Evenimentele care au loc la nivel global se răsfrâng și la nivel național, având efecte

diverse în funcție de gradul de stabilitate socio-politico-economică al fiecărui stat.

Riscurile de orice natură, cu caracter global, pot avea impact direct și la nivel național sau
pot genera noi riscuri specifice fiecărei națiuni în parte.
Pentru România riscurile externe ce pot avea repercursiuni puternice la nivel național vin
în principal din zona Uniunii Europene, altfel spus orice urmă de instabilitate la nivelul
uniunii produce efecte pentru fiecare membru, inclusiv România. Raportat la anul 2017,
principala sursă a riscurilor este reprezentată de mediul politic.
Crizele politice sunt considerate de Forumul Economic Mondial unul din riscurile ce pot
avea loc în 2017, iar cauzele acestora sunt considerate a fi instbilitatea la nivel intern. Pe
baza a două precedente care au avut loc în 2016 se poate observa caracterul impredictibil
al evenimentelor politice de amploare. Alegerea populației Regatului Unit de a părăsi UE
era catalogată în anul 2015 cu sanse slabe de a se întampla de către un personaj
important din mediul politic britanic, ministrul de externe de atunci Philip Hammond,
într-un interviu pentru postul BBC și cu toate acestea el a avut loc.
De asemnea în SUA, candidatul republican la președinție, Donald Trump era considerat
în majoritatea sondajelor pierzător și cu toate acestea rezultatul alegerilor s-a dovedit a fi
contrar.
Aceste două evenimente nu s-au dovedit a avea la nivel intern efecte positive, drept
dovadă stau mișcările de protest ce au loc în fiecare din cele două state, divergențele
dintre susținătorii diferitelor tabere sau chiar la un nivel mai înalt, cum este exemplul
Scoției, care dorește sa rămână membru al UE în ciuda votului pro Brexit.
Asfel de mișcări anti-sistem au loc și la nivelul UE sub diverse forme, fie ca este vorba de
mișcări naționaliste, anti-migrație, fie că este vorba de mișcări anti-unioniste, dar toate
creează instabilitate.
România va intra în anul 2017 cu un nou legislativ și un nou guvern care va fi nevoit să
facă față provocărilor ce vin din exterior.
În 2017 au loc alegeri în Germania și Franța, cele mai puternice economii ale UE și
partenerii comerciali ai țării noastre cu care efectuăm peste 30% din schimburi conform
Oficiului Național al Registrului Comerțului. Astfel aceste alegeri vor avea repercursiuni
asupra intregii Europe.
Conform datelor aceleiași instituții companiile cu capital francez și german ce activează
în România contribuie anual la PIB cu aproximativ 18% .
În situația în care alegerile din cele două state sunt caștigate de părți care nu susțin
idealurile europene, conform unui studiu al Comisiei europene, cel mai mare impact
extern va avea loc asupra statelor aflate în dezvoltare, în speță statele est-europene care
depind de investiții din vest și ale caror economii ar putea inregistra scăderi de până la
12% în următorii 2 doi ani. Probabilitatea de întâmplare a acestor evenimente este
considerată de aceeași entitate echivalentă cu probabilitatea de reușită a candidaților în
statele respective.
Astfel, în Franța spre exemplu candidatul extremei drepte este catalogat cu 29% șanse de
reușită în primul tur al alegerilor, conform Le Figaro. Chiar dacă se mizează pe o victorie
a candidatului coaliției socialiste în turul doi, precendentele alegerilor din SUA și UK pot
dovedi că nimic nu este ușor de previzionat.
Un alt risc, deși scăzut ca șanse de producere (6-11%), pentru România anului 2017 este
supraîncălzirea economiei. Conform Raportului de țară pe 2016 al Comisiei Europene
economia României a înregistrat cea mai mare creștere în 2016 (4,2 %), dintre toate țările
UE, cu toate acestea fiind o creștere artificială susținută de consumul populației,
contribuția exporturilor fiind negativă(-1,1%)
Un alt risc cu potențial ridicat de întamplare ( 11%) în următorii 3 ani, conform unui
raport al OECD privind statele din estul UE, este reducerea investițiilor străine în
România, datorită deciziilor politice de creștere a salariilor.
Pentru a combate sărăcia și a îmbunătăți consumul nivelul salariului minim a fost crescut
de la 700 lei în 2012 la 1250 lei în 2016, pentru investitorii străini acest eveniment a
periclitat activitatea de dezvoltare, întrucât România tinde să nu mai rămână mult timp o
sursă de mână de lucru ieftină.
Alte vulnerabilități importante sugerate de Comisia Europeană au legatură cu nivelul
scăzut al investițiilor străine directe în România, comparativ cu celelalte statele din est,
rata de absorbție a fondurilor europene scăzută și valoarea scăzută a exporturilor.
Fig. 1 prognoza si statistica regresiei

Pe baza calculelor F este mai mare decât significance F, așadar modelul se acceptă
întrucât ajustarea datelor are loc în mod corespunzător. Valoarea lui R denotă ca
dependența cifrei de afaceri a companiei este mare în raport cu PIB-ul României.
Valoarea de 0.952 a lui Rsquare indică faptul că cifra de afaceri a companiei nu constituie
un factor determinant în modelul regresiei.
Riscul unei încetiniri a creșterii economice a României, supraîncălzirea economiei, sau
reducerea învestițiilor straine au impact asupra PIB-ului national. Pe baza informațiilor de
mai sus, evenimentele resimțite în PIB vor putea fi observate și la nivelul companiei,
altfel spus, atât timp cât din punct de vedere economic România evoluează și indicatorii
economici ai companiei vor sugera că și aceasta urmează același trend.
Întrucât riscurile naționale anterior numite înregistrează probabilități relative reduse de a
se întampla, la nivel de companie activități de preîntâmpinare a acestora încă nu sunt
luate în calcul.
Pentru anul 2017 compania își propune extinderea serviciilor sale pe două piețe noi,
pentru a contrabalansa o posibilă pierdere a clienților din UK după Brexit, prin
expansiunea în zona arabă(EAU și Arabia Saudită).
Alte măsuri cu caracter protecționist sunt reprezentate de creșterea numărului de angajați
cu normă redusă pentru prestarea de servicii pe timp de noapte, evitandu-se astfel
perioadele cu personal activ redus ca număr datorită lucrului noaptea și stabilirea a doar
două perioade din an în care au loc angajări noi pentru reducerea costurilor privitoare la
instruirea angajaților.