CURTEA DE CONTURI A REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E A nr. 46
din 14 septembrie 2012

privind Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente

de performanţă cu tema „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda
de e-Transformare a Guvernării?”
----------------------------------------------------------------------------------------------------

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului finanțelor dl V.Negruța,

viceministrului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor dna D.Şcola,
viceministrului sănătăţii dl O.Grama, viceministrului muncii, protecției sociale și
familiei dna A.Vasilachi, directorului executiv al Centrului de Guvernare
Electronică dna S.Mocan, directorului general al Î.S. ,,Centrul de telecomunicații
speciale” dl S.Popovici, vicedirectorului Biroului Național de Statistică dl
V.Valcov, directorului-adjunct al Camerei de Licențiere dl E.Hadei, precum și a
altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din
Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081, a examinat Raportul
auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă cu tema:
„Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transformare a
Guvernării?”.
Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-
XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de
Conturi pe anul 2012, avînd ca scop obţinerea probelor de audit competente,
relevante şi rezonabile, întru susţinerea raţionamentelor, constatărilor şi
concluziilor formulate în Raportul de audit, pentru înaintare de recomandări
constructive, fiabile şi utile.
Auditul a fost planificat şi s-a desfăşurat potrivit Standardelor de audit ale
Curţii de Conturi, Manualului de audit al performanţei şi Manualului de audit al
tehnologiilor informaţionale, elaborate de Curtea de Conturi în baza Standardelor
Internaţionale de Audit.

Curtea de Conturi şi-a propus de a răspunde la următoarele întrebări:

- Au fost oare întreprinse toate măsurile necesare pentru a asigura
atingerea obiectivelor şi a exclude riscurile aferente realizării reformei de e-
Transformare a Guvernării de către părțile implicate în proces?

1
M.O., 2008, nr.237-240, art.864.
 La efectuarea auditului, domeniul de aplicare a cuprins instituţiile publice de
specialitate implicate în procesul implementării agendei de e-Transformare a
Guvernării şi oricare activităţi specifice aferente domeniului vizat.
Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile
persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

a constatat:

Verificările efectuate, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, au

relevat existența problemelor şi abaterilor în planificarea şi realizarea activităţilor
aferente Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (în
continuare – Program strategic) şi Proiectului „e-Transformare a Guvernării” (în
continuare – PeTG), precum și a constrîngerilor ce constituie impedimente în
realizarea conformă a planurilor de acţiuni şi în atingerea obiectivelor scontate.
Ținîndu-se cont de faptul că agenda de e-Transformare a Guvernării se află la etapa
incipientă de realizare, abordarea auditului a fost una orientată pe probleme, prin
identificarea domeniilor supuse riscurilor şi a metodelor de îmbunătăţire a situaţiei.

Există reţineri în respectarea graficului de realizare a acţiunilor PeTG şi a

Planului de acţiuni pe anul 2012 pentru implementarea Programului strategic, care
au fost cauzate de numeroşi factori interni şi externi. În lipsa procedurilor de
management al riscurilor, impactul acestor factori nu poate fi controlat adecvat şi
poate duce la reţineri considerabile sau chiar la obiective ratate.
Dintre aceşti factori menţionăm:
- nivelul scăzut de conlucrare a autorităților administrației publice cu
Centrul de Guvernare Electronică (în continuare – CGE), implicarea insuficientă a
managementului acestora în realizarea acţiunilor Programului strategic, precum şi
capacităţile interne reduse în acest aspect;
- acoperirea insuficientă a domeniului tehnologiilor informaționale și
comunicațiilor (în continuare – TIC) cu standarde, acte normative şi de
reglementare;
- documentarea insuficientă a proceselor de lucru din cadrul instituţiilor de
stat şi algoritmii complicaţi şi neeficienţi de oferire a serviciilor publice;
- rezistenţa instituţiilor publice la procesul de reformare şi de reinginerie a
proceselor;
- antrenarea consultanţilor CGE în activităţi care nu au fost prevăzute
iniţial;
- depăşirea termenelor estimate de obţinere a acceptărilor de la Banca
Mondială;
- explorarea tehnologiilor noi şi inovatoare, pentru care există un număr
redus de standarde, regulamente şi bune practici internaţionale, precum şi deficitul
de specialişti calificaţi în domeniu;
- extinderea în timp a etapei de formare instituţională şi a echipei CGE.

2
 Unii din factorii care au constituit impedimente în realizarea acţiunilor şi
reprezintă riscuri majore în asigurarea eficienţei şi economicităţii realizării
Programului strategic sînt:
- omiterea, la etapele incipiente, a anumitor acțiuni importante, cum ar fi
inventarierea resurselor şi sistemelor informaţionale de stat şi analiza capacităţii de
asimilare a părţilor implicate în proces;
- dependenţa de alte reforme ale administrației publice şi de realizarea
strategiilor instituţionale şi sectoriale;
- neajunsuri în asigurarea continuităţii acţiunilor din Programul strategic, ca
fructificare a activităților efectuate în acest domeniu în cadrul realizării Strategiei
„Moldova electronică”;
- efectuarea achizițiilor de soluții cu funcționalități similare celor existente
și nevalorificate adecvat.
Deoarece CGE este o instituţie publică în formare, cu responsabilităţi şi
sarcini variate ce vizează domenii şi decizii importante, este necesară
instituţionalizarea completă, prin aplicarea de metodologii şi regulamente interne
complexe, astfel încît toate deciziile şi abordările să fie bazate pe principii şi
criterii identice şi pe analize de rigoare, pentru a asigura cadrul de continuitate şi
consecvenţă decizională. În acest context, se resimte şi lipsa de standarde în
domeniile conexe activităţilor Programului strategic, acceptate şi adaptate la nivel
naţional.
Crearea subdiviziunilor e-Transformare în cadrul autorităţilor publice
reprezintă un pas important în descentralizarea sarcinilor şi responsabilităţilor.
Funcţionarea lor eficientă trebuie să contribuie considerabil la eficientizarea
eforturilor de reformare a instituţiilor respective şi să constituie un instrument
fiabil de monitorizare, planificare şi promovare a principiilor şi valorilor de e-
Transformare. Este substanțială instituţionalizarea acestora, prin asigurarea unui
cadru complex de acte normative, de reglementare, precum şi de standarde, necesar
îndeplinirii atribuţiilor stipulate.
Obiectivele stabilite în cadrul agendei de e-Transformare a Guvernării
constituie o abordare îndrăzneaţă a procesului de reformare a sectorului public,
care urmează să reprezinte realizări importante în domeniu. Procesul de
monitorizare şi evaluare a rezultatelor şi impactului nu întruneşte un cadru
complex de indicatori de progres şi de performanţă.
Datorită faptului că a fost selectată o abordare inovativă a procesului de e-
Transformare a Guvernării, prin utilizarea platformei M-Cloud, autorităţile vor
trebui să treacă treptat la utilizarea acesteia pentru prestarea serviciilor digitizate,
fapt ce va necesita remanieri şi ajustări în cadrul instituţiei. Pentru a stimula
procesul de reformare şi a asigura utilizarea eficientă a platformei tehnologice
guvernamentale comune, va fi necesară implicarea hotărîtă a Guvernului.
Prin utilizarea eficientă a platformei M-Cloud, se planifică generare de
economii, care vor fi necesare scăderii graduale de finanţare a funcţionării CGE
din mijloace creditare. Reforma serviciilor publice trebuie să contribuie la
reingineria serviciilor din cadrul autorităţilor publice. În cazul reţinerii proceselor

3
de reinginerie şi al rezistenţei autorităţilor publice la schimbări, beneficiile şi
economiile pot întîrzia să fie resimţite, fapt ce va crea impedimente pentru
asigurarea continuităţii şi sustenabilităţii Programului strategic şi a funcţionării
CGE.
Reieşind din importanţa şi actualitatea procesului de modernizare
tehnologică a guvernării şi din multiplii factori ce influențează procesul de
reformare, părţile implicate trebuie să conlucreze într-o manieră productivă şi
flexibilă, pentru a putea interveni prompt şi a face faţă provocărilor. La momentul
actual, realizarea acţiunilor fiind la o etapă de ascendenţă sporită, cînd urmează a fi
efectuate şi acceptate modificări în abordarea obişnuită a modului de eficientizare
şi automatizare a proceselor interne, sînt importante monitorizarea minuţioasă a
tuturor proceselor conexe şi suportul operativ în depăşirea eventualelor deficienţe.
Acţiunile realizate şi cele aflate la etapele finale trebuie privite ca factori de
motivare pentru continuarea reformării şi pentru evaluarea realistă în planificarea
pe termen mediu şi pe termen scurt.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.
(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din
05.12.2008, Curtea de Conturi

hotărăşte:

1. Se aprobă Raportul auditului tehnologiilor informaționale cu elemente de

performanţă cu tema „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-
Transformare a Guvernării?”.
2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în punctele
2.1.-2.4. din prezenta Hotărîre şi se cere să ia atitudine, conform competenţelor,
referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:
2.1. Cancelariei de Stat şi Centrului de Guvernare Electronică, pentru
întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor identificate de
auditul respectiv, precum şi a implementării recomandărilor expuse în Raport şi în
prezenta Hotărîre;
2.2. Cancelariei de Stat şi Ministerului Tehnologiei Informației și
Comunicațiilor să definitiveze toate activităţile aferente efectuării inventarierii
resurselor şi sistemelor informaţionale de stat întru furnizarea datelor veridice
necesare procesului de selectare a e-Serviciilor, precum şi pentru alte activităţi din
cadrul Programului strategic. În acest context, se recomandă în mod prioritar
identificarea serviciilor de interes public din toate instituţiile de stat, nu doar din
autoritățile publice centrale;
2.3. Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru:
2.3.1. atragerea unei atenţii sporite necesităţii de monitorizare şi suport a
agendei de e-Transformare, în contextul situaţiei nefavorabile în domeniu şi
optarea pentru soluţii inovatorii şi progresiste;

4
 2.3.2. în comun cu Cancelaria de Stat, Ministerul Tehnologiei Informației și
Comunicațiilor și Centrul de Guvernare Electronică, să-şi aducă în concordanţă
actele normative, reieşind din atribuţiile şi responsabilităţile stabilite prin hotărîrile
sale aferente Guvernării Electronice, precum şi să revizuiască oportunitatea
optimizării factorului decizional privind implementarea Programului strategic;
2.3.3. în comun cu Cancelaria de Stat, Ministerul Tehnologiei Informației și
Comunicațiilor și Centrul de Guvernare Electronică să elaboreze şi să aprobe o
metodologie fiabilă pentru evaluarea şi măsurarea impactului procesului de e-
Transformare a Guvernării în contextul reformei administraţiei publice şi a
serviciilor publice;
2.3.4. pentru asigurarea durabilităţii şi continuităţii procesului de
modernizare tehnologică a guvernării, să identifice căi fiabile de instruire a
personalului de specialitate în domeniul TIC, precum şi a angajaţilor
subdiviziunilor e-Transformare, pentru îmbunătăţirea continuă a cunoştinţelor
acestora;
2.3.5. prin intermediul Cancelariei de Stat, Centrului de Guvernare
Electronică, Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, să identifice şi
să aprobe, în baza celor mai bune practici şi metodologii internaţionale, cadrul de
reglementare şi standardizare, reieşind din relevanţa şi importanţa domeniului
aferent procesului de e-Transformare, precum şi să prevadă pîrghii de aplicare a
acestora în instituţiile de stat;
2.3.6. în strînsă colaborare cu autoritățile publice centrale, Cancelaria de Stat
şi Centrul de Guvernare Electronică să contribuie la instituţionalizarea
subdiviziunilor e-Transformare, inclusiv prin crearea cadrului normativ,
metodologic şi de standardizare, necesar realizării atribuţiilor acestora;
2.3.7. să urgenteze aprobarea Strategiei de reformare a administraţiei publice
şi a Programului de reformă a serviciilor publice în contextul sincronizării
activităţilor cu Programul de e-Transformare a Guvernării. Acestea trebuie să
vizeze necesităţile de restructurare a activităţii şi a relaţiilor dintre instituţiile
publice, inclusiv procesele interne, regulamentele şi structura organizatorică care
vor reieşi din necesitatea automatizării şi reingineria proceselor, implicarea
utilizării unor standarde;
2.3.8. să instituţionalizeze Centrul de Guvernare Electronică în măsura în
care să se asigure durabilitatea activităţii acestuia, în aspectul cadrului normativ, de
reglementare şi de standarde;
2.3.9. să asigurare finanţarea constantă şi la toate etapele a proiectelor
implementate în cadrul Programului strategic;
2.3.10. să întreprindă activităţile necesare implementării unui cadru complex
de indicatori de progres si de performanţă şi a instrumentelor fiabile şi exacte de
colectare/analiză a acestora pentru domeniul TIC şi pentru Programul strategic,
pentru a putea fi evaluate corect progresele, calculate beneficiile şi prevenite
abaterile de la direcţiile de dezvoltare. Să asigure corelarea cadrului de indicatori
cu programele strategice din alte domenii, în special cu cei din Reforma

5
administraţiei publice şi serviciilor publice şi cu Programele de acţiuni cu
partenerii internaţionali;
2.3.11. să se implice activ şi să stimuleze trecerea la utilizarea platformei
guvernamentale comune de către autoritățile publice centrale, încît să poată fi
valorificat potenţialul tehnologic şi funcţional prin generarea economiilor necesare
trecerii la principiul de finanțare graduală a Centrului de Guvernare Eletronică;
2.3.12. în scopul asigurării investiţiilor inteligente în TIC în sectorul public
(Acţiunea 12 din Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011) şi al minimizării
riscurilor asociate cu capacităţile interne reduse în instituţiile de stat în acest
domeniu, să examineze posibilitatea utilizării metodelor moderne de achiziţii,
bazate pe servicii finale, dar nu pe produse;
2.3.13. să urgenteze procesele de reformare a serviciilor publice astfel încît
reingineria şi documentarea proceselor din cadrul autorităţilor publice să poată
contribui la posibilitatea digitizării acestora;
2.3.14. să analizeze oportunitatea trecerii treptate în domeniul TIC la
utilizarea principiilor de achiziţionare a serviciilor finite, dar nu a echipamentelor
şi produselor;
2.3.15. să examineze statutul personalului din domeniul TIC din AAPC și
nivelul de salarizare al acestuia, pentru a determina metode şi modele de motivare
a lui, încît să fie minimizată fluctuaţia cadrelor şi asigurată continuitatea și
durabilitatea procesului de e-Transformare a Guvernării;
2.4. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine.
3. Rezultatele auditului se remit Preşedintelui Republicii Moldova,
Parlamentului, Comisiei permanente economie, buget şi finanţe a
Parlamentului şi Comisiei Naţionale pentru e-Transformare, pentru o posibilă
luare de atitudine.
4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct.2.1.-2.3. din
prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va
informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din
05.12.2008.

Serafim URECHEAN
Președintele Curții de Conturi