Sunteți pe pagina 1din 14

În calendarul ortodox:

Ziua de 30 noiembrie,
 
 

sărbătorirea Sfântului Andrei,

marchează începutul sărbătorilor de iarnă.


SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, “CEL INTÂI
CHEMAT” LA APOSTOLIE
ŞIRUL “SFINTILOR naţionali” ar putea începe cu unul din apostolii
Mântuitorului Isus Hristos, şi anume cu Sfântul Andrei. Acesta, deşi era
iudeu de neam, a propovăduit într-o parte a pământului românesc, la
strămoşii noştri geto-daci, şi anume în teritoriile situate pe ţărmul
apusean al Mării Negre (Pontus Euxinus).
Sfântul Andrei era frate al lui Simon Petru, fiind amândoi fiii
pescarului Iona. Erau originari din Bersaida, localitate situată pe ţărmul
Marii Galileii, în nordul Ţării Sfinte. Amândoi s-au numărat printre
ucenicii înainte-mergătorului Ioan Botezatorul, ascultând timp
îndelungat predicile acestuia în pustiul Iordanului. Andrei a fost şi el
martor, alături de alţi ucenici, la botezul Domnului în Iordan şi la
vorbirea dintre Iisus şi Ioan, întărindu-se în convingerea că Acesta era
Mesia cel prezis de prooroci.
Potrivit tradiţiei şi celor
scrise de unii istorici şi teologi
din primele veacuri creştine,
Sfântul Apostol Andrei a fost
primul propovăduitor al
Evangheliei la geto-daci, în
teritoriul dintre Dunăre şi
Marea Neagră - cunoscut pe
atunci sub numele de Scythia
(Sciţia), dar şi în teritoriile de
dincolo de Prut, în nordul
Mării Negre.
Sfântul Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud,
trecând prin Tracia, a ajuns în Bizanţ (viitorul
Constantinopol), iar de aici a trecut prin Macedonia şi
Tesalia, ajungând până în oraşul Patras din Ahaia, deci
în Grecia de azi.
Acolo a suferit moarte martirică,
fiind răstignit pe o cruce în formă de X
(numită până azi
"Crucea Sfântului Andrei").
În tradiţia populară,

această noapte este cea în care duhurile


malefice ,
în special strigoii, moroii - primesc
puteri mai mari decât în restul anului
şi vin printre oameni să le facă rău.
Este un fel de răsturnare a
sărbătorii creştine a Rusaliilor,
când prin pogorarea Sfântului
Duh, întreaga natură este
binecuvântată, iar plantele de
leac îşi măresc puterea.
Caută chipul viitorului soţ
în forma
pe care o ia plumbul sau cositorul topit
şi apoi brusc solidificat
prin turnarea în apă.
Stau peste noaptea în faţa unei
oglinzi, mărginite de două
lumânări,
până ce zăresc
chipul viitorului soţ .

Pun busuioc sub pernă


şi apoi se culcă, sperând să-şi
viseze soţul.
În această zi, în unele zone se stabilesc
raporturile dintre cetele de flăcăi şi gazda
casei unde urmează să se adune membri
grupului pentru a repeta textele de colinde.
Obligaţiile grupului erau diverse:
cărau apă, spărgeau şi cărau lemne,
curăţau prin gospodărie
şi în grajdul animalelor.
În această zi, toţi românii
pun la încolţit grâu
în câteva farfurioare câţi
membri sunt în familie,
iar la Anul Nou se
interpretează norocul ce-l
va avea fiecare în funcţie
de înălţimea firelor de grâu.
Soseşte apoi Moş Nicolae, Ignatul,
Ajunul Crăciunului şi Crăciunul,
fiecare dintre sărbători
cu obiceiurile şi tradiţiile specifice,
cum numai la noi , la români se pot întâlni.
Fie ca să avem parte de
SĂRBĂTORI FERICITE
CU SĂNĂTATE , LINIŞTE ŞI PACE ,
LUMINĂ ŞI BELŞUG
ÎN CASELE TUTUROR ROMÂNILOR !