Sunteți pe pagina 1din 12

Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 1

Lab. 8 Aplicatii cu amplificatoare de diferenţa de curenti (AdC) (3900).

8.0.1 Functionare liniara.


Schema echivalenta simplificata a amplificatorului de diferenta de curenti (3900) este
data in figura ADC1. Tensiunea din iesirea amplificatorului va depinde de
amplificarea in curent a tranzistorului Q3 si de sarcina echivalenta din colectorul
 
acestuia notata cu Re. Se va obtine: vOUT  az iIN 

 iIN .

Fig. ADC1
Circuitul se alimentează cu o singură sursă. Datorita valorii mari a amplificarii a z ,
pentru functionare liniara, circuitul se foloseşte numai cu buclă de reacţie negativă.
Deoarece bucla de reactie negativa minimizeaza semnalul din intrarea
amplificatorului, pentru analiza circuitelor cu ADC si cu reactie negativa se va folosi
relatia: iI  iI .
Circuitul ADC 3900 accepta in intrari curenti de ordinal zecilor de microamperi.
Rezistorul R3 se calculează a.î. să asigure acest curent in intrarea neinversoare.

Fig. ADC2 Amplificator inversor cu AdC


2 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

Din figura ADC1 se observă că tensiunea de c.c. din intrari este VBE ON ceea ce
determina:

Vcc  VBE ON
I IN 
R3
 
Bucla de reacţie negativă prin R2 va determina I IN  I IN si va fixa tensiunea din ieşire
la valoarea:
Vcc  VBE ON
VOUT  R2  Ii  VBE ON  R2  VBE ON .
R3
E
Pentru excursie maxim posibila in iesire se impune VOUT  .
2
vO R
Se deduce ca amplificarea in semnal este data de  2 .
vg R1

Fig. ADC3 Amplificator neinversor cu AdC.

Pentru aplificatorul neinversor cu ADC din fig.ADC3 se deduce ca amplificarea in


vO R2 R
semnal este data de   2.
vg R1  rd R1

8.0.2Functionare neliniara.

Functionarea neliniara se realizeaza de obicei cand semnalul din intrare depaseste


domeniu de functionare liniara sau cand circuitul are o bucla de reactie pozitiva
suficient de puternica. Bucla de recatie pozitiva se intalneste in oscilatoare si in
comparatoare. In continuare se vor analiza comparatoarele cu histerezis in
caracteristica
In functie de faza semnalului din iesire se definesc doua tipuri de comparatoare:
comparator inversor si comparator neinversor.
Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 3

Important
1
Fundamental in analiza comparatoarelor cu histrerezis si a aplicatiilor acestora este
faptul ca in caracteristica de transfer a acestora exista doua ramuri distincte. Fiecare
ramura corespunde unui sens de variatie a tensiunii din intrare. Din acest motiv in
aplicatii se identifica intai sensul de variatie a tensiunii din intrare pentru a stabili pe
care ramura a caracteristicii se deplaseaza punctul de functionare si abia apoi se va
cunoaste tensiunea de prag la care iesirea schimba starea.
2
Schimbarea starii iesirii se face prin trecerea circuitului dintr-o stare limita in alta,
trecere care se face prin trecerea prin regiunea liniara de functionare caracterizata de
 
relatia iIN  iIN .
3
In cazul comparatoarelor, datorita buclei de reactie pozitiva foarte puternica, iesirea va
fi in una din cele doua stari limita posibile in iesire: tensiune maxima in iesire
vOUT  VOH  VCC si respectiv tensiune minima in iesire vOUT  VOL  0

Comparator inversor cu amplificator de diferenta de curenti.

Circuitul comparatorului inversor cu amplificator de diferenta de curenti este dat in


figura 8.0.1.
Bucla de reactie pozitiva in curent este realizata de rezistorul R4. Prin R4 se transfera
la intrare un curent proportional cu tensiunea din iesire. Rezistorul R3 fixeaza curentul
pentru polarizarea intrarii neinversoare. Rezistorul R2 controleaza curentul de semnal
din intrarea inversoare.

Fig. 8.0.1 Comparator inversor cu histerezis


Comportarea circuitului se va analiza pe baza caracteristicii dn fig. 8.0.1 din care se
observa ca in cazul AdC ideal (transimpedanta infinita) fixarea iesirii in starea
 
vOUT  VOH  VCC respectiv vOUT  VOL  0 depinde de realizarea conditiei iIN  iIN
 
respectiv iIN  iIN . Cu alte cuvinte conditia de schimbare a starii iesirii se va putea
 
determina din iIN  iIN . Conditia de schimbare a starii iesirii va determina pragurile
circuitului.
4 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

Fig. 8.0.2 Caracteristici pentru AdC


Caracteristica circuitului din fig 8.0.2 pentru sensul crescator al tensiunii din intrare se
va construi variind tensiunea din intrare de la cea mai mica tensiune vIN  0 la cea mai

mare tensiune din circuit vIN  VCC . Astfel cand vIN  0 curentul iIN  0 iar
 
iIN  iR 4  iR3  iIN ceea ce determina din caracteristica din fig. 8.0.2

vOUT  VOH  VCC . Atata timp cat crescand tensiunea din intrare, curentul i IN nu
depaseste valoarea
 VOH  VBEon VCC  VBEon
iIN  iR 4  iR 3   iesirea ramane in starea vOUT  VOH . In
R4 R3
momentul in care tensiunea din intrare crescand, determina curentul din intrarea
inversoare sa depaseasca cu foarte putin curentul din intrarea neinversoare iesirea
schimba starea si trece in vOUT  VOL . Considerand AdC ideal, din conditia de
 
schimbare a starii iIN  iIN se determina pragul comparatorului:
vIN  VBEon VOH  VBEon VCC  VBEon
  .
R2 R4 R3
Se obtine:
R2 R
vIN  Vp 2  VBEon  VOH  VBEon   2 VCC  VBEon  .
R4 R3
Daca se considera ca VOH  VCC se obtine expresia simplificata
R2
V p 2  VBEon  VCC  VBEon  .
R3 R4
Crescand in continuare vIN peste Vp 2 iesirea va ramane fixata in VOL asa cum se vede
in caracteristica din fig. 8.0.3.
Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 5

Fig. 8.0.3 Comportarea comparatorului inversor cu ADC

Caracteristica circuitului din fig. 8.0.1 pentru sensul descrescator al tensiunii din
intrare se va construi modificand tensiunea din intrare de la cea mai mare tensiune
vIN  VCC la cea mai mica tensiune din circuit vIN  0 . Astfel cand vIN  VCC , iesirea
 vIN  VBEon
va fi in vOUT  VOL  0 . Curentul iIN  este mai mare decat
R2
 VOL  VBEon VCC  VBEon
iIN  iR 4  iR 3   ceea ce determina ca iesirea sa fie stabila in
R4 R3
vOUT  VOL  0 , asa cum se observa din caracteristica din fig. 8.0.2c. Atata timp cat

tensiunea din intrare scazand, curentul iIN nu scade sub valoarea
 VOL  VBEon VCC  VBEon
iIN  iR 4  iR 3   , iesirea ramane in starea vOUT  VOL . In
R4 R3
momentul in care tensiunea din intrare scazand, face ca in intrarea inversoare curentul
sa scada cu foarte putin sub valoarea curentului din intrarea neinversoare, iesirea
schimba starea si trece in vOUT  VOH . Considerand ADC ideal, din conditia de
 
schimbare a starii iIN  iIN ,
vIN  VBEon VOL  VBEon VCC  VBEon
 
R2 R4 R3
se determina pragul Vp1 al comparatorului:
6 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

R2 R
vIN  Vp1  VBEon  VOL  VBEon   2 VCC  VBEon 
R4 R3
care sepoate aproxima cu:
R2
Vp1  VBEon  VCC  VBEon 
R3
Scazand in continuare vIN sub Vp1 iesirea va ramane fixata in VOH .asa cum se vede in
caracteristica din fig. 8.0.3a.

Comparator neinversor cu amplificator de diferenta de curenti.

Circuitul comparatorului neinversor cu amplificator de diferenta de curenti este dat in


figura 8.0.4.

Fig. 8.0.4 Comparator neinversor cu ADC


Bucla de reactie pozitiva in curent este realizata de rezistorul R4. Prin R4 se transfera
la intrare un curent proportional cu tensiunea din iesire. Rezistorul R2 limiteaza
curentul pentru polarizarea intrarii nversoare. Rezistorul R3 controleaza curentul de
semnal din intrarea neinversoare.
 
Conditia de schimbare a starii iesirii este iIN  iIN si va determina pragurile circuitului.
Ramura caracteristicii pentru vIN crescator se construieste considerand ca in
momentul initial vIN  0 ceea ce determina ca in iesire sa fie nivelul vOUT  VOL .
Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 7

Procedand ca in cazul anterior se obtine pentru sensul crescator de variatie a tensiunii


 
din intrare din iIN  iIN urmatoarea conditie de schimbarea a starii iesirii:
vIN  VBEon VOL  VBEon VCC  VBEon
  .
R3 R4 R2
Se obtine:
R3 R
vIN  Vp1  VBEon  VOL  VBEon   3 VCC  VBEon 
R4 R2
relatie ce se poate aproxima cu:
R3
Vp1  VBEon  VCC  VBEon  .
R2
Pentru sensul descrecator al tensiunii din intrare se porneste de la vIN  VCC care
determina vOUT  VOH . Se scade apoi vIN si se obtine din conditia de schimbare a
 
starii iIN  iIN relatia:
vIN  VBEon VOH  VBEon VCC  VBEon
  ,
R3 R4 R2
care determina:
R3 R
vIN  Vp 2  VBEon  VOH  VBEon   3 VCC  VBEon 
R4 R2
Cu aproximatia VOH  VCC tensiunea celui de al doilea prag se scrie:
R3
V p 2  VBEon  VCC  VBEon  .
R2 R4

8.0.3. Se verifica amplificatorul 3900


Se realizeaza circuitul din fig. 8.0.5

.
Fig. 8.0.5 Amplificator inversor cu AdC.
E
Se verifica daca tensiunea de cc din iesire este VOUT  .
2
8 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

Se aplica vIN  1VVV si se verifica daca amplificarea in tensiune este aproximativ


unitara. Verificarea se face pentru toate amplificatoarele ce se vor utiliza din circuitul
integrat 3900.

8.1 Comparator inversor cu amplificator de diferenţa de curenti (ADC)


(3900).

8.1.1 Se realizeaza circuitul din fig 8.1.1.

Fig. 8.1.1 Comparator inversor cu ADC.

8.1.2 Se explica functionarea circuitului din fig. 8.1.1 si se calculeaza pragurile


comparatorului cu relatiile:
R2 R
Vp1  VBEon  VCC  VBEon  , Vp 2  VBEon  2 VCC  VBEon 
R3 R3 R4
8.1.3 Se masoara pragurile si nivelele din iesire folosind circuitul din fig 8.1.2.

Fig 8.1.2.
Pentru pragul corespunzator cresterii tensiunii din intrare se deplaseaza cursorul
potentiometrului R1 din a spre b pina cand iesirea schimba starea vOUT  VOH in
vOUT  VOL . Se masoara si se noteaza aceasta tensiune, la care iesirea schimba starea,
ca fiind Vp1 .
Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 9

Pentru pragul corespunzator scaderii tensiunii din intrare se deplaseaza cursorul


potentiometrului R1 din b spre a pina cand iesirea schimba starea vOUT  VOL in
vOUT  VOH . Se masoara si se noteaza aceasta tensiune, la care iesirea schimba starea,
ca fiind Vp 2 .
Se compara valorile masurate pentru praguri cu valorile calculate.

8.1.4 Se traseaza caracteristica comparatorului vOUT  vIN  .


Se va folosi circuitul din fig. 8.1.1.
Se aplica in intrare semnal liniar variabil in timp de amplitudine 10V si frecventa
100Hz cu variatie intre zero si 10V (pozitiv).
Se va elimina baza de timp a osciloscopului si se va urmari pe ecranul osciloscopului
caracteristica vOUT  vIN  .
Se va compara caracteristica obtinuta cu caracteristica dedusa teoretic si se vor deduce
pragurile.
Se introduce baza de timp a osciloscopului si se vizualizeaza forma de unda in timp a
semnalului din intrare si a celui din iesire care se vor nota.
Se vor observa momentele de timp in care iesirea schimba starea si se vor corela
acestea cu sensul de variatie a tensiunii din intrare.

8.1.5. Se inlocuieste in circuitul din fig. 8.1.1 rezistenta R2=100K cu valoarea


R2=510K si se observa ca iesirea nu mai sschimba starea. Se explica motivul.
Se calculeaza valoarea maxima a rezistentei R2 pentru care comparatorul
functioneaza.

8.2 Comparator neinversor cu amplificator de diferenţa de curenti (ADC)


(3900).
8.2.1 Se realizeaza circuitul din fig 8.2.1.

Fig. 8.2.1 Comparator neinversor cu ADC.

8.1.2 Se explica functionarea circuitului din fig. 8.2.1 si se calculeaza pragurile


comparatorului cu relatiile:
10 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

R3 R
Vp1  VBEon  VCC  VBEon  , Vp 2  VBEon  3 VCC  VBEon 
R2 R2 R4

8.2.3 Se masoara pragurile si nivelele din iesire folosind circuitul din fig 8.2.2.

Fig 8.2.2. Comparator neinversor cu ADC.


Pentru pragul corespunzator cresterii tensiunii din intrare se deplaseaza cursorul
potentiometrului R1 din a spre b pina cand iesirea schimba starea vOUT  VOL in
vOUT  VOH . Se masoara si se noteaza aceasta tensiune, la care iesirea schimba starea,
ca fiind Vp1 .
Pentru pragul corespunzator scaderii tensiunii din intrare se deplaseaza cursorul
potentiometrului R1 din b spre a pina cand iesirea schimba starea vOUT  VOH in
vOUT  VOL . Se masoara si se noteaza aceasta tensiune, la care iesirea schimba starea,
ca fiind Vp 2 .
Se compara valorile masurate pentru praguri cu valorile calculate.

8.2.4 Se traseaza caracteristica comparatorului vOUT  vIN  .


Se va folosi circuitul din fig. 8.2.1.
Se aplica in intrare semnal liniar variabil in timp de amplitudine 10V si frecventa
100Hz cu variatie intre zero si 10V (pozitiv).
Se va elimina baza de timp a osciloscopului si se va urmari pe ecranul osciloscopului
caracteristica vOUT  vIN  .
Se va compara caracteristica obtinuta cu caracteristica dedusa teoretic si se vor deduce
pragurile.
Se introduce baza de timp a osciloscopului si se vizualizeaza forma de unda in timp a
semnalului din intrare si a celui din iesire care se vor nota.
Se vor observa momentele de timp in care iesirea schimba starea si se vor corela
acestea cu sensul de variatie a tensiunii din intrare.
Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 11

8.2.5. Se inlocuieste in circuitul din fig. 8.2.1 rezistenta R4=1M cu valoarea


R4=510K si se observa ca iesirea nu mai schimba starea. Se explica motivul.
Se calculeaza valoarea maxima a rezistentei R4 pentru care comparatorul
functioneaza.

8.3. Generator de semnal dreptunghiular cu ADC.

8.3.1. Se explica functionarea circuitului din fig. 8.3.1.

Fig. 8.3.1 Generator de semnal triunghiular si dreptumghiular


8.3.2 Se realizeaza circuitul folosind comparatorul studiat la punctul 8.1 si R=10KΩ,
C=100nF.
8.3.3 Se calculeaza frecventa de oscilatie.
8.3.4 Se masoara frecventa de oscilatie si se noteaza formele de unda din iesirile celor
doua ADC.
8.3.5 Se compara valoarea masurata pentru frceventa de oscilatie cu valoarea calculata.
8.3.6 Se propune o solutie pentru modificarea frecventei de oscilatie.

8.4. Generator de semnal dreptunghiular si triunghiular cu ADC.

8.4.1. Se explica functionarea circuitului din fig. 8.4.1.

Fig. 8.4.1 Generator de semnal dreptumghiular si triunghiular.


12 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

8.4.2.Se realizeaza circuitul folosind comparatorul studiat la punctul 8.1 si integratorul


cu ADC pentru care se va considera R1=1MΩ, R2=510KΩ, C=100nF.
8.4.3. Se calculeaza frecventa de oscilatie.
8.4.4. Se masoara frecventa de oscilatie si se noteaza formele de unda din iesirile celor
doua ADC.
8.4.5. Se compara valoarea masurata pentru frceventa de oscilatie cu valoarea
calculata.
8.4.6. Se propune o solutie pentru modificarea frecventei de oscilatie.