p. 40.

↓
XXXXX Schiţă
mărime │ naturală

Menţionez că toate acestea, precum şi toate cărămizile, sunt acoperite mai mult sau mai
puţin cu un strat calcaros, gros de 1 mm.
Deci teoria de „coliba paznicului” a lui Otto a suferit un eşec total şi deşi litera T de mai
sus deocamdată este un rebus – sper că nu va rămâne asta.

[73] 11. Tumulul I. de la Nerău [Nyerő].

După ce la „Millevafeld” am terminat lucrul într-o zi şi jumătate, în 25 noiembrie la
prânz, am trecut în hotarul de la Nerău [Nyerő] cu 7 muncitori (: în total am avut 11 oameni, din
care 4 au rămas la Milevafeld pentru restitutio ad integrum al şanţului săpat, pentru care mai
târziu a trebuit să mai plătesc încă 4 simbrii :), unde unul dintre zilierii mei prezenţi, Fuchs
Mihály, [din] Vizejdia Mică [Kis-Vizesda] număr de casă 27, a avut o parcelă de pământ de două
pogoane, pe care se afla o moviliţă puternic rasă în urma aratului. Locul acesteia vezi pe harta
militară, unde l-am însemnat punctual în răzorul 4. [al patrulea] socotit de la „drumul ţiganului”,
aproape de movila mare nr. „89”.
În aceea zi am făcut puţin din cauza timpului scurt; am putut constata doar atâta că
interiorul movilei este foarte amestecat. Mai apoi săpăturile le-am continuat şi le-am terminat la
1 al lunii decembrie.
Părţile punctate ale desenul de [un] metru pătrat din pagina următoare – care reprezintă
situarea şi şanţul săpat – (părţile a şi b) înseamnă două gropi de mormânt, care până la 3 metri au
fost umplute cu pământ negru de humus, au avut margini foarte clare şi au fost săpate de mine
până la 4 metri, până când în restul şanţului (fără punctare) am coborât numai până la 3.5 metri,
în acesta deja la 2 metri adâncime a urmat argila curată, galbenă
„a” – groapa a fost a războinicului, din păcate deranjată, respectiv total jefuită. În total am
găsit în ea – la adâncimi variabile – : fragmentele unui craniu, alte fragmente mai mici de oase,
un fragment de fier [74] (vârf de pumnal?), al cărui desen în mărime naturală îl prezint la planul
de situaţie;

XXXXX Schiţă: Vest

1 metru a.
b.
Est

_______________

XXXXX Schiţă:
________________
umflătura de la c. putea să ia naştere ori din cauza ruginirii, ori buterola tecii lamei s-a sudat prin
ruginire cu vârful pumnalului; la d. se vede un nit în jurul căruia sunt ceva părţi de lemn pe piesa
originală. Am mai găsit şi: un fragment mărunt, o aşchie dintr-o placă de bronz, cu patină verde
frumoasă şi câteva cioburi mărunte, nedecorate, cenuşii.
În groapa „b” au înmormântat câinele, al cărui schelet l-am găsit la 3 metri adâncime,
lipsea doar craniul lui. Lângă scheletul şi deasupra scheletului câinelui au fost şi câteva bucăţi de
cărămidă roşie, de mărimea pumnului, de asemenea şi una-două oase fărâmiţate ale unui animal
mai mare, care oase au fost pârjolite de foc.
Şanţul l-am săpat în mijlocul movilei. Înainte de a termina cronica anului 1899 mai
trebuie să mă refer la încă trei descoperiri.