judecat
sträinätate are un caracter definitiv ? Ni se pare judecata trebue Intruneascd
toate de legea sträinä. In adevär, represiunea unei infractiuni
vársitá in apartine mod normal justitiei Totusi, aceasta
acti penalä, dacä n'o printr'o definitivd, atunci
când inculpatul se reintoarce Franta, comp etenta subsidiard a tribunalelor noastre
se Ce trebue dar consultata pentru a sträin a
actiunea penal& a dat o hotarire definitivä, fel, cä exercitiul ac-
tiunei publice Franta n'ar viola maxima : non bis idem ?
Hotdrárea s'a dat dispozitiunile ei, formele pe cari ea le
prescrie, dar, la acea legislatie trebue ne referim pentru a dacä
rirea este Aceasta este solutia implicitä ce se desprinde din decizia
mai sus reprodusd".

In sens se pronuntä Le Poittevin, In de


adnotat, Tom. I, sub art. 5 7, nota ; Lacoste,
No. 1521 ; Peiron, 52 53.
D. Ottulescu : Suntern de
D. Gr. Periefeanu : dar, Curte, trebue recurgem
la legiuirea francea.
Mai nainte de a vedea care este, interpretarea francezd,
cuvintelor definitiv judecat", cuprinse art. 5 cod. instr. crim.
fr., cred nemerit examinez dv. o chestiune prealabilA,
absolut pentru luminarea desbaterilor, aceea de a se care
e rostul spiritul art. 5 din codul de instr. crim. francez, corespun-
art. 4 din nostru penal ?
Doctrina jurisprudenta sunt unanime intru a consi-
dera restrictia din art. 5 c. inst. crim. (art. 4 p. rom.) ca o consa-
crare a maximei non bis in idem dreptul penal constant
fapt nu poate da la succesive. Respectul lucrului
judecat e principiu de justitie echitate, care trebue aplicat In ma-

www.digibuc.ro
- 78 -
terie criminald ca materie principiu tutelar social, con-
sacrat de prin dispozitiunile art. 246 360 pr. pen. fr. (241
383 pr. pen. rom.)
Mai presus de toate restrictia din art. 5 instr. crim. fr.,
(art. 4 c. p. rom.) e un omagiu adus principiului
dale. Statutul personal nu se atunci francezul sau
românul s'a sustras dela aplicarea legei penale teritoriale care a fost
Voi reproduce In aceastá un pasaj din raportul Consi-
lierului Casatiei franceze la 23 Noembrie 1866 (Sirey,
pag. 459, col. 3):
S'a zis criminalilor, spunea numitul consilier, legea criminalä va urmäri
pretutindeni, va porunci In tot locul; nu nädäjduiti a evita pedeapsa, pentru
dibäcia v'a sustras dela Justitia ; la Intoarcere gäsi In pre-
zenta legei justitiei din tara voasträ. Marele merit al acestei combinatii este
se un principiu de care toate natiunile sunt de geloase, acela al save-
stat, de a suplea suveranitate devine neputincioasd.
Dreptul suveranului este astfel salvgardat ; statul domiciliului nu are
pretentia de a desezisa statul pe cäruia delictul s'a
nationalul cade sub jurisdictia tribunalelor din sa, e acela al
cerei sale In patrie, adicä momentul justitia sträink läsându-1 fug& nu
mai e in posesia unei neputincioase autoritäti".
La lumina acestor principii, Onor. Curte, constatdm
din complexul art. 5 c. instr. crim. fr., (art 4 p. rom.), se des-
prinde lâmurit sistemut ierarhic unei competente pentru cri-
mele
Prirnul jurisdicfia teritoriald, a locului care s'a
infractiunea, care are mai mare interes
sä pedepseascd infractiunea ei, de oarece acolo
au fost violate ordinea a direct Lucrul
judecat acolo dar dela judeaturul care era mai In
sä atingerea adusä legii ordinei, care este de
represiune cuvenit. Tot jurisdictie e mai sä
stabileasca dovezile de culpabilitate, deoarece infractiunea acolo
a fost
Vine apoi jurisdicfia personald a autorului infractiunei. Infractiunea
de un national nu-i deck o secundard
de desordine pentru de a autorului deci acea
jurisdictie nu poate avea decât rolul de a suplini teritoriald,
caz de insuficienta. In tara de a autorului infractiunei
ordinea nu-i mod indirect
raid, prin prezenta nationali a unui vinovat necercetat de
justifie, care ar putea astfel servi drept rea pentru con-
ai lui.
Consilierul Salneuve, In raport pe care citat, se
aceastä privintd, astfel :
,,Rezultd dar, Intre cele jurisdictii, personalä teritorialk
o diferenta care nu ca autoritatea judecat In sträinátate

www.digibuc.ro
- 79 -
sa poatä fi deopotrivd invocatá dinaintea uneia dinaintea celeilalte. Când e
vorba de jurisdictia personald care trebuie judece pe un pentru o
un delict de el dela cine lucrul judecat ?
Dela judecdtorul ale legi au fost violate, care ordinea a fost
turburatd, autorul infractiunei este ; ea prin consecintd dela
care era mai In atingerea legei ordinei,

ar putea inspirat de comunitatea de


teritoriald nu mai este astfel. Lucrul judecat
-
reparatiunea ce putea fi datoritá ; or, la judecdtorul al cärui interes pentru vinovat
e .vorba de jurisdictia.
dela un judecätor tärii
unde crima sau delictul s'a ; acest judecdtor nu cunoaste nid nici
moravurile acelei täri ; la ce punct ordinea a fost ;
nu ca judecätorul teritoriului, care trebue fie de represiune. In
nu e ferit de interesul pe care poate inspira un compatriot acuzat sau
prevenit de o infractiune care, in sträindtate, nu e o
secundard de desordine tara de a autorului In primul caz, se con-
cepe ca autoritatea judecat sä fie ; existä presumptie de impar-

tialitate de represiune proportionald cu gravitatea atingerii legei


dinei. al doilea caz nu mai poate fi deoarece garantii nu mai
sunt intrunite".
In fine, domnilor, In unui tratat de exträdare, sau
trädarea nu s'a cerut, intervine jurisdiclia teritoriald a locului care
infractorul a prins, care, interes de conservare nationalä,
pentru mentinerea ordinei exemplaritätii in limita sale, nu
poate tolereze ad4ostirea impunitä nationalilor a
unor elemente venite sä propage coruptia exemplul
Pentru a fi mai complet, fie a citi
teva din Repertoriul Carpentier (Tom. XI, Chose Jugée, No. 1547,
In care se cvintesentieaza principiile ce au la edictarea art. 5
c. instr. crim. fr., (art. 4 c. p. rom. :

Redactorii codului de instructie criminalä au socotit cä, tribunalele cu


competinte statueze asupra unei infractiuni, sunt tribunalele tärii in care
infractiunea a fost
E sigur, zicea Régnier in consiliul de stat, general, delictele trebuesc
pedepsite acolo unde au fost Tom. 24, 118). Societatea unde
faptul a fost comis e cea direct prin infractiune, deci jurisdictia teritoriald
este direct la represiune".

acum, suntem oarecum edificati ceea ce concerne rostul


articolului 5 c. instr. crim. fr., (art. 4 c. p. pe care aceastä
e interpreteze la lumina doctrinei ju-
risprudentei franceze, sä vedem care este Franta intelesul
tinderea cuvintelor ,jugé definitivement" din art. 5 al. 4 cod pr. pen.
francez, corespunzAtor art. 4 din codul nostru penal, conform
doctrinei jurispredentei franceze, ordonantele definitive ale judelui
instructor, atunci sunt motivate In drept, sunt sau nu cuprinse
In expresiune ?
Pentru aceasta nu ne vom sluji de desbaterlle parlamentare, ce
au avut In Franta cu prilejul legei din 3 1903, care

www.digibuc.ro
a introdus, articolul 5 din codul de penal& dispozitia
ce ne este desbateri, cum cele ce au avut la noi
1894, cu ocdzia legii din 13 Februarie. care a modificat art.
2, 4 5 c. sunt lipsite de
Chestiunile mari de drept nu le declaratiile In
Corpurile legiutoare de catre parlamentari, mai mult sau mai
competenti. De onor. Curte, ca Casatia
cum ne raporteaza Fabbreguettes, scrierea sa asupra
logicii judiciare artei de a judeca, n'a tinut mai
de desbaterile par amentare, de ele numai
zuri exceptionale, aceste desbateri inspirau
din cauza competentei a celor ce a parte ele.
tinem un : h gea noasträ din 13 Februarie 1894, care a mo-
dificat art. 3, 4 5 din c. este o lege care, care ca multe altele,
n'a de desbateri parlamentare. Desi se discuta se vota
o lege referitoare la o importanta chestie de drept penal in-
ternational, ea a trecut prin parlament cum trece o scrisoare la ca
printr'un simplu birou de mregistrare. ne vom ocupa o
numai de raportul pentru modificarea art. 3, 5 din codul
nostru rapurt, intocmit cu o nepregdtire spune
S'a avut in vedere moditicarile aduse asupra materiel legea francezk
de la care legiuitorul s'a inspirat. (Monit. Oficial No. 39 din 13
1894, pag. Desbat. adun. deputati1or).

Inexplicabild inadvertent& legea francezd, la care aluzie


taportorul nici nu se votase la acea ! Legea s'a
votat abia la 1903 !
D. Otulescu : Era legea din 1860 !
D. I. Gr. : Legea franceza, care cuvintele defi-
nitivement jugée", s'a votat tocmai 1903. Atunci d-1
parlamentului consideratiunile cari au determinat edic-
tarea legei noastre din 13 Februarie Franta exista legea din 1804,
care cuprindea cu Am citesc in
pe Lacoste, autorul de care servi pentru combaterea
motiv de recurs. Ce voiti mai favorabil ?
Va raportul legei noastre din 15 Februarie
1894 o inexactitate. Desliu a voit poate altceva :
legiuitorul a inspirat de desbaterile parlamentare, ce
au avut prilejul diferitelor modificdri, cari s'au adus in Franta
art. 5 7 din codul instructiunei criminale. In special de lucrarile
pregatitoare, In Franta 1887, s'a instituit la
Ministerul de justilie francez o comisiune de jurisconsulti, care
elaboreze un proiect de lege pentru modificarea art. 5 7 din codul
de instructie criminala francez. Lucrdrile acelei comisiuni se &eau
in cartoane, din 1887, doar momentul fie trans-
in lege, ceace a avut 1903. este exact ceeace spun,
cu din autorii favoriti al pártei civile, Intre
altii, pe Peiron, se va cita de doud-trei note

www.digibuc.ro
- 81 -
de sub Casatia francezA. Numitul autor, ce diferitele
emise de juristi oameni politici francezi, privire la interesul
modificarei art. 5 7 din codul de instructie criminald francez, re-
produce marea discutiune provocatd de Ortolan, care, nu este
destul ca cineva sa fi suferit o condamnare, - ceeace constitue
un de expiere a faptului
este satisfacutd. Trebue ca infractorul
-
societatea nu
pedeapsa, de aci nece-
sitatea, pentru cel care a fost definitiv judecat condamnat,
faca dovada a expiat greseala, a executat pedeapsa.
Lacoste, sub No. 1538, se exprima apoi astfel :
O reforma se impunea; comisiunea instituitd in 1887 pe ministerul
de a propus-o in proiectul ei de revizuire a codului penal ; ea a fost ope-
legea din 3 Aprilie

Va zica e cert la data se legifera la noi nu exista


Franta modificarea ce ne preocupd.
Reviu acum la textul raportului legei noastre din 13 Februarie
1894. Acel :

S'a consfinfit principiul nimeni nu poate fi judecat de ori pentru


fapt, in locul s'a comis delictul patria lui."

Atâta tot. prea nimeni nu s'a ri-


dicat vorbeascd. Expunere de motive n'a existat. legea a fost
M'am ocupat de lucrdrile cari au precedat votarea noastre,
care s'a modificat art. 4 cp., cu titlu de curiozitate, de oarece,
cum am nu la legea ci la cea francezd, trebuie
ne referim pentru a vedea daca ordonantele judelui instructor, mo-
tivate drept, constituesc sau nu lucru definitiv judecat.
In Franta, d cu prilejul desbaterilor cari au avut atunci
când s'a votat legea din 3 Aprilie 1903, n'a parte nici un speci-
alist, n'a nici o Trec dar asupra desbaterilor. Legea
votata, a fost comentatd de doi autori, nu dintre cei
mai reputati. Acestia sunt : Peiron, pe care Lacoste, care
combate tema sustinutd de noi ; cell'alt e Matter, care se
In sensul nostru.
vedem mai ce argumenteazd Lacoste, pentru a
ordonantele judeatorului de instructie nu consttituesc lucru definitiv
judecat, sensul art. 5 din condul francez de instructie criminald.
Citesc la 1518 1519 :
No. 1518. Cea de a doua conditie de lege, pentru ca urmirirea
in nu fie este ca inculpatul fi fost definitiv judecat. Ce tre-
bue sa se prin expresie
No. 1519. Ea nu figura textul dela 1808, care prevedea (vechiul
art. 8) francezul nu putea fi in a judecat
In 1842 guvernul cerea ca o sa nu fie imposibild de
inculpatul a fost judecat mod contradictoriu. Camera deputatilor cuvin-
M 6

www.digibuc.ro
- 82 -
tele mod contradictor, considerate ca insuficiente, prin cuvintele in mod definitiv,
redactie care a fost de legiuitorul din 1866; raportorul
camerii explica astfel schimbarea operatä : Trebue ca judecata sä he definitiva
absolutä, ca culpabilul sä nu mai aibä posibilitatea de a de prima

Observ propunerea de modificare, de Lacoste, care


de se la legea din 1866, nu câtusi de putin justificatd,
deoarece se admite teoria, generalmente recunoscuta Franta,
cum voi ordonantele judecdtorului de instructie, moti-
vate drept, constituesc lucru definitiv judecat,la ce slujea cuvântul
contradictoirement, pentru francezi cel putin, dat la ei, spre
deosebire de ce se petrece la noi, instructiunea nu este secret& ci se
face contradictoriu cu ambele cari au dreptul fie asistate de
avocati judecdtorului de instructie. Lacoste ne spune
cuvintele jugé contradictoirement" exprimau o notiune incomplectd,
la aceste cuvinte au fost Inlocuite cu cuvintele mod
definitiv judecat. S'a zis dar : un infractor, judecat
achitat printeo definitivA, care nu mai poate fi
prin nici o cale de Fata cu redactia defectuoasd a legei el
ar fi putut fi din trimes in judecatd, de oarece judecata la care
fusese supus nu era din cele Trebuia dar o
mai complectd, a dat-o cuvintele definitiv
judecat", In cari contradictorii cele necontradictorii.
nu nimic care autorize o interpretare In sen-
ordonantele definitive ale judelui instructor, motivate drept, nu
sunt vizate de expresiunea in mod definitiv".
pe Lacoste. Continuind, numitul autor conchide, sub No. 1520 :
De aci cä simpla decizie a unei jurisdicjii de instrucjie, e vorba de
o de neurmárire, nu stinge in Istoricul redacjiunei
aratä cä legiuitorul n'a se mullumeasca proces ce s'ar fi oprit la
perioada, ci care fi de judecata,
singurele unde, legislajia sunt organizate desbaterile contradictorii".

Lacoste, dar, rationeazd astfel : cuvintele judecat mod


contradictoriu4 au fost socotite insuficiente inlocuite cu expresiunea
mai complectd judecat In mod definitiv", care contine
ideia de contradictorie. Ca urmare, ordonantele Judecdtorului
de instructie deciziile Camerei de punere sub acuzare nu sunt vizate
pdn termenii intrebuintati de legiuitor, deoarece acestor instante
de instructie nu poate fi vorba de desbateri contradictorii. Rationamentul
este gresit. prim rând, pentru cum am In Franta
cel putin, se face mod contradictor ; al doilea rAnd,
pentru in notiunea de care a Inlocuit pe cea
de contradictorie, tocmai pentru era insuficientd, se cuprinde
ideia de judecatä necontradictorie, din moment ce
are un caracter definitiv. In este inadmisibil se
legiuitorul francez a nesocotit, macar s'o spuie, teoriile unora din

www.digibuc.ro
- 83 --
penalisti francezi, dupa cari ordonantele definitive ale judeca-
torului de instructie, motivate drept, constituesc lucru definitiv
decat. suntem mirati Lacoste, dealtfel nu este profesor de
drept penal, ci profesor de drept civil la universitatea dein Metz,
parerea sa autoritatea a lui Peiron,
(pag. 48 49), atunci când doctrina prin cei mai de
a ei reprezentanti, se pronuntá categoric in sens contrar. De
noi credem aceastä dip urmä pdrere e cea care trebuie triumfe
Inaintea onorate Curti.
Dv. sunteti chemati a interpreta art. 5 4 din codul de instructie cri-
francez. vi s'ar dovedi in timpul dezbaterilor parlamentare
ce au avut in Franta prilejul diferitelor modificári ce s'au adus
dispozitiilor de drept penal international in codul de procedura
francez s'au produs discutiuni amendamente, datorite unor
persoane cu netágAduitä autoritate competent& profesori de drept,
etc., din cari s'ar fi desprins lämurit ideea legislatiunea francezd,
ordonantele definitive ale judecatorului de instructie, motivate in
nu pot fi considerate ca definitiv judecat, ca acele
discutii amendamente ar fi fost de influenteze interpretarea
dv. sensul pdrerii lui Lacoste. s'ar fi putut simplele
pdreri emise de deputati sau senatori ocazia unei nu
pot influenta interpretarea judiciard a legei, atunci se tran-
sformä in amendamente sunt introduse textul legei.
rile izolate, rdmase in cartoanele corpurilor legiuitoare, sunt de un
interes pur archivistic. Ele ar putea sä retie atentia
torului chemat interpreteze legea, numai datoritä consideratiunilor
trase din marea autoritate a celor ce le-a emis.
In cazul de nu ne gäsim In aceastá situatiune. laM de
domnilor, valoarea pe care o atribue, general, Casatia
argumentelor trase din luerdrile pregatitoare. Citez din remar-
cabila lucrare a lui Fabbreguettes . Logica judiciard de a
judeca", pag. :

Curtea de casatie se aratA extrem de circumspectA cAnd e vorba de invo-


carea lucrArilor preparatorii. In acesti din ani se pare ea a adoptat sis-
temul de a nu le mai viza."
Ca urmare la cele ce am spus, pentru ca vedem care este
intelesul intinderea cuvintelor in mod definitiv judecat, din art. 5
al codului de instructiune criminald francez, trebue recurgem la
tratatele de drept penal, sä vedem ce zic autorii.
Voi un comentariu de directiunea repertorului
Sirey, in 1908, unei deciziuni a Casatiei sectia criminal& din
10 August 1905 (Sirey, I 373). Speta judecatá de casatia la
1905, edictarea legei modificatorie a art. 5 7 din codul
de instructie criminald francez, avea oarecare asemänare cea de
azi. S'a decis atunci in Franta :

www.digibuc.ro
-g4
Strainul tradus inaintea Curtei pentru a purga o condamnare in
contumacie contra lui, pentru o in Franta, nu poate
invoca cu o deciziune a juris(Uctiunei lui de prin care se
nu e caz de pentru acea din de probe
o deciziune de neurmärire, astfel motivatd, nu are un caracter
definitiv, ci este esentialmente precar provizorie".

precizam speta. La 23 Decembrie 1899, un supus italian,


Guiffredi fusese condamnat in contumacie, de Curtea din
Bouches-du-Rhône (Franta), la pentru furt
§i tentativä de omor. Posterior acestei condamndri, Camera de
punere sub acazare de pe Curtea de apel din Luques (Italia)
pronuntase pentru acest fapt, In favoarea lui Guiffredi o decizie de
neurmdrire cu data de 18 lunie 1904. Relators in Franta, Ouiffredi e
tradus inaintea Curtei cu din Bouches-du-Rhône pentru a-§i purga
contumacia. Acuzatul exceptia prealabiM de judecat
din decizia Camerei de punere sub acuzare, in tara lui de
gina. Curtea cu jurati mentionatá respinsese exceptie sub cuvânt
deciziunea de acuzat n'avea un caracter definitiv, ci totul
precar provizoriu, de oarece spusese nu este caz de urmärire
din de probe suficiente. Casatia francezd, decizia de care
ocup, a confirmat acest mod o vom vedea al instantei de fond,
respingând recursul.
E cert dar Curtea de Casatie francezd, decizia din 10
August 1905, n'a in principiu, ordonantele de neurmdrire
ale judecdtorului de instructie, sau deciziile Camerei de punere sub
acuzare, nu pot constitui lucru judecat, ci, o speta,
s'a pronuntat asemenea ordonante deciziuni nu au putere
de lucru judecat, in 5, c. pr. pen. fr., când sunt motivate
fapt : pe de dovezi De aci concluzia, solutia
ar fi fost totul decizia Camerei de punere sub acuzare
din Luques era in drept.
Astfel a inteles lucrul directia reportorului Sirey, care,
reproducând deciziunea Casatiei franceze, nota care o
spune intre altele :
Atat timp revelarea de noi sarcini nu se produce autoritatea ordonantei
sau deciziunei de neurmärire:nu este nici infirmatd, nici infirmabila; ea
; nu se poate zice de nu vor fi definitive ; in aceastá stare
caracterul judecdtilor definitive, ordonantele deciziile de neurmarire, litera
spiritul legii din 1903, categoria judecatilor definitive. In ce priveste
deciziunele de neurmärire motivate in drept, deciziunei este
Casatia n'a avut In vedere de de neurmarire motivate in Ea
reveleazd, adevar, particularitatea Curtea de apel din Luques scosese de sub
pe acuzatul condarnnat in contumacie in Franta, din de probe
ficiente. E sigur decizia de neurmdrire, e in drept, o
autoritate irefrangabild de lucru judecat, e o

adnotatia face o serie de trimeteri la autori, autori de cari


voi servi.

www.digibuc.ro
-85 -
Desc hid Tratatul de al lui Bonnier, pag. 735 No. 893
Deciziile Camerei de punere sub acuzare au un caracter definitiv
chestiuni de drept, fata de cari survenirea de noi sarcini e o circumstantä
indiferentä. Astfel, deciziunea acelei Camere care nu e la
pentru faptul nu este pedepsibil termenii legii penale, are o
autoritate tot de irefrangabild ca aceia a unei deciziuni de absolvire...
Nu existá lucru judecat In criminal de atuncea decizia
.chestiunea mod irevocabil, nu cazul and, exclusiv pe de
dovezi, ea oare cari sarcini, a purga acuzarea."

Proceduristul francez Bonnier poate nu satisface pe


desi a fost profesor Facultatea de drept din Paris.
dar la luminile unui autor care s'a ocupat in special
de dreptel penal international. Acest autor e Maurice Travers. Citesc
III, pag. :

No. 1531. Din moment ce decizia streinä a fost pronuntatä de jurisdictia


represivä regulatä, putin intereseazd e vorba de o jurisdictie de instructie
sau de o jurisdictie de judecatd. Cuvintele... in caz de condamnare, de cari se
art. 5 7 instr. crim. fr., aceste articole sunt aplicabile deci-
ziilor de neculpabilitate, ar fi restringi prea mult intinderea cerind, caz
recunoastere a neculpabilitatii, ca sä fi fost de o jurisdictie de ju-
Cuvantul judecat" din art. 5 Cod. instr. crim. fr. ar tinde, e-adevdrat,
a se admite o interpretare restrictivd; poate fi luat tot de bine
sens ca resträns; mai distinctia pe care o res-
pingem, n'ar avea nici un fundament rational fi principiului
in cel mai favorabil

Acest principiu, relevat de Travers, nimeni nu-1 poate contesta,


nu a se cere obtine o interpretare
restrictivA a art. 5 din c. instr. crim. fr., ar trebui sA se fn evi-
denta marea utilitate nevoie, ceace nu se poate face, cu atât mai
mult cu cât, dupA cum voi arAta, spiritul sensul art. 5 c. instr. crim.
fr. (corespunzAtor art. 4 din codul nostru penal), se opune formal la
un atare sistem de interpretare, ce ar conduce la nesocotirea princi-
piului ierarhic de competentä pe care a voit sA-1 consacre.
mai departe pe Travers. Sub No. 1536, acest
autor :

Dat sensul ce trebuie atribuit cuvintelor definitiv din art. 5


7 c. instr. crim. fr., o decizie de neurmärire, de o jurisdictie sträina, nu
s'ar putea opune de putin la exercitiul unor noi urmäriri tribuna-
lelor franceze, este natura ei provizorie.... Dacä din potrivä decizia de
neurmärire e, de pildä, drept neatacatd in termenul legiuit,
nu poate, in tara a Jost formeze obiectul nici unei de
curs pune obstacol ori-cdrei urmäriri ulterioare ; actiunea publica nu mai poate

www.digibuc.ro
- 86 -
fi dar exercitatá pe francez. Aceastä distinctie e, noi,
Ar fi contrar ori cärei logice de a considera ca nedefinitiva o decizie care regu-
pentru totdeauna soarta prevenitului".
Mai la vale, comentatorul combate acelora cari sustin
teza bizuindu-se pe dezbaterile parlamentare, anume
discursul pronuntat in Camera 13 Aprilie 1842 de depu-
Mater, cu prilejul discutiunei proectului din care avea
dupa mai bine de 14 ani, legea din 27 lunie 1866. Travers
drept legiuitorul din 1866, ca cel din 1903, a trebuit
foarte putin discursul lui Mater, tot cazul acel
discurs nu o aceea
tate de noui urmäriri in in care decizia a fost pronuntata,
de a se putea considera inculpatul ca judecat.
In fine sub No. 1537, Travers numai deciziunile de
urmärire provizorii, motivate in fapt, pe de dovezi suficiente,
nu pot fi considerate ca deciziuni definitive art. 5 instr.
fr., in acest sens decizia Casatiei franceze din 10 Au-
gust 1905, de care ne-am ocupat.
S'ar putea ca autoritatea lui Travers fie la
- vedem dar care este
dintre ace§tia
Incep cu Le Poittevin.
alegem pe cei mai
profesorilor de drept pe-
de instrucfie
celebri.
adnotat,
sub art. 5 7, No. 126, marele penalist francez spune :
Ordonantele de neurmärire trebuesc asimilate cu achitätoare ? S'a
art. 5 § 3 nu deciziunile emanând dela o jurisdictie
de judecatä, pentru cä, zice-se, de cele mai multe ori, deciziile jurisdictiilor de
instructie o autoritate provizorie, In toate cazurile, ele nu pre-
suficiente garantii. (Peiron, op. cit. pag. 47 urm.). Noi credem
e formulatd termeni prea absoluti. Trebueste examinat,
Insemnätatea deciziunei de neurmärire ; ea nu constitue o
provizorie, nu va putea pune obstacol unei urmäriri In ; din
conträ ea trebuie sä fie privitä ca o decizie definitivä irevocabilá, inculpatul a
lost definitiv ludecat, actiunea publica nu mai poate sä fie exercitatä contra
lui, termenii art. 5 §

Vedeti, domnilor, nid Le Pottevin nu lui Peiron


dar, spre regretul civile, nu o Ar putea partea adversa
nu mai un mister din marele Peiron ne
cine este.
D. Otulescu : E coleg noi, e avocat. Eu am mare stima
pentru toti colegii.
D. Periefeanu : De acord cu dv. Eu am pentru
profesorii de drept penal dela de drept din Franta. ca
vedeti sunt consecvent cu preferintä, rog luati
nu invoc autoritatea lui Matter, care e favorabil temei ce
sustin. Eu de acest Matter n'am auzit acum...
fi el avocat ?

www.digibuc.ro
- 87 -
D. Otulescu : E pro curor de tribunal, nu e avocat.
D. : E sau a fost, nu intereseaza ; dupa cum nu inte-
Peiron a mai scris de aceia cu care
ne amenintati. Interesant e mai un profesor de drept
penal cu care faimosul Peiron se in conflict.
Garrraud, care nu e profesor de drept civil la Aix, ca Lacoste,
ci profesor de drept penal la Universitatea Lyon avocat cu
mai mare reputatie ca Peiron, - spune el in cea de a
editie a tratatului de drept penai, Tom. I, No. 198, pag.
415 :
Care este efectul urmAririlor pornite streindtate contra unui francez
a o sau un delict streinatate a revenit Franta ?
Trei ipoteze sunt posibile : urmáririle In streinAtate au condus
decizie de neurmarire, la o achitare, la o condamnare.
In primul caz, situatia francezului va depinde de caracterul provizoriu sau
definitiv al deciziunii: o va pune obstacol unei retnoiri de
; o neurmärire provizorie n'o va putea Impiedica".

domnilor, situatia cu privire la intelesul


intinderea cuvintelor definitiv din art. 5 § 3 c. instr.
crim. fr.
acum, conform doctrine, sunt consi-
derate, Franta, ca autoritate de lucru definitiv judecat, ordo-
nantele de ale judelui instructor sau deciziunile Camerei
de punere sub acuzare ?
Spre a putea la intrebare e nevoie amintim,
prealabil, ordonantele judeatorului de instructie, ca§i decizi-
unile Camerei de punere sub pot fie motivate fapt sau
drept. Ele sunt motivate fapt conchid nu exista caz de
urmarire, fie pentrua infracfiunea nu e stabilit, fie pentrua nu s'au
in contra prevenitului, ca autor sau complice, suficiente probe
indicii de culpabilitate. se cea mai mare parte din ordo-
nantele de neurmarire, cum cu drept Garraud, sunt
motivate in fapt, pe insuficienta de dovezi sau sarcini.
Din ordonantele instructor, ca deciziile Camerii
de punere sub acuzare, sunt motivate drept, atunci se bizuie
pe consideratia faptul, chiar daca fi privit ca constant, nu con-
stitue o sau pe aceia actiunea publia este prin
prescriptie, amnistie etc.
distinctie, care nu se desprinde mod expres din
lege, tot Garraud ne-o spune, - are o mare din punctul
vedere al autoritAtii pe care o poate avea ordonanta al
posibile a instructiunii pentru descoperire de noi dovezi.
Acestea zise, raspunsul la intrebarea ce ne- am
produc textual, din Tratatul de procedur penalá al lui Garraud, Tom
(ed. III- a din 1912) :
No. 1088. decizia de neurmärire a fost motivatA
pe insaficienta de sarcini, survenirea de noi sarcini o nona in-

www.digibuc.ro
- 88 -
structie, singura ca sarcini sä mai culpabilitatea
agentului, dat in asemenea caz actiunea trebuie sä fie privitä
numai ca suspendatä, nu prin ordonanta de neurmärire.
cit. No. 1084).
Condilia e anevoios decizia de neurmärire a
in drept. Se pare chiar solutia de drept, independentá de sarcinele produse
corelatie cu ele, nu poate fie Influentatá trebuie fie
ori cari fi sarcini revelate. mai completä face
situatii totul deosebite.
a) In prim cazul in care noile sarcini numai susceptibHe a
monstra inculpatul e adevärat faptului ce i-a fost imputat. Ele
fi ineficace de a autoriza o reluare a instructiei, neurmärirea e fie
pe consideratia faptul imputat, nu constitue crimä, delict, nici contra-
ventiune, fie pe aceia cä este amnestiat sau prescris. In acest caz, in adevär,
stabilirca culpabi prin noui dovezi, este inoperantä spre a face
actiunea definitiv stinsä.
Sä admitem chiar cä se descoperd, de pildá, amnestia a fost apli-
catä, sau a Jost : aceastä descoperire revelatoare
a unei noui sarcini, ci a unei a judecätorului, eroare pe care o acoperä pre-
sumtia de devenitä invincibilä autoritatea judecat.
b) Sunt din potrivä când nouile sarcini susceptibile a dovedi
faptul imputat are un caracter juridic, care vechile sarcini nu permiseserd sä
recunoscut. E cert atunci motivul pe care se baza ordonanta, sau decizia
de neurmärire, se gäseste zdruncinat de aceastä descoperire, cä
deschiderea unei noui instructil. Astfel, judecdtorul a dat o ordonantä
de reurmärire, pe absenta frauduloase, care este un element
constitutiv al falsului sau abuzului de Incredere. Noui sarcini releveazä
intentie. Sau inculpatul a beneficiat de o ordonantá de neurmärire, pentru
faptul care i-a fost imputat, constitue un furt In timpul noptii, asistenta
uneia sau mai persoane, circumstante cari califlcarea furtului
In consecintd durata prescriptiei. nouä instructie e posibilä, pentru cä
sarcini a stabili faptul imputat nu e prescris".

Garraud :

In rezumat, survenirea de noui sarcini nu reluarea urmäririi de


cazuri :
1) sau ordonanta decizia motivate pe insuficienta de sarcini ; 2) sau
sarcini a stabili faptul, In privinta cäruia intervenise decizia de neur-
motivata pe absenta de criminaiitate sau pe o exceptie, au un caracter
juridic criminal care nu fusese relevat vechile sarcini".

fie iertat acest lung citat, era necesar. aceia§i


rog onorata Curte sä sunt nevoit deschid
un pe (ed. 4-a, 1910). ce spune acest autor,
sub No. :
Ordonante (pentru de instructie) sau decizii (pentru
mera de punere sub acuzare) de Aceste decizii, odatä inatacabile, au

www.digibuc.ro
-
ca urmare, pun obstacol unei noui pentru fapt, in
mäsura celor ce decise. In consecintd, neurmarirea este pe
de - ceea nu este cazul nostru - odica de probe aduse
in contra prevenituiui, se pot exercita noui pentru fapt, prin
intrebuintarea acelorasi de aceleasi sarcini, chiar de s'ar
pretinde se faptului material o calificare diferitä. survin
noui sarcini aceastä decizie, se descoperd pe noui martori,
piese, procese-verbale, cuvânt, noui de necunoscute la
rea deciziei de neurmarire, de naturä modifice decizie, o
märire o nouä instructie sunt posibile, peutru nu existä lucru judecat asu-
pra acestui punct. (Vezi In acest sens : Cas. 13 Mai 1899, Sirey 1900, ;
misia de instructie a Curti de 30 Oct. 1899, Sirey 282
nota lui pag. 292 § 40). neurmärirea e In mod absolut,
pe faptului acesta e cazul nostru - sau pe stingerea
actiunii publice, aprecierea aci, mod absolut, din toate punc-
tele de vedere a se tine seamä de sarcinile deciziunea se
de o autoritate pune noui urmäriri, chiar caz de
descoperire de sarcini noui".

Mai categoric nici se poate. Ei bine, domnilor,


sens se : Le asupra exercifiului
.stingerii acfMnilor publice private, Tom. II, No. ; Carnot, Asupra
art. 246, No. ; Le Poittevin, Codul de instrucfie criminald adnotat,
.sub art 128, No. ; Tanoviceanu, Cursul de procedurd
No. 904 etc. In fine, Repertoriul Carpentier, Tom. XXIV,
sub 381, 383 384, preconizeaza totul aceia§i doctrina,
ca Faustin Depeiges rernarcabila lucrare : Prati-
que criminelle des Cours et tribunaux, tom. No. 624, pag. 399.
sä nu se obiecteze aceastä nu este
sp sub judecatorul de instructie din St. MHo, pentru a
conchide nu e caz de urmarire, s'a Intemeiat pe dovezile atunci
,existente, n'a avut vedere sarcini pe cari partea
pretinde le-a descoperit ulterior. Ori de ori o ordonantä de
neurmärire se mod absolut pe inocenfa faptului
dupa cum arata - ori de ori constata faptul imputat
nu constitue nici delict, nici contraventie, pentru a ajunge
la constatare recurge la o verificare a elementului de fapt,
cum din dovezile existente, pentru compara pune
in concordanta cu elementul legal. Or, teoria pärtii civile, n'ar
trebui sä existe nici autoritate de lucru judecat,
descoperirea de noui dovezi ar putea stabileasca judecatorul s'a
rationamentul sau!
Rämâne acum vedem daca o ordonanta de urmarire,
pe starea de care s'a aflat infractorul In momen-
tul infractiunii, este o ordonanta motivata in fapt sau
drept ?
Imi dau bine acest punct de vedere avem
triva o jurisprudenta destul de mentinuta, a acestei Onor.
Curti chiar.

www.digibuc.ro
--

Nu vom o pentru a arAta jurispru-


trebuie sA fie schimbatd, spre a se pune armonie
duita evolutie pe care o marcheazd privintA jurisprudenta
francezA, de acord adevAratele conceptiuni doctrinale re-
feritoare la materie. Aceasta mai mult, cu dv. trebue
aveti vedere legiuirea chipul care acea legiuire este-
interpretatd acolo.
Mai de a invoca autoritatea docrinei jurisprudentei
franceze, a face cuvenitele citate, cred nimerit sA intru in exame-
nul chestiunii, mijloace proprii.
Dreptul pozitiv logica ne o jude-
oricare ar fi ea, fie dela o jurisdictie de
fie o jurisdictie de instructie, constitue un complex
silogisme sau un mare silogism,- in care sologismul
(complex sau incomplex), silogismul conjunctiv. alcAtuirea
acestui silogism, ca al silogism in general, premizele
concluzia logicA, distinctie mai multe cazuri poate
cele mai dese, prima propozitie, sau majora, o elementul in-
discutabil care e cel legal, sau de drept ; cea de a doua
zitie, sau minora, elementul de fapt. Ei bine, ori de ori
torul, pentru formarea convingerei sale. rationand, trage concluzia
logicA sau un element de drept sau legal, la un element
de fapt sau vice-versa, o motivare drept. Ches-
tiunea un deosebit interes din punctul de vedere al conse-
cintelor, pentru cum voi arAta, falsul rationament, ce
In violarea elementului legal sau de drept, poate fi corectat, nu
de instantele superioare de fond, dar chiar de Curte de
a e astfel deschisd.
aceste principii stabilite, le la cazbl ce ne
preocupd. Cand un judecAtor de instructie, ca din St. Malo, dA
de neumArire pe consideratia acuzatul se afla
in stare de in ce fel motiveazA in fapt
sau drept ?
Pentru a ajunge Ia concluzia sau juridicd, nu
caz de urmOrire, pentru acest motiv, judecAtorul porne§te o primA
propozitie, care cuprinde elementul legal din art. 328 p. fr.
art. 256 p. r.), conceput :
Nu este nici crimä nici delict omuciderea, loviturile ränirile, au fost
impuse de necesitatea a legitime apäräri pentru sine sau pentru

Acest element legal, in legislatia caracterul unei


adevArate definitiuni, prin introducerea codul penal a art.
care aliniatul H :

Apärarea este legitimä cAnd este necesarä spre a respinge un atac mate-
rial, actual injust, in contra persoanei sale sau a altuia. Se socote§te ca
cazul cAnd agentul, sub imperiul turburArei, temerei sau teroarei, a trecut
peste marginile apardrei".

www.digibuc.ro
- -
apoi cea de a doua propozitie, care cuprinde
de fapt, in care expune astfel cum rezultä din
actele de din mbinarea am')elor propozitii, rationând,
pe cale de comparatie deductie, trage concluzia ce se impune :
inexistenta sau existenta de urmärire. faptul dat
circumstantt le In cari a fost totul sau in
parte conditiunile prevdzute de lege, judeatorul- va ajunge,
la concluzia acel fapt constitue o crimä, sau un
va dispune trimiterea inculpatului in ; din ace!
fapt nu conditiunile prevAzute de lege, va conchide
constitue nici delict, deci, nu poate conduce la tri-
miterea agentului judecatd.
Ori cum, motivarea judecatorului de instructie, asemenea caz,
-e o motivare drept, de oarece in silogismul se cuprinde un
-element pur juridic, cum ar fi de acela al legitimei ale
conditiuni, cum ar fi ea privitä : ca un drept, ca o
peremptorie, sau ca fapt justificativ, legea le determind.
Demonstratia e §i consecinta decurge dela sine.
Ordonanta de instructie, astfel
faptului urmärit, bazatä pe lipsa de criminalitate con-
form conceptiunei legale-din moment ce este definitivd,
deste autoritate de lucru definitiv judecat. devine
chiar ulterior s'ar stabili legea a fost gresit
sau ; chiar descoperirea de noi sarcim sau do-
ar scoate evidenta eroarea judecdtorului.
acum, d-lor, autoritate a lui Garçon,
acest mod de a vedea.
Celebrul profesor de drept penal dela facultatea de drept din
Paris, se exprimä astfel in penal adnotat, sub art. 328
107 110:
No. 107.- Legitima nu este o ci un fapt justificativ, exclusiv
de urmärire. Jurisdictiile de instructie, trebuesc dar, când ea este stabilitd,
declare nu este caz de Acest punct, astäzi constant in
nici nu mai e afirmat prin hotäriri.
No. Verdictul care declarä pe acuzat nevinovat, sau care
expres starea de e irefrangabil. Curtea de
Casatie recunoscut cu temei, dreptul de a verifica, dupä faptele suveran
tonstatate prin decizii motivate, condifiunile legale ale legttimei
.apreiri sunt realizate.- Aceasta este tn adevör o de drept".
D. Teodoreanu : De sigur
D. : Atunci de ce mai ? Puneti
pentru admiterea recursului.
D. Ottulescu : Citeste, te rog, No. 105.
D. Periefeanu : cititi d-v. Citind eu totul, fi pusi
trista situatie de a nu avea ce pledati.
dar, Garçon, apärare e o chestie de drept,
o de drept, sau decizia motivatá
pe legitimä apärare, e o decizie motivatä in drept.

www.digibuc.ro
- 92 -
opresc aci citatele, pentru voi reveni atunci când
examina chestiunea de a se atunci când instantele de ins-
tructiune au violat autoritatea lucrului judecat, dreptul d-v de
este deschis ?
Socotesc am dovedit prisosintd, infractiunea
recurentului a fost instruitä in Franta ; intru
judeatorul de instructie din St. Malo a declarat nu existä
lui caz de urmdrire, pentru motivul examinând faptul
raport legea franceza, a constatat se afla in stare de
in aceasta autoritate de lucru definitiv judecat.
In adevär, acea ordonantä râmânând definitivd, prin neapelare la Ca-
mera de punere sub din Rennes, in drept,.
constitue lucru definitiv judecat, conform doctrinei jurisprudentei
franceze, la care am trebue ne referim. In consecintä, o
urmärire la noi nu putea fi inceputä, a se viola
mare principiu dreptul penal positiv a dea un ca-
racter international, scotându-1 sfera restransä in care se afla.
va ordonanta instructor din
in ipoteza in care s'ar considera e motivata drept, contine
o motivare elipticd. de oarece nu cum a ajuns la concluzia
recurentul s'a aflat in stare apärare,- cele premise
silogismului nefiind desvoltate. Vi se va spune aceasta cu
o nemotivare. Conced. Dar ce intereseazd ? Aceastä onor. Curte, nu e
statueze ca de casare asupra ordonantei
torului de instructie din ci doar sä dea cuvenita interpretare
art. 5 din codul de procedura francez. judecatorul de
instructie dirt St. Malo a motivat sau nu eliptic ordonanta ;
aceastä ordonanta era sau nu susceptibild de reformare pe de
atac prevAzute de legea francezd, cu apel la Camera de punere
acuzare din Rennes, cu recurs la Casatia francezd; chestiuni cari
nu obiectul acestui recurs. Ele trebuiau supuse la vreme ju-
risdictiei franceze. Acolo putea merge partea pentru a ataca.
cu opozitie ordonanta judelui instructor din St. Malo plingându-se
Camerei de punere sub acuzare din Rennes acea ordonanta e
de o motivare judecatorul de instructie nu arata cari sunt
faptele desprinse din instructie, din cari a format convingerea
Al. s'a aflat in legitimä aparare. Tot e bine
jude instructor a ajuns la o concluzie pe care a fost nevoit s'o adopte,
o larga motivare de astädätd, judecdtorul nostru de instructie dela
Cabinetut No. 1, pe care Camera de punere sub acuzare a
Curtii de Apel din Bucure§ti, spre a o putea Inlätura, a trebuit
toarne faptele sä violeze legea.
Primul nostru motiv de casare este dar fundat. Se va pune
de partea partea sub de exceptie, intrebarea daca
chestiunea, prin acest motiv de casare, sau nu sub cen-
zura ?
am dar indatorirea sä la aceastä intrebare ;
de§i socot chestiunea implicit rezolvatä respingerea incidentuld
de inadmisibilitate a recursului.

www.digibuc.ro
- 93 -
Recurentul, inaintea organelor de instructiune, a ridicat, oral
exceptiunea peremptorie, din autoritatea lucrului
definitiv judecat in Franta, exceptiune de sä dela
actiunei publice impiedice trimiterea sa instantelor
judecata. exceptiune fost respinsa, de judecatorul de
instructie, care a dat ordonanta de neurmarire pentru motive de fond,
cit de Camera de punere sub acuzare, care a dispus trimiterea sa
judecata Curtei cu jurati. Problema e dar : poate acu-
zatul incerce a impiedica acestei trimeteri judecata, pe
care o crede violare de lege, acest scop
Curti de sau trebue sä a§tepte fie judecat, apoi
se instantei de casare ? al doilea rind, chestiunea in
sine sub cenzura Inaltei ?
Domnilor, combaterii incidentului de inadmisibilitate
a recursului am chiar o decizie acestei Curti,
No. 790 din 11 Sept. 1901, data deciziile
merei de punere sub acuzare, sunt supuse recursului, in genere, ori de
decateori, printr'o violare de lege, se aduce vreun prejudiciu ctiunei
publice sau Jurisprudenta franceza, ca doctrina, e
a decide in fel. Nevoit sunt sä fac citeva
citate. mai din Pandectele franceze, Tom XV, . Cham-
bres de mises en accusation :
No. : Deciziile Camerei de punere sub acuzare cari statueazd asupra
exceptiilor finelor de neprimire, pe cari prevenitul le-a opus instructiei
contra actiunei publice, au in general autoritate de lucru judecat, fie admit
aceste exceptii fine de neprimire, fie le resping. Asemenea statueazd,
in adevär, nu asupra unei simple de fapt, esentialmente provizorie, ci
asupra unui raport al acestui fapt cu legea, asupra unei de
fost atacate inaintea Curtei de Casatie, devin irevocavile."
No. 459: Prevenitul poate dar recurs contra deciziunilor Camerei
de punere sub acuzare, ori decAteori ele cuprind o dispozitie susceptibild do-.
bindeascä autoritatea de lucru din care poate rezulta o vätämare pen-
lui. In special poate recurs contra deciziunei care respinge
de neprimire pe cari le-a opus la actiunea publicä."
No. 461: ...S'au contra deciziunei care se 'pronuntä drept asupra unei
chestiuni de lucru judecat, ridicata de el."

Or, acesta e cazul recurentului. a obiectat, inaintea organelor


de instructie, a jost judecat in Franta pentru fapt, a cerut
sa fie scos de sub urmarire. Exceptiunea sa a fost pentru
a ajunge la acest rezultat, Camera de punere sub acuzare, - ca
jndele instructor -a interpretat art. 4 pen., corespunzator art. 5
din codul francez de instructiune criminalä.
acuzatul sufere mai jicnitoarea-i comparitiune
Curtei Jurati, apoi se adreseze acestei Curti,
atunci pretinde exista un obstacol peremptoriu la exer-
citiul actiunei publice ? Färä nu. motivul de casare pe
care supune acestei Curti nu este el un motiv de pur drept, din

www.digibuc.ro
- 94 -
moment ce chipul in care organele de instructie au interpretat
art. 4 c. ? Dar, dv. rol nu e tocmai acela de a ca
fie bine interpretate aplicate ? Recurentul s'a aparat ridi-
o exceptiune peremptorie ; a cerut organelor de instructie sa con-
state nu poate fi ca nu poate fi trimis judecata, a
fost judecat nu mai poate fi judecat a doua de oarece,
cum zice proces trebue sa un Exceptia sa
respinsd, pe consideratiuni de pur drept, Cenzura dv. nu mai poate fi
discutata.
Dar, sä toti autorii sunt de acord, in aceastä
ce spune Carpentier, In Repertoriul Vo Cassation (mat. crim.).
Tom :

No. 1127: Toate exceppile cari sting actiunea, ca prescriptia,


amnistia, necesitatea, oricari cazuri, a unei prealabile sau a unei auto-
administrative, deschid, aceiasi ca judecat, calea
sului In casatie, fie hotäririle sau deciziile le-au admis mod ilegal, fie au
fost respinse erau admisibile. In ipoteze in adevär, o expresä
contravenire la (In acest sens, F. No. 3990).
repertoriu, Tom X, Vo Chambre des mises en accusation,
sub No. 461, 496 497, revine asupra chestiunei, subliniind solutia
afirmativa; sub No. spune :
Un prevenit care pretinde ordonanta de neurmärire in favoarea lui
a dobindit autoritate de lucru este in drept atace cu recurs decizia
merei de punere sub acuzare, care s'a respins

Va sä toate repertoriile, chestiunea e discutatd


in
Tot se : Le Sellyer, Traité de l'exercice et de
l'extinction de l'act. publique et privé, Tom No. ; Le Poittevin,
Code d'instr. crim. annoté, sub art. 219, No. 1-5.
alta ordine de idei, dar netadaduit
cabila cazul de Fabbreguettes, In de Logicé
arata potrivit sistemului adoptat de Casatia franctzd, dreptul
sau de exista se o de
din partea judecatorilor fondului, in materie de delicte civile.
Citez textual, pag. :

Desi legea - cum am spus - n'a definit culpa, Curtea de Casatie


controlul deciziunilor judiciare asupra punctului de a se :

Dacd faptele constatate constituesc sau nu o ; consecintele trase


constatdrile de fapt de fondului sunt juridica."
Pag. 358:
Numai cazul co hestiune de drept nu este in joc, apartine jude-
cätorilor fondului aprecieze suveran faptele sunt pertinente este
sä proba."
Pag. 359:
Curtea de Casatie, ca suveran constatate relevate de jude-
catorii fondului, are dreptul faptul nu este legalmente

www.digibuc.ro
95

Cine ar putea afirme cA atunci e vorba de un


penal sau de o materie mult mai gravA mai importantA,
rolul Inaltei Curti de Casatie trebuie sA fie mai redus, cA judecatorii
pot sA violeze legea, posibilitatea de control, sanctiune ?
Presupun, Onor. Curte, partea adversa va sA
produca impresie, o a dv. din 1918. Pentru ca sA
efectul surprizei ce se voi sA examinez eu
acea deciziune. Din contextul ei cA recurentul. dela 1918, se
de violare a autoritatii lucrului judecat, sub cuvant ca,
rior datei cand Camera de punere sub acuzare declarase cA exista
caz de in contra lui, fusese judecat definitiv pentru
fapt, de catre judecAtoria de ocol. Domniile-Voastre, constatând ca,
pentru solutionarea motivului de casare, era nevoie de un examen al
faptelor, astfel cum ele rezultaserA, nu din decizia cu recurs,
ci din piese acte aflatoare la dosar, ati respins recursul.
Alta a fost dar speta la In acel caz, exceptia
din autoritatea lucrului judecat nu fusese Inaintea Camerei de
punere sub acuzare, nici examinatA prin decizia de trimetere jude-
a acelei instante ; ca urmare, pentru ca Curte sA cerceteze
temeinicia motivului de casare, ar fi fost la
carea unor elemente de fapt, rezultand din alte acte de deciziunea
cu recurs, ceeace competinta sa.
Va face dar bine, partea renunte de a se mai servi de
deciziunea acestei Curti, data la 1918.
Chiar daca am admite deciziune ar fi refe-
ritoare la o identica, avem ferma convingere ono-
Curte, pentru toate consideratiunile pe cari am avut onoarea
le expun, va reveni asupra jurisprudentii sale anterioare.
In actuala evolutie nu se mai acu-
zatului nici chiar dreptul, dintr'un interes de ordine
de a invoca pentru prima data Curti de Casatiune
chestiunea autoritAtei lucrului judecat, chestiune generalmente recu-
ca de ordine Cu mai mult nu i se poate
contesta dreptul, pentru el dintr'un interes moral, acela de a
se adresa Curtii de Casatie, in de a evita sa trecere
pe sub furcile caudine ale Curtii cu jurati, atunci din faptele
constatate de organele de instructie, reese cA a mai fost
judecat pentru faptul care a determinat trimiterea lui judecata.
Acestea zise, onorata Curte, trec la de al doilea motiv
de casare.
(edinfa se suspendd).
(La
D. Periefeanu : Curte, MA pun ipoteza d-vs.,
asupra primului motiv de casare, este ne-
intemeiat, cA, prin urmare, ordonanta de neurmarire a
de instructte din St. ne putere de lucru definitiv judecat,
In art. 5 pr. pen. fr., romana era procedeze
la noi cercetari impotriva recurentului. Na§te o :

www.digibuc.ro
- -
cum trebuia pornita efectuatA o asemenea ? Cu alte cuvinte,
care e situatia acelui român, supus pentru fapt acolo
unor cercetdri ce au condus la darea ordonante de
? Este situatia lui aceea a infractor de care justitia nu
s'a ocupat sau, din potrivä, trebuie socotit
categoria acelor infractori cercetati scosi de sub urmdrire, dar
potriva noi dovezi de culpabilitate s'au descoperit ?
Am cu prilejul expunerei faptelor, partea sezisând
justitia a adresat o petitie de instructie de la
Cabinetul No. 1, care a Inaintat-o Parchetului de Ilfov, Parchetul
a Cabinetului cu urmAtoarea : Se vor face cercetAri
conformitate cu art. 4 pr. pen." Am deopotrivA
petitiune, care se sezisa justilia pentru a procede la
cercetAri, nu semnala existenta vre-unor noi descoperiri surrenite in
sarcina lui Nu mai revin, fiinda am cetit acea petitiune.
Petitia se la numele martorilor audiati in Franta. Din
capul dar, datori suntem justitia romana a fost
mod vitios sesizatá. In conform doctrinei jurisprudentei,
o plângere, chiar când contine o constituire de parte nu
poate fi In principiu, ca o Ea nu are acest caracter,
dacä e de de martori sau piese probatorii, cari
n'au supuse jurisdictiunei ce s'a pronuntat nu e la ur-
refer aceasta privinta la Garraud, Tratat de instructie
criminald procednrd ed. 1912, Tom. No. 1084.
trecem peste consideratie vedem,
In ce chip justitia vitios sezisatA, a procedat la cercetAri.
de instructie, ce a respins exceptia autoritAtii lucrului
judecat, a in ce consta nouile descoperiri, a pro-
cedat acest scop la audieri de acele
pozitiuni de martori nu o descoperire de dovezi
sarcina acuzatului.
ce spune, ordonanta judecAtorului de instructie :
Avánd vedere din cercetarile cati-va martori noui
cultati la instructiune, nu a rezultat nici o proM de ...declardm
nu caz de
In potriva acestei ordonante, partea civil& nu ministerul public,
a opozitie la Camera de punere sub acuzare. instantA,
ce, ca judecAtorul de instructie, a statuat ea asupra
ceptiei din autoritatea lucrului a respins-o, intrând in
examenul situatiei care se afla acuzatul, spune, prin consi-
derentele deciziunei sale :
acea a fast instruita in Franta, instructiune care a luat
printr'o de neurmarire, care are proviz'orie, nu ;
ea nu poate avea caracterul hotäririlor definitive nu constitue autoritate de
lucru judecat, de oarece in caz s'ar in greutatea
nu se poate impiedica, dispozitiunile art. 241 242 pr. pen.,
perea lui pentru fapt".

www.digibuc.ro
- 97 -
Va sä onoratä lta Curte, Camera de punere sub acuzare
a Curtii de Apel din Bucuresti, ce nu existä auto-
ritate de lucru judecat, categoric justitia românä este
retnceapd urindrirea, s'ar In greutatea
culpatului au survenit noui dovezi de culpabilitate, sensul art. 241
242 pr. pen. ce face aceasta foarte constatare,
In primul considerent pe care 1-am citit, se conformeze
principiului stabilit sa uz de dispozitiunile art. 241, 242 pr.
pen., aratând, prealabil, existenta sarcini face, din
aplicarea art. 216 pr. pen., care cazul infractor pentru
prima cercetat de Justitie. acum considerentul din care
In mod precis, inconsecventa care a Camera de
punere sub acuzare, printr'o petifiune de principii :
Cä, rämâne numai ca, conform art. pr. pen., Camera
mineze dacá in contra inculpatului probe sau indestule indicii de culpabilitate.

putea sä opresc aci, pentru a conchide la casare pe


temeiul celui de al doilea motiv.
Este, d-lor, inadmisibil ca o de instructiune constate,
printr'un considerent, e vorba de un infractor Impotriva a
existat o veche urmarire, care fie in
uz de dispozitiunile art. 281 242 pr. pen., singure aplicabile
asemenea caz, In sa semnaleze imediat ce constä noile dovezi
pe cari le-a descoperit sarcina acuzatului, cel de al doiiea
considerent, se mai ocupe de acea descoperire
de noi sarcini, - sarcini pe cari era datoare le arate - sa con-
chin pur simplu la trimiterea judecata, pe baza altui text de lege !
nu se considerent, din decizia Camera
de punere sub acuzare, este eronat. Acel considerent al Camerei nu
mai poate fi schimbat In defavoarea acuzatului, când el este
curentul. juridic constatarea de fapt a spetii rämän bine
judecate dobândite recurentului.
s'ar mai putea schimba astä-zi situatia
de fapt, considerent al Camerei de punere
sub acuzare, chestiunea care se pune este aceea de a se daca
argumentarea este sau nu ? Dar care e,
d rostul art. 4 din codul penal ? consideratii
ritele state au introdus, legiuirile penale, identice dispozitii cari
o Inläturare a regulei generale ce consfiintea
torialitatii ? Am relevat, prilejul desvoltárii primului motiv de casare,
cari sunt acele consideratii. In locul unde s'a infractiunea,
ori cine fi infractorul, ordinea publica a fost direct turburata
acolo mijloacele de instructie sunt mai lesnicioase ; deci jurisdictia
a locului unde infractiunea a fost are precadere
asupra jurisdictiunei personale, a autorului infractiunii, nu are
de un rol secundar, subsidiar. Fata cu aceste consideratiuni,
e posibil ca jurisdictia personala sä nesocoteasca demersurile
luate de jurisdictia teritorialä, privire la o infractiune
7

www.digibuc.ro
- 98 -
sfera ei de actiune ? N'ar acesta o indirectd alcare a unor
principii de drept - penal international, o jicnire pe care jurisdictia
personald ar aduce-o jurisdictiei teritoriale ?
ca jurisdictia personald nu priveasca ca definitiv
judecat ceea ce s'a cercetat de julisdictia teritorialk-sä socoteasca
subsidiara ei interventie, la noi urmäriri, atunci când
infractorul a revenit tara ; dar sä nu de putin seamd,
de urmaririle la cari acest infractor a fost supus de
toralä, le considere ca inexistente, atunci ele au fost
aceasta nu o putem concepe Prestigiul justitiei franceze
nu ca sä fie considerat ca un infractor, supus pentru
prima cercetarilor. Spiritul sensul art. 4 c. pen. se in
unui atare procedeu
Läzärescu poate fi urmärit, ipoteza exceptia sa este
; dar numai o conditie aceea de a se stabili s'au
descoperit noi sarcini in potriva sa. Camera de punere sub acuzare a
Curtei de Apel dih Bucure§ti recunoa§te acest principiu, astfel cum e
recunoscut Franta Belgla. ce spune
privintä Haus, T. I, p. 171, No. 239. Numitul autor, de se pare
in chestiunea autoritätei lucrului judecat preconizeazA pärerea sustinutd
de partea asupra conditiunilor cerute pentru reluarea unei
se pronunta categoric sensul vederilor noastre.
urmärit scos de ori ce urmärire de o jurisdictie de ins-
tructie nu poate fi urmärit Belgia pentru fapt, vreme
survin noi sarcini In potriva
Dar, avem noi oare nevoe de sprijinul pärerii lui Haus, atunci
favoarea noastrá instantei de
structiune, care a cercetat in judecatä pe Alexandru
Principiul pus afirmat decizia de trimetere recurentul are
dobândit. El se aflä situatiunea infractorului, caie a fost odatä
instruit care, spre a putea fi supus unei noi urmäriri, trebue
dovedit noi sarcini s'au ivit potriva sa. alta ar fi situatia
recurentului nu se poate concepe, de oare ce ar fi sa se admitä
el n'a fost instruit nici odata pentru faptul ce i se ; o
ordonanta de neurmärire nu s'a dat la St. in Franta - cea ce
desigur e o Da, d se gäse§te, pe cale
de asimilare, in situatia unui infractor ce a mai fost odatä cercetat
la Bucure§ti, de un cabinet de instructie, unde s'a constatat se
stare de legitimä apärare atunci când a faptul, se
este loe la urmärire. Ulterior, instanta de instructiune a fost
sezisatd, sub noi martori, cari n'au ascultati
prilejul cercetdri, noi piese, cari n'au fost avute In vedere,
stabilesc el nu se afla in aparare atunci a faptul
mai 'nainte cercetat. Ei bine. a putea fi supus unor noi cercetdri,
trebue se constate prealabil existenta pretinselor noi descoperiri.
Iatä ce spune in aceastä privintä doctrina Reproduc
din Garraud, Tratat de instr. crim. proc. pen., T. 3, No. 1090 (d. 1912)

www.digibuc.ro
- 99 -
Dupä spiritul din art. 247 249 este necesar, pentru ca
structia sä poatä fi ca sarcini fie deja culese indicate actele
introductive ale adicä in rechizitorul procurorului general sau al
procurorului Republicei".

nu este suficient se arate mod vag ca exista noi


descoperiri, ci trebue se indice ab initio ce acele noi
clescoperiri. In cazul de fatä s'a seama de aceastá
Nid partea plIngerea sa, nici Camera de punere sub acu-
zare, nu In ce constä pretinsele noi descoperiri. Garraud,
acela§i insista, :

Prima este implicatä chiar notiunea unei de insturctiune


pentru noi sarcini, pentru o ordonantä sau decizie de neurmärire
actiunei publice starea de sarcini stabilite, trebuie, pentru ca aceastä actiune
ca noi in mod prealabil ca o de admisibi-
a rechizitoriului introductiv."

Mai la vale, distinsul penalist :

Procurorul general procurorul Republicei drept reia actiunea


o miscare de in piesele
cari sarcini. Atunci numai judecätorul de instructie presedin
Camerei de punere sub acuzare sunt tinuti procedeze la functiunei

Or, Alexandru Lazarescu a mai fost cercetat


Franta, nu intereseazd, de acea s'a edictat dispozitiunile
- sau
prinse In art. 4 c. pen. Romania n'ar fi vrut tie de
jurisdictia teritoriala a celorl'alte state, n'ar fi introdus In codul
penal dispozitille din ; din potrivä ar fi proclamat sus tare
ca cele urmate In sträinatate, sub ori ce cercetdri cari au oca-
zionat ordonante sau decizii de neurmarire, condamnari ,
constituesc lucruri inexistente pentru jurisdictia personald a infractorului
care ar fi In cerceteze judece infrac-
tiunile de el In sträinatate, ca ar fi fost comise pe
ritoriul ca n'ar fi fost niciodatä instruite sau judecate.
Ratiunea cea mai e la consacrarea unui atare
sistem. frebuia se tie a mai fost odatä cer-
cetat In Franta, trebuia se vedere Invatämintele doctrinei
penale fanceze, Garraud :

Camera de punere sub acuzare nu este de ce o cerce-


cetare preliminarä a Intrunit elementele deciziunei Va fi dar nulitate
rechizitoriul procurorului general, Camera trimite afacerea de plano
intea Curtii Jurati, tot astfel s'ar deda la o apreciere prealabild a fap-
enuntate ca noi sarcini, sä fi o instructie regulate.
Camera de punere sub a de Apel din Bucure§ti era
ea datoare o cercetare asupra chestiunet

www.digibuc.ro
--

speciale referitoare la existenta noilor descoperiri, pentru se


tata nu a procedat ciziunea sa de trimetere, cu
violarea art. 241, 242 proc. penald, este casabild.
Pdrerea de Garraud, o Pandectele fran-
ceze, T. Chose jugée :
No. noi sarcini se ivesc, actiunea, cum se va vedea mai de-
parte, va putea ; in acest caz ordananta decizia de trimetere va trebui
vizeze aceste noi sarcini le

Camera de punere sub acuzare, spre a putea trimite pe Alex.


Curtei jurati de - admintând n'ar
putea fi ca definitiv Franta chestiunea pretinsei
prealabil existenta unor noi des-
coperiri. Acea instantä de insttuctie nu putea ignora a
mai fost supus unei cercetdri, o de instructie era
tionatä de existenta unor noi descoperiri. Tot In Pandectele franceze,
cit., No. 1719, cetim :

Urmarirea poate apar noi indicii de culpabilitate, de


exemplu ea este de neaudiafi instructiune":

puthi asupra faptelor, caracterizAm bine


starea de X o infractiune. Trimes
cAtorului de instructie, se diferiti pentru a i se sta-
bili nevinovAtia, se apoi o ordonantd sau o deciziune de neurmi-
rire. Mai partea reapare instructor
zice : cer se asculte odatä martorii, de oarece am avut pri-
auz ni§te foarte importante, din cari ar
rezulta noui descoperiri In sarcina lui X. Se poate ceva ?
organele de instructie române au fost sesizate de d-na Pdltineanu,
s'a indicat petitiune numele a cari mai
Franta. indicatiune nu era de autorize
noui cercetdri ;o a instructiunii nu se putea face
partea prin petitia sa, alte porsoane cele
indica In timp ce faptele pe cari
acele persoane relatandu-le, credinta sa, ar fi e§it la in
contra recurentului sarcini de culpabilitate.
conditiune de partea organele de instructie erau la rândul
tinute ca, mai de a trimite judecatd, constate exis-
tenta nouilor sarcini.
ce privintä franceze, cit.
No. 1736 :
Art. 247 c. instr. crim. numai in mod enunciativ aceia ce trebuie
sa se prin noui sarcini. Prin sarcini in sensul trebuie -se
probele concernând existenta faptului material, Impreiurärile In cari
a fost vinovatia autorului, cari, fost examinate apreciate de
jurisdictia de instruetiune".

www.digibuc.ro
- 101 -

Laborde, No. 969, pag. 633, merge mai departe. El sustine


nu trebuesc confundate sarcini cu acelea cari fost supuse
examenului jurisdictiei dela care decizia de neurmArire. Legea
vrea ca ele nu putut sa-i fie supuse, cu alte cuvinte fie des-
coperire. De exemplu, depozitii, piese sau procese-verbale anterioare
deciziei de cari n'ar fi prezentate.
In cazul de Camera de punere sub acuzare, prin conside-
rentele deciziunei sale, ce ordonantei de jude-
de instructie din St. lo, autoritatea de lucru judecat,
dreptul de a trimite pe recurent judecatd, con-
f cu art. 241 pr. pen., ar stabili existenta unor descoperiri
noui sarcina sa.
In de a fi consecventd, in arate in ce
acele noui descoperiri, procedeazA de recurent, pe baza art.
pr. pen., mdrginindu-se pur simplu constate in contra lui
serioase indicii de cul pabiliate, ca cum recurentul ar fi
fost pentru instruit.
Deciziunea de trimetere cu recurs prin
mare, printr'o violare de lege, de nemotivare
siune esentiald. Despre aceasta ne prin de al doilea
tiv de casare. Presupun reprezentantii civile vor
pune, ce de al motiv de casare, chestiunea
de a se cenzura dv. poate fi sau nu ?
De ce ne plângem noi prin cel de al doilea motiv ? Ne plângem
instanta de instructie, a deciziune am atacat- o cu recurs, n'a
indicat In ce descoperiri survenite in sarcina recuren-
tului, ceeace constitue nemotivare omisiune esentiald. Mai sus-
s'a violat legea, de oare ce Camera, uz de dis-
art. 241 pr. p., la care se referea, a aplicat instructiei
prevederile art. 216 cod, arate, cel putin,
minuni a putut ajunge la inexplicabild substituire de texte -
motiveze.
Or, e de jurisprundentd intotdeauna recursului
este acuzatului, contra deciziunilor de trimetere jude-
atunci cind aceste deciziuni nu sunt motivate, lipsa de motivare
un de cenzurabil. In Pandectele franceze, Tom. XV.
Chambres des mises en accusations, sub No. 592, 594 595 In
pertoriul Carpentier, Tom. X., Vo, Chambres des mises en accusations,
sub No. 496 urm., sunt reproduse numeroase deciziuni ale Casatiei
franceze, prin cari s'a recunoscut dreptul acelei instante de a inter-
veni in asemenea cazuri.
Tot astfel s'a - ceea ce e generalmente recunoscut
discutat, la o parte cazurile de interpretare a
legii, relativ la calificarea faptelor, Camera de punere sub acuzare,
outând fi aplicatia legii pentru a regula oare cari puncte
de procedurd, ori de ori ea nu se la o apre-
ciere de fapte, ci un punct de drept o
de lege, deciziunile ei pot fi Curtii de Casatie, este

www.digibuc.ro
- 102 -

suverana Interpretare a legilor care este datoare ve-


gheze chibzuita aplicare. refer in privintä la
repertoriile deja mentionate, unde se gäsesc citate nenumeroase
ciziuni ale Casatiei franceze.
E cert dar, ltä Curte, toate punctele cari
obiectul de casare, ele sub dv.
Pentru a termina, cred necesar cu gândul la o
flexie pe care a partea precedenta, cu
prilejul discutiunii incidentului de in principiu a
cursului. Confratele Teodoreanu se intreba atunci, care este
interesul moral pe care l'ar avea recurentul de a nu merge
Curtei ctt Juri ? Ciudatä intrebare ? Ea ar fi inexplicabila
n'ar motiva-o mentalitatea caracteristicá a civile, care
pentru Alexandru nu va exista nici autoritate de lucru
judecat, cu privire la fapta ce i se atare conceptie
fie relevata, mai mult cu o serie de
fapte imprejurari, marcheaza partea are o stranie
asupra chipului in care poate fi sezisata, distribuita §i pri-
mai materie penaM.
In cazul pricina n'a fost astfel cum
se deduc mod obisnuit cestiunile inaintea Justitiei Sezisarea instan-
noastre judecatoresti a fost precedata de o violentä
campanie de presä, la care au colaborat persoane ce se cu
sustinerea acestui proces. S'a facut, d-lor, malitioase aluzii la
tele tainite ale Cabinetelor de instructie. Se viza desigur instructia des-
Franta. S'a semnalat nevoia ca pricina fie scoasä
din tainite adusä la Pentru ce un asemenea neobisnuit
procedeu ce pricina a fost scoasä la ordonanta
instructor de la Cabinetul No. n'a fost nici ea
esemnare astfel cum se deobste asemenea ordo-
nante ; goarna a vibrat amenintatoare alarmanta. De
? In fine, ce recurentul a fost trimis judecata, ce Ca-
mera de punere sub acuzare s'a pronuntat, recurentul a devenit
obiectul unor noi atacuri pe calea presei. De ? In asemenea
conditiuni trebuiesc pornite judecate procesele ? ca o culme a
indrásnelii sficlärei, partea ne pentru ce nu voim
mergem la ? Am putea raspundern pur simplu : pentru
suferim jicnirea de a trece pe sub furcile caudine
ale juratilor, numai pentru a da satisfactia acestui spectacol, atunci
fapta pe care o nu constitue nici nici delict
: pentru ar fi de oarece, conceptia
dv., pentru mine nu va exista nici autoritate de lucru judecat,
chiar juratii vor achita, ceea ce este sigur.
Stiu, d-lor, justitia despretueste, cu drept pamfle-
tele. Ele trebuie, uneori, fie semnalate, atunci pot contribui
formeze convingerea ce privinte psihologia in proces.
arate cari sentimentele ce stau la baza proces.
de ce rog a ceti un pasagiu caracteristic dintr'un
articol revista Hiena", No. 8 din 3 Decembrie 1922. Sub

www.digibuc.ro
- 103 -
rubrica : Cazul-azdrescu", un inspirat civile spune
Dar eroarea se va repeta ce o a Curfilor
da un certificat de ; d-1 C. G. Disescu se va prezenta din nou cu
nele In fata studentimei.
nu-§i studentii nu vor mai reveni. o chestie de
bitie a omului politic
pentru aceia uciga§ul lui Dominic Paltineanu se va prezenta
in fata studentilor cu actul de achitare, pentru a insulta prin prezenta lui un tine-
ret care tine la prestigiul unuversitatii, sfatul acesta...".

D. Otulescu : PamfIctul a vorbit vrut sA profesor


universitar.
D. Gr. Periefeanu : De sigur, stimate confrate, dar gäsim
el net formulatd bolnAvicioasa ideie recurentul, chiar de va fi
de Curtea cu din Ilfov, ce a mai fost con-
siderat nevinovat de franceza, tot nu va avea favoarea lui
autoritatea lucrului judecat, se crede nevinovAtia lui va putea
fi discutata, la !
D. O. Teodoreanu : Cine este autorul ?
D. I. Gr. Periefeanu : Afirm nu sunteti dvs...
D. O. Teodoreanu : Cred
D. I. Gr. Periefeanu : Dar persist ideea articolul a fost
inspirat...
D. : Respingem cu indignare aceste atacuri
D. I, Gr. Periefeanu Gestul e admirabil act plAcere,.
a putea alunga efectele trictei pe care am
cA partea a sA exercite acest proces arme de
extra-judiciara, de o agresivitate, care un exces
de pornire ce i bine
Recurentul, d-lor, tot cumpAtul, nevoit a fost sA
suporte resemnare atmosferA In de
campanie de presA. Se gAse§te fata dv. sub impresiunea
deprimanta a acestei campanii, are credinta dv. pune
unei de lucruri ce a devenit pentru el intolerabila. Cu
vA aminte§te cuvintele lui ori ce proces trebue
un
Ajun§i seminatatea acestui pretoriu ne vine in
toarea ebraicA care : Mai 'nainte de a se face eo
cAnd noaptea pare mai sumbra ; e dispar stelele
In dintre disparitia stelelor,
zâmbete face ca orizontul, de mai putin
intunecos, sA posomorat. impresie a avut recurentul
s'au stins, sfortarile pArtei civile, luminile resfrante din or-
donanta judelui instructor din St. §i din ordonanta cab. I de
instructie de pe trib. Lupta dintre intuneric
in fata dv, sub un orizont ce pare sumbru. Decizia dv. va
avea efectul pe produce astrul luminos zilei. Va risipi cu totul
intunericul.

www.digibuc.ro
- -
putea
aceastä
- se va
- care nici orbii nu o vor mai
ca un bine meritat omagiu adus jus-
titiei de trimiterea recurentului judecata.
rog dar casati deciziunea No. 605/922 a Camerei de
punere sub acuzare de pe Curtea de Apel din Bucuresti,
trimitere, considera intemeiat primul motiv de casare,
cu trimitere, cazul socoti ca fundat numai cel de al
motiv.

www.digibuc.ro
PLEDOAR1A D-LUI P. SADOVEANU

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Ed

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
P. SAD OVEANU

De o mi§care... In magistraturä adus in barou, Conu Petrache#


a rämas de ceastälaltä parte a barei Inaintea Curti, - acela§.
In pofida zicätoarei, avocatul" Sadoveanu nu vorbe§te cum i-e portul.
a atitudinea sa de o blajinä gravitate
zice nepärtinitoare, magistratul care,
in pledoaria sa -
faimoasa expresiune a lui Dunoyer :
«nu impune, nu propune - expune
sa meticuloasä la memoriul asupra reabilitärii
a§teaptä in cartoanele Ministerului de Justitie fragmentarea sa, In articole de
ingrijirea obiectivA care alatuia rechizitoriile, sustinute o impunAtoare
graiul aträgAtor de sfätos moldovan (rolul de stetea
bine din vremea cAnd, Intre cursurile de drept, se abätea pe scena conser-
vatorului din Ia§i), Petre Sadoveanu le-a pästrat In eloquenta sa dela
de aceea, de cAte ori A inconjurat de o simpatie, sau aud
In mijlocul unui unanim respect, - am un regret - zice, fiu
eu de o remu§care - care nu pot opri sa-1 destäinuesc : acela
prima manifestare a votului universal" barou, nu l-a readus... magistratura
supremA.
Alex. Velescu

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOARIA D-lui P. SADOVEANU
de S. de la 29 Decembrie 1922
(desvoltarea motivelor V de casare)

Onorat Curte,
Ne-am oprit in momentul, colegul nostru, d-1 Perieteanu, a
terminat examinarea celor motive prime de recurs. Trec imediat
la motivul al treilea, care este formulat : »Omisiune
violarea art. 245 pr. pen. ; incompetingi.
In ipoteza, pentru noi, când dv. zice, ordo-
nanta a judecdtorului de instructiune din St. Malo, nu este
lucru judecat, când admite specie, au fost noi descoperiri,
atunci intervine chestiunea de a se cine era competinte reia
instructiunea ? Cine putea sä cum zic francezii : la reprise de
l'instruction ?" Recurentul, clientul nostru, a pus vedere d-lui jude-
de instructie, printr'un memoriu, pe care prezentat imediat
ce s'a informat impotriva sa, se o petitiune de redeschidere
a instructiunei, memoriu care se la pagina 22 a dosarului in-.
structiunei, prin care a zic, in vedere d-lui judeator de instruc-
tiune chestiuni : 1) lucrului judecat, rezultând din
ordonanta definitivä a judecatorului din St. 2) chestiunea
la incidentul de a instantelor noastre de instruc-
tiune, de a putea reincepe, de a putea examina din nou afacerea,
descoperiri, ar fi. Asupra primei chestiuni, atât
torul de instructie, cât Camera de punere sub acuzare, s'au pronuntat,
cum v'a Perieteanu Despre cea de a chestiune,
nici una dintre instantele de fond nu s'a preocupat. Cum lucrul
este a§a, in adevär, ce acel memoriu, pe baza
am formulat acest motiv de casare :
Acest punct numai vre-o discutiune, ca cererile de revizuire nu
se pot Indrepta de cât la autoritatea judecatoreascd, de la care emana actul ce se
cere a fi atacat. singurul tribunal din lume susceptibil pri-
o asemenea cerere, este acel din Saint Malo, unde a urmat ancheta la
privitoare la luminarea faptelor. Ori ce alt tribunal din lume este dar incom-
petent, rationae loci'.

www.digibuc.ro
- 110 -
Prin urmare, instantele de au fost puse In situatiunea de
a se pronunta, sau altul. cum s'au pronuntat,
in primul incident, in acela al principiului lucrului judecat, puteau
foarte bine trebuiau sä se pronunte asupra celui de al doilea
incident, de incompetenta. Dar dupa cum v'am spus, cum puteti
constata dv., este netägaduit nu se nici
de instructie, nick Camera de punere sub acuzare. Deci este omisiune
asupra unui de vedem acum, daca omisiunea este
esentiala, este astfel, motivul casare este tntemeiat.
De cine trebuia se procedeze in aceastä afacere ?
testabil, instantelt noastre, parchetul primul erau datoare sä
primeascd o prin care se aducea la o
s'a parte autorul ei,
pe teritoriul Incontestabil, ca parchetul era dator
neze cerceteze, ce s'a petrecut ; s'a petre-
cut ceva, daca faptul este real, Intreband pe acela in contra
se purta plangere, examineze chestiunea sä
se pot sau nu sezisa instantele noastre de instructiune.
In se pare lucrurile au fost simplificate ; s'a
crezut afacerea trebue fie simplificatä. petitiune a
civile s'a prezentat deadreptul d-lui judecAtor de al
Cab. Aceastä cerere a lost parchetului, ca s'o la
din cabinetele de instructiune, prin repartitiune. S'a reintors
aceasta cerere tot la cabinetul No. de instructiune, fusese adre-
sat& invitatiunea de a purcede la adunäri de informatiuni,
art. 45 pr. pen. Suntem ideia atunci o afacere e
la instructie pentru adunare de informatiuni, conform art. 45,
este vorba de o chestiune care nu e ; nu se cunoa§te,
daca este vorba de un delict, de o sau, caz,
este vorba de un fapt care atinge codul penal, Nu este care
este faptul. Nu se poate concepe adunare de informatiuni",
este vorba de o ce s'ar fi tara. Zic, d-lor, par-
chetul se multume§te aceastä trimitere judecdtorului de
structie, o Dar, ar fi trebuit se
lucrurile. Parchetul, trebuia mai se convingd,
lucrul este real, examineze ce elemente sunt a se
ca se ceea ce se sarcina cuiva este
ceva serios ; trebuia faca aceste investigatiuni. atunci, d-lor
parchetul constata, o s'ar fi
Franta, s'a o instructiune completa, s'a dat
o de neurmarire, neatacata de
se poate prezinta, s'a preztntat, - atunci trebuia
se parchetul : se mai poate trimite afacere
torului de instructie conform art. ? Sau alta era calea ?
Credt m dela s'a noi avern credinta, nu
stantele noastre trebuiau fie sezisate, pentru era vorba
de o instructiune, care era deja terminata printr'o definitivä.
Daca era vorba fie instructiunea cine o putea relua ?
Cine putea noile descoperiri ? Noi pretindem

www.digibuc.ro
- 111 -
nu putea cunoascd, tot judeatorul de instructie din St.
Malo, singurul care fusese dela Inceput sezisat, nu se
poate altf el, este ordonanta sa a fost inläturatä de
stantele românesti. Or, numai el singur putea ordonanta,
vada aceastä ordonantd era definitivd, ori ba nu
era definitivd, existau noi descoperiri, retnceapd instructiunea,
s'o continue, o ordonantä, care putea sä fie de
timitere in judecatd, sau de neurmärire, sä rezolve chestiunea.
Este exact lucrul acesta ?
pentru ce judeatorul, mai bine zis instanta de instructie
din Franta, trebuia sä sesizatä nu instanta ? Mai
pentru acel judecator a fost sesizat pentru el,
- judecatorul de instructie din Saint Malo, - cunostintä de
fapt face primele investigatiuni, in al doilea pentru aceastä
ordonantä nu era definitiva. In adevar, acea ordonantä,
nu este definitivä in fond. nu este admisibil ca
instante deosebite se sesizeze de aceeasi afacere,
se dea contradictorii, cum dealtminteri In fapt la
contradictorii : pe de o parte o ordonantd definitivä
de neurmärire a judeatorului de instructie din Saint Malo, care,
noi credem, constitue autoritate de lucru judecat, - de parte,
o decizie a camerei de punere sub acuzare, din tara care trimite in
pe acela, care se poate plimba in buzunar
Franta sau Colonii, fatä de 60 de milioane de locuitori,
ca cineva poatä spune este ; - pe
in doui judecatori dela camera de punere sub
acuzare, - de al treilea a avut - au
trimeatá la jurati, dea seama de fapta, pe care ar fi
in Asemenea contradictii, nu este admisibil se poatä concepe
in drept.
D-lor, ar fi aci interese : interesul din punctul de vedere
al jurisdictiei personale a infractorului altul, din punctul de vedere
al teritorialitätii, al unde s'a produs infractiunea. E necontestat
aceste interese, acela al jurisdictiei teritorialitätii, trebue
sä inaintea celui al interesului jurisclictiei personale. statul
belgian, au introdus legislatia :
art. 4 nostru penal, 5 7 in codul de procedurd
francezd, 17 18 in belgian, aceste state au fäcut un
sacrificiu, in ceeace priveste principiul suveranitätei au admis
unul din nationalii care ar fi sträindtate o
ar fi fost judecat, condamnat, executtndu-si chiar pedeapsa,
nu mai poate fi apucat tara lui de ; din contrá, s'ar
fi stabilit, el a fugit, nu plátit datoria pentru aceastä infractiune
acolo, unde a desigur in tara lui de va putea fi
apucat expieze fapta. Mai mult este cestiune de a
care lege se va aplica. Noi sustinem, legea locului, unde s'a comis
infractiunea ; nu legea locului de a celui care a
Lucrul acesta dintr'un raport relativ la cestiune, s'au
introdus in Franta dispozitiile acestea. ce citesc in privintä :

www.digibuc.ro
- 112 -
Din complexul dispozitiunilor articolelor respective, se desprinde lämurit
sistemul ierarhic al unei pentru crimele In
jurisdictia teritorialä, a care s'a intractiunea,
care are mai mare interes pedepseascd infractiunile
sävärsite In granitele ei, de oarece acolo au fost violate ordinea
a direct tulburatä. Lucrul judecat dar de judeatorul care
era mai In atingerea legei care este
de rtpresiune cuvenit. Tot aceastá jurisdictie e mai in mäsurä
stabileascä dovezile de culpabilitate, de oarece infractiunea acolo a fost
Vine apoi jurisdic(ia personald a autorului infractiunei. Infractiunea,
de un national in sträindtate, nu-i deck o secundard de desordine
pentru tara de a autorului infractiunei, deci acea jurisdictie nu poate avea
deck rolul, de a suplini jurisdictia teritoriala In caz de insuficientd. (Raportut
Consilierului Sa1neuve Cas. ; Sirey 1867, 1, 459-460).

Prin urmare, se a fugit infractorul, chiar


damnat dar nu executat pedeapsa, este ca
pedeapsa conform din tara unde a fost condamnat, sau
a fost a de sub nu s'a dat nici o
hotärare, atunci va fi examinatá cestiunea In lui de spre
a se vedea este vinovat.
tara de a autorului unei infractiuni, In
ordinea nu-i de mod indirect turburatd, prin prezenta national!
a unui vinovat, necercetat de justifie §i care ar putea astfel servi de rea
peniru ceilalti concetäteni ai lui."

Am citit d-lor, tot din raportul lui Salneuve. Din aceste consideratii,
se desprinde, prin urmare, un lucru ; nu este admisibil. drept,
nu se poate concepe, ori amor propriu national am avea,
este vorba de aplicarea principiilor de drept penal international, nu se
poate concepe, ca In speta o infractiune a fost cer-
cetatá terminata printeo ordonantd, ca atunci, se
s'au descoperit noui indicii de culpabilitate, afacerea sä fi
examinatá de alt cineva primul ; el are
cu care poate aprecieze din aceste noui
descoperiri duc in adevár la luminarea cauzei, schimbe prima
sau sä o confirme mai mult.
D-lor, dar, de acest lucru, textul care e
cel din legiuirea franceza, o instructiune trebue fie
de aceiasi instantá a deciziune a prima parte a instruc-
tiunei : Judeatorul de instructie, este vorba de o ordonanta,
- camera de punere sub acuzare, dacá este vorba de o decizie.
urmare, ordonanta din Franta, de judecdtorul de instructie,
acesta trebue fie Investit ca examineze nouile descoperiri,
- In fapt, nu sunt; de instructie, camera
de punere sub acuzare, recunosc nu sunt noui dovezi ; ar
fi vorba de o decizie a unei Camere de punere sub acuzare din
Franta, ar trebui ca aceastá fie sesizatd, spre a cerceta

www.digibuc.ro
- 113 -
nouile descoperiri, pentru ca ea le examineze dea o
deciziune.
D-lor, in sustinerea tezei trebue sa fie sesizat judecatorul,
care a examinat cel dintâi chestiunea a íncheiat-o printr'o
- fie judecator de instructie, fie de punere sub acuzare, -
mai refer la o jurisprudenta a d-vs, din 24 Octombrie 1889.
aceastá deciziune, reprodusd Hamangiu, proc. pen.
adnot. sub art. 241, No. :

Numai instanta de instructie, care a declarat nu este caz de


rire, este In drept a cerceta examina sarcini."

Prin urmare principiile esenta dreptului textele.


Domnilor, dar mai este un lucru, care termin
parte. Este, domnilor, incontestabil o o cordatiune,
dovezi, atunci aceasta
íntre ele, cine altul decât primul judecdtor, primul magistrat instructor,
trebuia sezisat cu descoperiri ? Asupra acestei chestiuni, d-lor,
ce Tratat despre de instructiune :
L'examen des nouvelles charges appartient la jurisdiction qui a
les premières charges insuffisantes. Ce sera, donc, le juge d'instruction ou la
Chambre d'accusation qui en connaitra suivant que la chose jugée émane d'une
ordonance ou d'un de non-lieu. Cette competence se trouve justifiée par une
sorte d'indivisibilité existant entre les anciennes et les nouvelle charges."

In acest sens s'a pronuntat Casatia Franceza, 1821, apoi


Casatia din 1829, Casatia din 1856 in zilele noastre, precum
toti vechi noi, cu Faustin Mangin,
Rép., Instruction criminelle", Dutruc, etc. Carpentier in repertoriul
la cuvântul Chose reproduce el jurisprudenta acest sens.
--- refer a citi nu m'am documentat multi autori,
creand e mai bine las pe seama adversarilor, cari
s'au aproape ca pentru o conferinta de doctrat.
dar, instantele de instructiune datoare a se pronunta
asupra exceptiunei de incompetinta nepr muntându-se, au
omisiune esentiala. In ele examinau chestiunea, se putea
oare ca schimbe solutiunea pricinei ? este
ceea ce dvs., fata consideratiunele ce am avut onoare
a prezenta. Dar se va zice, poate, de instructiune a
pus situatiune de a se pronunta, prin memoriu,
ural, pe când Camera de punere sub acuzare n'a fost cu
asemenea chestiune. Eu nu m'am adresat, eu, care
obtinusem In tara mine de nu aveam
interes atac, nu aveam nimic de zis, cáci eram de
de instructiune, am fost aprat de presedintele Camerei
de punere sub acuzare de procurorul general, care a pus conclu-
ziuni pentru respingerea opozitiei civile. Nu -avea prin urnare
mä preocupe lucrul acesta. Dar Camera pretinde, in deciziunea sa,
Biblioteca Marilor Procese 8

www.digibuc.ro
- 114 -
a examinat actele piesele din dosar, cari priveau cauza de aproape.
Or, printre piesele cari priveau de aprope cauza aceasta era cu
siguranta memoriul meu, caci el se de
civile de a se Instructiunea. când Camera constatä
sa a examinat acte din dosar, desigur a
moriul meu atunci era datoare ea se pronunte, daca
adevär judeatorul de instructie respectiv era sau nu competent. Noi
§tim nu era competent pentru mo ivele aratate.
i atunci zicem : omisiune este ; omisiunea este pen-
tru s'ar fi examinat cestiunea, poate s'ar fi schimbat
lutiunea pricinei. Prin urmare, daca se gaseau dovezi noui, tre-
buiau trirnise pe cale diplomaticd acolo unde trebuiau cercetate
form cu principiile, ca sä se examineze sä se vadä se poate
relua instructiunea.
reluarea instructiunei nu este obligatorie. Judecatorul
poate examineze, mai poate reveni. este vorba
de atingerea lucrului judecat, judecatorul examineazd in prealabil daca
descoperiri de poata anula vechea
ordonanta reía instructiunea, care poate sa la acela
zultat ca cea ; dar care poate, foarte bine, sä schimbe soluti-
unea prin o ordonantd de urmarire.
pentru ce credem motivul al treilea este Intemeiat.
prin procedura sa Camera a o omisiune esentiala, res-
pectiv a violat dispozitiunile art. 243 Pr. Pen., care arata cine trebue
sä vada noile descoperiri, timp, instantele au
fost necompetente de a examina aceastä chestiune, pentru motivele
argumentele pe cari le-am
Curte, imediat la al cincilea pen-
tru motivul al patrulea este in sarcina confratelui Micescu.
Motivul al cincilea este conceput In modul : Violarea
art. 241 Cod Pen. Exces de putere
Pentru ca cineva sä poata fi In judecatä, ca autor al
crime de loviri sau din cari a rezultat moartea victimei, tre-
bue se constate, In fapt, aceste elemente : mai a
existat o lovire sau o ranire cri al moartea e
rezultatul neapärat al acestei loviri sau
D-lor, am sä dovedesc, In Camera de punere sub
acuzare nu constatA nu putea constata cel de al doilea element
exista spetä. Ce spune Camera ? ce face istoricul, ajunge la
concluzie :
Considerand este necontestat victima, Dominic-Fältineanu, a fost ránitä
In noaptea de 12-13 August 1916, printr'o de cutit abdomen, care ränire,
vre-o 18 ore, i-a produs
! merge mai departe. Dupa examineaza apa-
rare o zice :

dar nedovedindu-se cä Läzdrescu ar fi fost


tabilitatea lui in destul de stabilitd, el are a de fapta sa, de

www.digibuc.ro
115 -

voluntard, cauzatoare de moarte, prevazutä de art. 238 241


Cod. Pen."

Ei, bine d-lor, arät acum, recunoa§te


nu existä doilea element. Primul element, al rdnirei,
al
este foarte ; eu am rdnit, sau daca nenorocirea a voit
ca cum zice ordonanta. Dar
mitând am dat cu cutitul, - am recunoscut
cum s'au petrecut faptele, nu-mi dau seam a, am
ranit sau ba, de unde moartea victimei e
consecinta ränirei ? De Camera de punere sub acuzare
recunoa§te n'a avut putinta constate, Paltineanu a murit din
cauza ränirei de cutit a lui Lázarescu. In adevär, Camera de punere sub
cuzare, istoric, se la actele din Franta, fiinda numai acolo se vede
ce s'a fäcut, se s'au petrecut lucrurile aceastá privintä,
expune urmátoarele :
Judecdtorul de instructie din Saint Malo, sezisat prin rechizitorul procurc-
rului, a luat afacerea in cercetare, punând vedere lui Läzärescu, a doua
zi va avca autopsia cadavrului lui Pältineanu, l'a voie§te
siste, Läzarescu a negativ ; judecätorul de instructie ziva urmä-
toare, 15 August 1916, sa transportat la Dinard, la spitalul Providence", unde
gäsind cadavrul lui Pdltineanu, l'a remis d-lui Dr. Page, medic-legist,
de a-i face autopsia, dar inexplicabil regretabil autopsia nu s'a
aceasta se tot actele copie, trimise din Franta, §i din rezultatul
comisiei rogatorii, adresatä Tribunalului din St. räspunzandu-se cä la spi-
talul La Providence" autopsia propriu zisä a corpului lui Pältineanu n'a Lfost

atunci, d-lor, o afacere care cineva este acuzat de


crima de ränire, cauzdtoare de moarte, ca fie
moartea e consecinta ránirei ; d-vs, cari mai ati fost pre§edinti
de camere de punere sub acuzare pre§edinti de curti jurati,
noa§teti foarte bine In aceastä materie, e nevoe, prim de
dovada necontestatä a legáturii dintre lovire consecintele ei
victima a sucombat din cauzá, nu din cauza ränirei,
moartea nu mai poate fi autorului Dar, pentru a se
stabili aceastá imprejurare, e nevoe de autopsia cadavrului
victimei de constatärile medicului operator actul medico-legal.
Judeatorul de instructie a gäsit de cuviintä, cererea chiar a
pärtii civile, sä se mai o investigatiune in aceastá privintd,
atunci a fost ascultat anul trecut doctorul spitalului Providence",
Brandés, doctor militar, care-§i aminte era
medicul spitalului, acest doctor, ascultat 5 ani dela
faptului, iatä ce spune asupra acestei chestiuni:
Judecätorul de instructie mai constata a invitat pe medicul militar de
la La Providence", care a operatia lui Paltineanu, sä-i transmita
un certificat deslu§it asupra celor ce a constatat, din actele dela dosar nu

www.digibuc.ro
- 116 -
se dovedeste existenta unui asemenea certificat medical ; dar sus medic
militar, Maior doctor lsidor actualmente primarul comunei Lazardes, a
fost ascultat ca martor ziva de 21 1921, 5 ani, prin comisie rogatorie
a declarat Inteo dimineata a lunei lui August 1916, venind vizita
la spitalul La Providence", a fost chemat de chirurgul de serviciu, Tortois,
In sala de operatii, un romän, numit Dominic Paltineanu, era operat."

Va sä a un fapt Indeplinit, Inc& nici acesta nu poate


dea nici un detaliu. In asemenea situatie, domnilor, ce se poate
spune ? Se poate oare sustine, existä cazul de a se putea aplica
dispozitiunile art. 241 a se trimite cineva pentru faptul
prevazut de acest articol, atunci nu existä certitudine in actele
de instructiune, moartea a fost provocatä de acea ränire ?
trebuia se o constatare, care este judecatorului de
instructie camerei de punere sub acuzare, pentru ca se stabi-
leasca adevär, a existat o cu cutitul
moartea victimei.
D-lor, dar victima a murit dintr'o tardivä gresitä inter-
ventie chirurgicald ? pare ar fi asa, ce se ?
Se Páltineanu pe la ora 3, chirurgul a venit
peste un ceas i-a fäcut un pansament provizoriu,
numai apoi, pe la 6 dimineata, a fost dus la spital, atunci a
tervenit doctorul Tortois, care i-a fäcut o operatie, dar nu se
cum. atunci, intrebarea : oare nu cumva doctorul Page, insarcinat
autopsia cadavrului, ce are in n'a voit
autopsia ? o poate ori interventia chirur-
a fost ori a fost cu necompentintd, deci
se fusese cauza mortei altul putea
rea ei.
D-1 Teodoreanu : Dar cauza generatoare ?
P. Sadoveanu : dar pentru noi lucrul acesta este con-
stant, din faptul toatä lumea se pe ca Pilat.
Dr. Page dintr'o Imprejurare, cum zice Camera,
gretabild, n'a autopsia cadavrului, ce era insärcinat a face ca
medic legist al parchetului n'a dresat nici actul medical. Intrebat
doctorul medicul spitalului, zice atunci cand a chemat
In sala de operatii, pacientul era deja Chirurgul Tortois nici
nu este Intrebat. dar, cand tu nu ai o
incontestabild, moartea este rezultatul leziunei
mai poti incepi cu considerentul, pe care citat : cd este
contestabil victima Dominic Pältineanu a fost ränit noaptea de
12-13 August, printr'o de cutit abdomen, care
12 ore i-a cauzat moartea ?" Se mai poate pe baza acestei
statäri, ca cineva fie trimes judecatá pentru asemenea ?
Nu, d-lor. Dar definitiv, Camera, precum fusese prin
opozitia civile, ca ordone un supliment de instructiune ;
partea cunostea slábiciunea netemeinicia dovezilor sale.
Or, Camera acest supliment de instructiune, implicit, res-

www.digibuc.ro
- 117 -
,pinge opozitia pârtii civile. admite in parte, Intrucât trimete
pe recurent judecatA, dar face aceasta cu violarea dispoz. art. 241
.c. p. cu exces de putere, o nemotivatA.
In asemenea cred majoritatea Camerei a
Arepturile pe cari legea i le acorn.
Iatä consideratiunile pentru cari vä rog binevoiti a vedea,
acest al cincilea motiv de recurs este admite a
Camerei de punere sub acuzare.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOAR1A D-LUI EMIL OTULESCU

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
EMIL OTULESCU

Robust. Sever ca un inchizitor. Cu privirea Incruntatä vesnic scrutätoare,


Otulescu pare un politist iscusit, care vrea sä descopere la fiecare pas
infractor sustras dela rigoarea Justitiei
Persoana a d-lui Otulescu concretizeazd istetime, energie vointä.
E prototipul voluntarului.
Dupä cum fizicul pare despicat cu-o singurä din bloc de
tot astfel sufletul este dinteo bucatä", adáugiri, amputäri,
totdeauna acelas. Caracter in cea mai acceptiune a
societatea de azi, compusä din incapabili de o vointä sta-
din din oportunisti, cu sufletele zdrentuite de comptomisurile la
cari neIntreruptul de constiinte ti In aceastä lume
gata oriand lupte Intreg universul pentru o ideie o
cari ale lui, numai surprizä, ci revelatie. Virtutea d-lui Otulescu te
face te la romantismul moral al eroilor ibsenieni.
d-lui Otulescu atestä mod impresionant loia'itate. In ochii de
detectiv cari, de a suspecta pe altii, scruteazä totdeauna eul" -
ochi expresivi, ca stä expusä toata mobila acestui suflet Inca-
pätor. Barboux, vorbind odinioard despre Dufaure, II caracteriza lapidar :
Sa nature n'offre pas de contrastes, le dedans répond au dehors".
Aceastä sugestivd, precizeazd admirabil caracterul d-lui Em. Otulescu.
Vigurozitatea pe care oferä fizicul, aceasi vigurozitate o gäsesti
sale. De aceia d-sa.este avocatul ideal acuarei. de demn ar
fi reprezinte parchetul ! Ce minunate rechizitorii ar fi tunat !
In pledoariile sale, nu jonglerii de abstractiuni cari ametesc, dar
intotdeauna vei afla o logia masivä care Peroratia sa nu
dar convinge. D-1 Otulescu nu este sentimental; ar fi poate o imposibilitate or-
Este dominant, prin forta argutnentärei. Dela primele cuvinte, pe
cari auzi sacadate de un glas sonor profund, te simti obligat sä-1 asculti
crezi sincer cä pledoaria sa nu este un oficiu, ci mai : satisfacerea
unei nevoi sufletesti. Totul e mäsurat In vorba : forma a expunerii,
impetuozitatea egalä violenta este
Pledoariile sale au calitäti geometrice. Ele par se conform unui
plan prestabilit, se terminä exact atunci convingerea s'a cristalizat
In sufletele auditorilor.

www.digibuc.ro
- 122 -
D-1 Otulescu nu este un artist al verbului ; este poate tocmai
cauza aceasta), un strälucit profesionist. ar fi fost artist, ar fi avut In ve-
dere frumosul exclusiv, nu utilul; ar fi fost mai mult admirat, dar mai putin
crezut pnate - cum unii maestri strMuciti - ar fi sacrificat un
proces de dragul unei figuri retorice.
In elocinta are In vedere criterul pragmatist. dá seama o
pledoarie are valoare atunci izbuteste solutioneze ches-
tiun ea de drept pusä In discutiune.
de pasionat am iubi elocinta, nu putem nega c pledoaria dela
bara este un nu un scop In sine.
Cu aceste d-1 Emil Otulescu rámáne un sacerdot, care slujeste
pietate, in templul Justitiei românesti.
V. V.

www.digibuc.ro
t

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOAR1A D-lui OTULESCU
Curti de S. II-a in de la Ian. 1923
2 lanuarie 1923.
(Combaterea motivului 11 de casare)

edinta dela Ianuarie 1923

D-le Prqedrnte
doamna Paltineanu mi-a soficitat concursul in acest pro-
ces, marturisesc am avut un moment de ezitare. Trebuia iau o
atitudine cum obisnuesc, mai ales aveam
o contra unui coleg, pe cunosteam din
barou ; din pentru mine In momentul cand cunoscut,
nu-i cnnosteam trecutul. ce am examinat chestiunea de
faptele, pentru trebuia fiu cu constiinta mea,
am doamnei Paltineanu primesc
D-Ior, a venit depunerea motivelor de recurs, am studiat procesul,
am nu am fost multumit primisem
ce-mi doamna Paltineanu.
Cand am venit In dvs, am modul
cum se sau mai bine zis cum ;
am sau mai bine n'am cea mai remuscare, am
memoria lui Paltineanu este ponegrita, am
nu insultele la adresa civile, am
suntem acuzati ordinea socialä, abia atunci mi-am dat
era o sa primesc, sunt pe deplin multumit
am pledarea acestei cauze.
Curte, noi nu aici sentimente de ;
este bine se acest lucru. Dar, este o da-
pe care o avem, o : mai de victima
acestui nenorocit atentat ; doilea de defunctul Barbu
Paltineanu, care a murit din aceiasi de ce, ve-
nim inaintea dvs. desbracati de toate sentimentele de la cari
partea civilä ar avea totusi dreptul, pentru a discuta pur simplu,
In atmosfera a textelor de facem incursiuni din

www.digibuc.ro
- -
acelea pe cari le-a facut partea adversä. Nu avem nevoie de insinu-
atiuni ; venim dvs. cu ajutorul nostru numai al nostru,
numai pe umerii nostril vom duce a sustinerii cauzei
clitntului nostru.
fie deci permis, - a vorbi de faptele procesului, de
atunci va fi nevoie, pentu desvlotarea motivelor de
casare, - sä intru deadreptul examinarea celor prime motive-
de casare, nu a motivului de fapt, care pricepem de ce a fost adus
Inaintea Inaltei Curti. Au vrut sa istoriseasca procesul, motiv
formulat, era greu de faptele procesului. Cred
s'a in calculele pe cari le-a facut, faptele proce-
sului contra ei, nici din punctul de vedere al fap-
telor nu vor putea fi simpatici Inaltei Curti, de toate acestea sunt
lucruri, cari nu pot influentezez asupra solutiunii pe care
s'o dati, privitor la principiile de drept, principii de drept internati-
onal penal, cum vä spunea colegul meu d-1 Perieteanu.
Motivul unu motivul doi, sub aspecte deosebite se
In jurul aceleiasi chestiuni de drept : chestiunea interpre-
art. 4 Cod Pen. In primul motiv, recurentul ne spune : nu pot
fiu judecat de instanta pentu am sprijinul o
definitivd, care s'a dat In anume hotärarea
judecAtor de instructiune : - aceastä
definitivd, pentru este o motivatä drept,
judeatorului de instructie, sunt motivate In drept, sunt
definitive.
doilea motiv, este interpretarea art. 4
pr. penalá, de se vorbeste motivul de casare de alt text de lege,
de art. 241, care, cum voi avea onoarea dovedesc,
are absolut nici o cu procesul. Recurentul presupune
primul motiv n'ar fi atunci spune : chiar hotararea
judecdtorului de instructie din Franta nu este definitivd, nu pot fi
judecat judecatorul de instructie, sau Camera de
sub acuzare, din vor constata, conform art. 241 pr. penala,
s'au ivit sarcini noi, pentru eu sant addpostul hotärarei
de instructie din Franta, care are o autoritate cel putin
provizorie am dreptul cer dela sä nu-mi
situatiunea mai grea, deck avea-o chiar Franta, nu
urmáreascd deck sarcinile ar fi stabi ite.
Onoratä Curte, este nevoie pentru aceasta sä citim, primul
acest art. 4. Este unul din putinele texte pe care voiu cita,
in jurul art. 4 se tot procesul. ce vom
ceti acest text de lege, mnainte de a räspunde la motivul I de casare,
fie permis a care este origina acestui text. Nu voi face
aceste incursiuni pentru de a pretentiuni de eruditie,
ci numai pentru istoricui e necrsar imerpretarea
desvoltarea cauzei pe care o apär. nu putem facem
inlintea d-vs ; nu trebue sä vorbim de lucruri inutile, cari nu sunt
In procesul, cáci, acest caz, ar fi sä pierdem vremea.

www.digibuc.ro
- 125 -
acestei onorate instante i sä cauza noasträ,
lucru inutil este o ingreunare, detrimentul claritätii cauzei.
latä textul art. 4. Legea româneasca tste din 1894 ; textul vechiu,
din 1864, a modificat, dupa cum avea onoarea
arät :
Ori ce fi urmärit judecat chiar pentru crimele
fie ca autor, fie ca complice, in de teritoriul României."

Nu citesc aliniatul al II-lea, care se de delicte, nu


ne intereseazd.
caz de deosebire pedepsele prevAzute de legislatiunea unde
s'a comis crima sau acele de acest codice, se va aplica
deapsa cea mai

u§urare pentru inculpat, pe care o gäsim o multime de


dispozitiuni ale codului penal procedurei penale.
Nici o urmärire nu se va putea face pentru crimele sau delictele
de in de teritoriut

vin :

va dovedi pentru acele a judecat mod


definitiv sträinötate in caz de condamnare, a pedeapsar'sau a
fost

Mai departe:
Nici o nu se va putea face pentru delictele de
in de teritoriul României, intoarcerea voluntard a in
sau obfinerea extradatiunei lui.
Actiunea nu se va putea prescrie printr'un termen ca
de art. 595 din procedura criminalä."

Observati deocamdatá grija legiuitorului român, ca asemenea


fapte nu nepedepsite : prescriptie cu termen ca acela
din dreptul comun, pentru In tara de
interesatd este justitia româneasca la reptesiune, nu ajunge 20
de ani ca inculpatul se de crima pe care a o in
nMate.
Curte, textul acesta, cum spuneam dela este
al legei din 4. Origina lui este din Franta Sunt de acord asupra
acestei cestiuni simpaticul distinsul meu coleg, Perieteanu.
In 1808 este prima data când s'a derogat In Franta - veti vedea cu
timiditate. - dela principiul tentorialitiii legilor penale. Dero-
garea din 1808 are o deosebitä importanta, ea ne
motivul mai principal care a determinat pe legiuitor, se
dela principiul teritorialitatii legilor penale, care este

www.digibuc.ro
- 126 -
in 3 al codului nostru penal. Ascultati textul legii franceze
din 1808 :
Orice care s'ar fi fäcut culpabil, din teritorul de
o contra unui francez..."
Va observati restrictiunea : numai francez contra francez,
veti vedea in evolutia legei franceze. Leguitorul din
1894, ca din 1866 1903, pedepseste crimele comise
contra altor persoane nationalii, de atre inculpatii de ori ce
nalionahtate aceasta dintr'un interes superior de a
tätii, presenta unui criminal pe teritoriul tärii sale de
poate fi un motiv de turburare a sociale. Ordonanta de
marire In adeseaori de un decret de expulsare, e
suficientä pentru a garanta ordinea tara unde faptul s'a
comis, dar nu e suficienta pentru a garanta ordinea in tara
unde inculpatul va trebui Legiuitorul francez din 1808, a
crezut interesele societätei sunt suficient garantate, se pe-
depseste numai crimele comise de nationali contra
nationalilor ; este un lucru foarte natural, este In omeneasca
ca sä fie mai severitate represiunea infractiunilor cari
nationalii statului care pedepseste, nu sunt interesati. Ce
avea pentru faptul, lovise
Paltineanu, care era el in niste mo nente care vä
sunt cunoscute, tocmai In ajunul inträrii noastre actiune, mii
de oameni pe frontul francez. Sunt martori, domnilor, cari au
vorbit cu judecatorul de instructie din Franta cari reproduc cuvin-
tele acestuia : cunosc asemenea fapte de agresiune, noi
Corsica Ce interes avea pentru Franta afacerea
tineanu, ca sä nu i zic incidentul cum citesc zilnic
In ziare, ca cum ar fi vorba de un simplu accident, din
care s'a tras moartea lui Pdltineanu.
D-lor magistrati, lege din 1808, art. 7, s'a reprodus cu
restrictiile ei cu o modificare, codul nostru penal din 1864 :
Art. 4. Ori care va de vre-o
sau impotriva sau unui intoarcerea sa in
se va judeca, dupä acest codice, nu s'a nu s'a judecat
in locul
La 1864, s'a vechiul nostru art. 4, legiuitorul
era in curent cu criticile penalistilor. Legea din 1866 era
parlamentul francez dela 1842, proectul
prevedea urmarirea sä se face chiar crima s'ar fi
comis contra ceeace s'a admis de legiuitorul nostru.
Vine apoi, d-lor magistrati, modificarea din Franta, aici sunt
obligat sä corijez pe colegul meu Perieteanu, asupra unei pe
care a facut-o, d-sa n'a avut probabil, de modificarea
din 1866 ; d-sa a crezut legea s'a modificat pentru prima
la 1903. d-lor, reamintiti, eu am aici notele stenografice

www.digibuc.ro
- 127 -
dupa pledoaria d-lui Perieteanu, nu le mai citesc, dar d-sa face o
d-lui liu, raportorul legei din 1894, care, raportul
pe care prezentat Camerei la data aceea, spunea :

de consideratiuni, cari m'au la modificarea art. 3, 4


ri 5 din codul penal, trebue avem vedere mai statele V-au
legislatia chiar legea care m'am

dumnealui spunea : Ce pentru domn raportor ;


dar erte d-1 Perieteanu, usurinta era mai mult din partea d-sale ;
de o modificare a legii franceze, care nu s'a
la 1903 pentru prima (spune d-sa) définitivement
jugé" a dela 1903." Eu1-am Intrerupt, se poate
vedea din notele stenografice, dar, fata de insistenta d-sale,
lasat persiste in eroarea pe care o nu are
chestiune numai ca punem lucrurile la punct, dar are
importanta pentru studiul interpretarea art. 4, legea din 1903
contine anumite dispozitiuni, cari nu sunt legea din 1894,
nu face interpretarea textului nostru dela 1894 legea
din 1903, ci numai cu legea din 1896.
D-lor, la 1842 s'a propus In Franta, pentru prima data,
ficarea din 1808 au fost lungi discutiuni comisiuni
parlament, cu ocaziunea acestei modificki. Legea a fost de
mai multe ori. Primul amendament a din 1843 legea a ajuns
abia 1866 lumina S'a cerut avizul facultatilor de
drept, avizul lnaltei Curti de Casatie ; a venit revolutiunea din 1848,
tocmai la 1866 lege, care fusese 1842, a fost
promulgata.
pentru o legiuire, care este dinteo
pentru s'a vorbit tot timpul d-v. de lipsa de
interes a societatii ca pedepseasca faptele comise pe
teritoriul francez, trebue studiem ratiunea acestei legi. Observam,
primul legea contine o dispozitiune care nu este
din 1866, acea dispozitiune foarte foarte
termenul dublu al prescriptunei care denoti adevarata
intentiune a legiuitorului. In al doilea o
zitiune inteleapta, pe care n'o legea franceza,
din 1903. In caz de condamnare In zice legea
inculpatul nu va putea fi deck a executat pedeapsa,
a fost gratiat, pe sistemul legei franceze din 1903,
inculpatul nu poate fi in caz de condamnare, cazul
a prescris pedeapsa. Nici ptia pedepsei pronun-
st nu are vre-o valoare in ochii legiuitorului ;
deci legea din punctul de vedere al interesului ro-
ca crimele dela
rog retineti, - este mult mai severa deck legea
deci, cu textul voi arata interesul pe
are ca o asemenea nu nepedepsita.

www.digibuc.ro
- 128 -
Dar, d-lor, chiar Franta, ce citim expunerea de
a legii :
Nu ne opri la dorinta de a reaminti unui onorabil pair
de Franta, care imprima o mare autoritate experientei caracterului autorului
Laplague
,,Am avut onoarea, spunea acest eminent magistrat, de a fi
neral district aproape de frontiera. Ei bine, mi s'a nu de 10, de
20 de ori, dar de mult mai multe ori, de a gerne din cauza lanturilor pe care
mi le punea art. 7. Mi s'a adesea, de a fi martor al unor fapte, cari
,,constituesc veritabile atentate la morala fapte cari erau de a
grada, mi s'a Intamplat de a fi de a vedea asasini, incendiatori, otravitori,
In contra magistratii francezi nu puteau sa exercite nici o urrnärire.
Un francez, un monstru, locuia un sat limitrof. El a asasinat pe
cumnatul 1-am se plimbe pe sträzile orasului, ca nimeni
adreseze o mustrare, violent amenintator intimida
populatiunea.
latä, d-lor, cuvintele cari au fost rostite, ocaziunea votärei
legei din 1866. interesul, ca asemenea fapte sa fie pedepsite,
interes nu al nostru, ci al societatei, pe care singuri am
prezentat-o. pana justitiei. acum o mica digresiune
fie ingaduitä. Lazarescu ar fi aratat cea mai mica cainta,
desigur ar fi judecatorilor, cari
chemati judece. Sunt oameni, cari pot sa viata o ne-
norocire. Fatalitatea, cine la ce poate te Este posibil
ti se in sä love§ti, vinovat porti
pe umerii viata, nenorocirea unei gre§eli. Dar, ai
sânge de cel putin sä ai remu§care, arati ai suferit
ai vreo data sä te zeului caintei. Ei bine, veti vedea,
din dosarul instructiunei, un lucru nemai omenit. A doua zi
Paltineanu murea Lazärescu avea de acest
fapt, el cerea i se trimeatä cele trei volume din Planiol ca
prepare de doctorat A ven t apoi Credeti a
vre-o fata de famine nenorocita ?
de Uitase trecutul completamente. Era dontor de glorie;
voia onoruri, universitara. A trebuit goneasca studentii
a avut sä afirme tintrimii universitare, familia
Paltineanu face latä, d-lor, de ce asemenea trebue
de ce legiuitorul din 1866, in expunerea de motive,
se referea la acei criminali, cari frontiera, cari, sfidatori, violenti,
nu au nimica nici nici modestia nece-
sara Ei bine, este nevoe ca justitia sa depseasca
Am domnilor, cu digresiunea vin la legea
dela 1866. Trebue semnalez o mica deosebire
intre legea din legea romana Ambele legi
cazul când s'a dat o definitiva de neurmarire, nu mai
poate se faca de origina. Unde este deosebirea
cele doua legi, probabil aceasta l'a pe amicul

www.digibuc.ro
- 129 -
meu Perieteanu, care n'a cautat
este legea franceza, vorbesc de
un studiu mai
din 1866, dela care am
-
inspirat noi, hotartrile de condamnare, chiar neexeutate, de
pe cand in legea noastra, hotararile de condamnare,
de numai sunt executate, sau inculpatul a fost
gratiat. din legea nu s'a in Franta deck
In anul 1903, de care am sunt
de cei condamnati in au prescris pedeapsa.
Legiuitorul nostru s'a ipirat din proectul francez. Noi, n'am
ad literam, tale quale, din 1866 ; noi am cunoscut
proiectul din 1842 am adoptat parte din lucrurile
din 1842, cari n'au trecut in 1866 care au fost introduse
In Franta prin legea 1903. Voiu importanti de
care o are chestiune, solutiunea pe care dv. sunteti chemati
s'o dati recursului.
Domnilor, ce spune Pekon, lucrarea
sa des jugements répressives", la pag. 42 :

Proectul guvernului din 1842, purta nici o nu va avea


dad Inculpatul va proba a judecat definitiv In In caz
.de condamnare, a executat prescris pedeapsa...
...totusi ocaziunea redactarei, conditiune n'a fost reprodusä."
La noi, dispozitie din a fost reprodusd, ceeace
dovedeste ltgiuitorul nostru, cand s'a inspirat dela legea
din 1866, a avut in vedere nu numai textul acestet legi, ci a avut
vedere proectul d n 1842, aceste cuvinte le proect,
iar nu in lege ; noi am o modificare
a legii, cat a proeotului, a desbaterilor a tuturor amenda-
mentelor care s'au propus, pentru veti vedea ocazia
proectului din 1843, s'a propus un amendament foarte important. In
primul lege se zicea, judecata contradictorie" s'a schimbat
contradictorie", cu definitivA". Veti vedea impor-
care o are, In solutiunea care o veti da procesului,
modificare, pe care am voit v'o a In
Franta, leginitorul nostru a avut de ea, a cuno-
scut proectul intregile desbateri, cari au inaintea instantelor
Domnilor, am terminat partea a chestiunei.
acuma la desvoltarea motivului de casare. Voi face o ob-
servatie. Se vorbeste In acest motiv de violarea autoritätii lucrului
judecat. voiu arata este o mare eroare, aceia pe care o face
vorbind de autoritatea judecat a
chiar civile, n'au antoritate de lucru judecat,
textul art. 1201 din codul civil este referitor la din tara
cum textul art. 241 din codul de procedurd
este referitor la jurisdictiile de instructie din tara
Pentru judecatile din chestiunea nu se de art.

www.digibuc.ro
--

241, ci de art. 4; art. 4 nu consacra-cum crede partea


o chestiune de lucru judecat. Este o eroare, pe care
o fac adversarii
Art. 4 contine, primul o chestiune de ; este
o derogare dela dispozitiunile generale din art. 3, care prevede
petinta teritoriala Art. 4 face competent pe judecatorul sä
dece faptele savarsite de teritoriu. Art. 4 nu recunoaste
caracterul de lucru judecat hotartrilor straine, daca ar recunoaste
acest lucru, ar trebui recunoasca toate consecintele la cari
duce autoritatea de lucru judecat, cele negative cit cele
pozitive. Art 4 are o restrictiune, la principiul posibilitatei
marirei infractiunilor comise ; caz excep-
tional, nu se poate face urmarire in tara romaneasc pentru :
inculpatul a fost judecat mod definitiv, in Nu
este lucru judecat Nu, Este altä chestiune : hotararile
chiar cele autoritatea lucrului judecat. Lacoste o spune :
trebue sä le exequator faci o revizuire fond."
Pentru penale, nu nici posibilitate de a le
exequator. Atunci, ce de lucru judecat ? Desigur, este o eroare
Este un alt motiv, care a calauzit pe legiuitor : motivul acela
care a fost, pentru un anume fapt, juclecat in mod definitiv
natate, nu are la dispozitie autoritatea lucrului judecat, dar, spun
toti autorii, ar fi un de rigoare, ca pentru fapt, pentru
care a fost judecat definitiv, numai a fost judecat definitiv,
mai supui la un nou proces. Regula aceasta »non bis in idem",
care s'a invocat s'a discutat de foarte multi autori, nu este o auto-
ritate de lucru judecat. Non bis in idem" nu un
nu poate fi judt cat de doua ori, ci un fapt nu poate fi pedepsit
de ori, ceeace este cu alt ceva.
D-lor magistrati, am unor eminenti jurisconsulti,
asupra acestei materii. In primul invoc o antoritate incontes-
pe Griolet, care a acel memoriu celebru incoronat de
facultatea de drept din Paris, care pusese la concurs cestiunea
fectelor date In civil cat In penal, fata de ur-
Griolet sub toate aspectele cestiunea
se poate vorbi de autoritatea lucrului judecat, ce
priveste instantelor In memoriul publicat
Revue Pratique", vol. 24. pag. 43. ce scrie :

Nu se poate concepe identitate de delict compuse din elemente


juridice deosebite, prevzute de legi deosebite pedepsite mod deosebit."

In materie faptul este peste tot. Dar materie


penala ? Un delict comis Franta exista sub conditiuni, tre-
buesc anumite elemente ; in legea stint alte conditiuni. Atunci,
se poate vorbi de autoritatea de lucru judecat ? Legea care pre-
vede pedeapsa este alta, este alta, toate elementele lucrului
judecat lipsesc. Atunci când a introdus dispozijiune,
n'a desigur pentru a consacra principiile autoritajii lucrului

www.digibuc.ro
- 131 -
ci numai pentru a da acestor o foarte
foarte ; la ea trebue ne marginim, ce
ce a in art. 4, picioare principiile
legei. acuzatul Lazarescu are o definitiva, va fi
supus la o urmarire.
ce spun, domnilor, eminenti autori, asupra chestiuni.
Lacoste, Griolet, sunt aceia cari au faima lumea juri-
pe chestiunea lucrului judecat. La cine altul ?
ce spune Lacoste la No. No. 1511-1522 In :

Nu exequator pentru sentintele penale."


...Daca legea vre-o pe teritoriul nostru nu este pentru
le vreo autoritate, dar pentru un nou proces ar un
exces de rigoare, de un individ care a trecut deja pentru acel fapt prin toate
fazele procedurei penale este cu totul chit fata de societate, de legea cri-
,,minala."

Lacoste apoi ce regula ,,non bis in idem". El


spune adagiul nu trebue Inteles In faptul poate fi
judecat de doua ori, ci ca faptul nu poate fie de doua ori.
apoi, d-lor am aici o altä parere, a unui eminent jurisconsult,
Procurorul Chervet. S'a dat, In 1905, o deciziune de catre
curtea jurati din Bouches du Rhône. Nu ocup de aceastä
a la chestiunea, hotararile
au autoritatea lucrului judecat. hotarire este
este singura deciziune, care partea Casatiei franceze, in
aceastä materie tot ce s'a de atunci imprejurul acestei ches
tiuni, vorbesc nu de ceeace s'a scrls cu unei note anonime,
in trei repertoriu, ci de ceeace s'a scris de juriscon-
sulti eminenti autocitate, dupa cum voi avea onoarea
cu referire la deciziune. ce d-1 procu-
rorul general, care a pus concluziuni la Curtea cu jurati din Bouches
du curtea jurati aceia§i solutiune, de drept
Curtea de casatie a recursul, - In nota publicata in Revista
international, Daras, 1905 pag. :

Dar nn credem ca se cuvine intervind aci teoria lucrului judecat. Sunt


de acord a recunoste sentintele penale cari nu sunt susceptibile de
exequator nu pot sa produca principiu nici un efecttn Franta. Nu numai ori
ce executare materiald nu e posibild, dar ele pierd, traversand frontiera,
,,loare efectiva, fie din de vedere decaderilor incapacitatilor ce pro-
fie din punctul de vedere al sau pedepselor. Nu se
poate pratinde, ele Franta autoritatea lucrului judecat. Ar
,,fi tot de temerar, de a presupune legiuitorul din 1903 a voit se
parteze de la aceste principii.
Chervet vorbe§te de legislatiunea din 1903, veti
este o asimilare, care nu exista legea in art. voi veni
la chestiune - care a putut faca pe cari nu cuno§teau

www.digibuc.ro
- 132 -
bine principiile, asimilare
instantei nationale. d-lor, ce spune profesorul Louis
Hugueney, care ni-a dat o consultatie, pe care o vom depune pe
masa acestei Curti. Reproduc pasagiul privitor la
chestiune:
Efectul particular sub oare cari conditiuni de art.
5 C. inst. fr., de art. 4 al codului penal nu este un corolar al princi-
,,piului autoritätii lucrului judecat. ar fi un corolar, ar trebui sä recunoa§tem
cá sentintele penale sträine autoritatea negativä, una pozitivd,
sä tinem de ele pentru recidivä, pentru incapacitate, ceea ce
nimeni la noi nu
Nu mai vorbesc de faptul existä o
atunci, de
de condamnare, ea nu se poate executa tara
nu s'a exectat Art. 4 prevede in
acest caz e nevoe de o judecatd. Inculpatul va trece din nou
prin a justitiei. de autoritate de lucru judecat,
care nu foloseste la nimic ; justitIei românesti inculpatul
poate fie condamnat mai mare ? Nu este a nesocoti
principiile cele mai elementare de drept, a aduce in discutiune un
articol aplicrei art. 4 pen. principiilor cari guver-
chestiune ?
Domniior magistrati, mai departe la o altä chestiune, pe
care voesc s'o supun examenulai dv. Paitea a sustinut o
a de instructie din Franta, poate fie, sis-
temul legei noastre, o definitiva, art. 4. atunci când
spune urmarirea nu este de o
a se refere nu numai la de jude-
la acele date ce inculpatul a trecut prin
filiera, nu prin cabinet, cum spunra onoratul coleg d-1 Oswald
Teodoreanu, - ci In contradictoriu, la lumina zilei. Partea adversä sus-
tinea nu numai aceste sunt cari au autoritate de
lucru judecat. dar prrtindea au autoritata de lucru judecat ho-
cari dela jurisdictiunea de instructiune, sunt de-
finitive, motivate drept.
Eu voi arata, primul magistrati, ca o ches-
tiune de principiu de interpretare a art. 4,din lege, legea
ca legt a franceza, prin cuvintele definitt judecat", n'au inteles
hotartrile staine, cari dda jurigdictiunile de judecata, iar
nu de instructiune. in al doilea pentru
combaterea motiv, am sä pun In de
partea Am discut ipotetic, dorintei adverse,
am sä presupui, pentru necesitatea cauzei.
unui de instructiune, poate o hotärire definitiva,
in sensul legei interne franceze, acolo am duc ce
definitiva, am jude-
cator o definitiva, sistemul legei franceze.
Veti vedea atunci, domni magistrati, ce eroare face partea

www.digibuc.ro
- 133 -
când crede de instructiune motivate
nu pe exceptiuni peremptorii, ci pe cestiuni de fond,
definitive In sensul art. 4 c. p.
Nimeni n'a sustinut terorie nu cred
ea va trece ; ar fi o jurisprudenta.
Dar, deocamdatA, fie permis examinez
prima cestiune. In Franta, 1808, in art. 7, art. 5 al legii
franceze, nu existau cuvintele judecat definitiv". Textul spunea : ur-
judecat". In procedura codului din 1808, figura numai cuvântul
urmdrit". Atunci, s'a discutiunea este fi lost
fi trecut numai pe instructie textul a
modificat sensul cel fie judecat. ce citesc
tratatul de instructiuni criminalA al lui

jrebue, In al doilea ca francezul sä nu fi fost judecat In


sträinä. Proiectul codului pusese numal n'a Jost urmärit.
la discutarea articolului, la conslliul de stat, de a restrdnge competinta, de cdt
francezul n'ar urmärit judecat amendamentul a

Cuvântul, nu poate se refere la o la in-


stanta de instructie, neterminatA. Desigur, d legiuitorul, când a
spus aceasta, s'a gândit la de textul a fost
modificat in nu este suficienta o de urmArire, ci
trebue o de judecata.
trecem la din 1866, proiectul din 1842
de unde s'a inspirat legiuitorul nostru, a admis anume dispozitiuni,
care nu erau in din 1866 ; sä vedem discutiunea
ocaziunea acelui ne vom lumina asupra cuvintelor
tn mod definitiv."
In 1842 se discuta legea Camerei franceze. S'a propus
un amendament, de un deputat Matter, - confundati cu Mater
acela pe care adversari citat mereu, de oarece Matter, propunatorul
amendamentului 1842 nu este Mater care a scris la 1904 : el a
interpretat nu legea francea din 1866, ci aceea din 1903, pe care
dvs., Onoratä Curte, nu sunteti chemat o dvs. aplicati
legea care este legea din 1866. Matter,
zic a propus un amendament, ca, in locul cuvintelor judecat con-
tradictoriu", care in mod evident implicau ideea existentii
jurisdictiunii de judtcatA, - se cuvintele judecat
definiti v".
La instructie, d-lor, nu se poate vorbi de contradictorie,
faptul vii cu avocat nu te in
contradictoriu ; de oarece nu ai avocat ti se
se audian martorii etc. Cuvântul contradictoriu" des-
desbateri nu sunt deck ; iar când un text
cuvânt contradictoriu", aceasta a avut
o desbatere contradicbrie inaintea unei jurisdictiuni de judecatA.
Matter propune ca contradictoriu fie cu cuvântut

www.digibuc.ro
134 -

definitiv", pentru definitiv" ar exprima mai bine ideea


legii. Intentiunea lui Matter §i a intregei Camere, care a admis amen-
damentul a fost ca sä se ideea; poate sä fie o judecatä
contradictorie, spuneau unii, care poate sa nu fie definitivA. Atunci
s'a intrebuintat cuvintele judecat definitiv", care, exprimând mai
ideea, da de mai bine lumea, este vorba de o
judecatd, nu de o juarie la judecAtorul de instructie, care sä se
termine o resolutiune trei rânduri, cum s'a terminat in
Cum se pune recurentul adapostul unei asemenea
-telegrafice, cum poate vorbi de autoritatea a acestei ordonante?
Ce autoritate moralä poate sä o a hotäräre, nu
pentru prevenitul dar pentru avocatul profesorul universitar
? Cu acea de trei nu vä puteti pune
la addpostul ei, cred ati fost când ati venit
de casatie sä motivul autoritätti lucrului judecat.
Revin la chestiunea amendamentului. Se prime§te amendamentul,
se se textul : trece legea 1866, färä nici o
-opunere, färä nici o deci cum fusese propus
amendamentul de la Se poate zice, d-lor, legiuitorul, In
acest art. 4, s'ar fi putut jurisdictiilor de judecatd?
latä ce spune, aceastä privintä, Peiron, cum spunea d.
Perieteanu, ironie, pentru nu era pe placul domniei sale. Dar,
vä nu numai Peiron, dar toatä lumea - este de
pärere. Am In toate am adus toate tratatele
de la Paris, special pentru aceastä chestiune am luat consultatiuni
de drept eu desfid mi se arate s'a un rând pe
.aceastä chestiune, pe care eu ascund, fie ca mi-e favorabil, fie
nu. N'aveti de partea dvs. pe aceastä cestiune, decât doui autori,
Le Poitevin Travers - am uitat pe celebrul Mater, care a interpretat
legea dela 1903. rog altul spun un neadevär
sä mä desmintiti, fata voiu pe cine avem de
partea noasträ : avem doctrina date de instantele ju-
singurele date pe aceasta ceitiune.
din pag. 4, Effets jugements
Expresianea definitivä n'are un sens tehnic.
acceptiunea definitiva se zice de o deciziuue, care
procesul, cel In privinta Tribunalului care a statuat.
Se poate prin judecatä o care nu e supusa
nici o cale de recurs, o judecatä irevocabild. - In acest din cazdesha-
,,terea nu mai poate fi chiar unei alte jurisdictii.
Chestiunea n'are numai un interes teoretic ; e vorba In adevär de a vedea
un individ care s'a refugiat pe teritoriul nostru, ce comis o infrac-
in sträintate, va putea stea sau va fi expus la o
presivd, incertitudinele pericolele pe care le comportd.
Statul francez este de interesat a reprima faptul delictuos,
culpatul nu l-a expiat in sträindtate sau n'a fost declarat inocent.
Dacd ne vom conduce spiritul legei vom spune o
este aceea care actiunea penald.

www.digibuc.ro
- 135 -
mai departe, Peiron sprecial juris-
dictiilor de instructiune, examineazA aceste hotArari dupa legea interna,
distinctiune Intre cele motivate fapt cele motivate drept,
ajunge la concluziunea legea francezA,
acelea cari stint motivate pe amnistie, stint motivate In drept.
de a aplica legea ar trebui
legea francezA, - trebue sA primul art. 5 Cod. Pen.
SA vedem ce art. 4 prin dnfinitive
numai jurisdictiunilor de judecatA. Legea ne va
arAta o a jurisdictiunei de este definitivA.
Peiron. Chiar
- ce In
a ordonantei motivatA in drept pe amnistie, singura excep-
peremptorie, care nu cere un examen, prescriptiunea ; dar veti
vedea cA la prescriptiune, se poate reveni :

Chiar aceastä actiunea Franta. Legea


1866 reproduce redactiunea adoptatá de camera deputatilor In 1842.
prezentat de guvern prevede inculpatul nu poate fi urmärit cAnd a fost
judecat contradictoriu. Comisiunea insArcinatä examenul proectului s'a
gAndit cA contradictoriu nu era suficient, trebue spus definitiv,
ndefinitiv prezentAnd un sens mult mai complect. Discutiunea lungA la care a dat
Ioc substitutiune aratA cA legiuitorul nu viza In 1842 de cAt deciziunile
,,jurisdictiunilor de judecatä sA dea de o parte autoritatea deciziunilor
de jurisdictiunile de instructie, garantiile care dintr'o desbatere
publicA contradictorie.

Ei, da, domnilor Profesorul Huguney zice, cA dacA n'ar fi


procesul acesta s'ar vedea ce bine a legiuitorul a
introdus dispozitiune. Pentru ca, la cabinetele de instructiune,
Dumnezeu, u§urintA se petrec lucrurile !
vii chestiunea In public, acolo sunt alte garantii ; pe o asemenea
hotkire se poate pune temei. a introdus art. 4, n'a
asimilarea Intre efectul Am desvoltat
pe larg chestiune. Nici o asimilare Un singur efect foarte
Deciziunile judecAtorilor de instructie din au inspirat
giuitorului incredere, cele din nu. In practica poate sA fie
poate din sA fie tot de buni.
rile din nu inspira legiuitorului incredere, daca stint
date la lumina zilei, dacA sunt definitive contradictorii ; atunci
sunt garantii suficiente. ce garantie in daca am putea
plica teoria ? Speta aceasta este cea
spune profesorul Huguney. In Franta,
neatacatA de procuror, neatacata nici de partea De ce
Curte ? Este bine, sA vA spun acest lucru. Faptele s'au
la 14 August stil nou, va 1 August stil vechi, cu zile
declarärei s'a dat 15 Sep-
tembrie, adica la Septembrie suil vechi. dupA ce noi
Domni!or s'a un lucru curios, de§i se dese
: sunt lucruri pe cari le lumea, dar acela care sA

www.digibuc.ro
- 136

le nu le Ei bine, familia a fost cea din


care sa acest fapt Nu voi sa insinuez, zic, telegrama s'ar
oprit, sau ar fi intirziat voit, dar cert este familia n'a
acest lucru ca Barbu Paltineanu care a murit de durere,
din cauza acestui fapt, nu s'a putut duce in Franta, textul
codicelui de instructiune criminala prevede, termenul de apel,
potriva ordonantei judecatorului de instructie, este de 24 de ore dela
notificare, la domiciliul ales, mai prevede ca, nu ti-ai ales
miciliu, ai perdut dreptul de a face apel. cum
a putut sa neatacata cu apel de partea
partei civile vrea sa i se opue o astfel de hotarire In ase-
menea conditiuni daca aceste argumente, aceste sentimente
omenesti, cu care venim Inaintea dv., dv. ati fi
fauritorii legei, sunt sigur ca ati pune temei pe ele, toate aceste au
fost luate In de parlamentul francez, atunci
s'a dispozitiune, care s'a numai
jurisJictiunilor de au autoritate de lucru judecat, ca
intrebuintez un scump adversarilor.
Acum, d-lor, celebra chestiune de drept international
penal, venit-a ea in discutjune, in fata instantelor ?
a venit moduri : nu ce pot
trebuinta, sa zic, mod vecin", apoi o in ter-
minis". Care este modul vecin ? V'am spus dela inceput, am
istoricul legei franceze, legea din 1866,
de ea vorbim -,nu de legea din 1903, ea este legea care trebue
ne referim peutru interpretarea legei noastre, - se spune in caz
de condamnare, nu se mai poate face urmarire, chiar pedeapsa
s'a executat. Va venea inculpatul o de
damnare In Franta din prezenta de condamnare,
nu mai putea fi executase pedeapsa, sau nu, nu avea
nici o importanta. Este destul enunt, ca vedeti ce era
legea din 1866. Noi am admis aliniatul din proect care
vedea ca condamnarea nu de o noua urmarire, daca s'a
executat pedeapsa. A revenit, In legiuitorul francez la 1903, a
modificarea, bine a dar aceasta dovedeste un
din punctul de vedere al legei, noi eram, la 1894, am Intro-
dus textul francez, in progres asupra legiuirei franceze. Din cauza
.acestei redactiuni, s'a pus chestiunea in Franta, sub imperiul legei
din 1866, un condamnat in sau contumacie, special
condamnatul contumacie, - este sau nu judecat mod definitiv.
De doua ori cestiunea a de instantele de fond
mers apoi la Curtea de Casatie. Un condamnat In In
contumacie, vine Franta. Va putea fie sau nu in Franta ?
S'a sustinut chiar daca tara unde s'a dat conturnacie,
are autoritatea judecat - este principiul
o in contumacie este o hotarare care are autoritatea
crului judecat. - Daca cel condamnat contumacie vine in Franta,
poate sa fie judecat ? Instantele judecatoresti, de doua ori,
ori au fost chemate se pronunte, au zis, da, pentru ca

www.digibuc.ro
- 137 -
prin cuvintele judecat definitiv" s'a judecat contradictorie.
Am aci o prima deciziune, asupra acestei cestiuni, a Curtii din
din 14 Noembrie 61, publicatä In loz 1862, partea a 2-a pagina
230. Curtea de Casatie fost sä se pronunte asu-
acestei chestiuni, ce se pronuntase Curtea Besançon
a adoptat aceiasi solutiune.
Un judecat In contumacie cantonul Vaud invoca autoritatea
lucrului judecat Franta, pentru a scapa de urmarire. Instanta de
fond a respins exceptiunea pe motiv trebue o definitiva
aceasta in sensul legii, o cotradictorie. Chestiunea
a venit »in terminis" Curtii din Bouches du Rhône,
Este prima singura chestiunea a venit Inaintea instantelor de
de judecata. cum era speta. Era cum este aci. Trebue
spun, de la Franta este textul art. 8 care admite
ipoteza un care face o Franta, care fuge
este judecat poate sä autoritatea
lucrului judecat ? Franta a admis reciprocitatea prin art. 7 din gea
dela 1903, acesta a pe celebrul Mater aci o aplica-
tiune a lucrului judecat, pe care, nici Franta, unde este alt
n'o veqe nimeni dânsul.
Un oare care Guiffredi, italian, este judecat Frantar
comisese o de fugise In timpul acesta Guiffredi, in
tara lui de in Italia, obtine o ordonanta de neurmarire. Se
reintoarce Franta ca autoritate de lucru judecat ordonanta
de neurmärire Italia. Discutie Curtii cu din Bou-
ches du Rhône : este definitiva, in sensul textului
din codul penal franccz, iatä ce zice Curtea cu din Bouches
Rhône : prin deciziunea sa publicatä Revista de drept Internafional a
lui din 1904, p. :

Considerind cd chestiunea se reduce a determina Intelesul cuvin-


telor judecat definitiv. - Considerand cd ne la principiile gene-
rale de drept, la lucrärile preparatorii ale legei din 27 lunie 1866 la jurisprudentä,
este neindoelnic o decizie nu poate o urmärire In
Franta de dacd este contradictorie, irevocabilä actiunea penalä a fost
In mod absolut definitiv"

In recurs inaintea Curtii de casatie care se respinge. A


ceasta este singura care cestiunea s'a pus instan-
telor franceze, trebue recunoasca adversarii nostrii cd este o
care ne este favorabild.
Ei, acuma, domni magistrati, permiteti-mi sta-
rea doctrinei, ar fi pierdem un timp imens, am ceti
tot ceeace spun autorii. ne referim cel putin la ei ca vedeti
lumea care cugeta, ca noi. D-lor, ati pe celebrul
Peiron, care n'a scris la interpretând legea din 1903, ci la
1904,
1885 Interpretând legea din 1866. El e de aceiasi cu Mater.
E vorba Insä acei de Matter al recurentului ci Mater care a luat
vântul In parlament. - S'a confuziune cei doi Matter-i ;

www.digibuc.ro
- 138 -
sunt mai multe mame in aceastä afacere. Permiteti-ne
doctrinei.
Lacoste, nu place adverse, pentru nu e penalist ; dar
Lacoste e special pentru materia lucrului judecat tratatul face
autoritate. Nu place ? Deschideti ori ce tratat, ori ce repertoriu de
spre exemplu, Dalloz sau Carpentier, veti vedea aceiasi solu-
o adaogare foarte : anume
producând efecte exceptionale, subordonate mod strict
guros la conditiunile prevdzute de lege, altfel infractorul care s'ar
refugia ar gasi prea usor impunitatea. Regula este urmarirea, pentru
crimele comise in
La regula legea prevede o exceptiune, doar cazul
inculpatul are in favoarea sa o definitiva Este o exceptie, dar
o exceptie de strica interpretare, nu ca materie de unde
toate vin favoarea inculpatului. CAnd legea a principiul ur-
ea nu se poate eluda prin comparatii cu legea
; ea trebue interpretata strict.
Ati zis Garraud este de partea dvs. dati voe
spun putea eu, mai bine
sä citesc :
Trebue ca judecata sä fie definitivk adica fi epuizat penalä.
trebue consideram ca definitive, deck, deciziunile contradictorii"
lumea ce deciziune contradictorie. Desbate-
rile se fac la zilei. De desbaterile cabinetul
torului de instructie, ne Dumnezeu noi ce se
asemenea ! Asemenea desbateri nu se pot numi
ctorii.
adnotatorul deciziunei curtei din Bouches du Rhône, scrie
Revista de drept international a lui Lapradel, la pg. :

De nici In expunerea de motive, nici raportul d-lui Béranger, la


Senat. nici al d-fui la nu sunt examinate dificultätile prac-
tice de care a fost sezisaa Curtea cu Jurati din Bouches du Solutiunea
nu se nici In discutiunea care a precedat votul legei din 1866, dar
ne la desbaterile din 1842, d-1 Mater, raportor, se astfel :
Ajung acuma la un punct mai gray. Este acela al cazului un francez
culpabil de o crimä ar reveni In Franta, n'ar putea fi Guvernul s'a
ori decateori culpabilul ar fi fost judecat In In contra-
dictoriu, n'ar mai fi la judecatá. Comisiunea crede In contradic-
toriu", n'ar fi suficient ; cA ar trebui sä se spunä definitiv definitiv"
prezentând un sens mult mai complet. Principiul trebue fie acesta; este un
principiu de moralitate, dacA nu se poate pedepsi francezul care
§i chiar din dupá condamnarea sa, trebue
ca condamnatiunea fie cu totul pozitivá, trebue ca hotkirea fie definitiva
absolutd, ca culpabilul nu posibilitatea de a sapa de o prima
-damnatiune, fie prin opozitie, fie prin purgarea contumaciei sale. Este imposibil
a Intelege codul criminate. Legiuitorul n'a Inteles a face o

www.digibuc.ro
- -

glumä a individul fi fost bine realmente judecat."


(Moniteur, 1842, pag. 786).

v'am legiuitorul nostru a cunoscut proectul din 1842,


o parte din dispozitiunile proectului. Ei bine, retineti
acest lucru comparati ordonanta. Dacá in sufletul dv, zice
Lázarescu este réelement atunci, casati, onoratá Curte, dar nu
cred cä veti putea spune un asemenea lucru. Citez mai departe :
,,Aceste cuvinte ale raportorului, la care se Ministrul Justitiei,
ridicat dealtminteri chiar din partea adversarilor proectului, fie
1866, fie in 1903, nimeni nu s'a asnpra acestei interpretäri care
astäzi exactitatatea valoarea.
0 consecintd se deduce din aceasta, mod natural, acea o deciziune
numai dela o jurisdictie de instructie, o decizie de neurmdrire, nu
poate actiunea in Franta. Legiuitorul n'a voit se
cu un proces care s'ar fi oprit la care n'ar fi suportat
proba jurisdictiunilor de judecatd, singurele, care, le-
gile noastre, fie cu organizatä desbaterea contradictoriu. (Lacoste,
de la chose jugé, No, 1520 1523, de 1905).
Inteun cuvânt, pentru ca regula non bis in idem" fie aplicabild, tre-
bue, expresiunea a d-lui Garraud, ca fi epuizat
(Garraud, op. cit. I, No. 154).

totusi, Travers spune importantä aceste cuvinte, cari.


au adus un amendament proectul din
latä, domnilor, cum chestiunea. Mai este nevoe citez
(anul 1890, partea No. 198? Mai este nevoe sä citesc con-
sultatiunea profesorului Huguney? Nu pot fi alte argumente
acelea pe cari le am repetat. minte luminatá, vorbesc de acei
cari au pätruns chestiunea, qui ont la question", la
Toti autorii sunt de acord asupra cestei chestiuni, afará de Tra-
vers, de Le Poittevin, cáci de Matter, nu mai vorbesc...
D. Gr. Perieteanu: Garraud
D. : Dar am cetit pe Garaud, dacá mai citEsc
odatá. revizuiascá Curte, cred, singur,
cum l'au toti aceia, cari au voit sá'l
d-lor, prima chestiune transatä. Dacá opriti la acest
mod de a vedea, s'a cu motivul unu doi de casare. Dacá
deciziunea judecatorului de instructie nu este o deciziune definitivá,
art. 4, cum o mai fie discutiune dacá judecatorul
instructie trebuea sä constate existenta de noi, cáci In acest
caz hotárarea judecatorului de instructie din nu are absolut
nici o valoare pentru judeatorul Va
a noastrá, a motivul doL Motivul doi nu poate
In picioare, n'ati admite aceastä pärere
purcede la examinarea celeilalte chestiuni, adicá aceea de a ce.
insemneazá o. a de instructie, motivatá drept
examina aceastä din urmä chestiune. In pledoaria

www.digibuc.ro
- 140 -
care d. Perieteanu a tnaintea dvs., a fost de acord cu noi
asupra chestiunei caracterul de definitivitate al unei are
se aprecieze legea unde s'a dat
legea franceza.
Mai exista acord noi asupra faptului art. 241 pr. pen.
e identic cu corespunzatorul francez.
Textul ce s'ar fi putut viola e deci textul francez, iar nu. textul
de a violare vorbeste motivul. Ordonanta ce se
ca definitiva data Franta, trebue
are autoritatea judecat dupa legea franceza. Vom examina deci
legea franceza, ca vedem cum sunt privite, In dreptul intern francez,
judecatorului de instructie, cu rezerva de a examina -
aceasta voiu face-o ce voiu raspunde la motive de casare,
se poate vorbi de violarea unei legi inaintea Curti
Casatie. Noi Curte, noi vrem Noi nu
cu autoritatea judecat ; noi vrem desbateri contradictorii
pe toate chestiunile, la lumina zilei.
Ce se in Franta, in drept, sau
bine : o ordonanta In drept, are, in dreptul
intern francez, autoritatea lucrului judecat, este o
asupra nu se mai poate reveni ? Adversarii mei
au cestiunea, dar s'au ferit o sä o patrunda.
lumea este de acord, ca ordonantele franceze, motivate In drept, stint
care au putere de lucru judecat. Dar este cestiunea vedem
este o ordonanta in drept ? Ce este o
In drept, legea ?
Inalti domni magistrati, trebue fac o distinctiune importanta,
exceptiunile de drept peremptorii cele de fond. Ce este o
.ceptiune de fond ? Sunt cazuri judecatorul de instructie nu
faptele pricinei. Inculpatul jurisdictiei de
instructie o exceptie care face examinarea faptelor. E a
discuta daca prevenitul a asasinat, a a comis incriminat,
din moment ce o exceptie peremptorie de drept, pune la adapostul
urmariri, fie nevoie de o examinare a faptelor.
Sunt trei exceptiuni peremptorii de drept, pe cari le eu
putin,-poate reprezentantii recurentului mai altele- : auto-
ritatea lucrului judecat prescriptia amnistia, vedea
aceste din cazuri sunt oare care restrictiuni.
pentru inculpatul invoca prescriptia sau
autoritatea judecat. o chestiune de drept care rezolvä
cesul care face discutarea faptelor. In acest proces chiar,
in care autoritatea lucrului judecat, avem exemplul
unei exceptiuni peremptorii de drept. Camera de punere sub
acuzare ar fi admis exceptiunea ar fi dat o pe o
peremptorie de drept.
Regula nu se poate face o deck sunt
sarcini noi e art. 241 din codul de pr.
Excep¡ia nu este In lege ; ea e opera interpretilor,
cari au observat sunt cazuri regula e inaplicabila. Aceasta se

www.digibuc.ro
- 141 -
de ori sarcinile n'au intrat in examenul judecAtorului
de fond. Ce de sarcini noui când inculpatul a pe amnes-
tie, pe presceptie sau pe lucru judecat ? In asemenea cazuri
torul n'a examinat absolut un fapt-cdci sarcini
fapte, dovezi - judecAtorul n'a examinat faptde, ci a primit ca
o exceptie peremptorie de drept. In asemenea caz, faptele nu intere-
Spre exemplu, la o pentru asasinat prevenitul
prescriptia. In acest caz judeatorul nu martori, nici nu exa-
alte dovezi spne a vedea a existat sau nu asasinat ; el
pralabd chestiunea peremptorie de drept - prescriptia.
Ministerul public, direct sau cererea civile, nu va
putea redeschide urmArirea mai târziu pe motiv existA sarcini noi,
prima decizie nu se pe solutiunea este
dependenta de sarcini ? este rational logic. D-lor, ceeace
spun nu constitue mea personald, eu rezum interpre-
de drept a instantelor judecAtore§ti, rog pe adversari
dovedeascd contrariul. Primesc In acest caz pierd procesul.
ChiAr bazate pe exceptiunea peremptorie a prescrip-
pot da uneori la o JudecAtorul de instructie
ca prescriptia, de§i nu in examinarea sarcinilor, trebue
totu§i califice faptul ; atâta trcbue Un individ e acuzat de
un anume fapt. Instanta de instructie calificA delict. exami-
fond, nu martori, nu administreazd probe
faptul este sau nu dovedit, pentru faptul este prescris.
Se se descoper noui, care stabilesc
faptul nu era delict, ci era In acest caz se poate face evi-
dent o urmArire. in cazul ordonantei de neurmArire
pe baza unei exceptiuni peremptorii, ca prescriptia independentd de
sarcini, urmArirea poate fi probele noi vor permite o
calificare a faptului.
mai mult, mi se pare materie de amnestie,
calificarea este se descoperd sarcini noi care
lificarea, nu e definitivd.
Hotärfrea pe exceptiunea lucrului judecat este definitivA,
noile sarcini nu pot schimba absolut nimic ; de oarece
torul fondului n'a examinat decât hotArtrea, nu faptele sine, ci fap-
tele cum le hotArtrea, a judecat gre§it a :
este autoritate de lucru judecat, nu se poate revini, deciziunea
judezdtorului de instructie nu se pe sarcini, ci pe o
pe constatate acea
Aceasta este starea a doctrinei a jurisprudentei, nu
absolut nici un autor, care contrariul. Partea
s'a nu examineze aprofundeze aceastä chestiune, ci
ne dovedeascd legitirna este o chestiune de drept,
senzul ea poate fi examinatd de judecAtorul de instructie ; solutiune
asupra lumea este de acord.
Acum, permit fac citate asupra acestei
chestiuni. ce cetim Pandectele franceze, la No. 1738 :

www.digibuc.ro
- 142 -
No. 1738. afirmatiune este periculoasa are nevoe pentru a
exacta, de a fi inteleasa. Motive le nu pot In principiu schimbe caracteruf
provizoriu revocabil al unei deciziuni, ordonantele sau deciziile
neurmarire sunt esentialmente provizorii, fie ele motivate In drept, aspectul afa-
poate fi modificat prin survenire de noi sarcini; o circumstantä desco-
peritä, poate semnala delict sau contraventie, un fapt care a in-
stantei de instructiex ca nepedepsit de nici o lege Deciziunea
descoperiri, n'a putut sä dupä sarcinele dobandite, ea n'are deci
o autoritate
No. 1739. Ceea ce este aceastä este autoritatea ordo-
nantelor sau deciziunilor este prin forta lucrurilor definitivä, când
fondate pe motive independente de sarcinile contra inculpatului, In acest
caz, survenirea de sarcini noi nu poate avea influenta asupra aspectului
Evident A judecat este amnistie, ce importá sunt sarcini
noi, aceasta nu nimic. Tot ce prive§te prescrip-
: tot fapt este ; este dovedit sau nu, nu are nici o impor-
faptul tot prescris
In cazul unei pe fapte, pe cari judecatorii le-au
calificat ca constitutive ale scuzei de deciziunea de
trebuea daca probele aduse ulterior fapta,
sensul elementele constitutive ale exceptiunii nu se mai gäsesc,
Intrunite.
Mai departe
No. 1740. Astfel deciziunea sau ordonanta actiunea
ceptabild din cauza unei exceptiuni peremptorii, nimic mai just ; exceptiunea
independenta de sarcinile produse contra prevenitului, ea nu poate fie atinsa
de sarcinele ce survin; ea ori ce drept de urmarire.
Tot astfel când deciziunea e pe judecat, amnestie sau pe
prescriptie."
Ma rog ati citit pe Eu sunt dator citesc sä rectific,
n'am poate bine ce ati cetit; dar iatä ce
Dacd ordonanta de neurmärire este bazatä, mod absolut, pe inocenta
faptului urmärit, extinctiunea actiunei publice, (prescriptie, amnistie, spre
exemplu) aprecierea cest caz, sä se fi tinut sarci-
nile actuale, se de o autoritate absoluta, constitue un obsta-
col la ori ce urmärire, chiar in cazul descoperirei de noi sarcini"
Cours de droit Criminel, cd. VI, 1921, No. 668, Pag. 829).
Regula de art. 241 corespunzatorul francez este se
poate face o nouä urmärire pentru sarcini noi.
pe cale jurisprudentiald privesc cazurile
solutiunea primei instante de instructie era o solutiune de drept, in-
dependentä de fondul pricinii.
In prima deciziune se sprijinea pe exceptiunea legitimei
apárári, care este o exceptiune de fond, nu o exceptiune peremptorie.
Martori X, Y, Z, audiati cu ocaziunea primelor cercetari, fäcute

www.digibuc.ro
- 143 -
Franta, au existenta unor fapte care motivau elementele con-
stituve ale exceptiunei de legitimä noi depozitii modi-
aceste fapte, evident cade consecinta juridica. martorii
noi vor spune Paltineanu nu era cu scaun in ci
cu cutitul Paltineanu a luat scaunul ca se apere,
nu va concluzia a fost apärare ? Sau, Dr.
cum a spus, n'a fost o de cutit, dar
au fost trei lovitnri de cutit date cu brutaiitate, una intestine, una
a ficat alta la stomac, se distruge costructiune a
judecator de instructie ? Acestea sunt lucruri prea elemen-
pare, ca mai fie nevoie mai insistam, dar a trebuit insistdm,
tpentru adversä s'a folosit de
latä un pasagiu important din Faustin Vol. I, No. 1313:
No. 1313. Trebue totusi cdsurvenirea de sarcini noi, nu
reluarea urmäririlor de In singurul caz, când ordonanta cabinetului de instructie
sau deciziunea Camerei de punere sub acusatiune este fundatä pe insuficienta
nelor produse, neurmArirea a fost pe acea faptul nu
nEste elementele delictului, sau pe o exceptiune de drept oare care, este evident
sarcini nu pot avea ca efect de a modifica aceastä deciziune, dacá
modificá chiar faptele cari'i-au servit de bazá. Ce importä, In dupä
aceasta e locul a imputa cutare fapt cutärei persoane, dacá acest fapt nu e pedepsit
sau dacä e acoperit, fie de prescriptie, fie de amnistie ?"

Evident, judecatorul de instructie ar ti : este amnistiat


Lázárescu, sau a prescris", s'ar fi isprävit. Nu a zis ; a examinat
faptele, d-lor, cum spune onoratul coleg dl. Perieteanu,
permit sä citesc din cuvantarea sa, am stenografiate avem
o premisa, care este elementul de drept "
Se d-sa o realitate, la obiectiunea
noasträ, sä : bine, se poate drept fära fapte ?
teoria representantilor recurentului, a
torului de instructie, este o motivata in drept. D-lor, un
judecator de instructie spune : cutare fapt este asasinat, pentru
toate elementele prevazute de codul penal". N'a aplicat dreptul
la fapte ? Sau, zice : faptul nu e asasinat, lipseste elementul
intentiunei, sau nu e asasinat pentru prevenitul n'a fäcut de
se apere, era apärare
In ambele cazuri, jurisdictiei de instructie, desi motivatä
drept, nu e definitivd, ea se pe fapte, nu pe o
de drept, din acele care de fapte, pe o
peremptorie. Lázarescu mai poate fi urmärit Franta, daca
deciziunea ce nu e definitivä in Franta, atunci el poate fi
urmärit textul legii românesti nu de
urmarire, deck daca a fost definitiv judecat stidinätate. Atáta cere
legea am din texte de drept intern e inutil, discutie
este o chestiune de drept international, sediul materiei este art.
4, nu textele de drept intern invocate de adversari.
D-lor, de aceia§i Were sunt : Faustin Hélie, Lacoste, Haus.

www.digibuc.ro
- 144 -
Nu este absolut nici un autor de pArerea pärtii adverse, dar absolut
nici unul. Caci, d Travers, pe care citat partea adversä, nu
spune asemenea deciziuni au a itoritatea lucrului judecat. proprile
cuvinte ale distinsului internationalist :
contra, deciziunea de neurmarire de exemplu
drept neatacata termenele legale, nu poate unde a fost pronuntata
faca obiectul nici unei de recurs face obstacol la orce ulterioark
actiunea nu mai poate fie exercitatä teritoriul francez."
Travers pine un principiu drept international, care toata
ea e de acord : aplicarea s'a dat El
nu examineaza ce e o in drept, nici nu trebuia
examineze o a tratat de drept international.
Reserv de o cam chestiunea puteti examina dvs. caracterul
de definivitate al hotäräri invocale, care trebuind sä fie judecat dupa
legea franceza, scapa controlului dvs ca constituind o chestiune de fapt.
de a termina acest motiv, tin sä relevez ca pasagiul
citat din Garçon, sprij nul teoriei este ne concludent,
nu vi s'a citit pasagiul care examineazd legitima
aparare e o exceptie perept irie de drept, ci pasagiul care recunoaste
jurisdictiunei de instructie dreptul de a cerceta existenta legitimei
Rog sa mi se arate o hotäräre, un singur autor, care sa
ca o hotarke a de instructie, pe
este o motivata sensul art. 241, adica
o definitiva nu se mai poate reveni asupra ei. Singurele
hotärari. motivate drept, de care se autorii, sunt acelea care
se pe amnestie, prescriptie autoritatea lucrului judecat,
acestea sunt singurele exceptiuni peremptorii. Exceptia legitimei
este o exceptie de fond, care depinde de sarcini, - care
va fi primitä sau nu, dupa starea sarcinilor. Prin urmare, daca
dv., prin imposibil, ati admite prima nu este
unei jurisdictiuni de instructiune,
poate fie principiu o definitiva, veti refuza totusi acest
motiv de recurs, pe consideratiunea ce sprijinin-
du-se pe legitima aparare, jar nu pe o exceptiune peremptorie de
drept, nu este o definitiva in sensul art. 4, cod. penal ;
deci urmarirea a fost bine tara
se
(La redeschidere :)
Domnule Prim-prqedinte onoratä Curte.
de a intra In cercetarea motivului al doilea de
trebue mai fac o observatiune. Veti vedea la dosarul
structiunei memoriul pe care depus
de instructiune din tara Veti vedea din dosar,
recunoaste decisiunea judecatorului de instructie din
Franta, pe care o nu este o decisiune motivata drept. El
spune textual :

www.digibuc.ro
- 145 -
Deciziunile, ca aceia pe care o eu, au autoritate definitiva in Franta
nu pot fi revizuite deck daca survin sarcini noi".

Aceasta o spune LAzdrescu care face recurs, care se


de gresita interpretare a legei ; el recunoaste, in
depus, ordonanta pe care o este o ordonanta asupra
cAreia Franta se poate reveni, survin sarcini.
In sfârsit, o a doua chestiune, pe care o enunt
pentru o rezerv colegului meu, d-1 Aznavorian, este chestiunea
calificArei, pe care colegul meu o va trata cu ocaziunea motivului
al treilea recurs. Faptul, cum este calificat in ordonanta jude-
de instructie din Franta, nu este fapt faptul
cum este calificat decisiunea Camerei de punere sub acuzare din
tara româneascA. Acolo a fost calificat omor", este calificat
rAnire care a cauzat moartea". Veti vedea deci, nu
a face aceleasi fapte, astfel din acest punct de vedere, nu
se poate vorbi de lucru judecat.
Curte, la motivul al doilea de casare : Omi-
siune esenfiald, nemotivare, violarea art. 241 urm. Pr. Pen.,
a art. 216
Recurentul se plânge, in acest motiv, de faptul nu s'ar fi relevat
prin deciziunea de punere sub acuzare, existenta unor noi sarcini.
El pretinde nu poate fie se de Camera
de punere sub acuzare fapte noui necunoscute la prima
Curte, de a ne ocupa de chestiunea de
a §ti art. 241 cod. proc. pen., se atunci se face o
- in pentru o instruitd
aceasta presupune motivul de recurs - voi examina
omisiunea, de care se plânge partea in realitate.
Voi examina deci, In prealabil, omisiunea trebue
nu ca instanta de instructie constate asistenta unor noi sarcini ;
apoi omisiunea este esentiald, examinând constatArile
cum reies din decizia Camerii ; fine, chestiune
sub cenzura Dv. lata chestiunea pe care am s'o discut,
cel de al doilea motiv de recurs.
Inalti domni magistrati, desvoltarea acestui motiv, s'a vorbit
de lucruri cari sunt scrise motivul de casare, am le relevez,
desi nu sunt obligat deck la acele chestiuni cari sunt
consemnate motiv. S'a zis astfel, instructiunea n'a fost bine
sesizatd, cererea de partea la judecAtorul
de instructie, nu s'a ar exista sarcini noui. Aceasta au
spus-o d-lor, in dezvoltarea motivului de casare. Nu se indice,
in motivele de recurs, vre-un text de lege care o ase-
menea Partea s'a plâns numai de violarea art. ;
de faptul decisiunea Camerei punere sub acuzare nu
constatA existenta unor sarcini
Onor. Curte, noi ne-am dus plângerea direct la jude-
de instructie, conform art. 60 procedura Este o
existA o asemenea dispozitie in codul nostru de procedurA
Marilor Procese

www.digibuc.ro
-
Parchetul s'ar fi deranjat cercetAri din
oficiu, n'am fi suplinit publice, n'am fi luat In
interesul ordinii sociale, cine §tie, Doamne fere§te
pe ce universitarA am fi pe LazArescu ba poate
ar fi discutat In Parlament modificarea Constitutiei,
devie suplinitor de drept constitutional
Art. 60 nu supune plângerea civile la nici o conditie,
nu este niciun text de lege care impue civile, obligatiunea
ca arate, In plângerea pe care o face, existenta sarcinilor noi.
se de faptul Camera de punere sub
acuzare, l'a judecat conform art. 216 proc. pen. Este adevArat,
mera de punere sub acuzare e de parere cA nu e nevoe sA releveze
existenta unor sarcini ; dar In mod subsidiar Camera releveazA
existenta sarcinilor noui. Se mai poate recurentul ? Ce a
Camera de punere sub acuzare ? A : nu am nevoie de sar-
noui ; pot fac urmArirea conform art. 216, dar totusi
vedea cA a constatat existenta de sarcini aprecierea instantei
de fond, asupra acestei chestiuni, este controlului d-v.
domni magistrati, ce citesc In asupra
sarcinelor noui, Cod Adnotat, art. 247, No. 1,2 :

Dupä textul art. 247, descoperirea, nu a unor fapte noui, dar


chiar a unor noui constitue sarcini noui".
Dispozitiunea art. 247 e numai enunciativá expresiunea sarcini noua
imbracä in generalitatea sa toate probele servind a stabili culpabilitatea
,,nitului. Astf el, sarcinile noui pot rezulta din declaratiuni filcute la audientä
de martori deja
Aceasta este o cestiune asupra absolut lumea este
de acord. Sarcinile noui pot din declaratia unui martor care
a mai fost audiat.
exista o sarcinA nouA daca o consemneazA judecAtorul
de instructie, sau dacA se referA cerintele art. 241 sunt
deplinite, sA fie nevoie de vreo sacramentalA
faca ca aprecierea instantei sA fie censurei dvs.
Cer voie sA citesc un mic pasagiu din Cod Adnotat,
No. 44 :

Când o instructie este reluatä o ordonantä de neurmarire, nici o


formula nu este cerutä pentru a constata existenta sarcinilor
Nu e nevoie ca sarciaile noi fie constatate desvoltate
,,riu, ci e suficient ca acest document vizeze piesele de unde

Decizia Camerei se la depozitiuni foarte impottante,


depozitia martorului Nicolaescu, care a revenit asnpra unei declaratii,
fAcutA de instructie din Franta, depozitiunea Dr. Bran-
care nu fusese ascultat judecAtorului de instructie din
Franta.
Nicolaescu a revenit asupra depozitiunii, Franta, afirmând

www.digibuc.ro
- 147 -
o data nu a spus Pältineanu s'ar fi infipt
cutitul sau. Are importantá o asemenea declaratiune ? Chestiune de
de fapt, de apreciere pentru instanta de fond. Un singur
lucru este cert, instanta de fond se la acest fapt nou,
mentionat in ordonanta judecdtorului de instructie dosarul din
Franta. De altf el veti vedea, voi examina ordonanta iudecätorului
de instructie din Franta, nici un fapt nu este relatat Eo
ordonanta telegraficd. Toate faptele, depozitiunile, tot este nou
pentru instructiunea Este de principiu instructiunea
nu are absolut nici o valoare, de se
face prin comisiune rogatorie.
justitiei romane, numai constatarile din
trebuesc retinute, art. 4 cod. penal de nu de
dosarul instructiei Autoritatea judecat rezultä din dis-
pozitivul unei din considerente. Pe ce sar-
se o ? Ori ce fapt, pe care a
avut in vedere Camera de punere sub acuzare din este un fapt
fatä de o asemenea de instructie ne trebue sä
constate existenta sarcinelor noui, in termeni sacramentali, art.
241 nu determind forme in cari trebue se constatare.
a de Casatiunea francezd, deci-
ziune din 18 Mai 1917, publicatá in Sirey 1920. 333.
Odatä stabilit acest lucru, este indiscutabil constatarea
tei de fond, care nu poate fi contestatd, e dv.
nu puteti censura aprecierea ei.
Permiteti-mi acum, examinez deciziunea Camerei de punere
sub acuzare. de instructie din Bucuresti, in ordonanta s'a
de neurmärire, constatá s'au ascultat noi. Ce au spus acesti
martori ? Aceasta este chestiune de apreciere. de instructie
apreciazd Camera de punere sub acuzare apreciazd
Aprecierea este o chestiune de fapt, care scapä cenzurei Casatiei
recurentul nu s'a de aceasta in motivul de casare. El s'a
numai de omisiune esentiald.
acum constatarea pe care o face Camera de punere sub
acuzare privinta depozitiunei d-rului care nu fusese ascultat
de judecdtorul de instructie din Franta :
Medicul militar din spitalul La Providence", major dr. Isidore Brandes-,
Lazardés, a lost ascultat ca martor ziva de 21
lulie 1921, prin comisiune rogatorie, a declarat dimineatä a lunei
August 1916, venind sä-si facá vizita obisnuitä la spitalul La Providence" a fost
chemat de chirurgul Tartois sala de operatii, unde un numit Dominic
Pältineanu, era operat pentru ráni la stomac, la intestine la ficat, cauzate de
lovituri de cutit primite, dupä tile ce i-au fost date..."

acestea le-a vdzut dr. la spital. Intreband


petrecut lucrurile, i s'a spus ränitul Paltineanu a fost lovit
de noaptea la villa Les Feuillages. Faptul material
al existentei ränilor e deci constatat de visu" de dr. Sunt

www.digibuc.ro
- 148 -
acestea sarcini noun ? De sigur da, de instructie
din Franta, de nu motiveazA, s'a intemeiat desigur pe piesele din
dosar, In dosarul instructiunei franceze nu existä urma vre unui
act de autopsie sau urma vre unui medic care fi
examinat pe de cutit nu putea
la stomac, intestine ficat. Trei lovituri ipoteza
; care loveste cu sete, peste trebuintele
nu poate invoca starea de necesitate.
(Este Intrerupt de d. Presedinte, care, declaratia mai
are o de vorbit, pe a zi 2 lanuarie 1923).
*edlnta dela 2 1923.

Domnule Prevdinte Curte,


In Incepusem ocup al doilea de
casare admisesem ipotetic s'ar putea vorbi violarea art.
241, ar fi fost nevoie ca Camera de punere sub acuzare
constate decisiunea, cum de a existenta sarcinilor noui.
de a art. 241 este inaplicabil urmAririlor pentru
Infractiuni comise In permiteti examinez
donanta ti auzit vorbindu-se de nenumnrate ori cursul
procesului de ordonantn. N'ati auzit prezent,
continutul ordonantei, desi e necesar ca cunoasteti textul, spre a
o putea aprecia din punctul de vedere juridic din de vedere
moraL
textul acestei ordonante, pronuntatä In ziva de 14 Sep-
tembrie 1916 :
Având vedere procedura instruita contra lui Alexandru de
22 ani, avocat, domiciliat Paris, inculpat de omor, libertate provizorie ;
vedere rechizitoriul aci motivele ;
vedere ca procedura este din instructie
victima s'a singurä et, In caz, se in stare
de ;
Avänd vedere art. 128 cod. instr. modificat din 27 lulie 1856 ;
nu caz de urmarire, etc."

nimic mai mult ! afacere de importanta aceleia, pe


care sunteti chemati s'o judecati, se printeo ordonantA,
putea zice telegraficA, care nu are valoare din punct de vedere
juridic, cum voi o
toreascA, chiar neatacarea ei prin apel sau recurs ter-
desemnat de lege, poate autoritate de lucru judecat,
pentru ca existe din punct de vedere trebue
anume conditiuni esentiale, este inexistentA.
Autoritate de lucru judecat au nule, dar stint conditiuni
impuse de lege, cari, mea, stint esentiale,
daca aceste conditiuni n'ar fi indeplinite, deciziunea nu va avea
autoritate de lucru judecat, pentru motivul judecAtorul nu va avea

www.digibuc.ro
- 149 -

la dispozitie elementele necesare, elemerttele esentiale, care sg-i per-


determine ce s'a judecat s'a judecat.
lti magistrati, iatä ce spune privintä art. 134 C.
de instr. crim. din Franta :
Ordonantele judecatorului de mstructie vor fi dupä rechizitoriul
procurorului, ele vor contine numele, pronumele, domiciliut,
profesiunea prevenitului, expunerea sumará calificarea a

Va o expunere material& in primul o expunere de


fapte, ca se care anume este pentru care un anume
a acuzat, In al rând, calificarea juridicg,
lificarea din punct de vedere legal a faptului material, pentru care un
acuzat este trimes In judecatä.
Ati auzit continutul acestei ordonante, vgzut ea nu se
prezintä in conditiunile art. 134 C. de instr. crim. francez. -
Stint, Curte, conditiuni, a poate fi suplinitg.
De chestiunea identitätei. putea spune nu se aratä
intregime numele lui Lgzärescu, nu se locul Dar toatä
lumea este de acord identitatea e o chestie de fapt cá nu este
nevoe sä se Intrebuinteze termeni formule sacramentale. Sunt
conditiuni esentiale a lipsä atrage nulitatea hotärgrei. Astfel
calificarea sumarul faptelor. Cum vreti ca judecgtorul de
fond aprecieze, faptul pentru care un inculpat este dat in
judecatä este un fapt identic cu acela, pentru care este din nou
? Acest lucru e absolut imposibil, mai cu tema pre-
venitului, care se pune la adgpostul art. 241 din pr. pen., pretinzAnd
nu sunt sarcini noui. Cum ar fi putut instanta de fond sä cons-
tate elementele judecat, nu s'a ordonantä
sumarul faptelor ? Toate sarcinile sunt noui, fiinda niciun fapt nu
este relatat in ordonantä. din tara româneascg, chemat
examineze autoritate de lucru judecat, nu are sä se
dosarul din Franta, care pentru este inexistent, el are sä
examineze ordonanta, cari sunt faptele, pe cari le-a retinut
pe le-a examinat judecgtorul de instructie. aceste fapte
sunt sarcini ; pe baza este cläditä concluziunea din
prima hotärgre. toate aceste fapte nu sunt constatate ordo-
nantä, ordonanta mi are este inexistent& in caz
pe cari se noul judecgtor sunt toate fapte noui.
Permiteti-mi ocup putin de valoarea a acestei
.ordonante. Ce poate inspira o nemotivatä,
conditiunile In circumstantele cunoscute.
Faptul s'a petrecut In timpul räsboiului, sub
Lucru curios, ziarele putut vorbi de de tot tele-
grafic. jurnalul Le Temps", zile intâmplarea faptului,
la rubrica Fapte se inseratá o informatiune, care
vorbea de un incident petrecut Nu era trecut numele
erau numai initialele ; urma apoi un pasagiu alb, un
pasaj cesurat. timpul rgsboiului censura se de

www.digibuc.ro
- 150 -
un asemenea fapt divers ! Foarte curios. fata unor asemenea acte
fapte, supozitiunife sunt permise. In caz mo-
rala a hotarirei e cu totul distrusa. Nu vreau nimic, dvs.
veti judeca aprecia. nu este inte-
resul profesoruhri ca vie se la adapostul unei
asemenea ordonante ; o ordonanta nu-1 poate Este
nevoe de o a instantelor de fond care
greutatea §i greutatea timp, d-le
nu vei avea o asemenea sigur nu vei din
afacere este interesul d-tale ca sa a
naturali partea o va respecta,
ori care ar fi ea, dar acestei orclonante nu recunoastem
nici o autoritate
Trecem acum mai departe, la motivul doilea de recurs.
spuneam sunt nevoit discut o care m'a plasat
recureitul prin formularea motivului. Am discutat, am am
chiar aceasta recursul este neintemeiat ; voi
acum ipoteza care se recurentul, care
face o enorma de drept, e falsk acesta mine eEte
punctul deciziv pentru solutionarea motivului al de recurs.
partea ziceam, o de drept : se
referea la art. 241 din codul de procedura care
punde art. 248 sustinea s'a violat acest text de lege.
Daca ne-am In fata de o de instruc-
tiune desigur acest text s'ar aplica ; el reguleaza
autoritatea jurisdictiunilor de instructie, nu
autoritatea straine. Textele cari reglementeaza conflictele de
drept international sunt art. 4, 5 6 din codul penal, a vorbi de
alte texte, este a deplasa cestiunea. Art. 4 din codul penal
o In Romania, de ori o definitiva
data In Art. 4 din penal nu interzice reluarea
rirei, cazul cand exista favoarea prevenitului numai o
provizorie, cred ca am demonstratie suficienta hotarirea
pe care o recurentul, nu este in Franta o definitiva,
ci o provizorie. Mentionatul text nu subordoneaza urmarirea
absolut nici conditiuni. E drept o Franta n'ar fi
de o anterioara provizorie, de conditiunile
-art. 241 (248 francez), o prealabilA constatare a existentei
unor noui sarcini, unor dovezi de culpabilitate. solutivae e
In dreptul intern francez, ca dreptul
intern, se recunoaste valoare nu numai definitive, dar
hotaririlor provizorii, care nu pot fie sfArlmate sub anumite
conditiuni. aceasta e situatia dreptul intern francez, ca
dreptul intern nu trebue totu§i se uite atunci cand e
vorba un conflict cari de la diferite,
se reguleazA art. 4, care nu recunoaste valoare, din
de vedere juridic, definitive, care nu sub-
ordoneazA lipsa unei definitive, la o condi-
tiune. este absolut nici o analogie.

www.digibuc.ro
- 151 -
magistrati, nu nici un raport de subordonatiune
Intre cele ; ele sunt absolut independente. Urmarirea din
lara nu este de putin urmarirei din
Franta. Ele se pot exercita simultan ; nu este nevoie ca instructorul din
romaneasca astepte rezultatul urmarirei din Franta. Nu este
propriu zis un conflict de compelenta, cum ar fi doi judecatori
de instructie din tara s'ar declara simultan competenti ; ast-fel ar
fi nevoe de un regulament de competinta. Aici avem doua instante
competente. Competinta unei instante este independenta de
competinta celeilalte ; nu absolut nici un raport de subordonare.
Competinta unei instante numai atunci, inculpatul a
obtinut, dela cealalta o definitiva. In de
legea prevede pentru exercitarea urmarirei, nu este
nevoie ca inculpatul sä se ce spune I al
art. :

Or ce va putea fi judecat chiar in


Dispozitie, care nu textul corespunzator francez. Numai
dtlicte, Intoarcerea este de ultimul aliniat al art. 4.
Pentru nu e nevoie de Intoarcerea voluntara a inculpatului.
Jurisdictiunile sunt imediat competinte in mod simultan cu
cele Numai singur caz, prevenitul a obtinut la
una din cele 2 jurisdictii o definitiva, zice legea,
finitiva, prevenitul nu poate veni cu o provizorie,
e categoricá asupra acestui punct, numai atunci el poate veni
spune : opriti urmarirea, am obtinut
timp n'are o provizorie, noua ur-
märire nu poate fi opritä, cáci o asemenea n'are din punct de
vedere juridic nid o valoare.
Dar, domnilor, teoria adverse este are
ea e pentru trebuinta cauzei. Nu In toate
care s'au dat Franta, una care fi admis acest
mod de a vedea. de curtea cu
din Bouches du Rhône, care a venit curtii de casatie fran-
1905 acolo urmaririle erau simultane ;
facea contumacie, In
timp, instanta ea instructie ordonanta de ne-
Ambele instante- urmau cursul mod simultan
independent,
Fie vom admite, Curte, acest text un coro-
lar lucrului judecat, - ceva din efectele decizive ale
acestui principiu, - fie vom zice, ca Lacoste, Peiron
tatea autorilor, penale nu au autoritatea de lucru
judecat, trebue decidem nu poate fi analogie efectul ho-
interne al celor externe, trebue ne strict
la textul art. 4 nu mergem la alte texte. atunci la ce
concluzi am ajunge ?
In la concluzia de condamnare
fie executorii, cum sunt interne.

www.digibuc.ro
- 152 -

Acest lucru este absolut imposibil, legea prevede, in


categoric, hotararile de condamnare sträine n'au absolut nici
valoare tara romaneasca. impiedicä o urmärire, dupa
textul al art. 4, nu este existenta de condamnare, ci
executarea pedepsei. deci, nu este nici o analogie. Cea de a
doua concluzie. care am ajunge, e inculpatol, judecat contumacie
strainätate, va fi judecat in ca contumace.
contumacie nu este definitiva, nu
este in contradictoriu cum cere art. 5 din codul penal fran-
cez. asemena hotarare, ne definitiva, nu va putea inpiedeca
urmärirea Judecatorii romani nu vor pe venit
ca un contumace; In se o ;
nu se in Franta.
Analogie nu exista nu exista franceza, nici
care e mai severa mai restricti Am deja
prima observatie, textul spre deosebire de cet
francez, permite judecarea chiar pentru crimele
Voi nu tine de pres-
criptia pedepsei sträindtate. In Franta, din 1903,
urmarirea celor judecati condamnati definitiv
daca au executat pedeapsa, daca au prescris-o, sau au fost gratiati.
legea noasträ, a pededsti In
pune pe romani la adapostul noui nu prescripti-
unea, - vorb sc de prescriptiunea pedepsei - nu tine sea ma
de condamnare ; fata ei, n'are valoare de executarea
hotärkei.
Art. 4. nu e deci o aplicatiune a principiului autoritatii
judecat. Nu hotärarea este ceeace respecta justitia ci execu-
tarea. Legiuitorul nu vrea ca un infractor, care a executat pedeapsa,,
sä fie din
Un infractor, condamnat in va putea fi din nou
decat condamnat la o mult mai mare daca
n'a executat condamnatiunea
Unde este analogia, pe care vrea s'o stabileasca recurentul ?
Aceste principii necontestate au fost admise Franta, unde
de art 7 al legei din 1903, care recunoaste reciproca, autori-
tatea sträine pentru crimele de pe teritoriut
francez, se putea vorbi de analogie. Cu acestea, voi arata
absolut toti autorii cari au scris In aceastä materie, - nu autori cari
s'au de dreptul penal intern, ci acei cari au tratat chestiunea
din punctul de vedere international,-veti vedea absolut
de Curte de Casatie francezd, sunt de parerea ce sustinem. A
decide contrariul, ar fi sä toate principiile, tot ceea ce s'a
scris, tot ce s'a fäcut in prezent ; ar fi sä legea,
zice un autor-la textul ei, ar fi principiile
cele mai elementare, cari rezultä din simpla cetire a art. 4.
revista deciziunilor judecatore$ti a pdrerilor doctrinale, Nedea
de pärerea izolatä a aretistului anonim, al deciziunei
din 1905, In Sirey, care nu se pe nici un argument

www.digibuc.ro
- 153 -
n'a sustinut pärerea de reprezentantii recurentului
chestiunea presentand un deosebit interes, voi cita pärerea câtorva
distinsi autori ; cum hotärarile judecatoresti cari au vut de rezolvat
aceste chestiuni. Incep celebrul Peiron, cum zicea,
ironie reprezentantul pärtei adverse. lata ce spune dânsul la pag. :

Partizanii cei mai determinati ai maximei : non bis in n'au mers


nici acolo, sustie echitatea se ca individ
tradus, succesiv, inaintea a jurisdictiuni deosebite. Maxima non bis in
spune Faustin

acum nu vorbeste Peiron, ci Faustin


Peiron cuvintele lui Faustin
...nu hibá o de pentru conduce la o jude-
Dar cele douä exersate succesivamente sau simultanmente In doua
suveranitäti distincte, nu trebue de la exercitarea iudechtei, care
va fi forma definitiv."
prevenitul avea o definitiva, ar fi la adapostul
or urmariri. provizorie poate avea oare care antoritate
In Franta, In sensul face noua urmärire mai grea, dar in
legea nu-i recunoaste nici o autoritate. Citesc departe din Peiron :
Jurisdictiunea franceza jurisdictiunea absolut indepen-
sunt
,dente. Nu nici o ierarchie intre ele, conflictul care conpetin-
din dubla
nu poate deci fie rezolvat. Din aceastá independentá de jurisdictiuni,
mai multe consecinte : : de jurisdictiunea sträinä nu
urmaririlor

A doua :

Actele de instructiune pornite unui tribunal nu au o


waboare tribunalelor fran ceLe."

Vreti sa-mi opuneti instructiunea din Franta ? Dar ce valoare are


instructiunea din Franta probele administrate acolo ? Judecatorul
nu trebue tina deck de definitive.
Atunci cum vorbiti de violarea art. 241, de sarcini noui de acte
de procedura pe care judecatorul nu trebue le
in conflictul acesta de drept international, un singur
existä pentru dânsul : pe aceasta n'o
aveti, spre fericirea civile a publice, cari cer o satis-
factie In aceastä afacere.
Dupa e nevoe cunoastem marelui inter-
mationalist Travers, care, celebra sa lucrare In 1920, sa
ocupat de aceastä chestiune :
0 chestiune delicatä- spune Travers in volumul No. 1537, -este aceea de
dacá inculpatul, care a fost In sträinatate obiectul unei deciziuni de neurmärire

www.digibuc.ro
- 154

provizorie, va putea sustine actiunea nu va putea fi in fata


jurisdictiunilor franceze, de cazul s'ar realizate conditiunile
reluarea procedurei este de legea Spre exemplu,
represive vor fi ele admisibile teritoriul francez timp
noui nu vor fi stabilite, o asemenea justificare se cere de legea
pentru a pune efectelor temporare ale ordonantei de ? Nu o
credem (confornt textul casatiei din 10 August 1905).
A adopta solutia afirmativä, ar fi a la textul deci viola.
Art. 5 3 art. 7 instr. crim. cer, pentru ca urmárirele penale nu
poatá fi pornite conform legei franceze, ca inculpatul justifice a fast
judecat definitiv ; nu-i ajunge deci a demonstra o deciziune provizorie
care ar putea fi modificatd, s'ar legea
De alt-fel, jurisdictiunea s'ar lovi de cele mai multe ori de
ficultáti practice insurmontabile, vrea verifice procedurile urmate In
tntinderea probelor administrate. Nu se poate mod util,
a admite teoria este...."
aci, Travers reproduce cuvintele aretistulul din Sirey, citat de
adversari :
refuza hotárárilor de neurmärire justitiei un efect
ordonantelor de neurmärire ale justitiei franceze, când autorilor legei din
1903, a fost de a asimila cele justitii de a atribui deciziei efect."

Acestea sunt cuvintele arretistului, nu ale lui Travers, caci


relevând obiectiunea, :

idee de asimilare nu este de de textul


Ati argumentele celebrului arretist noi cunoatem pe
ace§ti redactori anonimi, i-am scriind la gazetele de drept, unde
amicul meu Perieteanu Dar ce deosebire, Perieteanu
când scrie frumos, judicios, nu evita nici sä
semnaleze toate teoriile.
Arretistul deciziunei Casatiei franceze, se de
pe art. 7 al legei franceze din 1903 ; astfel chiar dacä fa Franta
existä o voce In materie de drept voci izolate sunt In
ori ce chestiuni - care sä sustie teorie la noi argurnen-
tele pe care se sprijina, sunt lipsite de ori ce valoare, noi nu
avem legea din 1903 In acest sens a Curtea de Casatie
din 1905, In afacerea Guiffredi, când Justitia franceza a
luat seamä de decizia provizorie de non lieu"
din Italia, se preocupe daca exista sau nu sarcini noi.
observatiune. Reprezentantul recurentului a citat pe
belgianul Haus dar a uitat textul legei belgiene este altul. Stint
nevoit reamintesc. Ascultati art. 13 din codul de
belgiand :
Les dispositions précédentes ne seront pas applicables, lorsque l'inculpé
en pays étrangers - nu spune jugé definitivement" - du chef de la
infraction aura été acquité."

www.digibuc.ro
Va autorii Belgieni stint
Arept din moment legea nu cere
trebue sä consideram ca o o
din acele cari au autoritate provizorie. Solutiunea
Haus, buna pentru Belgia, n'arenici o valoare Franta
Romania, unde art. 4 cere o consOerati-
unile pentru cari, Onoratä Inaltä Curte, cred intemeiat
.acest motiv.
de a termina mai am o chestiune de drept, care
ambele motive de pe care o formula
aceastä Intrebare : legilor este o
drept sau de
Se mereu dvs. violarea legei franceze,
drept caracterul de din Franta
poate fi examinat de cat legea franceza. o chestiune,
asupra cäreia sum perfect amicul Perieteanu.
Recurentul invoacä la instructie o de .. non lieu" din Franta.
pretinde ordonanta ar constitui, francezk o.
definitiva. El trebue dovedeasca instructiei
legea ordonante, de felul pe care o sunt
definitive. trebue pue judeator sä cunoascä
legea franceza, cáci judecatorul nu este obligat
sale. pentnr sunt chestuni de fapt.
Trebuie vie cu traducere oficiala ministerul de externe. Daca
prezentat textul legei franceze traducere oficiala sau necontes-
tata, n'a fäcut nici o dovadä.
Nu se vorbi de valoarea legei franceze, acestei
cáci este o siinplä chestiune de fapt. Facerea dovezei
-este in primul cestiune de fapt, care celui ce invoca excep-
recurentului, cum voi avea onoarea
vedesc Interprgtarea legei al doilea presupu-
dovada a fost facutä, apartine exclusiv judecatorului de fond.
nu discutiune. E pärerea constanta a Casatiei Franceze.
admirabila sa lucrare de drept penal international (Volu-
mul III, No. 1226) este de care o
El examineaza chiar sitaatiunea unui prevenit, ce pretinde a fi
judecat definitiv tara Acesta e dator a
judecat definitiv ; care nu se poate face Curtii
de casatie. Jurisdictiunea de instructie dovada
de prevenit, aprecierea ei asupra e suveranä,
interpretarea legilor apartine mod suveran instan-
fond. Casatia nu poate censura interpretare.
Numai in cazul Camera de punere sub acuzare, ce ar
fi constat at, dupä legea franceza, e definitivä, ar fi refuzat
tie de pe consideratiuni trase din spre
-exemplu consideratiunea ca n'ar prin
definitive cele ce. dela judecatorul de instructie, sau
n'ar tine seama de straine, chiar defini-

www.digibuc.ro
--

tive, numai acest caz dreptul de al Curti


deschis ; acest caz e discutiune interpretarei legei
De la 1897, acesta este a Inaltei Curti de
satie francez aceasta este dv. necontestatd.
Citez publicatä in Revue de droit internationa
privé din 1894, pg. 90, o a d-lui consilier Flaichlen.
Solutiunea dvs. e se poate de juridica.
Nu se poate cere judecatorilor Curti cunoasterea legilor
- vorbesc de o complectd pricepere a legei
streine, cunoasterea ei in mod cum se poate pretinde de
la judecdtorii supremei instante.
rezolvare a unei chestiuni de drept de un judecator
de fond, nu are aceiasi repercusiune lumea ca cazul
ar emana de la instanta de drept.
latä de ce profesorul Appert, In admirabilul publicat
asupra acestei chestiuni in Revue de droit international privé et de
penal international" din 1913, 349, spune textual :
A nos yeux la Cour de Cassation a mille fois raison de penser quelle-
n'est pas instituée pour se comprometre en de pareilles aventures".
Ambele motive casare sunt deci neintemeiate pentru
consideratiune.
Nu pot termina a aminti recurentului proverbul ebraic, citat
de reprezentantul Perieteanu : de a se face este tot-
deauna un moment când intunericul este mai mare, este
&spar stelele".
stiu se conplace aceastä se poate
timpul trecut dela 1916 ; ar voi mai
departe ar nu se odatá
Cred Curte, in a am incredere,
ne va da putinta mergem acolo unde lumina va trebui
Aceasta va fi o pentru noastre sbuciumate.
cred pentru constiinta prevenitului, se poate zice are
Am terminat.

www.digibuc.ro
PLEDOARIA D-LUI HURMUZ AZNAVORIAN

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
HURMUZ AZNAVORIAN

dupa ce-i citisem, cu pldcere teza de doctorat


de revistä, auzit oarä, aláturi de maestrul cu logica masivä
clistrugkoare, cu acea timiditate cuviincioasä, care de bine
erilor avocati le atrage simpatia mi-am adus de o
care circula despre
ca celebra sa pledoarie, asupra congregatiilor religioase, fi impus
deodatä o revelatie baroului parizian, fruntea avea
in Barboux se - cunoscut numai cercul restrâns al
colegilor, care-si apreciazd reciproc sfortärile cinstite stäruitoare. Deaceea a
fost surprins, a prima vizita unuia din clienti al Palatului de
Justitie, care angajeze un onorariu gras, mare,
de ativa maestri consacrati.
cum surprinderea lui Barboux prea vie spre a nu citi pe
clientul", - vulpoi gest de destäinuire:
- Barboux", zise eu sunt mai vechlu ca d-ta In lutnea
proceselor. Afacerea, pentru care am venit la d-ta, e din cele cal nu se
repede. la pledoarie inaintea ultimei instante, nu e exclus ca toti
confratii d-tale consultati de mine trecut de parte a vietii. Imi trebue
de pe acum siguranta atunci apärat de cineva care sä-mi cu-
noascä amänuntit cauza. Experienta mea m'a sä e d-ta
avocat mare m'a sä te angajez de pe acum onorariu
Am räbdarea sä astept ceasul" convingerea definitiv,
asta, amândoi am o afacere
...De atunci au trecut câtiva ani. Nu prea multi. Dar ateori 1-am mai
citit revistele de drept mai auzit pledänd sobru cu o
convingere, o impresionantä documentare o juridicd, m'am
bucurat, la lumina experientii, prima mea impresie a fost justä In colegul
rezervat cuviincios, care nu vorbeste pentru galerie atrage mai atentia
cunoseätorilor, am dreptul sä cred stä una din sperante ale baroului
de
Al.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOARIA H. AZNAVORIAN
Inaltei Curti de Casatle s. sedinta dela 2 1923
(Combaterea 111 de casare)

Domnule Presedinte Onoratä


marturisesc ca am fost acest proces, sub
amintirilor din timpul anilor de studii dela Paris, amintiri cari
legau de Dominic Paltineanu de generatia lui. Ne
atunci obligatia morala, cu putine zile de a parasi
ca mai sau mai sau fiecare
puterile mijloacele noastre, aducem omagiul nostru atât de
reros, memoriei unui prieten, miseleste, conditiuni de
tragice, Deocamdata, pentru
motive usor de nu ne intereseaza care a
ucigas. Noi, cei intimi, cunoastem, vom la timpul locul
cuvenit. Dar, de acest motiv sentimental, care prezenta
mea in acest proces, marturisesc am fost tentat de
de probleme de drept pur, de procedura cari se
cazia acestui recurs, probleme din cari unele abea sunt schitate de
jurisprudentA sau de doctrinA, altele rezolvate mod controversat.
Am mult in jurisprudenta doctrina
Aärilor legi sirnilare, justificarea teoretica a acestui bazar de mo-
tive de casare, cum a colegul Osvald Teodoreanu,
e un bazar pentru un profan, ca pentru specialist.
N'am incursiune domeniul
dintr'un spirit steril de eruditiune, ci, pentru un motiv bine cuvantat.
Am fmprumutat dela o legislatie c'un mare trecut, ca noi
fi avut putinta experimentarei fie-cArui text pozitiv de lege ;
dar legea suntem siliti ne toate
spre o adaptare mai cu de
Imprumuturile acestea ale produselor cul-
turale pe neajunsuri trecatoare, au marele avantaj
aduc, cu formele lapidare ale expresiunilor technice juridice,
substratul profund de eruditie, material imens de cultura
de moralitate, care fondul Intregului sistem §i disciplina

www.digibuc.ro
- 162 -
Cele principii de de cari vom fi acest
proces, n'ar avea pentru noi nici un n'am culege, din
experienta altora, solutiunile cari au prins forme definitive cari
rienteazd activitatea latä dece, pentru demonstratia prin-
cipiilor de drept ce ne vom folosi nu numai de solutiunile
jurisprudentiale din ci de jurisprudenta doctrina
pentru a invedera unitatea universalitatea
Acum la motivul al treilea, care mi s'a rezervat mie.
cum e redactat acest motiv, se schiteazd el o care exclude
ipoteza imaginatä in motivul al doilea de aceste
motive mai sunt ipotetice, sau, cum s'ar numi limbagiul
doariilor fata instantelor de fond, sunt timide, subsidiare, In caz
cänd s'ar contesta temeinicia pretentiunei principale.
In motivul al doilea, recurentul se contra deciziunei
merei de punere in acuzare, pe art. 216 pro-
cedura aditä initiativá de instructiune, nu pe articolul 241
proc. pen., urmärire determinatä de sarcini noui. Aceasta e
poteza motivului al doilea. Dar, ipotetic enuntat, acest motiv,
s'ar admite de Onorata Inaltä Curte, ce s'ar intâmpla ? Implicit
s'ar recunoaste competinta instantelor noastre de instructie, pentru
stabilirea culpabilitätii s'ar cere doar, virtutea art. 241 Proc.
pen., sä se motiveze instruirea trimeterea pe baza sarcinilor
de culpabilitate. se e un distinct de cerere.
Acum sä venim la ipoteza cuprinsä motivul al treilea de ca-
sare : urmdrirea pe baza sarcinilor noui trebuia fäcutä de judecatorul
din Franta, care a instruit afacerea.
Iatä magistrati, motive cari se pe
altul. Dezvoltarea motivului al doilea de casare combate aceiasi
competintä teza admisä sustinutd motivul al treilea. Ori afir-
marea motiv de casare, insemneazd afirmarea unei reguli de
drept bine stabilite. Nu e cum se nimereste, ci cum e
dreptului De aci confuzia drepturilor recuren-
conceptiunea a obiectiunilor ce le-a formulat, po-
triva unei de represiune luate contra d-sale.
Dar sä fondul motivului al treilea. Acest motiv este
un anachronism juridic. Cine a studiat aceastä chestiune dä seama,-
distinsul coleg d-1 Perieteanu, care are obiceiul studieze tot-
deauna sä mod obiectiv chestiunile, sunt convins
nu-mi va reprosa nimic, nu va lua nume de când voiu
spune acest motiv juridiceste este un anachronism.
Se poate usor controla, ceia-ce noi, acum 60-70
ani, s'a pus In lumea europeand, pasiunea
pe care o comportd, chestia competintei tribunalelor nationale
materie criminald, competintä zisä subsidiard a tribunalelor
domiciliului delicventului, a lui de Nici mäcar nu era
controversatä chestiunea in principiu ; dorinta unamimä era sä se
la o universal admisä, avea o lature
solutionarea ei. Cu prilejul desbaterilor nece-

www.digibuc.ro
- 163 -
de a se modifica art. 5 francez, din codul de instructie crimi-
(fost art. 7), art 4 cod. penal fost consultate
corpuri juridice facultätile de drept :
Guvernul discutiunile la pentru a avea timp sä consulte
corpuri facultätile de drept. Chestiunile cari s'au supus erau
in de cinci erau astfel formulate: 1. E locul sä se dreptul
justitiei franceze nu numai la crime, dar chiar la delicte comise de francez
tarä sträina chestia care intereseaza in acest recurs : 4. Trebue, acest
caz se subordoneze urmárirea, existentei conventiunilor diplomatice, stipulând
reciprocitatea ? 5. trebue sä se opreascd, crima deiictul
a fost mod definitiv judecat in tarä Ancheta urmata 1847 a
sentiinentul magistraturei era aproape unanim. Curtea de nu a
ezitat califice ca legea e mod exclusiv
teritoriala". iCitat din Dalloz, 1876, partea p. 76).

Aprobarea a fost unanimä. ce prive§te subordonarea


märirei unei conditiuni, legiuitorul, cu aceastä vastä
nu propus problemul continuärei instructiunei dela punctul
de magistratul Problemul se pusese pe diplomatic
al reciprocitätei. Ori, aceastä subordonare, mod ipotetic
in discutiune de legiuitor, a fost Inläturatä prin redactarea defi-
a 5, codul instructiei criminale franceze, socotindu-se
opozabile mod exceptional numai definitive, hota-
cari reprezentau consumarea materiald a procesului
judecatä, scopul procesului sä obtina o stabila juri-
a materiei, care obiectul actiunei.
Nimic mai mult. Tot restul procedurei e inexistent pentru tara
de inexistent sub raportul lucrurlui judecat sub raportul
punctului la care se oprise
actiune In care se poate utiliza §i materialul
probator, care se poate complecta comisiuni rogatorii. Obiectiunea
care Franta, dificultatea de a aduna probele
la delictului, instructiunea se face tara de unde
s'a refugiat delicventul, a fost Inläturatä cu argumentele comisarului
guvernului depe Consiliul de Stat, dificultätile de nu
pot Impedeca aplicarea unui principiu.
Care e acest principiu ? Domnilor magistrati, veti da voie
vä una din cele mai hotardtoare pagini care a determinat
solutia adoptatd, e raportul consilierului de stat J. Langlats, pe
veti gäsi publicat in Dalloz din 1866, la pagina legi decrete,
Acest raport a stabilit punctul de plecare al dela care nu
ne putem depärta, ne pierdem constructiuni juridice
false, punct de plecare care constitue baza teoreticd rationald
a art. 4 cod. penal art. 5 francez :
Extradarea nationalilor inläturatä, consecinta necesará era impuni-
pentru criminal, care ar parveni se tribunalelor locului
delictului. Pericolul a pärut mare pe dreptate. Europa a avut constiinta

www.digibuc.ro
- -
acestui pentru a-1 conjura, s'a format cu timpul un fel de a bine-
lui public diferitele state. Europa a voit scape de aceastä de
; ea a voit ca räul sä tremure pretutindeni ; ca criminalul nu se
sigurantä, ca cum s'ar azil. Statele predea
supusii, singurul de a impunitatea, ea, progresele crimei,
era sä proclame imperiul de competinta tribunalelor acestei
de originä, ceiace au fäcut in mod legislatorii moderni. S'a zis crimi-
nalului legea ta nationalä te va urmäri pretutindeni ; ea va comanda pretu-
tindeni ; nu spera cä evita pedeapsa, peetrucá gratie dibäciei tale te-ai
justitiei sträine ; la intoarcere te vei fatá legea, propriei
tale !... Momentul nationalul cade sub jurisdictiunea tribunalelor
sale, e acela al intoarcerei sale patrie, in care
lásändu-1 sä piece, nu mai are dispozitie o autoritate neputincioasii".

Din acest raport din intreaga reese cali-


tatea agentului, a delicventului, determina competinta ; prezenta lui pe
teritoriul national pune mi§care actiunea. reintegrarea
folosinta drepturilor civile politice a unui delicvent de drept comun,
o turburare a ordinei publice aduce un prejudiciu
cietatei.
Competinta, materie penala, nu e numai e
personala. Legea o putere : e teritoriala in
marginele frontierei personala dincolo.
din jurisprundenta Curtii de Casatie din Franta din
desbaterile succesive parlamentul francez, s'a ajuns
mod definitiv la textul art. 5 Codul instr. criminale francez (art. 4
cog. penal rom.) reese aceastä a instantelor
sive. Acesta e art. 4 penal, acesta e regimul acestui
unic text de drept international penal. care a
o poate fi tara lui de
condamnat, de cazul, aici e singura exceptie, acest
dovede§te a fost judecat definitiv acea Atka timp
n'ai un titlu definitiv, nu-i repro§ezi nimic, nici formal
nici material, pe care opui ca exceptiune la competinta stator-
art. 4 cod. penal, nu te poti de incompetinta.
Articolul 4 cod. penal nici nu o chestie de
ci chestia autoritatii lucrului judecat a sentintelor penale-
Ele principiu inopozabile in afará de suveranitatea
care le-a autoritatea sa, articolul 4, pentru motive de
umanitate, admite, cu severitatea autoritatea
a sentintelor de judecata, date in mod definitiv.
d-1Otulescu v'a dovedit n'ati fost judecat mod definitiv
Franta. Evit discutiune. Ipoteza motivului e tocmai
recunoa§terea lipsei de exceptiune a judecat. Deci se
art. 4 cod. penal. Conform art. 4, instantele noastre pot
pot il pot condamna. Cu alte cuvinte, regimul art. 4, text
de drept international privat, exclude teza unei pentru sar-
noui.
Baza legalá in cazul motivului de casare e art. 216

www.digibuc.ro
- 165 -
pen., nu 241 proc. pen., cum sustine recurentul. Interpretat
sensul tezei d-voastrA, am ajunge la suspendarea art. 4. Un
refugiat In s'ar nepedepsit pentru o
In sarcinile noui nu pot fi culese de
de judecatorii din acea care poate nici n'are interes sA
urmAreascA sau sA urmArirea.
pe deoparte, subordonati posibilitatea unei noui urmAriri
existentei sarcinilor noui, pe de alta. pretindeti cA judecAtorul
din Franta, anume cel din St. Malo, are dreptul de a continua
instructia. VA rog spuneti atunci, cu ce ImprejurAri s'ar
aplica articolul 4 cod. penal?
CAci articolul 4 presupune, cum e firesc, un de
rire, dar neterminatA cu 'n titlu definitiv. teza d-voastra,
InceputA, o a nouA tara originA.
Acesta e rezultatul la care vreti sA ajungeti.
P. Sadoveanu (Intrerupe) E juridic !
Aznavorian - E comod, ; dar pentru nimic lume nu
e juridic.
Ati afirmat cA ordinea publicA din Franta era turburatA, deci
reprezentantii ordinei ei, aveau au sA
Eroare Ba mai e o sfidare Eram In Franta s'a comis.
crima. Eram ajunul asteptam la Paris vestea
in Renuntam noi la aspiratiunile noastre personale.
supunandu-ne de solidaritate, tributul generatiei
noastre. Spre umilinta acest fapt care ne-a surprins pe toti,
a fost calificat de judecAtorul de instrtictie din Franta une affaire
entre interesa pe reprezentantul. ordinei publice
din Franta.
Ati mai afirmat cA ordinea publicA din n'are interes
sA judece acest proces, crima s'a Franta. SA
vedem cum justificA cei din primul rang. turburarea
ordinei publice a de originA a criminalului. Citesc din Faustin
vol. 2, No. 662:
Orice natiune are un interes de reprime crimele comise
de teritoriul aceste crime o direct sau autorul
e un national, refugiul In ei. Nu ne vom mArgini a spune
ca lulius Clarus, societate este intei esatä ca membrii ei In
mod onest. Acest interes nu se poate dar nu ajunge ca determine
punerea miscare a ; mai trebue ca sA sufere o turburare, ca
linistea lui sä fie amenintatä sau Or, aceastä neliniste, aceastä
nu oare simpla prezentä a celui vinovat pe teritoriul lui?
De ce s'a tutors, n'are oare socoteald de
tarea ? N'are interes oare sA facA scandalul unei crime nepedep-
site ? sA nu confere prerogativele cetätei deck unei curate ?"
Dar, societate, care are de nu e oare lezatä
azilul dA celui vinovat ? nu suferä oare un prejudiciu pentru acest
simplu fapt acest agent nu ispäsit päcatul, o acuzatiune neputincioasd
ar asupra lui nu poate avea nicio garantie pentru viitor

www.digibuc.ro
- 166 -
Doar pentru crima e inculpat,
natiunea apartine face altceva de apere propria sa
priveghind la sa §i propriile sale interese"

Priveghind la apArarea sa sustinând propriile sale !,


pagina, toate dezbaterile cari avut
articcilului 5 Codul instruc. criminale, art 4
cod. penal Acesta argumentul rational social,
e fundamentuf articolului cod. penal.
Dar, chestiunea s'a prezentat fata instantelor judecätoresti.
Unul din autorii care a cules un material considerabil
clirectiune e Maurice care spune in tratatul säu de drept
international penal, vol. III
O chestiune e aceia a daca inculpatul care va facut
obiectul unei deciziuni de neurmärire provizorie, va putea sustine
actiunea nu oate fi exercitatá fata jurisdictiunilor franceze, de in
cazul care se realizate conditiunile e subordonatä reluarea
cedurei, de care legea sträinä. De pildä, ori ce represivä va fi
in teritorul francez vreme sarcinile noui nu vor
o- asemenea fustificare e cerutä de legea pentru a pune efectelor
timporare hotärarei de neurmärire ? Noi eredem."

Deci, când -se face o urmärire tara care s'a refugiat


delieventul, nu se tine de necesitatea sarcinelor noui nici
se pune chestiunea trimeterei delicventului tara de a
cáci el, ca national, nu poate fi extradat. Attinci sá fie con-
damnat in lipsä. Ori, cum se sentintele penale nu -se
pot executa tara, represiunea sanctiunea ar fi iluzorie. Nu
se poate admite un de rezultat.
Pentru complectarea argumentárei noastre, ne va permite Onorata
Curte deciziuni, cari s'au pronuntat situatiuni
similare, unde, chiar chestiunea nu e rezolvata 4,in In
ori ce caz jocul normal al acestor principii :
Franeezul, care se face culpabil, Belgia, de unul sau multe atentate-
calificate crime de legea poate fi judecat Franta
s'a reintors, chiar ar fi fost urmärit Belgia pentru' fapt
siderat ca delict de legea belgiana, hotärarea aceastá din
n'a definitiva nu esusceptibilä de executare."

aretistul, comentând
Inteadevdr, represiunea unei infractiuni In
mod normal justitiei Totusi, aceastä nu exercitá actiunea
public& ea n'o epuizeaza printr'o definitivd, inculpatul se
Franta, competinta subsidiarä a tribunalelor noastre se
Aceasta deciziune e publicatá in 1890, 1. 138.

www.digibuc.ro
- -
In spetá, Curte, francezul comisese
in Belgia se refugiase in Franta. prezenta un titlu
definitiv de sensul articolului 5 francez, e instruit judecat
din nu trimis in nici nu s'a pus chestia
instructia Belgia, sä continue acolo, acolo a fost
sezisat de instructie. In Franta s'a facut o
instructie s'a folosit, e drept, de materialul
Belgia.
A doua e publicata Sirey din 1908. La aceastä din urmä
deciziune, era vorba de un italian care comisese o crimä Franta.
dat in Franta, a fost condamnat In contumacie.
fugise in Italia, unde, conform dispozitiunilor penales
e in urma instructiei se o definitiva
de neurmárire. Instantele penale italiene§ti nu l'au trimis in Franta
nici nu oprit instructia continue cea din
Franta, cu ordonantä definitiva. sä
contumacia. lnstantele represive franceze n'au sustinut el nu putea
fi judecat de In Franta, unde se prima instructiune,
ci au admis putea fie judecat in Italia, cazul nostru in
fie fie pentru sarcini noui, indiferent, dar i-au
exceptiunea de lucru judecat, pe motiv cá n'au recunoscut ordonantelor
sträine autoritatea de lucru judecat.
Voi termina acest motiv cu pasagiul din consultafia de d-t
profesor Huguney. El calificá acest motiv ca se
c'a putut fi formulat mod serios ca motiv de casare :
Aceste observatiuni ne permit repede o a treia obiectiune mai
specioasd. Autorul recursului de instructie francez,
desezisandu-se de sub conditia descoperirei noilor sarcini, nu poate avea
ca consecintä de de a-1 sezisa, sau de-a face sä fie sezisat din
faptul judecätorilor de a instrui aceastä afacere, ar
impieteze asupra competintei Aceastä obiectiune nu e iaräsi, de produsul
unei confuziuni. Cä'n dreptul afacerea trebue sä revie judecatorului
insusi care a dat de neurmarire, aceasta, putin In generala, e
in afará de ori ce (A se vedea acest senz o decizie a Camerei cri-
a Curfei de cu data de Dec. 1901, Sirey 1904, L 374
opiniunea a lui Garraud, Precis de dr. cimin. p. 1049). Bunul simt
vrea astfel. Dar sä ne ferim a transporta regulá domeniul inter-
national, ea ar conduce la rezultatele mai supärtoare, cele mai contrare
intentiunilor legiwitorului, la aceastá consecinta, in special, un stat
extráda pe nationab, individul care, dupa ce a scapat, gratie unei ordonante de
neurmarire, de justitia unde s'a comis crima, s'ar fi refugiat, cum se
adesea, In tara sa de n'ar mai putea, ori cari ar sarcinele nouf acu-
mulate mai Inpotriva lui, sä mai fie judecat de nici un judeator".

cu aceasta, am terminat raspunsul direct la motivul al treilea


-
de casare :
Sadoveanu :
instructie din
are acest domn judecatorii

www.digibuc.ro
D. Aznavorian; Are aceiasi parere, pe care o avem §i
noastra asemenea De ce nu
cu pe ? Chestiunea este aceasta : judecatorul nu
poate te urmareasca din non, dovada a
tentei unei definitive ; adus un astfel de te
judecatorii naturali. Prin urmare, nu e vorba de nici o
parere despre judecatorii din Franta...
A doua chestiune care se pune, ce se desprinde din cele trei
motive de casare, pe care onoratii reprezentanti ai recurentului
au desi au formulat-o implicit, este :
invocat, domnilor, autoritatea lucrului judecat, sau urmarirea
pentru sarcini noui, sau urmarirea de judecatorul din Franta,
care a fost cel sezisat, dar pierdut din vedere un lucru.
autoritatea de lucru judecat, ipoteza urmarirei pentru sar-
noui, cer primul un lucru : de incriminare ;
numai aceastä puteti invoca autoritatea lucrului judecat
urmarirea pentru sarcini
S'admitem, domnilor, c'ali fost jedecat de Curtea
achitat. Nimic nu oprea pe judecatorul din Franta,
ca pe din ca faca o noua urmarire, speta
deciziunea de punere sub acuzare picioare
pentru acest motiv. Dece fost eventual judecat
? Din ordonanta, din nenorocire, nu reiese Ordonanta
trebuia calificarea faptului pentru care era incul-
Dar din dosar, din procedura reiese Alexandru
a fost urmarit pentru crima de omor. Din rechizitoriul
definitiv reiese lucru, desi acest rechizitoriu definitiv n'au putut
de punere sub acuzare, unde trebuia
dovada definitiv, nu aici, prin surprindere, fata
venind ultimul moment acest act.
magistrati, omorul e pedepsit de articolul 225 cod.
penal. Camera de punere sub acuzare pentru
cari au provocat moartea, fapt pedepsit de articolul 241 cod.
Sunt doua incriminari deosebite. Articolul 4 din codul penal
zice fapt penal" nu face aluzie la material,
ci la calificat, privit sub raportul penal. Ceeace s'a judecat,
daca s'a judecat, nu e faptul material, fapt diverse
calificari, ci incriminarea, acuzatiunea.
Nu domnilor, identitate de incriminare, identitate de
acuzatiune, care necesite urmarire. Ceiace s'a purgat, daca
s'a purgat, e acuzatiunea de omor. Ceia-ce se e
fractiunea penala de au provocat moartea. Este aceasta o
urmarire, de cea ?
In prealabil, trebue sa dovedesc, elementele de incrimi-
nare ale omuciderei voluntare, ale omorului, sunt altele ale
crime! de voluntare. Sediul acestor infractiuni e in
arlicole deosebite. Ele au fost o vreme confundate,
prilejul reformei codului penal din 1832, s'a marcat diferenta, s'a
pedepsit deosebit s'au instruit ca infractiuni separate,

www.digibuc.ro
- -
elementele nouei calificari de circumstantele constitutive ale
primei ce citim in in in adno-
sa de sub 295, la No. :

Aceste critici au determinat pe legiuitorul din 1832 principiile


codului penal, incriminând loviturile au provocat moartea,
intentia de a o provoca; legea din 1863, inspirändu-se din aceleasi idei, a
sit cu o pedeapsa loviturile cari au provocat o infirmitate
permanentä. s'a conservat teoria intentiunei eventuate pentru delictul de
loviri räniri; dar In niciun caz pedeapsa nu e de ca a
Cu alte cuvinte, legea prevede azi feluri de omucidere voluntarä ;
una de loviri räniri cari au pricinuit moartea contrar prevederilor
autorului aceasta e de articolul 309; cealaltä, cauzatd de lovirl
räniri, cari, prevederile culpabilului, trehuiau la moarte; aceasta din
urmä numai e calificatá

atunci, care e datoria judecatorului de instructie ?


parerea el e tinut sa le cerceteze separat, constate
din ele, pronuntandu-se, s'a sezisat, existenta tuturor
elementelor constitutive. In acest senz, ne veti da voie sa tot
pe care, sub articol, la No. 81, spune :
Apartine jurisdictiunilor de instructiune decidä crima de e
legal constituitä, ele trebuesc pronunte neurmärirea, unul din elemen-
tele crimei lipseste. Conform principiului general pus de articolul 232, Codul
lnstructiei criminale, deciziunile camerilor de punere sub acuzare trebuiesc
expunerea a faptelor pentru a permite Curtii de Casatie exercite
puterea sa de control asupra calificarei legale".

de instructie dar, elementul


esential al omorului, poate da ordonanta de neurmarire El
nu e obligat priveasca faptul sub toate aspectele calificarile.
chestiune a dreptului de instructie de a privi
numai un aspect al faptului de a se desezisa, a fost rezolvatd de
de jurisprundenta, in articolul 230 226 instr. crim.
francez nu sunt indicative de puteri, nu atributive. Conse-
cintele sunt considerabile. Pentru rezolvarea acestei delicate chestiuni,
ne referim la urmatoarele considerente, din deciziuni ale
de Casatie din Franta ;
Considerand art. 226 (221 rom.) 230 (225 rom.) cod, instr. crim., nu
sunt indicative de puteri conferite camerilor de punere sub acuzare
interesul justitiei nu exclusive ale regulelor ordinare de compe-
tintä; de altfel nu din cazul neobservärei articole,
nid un fine de neprimire contra exercitiului ulterior a ministerului public.
Consideränd, dar, decisia bazdndu-se pe tácerea deciziei
31 lulie ale anului trecut, de camera de punere sub acuzare, u
privire la delictul de ultragiu public pudoare, pentru a opune de

www.digibuc.ro
- 170 -
judecat declare noua urmärire inadmisibilk a interpretat gre§it
ticolul 230 c. instr. crim., a grelit principiul lucrului judecat a violat
prin urmare art. 230 cod. intr. crim. 1857. 129.)

Deciziunea urmatoare chestiunea mai :

Consideránd, de altfel, prescriptiunile articolului sus vizat (230) nu


sunt indicative de puteri conferite camerilor de pune sub acuzare interesul
administratiei justitiei criminale, in cazul care camera de punere sub acu-
zare ar fi omis releveze faptele delictuoase, rezultänd dintr'o proce-
durä supusä examenului säu, nici un fine de neprimire n'ar putea se
exercitiului ulterior al actiunei ministeruiui public, pe baza capät omis,
Respingere. (Dalloz, 1859. 1. 223).

Recunosc chestiunea e delicata. Problemul care se degajeazd


deciziuni citate a fost transat de o lege In Franta,
legea din 1856, pe care noi n'o avem. Chestiunea se pune la noi
astfel : care este competinta judecatorului de instructie a Camerei
de punere sub acuzare, general a instantelor represive de instruc-
tiune, daca un fapt li se aduce la ? Care e caderea
care este obligatiunea Pot ei sä-i dea calificarile sau se
pot opri la o anumita calificare? lar dupa ce aceasta calificare s'a
dat judecatorul de instructie a dat ordonanta de neurmarire sau
judecatorul de fond a achitat pe delicvent, jurisprundenta
se poate urmarirea pe altä calificare a aceluiasi fapt,
fara nici-un adaos material, deck doar faptul privit prin alt unghiu
penal.
Nu contest sunt autori cari sustin judecatorul e obligat
sä toate aspectele faptului, sä priveasca faptul pe toate fetele
lui. daca nu face, care e sanctiunea ? Lucru judecat pentru toate
? E inadmisibil, d-lor, aceasta nu rezultä de o
atare prezumtie.
Acuma, Curte, vedem, cum ati rezolvat dv.
chestiune, care s'a prezentat rânduri la cunostinta
mea, sub aspectul clasic, nu ca speta de azi, venea
dela o instantá de iar nu de instructiune. D-voastra ati
astfeL iau permisiunea de a citi numai
un considerent :
Orice persoaná achitatä lege, nu va mai putea fi pentru
fapt. pentru a fi din punct de vedere juridic, are a fi privit
aspectul calificarei lui penale nu ca fapt brut." 1910).

imprejurare, ati zis :


Dacd o a pentru de art 93,
al. 2, legea judecatoriilor de ocoale, de pildá pentru actiune nedreaptä, In mod
evident aceasta nu Impedieca sä fie din condamnatä pentru faptá
ca o calomnie". (Cas. 1909, p. 1170).

www.digibuc.ro
- -
In Franta chestiunea a fost magistral de
Unite, 1855 :
Achitarea pronuntatá in favoarea unui acuzat nu se faptului,
al urmärirei, relativ la calificarea sub care a fost supus juratilor, astfel
nu constitue un obstacol fapt sä fie din sub o cali-
ficare la elemente diferite de criminalitate.
Si, in asemenea caz, judecatorul sezisat de a doua trebue
examenul la singurele elemente pe cari se calificarea nouä,
excluzând pe acele inläturate din proces, de autoritatea lucrului judecat. Astfel, nu
poate relaxa pe prevenit, sub pretext faptele revelate de dezbateri s'ar fi re-
produs cu toate elementele pe cari le atribuise prima califcare, cä, prin
ele nu erau susceptibile primeasa calificarea nouä, pe care le-o imprima a
doua special, un individ declarat nevinovat de crima de viol
achitat, a fost, mai corectional pentru fapt, pentru
tragiu public la pudoare; judecatorui poate läsa oprind instructia, bazandu-se
pe faptul actele de lubricitate, a existenta din dezbateri,
de un caracter de violentd, cari din ele crima de viol sau o tenta-
de viol, nu permiteau, chiar erau publice, vadá In ele un simplu
ultragiu public la pudoare ; aceste acte de lubricitate ar fi trebuit sä fie apreciate,
fäcând abstractie de imprejurarea de violentä inläturatä in mod suveran de jurati,
astfel, imprejurare nu constituia nici de cum un obstacol examenului
punctului de a dacá faptele, astfel recunoscute, intruneau caracterele ultragiului
la pudoare de publicitate, determinate de art. 330 c. pen. Individul, achitat de
acuzarea de crimä de tentativä de viol sau de atentat la pudoare cu
poate ulterior sä fie pentru fapt, calificat ca delict de
public la pudoare. (Cas. fr., dec. din 5 noemb. 1855 ; D. 55, 441).

Acesta e principiul. De atunci jurisprudenta n'a variat, ba din


a avut un räsunet universal. In Belgia, s'a votat un text care
tine socoteala de aceastä deciziune. Textul legei belgiene spune
fapt nu mai poate veni fata instantelor de fond nu
poate fi instruit de sub calificare. Dar, ce e mai curios, in
moment se jurisprudenta a Curtii de Casatie
din Franta, exista in fata parlamentului francez un proiect de lege,
prin care se auta sä se o urmärire a fapt
material, chiar privit sub calificare. Se auta, cu alte cuvinte,
se rästoarne prin lege sistemul jurisprudential, dar legea n'a trecut
a rämas sistemul conceptia Curtii de Casatie. Legea auta sä
atentiunea judeatorului de instructie mai mult asupra fap-
tului material, deck asupra calificarei.
Prin urmare, Curte, o urmärire independent
de ceiace s'a cu prilejul califiari. cum spune
Lacoste :
lara admite urmäriri succesive fata tribunaleler sale,
diverse calificäri, pe cari le poate primi un fapt Incriminat, nu nici o
o urmärire e posibilá Franta, o posi-
tara (Lacoste, No. 1534, Chose jugée).

www.digibuc.ro
172 -

Toti conchid, dar, o urmärire poate


acuma, spre pentru a nu omite nimic, voi da
argument doctrinar, voi cita din Peiron, care lucrarea :
De l'effet des répressifs en droit international" a pus ches-
pe singurul teren. Pagina pe care o voi reproduce
pare a fi fost pentru recursul de Chestiunea e sub
aspectul ei international :
»Prima - Sentinta pronunta o achitare. a intervenit
sentintä de achitare, inculpatul e judecat definitiv, in conditiunile art. 5, el nu
mai fie urmärit pentru fapt.
fapt trebue sä se act material sau despre
calificare ? Se poate ca faptul delictuos fie, inteadevär, susceptibil de a primi
diferite. Omuciderea poate constitui, imprejurdri, o omucidere prin
imprudenta sau un omor. jurisdictia sträinä a examinat infractiunea sub
fetele din toate de vedere, achitarea constitue evident un
stacol ori cärei urmäriri dar e tot atunci examenul n'a purtat
de asupra uneia din calificdrile de care era susceptibil faptul ? Art. 360 din
codul de Instructie decide ori ce persoanä achitatä In mod legal, nu
mai fi urmäritä acuzatä pentru fapt. numerosi autori,
.aceastä opiniune e consacratä de o jurisprudentä constantä
aceiasi delict, faptul calificat mod. Achitat pentru asasinat
sau omor, inculpatul poate fi citat fata tribunalului corectional pentru loviri
Alti autori sustin fapt se act material,
.asa ori ce intervenitä ocazia unui fapt delictuos, l'ar purga de
de care e susceptibil.
Aceiasi controversä se dreptul international. Aceiasi trebue
jurisdictiunea n'a statuat de asupra faptului de
o anumitä calificare, francezul achitat pentru acest capät, poate fi urmärit pentru
fapt altä calificare, nu identitate obiectul
celor urmäriri, nu se poate aplica maxima non bis in
judecatorului a fost limitat, prin la punctul de a se acu-
.acuzatul a comis un asasinat. Nu s'a judecat inculpatul e inocent de delictul
loviri ei Aceasta e totul chestiune, care n'a fost rezolvatá de
o Distinctiunea precedentd e se zice de unii ; sub calificári
41iferite, e vorba de fapt ; umanitatea echitatea cer ca acel care a fost
unei achitäri, fie la adäpost de urmärire. Dar se poate rdspunde,
Graverent, din de vedere legal, e calificatá prin acuzare
nu actul material de pe urma a intervenit actul de acuzare. In cazul
de art. 53, cod. instr. crim. actiunea nu e stinsä, in Franta de
pentru a fost exercitatá epuizatä Ori, nu e tot astfel,
In ipoteza pe care am intrevázut-o. Legea din 21 april. 1850 mai
a interpretat art. 360 cod. instr. crim. In sens ca jurisprudenta
francezd. Francezul, achitat pentru asasinat sau pentru omor In Belgia, poate fi
urmärit acolo din nou, pentru loviri se refugiazi In Franta, pentru
a prevent aceastá urmärire, e admisibil ca jurisdictiunea fie

d-lor teza, teza legislatiunea doctrina


ca in legislatia doctrina internationall

www.digibuc.ro
- -
atunci, cum v'a demonstrat Otulescu la evidentd,
neavând nici un titlu definitiv, In ori ce caz, neprezentând elemente
identitate fata instantei de fond, nu puteti ridica exceptiunea
a lucrului
De teama vitiului de a d-voastrd, ati strecurat,
cu oare care de ultimul moment, fata Inaltei Curti
Casatie, faimosul rechizitoriu introductiv. La ce poate servi
tardiv in dezbateri, poate influenta solu-
tiunea de drept pe care o cu totii ?
Din dosarul din Franta reiese ati fost instruit numai pentru
crima de omor, negdsindu-se toate elementele de incriminare,
acuzatiunea a cdzut.
judecdtorul de instructie din Franta putea o
independentd de cea fapt
material pentru care presupun c'ai fost judecat achitat de jurati
chiar, deci aparent inocent, prezentat România, judecdtorul te poate
pentru numai pentru atât te trimete Camera
de punere in acuzare la jurati. Nu pot afirma recurentul a avut
intentiunea omoare. E o chestie de cinste intelectuald de a-ti
märgini acuzatia la dovezile produse. Aceasta se va dovedi la timp.
Sunt convins loviturile au fost date cu cu acea
criminald de a face de a lAsa urme. Actiunea dar este perfect
admisibild.
latA de ce, domnule pre§edinte Curte, socotim
problema cum am avut onoarea s'o desvoltdm pe
larg, nu poate de o solutie. Doctrina §i jurisprudenta,
uneori aproape in sunt noi, sunt favoarea
Ca atare, binevoiti a respinge acest motiv ca nefundat.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOAR1A

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
MICESCU

crede predestinatie,zice d-1 Istrate Micescu este


sortit biruintei. ca viata. Zvelt o cu eufemism, cáci este
vorba mai mult de o reminiscentá de par, mereu pare un barometru am-
bulant fixat la mauvais temps".
Ochii au luciri metalice de pumnal. Privirile sfredelesc. Ciocul In-
treaga fizionomie are ceva de armä care te tine la
Toatä personalitatea sa este vederea unei lupte ce nu cunoaste
isti ul.
De ori am In fatä, un intim al armoniei este ca atunci
când vedea un jandarm, o zi In haine civile.
simt al armoniei, vrea cu de muschetar, cizme
lungi la o ascutitä cu a celui
iesit In cale. In epoca duelurilor, In vreme de poetizare a luptei
de exaltare a instinctului combativitätii trebuia sä träiasca. secolul
XIX-lea positivist cu puternice de pacifism, nu putea
avocatura, profesiune eminamente combativä.
pe pasilor pierduti. Se emotionat. Este emotia omului
superior, care trebue fie extraordinar, i-e tearnä nu fie decât
bine" mai este, poate, emotia
S'a strigat procesul pe astepta. S'a ridicat vorbeasn. In
s'a läsat o de plumb. Infätisarea-i, obicei täioasä, se rotunjeste ; a
venit elicea avion sort't urce. Au räsunat.primele
vinte. voce bariton se aude. a scanteiat. s'a
Elanul zborul. Debitul se aCcelereazd,-organul devine din ce
ce mai aspru,-fraza, mai nervoasd. Oratorul scara dialecticei. A ajuns sus.
E asansiune. Acum e impetuos. Dacä ar fi fost muzicant,
era Wagnerian.
sfera ipoteze, devine metafizician juridic. Acum dai
seama procesul nu este un pretext. toate procesele au fast
creiate numai pentru.verificarea teoriilor sale, clientii, s'ar zice, nu au alt rol
acela, de a-i da prilejul unor pledoarii frumoase.-Acum face oratorie pentru
oratorie; lanseazá fraze par sculptate; jongleazá pe firul subtire al
stractiunilor. Spiritul de scápáräri devenit incandescent. Nu mai
ci lumineaza mereu, o luminá de vie, sá faci eforturi
s'o vezi.
12

www.digibuc.ro
- -
dupA fericita expresiune a d-lui Valjean :
Cuvântul curat, propriu, bine asezat de adreseaza
lui ca un artist care, exercitiu de virtuozitate,incearcA
verifice
in aceste momente de culminare a pledoariei, pare geniul sAu oratoric
a atins idealul frumusetii, al frumusetii platoniciene, transcendente eterne,
se confundA aceasta, sus, In lumea a ideilor. In aceste clipe de rarA vo-
dintre toate minunile, minunea este cea
mai mare.
oratoricA are darul te crezi mult tnestesu-
vorbirei, timp ea credinta in dreptului.
te de exjstenta Esti convins cA talentul
ar putea sustine, inoculând aceiasi iluzie a ambele teze contradictorii
ale proces.
Dar, dar jongleriile oratorice cari ne-au fermecat, revenind
brusc la realitate. care contact dela
care se depärtase, aterizeazd pe terenul solid al unei realitAti ce se impune. Ti
se pare e singurul unde putea ajunge. Este concluzia,-la care trebuia
In pledoaria care te nu ce admiri mai : logica
care pe adversar, eruditia care se discret, ironia, care
pAnA la violenta, care de mare ar fi, esteticA, sau
Pune cAnd vorbeste, fraza sa pare a avea intuitia
posteritAtii. pentru a eternitate. Auto-analiza
merge la sângerare. Acest spirit autocritic de multe ori
tiunea. Aceasta este poate de ce omul, care vorbeste atât de nu
a nimic.
In pledoaria maestrului Micescu e greu sA stabilesti limita dintre
tot cum in farmecul femei frumoase, e greu precizezi
revine frumusetii native cAt fardului.
Profesorul de drept civil citeste o clasicismul greco-
latin, ca productiuni ale simbolismului franco-belgian. Cu aceiasi
pete* teoriile filologice ca §i conceptiile filozofice, cele mai
Muncesle mult. Munceste de benedictin. Obosesc,
munceste. Cu acestei munci a isbutit un suflet fe-
de organizat,-si, celace este rar, sA un just echilibru,
cultura cea generalA.
Inainte dea un ilustru civHist, Profesorul Micescu e un savant romanist.
Dreptul roman a fost prima sa pasiuna de intelectual. cA ou
toujours"...
La supremA ca camerA de consiliu,' la parlament ca
sala Tomis, pretutindeni d-sa la dreptul roman. proces 'mare, la
Çasatie, combate moderni Cicero, autoritatea recente,
invocate de adversari, o cu jurisprudenta de Achille,
pe scutu-i Cultul dreptului roman este mai mult decât o pasiune
Pentru a deptin pe acest mester iscusit trebue
auzi. Nu-i citesti, deosebirea o pledoarie superioarA
áceiasi pledoarie deosebirea existà vulturul ce

www.digibuc.ro
- 179 -
vázduhul ascensiunea-i care la muzeul lo-
gic...
Dar personalitate nu se poate peretii de
audienta. D-sa nu crede a slujit indeajuns ideia, pentru care a luptat la
aceastä idee n'a triumfat deciziune
S'ar crede un inVins, ar continua forul
redus al justitiei, lumea a opiniei publice.
pentru avocatul de talent de convingere, care a
unite ale Curti, de al marei proprietati rurale,
peste toate consideratiunile de oportunitate politicä, a multimile,
In adunki publice de protestare principiilor exproprietoare ale
noui a captivat, convingd, pe reprezentantii natiunei.
Prea aristocrat spre a se adapta multimii, firesc esle ca d-1 Micescu
aibá atitudini de cari nu sunt deck reactiuni unui sentimentalism
biciuit mereu de brutalitatea D-sa e intotdeauna un. revoltat; este
revoltatul mai putin periculos ordinei publice, cáci revoltele sale
pur cerebrate, se transformä pledoarii impetuoase de antologie, sau dis-
cursuri ciceroniene.
Acum de ce nostru este mai mult adrnirat de
de ce este mai mult avocat, politic, de ce, Ministerul de Jus-
title se ca Mecca se aproprie de el.
E proprie-i sale
In arena Ingustá a politicei noastre, d-nul Istrate Micescu e albatrosul lui
Baudelaire :
Ses ailes de géant de marcher."

V. V. Stanciu

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOARIA DOMNULUI ISTRATE N. MICESCU
sectiunilor unite ale Curti de Casatie in
dela 10 Mai 1923
(desvoltarea motivului de casare)

Domnule Prim
Titulatura motivului al de casare, ramas in divirgenta,
kste :

Violarea art. 58 combinat cu art. 256 urm. Codul penal,


naturare, omisiune esentiala, nemotivare, exces de putere rea
a faptelor."
a reveni asupra desvoltarilor de documentate de
strälucite de colegii mei, motivelor
numai la acest motiv, cer totusi voe fac o comparatie
intre ele. asemenea pare se impune, prin Insu§i felul
.cum Justitia a intervenit afacere, clasarea ei
in Franta, la un moment recurentul era in drept o
nu cel putin judecata.
A duce o afacere judecata tribunalelor nationale ale unui
acuzat, ce el a cercetat recunoscut nevinovat, de justitia
locului unde faptul s'a nesocotindu-se prioritatea de corn-
pe care o au tribunalele locului faptul s'a produs
publica a fost in prim direct turburata, e greu
conceput dupa principiile generale ale procedurei penale. Conform
acestor principii, numai atunci un acuzat s'a sustras controlului
justitiei, la locul unde a comis faptul cand, in dorinta de a evita
sanctiunea legilor de acolo, fugind de pedeapsa, a azil tara
lui de tribunalele acestei il pot Dar nu acesta
fost cazul lui
Cercetat recunoscut nevinovat de justitia locului unde faptul
s'a poate circula stimat, in fata a 40 de
locuitori, ca cineva, Franta, spune : e§ti
un cu trecutul

www.digibuc.ro
- 182 -
A pe un asemenea a-1 readuce Justitiei noastre,
trecând peste ceeace justitia din a cercetat recunoscut
lipsit de ca cel putin noi probe sau noi indicii de vino-
se fi ivit ; a rechema aceiasi a scormoni In memoria
fapte, la care recurentul ei se socoteau drept a nu
se mai a resezisa ; a reveni asupra unei
drame, care s'a dovedit singurul culpabil era insusi
numai ca, sub imboldul unui sentiment de pietate
familiara, la paroxismul urei, justitia
noastre ca, intemeindu-se pe amintiri devenite palide, sä proclame
faptul despre care justitia din Franta a spus n'a fost nici
lict.... este a face din acest proces, in timp un proces
penibil nu numai pentru recurent, dar chiar pentru noi,
ratorii lui.
cum nu fie penibil, Curte, noi ca toti acei
ce se indeletnicesc cu solutionarea problemelor de drept, nu suntem
sustinuti de a le de credinta, ceiace odata
a fost cercetat de justitie, drept adevarat, nu sa-
fisfactia de a le descoperi, de cu speranta de a vedea, ceiace
undeva a fost legitim drept, e recunoscut pretutindeni ca
atare.
Or, contra credinte impotriva acestei sperante, pro
cesul de fata se reia, desi faptele se ca in Franta, desi
depozitiile martorilor se repeta In chip, desi Judecatorul de
Instructie se In
Camera de punere sub acuzare, pentru ca la
surprinzatoare solutie, ce-si Insuseste toate con-
statarile de fapt din Ordonanta Judelui Instructor, e vorba
in considerare, pentru ca, stabilind ele lege,
califice din punctul de vedere penal, parte din ele, aceasta
constitue a doua parte a motivului de casare de care ocup. Pro-
la calificarea a faptului numai din clipa Camera
de punere sub acuzare omite tot ce se petrecuse de
ca cum ar fi posibil ca, acolo unde s'a Intamplat o
nenotocire de acest acuzatul nu fi avut o stare sufleteasca
anterioara, care, putin explice nu justifice, faptul
tâmplat.
proceda la examinarea asemenea fapt numai din
este a suprima din dreptul penal, capitolul sacru de
atâtea ori secular, al legitimei Pentru a ne impotrivi unei ase-
menea tentative, sositi Curti, ne mai pe
violarea de lege mentionate, de exces de putere
omisiune
de a temeinicia acestui motiv, sub indo-
aspect, violare de lege exces de putere,
obiectiunea pe care adversarii vor face-o dela inceput, in credinta
vor impresiona nu vor o repete, sub forma
:
Dece de a merge dela Camera de punere sub acuzare la

www.digibuc.ro
--

Jurati, venim Inaintea d-voastra cu o chestiune care e In


zona faptelor ? Sau mai bine, ce poate fie cadrul
competintii dv. recursurile de genul acestuia In care deciziunea
nu dela instantele de judecata, ci dela cele de instruc-
hiune? Legatura e din cele mai normale perfect Primul ali-
niat al art. 324 din procedura ne formal spre dv.
a fi nevoe de comentarii, litera precis
calea ce am urmat :
Cererea de nulitate nu poate face contra deciziunei pdn care
trimis acuzatul juratilor numai urmatoarele cazuri : 1)
faptul nu este calificat de lege."
E tocmai ceiace noi pretindem, anume faptul ce ni se
imputa nu e calificat crima. vedem acum care este faptul,
daca cum se constata el s'a petrecut, cum este carac-
terizat In expunerea Camerei de punere sub acuzare, este sau nu este
Care este, d-lor, faptul ? El s'a comis In Franta, In noaptea de 13
spre 14 August mediu de studenti ale caror relatiuni de
prietenie afectiune reciproca erau de natura a ne face sa credem
nimic din ceiace s'a IntAmplat, nu trebuia sa se Intâmple. Avem In
aceastá privintä o recunoastere din partea adversarilor
mei de bara, pentru care aduc multumirile mele lealitatii Nici
din ei n'a mers la a spune Lazdrescu a avut vre-o
loveasc pe de studii, pe compatriotul, pe
prietenul PAltineanu.
lealitatea ar fi fost s'ar fi marturisit ca totul
s'a sub imperiul unei fatalitati.
In ce cu Paltineanu erau la
studii In Paris. In vacanta de Insotiti de o concubina a lui
Margueritte Vallon, se duc la de mare, la Dinard, unde
Inchiriaza o vila, Les Feuillages." In mai
vine un Valimarescu ; hotel, din aceiasi
localitate, se un alt grup de Vizite reciproce
dela un grup la altul, relatiuni de prietenie cordiale corecte,
un al celor din hotel aduce In vila, unde
prieteni lini§titi, sticle de liqueur. In
neanu, se insulte grave de
persoana lui Lazarescu, Insotite de amenintari chiar de violente.
Suprins, Ltzarescu le la In mod penibil,
le evite nu le-a provocat.
In seara In care s'a petrecut faptul, In vita Les Feuillages", se
juca sticle de liqueur, aduse de prieteni hotel
Windsor apar, primul gest al lui care ce-1 In
cazul Paltineanu ar sub stäpanirea alcolului, a fost de a
se retrage. RidicAndu-se dela jocului de el pe
Margueritte se Aceasta' LAzärescu
se retrage singur. Margueritte Wallon De aci,
Impacienta lui care din noti din culcare,

www.digibuc.ro
- 184 -
§i oprindu-se in anticamera jocul de continua,
prieterta. discutiune intre cei doi concubini, la
care in mod intempestiv - Paltineanu voe§te intervina. Cu
ce drept sau cu ce ?... Un alt prieten ise asociaza.
Lázarescu disculiunea se retrage In odaia de
Ceilalti se reped urma lui. Convins nu va putea scape de
anu, in nervii alcoolul deslantuise furia violentelor de
Lázarescu incue usa. Se aud bubuituri de pumni in
Pentru ? Din ce ? Sunt chestiuni pe care le vom examina
cu decizia de punere sub in Faptul constatat
de deocamdata, este a evitat violentele
tineanu Incuindu-se odaia sa dead auzind loviturile se
repeta in s'a Camera de punere sub
acuzare - sare pe geam se refugiaza pe
Din atmosfera celor se
puterea unui avertisment instinctului, o nenorocire se va
cu toti incercau o evite, pe care recoborât in
mijlocul mai soarbe pahare de liqueur. Concubina lui
unul din prieteni care dupa cum am
sedea in vila, sub pretextul de a conduce pe cei dela hotel
antreneaza cu ei pe Paltineanu in speranta vor convinge
In acest hotel, pentruca In acest chip contactul
fie evitat.
lncercare zadarnica. Paltineanu pare mai linistit, cei dela
el, se inapoiaza.
nu intrase De pe plaje, se
sting la socotind intunericul anuntator de liniste, se
refugiindu-se la spaima ca ar fi face
se cu un cutit, luat spre a se Paltineanu
peste eL Necesitatea de a se ,contra acestui atac face
ca pe Paltineanu. Camera de punere sub acu-
zare, faptul, zice rana in asemenea
constitue o care a cauzat moartea.
Judecatorul de Instructie din Saint-Malo, unde faptul s'a pelrecut
a o cercetare asupra intamplate,
pe toti cari au avut durerea asiste la diferitele faze
acestei drame, ordonanta de neurmárire, intemeiata pe
considerente :
Vu la procedure contre Alexandre Lazaresco 22 ans, avocat demeurant a
Paris, inculpé de meurtre, en liberté provisoire ;
Vu le requisitoire ci contre et en adoptant les motifs ;
Attendu que la procedure est complete et qu'il resulte de L'information que
la victime s'est enferrée elle méme, qu'en tout cas Lazaresco se trouvait en de-
légitime défense ;
Vu Fart. 128 du code d'instruction criminelle, modifié par la loi du 18
Juillet 1856 :
Disons ny a lieu suivre l'inculpe et ordonons sa mise en liberté s'il
n'est retenu pour autre cause."
fapte, reluate de judecatorul de Instructie al cabinetului
de pe Tribunalul Ilfov, duc la aceiasi calificare a situatiunei

www.digibuc.ro
- 185 -
Lazarescu se gasea in stare de legitima aparare fac con-
chida, chip, la neurmarire.
Cum se face atunci, acolo unde cei doi de instructie
vad o aparare, Camera noastra de punere acuzare vede
lovituri care au cauzat moartea ? face una aceiasi
cere e indrumatá, de- unii magistrati, spre neurmarire, de
pe calea Curtii cu ? Care poate fie ,cauza acestei sur-
prinzatoare contraziceri, nu reprezentantii
.de nationalitäti diferite, dar -chiar aceleiasi justitii
Problernä dar nu insolubilä, tinem compt de
deciziunea Camerei de punere sub acuzare, pentra a
transforma concluziunea de neurmarire a Judelui Instructor, in dispozitiv
urmarire, nu se sprijina pe nici un suplirnent de instructie, care sä
detalii omise, sau sa fi precizat nuante nedescoperite la
anterioare
Qr, nimic nou nu justifica divergenta calificare ;
plecând premise, s'a ajuns la concluzii
daca unii väd care au moartea acolo
altii o aparare, e sau ne In prezenta unei de
drept, drept, sau unor esentiale,
domeniul a le face sa cadreze cu o calificare
Motivul de casare ambele ipoteze. Incepand cea mai
cei doi Judecatori de Instructie de o parte, Camera
de punere sub acuzare de alta, cine s'a ? Cine a res-
pectat cine a principiile ?
domnilor, la forma ei cea mai simpla, prima infati-
sarea problemei care asteaptä solutia de la d-v. competinta.
Presupunand suntem unei de drept, sau
bine zis drept, deocamdata ,a atribui
ea o confuziune spiritul organelor noastre de instructie
intre categoria a Ioviturilor care cauzeazä moartea aceia
a legitimei ; confuziune paradoxalä, Infra ea se 'produce
pe linia despArtitoare, Intre inocentä. Pentru a o
inlätura, o precizare a criteriului dupa care, legitima poate
trebue sä fie in conceptia legiuirii noastre penale, n'ar fi
poate Ceva mai mult, indoita in care a Sec-
tiunea a a Inaltei Curti, cu ocazia acestui proces,
cânduine la necesitatea solutionareilui, in Sectiuni Unite,
impresiunea chestiunea n'a tocmai o mai aprofundatä
examinare a caracterului legitimei dupa textele
codului nostru penal, pare chiar necesara.
Abordând'o, tin asigur Curte, voi feri de
preocupare de eruditie voi limita la fixarea nuantelor
imperios necesare lumina cauzei, desi conceptiunea legiuitorului
nostru asupra legitimei e departe a fi fost de.
cu toate o asemenea
mai presus de banala comparatie textele acelea ale
obisnuitelor lui surse de imitatiune, o foarte patrundere a
teoriilor de filozofia dreptului, care au preocupat pe autorii acelor surse.

www.digibuc.ro
- 189 -
Recte possidenti ad defendendam possessionem, quam sine vitio tenebaf,
inculpatae tutelae moderatione illatam vim propulsare licet".
Autorul legitimei nu are dreptul sa se justifice, are nevoe
sa fie Fapta lui este privitä, cum observa un eminent penalist
francez : plutôt comme une action impunissabie, que comme une
non coupable". (G. Cours de droit criminel, pg. 277).
se pentru ce ce legitima
este scutit de pedeapsa lumesti, e supus la penitente canonice.
Conceptiunea aceasta, adoptatä in timpul feodalitatii de justitiile se-
nioriale din spirit de fiscalitate, utilizatä de justitia la care
se poate, politice, a fran-
In ajunul revolutiei, cum atesta art. 168 al ordo-
nantei din Villers Cotterets art. 3 21 din titlul XVI al ordonantei
criminate din 1670.
aceste texte, acel care, in stare de apärare,
ucis agresorul, era absolvit nu in virtutea legei ci prin
ranului. Notiunea pacatului, care explica rostul penitentelor in dreptul
canonic, influenteaza procedura jurisdictiunilor laice. Cel ce
legitima sä judeatei, cu capul gol
ingenuchi, ies lettres de remission", care gratia
suveranului intre la Inchisoare, pentru a o astepta.
Aceasta e sistemului scuzei legale, care azi
drept fundament legitimei in codul prusian, de unde legiui-
torul nostru s'a inspirat a introdus sub titulatura
cauzele care de pedeapsd", art. 58.
La antiponul acestui sistem, e conceptia a legitirnei
ran. Ea fost nu dar pdräsita, principiile
marei revolutii franceze, rechemând-o la viata, i-a redat locul de
la care o gäsim, deatunci incoace, In toate legislatiile neolatine
art. 256 codului nostru.
Ea reapare pentru prima data in codul penal francez din 25
Septembrie- 6 Octombrie 1791, care päräsind traditia dreptului canonic,
continuati de ordonantele regale din secolul al XVI- lea al
sistemul scuzei pentru a vedea In aparare un
drept, nu o dispensa de pedeapsd, o justificare, o In art.
5 6 ale Sect. I din H partea Il-a ale acestui cod, e conside-
rata ca omuciderea stare de aparare.
Dupa actualul cod penal francez, in art. 328 care a devenit
256 din codul nostru, proclama mi e nici nici delict, când
omuciderea, lovirile erau impuse de necesitatea legitimei
Cicerone nu se exprima in când protestând contra acelor
care, negant lucem intueri esse fas ei, a se hominem occisum
esse fateatur", sustinea : si tempus est ullum jure
quae multa sunt, certe est non modo justum, verum ne-
cessarium, quum vi, vis illata, defenditur".
trecem dela textele de legi la doctrinele care le-au precedat
le-au urmat, se poate usor observa, cum linia de demarcatiune
sistemul scuzei al dreptului de apärare, deosibeste autorilor,

www.digibuc.ro
-
rasa de ei apartin. influenta a
ereditatei care lasa pe cei de origina germana, sau afiliati culturii germane,
sub influenta dreptului canonic obsesiunei pacatului,
pe cei origina spre continuarea traditiei
cale de traditie instinct de se ajunge ast-fel la un
dublu procedeu stiintific de a considera legitima : unii pri-
vesc efectele preocuparea de a le scuza, altii deruteaza cauza
de dorinta de a o justifica.
Asa, pe Puffendorf (De officio hominis et civis secundum
legem naturalem, Lib. I, Cap. V, 12, 20) vede In legitima aparare o
scuza propter perturbationem animi" a celui atacat de pe-
deapsa ob miserationem humanae imbecilitatis", iar un mai
Geyer, de rasplatirea prin (Die von
der Notlzwehr, Jena, 1857, Grundrtss zu Vorlesungen über gemeines
deutsches Strafrecht, p. 81, München, 1884), Von scuza pe ce
se apara socotind diminuat prin
siunei. (Stati di nicessita e Revista penale, XIII, 1880,
p. 433-464 ; confr. G. Cours de dr. criminel, No. 192 urm.).
Scoala italiana, frunte Carrara,
la demnitatea unui drept individual, fata Inceteazá dreptul
societatei de a
Marele penalist italian, din chestiune lectiunea
a cursului de drept penal, zice :
Apárarea a fost pentru a suplea insuficientii
private a-i Dar cand e suficientä ea siugurä
nu mai are ratiune de a fi, nu poate interveni nici ca
moderativá."

A relua aceiasi idee, pentru a prezenta legitima ca un


act justitie sociala", cum Ferri, Fioretti Zerboglio,
cu ceilalti sustinatort ai pozitiviste, sau a sutine ca,
asemenea situatiune, nedreptatea de agresor drep-
tatea de ce se cum o face Hegel cu obisnuita-i
dialectica de procedeele scolasticei, este, definitiv, a ajunge
la aceiasi constatare, de socie-
tatea, de a proteja, pierde dreptul a cenzura.
A scruta Inceputurilor sub
dreptului canonic cu, Puffendorf, a negura apusului sco-
lasticei, cu sau a dibui prin ceata aurorei
pentru a prin a relua calea adeväralui etern proclamat
Cicerone :

Silent enirn leges inter arma, nec se expectari jubent, ei qui ex-
pectare ante injusta sit quam justa repetanda".

Stranie rezervata ideii de dreptate, in do-


meniul legitimei Dar tocmai acest spectacol ma face sä
admir iegiuitorului nostru, care, temandu-se

www.digibuc.ro
-
doctrinei la noi nu notiunea legitimei la
acei care cM acei care a pus-o
in calea cu art. 58, cauzele care de pedeapsä, cu
art. 256, printre faptele care nu constituesc nici nici delict ;
fie vor purcede dela notiunea pedepsei fapta de examinat,
sau vor pleca dela fapta ce li se pedeapsa ce-i se
cuvine, o in caz, neputand-o evita, sä o
respecte.
toate a considerat-o dintr'un punct de privire,
legiuitorul nostru nu a nu a ardtat-o, celor chemati sä
interprete sau aplice legea, de sub un singur aspect. Smul-
ultimele crampeie ale voalului pe care il theologia,
revolutia voal de care strAlucirea ei
avea nevoe, nostru a legitima apärare nu-
mai acum 19 Neacuri jurisconsultilor romani, nu
ca o se ci ca un drept ce
adevar, desi art. 256, de sub rubrica care nu con-
stituesc nici nici delict, cele au fost impuse
de necesitatea legitimei apäräri, trimete la conditiunile prevazute
de art. 58, sub scuzelor legale, acest ultim text defi-
neste legitima apärare, zice :
Nu este nici nici deli6t, fapta va fi din cauza de
apärare. Apârarea este când este spre a respinge un
atac material, injust. contra persoanei sale sau a altuia."
:

Se socoteste ca cazul agentul, sub imperiul tur-


temerii satt teroarei, a trecut peste marginele

dar, desi suntem, terminologia domeniul


pedepseior, sub intitulatä de doctrina suprimätoare de
a scuzelor fapta nu este nid crimä, nici delict, nu pentru
e de ; se nici-o pedeapsd, e
tocmai nu are la ce se aplice, fapta neconstituind nici
nici delict !
Suntem cartea a codului se de
pedepse. Dar nu scuze, ce pot fi pentru a dispensa
de pedeapsd, ci cauze cari, invocate, de din ele
face parte legitima apärare. Din ce cel ce o e
pärat de ? Pentru in asemenea
nu constitue nid crimä, nici delict
Ce poate fi o asemenea nu e nici delict ?
Un singur räspuns e posibil, dat de jurisconsultii romani :
e drept nu o ce se Ne de
ce scuzat, nu ai de ce jildecat.
latä, de ce dela Camera de punere sub acuzare, care
ne venim de-a dreptul domniilor

www.digibuc.ro
-
voastre, vä cerem : ca, pe temeiul art. 324 din procedura-penald, sä
deciziunea recurs, pentru fapta ce se imputä
nu e calificatä de legea ca nici ca delict.
pe care ne nu e, definitiv, de cât o re
producere a maximei dreptului de atâtea In
socoti nihil injuste agit qui suo jure pe
care Florentin In pe prima a Digestelor,
capitolul celebru de justitia et jure", la legitima
rare o in chipul urmator :
Quod quisque ob tutelam corporis sui fecerit, fecisse

Dar vi se va spune la aceasta se va rezuma tema


civile, dupace desbräca-o de abundenta violenta expresiunilor
pentru a o sustine - cum poate scruteze Inalta Curte,
faptul Intâmplat, pentru a se ca el nu constitue crimä,
anuleze, In consecintd, dedziunea Camerei de punere
sub acuzare. pe eiul art. 324 din procedura pen ?
Nu vedeti o solicitati coboare ei din
sfera a dreptului, al faptelor, ceiace
nu trebue, nici poate faca?
Nici de !

Inainte de a invedera ca, chiar daca nu am avea decât


324 din procedura nu se poate evita cenzura
Curti asupra ordonantei atacata cu recurs, voi ca, legis-
a exista, când-va, o asupra chestiunei
a §ti, ce calificarea de legitimä a unei
situatiuni de fapt, constitue sau nu pentru Curtea de Casatie o ches-
tiune textele codului penal timp, mai precise
mai largi, previn, in adevár, asemenea Codul francez, dupä
ce enunta, art. 328, aparare faptele de a
sterge loviturei caracterul de crime sau delicte,
se fereste de a o defini, multumindu-se a o ilustra, art. 329, prin
exemple, despre care are numai grija de a spune sunt
prinse printre cazurile de aparare.
In aiemenea o era asupra chestiunii
de a constatarea din partea organelor de instructie, un
inculpats'a gasit sau nu, In stare de aparare, este nu o
cheStiune de fapt, domeniul exclusiv rezervat suveranei
a -instantelor de fond.
Totusi, dupa cum vedea mai aceastä posibilä,
inläturatä de jurisprudenta francezd, fixatä de mult
In calificarea unei situatiuni, ca constituând sau o legitimä
e o chestiune drept cenzurii
Curti. Cu alta e situatia In codul nostru care, spre deosebire de
francez, pe de o parte, precizeazd legitima clefinind-o
art. 58 al. H, pe de alta, aplicatiunea, prin
tinderea definitiunii date, pe cale de analogie, la al
al text, inmultirea, a le limita,

www.digibuc.ro
- 192 -

a exemplelor cuprinse cazurile de legitimä apärare,


prin art. 257.
Or, tocmai preocupare, de a preciza, definind,
de a largi, aplicând, domeniul legitimei mdreste,
impune, controlul Curtrasupra chestiunii ce ne ocupd.
Fatä cu art. 58 al. H, ne spune apArarea e
când este pentru a7respinge un atac material, injust,
Ill al text, care adaugä, se socoteste tot ca
apârare când agentul sub imperiul turburtrii, temerii
sau teroarei, a depásit marginele apárárei, noi nu cerem Inaltei Curti
in fapt s'a produs contra lui un atac
material, actual nedrept, sau a
apárárei, sau ci cu totul Noi cerem
domniilor-lor ni se spunk se constatá fn fapt, nu de
Curte, ci de de insiructie Camera de punere sub
Dominic PMtineanu a fost unei agresiuni materiale
drepte fatá de ?
In cazul când s'ar räspunde afirmativ intrebare,
totusi s'ar pretinde a depäsit
agresiunii, cerem ni se mar organe
de instructie au constatat sau nu, a actionat sub im-
periul turburdrii sau teroarei. aceste se
constatdrile organelor de instructie, drora le recunoastem
in domeniul stabilirei faptelor o putere exclusivd, suntem
drept a mai : pentru ce atunci, i se lui
aplicarea art. 58 256 din codul penal, de a fi läsat
pace, ca un nu a comis nici crimä, delict, este
Curtii ?
Ceiace noi cerern, e atât de de precis a trebuit
adversarilor nostri orbirea pasiunii sau elocintei pentru a
nu-1 sau mai bine zis, pentru a se face nu-1
Noi nu vá cerem sä ctnzurati constatarea faptelor, ci calificarea
a faptelor constatate.
de a ni se spune de Camera de sub acuzare,
LázArescu a fost autorul loviturii, privinta se pretinde
a cauzat moartea lui suntem drept cele
constatate in fapt de câtre organele competinte o situatiune,
drei calificare poate sau nu, sä fie alta de legitima
a pärare.
pentru aceasta trebue, primul rând, sä vedem, dupa
decizia Cameri de punere sub acuzare, Lazárescu Paltineanu,
a fost agresorul ?
Nu voi rezuma, comentând, ci voi reproduce, citind, consi-
derentele Cammerii de punere sub acuzare.
Avánd vedere", zice aceastä din acte Ju-
decátorul de instructie prin ordonanta sa..."
Remarcati, dela Camera de punere sub acuzare

www.digibuc.ro
- 193 -
toate constatärile de instructie. Prin urmare,
cele constatate de Judecätorul de instructie au fost verificate
site adevärate.
Ce Judecätorul de Instructie el Camera de
nere sub acuzare ?
Alexandr.0 Emil sein anut 1916 Paris era
intimitate studentii Dominic Paltineanu, S.
Nicolaescu In relatiuni de concubinaj o
Margueritte ; pentru sezonul de In acel se
orasul primele zile ale lunei lulie s'au dus In
acel mai Margueritte Pdltineanu,
ca doud-trei zile, ; In Dinard Inchiriat
Les Feuillages...".
Un fapt prin urmare indiscutabil, Läzärescu Pältineanu,
stint relatiuni de prietenie care mierg panä la intimitatea aceleiasi
locuinte. Intr'un asemenea loviturile cari cauzeze moartea",
se pot concepe atribuindu-le intentiuni criminate. Pentru a ni le
explica, trebue pe prielnice o provocAtoare.
Imprejurärile se femeea alcoolul, mai ales alcoolul,
despre care se poate zice cu poet care era timp un
profund psiholog-: C'est un bond qui s'ajoute a
Dar cauza ? Decizia Camerei ne-o va spune imediat, de
mediului intim Läzärescu, la descrierea ca-
racterului lui Aci se vede sursa agresiunii. agresiune
sensul art. 58 din codul penal ? :

PAltineau - se spune...4
De cine ? De toti martorii, domnilor, dar absolut de toti
desi era inteligent, caracter
de ar fi suficient Imaginäm, pentru cunoaste
acei care au cunoscut pe mult regretatul pärinte, l'ar
putea -concepe alt-fel ! ascultati :
...tot se la bea mai mult, devenea violent
nervositatea agresianea erau mai Intotdeauna indreptate contra lui
uneori insulta pe acesta grele chiar amenintd..."
E adevärat, Camerei :

cerea §i era afabil


Dar e de väzut, dacä procedeul scuzelor, comod pentru agresor,
asemenea incidente, e tot atat de eficace pentru a le
face sä fie uitate de victima agresiunii, cel putin atunci când sunt
mai dureroase se repetä, dacä scuzele primite de
conferea agresorului dreptul de a reincepe, precum codul
penal e menit sä-1 protejeze.
Biblioteca Marilor Procese 18

www.digibuc.ro
- 194 -
Or, iocmai aceasta era situatia in fatala de 12-13 August,
pe ce golea paliarele de lichcur, umplea
peste paharul de amaraciuni destinat lui ; cAci

ce Camera :
seara de 12-13 August st. n. 1916, venind la masa tânarul
Nicolaescu, joace pe la orele au sosit
doi prieteni, Tänäsescu Manolescu, care au adus sticle cu
Margueritte Wallon sticlele licheur a rugat...".
Pe cine ? Pe Lazdrescu ? !

...pe Pältineanu, bea el i-a promis, urmá a pa-


hare nemulfumit s'a de purin mai trziu
spus femeei sale s el s se culce ; aceasta este
obosit, s mai stea, a plecat...".
un al doilea un al treilea fapt, cari, unite cu
tablou, bine caracterizat, prima a dramei,
precizeazd situatia spre calificarea
tAmplate. primele de fapt.
prietenie fac agresiunea ; caracterul lui PAltineanu, unit
cu patima lui pentru o lamuresc. Violentele, deslAntuite de alcol
caracterul lui PAltineanu, puse cu blAndetea lui
nu bea, departe a ne face ne
licarire a adevärului ; agresorul, acest proces, a fost
de partea
fi lost nu bea, dar se traduce
in slabiciune in fata ispitei alcolului, sub imperiul lui, se
violenta. Violenta e discontinud. De acord. Dar bländetea nu
e constantd.
Asemenea faze discontinui continuitatea vietei, au rostul
explicativ. ceeace facem, se explica
ceaace suntem ; de cele mai multe ori ceeace suntem,
de ceeace facem.
Ori, in seara dramei, desi rugat nu bea, de cei cari averti-
zati, prin experientele trecutului, ce-i totusi PAltineanu
bea, se - din dar cu - pe drumul
violentelor ce'l duce la fatal.
Dar ce atitudine ia ?
Pentru clipa de care ne Camera de punere sub
zare ne-o spune.
Prezenta alcolului, prevestitoare de violente, intristeazA.
cubina lui, spre smulge lui PAltineanu promisiunea nu
va bea. cuvAntul. nu o clipd
a se retrage, concubina Femeia
pretexte pentru a Totusi Lazdrescu
atitudine nu e nici nici unica.
Experienta i-a impus- o in trecut, prudenta il face sä o mentie
prezent o repete in viitor.

www.digibuc.ro
- 195 -
De ce ? Aci e locul sä intercaläm constatarile judecatorului de
structie, pe cari, cum am Camera de punere sub acuzare,
desi le le-a In primul considerent al deciziei sale :
Spre deosebire de Pältineanu, lui Lazärescu nu-i sä bea", zice Ju-
de Instructie - mai judecätor - asemenea
truniri, care dädeau nastere la discutiuni la certuri, s'au repetat de multe
experienia trecutufui !
...Mai intotdeauna Pältineanu prin a arneninta pe Läzärescu, care
era s se pentru a ceva mai gray !"...
ce pe Läzärescu sä se in prezent, de
ce va face la fel in ! Revin la constatarile Camerei de punere
sub acuzare. Läzärescu se reträsese singur camera de culcare, de
concubina sa gäsise pretexte de a Paltineanu,
ceilalti prieteni.
o jumatate de ora, väzând Margueritte nu vine, s'a
din odaia sa - de noapte - rugând-o vie sä se culce, ea
i-a ca va veni mai ; la acest raspuns, Läzärescu a chemat-o
din sufragerie, odaia de aläturi4...
Iatä preocuparea de a evita pe !

aci discutie nervoasä, LAzarescu i-a rupt lantul dela cea-


sornic i-a tras o palmä Margueritte a Inceput sä tipe".

eo omisä de Camera de punere sub acuzare, dar


pe care Judecatorul de Instructie o precizeaza, fära de care restul
constatärilor Camerei pierde din relieful necesar, pentru ca cenzura
dv. asupra calificArei faXelor sä nu fie dejucata. Judecatorul de
structie prscizeazd nu palma a fost dar
tipetele au lost exegerate. Aceste nuante restabilite,
departe constatdrile Camerei cu privire la amestecul lui Pältineanu
in de concubinaj, la violenta nejustificata, la
care acest amestec a fost
Ceeace s'a petrecut Intre concubini, privea pe Pältineanu,
era un prieten adevarat, sau putin corect, al lui
Frumoasa lui educatie", care ne-a vorbit decizia Camerei,
trebuia tina de situatia care Margueritte Wallon se
expusese prin indärätnicia sa. imprudenta de a-si urma tovaräsul vre-
melnic. Prude* sä se cu el.
Nimic nu justifica amestecul lui Pältineanu in in
care, cu discretiunea de instructie partialitatea
Camerei de punere sub acuzare, se vede femeia, departe de
a fi fost pe nedrept expusä unei primejdii, era pe drept supusä unei
usoare corectii.
Era o retusare de educatie, concubini. Prin urmare
nimic alarmant !
Or, ce face Paltineanu, Camerei ?

www.digibuc.ro
-
Margueritte Wallon a inceput tipe, in odaia de ceeace a
pe cei din sufragerie, ales pe Pältineanu Florea Tändsescu, cari s'au sculat
dela masa s'au repezit sa apere pe femeie".

aci, gray, se va zice. Dar ce face LazArescu, care


era poate drept, socoteala de acest amestec in
intima ?
Camera :

Ca sgomotul produs In sufragerie de miscarea scaunelor, la scularea


a facut pe fugd camera sa, de ei, a usa".

Ne odine-ori, intre cine se


a fost agresorul ?
Evident, aci nu e vedea nici mai
nu a fost
vazut in trecut agresiunea, ; II
acum evitand-o, fugind I
:

Läzärescu, urmärit se sale, s'a


s'a de a fugit pe fereastrd, särind pe o
terasä a casei de acolo in de unde plecat pe plajd...".

de a ne intoarce la PAltineanu, ne oprim o


V'am citat, poate am fost acuzat, desi am
evit preocupare de erudijie, nu am - concepjia legi-
timei sub imperiul dreptului canonic
Ei bine, acest orn, ar fi fost judecat, acum nu
veacuri, ar fi fost poate supus quelques penitences canoniques"
dar fi fost de pedeapsa, pentru a indeplinit-
a vedea imediat nu e cea din
bligajiunea de dreptul canonic, de fuir Pagresseur".
Curte, un pentru a mai de
o previne scenele de indurate de ori
pe agresor, preocupare de de amor propriu -
un altul, poate, ar fi procedat alt chip un orn,
ca, provoace sau, se pentru
a conflictul, este el un agresor, este el un care mai
fi acuzat cu a lucrurile la rezultatul tragic la care
au ajuns ; nu este agresorul ? Poate o
a avut : n'a reacjionat dela !
Agresorul este totdeauna Incurajat, vede rezistenja
Ei bine, constatare s'a
a pe geam, Camera de punere sub acuzare o o omite,
ajunge la calificarea faptului.
Or, vedea atacat pentru a aceiasi
nenorocirea se pentru de la mansarda,
unde'si refugiul, nu avea nici care se nici
pe care nici dela care se poate : era la
al treilea !...

www.digibuc.ro
- 197 -
Dar, a plecat, fost-a cineva din cei In-
chipue mAcar, LAzArescu e omul care sä se pentru ca
atace, sau sä revie ca sä provoace ?... asculiam ce constata Ca-
mera de punere sub acuzare. .
disparitia lui Lazarescu, PAltineanu administreaza
un supliment de alcol Din ce ? Pentru
sescu...
... Vazänd ca nu pot pätrunde camera (uncle se refugiase Läzärescu) au
renuntat sä mai forteze sä mai bata in ea sufragerie"
Aci", tot Camera constatä, Pältineanu, indignat de purtarea a
trei pahare de benedictinä."
ne referim la fraza a deciziunei Camerei, care
având vedere" constatArile judecatorului de instructie le insu-
ca exacte, prin ajungem la depozitiile
martorilor, pentru a vä face mai evidente omisiunile esentiale
denaturarile prin care s'a ajuns la violarea art. 58 256 din codul
penal, nerecunoscându-se ca era stare de legitimä
imperios necesara, dati-mi voe, o de violente
loviturile cu care Paltineanu sä forteze camerei de
culcare a lui
Sunt martori care spun loviturile de violente,
a doua zi PAltineanu avea pumnii umflati...
- D. Osvald Teodoreanu : Aceasta era altä
- D. Procuror General N. Procopescu : Era in
- D. strafe Micescu : Cu mai mult, s'a mai intämplat,
data.
Ei bine, loviturile câte de violente,
Pältineanu avea a doua zi in ce
apare, nu constatarea, ci surprinzAtoarea motivare a Camerei pentru
paharele de benedictinA, in cari Paltineanu indignarea.
PAltineanu indignat ! De ?
Pentru omul, pe care se obisnuise atace, stea,
a fugit ? Dar in ce cod, in ce lege sta scris, victima unei agresiuni
nedrepte, in dreptului la are de a
se fie batjocorit ?
De unde scoate Camera de punere sub acuzare dreptul agre-
sorului alcolizat de a se indigna, victima ?...
revenim la constatArile Carnerei. disparip lui
rescu dupa cele 2-3 pahare de benedictinä care cele
precedente, Dumnezeu ate, PAltineanu, ceilalti toti...
i Margueritte Wallon, au plecat pe Tanasescu Nico-
laescu la locuinta dela Hotel Windsor..."
vine o constatare de o care,
tnfricosarea", din cauza a särit pe geam,
neanu Incercase forteze usa, acestei
caracter de exagerare, de natura a face nasca indoiala,

www.digibuc.ro
- 198

rescu, sub imperiul ei, nu ar fi cel putin ipoteza


ultimului aliniat al art. 58, pentru a i se recunoa§te a lost stare
de cu ocazia ce se vor
Fata de partea a acestui text, care legea considera
stare de pe acel care ar fi
necesare, se sub imperiul fricei, temerei, sau teroarei,
doctrina e unanima a sustine asemenea
apreciate din punctul de vedere subiectiv al celui ce se
Jurisprudenta a consacrat aceia§i
vom vedea mai chiar lipsa unui text similar celui din
codul nostru.
Constatarile Camerei de punere sub acuzare, asupra acestui
in contradictie flagrant' concluzia la care ajunge,
§area lui suficienta, chiar de ar fi fost subiectiva, se
ti§eaza un caracter obiectiv, verificandu-se, ei,
de mediu in mijlocul s'a
parte a dramei.
Teroarea a fost contagioasä, generala, colectivä.
Toti ace§ti oameni au incercat izoleze pe Paltineanu, ca
ar fi ce se va ultimele pahare de bene-
dictinä, dacä acesta ar fi pe ce con-
deciz;a Camerii :
... pe drum, la hotel, Nicolaescu pe
neanu ca este infuriat Lazärescu, au propus
lui
noaptea la hotel Windsor, dar la hotel Paltineanu,
mai s'au Inapoiat, Margueritte Wallon,
marescu, la vila unde locuiau..."

Era, zic, o presimtitoare o nenorocire


de§te, ingrijorarea tuturor se spre caracterul violent al lui
Paltineanu.
Dar ingrijorare colectivä ca agresor.
la credeti presimtirea nenorocirei s'a
credeti spaima acestor copii a ?
E tot Camera de punere sub acuzare care ne-o spune.
Mai cei ce locuiau la s'au dela hotel,
nu intrase
Spaima, care gonise, creada 1ntunericul nu e
suficient pentru proteja, i-a distanta. El se dusese
de departe pe n'a putut observa ce s'a
fuga lui, n'a putut profita de lui Paltineanu pentru a
in casä.
Cei care au intrat ca soseasca, devi s'a
Paltineanu s'a mai au plecat dela hotel Windsor,
sunt recuprin§i de Sub ei, presimtirea
care de data aceasta merge aproape la prevedere, ii face
ia o de precautiuni pentru ca conflictul nu se
felul care aceste precautiuni sunt luate, se precizeaza

www.digibuc.ro
- 199 -
certitudinea partii din-care pericoIul era asteptat eforturile sunt
indreptate spre izolarea supravegherea lui PAltineanu. Camera
de sub acuzare ne spune ce PAltineanu s'a culcat
camera lui :
Margueritte Wallon, spre a evita un scandal
Desigur pentru a suprima prilej de interventia lui
tineanu....
...se camera lui Valimarescu ; iar acesta...".

Pentru a fi mäsurä protejeze pe va intra...


...s'a culcat camera in patul lui Lazdrescu. intrarea princi-
a casei, a fost descuiatä, pentru cazul Läzärescu se
va

Miezul noptii a trecut de mult. Luminile s'au stins. Fiorii spaime


gonise pe LäzMescu de acasA, räcoarea diminetii sä intre,
sub impresia violentei loviturilor in use, el prin
de a se complect.
Observând dela distantá luminile s'au stins", zice Camera, si
totu s'a s'a ; era orde 3 dinspre
Un agresor se tntoarce imediat ; numai un
la asemenea ore.
Inainte de a se urca sus", mai constata Camera, trece prin sufragerie
se cu un cutit apoi urandu-se sus, a la camerei

Lui Paltineanu ? Nu ! A bMut la camerei sale !


Daca omul acesta era un agresor, s'ar fi indreptat spre camera
lui Paltineanu ca sä-1 surprinda sä-1 provoace. Daca la
camerei sale, e vrea se culce, nu atace.
? L'a luat atace, l'a sä loveasca, l'a luat
inta de a räni, cum conchide Camera mai târziu ? Imposibil de pie-
supus, ne cum de dovedit,cand tot Camera constatä dupa ce a
batut la sale :
Väzând camera sa este Välimärescu, a rugat pe acesta vie
la mansardd".

De ar fi avut vre'o intentie vinovatä nici nu se indrepta spre


mansarda, care era la etajul superior, nici nu lua pe cu el.
Ajuns la mansarda, ce spune lui ?
Este foarte interesant ce-i spune, pentruca aceasta conversatie
starea sufleteascä a lui ceiace a
cum a o sub imperiul teroarei. Cu ore Camera

www.digibuc.ro
- -
constatase se de fugit
pe fereasträ. De data aceasta Camera constatd, pe baza depozitiunei
lui Válimárescu, singurul martor Lázárescu s'a destdinuit,
e de Páltineanu.
zice Camera, i-a lui Välimärescu cä'i este teama de Päl-
,tineanu, s'a inarmat un cutit in caz de pericol se va
tându-i, timp, cutitul pe care tinea centura pantalonilor".

Notati acest lucru nu-1 spune ci Valimdrescu.


ca vedeli cât de periculos era Pältineanu, ascultati ce
spune Válimárescu, un orn strein de conflict, constatárile
Camerei :
Cä Välimärescu, Läzärescu, i-a spus sä nu
violentele chef ale lui Pältinearm... Paltineanu doarme
In lui".

Prin urmare lui Válimáresca era Asigurându-1 pe


kázarescu doarme", vrea
numai sonmul lui Páltineanu ar fi o garantie.
Ce rost ar fi avut aceste precautiuni, din partea lui Válimárescu,
nu ar fi fost unui terorizat, pe care
a-1 calma ?
aceastá orbire :
Parandu-i-se Lazarescu mai linistit l'a päräsit
s'a camera lui".

Credeti acest sentiment de


de aceia ce se poate intâmpla, Pältineanu ?
femeeia care, la ei, a simtit Lázárescu,
se pe i se retrage mansardd, se duce ce face
nu Páltineanu, prin procedeul caracteristic femeilor
pentru care minciuna e suprema cautá sá accesul de
violentd.
In ce chip ?
cel venit nu este *Mar-
gueritte Wallon este altul.
Evident femeia avea impresia ar Páltineanu acel
care se urca la e ar fi capabil sa-1 atace.
Dar din decizia Camerei :
Wallon, simtind pe la sosirea de teama unui
nou scandal, In camera lui Paltineanu, spre a vedea pe
gäsindu-I destept cä auzise de sgomotul de Läzärescu, când s'a
urcat pe scarä, a convinga, fiinda i se foarte excitat,
care a nu era Lazärescu, ci Nicolaescu; dar Pältineanu, la
zuse cele spuse de Margueritte mai auzind glasul lui

www.digibuc.ro
- 201 -
rescu când vorbea cu Valimärescu, s'a convins era a asteptat ca
Margueritte Wallon se in odaia ei...".
Aceasta de a infra camera sa, a scos cheia din care
in odaia lui Pdltineanu, a luat-o la dânsa . . .
Prin urmare, spaima era de mare ca Margueritte Wallon a
vrut usa, fara dea seama, ui
Páltineanu avea o esire
Unde s'a dus Margueritte ?
In acest rástimp, constata Camera, Válimarescu se inapoiase dela
mansarda, Margueritte s'a dus vorbeasca prin el.
aud un sgomot pe scara care duce la mansardd,
este PAltineanu, pe Valimarescu s'a urcat pe scant

Dece au fost siguri este Paltineanu, nu Lazarescu ?


barea e fireasca. Sa acei care pe
a lovit, ne explice de ce acei cari au trait drama,
peripetiile ei, se asteptau, aproape Paltineanu are fie
agresorul ?
vedeti cum n'au fost desmintite,
tacul s'ar fi produs din partea lui sgomotul s ar fi auzit
de sus in jos, dela mansarda lui la camera lui Paltineanu,
nu de jos sus, dela odaia lui Paltineanu refugiul lui !

ar fi fost cea mai mica umbra de ca


ar fi fost agresorul, atunci Välimarescu s'ar fi repezit
spre odaia lui Paltineanu. Dece tuturor se indreapta pasii
lui Paltineanu, spre odaia unde era ?
D. : Unde era ?
D. Istrate : Dar ce cuta lui
rescu ?
Apoi nu am dreptul, atunci când aceste scene nu -mai
au sfârsit, atunci constat chiar fugind nu pot le evit,
intorcându-ma ce spaima m'a gonit frigul re-
aduce, dupa ce am lasat ore in care timpul
celui ce o pe a mea, nu am de o
agresiune, nu am dreptul ma prin ce putea
timida pe acest agresor care nu iarta, pentru nu are
ce'mi
explicatia cutitului ! Sub teroarei tocmai
aceasta are judece lnalta Curte : fata de faptele constatate de
instanta de urmarire, Lázarescu, atacat de Paltineanu,
era sau nu sub imperiu al necesitatei de a se al
teroarei sub care apararea a avut
acuma vine scena culminanta. Camera o reproduce dupa unicul
martor care a asistat la ea.
La sgomotul produs de urcarea lui PAltineanu, pe s'a
urcat pe in camera dela mansardä, a gäsit pe
Paltineanu picioare Pdltineanu, spune Válimdrescu, in tala lui

www.digibuc.ro
- 202 -
un scaun in ridicat sus, in pozitia omului care vrea lo-
pe Läzdrescu, cutitul avAnd ca omul care
a dat o loviturä apoi s'a oprit, cutitul in
cealaltá se

domnilor, ceea ce Camera constata, depozitia lui


limArescu, singurul care a singurul care a depus asupra acestei
scene, caci altcineva n'a fost
Dar In acest pasaj, trebue sa deosebim, constatarea de fapt
propriu de ceea ce nu constitue deck o conjectura adaugata
constatarii ; o retusare a faptului In vederea unei tendenti-
oase. Faptul, propriu zis, cum l'a constatat instanta de urmarire,
este Inregistrarea pozitiunilor respective.
Paltineanu un scaun ridicat sus, in pozitiunea care vrea sa
loveascA... Lazärescu, in care tinea cutitul"...

La acest fapt, Camera de punere sub acuzare, adauga un


mentar. Ceia ce este constatat fapt, este pe Paltineanu
avea scaunul ridicat, Lazarescu avea Comentariul ada-
ugat, pe :

...ca omul, care a dat o apoi s'a oprit".


Acest comentar, ajustat, pentru a colora faptele constatate, nu
este deck o denaturare a pentru a ajunge alta concluzie, deck
aceia pe care o impune legea, a viola legea, aplicarea ei.
Omul, care a dat o lovitura, nu mai tine bratul ; il
Omul care tine bratul Intins este omul care se apara. Oricine a fäcut
putina primul gest, cu care a debutat, a fost Intinderea
bratului ca se apere.
Camera nu poate evita de a constata definitiv
era stare de Vorbind de brat al lui
rescu de modul cum intervine ce zice :
cel'lalt brat, se apära".

Vorbind de interventia lui :

el, Välimärescu, bätaia era la a apucat bratul lui


Läzärescu, armat cutitul, iar corpul a indepärtat pe Páltineanu".
De ce n'a Indepartat pe ? De ce a pe
tineanu ? E nu Lazarescu ataca. ne referim o la consta-
tarea Judecatorului de Instructie St. care, preciza
Paltineanu tafipt singur cutitul lui sau
a lovit, constata :
CA, In caz, era stare de aparare".

www.digibuc.ro
- 203 -
Aceasta e pentru magistratul francez, Deciziunea
Carnerei, voind sa o inlature, se izbeste de ea, prin a
marturisi :
Valimärescu a indepartat pe Páltineanu..."

intri intre doi oameni ce se pe acela


care ataca.
...astfel acel moment, nici o nu-s'a mai dat, dintr'o parte,
dintealta".

o märturisire, agresiunea pornise parte,


unde era cutitul.
apoi declaratiunea lui Paltineanu declaratiunea
Ce spune Paltineanu in declaratiunea fcuta jandarmului ?
El recunoaste
Deoarece amanta, a voit sa-i dea o corectie
pentru acest fapt 1"
a fixa fizionomia faptelor, aceastä
sire, constatarea Paltineanu era scaunul Lazarescu
cutitul intins, veti vedea ca, fie Pältineanu s'a singur in
cutitul lui Lazdrescu, fie a fost era in stare de

Adáugati marturisirea muribundului fata de


doctorita in care l'a ingrijit :
E vina mea ma aflu aci ! (a zis el) Am prietenului
Ipoteza cea mai verosimila e impetuozitatea atacului,
tineanu s'a infipt singur in cutitul legitimei
Pentru a o nega, partea va urmatoarea impre-
jurare. s'au reluat cercetarile noi, s'a intrebat, pe cale de
misie rogatorie doctorul care a operatia, dr. ce
spune ? a trei Unde ? In stomac, in intestine ficat.
De aici insinuat au fost trei lovituri.
Camera constat o o singurä :

Ca victima Pältineanu, a fost de 12 - 13 August 1916,


printr'o loviturä de cutit In abdomen".
De s'a trei ?
Vedeti, faptul de a pentru a provoca asupra
legitimei o prin trei, este I Cutitul a putut tra-
versa trei organe, ca abdomen, mai ales elanul
agresorului s'a in cutit a puternic. Stomacul, ficatul
intestinele a putut sä fie perforate ; dar la exterior nu s'a constatat
deck o
Act medico-legal nu existä. Or, numai act medico-legal

www.digibuc.ro
- 204 -
s'ar fi putut constatarea la exterior n'a fost o lovi-
din punctul de vedere al vinovátiei sau nevinovátiei, ceeace
intereseazd e rana exterioard, nu ravagiile interne.
Este deajuns, Curte. Cred nu este nimeni, care ascul-
aceste fapte, cum le instanta de urmdrire, nu
In ce situatie s'a gAsit acest insultat, lovit, batjocorit, gonit
din propria lui locuintä, de un invitat erijat in ; asteptând
mieiul noptei ca se poatä Inapoia ; päräsindu-si odaia, patul
femeea, numai pentru a evita violente, cu atât mai intolerabile cu
cât sunt nejustificate ; pentru violentele marginile tole-
rantei, pentru târziul noptei, sub imperiul teroarei. nu stint nici
prieteni care protejeze, nici care sä se nici tereasträ pe
sä pentru agresiunea n'a mai putut fi evitatá, puteti zice
n'a ?
definititinea a legitimei apárári, art. :

Apdrarea este când este pentru a respinge un atac mate-


rial actual nedrept contra persoanei sale".

E de observat cä codul prusian nu existä cuvântul material,


se zice pur simplu : un atac actual i nedrept.
Prin faptul nu n'am provocat atacul dar chiar
evitat, el apare incontestabil nedrept. Prin taptul cá in când
Valimärescu soseste, pe cu scaunul in gata
loveascd, atacul e cu material actual.
Toate condittile cerute de lege pentru ca apärarea sä fie legitimä
sunt deci implinite.
Cum face atunci Camera de punere sub acuzare, ca din aceste
constatäri, cari sunt ale ei, cari sunt fapte cauzei, sä scoatá
vituri care au cauzat moartea ?
Ascultati, domnilor :
numai ca, conform art. 216 din procedura
Camera examineze contra inculpatului probe sau Indestule
indicii de culpabilitate.
Considerand este necontestat victima, Dominic Ráltineanu, a fost ranitá
in noaptea de 12-13 August 1916, printr'o de cutit In abdomen, care
ränire 18 ore i-a produs moartea ; de asemenea este necontestat
acea noapte, de 12-13 August 1916, s'a cu cutitul care a
fost ränit Paltineanu..."
Da, s'a Innarmat cutitul !
Dar mai este ceva incontestabil ; este tot ce s'a
petrecut de momentul ränirei.
In toate cazurile de apärare, faptele ar fi
considerare, pentru a li se da calificarea numai din momentul
ränirei. ar mai exista vre-o datá apärare ?
Ar fi Intotdeauna ränire care a cauzat moartea, sau omucidere
in asernenea conditii cine ar mai putea sustine sau justi-
fica legitima aparare ? Or, caracteristica legitimei stä tocmai

www.digibuc.ro
--

ceeace a precedat faptul ; numai de aici se desprinde


tuirea care duc la necesitatea apärdrii contra aceluia, pe care
daca nu-1 lovesti, te
Diferenta intre omucidere faptul care nu este nici crima, nici
delict, dupa criteriul codului penal, tocmai In cari
au precedat lovitura, iar nu loviturd. toate
se aseamana, desi nu toate sunt crime.
Mi se pare extraordinar, chipul care a procedat Camera de
punere sub actizare, scindând fapte indisolubile le in consi-
derare, numai dela Ca tot ce a constatat aci, ca
instantä de fond, fi dispärut.
Or, toate aceste fapte, odatá stabilite, se impurleau Cameri cu toatä
puterea determinismului le sau când
le scindeazA, In dorinta de a reusi un culpabil,
acolo legea un nevinovat, Camera ca de fond
nu se mai poate pune la adApostul aprecierilor suverane. A fi suve-
ran nu a fi arbitrar. Judeatorul fondului, stabilind faptele, nu
poate conchide nesocotind inläntuirea sä
discute, ori sä justifice, scindeazd
tru a omite, nu cea ce trebue ci ceeace'l
In exercittul unei suveranitäti transformatä In arbitrar.
Care poate fi scuza Camerei de punere sub acuzare in cazul
ostru ?
Obsesia prezentei ?
Curte, in toate tratatele de drept penal se
ui Cicerone, Pro Millone", ca cazul tipic al legitimei
apärari. Ei bine, contra procedeului Cameri de punere sub acuzare,
repet cu Cicerone : causa... non quaereretur". Ceace intereseazd
pentru legitima apärare, este cauza pentru care am luat nu ceace
am fäcut
Or, se cutitul a fost luat pentru a mä
totul se sub egida legitimei
tot aci vine rolul dv., chestiune de fapt de drept ?
N'am intru in teoretice, asupra cenzurei d-voastre ;
unde se opreste unde poate merge !Voi
schita numai istoricul chestiunei, pentru a deslasi tinta care ea
evoluiazd. Sunt cunoscute, ca clasice, cele Intre
cari s'a ezitat In Franta, ce sistemul actual a triumfat.
Se deasemenea celor mari autoritäti, prese-
dintele Barris Merlin, asupra primului sistem, In care se zicea tot
ceace nu face obiectul unei interpretdri de drept in aplicarea textelor
de lege, nu controlul Inaltei Curti, ea nu are amestec In
aprecierea faptelor.
Ori-care ar fi strictetea acestui sistem, el nu de sub
controlul Inaltei Curti, cazurile In care legea defineste calificarile
nale elemente de fapt. Când elementele de fapt, ale definitiunilor
legale, sunt verificate existente, Curte, legi, cen-
zura ei trebue ori de ori faptele sunt mutilate,
cotite omise, de fel, se evite aplicarea textului legal.

www.digibuc.ro
-
Pe cale, Curte din Franta s'a Indrumat un
al doilea sistem, care la lui devine prodromul
al sistemului actualmente dominant, In la noi.
In acest al doilea sistem, datorit influenjei procurorului
Dupin, care e mult mai avansat, ca progres de prin raport
complexul fenomenelor la care se se zice :
De ori, sub o sau alta, silogismele constructive de
considerente ale instanjelor de fond, se nesocoteste, direct sau indi-
rect, nu un complex de dar chiar un singur termen
intrebuinjat In lege, de ori, Curte, gásind inteunul din
termenii silogismului, o atingere la lege, trebue ;

Ce atunci de domeniul faptelor, in de


controlului d-voastrá, acest sistem ? Numai existenja in
sine, anume, cum ar fi procesul de : a
zis sau nu a zis cutare lucru constatat de fond. Fiziono-
mia a faptului, din punctul de vedere al calificdrei legale,
nu poate fi de fel, printr'o de argu-
mentare sau omisiune, se aplicarea legii.
mai ales in penal, legea are un sanctionator,
care constitue publice, ea are un aspect tutelar,
care proteguirea celui pe nedrept acuzat. pe deoparte,
nu poate fie condamnat un text de lege, nimeni, pe de
parte, nu poate fie acuzat pentru fapte care nu au caracter
penal.
zicem avem la dispozijie cele sisteme
stricte asupra controlului d-voastrd.
Ei bine, sub acest aspect tutelar al legii, se pune Lázdrescu,
: toate faptele Petrecute, cum sunt
constatate de de fond, care era le constate ;
le caracterizeze.
Aceste fapte le iau cu fizionomia ce s'a imprimat de
desi multe din ele au suferit retuseri, omisiuni.
Priviji-le prin prisma legale a legitimei
vedea numai omijandu-se ceea ce era legitima
mi s'a putut refuza textul ce trebuia sa mi se aplice : art.
58 din codul penal.
Nu voia de aplice primele aliniate din
acest text ?
Dar pentru ce beneficiul finale ? E o
denegare de dreptate ; pentru a ajunge aci, Camera purcede, nu
dela fizionomia faptelor la textului, ci dala adoptarea unui
text, anume a articolului 238, la omiterea a tutulor faptelor
care nu cu el.
Numai se cum Camera de punere sub acuzare, eli-
motivare, ceea ce de ori a constatat anume, nu
eram o care lucra sub imperiul teroarei.
un pasaj caracteristic :
spetä, nu s'ar putea invoca cazut agentul sub imperiul tur-

www.digibuc.ro
- 207 -
sau teroarei, a trecut peste marginile ceeace, dupa ulti-
mul aliniat al articolului 58, se socoteste ca Pältineanu
venit in camera lui

Ce intelege Camera prin cuvintele armat nearmat ?


lege atacul trebue fie nu numai
rial, actual nedrept, dar ?
Dacä exista lege, ar fi trebuit ca legiuitorul sä
defineasca ce se intelege prin armat".
Problema nu e de ; problema e
Se sub celor XII Table, puteai hotul, care
ataca in timpul zilei, numai :
Si tello se defenderit".
Or, tellum" nu e ori ce armä, ci numai sägeata in sensul
strict al Si primii comentatori pus intrebarea dar
agresorul ci o cu ciomagul, sau...
In a Paltineanu, cu scaunul ?
interpretii cei vechi au extins de
biect care poate sa
Telli autem appelatione et et fustis et lapis et denique, omne quod
nocendi causa habetur, significatur". (- Institute, IV, 18, 5.)

Ei bine, chiar ne-am fi gäsit sub legea XII Table, inter-


pretatä cu strictetea caracteristica epocii, faptul de a ridica un scaun de
asupra cuiva, punea in situatiunea a fi
Dar sa vedem, doctrina mai recentä ce zice In
aceastä privinta ?
legislatiunile In cari, - nu ca a unde
nindu-se atacul, se limiteazA conditiunile ce trebue sä --
chestiunea e la prudenta
Ei bine, acolo, ca In dreptul roman, s'a considerat ca este
apArarea, ori de ori e un atac material, chiar daca n'ar
merge la a vietii celui ce se
ce gäsitn codul penal al T. p. 811, No.
6, 7, 14, 20, 22, 26, 36. etc.
No. 14. II importe d'ailleurs de remarquer que la gravité de l'agréssion doit
s'apprecier subjectivement. ne faut s'attacher ni aux résultats éféctifs de l'attaque
que la peut d'ailleurs avoir modifies, ni au danger réel couru par
la personne attaquée, mais bien au que cette personne a pu croir raisonna-
blement courir. Le juge doit rechercher les circonstances du crime, reconstituer
les faits tels qu'ils se sont accomplis, et déterminer quelle impression
l'attaque injuste a produite sur l'accusé dans le feu de l'action. C'est sur
la crainte que lui a inspirée l'agression qu'il faut mesurer la nécéssité dela defense".

Or, tn cazul instanta de fond constatä In trei

www.digibuc.ro
-
eram sub imperiul teroarei, e vorba s.â omite de
ori sA cont de constatare.
Camera de punere sub acuzare sA suprime starea de
a lui LAzarescu, ca neverosimil cu scaunul
din partea lui PAltineanu, InAltimea dela mansarda, n'ar
fi ridicarea scaunului pentru a lovi. Camera n'a vAzut aceastä
odaie, nici
Ei bine, ori care ar fi fost acestei odAi, Camera de
punere sub acuzare constrrueste ipoteze tendentioase, voeste
sA cam ce putea aibA odaia s'ar fi putut
ridica un scaun deasupra capului Ori cum ar fi, daca doi oameni
stau in picioare, este suficient ca unul sA ia un scaun
Inaintea lui, pentru ca sA sluteasca pe pe legea
nu obligA pe nimeni sA sufere sA i se un ochiu, - pentru a
avea dreptul sA invoace legitima aparare.
VA citez un exemplu din jurisprudenta francezA : din
Code No. :

Le droit de individuelle existera encore lorsque la personne ataquee


est menacée de blessures ou lesions corporelles graves. Le plus souvent cette
hypothese se confondra avec la précédente, car, dans le feu de l'action, la victime
d'une pareille agréssion aura de justes raisons de craindre pour sa vie
Mais faut alter plus loin et poser en principe qu'une personne peut, par tous
moyens, repousser une attaque aussi dangereuse. La-loi ne peut exiger qu'elle
souffre qu'on lui casse un membre ou qu'on lui un oeil ; pourtant, le mi-
public a quelquefois soutenu que la defense n'etait pas legitime parce
qu'il n'y avait pas eu de mort.
C'est une érreur certaine : la necéssité de la defense est ici absolue, et
autorise le meurtre".

Revenim la eternul : societatea n'are dreptul sA mA


judece, nu e stare sA mA apere.
Un ultim caz de jurisprudentA.
Nous citeron encore un ayant jugé que si par application de cet
axiome du droit romain : Vim vi repellere omnia jura legesque permittunt", if
est vrai de dire que le cas de légitime prevu par l'art. 238 C. P. s'appli-
que non seulement quand y a pour la personne assaillie de mort, né et
actuel ; - mais qu'il comprend aussi, et par la force des choses, le cas ou le
peril né et actuel a pour objet de simples coups et blessures".
In jurispruclentA, o Intrebare : In apArarea
contra agresiunii cu scaunul, se constatA sau nu cA LAzArescu era
sub imperiul teroarei ?
era sigur Paltineanu n'avea asupra lui",

spune considerentul :din deciziunea Camerei de punere sub acuzare.


Dar aceasta e o deductiune ex post facto". Chestiunea e

www.digibuc.ro
- 209

alta. putea ghiceascd, cu ce ce scop e


atacat ?
Deductiunea Camerii e in contradictie cu ceeace tot Camera a
zis mai :

Lazarescu se reträsese odaia dela mansarda, unde a fos asigurat


de Välimrescu, Pdltineanu doarme in camera lui pericolul a incetat".

De unde putea sA cand simte la 4 dinspre


un cu furie pe vede odaia lui, cu
ce intentiuni vine, spre el, cel de violente ?
Pentru Camera de punere sub acuzare e simplu : se
ca vina.
se sA mai cand Camera recunoa§te a
pe geam, ca sA-1 evite trebuia sA se a§tepte o sa ?
De ce se Camera cu ce sentimente trebuia
Paltineanu pe care, stdruinte prietenilor, precau-
ore de izolare, nu-1 ?
Asupra acestui punct Camera, ce nesocote§te
statkilor ei de fapte anterioare, ajunge la ipoteze conjecturi, la
prezumtiuni, presupuneri uimitoare, ca aceasta :
Lazarescu trebuia sä nu vine ridice ori jefuiascd".

Trebuia s Dar nu s'a de


ceva, un martor n'a declarat LAzärescu ar fi sustinut,
a crezut Paltineanu vine sa-1
se constatA In de trei ori, a fost
a pe fereastra, mai poate fi
de a luat cutitul ?
In fata evidentei spuneti d-voastrd, Curte, daca
In prezenta faptelor, tot de ele precizate, se poate instantelor
de fond, violeze legea prin conjecturi ipoteze, constructii
de considerente prezumtiuni, cari nu sunt grave
terie de !

Ceiace trebue asemenea ceiace In Franta


§i la noi nici Curte n'e ezitat nimeni nu-mi
pare a o fi spus mai bine mai energic ca d-1 François Geny :
Devoiler ces supercheries et rectifier ces appreciations mensongères, en
vue de mieux assurer l'observation exacte du droit, ce n'est de la part de la
Cour de Cassation, que rester fidele a sa mission, en rompant les lisiéres capa-
bles de dejouer sa surveillance et en usant d'ailleurs de la souveraineté
son action par l'absence de tout pouvoir superieur".

Aceasta situatiunea termin credinta e imposibil


nu casati deciziunea camerei de punere sub acuzare recursu-
lui d-voastrd. Fie veti aplica prima a art. 58, aceia a
Marilor Procese. 14

www.digibuc.ro
- 210 -
gitimei in sensul clasic de ori secular al
vântului, fie aplica ipoteza cea de a doua a aceluiasi text,
cortstatärile de fapt sunt prea evidente ca violarea legei nu
flagranta.
Cu totii deplângem fatalitatea gestului care a curmat, de
vreme, zilele aceluia care s'a dus. Dar acestuia, care a rnmas, pe
familiei celui transformat in urn, l'a readus
de instructie, ce i se poate imputa ?
N'a el victima atac material, actual nedrept ? N'a
fost acel care a evitat, de ori a putut, toate violentele care
mergeau la amenintarea cu moarte, din celui ce
numai pentru a autat-o, cu dela care nu l'a putut
sustrage grija prietenilor, nici noptii.
N'a Lazärescu, care a suportat toate umilintele, pe
care fanteziile alcolului le sugera ce se pretindea prieten,
o resemnare care mergea la abdicarea totalä a sentimentului
demnitntei omenesti, chiar cortegiul injuriilor depäsea
zona celor prezenti, pentru a jigni sentimentul sacru al dragostei
respectului pentru ?
Nu era el drept, sacrificiile pärintilor trimesese la
Paris, studieze aitceva oprobiul astfel de vocabular,
sä se revolte ?
Totusi n'a fäcut-o. lar pe care altul, nu el, a fäcut-o sä
fie se poate zice a depäsit limitele apärärei ? Se poate
l'a spre cutit a fost turburarea, ceiace l-a
fäcut sä-1 a frica, ceiace l-a impins sä-1 a teroarea
Ce poate valora in fata viforului acestor sufletesti de care
jurisprudenta de tine cont, desi legea e mutä, pe care legea
noasträ le pune balanta legitimei poruncind sä tinern
cont de ele, considerente impletite pe prezumtium tendentioase ?
se simte, teroarea se träeste, nu se pot inlätura din imagi-
in calmul din dosul perdelelor Camerei de punere sub acuzare,
sub streaja usierului.
A, bänuesc, final al civile : - Nu aicea la
Dar pentru ce sä judecati, in cazul nostru legea spune
nu e nici nici delict ?
Noi vrem dreptate, nu scandal
Am venit aci, cu toatä päräsesc aceastä
toatá increderea, amintindu-mi cuvintele raportorului legei pentru
fiintarea Curtii de Casatie Franta, tara care acest a
cercetat recunoscut nevinovat :
Le tribunal de Cassation est le gardien supréme de la et
le dernier asile de l'innocence !".

www.digibuc.ro
PLEDOARIA D-LUI EM. OTULESCU
seetiunilor unite ale de Casatie, in dela
10 Mai 1923. (Combaterea IV de Casare).

Domnule i prea Curte,

Solutiunea dv., nerabdare de lumea de


Intreaga opiniune are o deosebitä nu numai din
cauza situatiunei acuzatului interesului moral al civile, dar
mai cu din cauza principiilor in discutiune consecintelor
ce vor decurge pentru viitor.
Curte, fi un simplu spectator solemni-
tatea desbaterilor nu m'ar aduce la simtul realitätei, crede de sigur
aflu Curti cu Jurati, iar nu inaintea Sectiunilor
Unite al lnaltei Curti de Casatie.
Desi tonul desbaterilor face recurentul, voi auta, pe
va fi posibil, sä nu alunec prea mult pe faptelor, am
credinta inaintea acestei supreme instante, cumpäna justitiei nu
chestiunile de pur drept.
In prevenitul care träise la Paris concubinaj
cu o femee de moravuri usoare, Margueritte Wallon, se gäsea
de intimitate studentii Dominic Pältineanu,
Nicolaescu. Toti se sä In timpul verei
la Dinard", la de mare, Inchiriind in acest scop numitá
Les Feuillages", din cartierul Saint-Enogat". In primele zile ale
Julie, s'au instalat In cu Wallon cu
Dominic Pältineanu, iar mai a sosit Välimarescu. Viata
acestor tineri, veniti sä se repauzeze examenelor, se
scurgea petrecerilor inofensive, inerente tineretei.
irascibil violent, provoca adeseori nemultumiri din cauza geloziei
sale agresive. In seara zilei de 12 spre 13 August, urma unei
scene brutale, care a avut concubina sa,
rescu ucide cu un cutit pe prietenul Paltineanu. Camera de punere
sub acuzare din Bucuresti respinge exceptiunea de
trimite pe Läzärescu pentru crima de cu
care a cauzat moartea, pedepsitä de art. 238 241 cod.

www.digibuc.ro
- 212 -
contra deciziunei Camerei de punere sub acuzare, prevenitul a fäcut
recurs. Situatia civile a fost extrem de dificilà. Trebuia,
rând, inläturatá ordonanta de neurmarire obtinutä in Franta,
al doilea ostilitatea Ministerului Public.
Dela de instructie, la Camera de punt re acuzare
de la Curte, la complectul de divergintä, Parchetul,
probabil dorinta de a nu compromite adagiul Ministerul
Public este unul indivizibil", a pus concluzii de reprezen-
prevenitului. Parchetul a cerut casarea pe toate cele cinci mo-
tive ale prevenitulu'...
Partea a avut satisfactiunea de a triumfa 4 motive.
Al cincilea, mai putin 'important, pärerea nu a
provocat casarea, dar a adus procesul inaintea dv., unde avern
va primi o solutiune, conformä cu principtile
de drept.
de a intra, Inaltä Curte, analiza deciziunei de trimitere,
sä-mi fie permis câteva arät, primul rând, care este
dreptul dv. de privinta calificarei penale a instantelor
de fond.
Evident, dv. puteti examina chestiunea dacä faptele au fost sau
nu bine calificate, bine incadrate in textul legei, nu era
nevoie de osteneala, pe care dat-o d-1 Procuror General ca sä
dovedeasca un lucru de elementar ; dar rolul dv. este circumscris
in niste limite se de acest lucru permiteti
arät. Nu voi incepe cu vechea celebra teorie a lui care
a epocá anii 1820-1830 ; Curte de Casatie
a adoptat'o pe vremuri este foarte usor de dece a adoptat-o,
era presedintele instantei criminale franceze bine cá
autoritatea sa de jurisconsult a avut influentá asupra solutiunilor
acestei instante. care a prezidat camera criminalä fran-
dela 1806 la 1824, avea a fixa in opiniunea sa,
afacerile importante. El o distinctiune delictele definite
cele nedefinite. El spunea : un delict nu este definit, Curtea
de Casatie nu are ce examina ; instanta de fond a apreciat mod
suveran elementete delictului. Era o eroare profundä de drept, pentru
delict, fie este definit mod imperios de lege, fie
legea face numai mentiune de dânsul, este totdeauna legalmente
caracterizat.
Teoria lui a ; teoriei lui a venit
teoria lui Dupin, la punct de Chénon, care dupá cum voi aräta,
este teoria Curti de Casatie Francezá teoria d-voasträ, a
acestei Curti.
Procurorul general Dupin, frumoasele sale conclusiuni puse
Inaltei Curti de Casatie francezä, in din 23 Mai 1834,
de acord cu consilierul raportor a expus adeváratele principii
materie. Rolul Casatiei se märgineste numai la un examen
pur de drept al faptelor constatate In mod suveran de instanta de
fond. Curte nu poate construi din nou faptele,
reface aprecierile judecAtorilor de fond.

www.digibuc.ro
- 213 -
Dar, daca pentru a schimba", spune Dupin, concluzia Camerei de
-sub acuzare, i se premisele, pentru a creia o violare pretinsä a
legei trebuie construim din o apreciere a faptelor,
numai recunosc opera Curtii de Casatiei ; numai este opera desinteresat a juris-
consultului, ci opera pasionatd a individului.
*i pericolul acestei uzurpäri va fi mai mare materie criminald; acolo
faptele sunt mai putin fixe ele se intentiunea care poate merge
la o modificare a evidentei." (Dalloz, Cassation, No. 1226).

a Procurorului general Dupin este mai


delictul pe care Curte ar fi chematä califice,
ar fi mai complex, cum ar fi de exemplu delictul de excrocherie.
Exceptiunea de legitimä apärare este deasemenea o chestiune
instanta de fond trebuie constate existenta unui atac
material, gray actual ; mai constatat pericolul pe
care l-a creiat atacul era natural, - chestiune de de apreciere,
apoi instanta de fond trebuie sä constate, in ultimul atacul
injust, era proportionatg atacului. Ches-
tiunea turburarei se nu din punct de vedere obiectiv, dar din
punct de vedere subiectiv, ceeace o apreciere pe care nu o
poate face instanta de fond.
Chestiunea Curte, cum spuneam, a fost
admirabil precizatä de Emil lucrarea sa Des
origines et des de la Cour de Cassation", lucrare incoronata de
Facultatea de Drept din Paris. se de chestiunea calificarii,
atât in materie in materie In chestiune,
fie civilä, fie sunt anume faptele materiale pe cari
este drept le constate mod suveran. De
,exemplu, materia legitimei judecatorul va con-
stata mod suveran, a fost un atac. Atacul trebuie
anume conditiuni spre a justifica ; cine
aceste conditiuni sunt ? Judecatorul de
fond de a ajunge la calificarea a faptelor, le apreciaza
din punctul de vedere moral, pentru ca dela fapte concrete
fapte abstracte, acelea pentru care legea prevede pedeapsg. El are
examineze judece, in materia legitimei atacul
era destul de violent ca justifice apararea, legea cere un
atac gray, cum voi avea onoarea ce judecgtorul
a apreciat faptul, ce a calificarea el va
trage consecintele va califica legalmente apreciat
de mod suveran. Aceastä din apreciere este
censurei Curti, care va putea numai in cazul
instanta de fond va gresit faptul apreciat de
Sunteti dv. in drept examinati aceastä apreciere moralä,
cenzurati sentimentul intim al judecatorului de fond ? Asupra
persoane deosebite pot, evident, face opiniuni deo-
sebite. Este foarte posibil. S'a judecatorul de instructie
Franta, care a crezut este legitimä ; nu preocup de
loarea a sale. Acest sentiment intim,

www.digibuc.ro
- 214 -
vingere nu pot fi censurate de lta Curte
ar fi creiem un al treilea grad de jurisdicOune. Judecatorul are
aprecieze faptele, cum inteligenta simtul de
dreptate, aprecierea este de domeniul suveran al
de fond.
chestiunea este importantA, rog permiteti
citez din Suplimentul de repertoriu al lui lloz, Cassation,
No. 384 263, lui Chénon, pe care au adoptat-o toti acei
care au scris In materie, Pierre de lucrarea
: Du pouvoir de controle de la Cour de Cassation sur la quali-
fication criminelle" Curte de Casatie :

I. Unele fapte produc efecte prin aceia exista


almente. Constatarea existentei recunoscuta suveran de ludecätorii fondului, a-
trage consecinte pe care Curtea de Casatie nu poate refuze a le admite.
2. Alte fapte nu din punctul de vedere legal deck cu conditiunea
ca unele caractere prevAzute de lege ; uneori aceste caractere
o oarecare de apreciere, subordonatd circumstantelor In care
s'au produs.
Suntem astfel constrânsi a distinge, caracterul indicat de lege
comportä o oarecare elasticitate, care o apreciere
Aceste expresiuni, aprecierea aprecierea al sens
precizat, vor servi ca stabileascd distinctiunea atributiile Su-
preme acelea pe care Judeatorul le control.
In adevär, aprecierea e de domeniul excluv al judecdtorilor de fapt."
principiul, spre exemplu, la delictul de furt.
este sustractiunea lucrului altuia, cu intentie fraudoloase. Cine are
examineze sustractiunea a fost frauduloase sau nu ? Desigur
judecAtorul de fond ; constatarea sa, de con-
trolul lnaltei Curti. Este faptul abstractizat care vine Inaintea
de Casatie, cum a fost apreciat de judecAtorul fondului. In
de separatie de corp, unde injuria trebue fie grave, se
autorii : cine va aprecia ? toti : instanta de fond,

aceasta nu este o apreciere juridice, ci o apreciere cu ca-


racter moral.
materie de Curte, dace reatnintiti, ati
dvs. foarte Era procesul domn
V'ati pronuntat, tot complect, care
Pledase tot d-1 Micescu, cu talent
auloritate a lui Gény. Dv. n'ati primit acest mod de a vedea
ati zis : faptele caracteristice ale dolului, se apreciaze In
mod suveran de instanta de fond. Constatarea primul apoi
aprecierea suverane, In calificare
continuem acum citirea din Suplimentul de repertoriu Dalloz,.
Cassation, No. :
Din exemplete precedente Curtea de Casatie exercitä controlul
nu numai pentru a verifica calificarea dar chiar pentru a
constatate un oarecare caracter.

www.digibuc.ro
- 215 -
din operatiune o chestiune de apreciere care se poate
frezolva distinctiunei aprecierea material& aprecierea
cea

Aprecierea moralä e de domeniul suveran al jude-


decatorilor de fond. lta Curte apreciazA faptele, cum au
fost in mod suveran constate apreciate de judecatorii de fond, inträ
definitiunea legalà.
admirabile cuvinte, aceiasi idee este exprimatä de Pierre de
Chauveron in lucrarea : Du pouvoir de controle de la Cour de
Cassation sur la qualification crimmelle" (pag. :

Conchidem deci ca rolul judecdtorului de :


Constatarea a care cad sub noastre a faptelor
a apreciere dinteun care nu nid o interpretare
nu sunt susceptibile de nid o general&
Reamintim domeniul suveran contine, pe faptele materiale,
particulare din acele fapte, printeun rationament care nu face
nici o noti une ; printre aceste este atitudinea
prevenitului prin avea nu intentia."

Un autor de drept italian, foarte celebru, Vicenzo Manzini, de


'care am vorbit ocazia pledoariei trecute pe care
Profesorul Hugunney consultatia ce ne-a dat, pune punct, admirabil,
chestiunea. Nu am in tot ce am citit aceasta materie o mai
profunda pricepere a cestiunii delimitarei rolului Curti de
satie, de rolul instantei de fond. Permiteti-mi citez un mic pasagiu
din acest autor (Tratat de penald, Vot. pag. 609) :
Competinta de functiune caracteristicd a Curtei de e la con-
tehnico-juridic al deciziunilor atacate. Competinta de fapt pe care cAte
legea o recunoaste, nu permite recursul Casatie".
Reapare deasemenea acea distinctiune intre fapt drept pe care o
dem prezidAnd la delimitarea competintei de functiune a juriului a presedinte-
lui Curtei Ea diferentiazd mod caracteristic recursul In Casatie de
special de apel".

Presedintele legea la faptele constatate de jurati, dar a-


predate cum le-a dictat sentimentul intim. Ei bine, poate
Curte sá gresit au apreciat juratii ? Are Curtea de
satie la mijloacele de investigatinne pe care le au juratii
sau instantele de ?
Mai departe :
Deci, tot ceeace apartine constatarii materiale evaludrei morale a faptu-
liberei convingeri a e sustras competintei de Casatie
deci nu poate furniza un motiv de recurs. Se In de
apt se cuprinde deasemea faptul principal circumstantele acestuia.
Dar, am avut deja ocaziunea de a arata aiurea, separatiunea faptului
4e drept, nu se poate mod absolut. faptulul nu

www.digibuc.ro
- -
se limiteazA la constatarea materialA a acestui fapt, trebuie
aplice juridicA In a notiune abstractA este

Dupa ce judecAtorul a constatat a apreciat moralmente


textul legii :
Acest proces intelectual", spune Manzini, prezinti faze ca--
racteristicc :
Constatarea in moral material, vederea
dreptului, apreciere evident de pur fapt. pentru aceasta nu se admite recurs
Casatie pentru denaturarea faptului".
Nu voi merge de departe, nu voi zice nu se poate face
recurs pentru denaturare ; dar trebuie sA fie, cum spune
Curte din Franta, trebuie sA fie o contrazicere flagrantA
apreciere :
Calificarea a faptelor sub norma de drept care judecatorutr
crede acest fapt este prevAzut, acea operatiune pe care germanii
papagalii nostri..." se vede i sunt papagali, pe care papagalii
o numesc sussunzione", francezii codul nostru definifiune
ea are caracter exclusiv juridic, de pur drept, se pe
element de fapt deja constatat, mod ce nu se poate schimba, pentru a
astfel, abstractizat cel putin In dediscutie".

Instanta de fond caracterizeazA apreciazA faptele moralmente


trage din ele toate consecintele de fapt, le abstractizeazg. din
faptul abstract, cum l'a apreciat suveran instanta de fond, s'a tras.
o conluzione legalmente nu poate Curtea de cen-
zureze o asemenea hotarAre, pentru ar fi sA intre
instantelor de fond.
In materie de legea cere un atac material gray,
actual, injust, care produca un pericol imediat. Legea mai cere ca.
sA fie proportionald cu pericolul. De§i legea define§te legi-
tima apArare, totusi aprecierea a faptului a circumstantelor
care l'au acompaniat stint de domeniul instantei de fond. Gravitatea,
existenta pericolului, iminenta lui, simultaneitatea, cliestiuni
de fapt pe care judecAtorul le in mod suveran. jude-
calificA moralmente aceste fapte, legea nu este un termen al
silogismului. ce le-a calificat moralmente intervine un al doilea
rationament, vederea incadrArei In textul legei. Acest al doilea rati-
onament e de pur drept, pentru facerea lui, legea devine un ter-
men al silogismului. Ernest Fay, citat de Ministerul Public, adopta
lui Dupin, in admirabile cuvinte teoria ce
Judecatorii fondului nu sunt numai suverani pentru a constata
faptelor materialitatea dar In mod general a le aprecia, fie
ele fie apropiindu-le de circumstantele care le-au acompaniat, precedat,
urmat, fie intentiunea pe care singuri sunt drept s'o aprecieze."

www.digibuc.ro
-217-
aplicatiunea acestor principii la legitima apArare, trebue
spunem de§i legea o define§te, totu§i in cadrul definitiunei,
pentru fiecare din elementele componente, instanta de fond e
le constate le aprecieze. Deosebirea intre delictele legal
definite cele nedefinite se reduce numai instantei
fond de a stabili elementele componente ale infractiunei. Dreptul
de constatare apreciere neschimbat. Garraud,
Iwnul paragr. 307, edifia a 2-a, spune :
Legiuitorul a avut grijä precizeze de net in spetele prevazute (art. 257
conditiunile legitimei atunci când pentru celelalte deterrni-
acestor conditiuni e aprecierea magistratilor".

In cazurile speciale, prevazute de art. 257 (329 francez) in


spetele prevazute, cum spune Garraud : escaladare, apArare contra
autorilor de siluire, faptele sunt determinate de
lege in mod precis, pe in cazul art. 257 cod penal, se
numai de elementele infractiunei. SA nu se legea
legitima apArare nu este definitd. Cer voe citesc textul
art. 328 c. p. francez pentru a risipi orce :

n'y a ni crime ni délit lorsque l'homicide, les blessures et le coups


etaient comandés la nécéssité actuelle de la légitime de
d'autrui."
Partea dorinta de a produce o diversiune, spunea tex-
domnul procuror general a adus mai multe
citate, dar cu strine de chestiunea de care ne-am ocupat.a
Citatele auzit, ele sunt textual reproduse in memoriul ce
am depus, le citi cred convinge nu eu caut
produc o diversiune.
Tineam aceastä parte a mele, a
atrage atentiunea autorii citati de d procutor general tot
de pärerea ce sustinem. Aveti putinta de a urmäri afirmaliunile
memoriul ce vi s'a depus de recurent. Astfel in Pandectele fran-
15, pag. 62, No. 1002 (citat memoriul recurentului la
pag. 95 citim :
Si elle est souveraine en tout lorsqu'elle se borne s'ils existent,
quelle est leur moralité, n'en est pas ainsi de leur qualification."
In Faustin Hélie, Instruction Criminelle, No. 3208 (citat in
moriul recurentului la pagina 97 :

(Casatia) ne peut pénétrer, dans l'apreciation des faits, elle ne peut


s'ils sont prouvées ou ne le sont pas, les admettre .ou les rejeter: elle
s'incline devant la des jugesquelle qu'elle soit, elle lui reconait la force
chose jugée."
Si l'érreur des juges se trouve dans la constatation des faits,
rejettent une circonstance qui est prouvée ou en admetent une qui ne l'est pas,
n'y a rien a dire, ils rendent souverainement la justice."

www.digibuc.ro
- -
jurisprudenta este sens. Citez deciziunile
franceze, din 14 1881 ; 9 Mai 1902 ;
28 Noembrie 1902; 9 Mai 1902 ; 6 Mai 1905 ; 19 Aprilie 1907 ;
August 1909. Doctrina Inaltei Curti franceze se aceste
vinte pe care le din motivele hotárarilor citate :
Curtile de Apel sunt suverane spre a aprecia caracterul criminal al fap-
cLr conditiune ca constatarea fie flagrantd contrazicere cu
constatate apreciate de ele, sau cu caracterul legal."
adevaratele principii de drept.
Dati-mi voe, Curte, examinez acum o chestiune de
drept duce la deslegarea recursului anume : suveranitatea de
apreciere a instantelor de fond, privinta faptelor personale stabilite
prin presumptiuni. De multe ori, In special materie penala, faptele
nu se pot dovedi precis. Infractiunea, In cele mai multe cazuri,
se comite ascuns, E nevoie ca judecatorul reconstituie
faptele prin presumptiuni. Pentru acest rationament de pur fapt,
legea nu este din termenii silogismulul, instanta de fond
e ce citim aceastä lucrarea lui Emil
Des et des de la Cour de Cassation, la :

deci primul punct, existenta faptului.


In principiu, tribunalele sunt competinte pentru a constata faptele In
suveran judecata nu poate fi casatá pentru eroare de constatare. Dar
acest drept, trebue fie exercitat In limitele conform probei ce a admis.
tribunalul se conformá, el are libertate este permis
a statua pe simple presumptiuni ; de exemplu aprecierea acestor presumptiuni sunt
abandonate priceperei prudentei sale.
Lui singur apartine de a le grave, precise concordante,
i-au pärut va fi imposibil de a se pretinde, contra hotárdrei, ele
Indeplineau acele conditiuni".
Acestea sunt chestiunile de principiu care trebueau prealabil
elucidate. permiteti acum, Curte, trec la examinarea
motivului de recurs. contine In prima parte
recurentul se de faptul Camera de punere sub acuzare
a tinut de faptele care s'au petrecut anterior ;

Camera se opreste", spune textual recurentul, numai la momentul


pe care examineazd deoarece moment nimeni nu a

Singurul martor Välimärescu, care a sosit el ce faptul s'a.


petrecut, arätä numai pozitiacare ne-au gasit In mansardd, unde refugiasein
unde am fost
deci un punct asupra am reu§it fim de
acord. Nimeni nu a fost de la lui Dominic
Nimeni nu a pretinsul atac. Välimarescu a sosit comiterea
faptului, n'a putut da alte relatiuni de cele relative la
pozitia victimei a agresorului. Cer voe citesc motivele deciziunei

www.digibuc.ro
- -
Camerei de punere sub acuzare, care se reproduce depozitia lui
:

s'a urcat pe in camera de la mansardA,


pe in picioare; PAltineanu, spune
ledea in fata lui in ridicat in sus, in
care vrea loveasa, cu in ca
care a dat o s'a linea cutitul
cu se

Acestea nu stint cum insinueaza recurentul, Camera


face sä reproduca cuvânt declaratiunea lui
rescu. In situatiune, ce putea face Camera de punere sub acuzare?
Un prevenit exceptiunea de aparare. El e dator
faptul alegat. Apárarea este legitimk spune 58 din
codul penal, este spre a respinge un atac, material,
actual injust. Trebuia deci ca prevenitul dovedeasca,
existenta atac actual, dovada celui ce
exceptiunea. Garraud, de cazurile speciale de
prevazute de art. 257 c. p. anume : respingerea
zidurilor noaptea, apararea contra autorilor de furtisaguri,
omuciderea sau provocata de o e de dovada
legitimei cazurile. prevazute de art. 257 58 c. p.
prevenitului :
Dar general", ne spune in No. 307, ed. inculpatul
care invoaa aceste mijloace stabileascd omuciderea sau
lovirile erau comandate de necesitatea a legitimei pe In cele
ipoteze prevAzute de art. 329 (257 presupune existenta acestor
conditiuni."

Prevenitul, martori cari afirme existenta necontestata


a atac la ora 3 noaptea, când a pe Paltineanu, Camera de
punere sub acuzare a reconstitue prin presumptiuni.
Curte, este de sigur ceva nemai auzit ca se vorbeasca
de rea calificare a unui fapt pe care nimeni nu l-a
pe care instanta de fond e datoare a'l stabili cu presumptiuni. Instanta
de fond, in mod suveran, pe cale de presumptiuni inexistenta
atacului :
din nimic nu rezultd", spune Camera, Paltineanu a pe pat pe
Lazarescu; din contra a declarat jandarmului furios de
de camaradul de concubina sa, s'a dus el spre
a-i reprosa din faptul de a fi o el, a luat un
care i-a dat o puteruicd stomac.
fait cele expuse, sustinerea lui ar fi fapta din
de nu este doveditd."

faptul constatat de Camera de punere sub acuzare. N'a fost


atac actual. Consecinta : nu este Daca Ca-

www.digibuc.ro
-220 -
mera de punere sub acuzare s'ar fi fata declaratiunei unor
martori, cari afirme in mod necontestat existenta in mo-
mentul atunci s'ar fi putut face recurs pe denaturare. Dena-
turarea unui fapt, stabilit prin presumptiuni, e desigur un lucru nou,
care temeritatea acestei cereri de cassare. dovada
fapt, se face presumptiuni, judecAtorul fondului e suveran
le aprecieze, le sunt grave, precise,
concordante. e necontestata. Ma refer la deciziunile-
publicate in Tablele decenale a le Cassation, la
parerea autorisata a lui Emile pe care am citat-o, Ernest
Fay, No. 154. ar fi deajuns pentru ca se recursul.
mergem mai departe ; e se vede, cupa
ciunei la
Prima invinuire ce se aduce Camerei de punere sunt acuzare este
stabilirea convingerei ce presumptiuni, nu a
existat atac, nu a tinut de ce s'a petrecut de
Aceste spune recurentul, de mare importanta o
Inlantuire care ducea mod la stabilirea legitimei

Nu e deci discutiune o chestiune de calificare ;


ceiace atacA recurentul este invederat rationamentul de fapt al juris-
dictiunei de instructie, aprecierea Dar oare faptele invocate
constatate de Camera de punere sub acuzare trebuiau ele in mod
invederat la concluziunea la ora 3 noaptea a
atacat pe in mod gray, mansarda villei Les Feuillage ?"
Nu putin o in ? a
faptelor nu este ?
Ca se atace aprecierea unei instante de fond, trebue,
mai caz, ca concluziunea sA fie in flagranta contrazicere cu
tele aceasta nu e posibil domeniul presumptiunilor. Deciziunea
Camerei de punere sub acuzare Do-
PAltineanu erau relatiuni de prietenie. Ei se aflau la
Dinard dela inceputul lunei Julie. era foarte gelos brutal.
PAltineanu, extrem de inteligent, era nervos. De cateva ori
fa petreceri a fost agresiv ; dar totul se reducea la
insulte amenintAri. Deciziunea nu constatA, cum afirma recurentul,
vreo PAltineanu ar fi recurs la de fapt. In noaptea cri
o coabitare de o jumAtate, 12 August, o
brutalitate. fata lui Paltineanu,
altii, bate concubina. La strigAtele femeii, toti
sentiment de indignare colective, place adversarilor, sar s'o
apere. LazArescu fuge in odaie se ese pe de unde
se In drumul spre Avea nevoe sA se
actul sAu de vitejie. Acestea se petreceau la ora 10
seara, crima s'a comis la ora 3 din noapte. faptele
cum le instanta de fond. plecarea lui
Dominic cu Margueritte Wallon au condus hotel pe-
Nicolaescu la spre a se :

www.digibuc.ro
-
Pältineanu s'a deciziunea, camera sa, Marguer-itte
camera lui VMimarescu spre a evita vre-un scandal
rescu s'a culcat in camera In patul lui
Camera de punere sub acuzare deci acest schimb
de odai s'a Mcut, nu In scopul supravegherii lui Dominic Paltineanu,
ci pentru d-ra Wallon se temea de Lazarescu. D-ra Wallon s'a
culcat In camera lui Välimarescu, care, constatarea
mere de punere sub se gasea la camera
Pältineanu a lui (In care se zice se culcase
rescu) care nu avea comunicatie cu antreul. Margueritte
Wallon se credea astfel la adapostul violentei lui Lazdrescu, pe care
foarte vindicativ. Constatarea desi facutä numai pe
baza declaratiunilor Margaretei Wallon a lui ni-
meni nu era de e trebue s'o primim, desi pre-
Margaretei Wallon la ora 3 noaptea, in patul lui
poate fi sens mai omenesc, care poate
crima ce a urmat.
faptele premergatoare : prietenie veche, coabitatie la
Dinard o lunä jumatate, certuri, injurii, amenintari. de fapt,
niciodata. Paltineanu, violent, da. Dar violenta era o furtunä
pahar apa, blandetea inteligenta sa triumfau
Toate aceste fapte premergatoare sunt ele de a prezuma
tinsul atac de le ora 3 noaptea, pe care nimeni nu l'a ? Ar fi
glumim am insista prea
Recurentul de punere sub acuzare in
de dovezi, a voit sa reconstitue scena din declaratiile sale ale lui
Paltineanu :
lipsä de dovezi, Camera voeste refacá aceastä scenä declaratiunile
mele ale Pältineanu crede spune recurentul, din aceastä
claratie a lui Paltineanu poate restabili exact scena petrecutd mansarda, in afara
de declaratiunile Pentru aceasta cu totul declaratiunile mele care
exact faptele declaratia lui Paltineanu, care era reclamant".
Dece ilegalitate recurentul, ce e cu-
rios, e d-1 General, In se mira
nu e un motiv sä nu credeti pe
Curte, citi deciziunea Camerei de punere sub
acuzare, vedea nu a prima nici declaratia victimei, nici a
prevenitului. A examinat ambele versiuni a versiunea lui
; presumptiunile invocate de acesta n'au reusit
convingerea. Deciziunea e foarte bine complect motivata. Ea cons-
ca Indata ce s'a Intors la s'a cu un
cutit, pe care tinea In centura pantalonilor. Ce frumos portret pentru
studentii dela Facultate pentru moralitatea timpurilor care :
profesorul avocatul Statului, cu In centura
La primele cercetari a cautat sä ascunda faptul ;
dadea seama de sustinand ca cutitul cu
care a asasinat era de care se servea ca sa taie filele la carti.
S'a constatat In era un cutit de

www.digibuc.ro
- 222 -
Camera : versiunile lui Lazarescu sunt de
contradictiuni, ele nu-i pot incredere. In prima decla-
ratiune, la jandarrn, spunea a fost lovit eu scaunul In frunte
atunci, lovitura) a-luat. cutitul care taia foile de
la se apere. In a doua declaratie, la de
Instructie din Franta, In memoriul depus, a pretins Paltineanu,
furie in camera, l'a lovit cu scaunul in cap cand eu
de incercand sugrume
pe pat. In ultima deelaratiune, pretinde a In
de a intra mansardA, s'a repezit
asupra pumnul, palmele scaunul,
trantindu-1 pe pat fata sus el tinea cutitul in de
nu-1 Paltineanu.
Toate aceste declaratiuni,, contrazicAtoare echivoce, nu
inspirat. incredere magistratilor dela instructie, mult
din instructiei din nu s'ar fi, constatat
mele materiale ale loviturilor ce pretindea primit.
Curte, daca este posibil ca cineva primeascd
lovituri cap, fie de de tare
sä fie aproape sugrumat. totusi nu se la nici
p materiald de §i totusi judecatorul de Instructie
din Franta era se poate de complesent.
Un alt fapt care a facut convinge,rea Camerei de punere sub
acuzare, care este deciziune, este o constatare materiald
a judecAtorului de din Franta, care distruge versiunea
venitului, e vorba de mansardei :
Judecktorul trecând dela la vila Les Feuillages" con-
stat odaia s'a petrecut faptul e o mansarde
nepermitând om de a ridica un scaun la capuluT."

Cónstatarea e scaunul nu se putea ridica


; deci pretentiunea lui nu poate fi Sunt
nevoit de a cum Ministerul Public age-
menea constatari suverane, reproducand notele stenografice, un
pasaj din concluziunile d-lui generaL:
5i atunci, judecdtorul care vine mansarda, zice aceasta era
nu permitea persoane ridice un scaun.
acest probabll din necuno§tinta franceze. Dar scaunul aitfel
deck ridicat nu putea cauzeze acea (9."

Atacul al Paltineanu, care nici unei


zgarieturi, e transformat de imaglnatie atac
ale instantei de fond sunt combatute argumente de fapt;
adversarii a Dar sá recurent
mai departe desvoltarea motivelor sale :
»Camera printeun exces putere", spune dânsul; omite

www.digibuc.ro
- 228 -
ratiunea lui martorei La du Françine", de cari-
tate prin care se constatä contrazicerea lui se confirmä In totul
declaratiunile mele".

Camera de punere sub acuzare avea de ales märturisirea


lui Pältineanu, jandarmului, care i-a luat interogatorul imediat
dupá ränire, märturisirea ce se pretinde a fäcut mai su-
rorei La du Francine. A ales declaratia agentului fortei publice.
bele declaratii sunt nesemnate de Pältineanu. Declaratia jan-
darmului, ar fi fost de PAltineanu ar valora ca un act de
instructie. Cum Pältineanu nu a semnat declaratia, depozitia jandarmului
are aceiasi valoare ca a surorei du Francine, o simplä
depozitie de martor.
Camera era evident, aceste
zitiuni ca ar fi
depozitiunea sorei La du Françine. Argumentele pe care se sprijinä
nu sunt de ordin juridic, ci de ordin sentimental.. Spovedania
pe patul de moarte, spune reprezentantul Parchetului, e un caz de
Am s v semnalez caz pe care citit
niversul." lar mai departe : D-Ior, les Mémoires d'un Boureau
o mulfirne de exemple de crime, care se descopr urma mr-
turisirei de vinovat pe patul de moarte". Am citat exemple
ca vá arät ce in párerea adversarilor nostri cuvintele
rea calificare
In rezumat, Curte, Camera de punere sub acuzare, In lipsä
de martori cari sä stabileascd existenta atacului, a restabi-
pe cale de presumptiuni, nu a reusit facä
convingerea, din circumstantele anterioare care au precedat infrac-
tiunea, despre existenta unui atac din partea lui Páltineanu,
mentul s'a comis crima, adicä despre existenta unui atac actual,
cum cere legea. Primul element al exceptiunei de apä-
rare, existenta unui fapt material lipsind, nu se poate vorbi de rea
calificare ; calificare In prealabil constatarea exis-
tentei unui atac material actual, ceiace nu din deciziunea
cu recurs.
Curte de din chematá sä se pronunte la
9 1857, afacerea Flotté, chestiune de
rare, a respins recursul procurorului general, pe consideratiunea
constatarea existentei atacului a legitimei este de atributul
suveran al instantelor de fond controlului Curtei de Casatie.
Imi permiteti, Inaltä Curte, sä reproduc câteva din considerentele
instantei de punere sub acuzare, publicata Dalloz, la cuvântul Crimes
et contre les personnes", capitolul 15, pag. 445, spre a vä
in ce mod era constatatá existenta unui atac material
speta judecatä :
Considérant que dans l'ensemble des circonstances, un agresseur qui
donne ses compagnons, retourne sur ses pas, les plus injures au
mari, la femme, les poursuit la nuit, sur un chemin, menace de s'emparer de la

www.digibuc.ro
- 224 -
femme, se jette sur mari, engage une lutte, étaient de nature faire penser
Flotté que son existence celle de sa femme compromises, et qu'elles
constituent d'ailleurs les violences, les plus graves enver les personnes."
In afacerea Chesenay, Curte de francezd, prin
ciziunea sa din 24 Noembrie 1899, In Dalloz, 901. 1. 373,
a respins recursul pentru nu se dovada existentei unui atac
material actual. Un individ armat, Insotit de doi prieteni
bastoane, se la directiunea unui jurnal spre a cere
plicatiuni pentru un articol difamatoriu. Directorul jurnalului,
loveste pe vizitatori de ori ce agresiune. Curte
a judecat directorul jurnalului nu putea invoca nici legitima
rare, scuza de provocare. considerentele :

Dar faptul directorul lurnalului, in momentul de a da primele lovituri,


se singur desarmat In fata persoanei lovite, de din
fiecare un baston, pe drept ii presupunea
intentiuni pacifice, poate, lipsa de provocare caracteristicä, fie
de de fond ca o atenuare a responsabilitätei."

In speta pe care sunteti chemati s'o judecati, spre deosebire de


ce s'a judecat In Franta. armat acel care are curajul invoace
Iegitima
aceastä parte a motivului de casare, e nevoe
o deciziune de casare a Inaltei de Casafiune
23 1887, Buletinul Des
minelles de la Cour de Cassation" 1887, No. 237. Deciziunea ne-a
fost de profesorul Louis Hugueney, in consultatiunea ce
ne-a dat.
Un bandit periculos, Pancrazi, lovise o pe fratele
cumnata sa. de jandarmii Cazaléts Pescetti, el pe
¡andarmul Cazaléts mod violent este omorât de acesta.
Camera de punere sub din Bastia, sub presiunea opiniunei pu-
din Corsica, unde se faptul unde este considerat
de ca un dusman, cum prea bine spune d-1 Louis Hugueney
In consultatiunea ce am depus la dosarul Inaltei Curti, a dat o decizie
de urmdrire. Recurs la Curte, care pentru rea califi-
care. Reproducem considerentele deciziunei Curti; ele sunt foarte
edificatoare :
Pancrazi s'était subitement, et malgré les liens qui attachaient ses mains,
precipité sur le jandarme Cazalets, l'avait renversé sous lui, lui avait dechiré la
figure avec ses ongles et avait tenté de lui arracher le fusil dont il était porteur ;
qu'une lutte s'était entre eux qu'attaque l'improviste
l'obscurlté de la nuit, avec la plus grande violence, par un homme doué d'une
force considerable et habituellement surexcité, tel point, qu'on a voulu le faire
passer pour aliéné, du se croire serieusement et dans la
ssité, pour repousser agresseur aussi dangereux, de recourir a son revolver."

Din cetirea acestor considerente, se poate vedea Curtea su-

www.digibuc.ro
-
premo, exercitându-si dreptul suveran de a examina faptul
.a fost bine sau nu calificat, n'a o incursiune domeniul
faptelor. Camera de punere sub acuzare constatase In speta
existenta unui atac actual violent contra a doi agenti ai fortei
publice, care s'au gäsit In necesitate de a se Curte a
casat bine a era contrazicere flagrantA
constatate apreciate mod suveran de inslanta de fond
calificarea legal&
In recursul ce sunteti ehemati sä judecati, Curte, nu vi se
cere aplicati legea faptele constatate de instanta de fond,
instanta de fond, existenta unui atac material actual,
nu poate fi aplicare a legei, respingerea exceptiunii de
legitimä apärare. Vi se cere temeritatea nu are margini, sä
tabiliti dv. existenta acestui atac pe de presumptiuni, sä
faceti de judecAtori de fond, nu de instanta de casare. Aceasta
nu se poate am ferma convingere judecAtorii mele, nu vor
admite asemenea teorie.
A doua parte a motivului de casare se la a ipotezä
drept de fapt, examinatä de instanta de fond.
Camera de punere sub acuzare se nu cumva
era In drept sä comitä crima, nu din cauza atacului din mansard&
care dupä constatarea ei nu a existat, ci din cauza turburArei care
prttinde se urma evenimentelor din cursul noplei, din 12
13 August. considerentele prin care Camera de punere sub
cuzare respinge exceptiunea de apärare In ipotezA:
In nu s'ar putea invoca nici cazul agentul, sub imperiul tur-
temerei teroarei, a trecut peste marginile ceeace, ulti-
aliniat al art. 58 cod. penal, se socoteste ca
a venit in camera lui era sigur
neanu nu asupra lui nici nu s'a pretins vre-odatA aceasta de
; PAitineanu nu era un necunoscut, ci un prieten al deci nu avea
dace fie se astepta ca el §i nu putea sä se de
moarte, nu vine a-i ridica viata ori a'l jefui, ci a-i reprosa atitu-
dinea pe care o avusese cu ateva ore mai fatä de Margueritte Wallon,
ceeace desigur nu ar fi sfärsit printr'un atentat la sa, actele de
pe cari le-ar Pältineanu le-ar putea exercita
asupra sa, cum era, nu l'ar fi putut atit de mult spre a face
az de cutitul care se Inarmase, lovind el abdomen pe Indatá
ce acesta a intrat In camera ränirea a avut ioc ce a
odaia lui din depuneraa martorului care
afirmä sa urcat imediat PAHineanu, a sosit el, era
ránit, ceiace a declarat In ziva de 22 August la
interogatoriul de judecAtorul de instructie din Saint-Malo ; scena a fost
rapidä, de violentä, inat nu poate preciza a fost ränit
PAltineanu."

Dupä cum se poate vedea, consideratiunile pe care se sprijinä sunt


simple consideratiuni In fapt. Recurentul pretinde cA Camera de pu-

www.digibuc.ro
226 -

nere sub acuzare respinge legitima apdrare pentru nu a dovedit


nid temerea, credinta ce pretinde avea, Paltineanu era armat.
Motivul e inexact fapt. in deciziune relativ la ches-
tiunea probei, ci numai apreciere privinta inexistentei te-
merei de prevenit. N'a fost temere, spune instanta de fond,
relatiunile de prietenie faptele petrecute crimei,
nu erau suficiente pentru a justifica pretinsa furburare.
In combaterea acestui motiv de fapt, am auzit pe dl. Procuror
General citind inaintea Curti depozitiunea martorului Valimä-
rescu. Pentru respectul pe care il datorim nu putem urma
pe reprezentantul suprem al argumentatiunea sa; o vom
face cu succes, la Curtei cu Juri, unde sentimentul de
al acestei Curti ne va trimite, desigur. Tinem
faptul ceiace s'a citit a fost depozitiunea lui Valimärescu,
judeatorul de Instructie din Franta, nici depozitiunea facuta
inaintea jandarmului, nici in depozitiunea judecdtorului
de instructie din nu a vorbit de vre-o
agresiune a lui Paltineanu contra lui anterioard faptelor
petrecute in ziva de 12 August. Intre depozitiuni contrazicatoare
ale martor, instanta de fond depozitiunea
intea judecatorului din tara. Se poate cenzura aceastä apreciere
Se poate zice, in mod instanta de fond nu era in
drept depozitiunile martorilor, pe acelea care
päreau contradictorii echivoce pe acelea care
reau adevärul? am avea curajul sä pe
adversarii nostri pe acest ar trebui noi depozitia
martorului Lupescu, care in ce mod s'a instructia in Franta
prin ce mijloace s'a obtinut depozitiile cum faimoasa
ordonantä de neurmarire. Nu a pleda in acest mod
inaintea Curti de Casatiune.
Intre motivele pe care le Camera in examinarea ipotezei
de care ne e faptul PAltineanu a intrat nearmat man-
sarda, in care se Desi este exact art. 257 cod.
penal nu cere ca agresorul sä fie armat, nu e mai putin
din punctul de vedere al existentei legitimei chestiunea
zintä o importantd de fapt. Imi permit sa citez un pasagiu
cursul de drept criminal al marelui Georges de Josef
Mangol, Ed. VI, No. 341, nota 4:
Cu idee trebuie cazul când persoana
arme pentru a respinge pe un agresor nearmat. Chestiunea ne pare
trebuie se rezolve mat fapt, tinAndu-se de diferenta care
legitima apärare de furia provocatá de pasiune (emportement des pas-
sions)".

in sensul pärerei pe Carara, Opuscoli 7. Una


questione di moderane"; pe Thiry, Cour, No. 148. Reproducem
sajul din Thiry este foarte semnificativ :

www.digibuc.ro
- -
Prima (legitima apärare) are obársia sentiment
rarea unui drept, a doua (l'emportement des passions)" sentiment de
de mânie, de cruzime. Legitima presupune oricärei
; ea are ca fundament de a face sä se respecte dreptul

Tot sens, se Fausthz Chauveau,


tratatul de drept penal.
Un atac actual, la ora 3 noaptea, când s'a comis crima,
fondului nu a existat. Aceiasi judecatori
Paltineanu era dezarmat care putea evite cu
pericolul, credea existenta. lui, preferat
in scoale pe toti prin sgomotul pe care l'a produs, dupa
in prealabil s'a Inarmat cu un cutit de paine. Tot istanta de
fond reproduce depozitiunea d-rului Isidor Brandes, care a asistat
la operatiunea la spitalul la Providence" de chirurgul de ser-
viciu Tartois, sala de operatie :
Unde un român era stomac, la i la
cauzate de lovituri de primite".

Este drept ca instanta de fond, alt considerent, vorbeste de


de cutit; suntem nevoiti a recunoaste acest
din cinste prefesionald, dar un lucru caz constatat :
trei organe au suferit depe urma loviturei rnottale a lui
Cum recurentul o asemenea necesitate, caci apärarea trebuie
fie proportionald atacul, atac, este stabilit nu a existat.
Considerentele de fapt ale instantei de fond, din partea a doua a
sunt suficiente pentru a justifica nu a putut exista le-
la ora 3 din noapte, pretinsele fapte de agre-
siune petrecute la ora 10. Vom consideratiuni
de drept, bineinteles in limitele in cadrul de fapt
fäcute de instanta de fond.
primul
. judecatorul fondului, In reproducerea scenei de
a Margaretei Wallon, indignarea provocatd de actul
brutalului agresor n'a avut alte consecinte din partea lui Pältineanu,
deck injurii amenitdri. Nici o cale de fapt, nici un atac; acest lucru
nu poate fi contestat. injuriile nu pot justifica legitimitatea unei
aceasta e incontestabil. injurie nu este consideratd drept
nici ca o provocatiune, care constituie o conform art.
250 cod penal (a se vedea Dalloz, cod penal adnotat, art. 321, No. 100).
Arnenintärile deasemenea nu justifica crima nici mäcar nu atenuiazd
respansabilitatea. Art. 250 penal e- ;

Omorul, omuciderile lovirile sunt scuzate, au fost provocate


loviri violente mari, provocate asupra persoanelor."

Nu mai vorbesc de art. 59 c. p., care cere In mod imperios un


atac material.

www.digibuc.ro
-
In al doilea chiar instanta de fond ar fi constatat
existenta atac la ora 10 din noapte, ar fi trebuit
mentinutA, pentru consideratiunea legea cere mod imperios ca
fie actual. Agresiunea dela ora 10 noaptea, ar fi existat,
nu putea justifica 5 ore crima lui
La toate aceste argumente de drept, trebuie sä §i con-
sideratiunea recurs, dela o juris-
dictiune de instructie, nu e nevoie pentru
deci inclusiv pentru respingerea exceptiunei de apArare,
de simple prezumptiuni. Jurisdictia de instructie numai
sunt sarcini suficiente in orevenitului, iar nu preve-
nitul este culpabil. Simpla e suficientA ptntru a justitica o
urmArire.
Ne permitem a cita lui Garraud, din
de procedurd vol. No. 984 1008 :
Daca tnaintea jurisdictiunilor de judecata, numai probele de
pot motiva o condamnare, profitand acuzatului,
de presumptiunile suficiente pentru a permite angajarea procesului.
adevär, punerea preventie in acuzatiune condam-
toatä diferenta care certitudinea probabilitate.
Jurisdictiunile de judecatá pun Intrebarea :
Prevenitul sau este ele nu trebuie sa raspunza
afirmativ deck proba este
Jurisdictiunile instructie se existä sarcini suficiente, care sa
permitá de a pune pe inculpat judecata, ele trebuie rezolve aceastä
tiune In mod afirmativ, chiar proba nu este complecta simple pre-
sutnptiuni sunt suficiente pentru a

Legitima este o exceptiune care distruge unul din ele-


mentele infractiunei, elementul intentiunei. Ea face parti din
chestiunea de culpabilitate, ceiace de ce juratilor
se pune o intrebare deosebitA pentru In consecintA,
presumptiunea de culpabilitate e suticienta pentru exercitarea urmAr;rei.
Acestea sunt argumentele noastre de drept.
dv. Incredere cu seninAtate, avem
ne-am datoria. Avem Increderea memoria lui Dominic
neanu va Avem convingerea ca procesul acuzatului
rescu nu va putea fi transformat, printr'o mestesugita, in pro-
cesul lui Dominic PAltineanu. Avem convingerea scu
merge la judecAtorii naturali, juratii, cum merg toti ce se
asemenea triste situatiuni. Avem convingerea se va face
respingeti recursul.

www.digibuc.ro
PLEDOARIA D-LUI PROCUROR DE SECTIE AL. DEM. OPRESCU

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Curiend la Curte de

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
AL. DEM. OPRESCU

Ne-am deprins sá-1 socotim penalist, o parte din cariera sa


fácut-o Parchet. In realitate e magistratul pe care specialitatea nu
l-a putut pecetlui indepärta de variatele aspecte ale noastre.
Deciziunile date in calitatea sa de judecator al Curtii, stint rodul unei pa-
sionate stäruinte de a cunoaste toate problemele acelei generale care
resfrange intotdeauna lumina asupra solutiunilor Justltiei.
Desi l-au vreme fie Procurorul instantelor
stre, nu faimoasa profesionald, ci concluziunile sale o jude-
deosebitä de obsesiunea acuzdrei ce reprezentanti
ai Parchetului.
Cea mai sunt concluziunile din procesul
unul din rarele procese in care pasiunea sbuciumul impricinatilor au inräurit
publicul, de obicei indiferent, In tabere.
Dar párerea profesionistilor, nu se cu prilejul acestor
procese mari, cari rolal de proectoare in activitatea judiciard. Ele fixeaza
atentiunea lumei asupra unei figuri strälucite a baroului sau magistraturei, cât
timp curiozitatea jocul lntereselor, pot absorbi privirea, aceia atentia o-
se In lumea noastrá fizionomia magistratului se fixeaza
in munca de fiecare zi, amänunt, linie cu linie, ajunge se
sau sä se definitiv. In perindarea a sentintelor civile,
merciale, penale, In afirmarea culturei, primim sau respingem portretul.
In lume Alexandru Oprescu, Procuror al Inaltei Curti de
nu este magistratul de cod, doctrinarul de formule, ci un suflet
frumos care distinctie inteles acestor formule.
De aceia in apriga judiciard care fäsii din viata noastra.
este temut pentru experienta pricepel ea sa, dar iubit pentru modul cum
lupta.
Cu aceste frumoase n'a putut pierde din vedere, Dreptul
in tara rangul de colaboreazd la principalele noa-
stre reviste. Il deasemenea fruntea organizatiunilor cari tind la per-
fectarea legislatiunsi, adaptând-o sociale de azi. Este un pretios
rator al cercului de studii penale.
de sacrificiu, care numai pasiunea binelui mai poate men-
tine valorile, Al. Dem. Oprescu un prin demnitate
merit.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CONCLUSIUN1LE PROCUROR DE AL DEM. OPRESCU
Inaintea Curti de Casatie, Sectia II-a
in 3 lanuarie 1923
(asupra celui de al 1V-lea motiv de recurs)

Curte,

Este incontestabil procesul de are o deosebita


tate. El iese din cadrul comun al proceselor de toate zilele se pune
dintr'un punct de vedere ; din punctul de ve-
dere al importantei situatiunii sociale a acelora cari sunt autor
aceastä al doilea, din punctul de vedere al ches-
tiunilor de drept cari sunt deduse Inaintea dv., chestiuni
subtile, cari se raport, numai cu dreptul penal intern,.
dar sunt au o atingere, in-
ternational.
Or cine ar fi chemat judece aceastä afacere, mentalitatea
judecatorului de fond, a judecatorului culpabilitätii, partea senti-
a omului are ea un rol de capetenie, ar fi mi§cat, ar fi
sbuciumat de o compatimire, pentru acuzat pentru
fiinda ar vedea, nici o ezitare, cazul de nu
poate fie vorba de o actiune in sensul propriu al
vantului, In intelesul responsabilitäti penale, perversitatea
un predominant, ci ar vedea foarte u§or se fata
unei curate nenorociri, a unei fatalitati, care a isbit cu o
cruzime, pe unul pe celalalt.
Nu am intentiunea, Curte, staruiesc In amanuntele
fapt, cari alcatuiesc fiinta procesului de nici asupra diferitelor
puncte de apreciere, cari au instanta de trimetere - Camera
de punere sub acuzatiune, a Curtii de din Bucure§ti - ca
stabilirea unor fapte precise determinante, fiinda
nuntele de fapt sunt circumstante cu totul secundare, cari
chestiunile de drept aduse dv.
Este absolut necesar, abuzez de pacienta
eliminand detaliile inutile, fac o examinare a faptelor
teriale de primul ordin, cari substratul, suportul
acuzatiuni aduse lui Alexandru fiindeä pe acest

www.digibuc.ro
- 234 -
pe acest suport, se chestiunile de drept deduse dv.;
sunt o succinta, dar o expresiune a celor cuprinse in de-
ciziunea Camerii de punere sub acuzatiune a Curtii de apel din
curesti, prin care Alexandra Lazarescu este trimis in fata Curtii cu
jurati, sub acuzatiunea de de din care a rezultat moartea,
asupra persoanei lui Dominic Paltineanu. lata aceste fapte :
Drama se petrece In numitä Les Feuillages" din orasul
Dinard, tinutul St. lo din Franta. Victima, Dominic Pältineanu, fire
periul
August 1916,
-
nervoasd, extrem de
aceasta se
agresivd, atunci se gäsea sub
adeseori - In seam de 12-13
ce bea o cantitate insemnatä de liqueur, la o
trecere cu mai multi prieteni, in sus numita se repede furios
asupra lui Läzärescu, acesta, ce participase in mod
nistit la petrecere, sä bea, se retrasese odaia sa, s'a
a observatie amantei sale, Margueritte Wallon, care nu vroia
sä sä se culce, bruscand-o acelasi timp. care
cunostea temperamentul prietenului sau, prevenit de gestul lui
tuos, fuge camera sa de culcare Dominic PAltineanu
vine el. usa, dar nu poate sä intre. sub
presiunea spaimei, se sare pe fereastrd de aci pe o
in urmä in se duce pe malul márei, pe plaja din
apropriere, unde asteaptä ca prietenul lui se Paltineanu,
nu poate pâtrunde In lui Lázdrescu, pe urma-
rise, se in sufragerie de unde plecase, mai bea o cantitate
de liqueur se duce ca conduca, altii, pe
doi prieteni, pe Nicolaiescu TAndsescu, la hotelul Windsor, din apro-
priere, acestia aveau locuinta, apoi se la
camera sa, are grija ca nu astepte
Intoarcerea aceluia pe care urmärea cu
Intru tärziu, pe la orele 3 din noapte, Alexandru care
se pe observand luminele stins In
Paltineanu a adormit, acum este in sigurantd, pus la
de pericol, porneste spre ajungand, ; - ca
mijloc de precautiune, se opreste sufragerie un cutit de
spre a se in cazul unui eventual atac; apoi se
pe in sä se duca camera de culcare, unde dormea de
obiceiu, spre a evita o agresiune, merge mai sus inteo
odaie dela Páltineanu, care a simtit venirea colegului säu,
se repede aceiasi furie care caracteriza momente de surex-
citare, sus la mansardä, In care era neincuiatd,
nu se putea incuia, precipitandu-se asupra lui Lázdrescu, loveste
un scaun frunte, pe pat cu fata in sus,
sugrume de aceste svarcoliri, pune
pe sä se apere ; fie s'a infipt singur cutit, fie
Läzärescu l'a lovit, fapt este victima a fost ränitä in abdomen.
Camera de punere sub acuzare expune in aceastá privintd, prin
decizia sa, Paltineanu, pe se afla spitalul La Providence',
fusese supus unei operatiuni, fi declarat, dupa aratdrile
torei La du Françine, de e lui se aflä

www.digibuc.ro
- 235 -
acolo, a prietenuiui ; Pältineanu ar fi
clarat la jandarm, a semna acea declaratie, a fost lovit
puternic stomac de catre Lazarescu, la interegatorut
ce i s'a luat la primele cercetdri, a declarat a fost lovit de
neanu scaun frunte a luat cutitul pentru tine
la distanta, dar Pältineanu, orbit de furie, s'a aruncat asupra lui,
a se feri de cutit, n'ar putea spune s'a
singur sau l'a lovit Onsul; n'a de
apere, pe Paltineanu foarte violent. In toatá aceastä expunere,.
Camera de punere sub acuzare, care n'a procedat la o instructie,
s'a parafrazeze ordonanta cabinetului I de instructiune,
mai multe de fapte, nesocotind
lui atunci a tras concluziile sale. trebuia sä se
tie de declaratiunea de atât In Franta, la
jandarmi la de din St.-Malo, Jude-
de Instructie al Cab. I Ilfov ; declaratia sa a fost invari-
deci trebuia nu a fost
cu nici o altä din a fost confirmata totul de
pozitiunea tuturor martorilor, special a lui Välimarescu, chiar
de declaratiunea lui Paltineanu. Acestea, onoratä Curte, sunt elemen-
tele din cari Camera de acuzare convingerea existentei fap-
telor materiale, cum le-am afirmat dv. ca
onoratá Curte, aceste fapte s'au petrecut asa, este chiar
a pacientului, a lui Pältineanu care, de a muri, a
o declaratiune-testament unei surori de La du Frangine.
Onorata Inaltä Curte, toate faptele cercetate de judecatorul
instructie din Bucuresti implicit primite de Camera de acuzare,.
nu sunt sunt allele cele cercetate de instructia din
Bucuresti, instructia a reconstituit toate faptele cercetate In Franta
rezultatul a fost identic aci, ca acolo. A fost un mare noroc
toti martorii din Franta, presenti acolo, stint au depus aci
la fel, färä nici o deosebire. Toti au favoarea lui
nevinovätia sa.
S'au propus noi martori de partea dar acestia nu
fost la fata locului, nu cunoasteau faptele, judecatorul de in-
structie din Bucuresti, chiar din depositia acestor noi mar-
tori, cari nu au fost la fata locului, rees serioase indicii de le-
gitimä apärare. Legitima a perfect doveditä cu depu-
nerile martorilor principali, cunoscatori ai faptelor, presenti Frantar
ascultati acolo aci. De aceea ordonanta Cab. I Ilfov a conchis la
Nu credem necesar, onoratä Curte, asupra
depositiunei martorului Isidore un medic care a fost ascultat
prin comisie rogatorie la St.-Malo, aproape 5 ani, asupra
fapte cari o preciziune aproape matematicd. Se ce
un act medico-legal, ce conditiuni severe trebue sä
Numitul doctor nu a ci pretinde
ar fi fost chemat de medicul operator, pe un
operat pentru la stomac, ficat intestine. Toate aceste fapte
numitul doctor spune le detine dela altcineva...

www.digibuc.ro
S'a voit sa se arate au fost trei lovituri de cutit. S'a voit
prezinte ca un brutal, prin urmare, a se face
in aceasta privinta. Faptele sunt Nu a
decat o pentru aceasta este suficient a se citi con-
statarea Camerei de punere sub acuzare, atât in practicaua sa,
din considerentele deciziunei pag. 29.
Semnalez aceasta, pentru restabilirea adevarului, nu avea
importanta, legitima nu depinde de numärul oviturilor,
sau a focurilor de descarcate, ci de elemente pe le
vom examina mai la
Acum cunoastem faptele, vom la examinarea chestiunei
drept.
Curte,
Douä sunt chestiunile ce a fi cercetate de :
Prima este faptele constatate stabilite de instanfele de ins-
sau de fond, pot fie censurate de Curte de ;
Secunda, faptele, cum au stabilite de aceste instanfe.
conduc In mod virtual la legitima
Este incontestabil jurisprudenta acestei Curti
la aceia, chestiunile acestea constituesc chestiuni de fapt,
prin urmare, de controlul casatiunei.
Dar Curte cu pe
deoparte de jurisprudenta in special de cea franceza,
pe de alta de evolutiunea care a adus trebue
continue prefaceri, a revertit asupra acestei jurisprudente, care avea
multe inconveniente. In special Curte dela rolul de
controlatoare a tuturor de lege, a exceselor de
putere, cari se puneau la addpostul vechei jurisprudente, - stiindu-se
necontrolate,-ceiace se evidentiazd prin decisiunea de a Camerei
de acuzare, recurs.
Schimbarea jurisprudéntei acestei Curti nu de
mult. Ea nu s'ar face pentru prima
Astfel avem decizia Inaltei Curti cu No. 1534 din 15 Noembrie
1920 care, intre alte considerente, spune :
Considerând din toate aceste prescriptiuni, mod evident, inten-
tiunea legiuitorului de a considera principiu ca definitive de
Nmitere ale Camerei de acuzare - nu au fost atacate in conditiunile cerute
de lege ; cä dar, ele autoritate de lucru judecat, pentru tot ceeace
cuprind - deci pentru ceeace prive§te calificarea faptului.
deciziunea nu a fost supusä reformärei pe in
termenul prescris de art. 324 procedura aceastä calificare nu mai poate
fl schimbatä de Curte, etc. etc...
Avem sub ochi o altä deciziune tot a acestei Curti, care
rupe barierele vechei jurisprudente. deci-
ziune este de mai - dar ea are o importanta mai

www.digibuc.ro
-
mare ; de oarece chestiunea discutiunea Inaltei Curti, era
un delict nedefinit de lege, totusi Curte a intrat In examinarea
lui a faptelor, iar nu ca in cazul de fata, unde este vorba de o
apgrare bine pe definita de art. 58 Cod Penal.
deciziune este cea :

Avand vedere conform principillor generale ale dreptului penal, la


care legea a nu a fäcut exceptiune, tentativa
inceperea actelor de executiune a delictului, sau a continuare a fost
ruptä de cauze independente de voiuta autorilor ;
Avánd in vedere ceeace deosebe§te actele de executiune ale delictului,
de actele de preparatiune, este intimä delictul natura - care
nu lasá o urmá de indoialä in intentiunei hotárdrei infractorului
de a comite infractiunea, - caracter care nu la actele de preparatie, -
care din moment apare din contra indoial, sau nesigurantä,
gentul voia sau nu a comite delictul;
Avánd vedere, pe de parte, constatarea fapteior comise de
inculpati este un atribut exclusiv al instantelor de fond; - caracterizarea
ritelor acte, ele constituesc un act preparatoriu, sau inceputul unor acte de
executiune, este o chestiune de drept, de atributul supremei instante de a o
,controla a se pronunta asuprä-i.
Avánd in vedere faptul constatat de Curtea de Apel, In sarcina inti-
in recurs, - de a fi ascuns prin desurubarea unei In peretele
vagon al trenului international ce urma sä plece a doua zi din gara Bucuresti, a
unei cantitáti de 231 kilograme monete de argint spre a o trece apoi prin
trabandá in Franta, - constitue un act de executare a delictului de contra-
; nu de preparatiune, etc. etc. Pentru aceste motive : etc.
etc. (Cas, II, Dec No. 1653922).
Va zia, Curte nu numai recunoaste dreptul
a censura deciziune, dar consideratiuni de fapt
de apreciere pe care Curtea de fond le constatase prin martori,
calificarea datä nu este cea legalkde acest delict
nu se define* elementele componente. Mai mult
Curte examineazA chestiunile de fapt de apreciere, In amänuntele
stabileste inceteazA actul de preparatiune, pentru a deveni
un act de executiune, - chestiuni pe cari Curte, nu
a voit, nici pe departe,
jurisprudenta In special cea francea dela 1830,
nu a variat. cu a fost este doctrina. Este
suficient sá invoam pe Faustin Dalloz etc., etc. Dreptul Inaltei
de a cenzura hotärArile instantelor de sau de fond este
asOzi neindoios. Tot astfel Le Poittevin, Tome I, pag. 1032, No. 33
art. 221.
Acum trecem la chestiune anume : luate faptele
cum au constatate prin deciziunea Camerei, caracterizeazd
apuirare ? Cari sunt elementele legitimei lege ? In toate
legiuirile, elementele sunt aceleasi. Legea spune, prin art. 58 C. :

apârarea este legitimä, este necesara, pentru a te apâra


unui atac material, actual fnjust. atunci trebue cercetäm toate

www.digibuc.ro
- -
faptele acestea, pe cari le am adus nes-
legitimei
In legea cere sä fie o agresiune materiala din partea
cuiva. Exista nostru o agresiune ? Cine putea spune
nu a existat agresiune materiala In fapta lui Paltineanu ? Nu este
agresiune materiala, a intrat In camerä a maltratat
pe Lazarescu In forma ? Este o ágresiune materiala,
conditiunile acestui element sunt pentru
vedea, din ceiace voiu avea onoarea vä citesc putin, .

sunt cazuri, poate nu fie un fapt material Indreptat contra


toate acestea sä fie Dar
s'a ceva mai : a fost faptul material, voluntar,
asupra lui Prin urmare, acest prim element existä.
Al doilea element este simultaneitatea -agresiunei,
de sä fie petrecut timp faptul de agresiune.
este acest element ? rog, nu se poate tagadui
lucrurile nu clare ; nu se poate lucrul acesta,
momentul cand intrat In mansarda a ridicat
unuf l'a pe pe pat, nu se poare sustine,
moment a apararea.
Al treilea element este : ca apärarea sä fie necesara, daca
nu este necesara, ca de agresiune, atunci numai
este agresiunea trebue fie dach este
atunci este In injustetei
rog, In ce se pretindea Paltineanu cá a lezat de Lázarescu, ca
sä aceste acte de ce a fost
Nimic absolut nu articuleaza instructiunea In privintä,
ar fi provocat cel mai mic pe Pältineanu. Absolut
nimic. Toate aceste porniri au venit dela sine, numai sub
ca pe acea Margueritte Wallon. Va
toate agresiunile au pornit dela nimic din partea
Prin a fost injusta acea pornire a lui
Ei, dar era lui ? De sigur da,
avea mijloc scape de la aceastä stramtorare In care
pusese Cand s'a cu scaunul frunte,
pe pat, sugrumat, nu a avat alt ca sä in-
aTest atac material.
Curte,
S'a zis s'a de toate
elemente Indeplinite, dar un lucru pe care Camera
acuzare spune ; In nu era de moarte persoana
lui Ei bine, cere sä fie pericol de moarte,
ci o temere viaja este pericol. ce spune pro-
fesor de drept penal la Facultatea din Paris, care acum
luni. (Garçon I, pag. 811, 26.):
Le droit individuelle existera encore lorsque la personne
est menacée de blessures ou corporelles.

www.digibuc.ro
- 239 -
Le plus souvent, cette hypothése se confondra avec la précédente (No. 25)
-car dans le feu de l'action, la victime d'une pareille agréssion, aura de justes
raisons de craindre pour sa vie Mais faut aller plus loin et poser en
,,principe qu'une personne peut par tous moyens repousser une attaque aussi
dangereuse : la loi ne peut exiger qu'il souffre, qu'on lui casse un membre, ou
qu'on lui un oeuil ; la nécéssité de la est ici
et autorise méme le

Apoi cineva se gäseste sub imperiul turburdrei,


atunci poate sä peste marginile ; aci, nu poate ci-
sub foc al sä caute sä balanseze actul pe
care'l face el, cu räul pe care i l'a fäcut agresorul ; nu poate sä
acest lucru, moment nu poate sä judece, nu se
calmul acela pentru a putea rationa. Aceasta este
o chestie subiectivä a unor naturi impresionabile, care dela
la dela caz la caz, e läsatä la Intelepciunea judeatorilor.
In Franta, s'a judecat de Casatia s'a admis
justificarea unor asemenea cazuri, acolo, unde Codul penal nu are
o dispozitie ca aceea din al. de sub art. 58 din codul nostru penal,
apoi fortiori trebuesc justificate la noi asemenea cazuri de
apärare, de oarece Codul nostru penal a fost mai larg. A admis
merea, turburarea teroarea. La noi, s'a admis femeia poate ucide
pe bärbatul care ar viola-o, ar pangäri-o, dispozitie ce nu existä la
francezi. A admis dar cazurile acelea cari ating nu numai
dar demnitatea, cinstea lui. urmare Lázdrescu a fost
declarat nevinovat ; i s'a justificat fapta acolo unde legea
este mai mai mai putin elasticd. Ar fi o mare injusti-
tie ca fapta lui sä fie consideratá in tara lui de

Curte,

Am mai sus atacul material nu este nevoe sä fie


solit de lovituri, violente etc.
Curtea de Casatie a fäcut mai multe aplicatiuni a acestui
principiu, sunt cazuri n'au existat absolut de lovituri,
ci numai de apärare a fost de Casatia
francezd. ce spune Tome L pag. 811, No. 23.
Les arras de la Cour de Cassation fournissent pourtant certains exemples.
,Mnsi, juges du fait avaient bon droit relaxé un prévenu, qui se voyant
ssailli chez lui l'improviste, par un homme d'un caractère violent, doue
d'une force physique exceptionelle, annonçant hautement l'intention de le
,ter, avaint conçu pour lui des craintes sérieuses1 - et, sous l'impréssion de
cette pensée, avait obéi aux sentiments de la conservation personnelle en frappant
,son agresseur avec une serpe qu'il tenait la main.... (Cassation, 7 1893.)"

nu se poate o mai mare asemänare speta de Ceva


mai mult : cazul din Franta nu a fost nici un atac material, urmat
de lovituri, ci numai o temere trasä din amenintärile agresorului,

www.digibuc.ro
240 -

§1 a fortei sale In cazul de au fost aceste elemente,


- cart erau suficiente pentru ca faptul sä fie justificat, - dar agre-
siunea a lost de lovituri de violente exercitate asupra
Läzärescu.
Tot M Garçon, No. 24, gäsim :

Etat aussi justifié, par légitime un crime de coups et bléssures vo


Jontaires ayant occasionnes la mort sans intention da la donner, - commis contre
un agresseur qui, trouvant la nuit sur une route un mari et sa femme, avait aban-
donne ses compagnons, sur ces pas pas, avait proféré les
plus injures contre les deux époux, les avaient poursuivis, avait
de s'emparer de la feme et s'était enfin précipité sur le mari. De tels faits,
ent de nature a faire penser la personne attaquée, - que son exYstence, et
celle de sa femme étaient compromisense constituant d'ailleurs les violences
graves (Cassation, 9 Avril 1857.)

mai departe, tot No. :

devait aussi considérer comme se trouvant en légitime des.


gendarmes qui, de conduire un malfaiteur pendant la nuit, - avaient été
assaillis par lui. Cet individu s'était jeté sur l'un de ces gendarmes, lui avait dé--
chiré la figure avec ses ongles et avait tenté de lui arracher un fusil. Celui-ci,
aprés l'avoir terrassé son tour, et le tenant sous ces genoux, avait sur
lui plusieurs coups de revolver. Au méme moment, le second geandarme avait
egalement fait feu et tué l'agresseur (Cassation, 23 Juin 1887).

Cazul de fatä are o mare Casatiunea a


considerat, tot ca legitimä apärare, faptul agresorul nu este
dar e de observat atacul era Indreptat potriva a
jandarmi armati cu revolvere carabine.... Agresorul a fost ucis,
Casatia a considerat pe cei 2 jeandarmi, armati contra unui
singur nearmat, tot ca apärare. Cum rämäne dar acum
argumentarea Camerei de acuzare : când a atacat nu
a avut ? Rdspunsul va da !

Tot din Garçon No. :

citerons encore un ayant jugé, que si par apliccation de cet


»axiome du droit romain : Vim vi repellere ominia jura legesque permittunt",
vrai de dire que le cas de légitime prévu par l'art 328 C. P. s'applique
non seulement allors qu'il y a pour la personne assaillie de et
- mais qu'il comprend aussi, et par la force des choses, le cas le péril ne
et actuel a pour objet de simples coups et blessures... (Cassation, 27 Février 1799)."

de a termina necesar a aci opiniunea lui


din jurisprudentd francezd. El spune,.
Tome pag. 811, No. 7.

www.digibuc.ro
- -
A l'inverse un crime ne sera pas punissable lorsque l'auteur a agi sous
empire d'une terreur qui a et sa liberté morale. Cette remarque
»est importante : en faut conclure qu'un crime pourra étre justifié, méme dans
le cas, o quelques conditions de la légitime defense font defaut...
latá, onoratá Curte, cari sunt elementele legitimei apäräri
in ce cazuri s'a pronuntat Casatia Francezä, cazuri identice cu
cel de fatá, pentru cum am spus, din In
care s'a comis acest fapt, nu poate sustine In mod legal
Lazärescu se gäsea In bine doveditä stare de
legitim
Cerem dar, admiterea recursului lui Lazärescu, casarea
trimitere.

Marilor Procese.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PLEDOAR1A PROCOPESCU

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Fo,t g,neral la Curte de
Judiciar".

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
MCOLAE PROCOPESCU
Procuror general la Curte de Casatie Justitie
(t 13 august 1923)

A lume de vreme, dar nu a cunoa§te viata


-cum spune un poet italian-un singur lucru ne poate därui : nenorocirea.
pentru odihna de veci, de 1-au a§ezat de singurii
doi copii primdvara vietii, cei cari i-au sdrobita sa de
: de acuma a regäsit de
umbrelor dragi... nu fusese mai mare pentru Nicolae Procopescu
ca 1nflorite ale acestor copii, le 1nchinase comoara de afectiune
sufletului
Nicolae Procopescu a fost printre ai generatiunii Elev al
ceului Matei Basarab, student Facultätilor drept din Bucurelti Paris, el
s'a distins prin puterea de vigoarea inteligentii sale, servite de-o
remarcabilä memorie. Un sentiment pentru realitätii i-a fost, mai
pururea in desfä§urarea activitätii sale.
darurile dela Colegii säi de studii, un Duiliu Zamfirescu,
un lonnescu-Gion, un Grigore Manolescu, din aceia§i cu top, unul strälu-
ce§te prin creatiunile sale poelice, pe altul atrag cercetärile de istorie
un altul ajunge mare artist dramatic. Procopescu, care se carierei
juridice, urca repede treptele magistraturii moartea'l surprinde functionând In
mai post al Parchetului Curtii de Casatie.
Fäptura a lui Nicolae Procopescu s'a format la umbra studiilor
sice, pentru cari a simtit o adeväratä predilectie. Magistratura, larg de
clemnitate ispitit, - avea pentru ea cultul unui cetätean roman. Se
cu avere putea la de a'§i servi patria, sacrificând
pentru adevär dreptate, pentru respectul bunelor al In
imaginatia-i de adolescent s'a väzut, poate, Forul, in mijlocul amicilor,
cari a§teptau cuvântul
din primii ani de universitate, mintea sa cautä un orizont de
mai larg. Invätätura strictä a dreptului, In definitiv, la cunoa§terea texte-
legii pozitive, nu'i putea satisface acea curiozitate generoasá, de care se simte
Trebuia sale o mai strälucitoare. aplecat asupra
operelor capitale din domeniul §tiintelor sociale, multumitä o
structurä intelectuald din cele mai interesante. Cuno§tea amänunte desvoltarea

www.digibuc.ro
- -
a statelor moderne. Cat despre tara noasträ, putini posedau de
ca etapele ei de formatiune. In materie de economie sau de
totdeauna aveai de din convorbirile el.
La finele lui aproape 5 de la Paris, Procopescu este
numit judecator la tribunalul ministru al justitiei Vernescu. Nu
functiune de numai vre-o parte din conducatorii
politice de pe acea vreme, mai ales fostul sau ministru, sfatuesc
In alt mod inteligenta sa serviciul binelui public. Sedus de perspectivele
unei activitäti libere in care, cate odata, valoarea nu asteapta anilor",
Procopescu Partizan al doctrinelor conservatoare, spre care'l
toate /ndemnurile temperamentului el inträ arena luptelor politice este
ales ajutor primar al Capitalei, apoi, deputat senator. In calitate de raportor
la buget, un documentat prin care se ca un cunos-
al chestiunilor financiare.
Mari Impunätoare talente se manifestara noi acea in
politic. Partidele puneau prima linie elementele cele mai inzestrate, in realitate
cele mai rezistente In actiune. In valtoarea luptelor, calma ponderata
lui Procopescu a trebuit sa cedeze pasul, spre a face celor mai impulsivi
mai Cu pregatirea sa pentru problemelor
vitale ale judecata sa despre oameni despre fapte... Se
cerea pasiune el propovaduea ordinea, lupta de idei, respectul
versarilor, prin alegerea a armelor de combatere. Sguduit cre-
dintele sale, Procopescu simte rolul sau Strategia aceasta de
exagerdri, urmata de o de compromisuri, totul
de politica. a fi cele din un desgustat-modestia sa nu i-ar fi
permis se considere nici un dat seama ...s'a
cut prea pentru o asemenea Zi zi activitatea sa pe acest teren
fost mai redusä. o imagine a unui francez, a inchis fereastra, pen-
tru a nu mai auzi desartele sgomote de Par'ca venea de la un drum lung
istovitor; truda sa procurase o proviziune de experienta.
Intre timp, dela plecarea sa din magistratura, Procopescu a profesat dreptul
civil comercial la specialä de finante (octombrie, 1893) mai
dreptul comercial la superioarä de de Stat (octombrie, 1895), in
timpul directoratului amicului C. Oh. loan. Tot 1895, Filipescu
primar Capitalei, s'a incredintat postul de advocat pledant cl. I la ContenCio-
sul comunei.
Totdeauna amintit de vremea petrecuta ca profesor. Omul
sfatos, de amenitate rabdare, care a fost Procopescu, a trebuit sa se
a catedrei. Este sa
dintre elevii sai distinsi dela de finante situatiuni
: Dimitrie Gheorghiu, valorosul Secretar general al Ministerului de Finante
care i-a un devotat prieten, Nicu Alexandrescu, advoptul stimat de toti
pentru caracterul
Ca advocat, Procopescu avea mai mult de sentimentul, avea constiinta
de rolul ce sa indeplineasca aceasta grea profesiune. Cunostintele sale
juridice solide, ce ori adversar, i-au slujit ca se remarce de
la primele sale pledoarii. Argumentarea sa bogata, afectatiune,
care atentiunea i-o vom regasi in sale ca pro-
general. A trebuit sa exceleze in faptelor, in coordonarea logica

www.digibuc.ro
-
subsumarea la regula de drept sustinea. Colegii de baroa
tins de la Inceput, Consiliul de Procopescd
acest de aureola unui magistrat dar
unui afabil, resurse Intelectuale de ordinpentru
a infruntä färä-violentä luptele de la
Ce se din unde un de frunte,
nimeni o poate preciziune. A fost oboseala de care s'a resimttt delicata
sa a fost dorinta de a'si restrange activitatea public& pentru
consacrá un timp liber mai mare grijei pentru cari, din nefericire,
una alta, destul Procopescu, care profe-
saso, drept, mai din dragostea pentru apare din ce ce
mai rar Inaintea
Retras, departe la transformärile aduse de evenimente, el nu
poate regreta indestul cariera se in tinerete. Este refrenul sus-
pinat de toti, este mai inaintatá... A asteptat pri-
lejul sä i se dorinta, a voiosie firul intrerupt de
15 ani,
De-acuma magistratura 1-a pentru Numit 1906,
consilier al Curti de apel Bucuresti, este inaintat, la 1912, Martie, la rangul
de eonsilier al Curti de Casatiune, iar din lanuarie, la sfársitul
functiunea de'yrocuror general pe Curtea supremá.

Studiile clasice, le-a dat preferintä Nicolae Procopescu, au imprimat


un caracter aparte stilului oratoriei sale. impetuozitate acea magnifi-
verbalá, pentru care nu aptitudinile vocale care fi contrastat
poate spatiul Ingust astäzi al unui pretoriu de judecatä, 'oratoria fostului
procuror general amintea antichitatea prin alatuirea a argu-
mentärii. Metodica, ärmonioasä, cuvIntarea sa era mai tot-deauna de
amintiri, istorice personate, de digresiuni interesante ce trädau
tinsele sale cunostinte. Fondul concluziunilor sale era instructiv. -sä se
-ascultat chiar chestianile cele mai ingrate.
Spirit a salvat, prin darurile situatiuni dificile
decurgand din legi In i de oameni nepregätiti. A biciuit
din Ináltimea fotoliului asemenea legi, dar s'a putut impca
excesul de putere al acelor judecdtori, cari s'au erijat pretori au ocolit legea.
Despre Procopescu, ca despre adeväratii oameni de se poate
spune a posedat acea comprehensiune acea facilitate de adaptare,
constituesc superioritatea acestei cariere.
Este posibii ca dinsul fi privit tristete la prefacerile sociale din ul-
timul timp la rásturnarea unora din ideile normele cari se
vingerile sale cele mai scumpe. N'a lipsit dela datoria ce asumat de a
respectarea legilor, cari isbeau proprietate, sau a acelora cari asigurau or-
dinea Stat. a cá legea agrara este de reforma care
nu poate fi tratatä de jurist o simplä lege de expropriere, aplicabild din
and, la cazuri izolate. zis apoi, libertatea clasei functionarilor publici
nu trebue compromitá bunul mers al seryiciilor ameninte, prin gene-
ralizarea ei, siguranta Statului. astfel, Procopescu dat per-
fect seamä de vätämarea economiei generale, prin färämitarea propriettij
rurale, prin injusta despägubire acordatä celor expropriati marirea sar-

www.digibuc.ro
- -
cinelor bugetare ale Statului, ca de simpatia care a fost
carea functiondreascä, atunci conducfitorii ei - incorigibili,
timpul le va da, - au fost prea mult nu numai In
interesul instructiei. Cine viziunile printre evenimente, omul
politic, procurorul general Procopescu, n'a Intrezärit alte solutii de
cele Infaptuite In aceste cbestiuni.
Procopescu a plecat dintre noi, regretat de lume juridicd.
sa prematurä a vaduvit un fotoliu de o minte agerä luminatä, de un ca-
racter drept prihanä.
In frumoasa sa oratiune ministrul justitiei, d-1 I. Th. Florescu, a
subliniat, träsaturi fundamentale, personalitatea magistrat.
Oscar N. Nicolescu, presedinte, Al. Dem. Oprescu Al. Gane, procurori,
ne-au descris cuvinte golul läsat de dispärut din
ne fie a reproduce ad cuvintele, ce meritä a fi In piaträ, cu
care primul-presedinte Inaltei Curti, V. ROmniceanu, anuntä contemporani-
posteritätii moartea lui Procopescu, In discursul de deschidere a acestui
an judecatoresc : Pierderea Incercatä de Curte este nemärginitä,
Nicolae Procopescu poseda toate virtutile cari i-au asigurat stima iubirea
noasträ. El a terminat o frumoasá care a fost
barou magistraturä, pe care a Indeplinit-o cu distinctiune. Desele
.,dureroasele lovituri cari s'au indurare asupra lui, i-au
tatea 1-au fäcut sa se scoboare in de vreme. Instruit
pedantism, sever pentru el indulgent pentru altii, model de bunätate urba-
nitate, Procopescu a la lungei sale cariere,
tate a unui suflet sincer care se impacä cu cu ceilalti.
Portretul lui Nicolae Procopescu aceasta ultimä a sa functiune, destinat
primului numär din Biblioteca procese, a trebuit acum vest-
unui necrolog. In descrierea acestei personalitäti, portretul de fata
contine efecte de potrivite mai ales panegiric, semnatarul
sa fie iertat ca, in goana In emotiunea care-I a
vorbeascä säu suflet...
Gr. Conduratu

www.digibuc.ro
PROCURORULU1 N. PROCOPESCU
Unite de Casatie
de la 10 Mai 1923.

Curte,
Din desbaterile urmate cu ocaziunea primei divergente, credem
onorata Curte, cunoaste destul prea destul, faptele
cari au dat acestui nenorocit proces. Nu voiu mai insista
prea mult asupra In aceste sarcina mea va fi foarte
cdci, fraze de retorick - cari
date putinilor ca sä le la indemânä, - mä voiu margini
a examina strict cele chestiuni, cari au fost aduse
cata dv., motivul de recurs anume :
1. Dac faptele constatate stabilite in mod suveran de instan-
de fond pot fie censurate de Curtea de Casatiune. este
vorba de calificarea tor juridia i cu legiuitorul le-a
o
2. faptele avute vedere de de caracteri-
sau nu, legitima apárare, pe care recurentul a invocat-o in
instructiunei, Franta, chiar mo-
tivul de recurs formulat.
Chestiunea cea trebue fie examinatä sub aspectul ei
juridic. Cu alte cuvinte, Curtea de Casatie se poate amesteca
calificare, pe care a dat-o instanta de fond unui delict sau
crime.
Este exact, onorata Curte, fixase de
mult o sensul, asemenea chestiuni, constituind ches-
tiuni de fapt, ele scap controlului Casatiunei. Asupra acestei juris-
prudente onorata Curte a revenit de curând. Pentru
aceasta vom invocá decisiunile sale cu No. 708 din 1914 ; No.
1534 din 15 Noembr:e 1920 No. 1653 din 23 lunie 1922 (Dos.
No. 1779/1922) sectiunei a a acestei Curti, - astfel
chestiunea de fatä nu constitue o noutate. De altmintrelea lupta a-

www.digibuc.ro
ceasta cinstitä s'a dat in Franta Mire instantele de
Curtea de Casatie ; instantele de fond, ca evite o censura,
care de multe ori le desagreabila, s'au pus in trecut la
interpretarei suverane, bazatá pe elementele de fapt ale pricinei.
lucrare foarte importantá a unui distins jurisconsult, lu-
crare premiatá de din Franta care face epoca In lumea
juridica, aratä tendinta Curtilor, de a se sustrage sistematic contro-
lului Curtei de Casatiune, intrebuintând toate mijloacele pentru a
sub interpretdrile apreciatiunile de fapt, adevarate chestiuni
pure de drept. Aceastá procedare, se Gény, autorul
vizat sus, trebue dejucatä ; chiar acolo unde nu este o definiti-
une, chiar acolo unde nu este vorba de calificare, Curtea Casa-
tiune poate sä restabileasca adevärul juridic, censureze.
Trebue se cum spun mai toti aceastä
instan(elor de fond de a Curtea de Casatiune. cum se
in aceastä privintä Gény, In lucrarea : Méthode
d'intérprétation et sources en droit privé positif (Edit. 1919, Tome II,
205 urm.).

Mais, quelque parti que l'on s'arretat dans la definition du rôle de la


Cour cette difficulté était, dans une large mésure, inevitable, cela
seul, que le ne pouvait, peine de rester inefficace, se cantonner
l'examen du droit en soi, et devait nécéssairement porter aussi sur l'application
droit aux elle-meme. - C'est dans cette operation, toute concrete
de l'application, qu'apparait bien, a l'état aigu, l'impossibilité de par
des limites mathématiques, le domaine du droit, pleinement ouvert au controle
de la Cour de celui de fait

Et l'on ne peut vraiment lui faire grief, d'empiéter par fois sur le domaine du
fait, - lorsque le maintien de la separation des deux ordres de questions (droit
et fait) aboutirait laisser les juges soumis sa censure, libre de se soustraire
celle-ci, - en déguisant habillement des véritables decisions juridiques sous
la trompeuse apparence de constatations de fait souveraines.
Devoiler ces supércheries et rectifier des appreciations mensongères, en
vue de mieux assurer l'observation exacte du droit, ce n'est, de la part de
Cour de Cassation, que rester sa mission, - en rompant les
capables de déjouer la surveillance, et en usant d'ailleurs de tout pouvoir supe-
rieur". (A se vedea No. 178, t. p. 196 197).

Aceastá onoratä Inaltä Curte, cu vechea jurisprudentä,


nu face decât se punä de acord jurispru-
in special cea francezä, mai ales sä dea curs
evolutiunei ce nu se poate stávili. Autori mari clasici, pe cei
moderni, cei mai mari pe cari vom vä vor spune mai mult
deck mine de aceea ne vom permite ne punem la adäpostul
doctrina jurisprudenta in aceastä materie.
In chestiunea dreptului de al aproape
existä Toatá lumea este aproape de acord a spune: acolo,
este o definitie este vorba de calificare, acolo are Curtea

www.digibuc.ro
- 251 -
de Casatiune dreptul de control. Pentru aceasta voiu incepe cu
mare autor care a scris despre Curtea de Casatiune. Acest autor, Ernest
in volumul al lucrArii sale, sub No. 156 pg. 172, spune
toarele privire la calificatia :

No. pag. 172. Si la loi, tout en exigéant une condition, n'a pas
quelle marque ce,rtaine son existence sera reconnue, s'en est rap-
portée, sur ce point, ?appreciation et la conscience du juge, et appré-
dation échappe toute critique.
quand la loi ne s'en est pas tenue la, et qu'elle a entendu limiter le
pouvoir du juge en definissant la condition qu'elle exige, appartient
la Cour de Cassation de si les fait recueliis dans l'arrét
répondent la definition.
La qui se pose est donc celle-ci : étant donnés les faits, tels qu'ils
ont été souverainement constatés par déféré, d'apres un mode de preuve
légalement autorisé, - le juge n'en a-t-il pa des inductions celles
qui devaient en résulter un texte de la loi, - soit au point de vue du
caractère de ces faits, - soit au point de vue de la qualification qui leur a éte
donnée, soit, d'une quant aux consequences juridiques dérivant
leur existence n'y a lieu cassation que, si, dans ?appreciation qu'il a
portee, il a violé ou méconnu une disposition legislative.
No. 157. Qualification La nécessité du contrôle de la Cour de Cas-
sation apparait évidente en ce qui concerne la qualification c'est-a-dire la
denomination attribuée par la loi, les qui les constituent,
actes et particulièrement aux contrats pour lesquels elle les qui
observées, etc.,

appartient a la Cour de Cassation, en de ces dispositions


verainement constatées et interpretées de dire dans quelle catégorie le législateur
a les actes de cette nature, etc., etc."
Mai departe la No. 158, pag. 174, autor spune, tot sub
rubrica, Qualification Curtea de Casatie are nu mai dreptul,
datoria de a verifica toate indicatiunile de fapte furnisate. In
Fay, ocupindu-se de caracterul legal de consecintele juri-
dice, sub No. 159, zice :
Ce qui constitue le caractere d'un fait, c'est, ainsi que nous l'avons
dit, l'ensemble des conditions qu'il doit remplir, aux termes de loi, - pour pro-
duire un effet En définissant un fait, tel qu'il doit se
senter pour amener les consequences qu'il y attache, le législateur a
ment limité le pouvoir d'appréciation des tribunaux, et ceux-ci doivent, des lors,
au cas de contestation, relever les circonstances de nature la Cour
de Cassation de vérifier si le fait réunit les pour répondre
a la definition qu'en a donnée la loi."
Tot in chestiunea legale" vom invoca Pandectele
franceze, Vol. 15, pag. :

No. 1002. Mais si ?appreciation des faits attribuee aux Cours et aux Tri-
bunaux n'est sujette aucun controle, si elle est souveraine en tout lorsqu'elle

www.digibuc.ro
-22-
se borne s'ils .existent et quelle est leur moralité, n'en est pas ainsi,
leurs qualification. C'est qu'en effet,-la qualification des faits est essentielle-
ment une de droit, car elle ne résulter, que du rapport des faits
avec les termes et la pensée de la loi. Une fausse qualification: est une erreur
droit qui d'un raisonnement vicieux, et comme elle a pour inevitable
-consequence - d'absoudre des faits criminels, ou de punir des faits licites en
mémes,-il est manifeste qu'elle viole la loi". (Cassation, Avril 1873.)
No. 1003. C'est d'apres cette distinction que la Cour de Cassation a été
amenée a poser ce principe : que si les declarations en fait données par les tri-
bunaux et par les Cours sont irréfragables, n'en est pas de méme des qualifi-
cations qu'ils donnent aux faits par eux et des consequences qu'ils en on
tirées ; que l'examen de ces qualifications et de ces consequences rentre dans
l'atribution de la Conr de Cassation ; que cette Cour, étant chargée de reprimer
les violations qui seraient commises contre la loi,-a nécessairement qualité pour
juger l'appréciation des dits faits et leurs consequences, puisque ce jugement de-
vient la base de l'aplication de la loi pénale"...
Dar mai departe, trecând peste Pandecte, vA mar-
turisesc cA nu am gAsit hotArki, cari sA
repertoriul Carpentier, la cuvântul Cassation, Vol. IX, pag.
256, care spune :
No. La Cour de Cassation a jugé d'abord en générale, qu'il
de son devoir de rectifier les fausses indications et les consequences
tirées par les Cours Criminelles, des faits constants par les arras attaqués.
No. 1079". Et depuis, elle a toujours invariablement jugé, qu'en
criminelle, appartient la Cour de Cassation d'examiner si les faits reconnus
constants par les juges du fond ont été légalement (Cassation, 20 Nov.
1866 ; 27 Fevr. 1879, etc... etc...)7
Repertoriul Carpentier cuprinde mai decisiuni ale Casati-
franceze, In cari principiul acesta este la o axiomA. Dela
1830, s'au dat aceste decisiuni, aretistul cA ho-
nu s'au mai dat alt sens.
Tot sensul acesta se rosteste Sirey. In jurisprudenta fran-
cezA de mai cu cAnd In materie de calificare legiuito-
rul a dat o definitiune delictului sau crimei, s'a mai pus chestiu-
nea cA Curtea de Casatiune poate sA intervinA.
Pentru a invedera mai mult temeinicia argumentArei noastre,
vom invoca un autor celebru, cunoscut tuturor. Este vorba de
Faustin cuvântul, ca dânsul sA :

No. 3208. Mais, si les attributions de la Cour de Cassation ont été


ment circonscrites, importe qu'elle les toutes et qu'A la suite de
distirctions plus ou moins subtiles-le contrôle que, dans l'intérét de l'unité de
l'interprétation de la loi, elle &end sur tous les jugements, ne devienne pas
soire. Elle ne peut pénétrer, dans l'apréciation des faits, elle ne peut examiner s'il
sont prouves,-ou ne le sont pas, les admettre ou les rejeter ; elle s'incline devant
la des juges quelle qu'elle soit, elle lui reconnalt la force de chose
Mais de IA, qu'elle ne puisse examiner l'aplication qu'ils ont reconnus con-

www.digibuc.ro
- -
slants ? droit est de juger que ces faits existent n'existent ; - mais
quand ils ont jugé qu'ils existent, la qualification qu'ils leurs donnent fait
elle-meme partie de ce droit d'appréciation ? Est-ce que qualification est autre
chose que le rapport actes avec la loi qui formule cette incrimi-
nation ? Est-ce que ce rapport, qui peut contésté, ne renferme pas
sairement une de droit ? Est-ce que la chambre d'accusation, qui
que tel fait qu'elle constate et qui les d'un délit, ne constitue
cependant aucun ne commet pas contrevention la ? Si
des juges se trouve dans la *constatation des faits, s'ils rejettent une cir-
constance qui est prouvée, ou en admettent une qui ne l'est pas, il n'y a rien
dire ; ils rendent souverainement la justice.
Mais, si cette érreur consiste qualifier un fait qui n'en a pas le
caractère, ou refuser cette qualification un fait qui en renferme les
-comment échapperait-elle la censure de la Cour ? On qu'elle ne peut
examiner la qualification sans examiner les faits, cela est vrai ;--mais elle n'exa-
mine que les faits qui ont été retenus et constafés par l'arrét et ne l'examine que-
pour rechércher et établir leurs veritable rapport avec la ; elle n'entre donc
pas dans l'appréciation du fait pour constater les declarations de relative
son existence matérielle et sa moralité ;-mais pour contester les consequen-
ces légales que cet arrit a tirée ce fait avoir constaté, en un mot, ce
n'est pas le qu'elle apprécie, c'est uniquement l'application qui lui a été faite
de la loi, qu'il a été reconnu et
En definitive, la Cour de Cassation, si elle avait abdiqué le droit d'exami-
ner les qualifications imposées par les juges aux faits constatent, aurait
répudié l'une de ces attributions les plus utiles. ne doit pas permis aux
Cours et Tribunaux de se soustraire par des declarations en fait, dans les ma-
les plus délicates, la haute surveillance sous laquelle la loi a voulu les
placer.
En instituant la Cour de Cassation et en Jul déléguant l'intérprétation sou-
veraine des lois, l'Assemblee Constituante a L'unité de la jurisprudence,
l'application uniforme des dispositions tous citoyens, - le maintien des
doctrinales qui dominent toutes les lois et forme leur utile et salutaire
complement.
Est-ce donc en criminelle, est-ce quand s'agit de savoir un
prévenu est légalement mis en accusation - que cette grande Institution, manquant
sa mission, se ait forcée de s'arriter, impuissante, en face d'une infraction
flagrante de la loi pénale ?
Quelle serait les garanties de la justice, si les juges abandonnes, comme
on le voudrait, leur discérnement et leur conscience, étaient les maitres d'im-
poser, aux faits, telle ou telle qualification différente, faire arbi-
trairement la d'un délit, - ici les exclure, non moins arbitrairement des
termes de la ?
N'est-ce pas surtout en de justice pénale que les doivent
uniformes, - car, si les faits n'étaient pas passibles de la mime
si le acte était considéré, comme punissable, tantôt
comme innocent, quel trouble n'en resulterait-il pas dans la conscience publique ?
serait la de la conduite du citoyen ? Or, pour que les faits puis-
sent uniformément faut que la Cour de Cassation, autant au
moins que cela est possible, puisse dans tous les cas et sans distinctions, appli-

www.digibuc.ro
- 254 -
son contrôle it toutes les qualifications léga'es, c'est-a-dire A toute appli-
-cation de la loi pénale a des faits constants. M-r le president Barris
préocupé des que l'examen des qualifications pouvait entrainée
Cour de Cassation se constituer en Cour souveraine et universelle d'appel, tous
les procés seraient remis en ; - et sous le prétexte qu'il lui appartient
de juger si la loi a été bien appliquée sur le fond, - elle arriverait connaltre de
les de l'instruction, et apprécier elle-meme les faits. Ces inquié-
tudes ne se sont point réalisées..."
Mai departe tot Faustin Hélie ne spune :
No. 5377. fin de non-recevoir, et c'est celle qui
plus fréquente application, consiste dans la distinction du hit et du droit, et
s'applique tous les moyens qui attaque l'appréciation souveraine du fait,
sacré par le jugement, ou attaqué.
Nous avons essayé de poser cette limite fondamentale du fait et du droit,
et d'établir termes de la competence de la chambre criminelle de la Cour de
Cassation. ne nous reste plus ici, rappeler les différentes hypotheses dans
lesquelles la ligne de a été reconnue et tracée...
Les difficultés ne s'élèvent que lorsque le pourvoi porte sur la qualification
des faits, et sur les qui ont servi de base l'application pénale, qui
suppose rapport exact entre les faits incriminés, et les terms d'incrimination
renfermé nécéssairement, côté de la de droit qui nait de l'ap-
plication de la loi, une appreciation des faits eux-memes. Mais suffit, pour que
la Cour de Cassation ne dévie pas de la de son institution, qu'elle
scrive son appreciation aux faits retenus et constatés par le jugement ou
attaqués. Nous avons longuement établi cette doctrine, en examinant les droits de
la Cour sur les arréts de la Chambre d'accusation. Nous ne ferons qu'en
noter l'application qui en a été faite par la jurisprudence aux jugements et
des tribunaux et des Cours d'assises."
No. 5381. - Cepeniant est quelques dans lesquelles cette ligne
de demarcation entre le fait et le droit n'a pas été exactement suivie, - et dans
lesquelles, la Cour Cassation a cru pouvoir non seulement examiner les faits
constatés et appréciés par les juges du fond, pour contrôler la qualification, mais
critiquer l'appréciation qu'elle en avait faite.
Nous avons déja discuté cette sorte d'empietement dela Cour de Cassation
au sujet de quelques incriminations dont elle saisir les
est notamment de jurisprudence, en matiere de presse, - que la Cour
de Cassation peut, en appréciant les écrits incriminés, annuler d'une
Chambre d'accusation qui refuse de reconnaitre ces écrits le caractère de
- que ce droit de critique s'étend aux dela jurisdiction corréctionnelle ;
qu'elle reviser la des juges du fait sur le point de savoir les
ecrits ont la publicité exigée par la loi; qu'elle peut apprécier si un journal
traite ou non des politiques et d'économie sociale; s'il n'est que la con-
tinuation d'un autre journal dont l'intérdiction a été prononcée ; si la réponse
faite par une dans un journal les limites du droit que lui asure
la loi, etc., etc.
Dans toutes ces hypotheses, le pourvoi est donc fondé critiquer la
claration en fait de et la fin de non-recevoir, tirée dela souverainété dela
de fait ne lui est point opposée".

www.digibuc.ro
- -
de a termina acest capitol, nu credem de prisos a
invoca, pe decisiunile No. 1534 din 15 Noembrie 1920
No, 1663 din 23 lunie 1922 ale acestei Curti, Sect. H, o
decisiune, in materie de presa, care pune evidenta chestiunea
de principiu conform cu toate sustinerile noastre de acum, pe
vazut explicate de Faustin Hélie.
Iatä consicierentele decisiuni :

Considerand ca daca dreptul de raspuns totusi anumite restric-


tiuni necesare pentru a fi exercitat, anume : respectul legilor bunelor mora-
vuri, interesul tertilor onoarea jurnalistului ; aprecierea
instantele de fond, asupra raspunsului persoanei vizate prin scriere, pentru a de-
cide termenii raspunsuliii au putut motiva un räspuns din partea jurnalis-
tului de publica, o apreciere a causelor drept, cari puteau sa
autorize un refuz de publicarea rdspunsului, cade sub controlul de
:

Ca fond, rezulta din raspunsul recurentului Rosetti intre-


buintati In acest nu ating onoarea directorului revistei, C. Stere, nu
de in articolul publicat, nici nu
limitele unei legitime". (Casatiunea S. 11., decizia No.
708 din 10 Martie 1914).

dar, bine stabilit, doctrina jurisprudenta


chiar la Curte, care fixat dela 1914 o
orientare, discutiune nu mai se poate pe chestiune.
Partea in dorinta de a produce o diversiune a adus mai
multe citate, dar cu totul, cu totul de chestiunea de care ne-
am ocupat.
trecem acum a doua chestiune anume : pe baza
faptelor constatate stabilite de Camera de punere sub acuzare, se
ajunge sau nu la legitima aparare?
Curtea de Casatiune, in mod obisnuit, se
discute faptele constatate, deck cuprind omisiuni, denaturari,
etc ; In de faptele sunt intima
cu dreptul. De aceca ne dati voe ne referim la o depo-
sitiune foarte importanta a martorului care a servit drept
canava intregel ordonante a Cab. I de pe tribunalul ilfov,
prin urmare decisiunei Camerei de acuzare din Bucuresti, care
a parafrazat, oarecari denaturari omisiuni, faptele prevazute
acea ordonanta. Pentru aceasta, in interesul adevarului, vom repro-
duce aproape pe deantregul depozitiune §i chiar in limba
pentru a se cunoaste toate nuantele, cum a fost
Franta mai la Cab. nici o modificare,
desi trecuse aproape 5 ani. depozitiune, ea poate
rezolva intreg procesul. este in totul confirmatA de toti mar-
aflati la Dinard, toti studenti, oameni seriosi, cari nid
o exceptiune, au depus Franta mod foarte favorabil
lui

www.digibuc.ro
- -
Vom reproduce numai lui Välim6rescu avan-
tajul de a fi cunoscut faptele in mai mic detaliu.
Martorul ce a prestat juramântul legal
a declarat :
connaissais beaucoup les du drame, mais plus particuliere-
ment Paltineano, qui avait un caractère aimable et était estimé par tous
les camarades; cependant lorsqu'il avait bu, devenait méchant; quand
était dans cet état, invéctivait et insultait. Ceux qui le connaissaient bien,
lui pardonnaient ses écarts, qu'il était le premier a reconnaItre lorsqu'il avait
repris raison...
connais, Lazaresco de vue, depuis longtemps sans lui avoir parlé. Ce
n'est que depuis quatre mois environ que Paltineano et moi avons eu des
tions assez intimes avec lui. Nous préparions le mime examen, il habitait
de notre hotel, nous mangions et travaillons ensemble. H nous toujours paru,
d'un caractère doux, mais orgeuilleux. Nous le taquinions ce sujet assez
fréquemment et il riait sans se facher. Depuis notre arrivée Dinard, comme nous
étions une colonie assez nombreuse de roumains, nous lui avons en plaisantant,
le titre de Consul"....
Lazaresco, vivait avec une maîtresse Marguiritte Wallon depuis
quelques mois. Paltineano, Lazaresco et Marguéritte Wallon sont Dinard
dans les premiers jours de je les ai rejoint quelques Nous
menions une vie assez tranquille, tous les quatre, - puis nous avions
quelques compatriotes, étudiants comme nous, qui villégiaturaient DiLard.
deux reprises différentes, quelques jours avant le drame, ces soirées ont pris un
caractère d'orgie, y eut mime deux reprises des de violences.
and Paltineano avai bu, était agressif l'endroit de Lazaresco, qu'il invec-
tivait violament en roumain, - allant mime le menacer de le frapper. A
la seconde de ces qui afféctait profondément Lazaresco, nous avons
été de retenir Paltineano qui voulait se jeter sur Lazaresco et le frapper.
Le lendemain de ces Paltineano exprimait Lazaresco des regrets poig-
nants, de son attitude dela veille que nous avions du lui rappeler, - car ne
se rappelait rien de ce qu'il avait dit, fait, pendant son ivresse. avait
pris la de ne plus boire. Comme je vous le dit, la
de ces deux seine avait été particulièrement violente sous l'empire de l'ivresse.
Paltineano, avoir grossièrement Lazaresco et siens, qui

-ocupe une situation en Roumanie s'est jeté sur Lazaresco le menaçant de mort ;
avons de peine le maintenir a quatre. Mademoiselle
mime jetée a terre pendant la lutte, et Lazaresco fuir terrorise par la
violence de Paltineano.
Une demie heure cette I. Nicolaesco et moi, avons été cher-
Lazaresco qui se promenait dans la rue, et pour calmer Paltineano, - dont
la fureur toujours - nous l'avons de lui faire des ex-
cuses, bien qu'il n'eut aucun tort... Ce y avait d'étrange et
pour moi, - qui était l'ami intime Paltineano, - c'est l'animosité qu'il avait
contre Lazaresco, lorsqu'il était ivre...
Le Samedi 12 Aot, Nicolaesco était venu diner avec nous, sur notre in-
vitation; le diner, Mr. Dimitresco est venu passer la soirée avec nous.
Avons joué au bridge jusqu'au moment, vers dix heures et demie Mr. Ta-

www.digibuc.ro
- -
nasesco et Manolesco venus rejoindre sans étre étaient por-
teurs d'une bouteille de fine Champagne et d'une bouteille de bénédictine. En
déposant les bouteilles la table, Tanasesco s'est Paltineano en lui
disant : Je apporte quelque chose de bon
Sachant dans quel état l'alcool mettait Pältineana, - Marguerite et
suplié en vain, de ne pas boire, Je remarque ce moment
mécontentement de Lazaresco qui s'est quelques Instants aprs, en invitante,
je crois, Margueritte Wallon le suivre"...

apoi mai departe faptelor cum sunt trecute in


In deciziaCamerei de acusare, despositiunea sa se
eu importantä faptele
ränire
Quant Paltineano aussiot le départ de Lazaresco, sa est
tombée, et aprés m'avoir montré sa blessure, n'a pas parlé de LazareSco.
Je me suis rendu compte qu'l avait conscience, que tout a
par sa faute...".
Ceeace trebue pe oricine este toate
statärile cu depositiunea martorului pe care
ordonanta definitivá a Judecátorului de decisia Ca-
merei de acuzare o este concluziunea de acuzare
citi vä sä o cititi. Este un fenomen
extra-ordinar ! Punând niste premise, cari snot adevärate, oglinda
pozitiilor de martori necontestate de nimeni, se ajunge la o concluziune
cu totul alla I Este o transformata sofism.
onorata Curte, aceasta a fost viata de toate zilele pe
care o fa Dinard ! El insultelor, adre-
sate lui pärintilor lui, a invectivelor, a lovirilor chiar a
tarilor moartea, cum spune Välimärescti : le mena-
de ! A fost o scenä teribilä, când, spune martorul
rescu, precum alti cari au fost de fata, când patru dintre
cei prezenti, notati, rog, patru persoane, au trebuit sä intervie ca
scape pe evite foarte grave.
Un alt mai spune cá, Lazärescu urmärit
camera sa de reusind cheia,
neanu a fortat picioarele ; a bätut atât de tare
câteva zile a umflate... Nu mai sä
faptele, ele sunt cunoscute, prea cunoscute de onorata
Curte ar fi sä se piarzá
Vom examinarea decisiunei Camerei de
am expunerea faptelor reproduse ordonantá de atre
Camera de acuzare, decisiunea sa, am väzut concluziune
aceia care trebuia fireasa, am crezut nu bine,
mi-am bine ochii !... Cu toate Camera constata. retinea
toate faptele, cari lui conchidea
nu este legitima ! Faptul de a fi fost tot
timpul insultat de Pältineanu, el familia lui, amenintat,
amenintat chiar moartea, Insemneazá nimic ? Faptul, de a fi
Uiblioteca Marilor 17

www.digibuc.ro
- -
alergat Lazdrescu de-a fi sä dela ca-
mera lui unde se refugiase, nu nimic ? de a fi
stat dela ora 11 pana la 3 noapte pe plaje, in bataia
vântului, sub umezeala marei, nu insemneaza ? Faptul de a
meninta anunta lovirea lui Lazarescu, la Intoarcerea lui vila,
- amenintäri exprimate fata de maitori retinute de - nu
nimic ? Faptul nevoind adoarma,
intoarcerea lui fapt clovedit dialogul dintre Paltineanu
Marguerite Wallon, prin care aceasta amagiasca,
in nu Lazarescu, ci Nicolaescu, numai pentru a
o nenorocire ; - toate aceste retinute de nici
aceasta nu Insemneaza nimic ? Faptul, de a te pe scará in fuga
mare pentru a ajunge repede la a surprinde pe
dupa ce se daduse jos, aceasta nu
semneazä nimic ? Faptul voit, de a aplica o corecliune", la ora 3
noaptea, lui Lazarescu, fapt recunoscut de Paltineanu la jandarmi,
retinut de Camera, nici aceasta nu nimic ? Ei bine Dar
ce are atunci pentru majoritatea Camerei de acuzare ?...
Camera de acuzare, concluziunea logica, rationala
fireasca, sä hotarasca ceeace a judecatorul de instructie
dela Cab. I Ilfov, a hotarât din Franta ;
nu poate fi concluziune, - atunci a toate acele fapte
concludente, pe cari ea le constatase, a sä
ipoteze, fantezii, invente teorii pe cari legea, nici
bunul simt nu le pot admite. Astfel, Camera spune :

prieten nu se la ceva rau dela


dânsul... Prieten a fost Paltineanu când se la toate actele
violentele dovedite, recunoscute, constatate retinute de Ca-
mera ? Prieten era acela, care a incercat loveasca,
de la odaie, unde se Incuiase chiar noaptea
norocirei ? Prieten Paltineanu când ameninta moartea pe
? Camera mai departe spune, Paltineanu nu
deci nu putea Dar, de unde aceasta ?
de uncle scoate aceasta Camera ? Nu este o inovatiune ce voeste sä
o introduca in lege ? Dar, atacurile loviturile aplicate in
lui când trântit pe pat, apucat de gât, loviturile
scaunul, trecute toate corpul decisiunei, dar absolut toate, de
ce Camera le omite, ba chiar le suprim6, când formulata
concluziune ?
Dar, este nevoe ca atacul fie o sau de
foc, un corp ? Nu se poate ucide un cu ?
Este cunoscut cazul lui Velescu dela Maidanul Dulapului. Un singur
a ucis patru persoane, grumazul, numai degetul
mare. Faptul e cunoscut de lumea... Sunt asemenea
noscute invocate de profesor de drept penal la Paris,
in special cazul Tome 1, pag. 811, No. 23, extras din
decisiunea Casatiei din 7 August 1893. Era vorba de un
divid foarte violent, care a amenintat, dar loveascA,

www.digibuc.ro
- -
pe altul. Acesta numai l'a lovit un
cutit pe
Am spus toate elementele de art. 58 C. P. sunt
deplinite anume : atacul material, actual injust.. In pri-
in de toate actele Imprejurgrile din dosar, Camera
printr'un intreg considerent, recunoaste formal a
fost provocat de dar ajunge la conclusiune,
totul de acest considerent, care constitue un punct
RugAm pe onorata Curte acest fapt.
Ori, este nu poate existe o
existe alac material. Ce este un atac material, o provoca-
tiune ? Acest punct, ar inutil
mai insistgtn. Mai departe, considerent final, spune :
nu s'ar nici cazui agentul sub
turburärei, temerei sau teroarei, a trecut peste marginile apärärei.;
a venit nearmat Paltineanu nu un necunostut, ci al
lui Lázärescu".

chestiunea armei" special a PAltineanu, nu


mai nevoe mai revenim. Este necesar ches-
tiunea art. al. Ill c.-p. anume : turburarea, temerea
teroarea. Or, aceste irnprejurgri, ca toate celelalte, au fost con-
statate retinute de trei deose-
bite, era Infricosat". recunoaste
spune
se camerei sale, s'a
s'a de a fugit pe fereastrá, a
terasä, etc."
acest lucru este constatat retinut de era
permis a spune nu se sub imperiul turburgrei,
teroarei ? Apoi, in turburarea teroarea era nu
numai a lui ci colectivg, dinprejurul lui
neanu luase izola pe acesta, ca pe un
când opri la hotel Windsor ca culce acolo, sau induce
eroare noaptea nu era ci
de aceasta, chestiunea de turburare, temere sau teroare,
este o chestiune subiectiva, care dela individ la .individ. Toatä
doctrina e de acord. Pentru aceasta vom cita un
dintr'un autor clasic, Cizauveau & Tome pag. 81
Ce n'est pas, en effet, le tel qu'il peut exister aux yeux juge
constitae l'état de légitime - c'est le tel qu'il s'est aux
la personne faut donc avoir égard sa
faiblesse, et aux circonstances qui ont
Mai departe, nu este nevoe ca viata cuiva fie pericol ca
acel cineva se In stare de

www.digibuc.ro
- 260 -
Este suficient va putea fi lovit Pentru
aceasta referim la jurisprudenta Casatiunei tranceze, citata de Garçon
Tome II, pag. 811, No. 26. Vom mai reproduce In sprijinul acestei
teze pe & Hélie, Tom. H, pag. :

L'attaque doit avoir été contre la stireté de la personne... Mai la


sreté de la personne ne pas sulement la ; qui n'aurait
pas pour que de faire des blessures, la tentative de viol, sont comprises aussi
dans cette expression..."

Curte,

Un singur lucru ar fi fost suficient pentru a simplifica acest


proces. Este märturisirea foarte pe care o face Pältineanu
surorei de La Du Francine, spitalul La Providence", unde
a condus. reproduce, sub prestare de jurämänt,
declaratiunea pe care i-a fAcut-o pe patul de moarte.
Camera o o refine, dar nu-i valoarea extrem
de pe care avea. Pentru a nu fi nici un echiVoc, vom
citi dispozitiune cum a fost facutä.
Devant nous, A. Capdet, d'Instruction l'arrôndissement St.
Département Villaine, de Lemaine, Commis-Greffier, La
Du 60 ans, en soeur St. Lucie, demeurant Dinard,
la a fait serment dirt la vérité, que la vérité, sur notre
a :
C'est moi qui ai des soins Mr. qui a opéré, pre-
ceque aussitôt son arrivée
Dans l'apris midi, j'ai trés peu avec lui, vu son ;
plement dit pour répondre mes questions
Plus tard, je vous raconterai ce qui passé, - actuellement je suis trop
faible. Je ne voudrais pas cause de ma j'aime
ajouté : Je pardonne ami du fond de mon coeur". Je l'ai entendu
dire, je ne sais pendant que j'étais dans la chambre : C'est m'a faute si
je ; je suis sur le couteau de mon
Aceasta este spovedania omului care moare cautä sä spuie
adevärul. fata acestei märturisiri, irebue a se pune punct, cAci
singurä victima aratä Läzärescu nevinovat. Prin urmare,
a fost concluzia se impune.
Camera de acuzare, -dupä ce, In afacerea dela Dinard,
trece corpul decisiunei sale; toate constatärile fäcute de
de instructie al Cab I de pe tribunalul Ilfov, insusite de
dânsa, denaturärile pe cari dv. le puteti constata ;
un exces de putere, omite, ba chiar toate faptele
trecute de ränire, nu motiveaz1 mäcar aceastä
mare. Aceastä omisiune a tutulor faptelor petrecute
de ränire, a fost fácutä ele trebuiau sä conducä
mod fatal la concluziunea fireasa a legitimei apäräri. Camera

www.digibuc.ro
- 261 -
le-a suprimat, aceste constatdri Curte.
Motivul IV de recurs, rärnas in divirgentä, aratä detaliat toate
aceste de lege.
Nu putem concluziunile noastre, a aräta mirarea
care trebue sä pe ori-cine ce priveste fantezia pe care
o reliefeazA deciziunea majoritätei Camerei de acuzare !..
Suntem convinsi onorata Curte va vedea ca noi,
in numele inaltei sale misiuni, ca In numele supremei justitii, va
anula aceastä deciziune. dar, a se admite recursul a se
casa trimitere.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
TABLA DE MATERII
Paw.
3

PARTEA
Istoric. - Acte Judiciare
Istoric
Ordonanta judec. instructor rechizitoriul parchetului din
Saint-Mallo (Franta) 13
Ordonanta Cab. Instructie 15
Decizia No. a Camerei de punere sub acuzare de pe
Curtea de Apel Bucuresti 22
Motive le de casare 31
Decizia Inaltei Curti de Casatie S. No. 631922 . . 37
S. cu No. 63 bis . .

Sectiunile-Unite cu No. 72 923 48

PARTEA H
concluzille
I. Gr. Perieteanu. Portret literar de V. V. Stanciu 59
Pledoaria D-lui 1. Gr. Perieteanu 63
P. Sadoveanu. Portret literar de Alex. Velescu 107
Pledoaria D-lui P. Sadoveanu 109
Emil Otulescu. Portret literar de V. V. Stanciu . 122
Pledoaria Emil Otulescu in dela lanuarie 1923 123
Hurmuz Aznavorian. Portret literar de Alex. Velescu . 159
Pledoaria D-lui H. Aznavorian . 161
Istrate Micescu. Portret literar de V. V. Stanciu 177
Pledoaria D-lui Micescu . 181
Pledoaria D-lui Em. Otulescu Sectiunilor Unite ale
Inaltei Curti de Casatie . . . . 211
Al. Dem. Oprescu. Portret literar de Valjean . . . . 231
Conclusiunile D-lui Procuror Al. Dem. Oprescu 233
Nicolae Procopescu. Portret literar de Gr. Conduratu 245
Conclusiunile Procurorului General N. Procopescu 249

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro