S T U D I U

H I D R O G E O L O G I C
P R E L I M I N A R
privind

ALIMENTARE CU APĂ
COMUNA PÎRȘCOVENI, JUDEŢUL OLT

Localitatea - PÎRȘCOVENI – Judetul OLT

Beneficiar : Comuna Pîrșcoveni - judetul Olt

Intocmit: Barbatesti, jud. Valcea

Martie - 2 0 13 -

1
 STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR

ALIMENTARE CU APĂ
COMUNA PÎRȘCOVENI, JUDEŢUL OLT

INTRODUCERE
Prezentul studiu hidrogeologic preliminar are ca obiect identificarea
surselor de apă subterană necesare în proiectarea și execuția captării precum și a
celorlate licrări legate de alimentare cu apă a comunei Pîrșcoveni. A fost elaborat
pentru a servi la stabilirea datelor constructive estimative ale unei surse de alimentare
cu apă din subteran pentru realizarea unui sistem integrat de alimentare cu apă în
Comuna Pîrșcoveni, Județul Olt în cadrul investiției “Proiect integrat - prima
infiintare a unui sistem centralizat de alimentarecu apa, captare si statie de tratare a
apei, prima infiintare a unui sistem centralizat de canalizare si statie de epurare -
comuna Pîrșcoveni, satele Pîrșcoveni, Butoi, Olari, judetul Olt ”.
Lucrarea conține date referitoare la condițiile hidrogeologice zonale, pe
categorii de surse acvifere, potențialul cantitativ și calitativ, pe baza materialelor de
specialitate din teren și din arhive. Sunt prezentate caracteristicile geologice,
hidrogeologice si hidrochimice care condiţionează obţinerea debitului de apa la sursă
de Qexp=9,576 l/sec comandat de beneficiar, ce va fi utilizat la asigurarea necesarului
pentru alimentarea cu apă proiectată pe raza comuna Pîrşcoveni.
In prezent comuna Pîrşcoveni nu dispune de un sistem centralizat de
alimentare cu apa. Populatia si unitatile comerciale, sanitare, culturale se alimenteaza
cu apa provenita din puturi satesti. Aceste surse nu asigura calitatea si cantitatea de
apa necesare in localitate, apa fiind provenita din primul strat acvifer care se
alimenteaza prin infiltrarea precipitatiilor si prin drenarea straturilor acvifere din
terasa superioara.
Pentru preliminarea datelor constructive ale sursei s-a pornit de la date
actuale și istorice ale unor surse de alimentare cu apă din zonă. În acest sens s-a
evidenţiat că că fostele unitati agricole din localitate, I.A.S., S.M.A. şi ferma
zootehnică, precum şi întreprinderi vechi cu acelaşi profil din localităţile din zonă
(Olari, Brâncoveni, Dobrun) au exploatat în trecut puţuri forate de adâncime pentru
alimentare cu apă potabilă. Aceste surse au fost abandonate şi dezafectate în perioada
1992-1995.

2
 DATE GENERALE PRIVIND ZONA STUDIATĂ
Descrierea amplasamentul
Comuna Pîrșcoveni este situată în zona central vestică a judeţului Olt, la o
distanţă de cca 20 km NV de mun Caracal, de-a lungul DJ 644. Vecinătăţi: la N-E-
com. Pârşcoveni, la E- com. Osica de Sus şi com. Fălcoiu, la S- com. Cezieni, la N-V-
com.Voineasa.
Are următoarele vecinătăţi:
- la vest com. Voineasa,
- la nord și nord vest orașul Piatra Olt și com. Bîrza
- la est și nord - est com.Brîncoveni
- la sud și sud est com. Dobrun și Șopârlița,
Accesul în zonă se realizează pe DJ 644 Bobocești-Osica de Sus care
străbate comuna longitudinal pe o direcția dominantă de la nord vest la sud est.
Din punct de vedere hidrografic satele comunei se află pe dreapta Oltului
amenajat, în bazinul râului Olteţ, afluent de dreapta al Olteu, pe malul stâng al
acestuia.
Geomorfologia zonei
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul cercetat face parte din
zona Balş - Caracal, din Câmpia Înaltă. Terasa care este importantă pentru zona
studiată este terasa superioară care se dezvoltă mai ales pe malul drept al râului OLT.
La scară regională, zona Pîrşcoveni se găseşte în subunitatea Platforma
Olteţului a depresiunii Getice. Din punct de vedere geomorfologic se încadrează în
partea de nord a Depresiunii Caracalului, delimitată de râul Olt la est şi dealul Coasta
Dobrunului la vest, fiind situată pe partea stângă a Olteţului, afluent de dreapta a
râului Olt.
Oltul prezinta 5 nivele de terasa si anume : veche, inalta superioara,
inferioara si joasa. Terasa care este importanta pentru zona studiata este terasa
superioara care se dezvolta mai ales pe malul drept al raului Olt. Altitudinea relativa
prezinta valori cuprinse intre 25-30 m. pe malul stang al raului Olt aceasta terasa este
mult mai restransa.
Principalul curs de apa din zonă este râul Olteţ. Acesta izvorăşte din Munţii
Căpăţânii, intră în jud. Olt prin partea de nord vest şi se varsă în râul Olt în dreptul
localităţii Cioroiu (com. Fălcoiu) Străbate zona studiată pe direcţia generală NV-SE
cu o buclă larg meandrată spre nord în dreptul localităţilor Pîrșcoveni și Dobrun.
Olteţul are regim de curgere permanent, cu alimentare mixtă, complexă,
atât din precipitaţii cât şi din subteran (versanţi), cu zone de luncă inundabile la
precipitaţii abundente. Valea are un curs uşor sinuos, specific zonei de trecere de la
deal la şes, cu pante de scurgere moderate.
Pe sectorul studiat râul Olteţ este lipsit de terase înalte, dar are o luncă
foarte bine dezvoltată, cu deschideri de 2,0 - 2,5 km. De asemenea, în zonă Olteţul
primeşte la rândul său un afluent de dreapta - Pârâul Roşu.
3
 Caracterizare climatologică
Sub aspect climatic, zona Pîrșcoveni-Dobrun este sub influenţa climatului
continental de pădure, etajul topoclimatic de câmpie, corespunzător proceselor
circulaţiei atmosferice specifice sud estului Europei şi regimlui radiaţiei solare din
zona latitudinilor medii.
În aceste arealuri precipitaţiile cad în cantităţi variabile, la intervale mari de
timp şi inegale, fiind mai bogate în februarie şi iunie şi mai sărace în iulie şi
septembrie, valoarea medie anuală oscilând în jurul a 350-500 mm.
Precipitaţiile sub formă de ninsoare încep să cadă în a doua decadă a lunii
februarie şi se termină în a doua decadă a lunii martie.
Sintetizând datele climatice de amănunt, constatăm în perimetrul câmpiei
oltene centrale o evidentă scădere a influenţei submediteraneene de la vest şi o
creştere a celei continentale. Prin poziţia sa geografică în nordul Câmpiei Romanaţi
(Caracal), pe versantul drept al văii râului Olteţ, comuna Pîrșcoveni se caracterizează
printr-un climat temperat continental secetos, uneori excesiv de secetos, cu precipitaţii
repartizate neuniform pe parcursul anului, cu temperaturi medii anuale de 10-11 °C
(21-22 °C în lunile de vară) şi cu secete care durează între 35 şi 55 zile.
Caracterizare geologică
Din punct de vedere geologic, zona studiată se situează pe partea estică a
unităţii de vorland denumită Platforma Moesică.
Cercetările geologice şi hidrogeologice efectuate anterior au evidenţiat că la
alcătuirea geologică a zonei iau parte depozite aparţinând Pliocenului superior şi
Cuaternarului. Depozitele ce apar la zi aparţin Cuaternarului, sub care cele mai multe
foraje au interceptat formaţiuni mio-pliocene .
- Pliocenul superior este constituit dintr-o altemanţă de argile cenuşii negricioase,
argile nisipoase cenuşii, marne cenuşii şi nisipuri foarte variate granulometric, de la
nisipuri fine argiloase pâna la nisipuri medii şi grosiere, evidenţiindu-se sub
adincimea de 90,00-100.00 m.
- Cuaternarul are o largă raspândire in zonă. Depozitele cuaternare au un caracter
predominant psefitic, fiind constituite în cea mai mare parte din nisipuri medii şi
grosiere cu pietris, nisipuri medii şi nisipuri fine cu intercalatii de nisipuri
argiloase, argi1e nisipoase şi argile. În general, granulometra orizonturilor de
nisipuri cuaternare devine mai fină în adâncime, fiind asemănătoare cu cea a
depozitelor levantine, ceea ce face ca determinarea acestor formaţiuni să fie
dificilă. Depozitele nisipoase cuaternare prezintă mari variaţii atât pe verticală cât
şi pe orizontală, variaţii caracteristice depozitelor torenţiale tipice.
- Dacianul este reprezentat prin nisipuri mărunte şi fine, necoezive, cenusii-
albicioase, uneori cu intercalaţii de argile. Depozitele daciene au fost întâlnite în
forajele din zona Caracal la adâncimea de 90 m.
- Pleistocenul inferior este alcatuit din complexul Stratelor de Fratesti, poros -

4
 permeabile, avind 30 - 50 m grosime si fiind cantonate între adâncimile medii de
45,00 - 100,00 m, sau chiar 120,00 m; este constituit din argile în alternanţă cu
pachete groase de nisipuri ce contin şi lentine de pietrişuri mărunte.
- Pleisiocenul superior este reprezentat prin proluviile de pe Dealul Coasta
Dobrunului si din prafuri nisipoase si nisipuri argiloase, loessoide galbui cu
concretiuni calcaroase.
- Holocenul inferior este constituit din pietrişuri, bolovănişuri si nisipuri, cu grosimi
ce variază intre 3 si 8 m din terasele râului Olt.
- Holocenul superior - acestui interval i-au fost raportate depozitele luncilor râurilor
Olt şi Oltet.
Din punct de vedere geologic prezinta interes pentru alimentarile cu apa
numai formatiunile de varsta Cuaternara. In zona aceste depozite sunt reprezentate de
formatiunile Pleistocenului inferior, mediu, superior si Holocenului ( inferior si
superior).
Caracterizarea hidrogeologică a zonei Pîrșcoveni
În cadrul studiului hidrogeologic trebuie remarcate depozitele formaţiunilor
geologice de vârstă mai recentă cum ar fi Dacianul, Romanianul şi Pleistocenul
inferior. Acesta din urmă este alcătuit din două orizonturi de vârstă villafranchiană ce
constituie „Stratele de Cândeşti”: orizontul inferior psamo-pelitic, constituit din argile
în alternanţă cu pachete groase de nisipuri ce conţin lentile de pietrişuri mărunte şi
orizontul superior psamo-psefitic constituit din nisipuri grosiere şi pietrişuri. Spre sud,
peste depozitele villafranchiene, urmează un orizont de nisipuri la bază cu pietrişuri şi
bolovănişuri cunoscut sub numele de „Stratele de Frăteşti”
Întrucât acviferul freatic este expus riscurilor, nefiind recomandat a se
folosi ca sursă de apă potabilă în perspectivă, s-a recurs la o evaluare a potenţialului
acvifer al apelor subterane de adâncime, cantonate în stratele de Cândeşti şi de
Frăteşti, interceptate de forajele de referinţă din zonă.
Din analizarea datelor hidrogeologice disponibile în arhivele IFB şi ISPIF,
precum şi la administraţiile locale, în zona comunei Pîrșcoveni şi în vecinătăţile dintre
malul stâng al râului Olteț și dealul Coasta Dobrunulul de pe malul drept au putu fi
evidenţiate următoarele trei acvifere distincte:
- acviferul freatic, cantonat în depozitele aluvionare ale luncii râului Olteţ (Holocen
superior);
- acviferul de mică adâncime, cantonat în nisipuri fine sau fine-mijlocii, prăfoase-
argiloase cu aspect loessoid ce alcătuiesc proluviile şi deluviile din terasa mal stâng
a Oltețului (Pleistocen mediu);
- stratul acvifer de medie adincime, cantonat în Stratele de Frătesti (Pleistocen
inferior).
Pentru prezentul studiu cu caracter sintetic, au fost luate în considerare
forajele hidrogeologice de studii şi puţurile de exploatare care reprezintă sursele de
apa subterană realizate recent pentru alimentări cu apă comunale și anterior ale unor
5
unităţi agroindustriale din zona comunei Pîrșcoveni şi din vecinătăţi, precum şi unele
foraje de explorare-exploatare executate la nord de Caracal.
Acviferul freatic din lunca râului Oltet
Stratul acvifer freatic din lunca râulul Olteţ, care are direcţia generală de
curgere în zona studiată de la nord-vest spre sud-est, este cantonat în nisipuri cu
granulozitate diferită, uneori cu liant argilos - prăfos, situate la adâncimi medii de
4,00 m -10,00 m, apa subterană cu nivel liber drenându-se spre râu.
Acest acvifer prezintă o capacitate de debitare limitată, cu mari variaţii ale
nivelului hidrostatic datorate regimului sezonier al precipitaţiilor şi în special faptului
că în perioadele de minim al debitului de curgere râul Olteţ este aproape sec. Situația
conduce la o valoare redusă a potenţialului hidrogeologic, acastă sursă subterană
nefiind nerecomandată pentru exploatare.
Modul de echipare a puţurilor (fântâni echipate cu tuburi de beton cu
diametrul de 1000 mm) nu a permis o exploatare în sistem centralizat a acestui
acvifer, capacitatea de debitare a acestuia fiind foarte redusă.
O altă particularitate nefavorabilă din punct de vedere hidrogeologic
asociată potenţialului redus al acestui acvifer o constituie dependenţa directă a
nivelului hidrostatic faţă de regimul de precipitaţii, care conduce la variaţii sezoniere
accentuate ale debitelor exploatabile.
Caracteristicile hidrochimice ale acestui acvifer fac, de asemenea, nereco-
mandabilă exploatarea în scopuri potabile, având în vedere vulnerabilitatea foarte
ridicată la poluare a freaticului.
Acviferul de mică adâncime
Acest strat are caracter de acvifer freatic cu nivel liber şi este cantonat în
proluviile şi deluviile din terasa Oltețului constituite din depuneri de nisipuri fine sau
fine-mijlocii nisipoase prăfoase-argiloase. Aceste depuneri se regăsesc pe versantii
culmilor alungite ce alcătuiesc terasa, de-a lungul cărora se dezvoltă localităţile Bîrza
şi Piatra Olt. Acviferul este slab dezvoltat atât ca suprafaţă cât şi ca grosime, dar are
importanţă locală deoarece constituie sursa subterană de aprovizionare cu apă potabilă
a gospodăriilor de la poalele dealului.
Acest acvifer se alimientează doar din precipitaţii cazute pe suprafaţa
dealului, motiv pentru care capacitatea de debitare este foarte redusă, astfel încât
multe puţuri individuale rămân seci în perioadele slabe în precipitaţii.
Debitele de apa obtinute la pompari indica valori de 1,50- 3,5 l/s pentru
denivelari de 5-8 m.
Consideram ca acest acvifer nu poate fi luat in consideratie pentru
alimentarea cu apa din subteran a beneficiarului.

6
 Acviferele de medie şi mare adâncime
Aceste strate sunt cantonate în complexul litologic poros-permeabil al de
vârstă Pleistocen inferior constituit din depozitele de nisipuri si nisipuri cu pietrisuri
sunt cunoscute sub denumirea de ’’Strate de Fratesti’’. In zona studiata ’’ Stratele de
Fratesti’’ sunt exploatate prin foarte multe foraje de adancime.
Pentru zona studiată compoziţia granulometrică a acestor strate se
încadrează între nisipuri fine mijlocii şi nisipuri medii-grosiere cu rare pietrişuri
mărunte.
În zona localităţilor Bîrza, Pîrșcoveni, Dobrun şi Osica de Sus aceste strate
acvifere au în general grosimea de 30 - 50 m şi sunt situate între adâncimile medii de
45,00-100,00 m, pe alocuri până la 120,00 m.
Direcţia generală de curgere este NV - SE, cu tendinţe de de drenare locală
spre fronturile de captare apă potabila ale oraselor Slatina, Caracal si Drăgăneşti Olt
amplasate de-a lungul Oltului amenajat.
Nivelul piezometric al acviferului de medie adâncime are caracter
ascensional dar niciodată artezian, putând fi interceptat la adâncimi diferite în funcţie
de cota terenului natural.
Caracteristicile principale ale forajelor hidrogeologice de studii şi ale
puţurilor forate de exploatare apă care au interceptat stratul acvifer de medie
adâncime în unele localităti din vecinătatea zonei Pîrșcoveni sunt următoarele:
- Puț forat Olari: H=85 m, Qexp=4,4 l/s, NHs=26,00 m
- Puț forat Ferma Brâncoveni: H=80 m, Qexp=4,5 l/s, NHs=26 m
- Puţ forat CAP Osica de Jos: H=100 m, Qexp=2,3 l/sec, NHs=21,10 m
- Puţ forat ferma Cezieni: H=100 m, Qexp=2,00 1/sec, NHs=32,55 m
- Puţ forat Osica de Sus: H=70 m, Qexp=5,0 l/sec, NHs=8 m
În concluzie, s-a constatat că acviferu1 de medie adincime cantonat în
Stratele de Frăteşti are continuitate pe direcţia nord - sud între zonele Piatra Olt şi
Caracal, deci este prezent şi în zona Dobrun, reprezentând o sursă potenţială de apă
subterană.
Calitatea apei subterane
Întrucât acviferul freatic este expus riscurilor poluării agricole şi
activităţilor umane din gospodării (în lipsa unor sisteme centralizate de canalizare), nu
este recomandat a se folosi ca sursă de alimentare cu apă de calitate. În această
situaţie s-a recurs la o evaluare a potenţialului acvifer al apelor subterane de
adâncime, cantonate în stratele de Frăteşti interceptate de forajele de referinţă din
zonă.
Apa subterană din stratul acvifer de medie adincime cantonat în Stratele de
Frăteşti este în general potabilă, exploatarea realizându-se fără tratare, atât în localităti
urbane din judetul Olt, ca de ex. Slatina, Caracal, Draganesti - Olt, cât şi în unele
localitati rurale.
7
 Referitor la chimismul apei acviferului de Fratesti se face precizarea ca apa
prezinta un grad ridicat de potabilitate. Duritatea totala prezinta valori cuprinse intre
16,0-20,0 grade germane, ceea ce reprezinta valoarea maxima a limitei admise
prevazuta de STAS 1342/1991. Dupa Legea apei potabile, HG 458/2002 aceste valori
ale duritatii se inscriu in limitele prevazute de lege.
Substantele organice au valori cuprinse intre 5,4 – 12,0 mg/l, iar pH se
caracterizeaza prin valori cuprinse intre 7,7 – 8,2. De asemeni reziduul fix prezinta
valori sub limita HG 458/2002. Fierul si NH4 prezinta valori la limita admisa de HG
458/2002.
Surse potenţiale de asigurare a debitulul necesar
Râul Olteţ ce traversează zona localităţii Pîrșcoveni nu constituie o sursă
valabilă de alimentare, având în vedere conformaţia albiei şi variaţiile mari anuale de
debit şi nivel, rezultând dificultăţi majore în a proiecta, realiza şi exploata în siguranţă
o instalaţie de captare şi de aducţiune, în aceste condiţii, pentru scopul propus de
beneficiar.
Acviferul freatic precum şi acviferul de mică adâncime au potenţial acvifer
redus, iar în perioadele secetoase sunt expuse riscului epuizării, deci nu reprezintă
surse posibile şi certe pentru asigurarea debitului de apă necesar. De asemenea apa
subterană freatică nu corespunde calitativ exigenţelor propuse de proiect, fiind expusă
riscului contaminării chimice, organice şi bacteriologice sub efectul activităţilor
antropice.
În condiţiile date, sursele subterane de medie adâncime reprezintă cea mai
recomandată soluţie de alimentare cu apă în cazul analizat.
Acviferul de medie adâncime cantonat in Stratele de Frăteşti aparţinând
Pleistocenului inferior reprezintă sursa acviferă principală din zona Pîrșcoveni, în care
se încadrează şi amplasamentul pe care urmează a se realiza sistemul de alimentare cu
apă propus.
De remarcat că majoritatea surselor localităţilor din zonă care sunt
alimentate cu apa furnizată de acest acvifer nu necesită instalaţii de tratare.
Luând în considerare aceste observaţii se poate concluziona că acest acvifer
este recomandat pentru asigurarea necesarului de apă cantitativ şi calitativ pentru
investiţia propusă.
Soluția propusă
Din analiza datelor de foraj existente in zona studiata, inclusiv a celor
prezentate anterior, rezulta ca pentru asigurarea debitului de apa potabila, Q = 9,576
l/s este necesara proiectarea a doua foraje cu adancimea minima de 80,0 m.
La nivelul cunoașterii actuale se preconizează că prin captarea acviferului
de Frătești constituit din nisipuri cu rare intercalații de pietriș, se pot obtine debite cu
valori cuprinse intre 4,8 – 8,0 l/s pentru denivelari de 3.0 – 5,0 m.

8
 Din punct de vedere chimic apa cantonată în acviferul de Frătești prezintă
valori ale indicatorilor chimici cara se incadrează, în general, în limitele de
potabilitate ale Legii apei potabile 458/2002.
În timpul executiei forajelor, în funcție de litologia întilnită și de rezultatele
carotajului geofizic, se va stabili cu exactitate poziționarea coloanei filtrante.
Stratele acvifere freatice intilnite pâna la adâncimea de 15-20 m vor fi
izolate prin cimentare.
Între gaura forată și coloana filtrantă definitivă se va introduce
material filtrant (pietriș mărgăritar) calibrat în funcție de compoziția granulometrică a
stratului acvifer captat.
Dupa definitivare, forajele vor fi spalate până la limpezirea completă a apei,
după care se vor executa pompările experimentale necesare stabilirii debitului de
exploatare a fiecărui foraj propus.
În jurul forajelor se vor calcula și institui perimetrele de protecție sanitară în
conformitate cu normele prevăzute de HG 930/2005.
Consideraţii finale
Asigurarea debitului de Qexp=9,576 l/sec solicitat de beneficiar pentru
instalaţia alimentare cu apă ce urmează a se executa în zona comunei Pîrșcoveni, jud.
Olt este posibilă prin realizarea unei captari subterane cu puţuri forate care să
exploateze acviferul de medie adincime din Stratele de Frăteşti aparţinând
Pleistocenului inferior, acesta constituind sursa acviferă principală din zonă
corespunzătoare scopului propus sub aspectul cantităţii şi calităţii apei necesare.
Este recomandată forarea unor puţuri performante cu următoarele
caracteristici constructive:
- adâncime H=80-100 m;
- diametrul coloanei definitive: 195 -225 mm.
- distanţa minimă dintre puţuri: 145,00 m.
- tubarea refinitivă: burlane PVC cu filtre Johnson
- piesa de fund: decantor de minim 5,00 m.
- grosime acviferă captabilă M=25,00 m;
- filtru invers: pietriş mărgăritar 3-5 mm
- acviferul freatic şi cel de mică adâncime vor fi izolate prin cimentare
- protecţia cu regim sever se va asigura prin împrejmuire cu Rmin=10 m
- capul puţului forat se va proteja cu cabină închisă
Având în vedere condiţiile naturale existente, hidrologice, hidrogeologice şi
climatice evidenţiate anterior, în situaţia respectării prevederilor tehnice şi
tehnologice de execuţie a unei lucrări de foraj performant, se estimează obţinerea
următorilor parametri funcţionali pentru zona analizată:
- nivel hidrostatic: NHs=6 -14 m
- nivel hidrodinamic: NHd=10-18 m

9
 - denivelare: Δ=4-10 m
- debit capabil: Qcap=2,5 - 5,0 l/sec
- raza de influenţă: 140-170 m
Recomandări tehnice de specialitate
Forarea unor puţuri performante, durabil în exploatare şi cu potenţial
cantitativ şi calitativ corespunzător cerinţelor specifice lucrării este posibilă prin
adoptarea tehnologiei de săpare în sistem hidraulic, cu diametre corespunzătoare
nevoilor de pozare a coloanei definitive şi a coloanelor filtante. După interpretarea
diagrafiilor geofizice şi coroborarea datelor cu informaţiile obţinute în timpul
forajului şi cu datele geologice şi hidrogeologice generale ale regiunii, se vor stabili
programele de tubaj.
Primul foraj va avea caracter de explorare-exploatare. Definitivarea
forajului proiectat ca puț de exploatare se va face după testarea capacităţii reale de
debitare a acestuia şi a calităţii apei captate. În acest sens, după efectuarea operaţiilor
de decolmatare-deznisipare şi testare hidrogeologică, puţul va fi echipat cu
electropompă submersibilă adecvată apoi se vor recolta probe de apă pentru a fi
analizate din punct de vedere fizico-chimic şi, funcţie de cerinţele folosinţei,
bacteriologic în laboratoare de specialitate.
Estimând obținerea unor debite optime se poate aprecia că sursa de captare
va putea fi constituită din două puțuri.
Numărul total de puțuri necesare pentru atingerea scopului propus, de
extragere a debitului de 9,576 l/sec pentru asigurarea necesarului de apă proiectat, se
va stabili funcție de rezultatele postexecuție ale primului foraj.

10
ALIMENTARE CU APĂ COMUNA PÎRȘCOVENI, JUDEŢUL OLT

ÎNCADRARE ÎN ZONĂ

11
ALIMENTARE CU APĂ COMUNA PÎRȘCOVENI, JUDEŢUL OLT

Harta geologică a zonei

12
ALIMENTARE CU APĂ COMUNA PÎRȘCOVENI, JUDEŢUL OLT

SECŢIUNE HIDROGEOLOGICĂ ORIENTATIVĂ

13
ALIMENTARE CU APĂ COMUNA PÎRȘCOVENI, JUDEŢUL OLT

Schiţă construcţie foraj

Profil litologic prezumat

14
ALIMENTARE CU APĂ COMUNA PÎRȘCOVENI, JUDEŢUL OLT

Foraje vechi din zonă

15
 Bibliografie

Cotet Petre - Geomorfologia Romaniei

Editura Tehnica – Bucuresti - 1973

Mutihac V. Ionesi L. - Geologia Romaniei

Editura Tehnica – Bucuresti - 1974

Ujvari Iosif (1972) - Geografia apelor Romaniei

Editura stiintifica – Bucuresti, 1972

*** - Harta geologica a Romaniei – Scara 1:200.000

foaia nr. 34 – Pitesti
Comitetul de Stat al Geologiei – Bucuresti – 1968

*** - Harta hidrogeologica a Romaniei – Scara 1:1.000.000

Comitetul de Stat al Geologiei, Bucuresti – 1969

16