Capitolul 5: Mediu și resurse naturale

Autori: Petru Lup, Sergiu Groapă, Petrișor Gîdea, Alexandru Caplat, Calin Giosan, Mariana
Caplat, Anca Micșa – Oprea
Coordonatori: Raul Olajos, Anca Micșa- Oprea
Coordonator validare program județean: Sergiu Groapă

Context

Mediul, resursele și valorile naturale sunt opțiuni strategice pentru dezvoltarea durabilă a
României. Protejate și utilizate în mod responsabil, acestea vor asigura atât sănătatea cetățenilor,
cât și dezvoltarea economiei. Politicienii au vorbit adesea despre această bogăție naturală, dar s-a
făcut prea puțin pentru a ne asigura că nu va fi epuizată și că reușim să fructificăm întreaga ei
valoare.
PLUS își propune să repoziționeze strategic mediul și resursele naturale în politica
României, căutând modalități de a valorifica toate avantajele ecologice, sociale și economice pe
care acestea le pot aduce. În egală măsură, PLUS este și va fi promotorul ideilor de protejare a
mediului și de utilizare rațională a resurselor naturale, regenerabile sau neregenerabile, în spiritul
solidarității între generații.
Județul Timiș este situat in vestul tarii, punctele extreme ale județului fiind cuprinse intre
coordonatele 20°16’ (Beba Veche) si 22°33’ (Poieni) longitudine estica, 45°11’ (Lățunaș) si
46°11’ (Cenad) latitudine nordica.
Teritoriul județului Timiș cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleacă de la
75 m în Câmpia Banatului și ajung la 1 384 m în vârful Padeș din Munții Poiana Ruscă.
Câmpia ocupă aproximativ 6 700 km2, reprezentând 77,20 % din suprafața județului.
Dealurile, cu înălțimi între 200 m și 400 m, ocupă aproximativ 1 650 km2, respectiv 19,01%
din suprafață.
Munții acoperă o suprafață relativ redusă, de 300 km2, respectiv 3,45 % din suprafața totală
a județului.

1
 Principala resursă naturală a județului Timiș este solul, care oferă condiții favorabile pentru
cultura cerealelor, plantelor tehnice și furajere.
În subsolul județului Timiș se găsesc: țiței și gaze naturale în zona de vest, lignit (Sinersig),
bazalt (Lucareț – Șanovița), mangan (Pietroasa), argilă (Biled, Cărpiniș, Jimbolia, Lugoj,
Sânnicolau Mare), nisip pentru sticlă (Groși, Tomești, Glanda), ape minerale (Buziaș, Călacea,
Ivanda, Bogda).
În partea estică a județului se întâlnesc păduri de brad, molid și fag. De fapt, doar 12,5%
din totalul de 869.665 ha ale județului sunt acoperite de păduri, la jumătate din media națională.
Județul Timiș cuprinde o serie de rezervații naturale, dintre care se remarcă: Sărăturile
Diniaș din comuna Peciu Nou, Pădurea Cenad din comuna cu același nume, Pădurea Bistra din
localitatea Ghiroda, Pădurea Dumbrava din zona Băilor Buziaș, Insulele de la Igriș aflate pe
teritoriul comunei Sânpetru Mare și Insula Mare Cenad din aceeași localitate.
Județul Timiș este străbătut de cursurile a două râuri principale, Bega și Timișul, cărora li
se mai adaugă Bârzava, Moravița, Aranca și Mureșul, precum și o mulțime de afluenți ai acestora.
Rețeaua hidrografică mai cuprinde și un mare număr de lacuri naturale mai mici, precum
și lacuri de acumulare, cel mai mare fiind lacul de la Surduc, cu o suprafață de 538 ha.
Județul Timiș are al doilea produs intern brut după București, conform Comisiei Naționale
de Strategie și Prognoză. Județul înregistrează una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din
România. În anul 2019, 257.766 de persoane, reprezentând 36% din populație, lucrau în
companiile din județ, fiind cea mai mare rată de angajare din România după zona București–Ilfov.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, soldul total al investițiilor străine din județul
Timiș a fost la sfârșitul anului 2019 de cca. 4,3 miliarde de euro, cifră care clasează județul pe
locul doi în țară, după zona București–Ilfov.
Timișul se află pe locul doi după polul de business București–Ilfov, care reprezintă peste
43% din cifra de afaceri de a tuturor companiilor din România. Exporturile județului s-au situat la
35,1 de miliarde de lei. Județul Timiș are al doilea Produs Intern Brut pe cap de locuitor după
București.
In concluzie, Timișul este unul din cele mai dezvoltate județe ale tarii, cu cea mai întinsă
suprafață valorificata agricol, dar si cu o industrie puternica, situându-se pe locul doi în țară.

2
 Aceste beneficii pentru noi, ca locuitori ai județului, au ca efecte o serie de probleme de
mediu, care trebuie ținute sub control pentru a reduce efectele negative asupra aerului, apei si
solului.

Viziune

Toate activitățile umane presupun un anumit consum de resurse și un anumit grad de

poluare. Putem avea un județ bogat și diversificat din punct de vedere ecologic, modern și
funcțional din punct de vedere urbanistic, rațional din punct de vedere al folosirii resurselor
naturale prin respectarea a trei reguli esențiale și anume:
• poluatorul plătește;
• ierarhia priorității de gestiune a deșeurilor;
• promovarea energiei verzi.
Adică, într-o exprimare mai succintă, vorbim despre o sustenabilitate pentru o dezvoltare
durabilă.

PRINCIPII

1. Principiul consensualității - Protejarea mediului natural, modul de organizare și

administrare a mediului antropic și valorificarea resurselor naturale trebuie agreate printr-
un pact realizat la nivelul întregii societăți;
2. Principiul integrării intersectoriale - Obiectivele de mediu sunt integrate cu cele ale altor
sectoare, iar strategia de mediu este reflectată în strategiile sectoriale și de dezvoltare
teritorială;
3. Principiul echității - Furnizarea serviciilor de mediu și accesul la resursele naturale trebuie
să fie realizate în mod echitabil, oferind posibilitatea unei juste evaluări și compensări în
contextul intereselor diferite care afectează relațiile dintre proprietari și societate;

3
 4. Principiul eficacității - Introducerea obligației de rezultat în toate reglementările care
permit această abordare, ca modalitate de a asigura eficacitatea măsurilor administrative și
operaționale;
5. Principiul responsabilității - Statul și întreaga societate civilă au datoria de a-și asuma cu
maximă responsabilitate obligațiile internaționale luate de România în privința mediului și
a resurselor naturale;
6. Principiul solidarității - Protecția mediului și valorificarea resurselor naturale trebuie să
aibă întotdeauna în vedere solidaritatea dintre generații, ceea ce înseamnă că generațiile
viitoare au aceleași drepturi ca cele de azi la un mediu curat și sănătos și la resurse naturale
pentru dezvoltare;
7. Principiul transparenței - Toți actorii sociali și economici au dreptul de a accesa informații
corecte, coerente și relevante despre starea și evoluția mediului natural, a mediului antropic
și a resurselor naturale ale României.

OBIECTIVE

1. Dezvoltarea si eficientizarea extracției si utilizării energiilor regenerabile in timp scurt

(resurse)

Mediu natural

Județul Timiș trebuie să devină un județ modern, adaptat nevoilor mediului economic și
social, în care dezvoltarea economică să nu ducă la distrugerea acestuia, iar biodiversitatea să fie
protejată. Protecția mediului natural trebuie sa depășească statutul de obstacol birocratic și trebuie
să devină cadru de dezvoltare a proiectelor de infrastructură și componentă principală a oricărei
activități economice.

Obiectiv 1 : Atingerea unui nivel ridicat de educație a tuturor actorilor sociali cu privire la protecția
mediului și participarea activă a membrilor comunității la deciziile cu impact de mediu.

Direcții de acțiune:

4
 • Atingerea transparenței decizionale, monitorizarea activă a indicatorilor de mediu și
oferirea de acces facil la aceștia.
• Realizarea unor instrumente și proceduri transparente, care să permită atât informarea
corectă și completă a cetățenilor, cât și instituirea unor mecanisme de control direct al
societății asupra stării și evoluției mediului natural.
• Crearea și/sau actualizarea unor hărți digitale a zonelor mediului natural al județului, care
să cuprindă informații utile referitoare la acestea, de la informații necesare proprietarilor
până la cele de interes public.
• Implicarea cetățenilor în deciziile de impact asupra mediului

În toate aspectele care privesc impactul asupra mediului, statul are datoria de a consulta
cetățenii. Autoritățile și administrațiile locale trebuie să implice în mod activ și real cetățenii,
consultându-i cu privire la deciziile care pot impacta mediul natural și/sau antropic. Calitatea apei,
a aerului și a solului, amenajarea teritorială din fiecare UAT, suprafața și amplasarea zonelor de
recreere și calitatea serviciilor de interes general, precum transportul, iluminatul și salubritatea
reprezintă doar o parte dintre subiectele pe marginea cărora autoritatea publică centrală și locală
trebuie să asigure un dialog constructiv și permanent cu cetățenii.
Un bun exemplu poate fi modelul de management participativ, reglementat și implementat
deja parțial în parcurile naționale și naturale, care poate fi extins și consolidat cel puțin în rețeaua
de arii naturale protejate, zone care sunt identificate în județul nostru de-a lungul râurilor Mureș,
Timiș și Bega.
La nivel județean ONG-urile de mediu trebuie să devină veritabili parteneri instituționali
implicați în toate activitățile de evaluare, implementare și control legate de protecția mediului, așa
cum au fost o perioadă în domeniul ariilor protejate. Este, din acest motiv, foarte importantă
încurajarea profesionalizării personalului din ONG-urile de mediu care trebuie să ridice ștacheta
competențelor profesionale la nivelul importanței misiunii pe care și-o asumă și al așteptărilor
întregii societăți. Modelul de succes al implicării ONG-urilor în protecția ariilor protejate poate fi
replicat în toate domeniile de interes pentru mediu.

• Programe de educație

5
 Dezvoltarea de programe de educație pentru mediu, la nivelul instituțiilor de învățământ,
pentru ca elevii și studenții să înțeleagă importanța colectării și reciclării deșeurilor și a
ecoturismului.
• Sprijinirea deschiderii la nivelul școlilor si a comunităților locale a unor cluburi tematice
pentru educație si turism ecologic.
• Promovarea ecoturismului in zona ariilor naturale protejate din județul Timiș
• Creșterea vizibilității si conștientizarea valorii siturilor Natura 2000 – realizarea si
promovarea unui catalog care sa includă obiectivele turistice, culturale si istorice din zona
siturilor Natura 2000.
• Identificarea si sprijinirea meșterilor populari si a micilor producători, păstrători ai
tradițiilor din zona siturilor Natura 2000. Promovarea produselor tradiționale din aceste
situri sub brand-lu de arie naturala protejata.

Obiectiv 2: Activitate economică și socială cu amprentă redusă și evaluată corect

Direcții de acțiune:
• Evaluarea justă a amprentei de mediu a tuturor activităților economice si sociale.
Încă din stadiul de planificare si proiectare, toate proiectele de dezvoltare trebuie sa conțină
si un plan de compensare a amprentei de mediu a proiectului.
• Existenta unor entități independente si in controlul respectării angajamentelor de mediu.
• Interoperabilizarea tuturor actorilor din domeniul certificării, avizării si control prin
folosirea unei baze de date comune pentru evaluarea rezultatelor din timpul auditurilor,
controalelor si a raportării periodice.

Obiectiv 3: Păstrarea si îmbunătățirea condițiilor de mediu atât pentru societatea umană, cât și
pentru mediul natural in sine

Direcții de acțiune:

Resurse de apă – Îmbunătățirea calității apelor și gestionarea durabilă

Măsuri propuse:

6
 1. Asigurarea surselor de alimentare cu apă, inclusiv a celor de la mică și medie adâncime
2. Construcția /Reabilitarea / Extinderea rețelelor de alimentare cu apă, inclusiv de canale
pentru irigații si transport / Stații de tratare si potabilizare a apei
3. Construcția / Reabilitarea / Extinderea sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare a
apelor uzate, cu crearea separată a unui sistem de colectare si folosire a apelor pluviale, în
special din marile aglomerări urbane.
4. Diminuarea poluării apelor de suprafață, inclusiv prin măsuri de prevenirea riscurilor
5. Reconstrucția ecologică a râurilor din județul Timiș, cu măsurarea parametrilor calitativi
de către institutele de cercetare ale universităților (ICAM, ICER etc).
6. Măsuri de protecție împotriva inundațiilor și de diminuare a riscurilor producerii
inundațiilor (inclusiv prin preluarea apei in canale adiacente Canalului Bega si a altor surse
de apă).
7. Monitorizare in sistem GIS, drone si alte tehnologi noi pentru protejarea zonelor delimitate
prin hărțile de risc la inundații; Modernizarea si interoperabilizarea elementelor active al
sistemului de protecție împotriva dezastrelor naturale;
8. Echiparea bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgenta

Calitatea aerului
Măsuri propuse:

1. Implementarea normelor legislative specifice în domeniul emisiilor, cu măsurarea

periodică prin institutele de cercetare si/ sau avizate a tuturor parametrilor .
2. Reabilitarea termoizolațiilor si a sistemelor de încălzire in clădiri si instalații potrivit
normelor europene si naționale pentru a diminua emisia de gaze cu efect de sera
3. Recuperarea pe timpul verii a căldurii ambientale din rețeaua publica de termoficare prin
introducerea sistemelor de pompe de căldură
4. Sprijinirea dezvoltării la nivelul UAT-urilor de perdele verzi prin facilitarea unor acțiuni
de plantare pe domeniul public;

7
 5. Reducerea nivelului de praf prin îmbunătățirea serviciilor de curățare a străzilor;
Implementarea platformelor europene de autonomizare a acestor servicii cum sunt
CleanSquare.

Solul si fondul forestier

Măsuri propuse:
1. Reducerea și îndepărtarea depozitelor necorespunzătoare de nămoluri, dejecții și deșeuri.
2. Analiza sistematică a solului, a efectelor de extragere a resurselor minerale subterane,
inclusiv a celor energetice și propunerea si implementarea unor măsuri corespunzătoare de
prevenire a poluării și/sau deteriorării solului.
3. Servicii gratuite de consultanta forestieră privind gestionarea durabilă a pădurilor pentru
proprietarii privați de păduri
4. Compensarea lucrărilor de întreținere ale pădurilor din domeniul privat printr-un sistem de
certificate verzi
5. Extinderea suprafețelor pădurilor, sprijinirea realizării de plantații forestiere pe terenuri
scoase din circuitul agricol și in jurul zonelor locuite aglomerate, in vederea combaterii
încălzirii globale, a deșertificării (atragerii ploilor), precum și a opririi circulației cu viteză
a aerului (a furtunilor)
6. Reconstrucția ecologică a pădurilor și refacerea habitatelor forestiere deteriorate, inclusiv
in zonele cu culturi agricole și a aglomerărilor urbane
7. Dezvoltarea sistemului de monitorizare a pădurilor și a bazelor de date corespunzătoare
8. Revizuirea legislației privind utilizarea nămolurilor din stațiile de epurare.

Gestionarea durabilă a deșeurilor

Transpunerea colectării selective a deșeurilor în realitate de zi cu zi a cetățenilor, atât prin educație

activă și continuă, cât și prin realizarea mai multor stații de sortare a deșeurilor la nivel județean,
și punerea în practică a planului județean de gestionare a deșeurilor (http://adidtimis.ro/).

8
 La nivelul anului 2020 in județul Timiș, se valorifica prin reciclare sub 1% din cantitatea
de deșeuri municipale colectate.

Masuri propuse :
1. Desfășurarea de campanii de conștientizare a populației cu privire la colectarea corectă a
deșeurilor,
2. Tratarea deșeurilor biodegradabile.
3. Eficientizarea reciclării deșeurilor prin identificarea de metode noi de reciclare in special
a deșeurilor care, la acest moment sunt categorisite ca nereciclabile. Operabilizarea stației
de tratare mecano-biologica a deșeurilor menajere din cadrul deponeului de la Ghizela
4. Construcția de deponeuri exploatabile pe tip de deșeu și stații de selectare specifice pentru
reintroducerea deșeurilor in circuitul industrial fără un cost logistic crescut
5. Regândirea legislației deșeurilor periculoase.
6. Gestionarea deșeurilor din construcții si demolări direct la sursa prin introducerea
obligativității concasării lor
7. Preluarea deșeurilor vegetale si valorificarea lor prin compostare; Realizarea unor stații de
compostare la nivelul UAT-urilor importante care sa deservească întregul județ fără un cost
logistic mare
8. Refacerea circuitelor Reutilizare Reducere Reciclare la nivelul tuturor activităților
economice si sociale