Sunteți pe pagina 1din 5

Rolul cetatilor medievale in spatiul romanesc

(Cetatea Neamt si Cetatea de Scaun a Sucevei)

1. Contextul istoric in care au fost construite cetatile

Cetatea Neamt:

Domnitorul Stefan cel Mare a inteles cel mai bine necesitatile construirii de cladiri fortificate
pentru a apara Principatul Moldovei de atacurile turcilor, tatarilor, ungurilor sau polonilor. Pentru a evita
apropierea dusmanilor de zidurile cetatii, Stefan cel Mare a dispus saparea unui sant de aparare mult mai
adanc si mai larg decat cel anterior, in partea de nord si nord-est a fortului. In cetate se patrundea printr-un
pod de acces arcuit cu o parte fixa si o alta mobila, sprijinit pe 11 piloni de piatra de forma prismatica.
Partea mobila se afla pe portiunea de pod dintre ultimul pilon si zidul bastionului si se putea ridica in caz
de primejdie, printr-un sistem de scripeti, dar odata trecut de ea existau doua capcane cu trape, cunoscute
si sub numele de "curse de sobolani".

Cetatea de Scaun a Sucevei:

Este preferata folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei si nu a celui de Cetatea Sucevei,
deoarece in Suceava au existat doua cetati: Cetatea de Scaun si Cetatea de Apus (Cetatea Scheia), ambele
fiind construite de voievodul Petru I Musat (cca.1375 - cca.1391). Petru I Musat a construit in Suceava un
castel fortificat pentru a-i servi ca resedinta voievodala. Cetatea a fost construita la sfarsitul secolului al
XIV-lea de Petru I Musat, a fost fortificata in secolul al XV-lea de Stefan cel Mare si distrusa in secolul al
XVII-lea (1675) de Dumitrascu Cantacuzino. In prezent, Cetatea Sucevei se afla in ruine.

2. Rolul cetatilor in sistemul de aparare

Cetatea Neamt:

Cetatea Neamt a reprezentat un avanpost fortificat important pentru apararea granitei de vest a
Moldovei si a trecatorilor Carpatilor Orientali in fata politicii de continua expansiune teritoriala spre est a
Regatului Ungar. Ea era una din cele mai bine intarite cetati de care a dispus statul medieval moldovenesc
si avea un rol important in sistemul general de aparare a tarii. Sistemul de fortificatii medievale cuprindea
asezari fortificate (curti domnesti, manastiri cu ziduri inalte, precum si cetati de importanta strategica) in
scop de aparare, intarite cu ziduri de piatra, valuri de pamant sau avand santuri adanci.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea Sucevei facea parte din sistemul de fortificatii construit in Moldova la sfarsitul secolului al
XIV-lea, in momentul aparitiei pericolului otoman. Sistemul de fortificatii medievale cuprindea asezari
fortificate (curti domnesti, manastiri cu ziduri inalte, precum si cetati de importanta strategica) in scop de
aparare, intarite cu ziduri de piatra, valuri de pamant sau avand santuri adanci.
3. Unde au fost ridicate aceste cetati si de catre cine

Cetatea Neamt:

Cetatea Neamt (cunoscuta impropriu sub titulatura Cetatea Neamtului) este o cetate medievala din
Moldova, aflata la marginea de nord-vest a orasului Targu Neamt (in nord-estul Romaniei). Ea se afla
localizata pe stanca Timus de pe Culmea Plesului (numita si Dealul Cetatii), la o altitudine de 480 m si la
o inaltime de 80 m fata de nivelul apei Neamtului. De aici, strajuia valea Moldovei si a Siretului, ca si
drumul care trecea peste munte in Transilvania. Cetatea a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea
de Petru I, a fost fortificata in secolul al XV-lea de Stefan cel Mare si distrusa in secolul al XVIII-lea
(1718) din ordinul domnitorului Mihai Racovita.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei, intalnita si sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievala
aflata la marginea de est a orasului Suceava (in nord-estul Romaniei). Ea se afla localizata pe un pinten
terminal al unui platou aflat la o inaltime de 70 m fata de lunca Sucevei. De acolo, se poate vedea intreaga
vale a Sucevei. Este preferata folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei si nu a celui de Cetatea
Sucevei, deoarece in Suceava au existat doua cetati: Cetatea de Scaun si Cetatea de Apus (Cetatea
Scheia), ambele fiind construite de voievodul Petru I Musat (cca.1375 - cca.1391). Cetatea a fost
construita la sfarsitul secolului al XIV-lea de Petru I Musat, a fost fortificata in secolul al XV-lea de
Stefan cel Mare si distrusa in secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrascu Cantacuzino. In prezent, Cetatea
Sucevei se afla in ruine.

4. Date tehnice: dimensiuni; material folosit etc.

Cetatea Neamt:

Materialele de construcţie folosite in cele doua perioade de ridicare a cetaţii au fost obţinute din
zonele inconjuratoare – gresie, şisturi verzi, bolovani, pietriş şi nisip, iar mortarul folosit – alcatuit din
var, nisip, piatra sfaramata, caramida pisata şi mangal – facea priza perfecta, fiind atat de solid incat, dupa
mai bine de 600 de ani, s-a dovedit a fi mai rezistent decat piatra.

Cetatea Neamt este construita din piatra de rau (folosita atat ca elevatie, cat si ca umplutura a
zidurilor), din piatra de cariera (folosita la arcade, pervazuri, piloni si contraforti) si roca de gresie
verzuie. Intre cetate si restul platoului se afla un sant de aparare pe latura de nord. In cetate se patrundea
pe o poarta numita "poarta musatina" aflata pe la mijlocul zidului nordic.

Fortul musatin are forma unui patrulater cu laturi inegale; latura de nord are 38,50 m, latura de sud
37,50 m, latura de est 47 m si latura de vest 40 m. Zidurile sunt groase de aproape 3 m si aveau initial o
inaltime de circa 12-15 m, fiind sustinute si consolidate in exterior de 18 contraforti puternici de forma
prismatica, care corespund pe directia zidurilor interioare. In cele patru colturi ale fortului musatin se afla
turnuri de aparare, care nu sunt plasate in exteriorul zidurilor, ca la cetatile Suceava si Scheia construite in
aceeasi perioada, ci incadrate direct in scheletul de ziduri.

Considerand ca Cetatea Neamt nu este suficient intarita pentru a rezista atacurilor inamicilor
Moldovei, in ragazul dintre Batalia de la Podul Inalt (ianuarie 1475) si Batalia de la Valea Alba (26 iulie
1476) el a poruncit suprainaltarea zidurilor cetatii cu circa 6-7 m si construirea de creneluri si ferestre
inguste, prin care aparatorii cetatii puteau sa supravegheze si sa loveasca dusmanii. Pe latura de nord a
fortului musatin s-a construit un zid flancat de patru bastioane semicirculare cu ziduri groase si rezistente,
cu inaltimi variabile, de pana la 30 de metri.

Din aceasta perioada dateaza şi a doua construcţie a cetaţii, cand a fost conceputa şi realizata
curtea exterioara de circa 800 de m2 şi a fost ridicata o noua centura de ziduri, avand 4 bastioane
semicirculare, care sa dea o rezisestenţa sporita in faţa artileriei de asediu. Tot in aceasta perioada au fost
inalţate zidurile vechi pana la inalţimea de 20 de metri, iar de jur-imprejur s-a sapat un nou şanţ de
aparare, cu adancimea de 10 m şi lungime de 25 m, peste care s-a construit un pod arcuit, sprijinit pe 11
piloni de piatra, prin care se facea accesul, prin poarta centrala, in cetate, securizata cu o punte care se
ridica cu ajutorul lanţurilor.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Petru I Musat a construit in Suceava un castel fortificat pentru a-i servi ca resedinta voievodala.
Castelul avea forma unui patrulater regulat, cu laturile opuse de lungimi egale (laturile de est si de vest
aveau 40 m, iar cele de sud si de nord 36 m). In exterior, la fiecare colt al cetatii, dar si pe mijlocul
fiecarei laturi, erau dispuse turnuri patrate de aparare (bastioane) cu latura de 4 m.

Zidurile aveau o grosime de aproximativ 2 metri, fiind construite din piatra nefasonata, intre pietre
aflandu-se umplutura de piatra legata cu mortar, in care s-a mai pus piatra si caramida sfaramata. Au mai
fost intrebuintate in masa de zidarie si barne din lemn de stejar pentru a evita fisurarea zidurilor in urma
tasarii.

In castel se intra printr-o poarta semicirculara (cu raza de 1,5 m) aflata pe latura de sud. Castelul
avea in mijloc o curte interioara larga. In interiorul cetatii, pe latura de est, se afla camera de garda. De-a
lungul zidurilor erau sapate pivnite boltite ample, deasupra carora se insirau mai multe incaperi: camera
domnitorului, camera doamnei, baia domneasca, depozitul de alimente, un paraclis si o inchisoare.

In construirea zidului de incinta, pot fi distinse doua etape. In prima etapa, anterioara anului 1476,
a fost construit, la aproximativ 20–25 m de zidul fortului musatin, un zid de incinta cu o latime de 1,5 m,
intarit cu trei turnuri patrate (pe colturile de nord-vest, sud-vest si sud-est), care inconjurau laturile de
vest, sud si est ale primei fortificatii; latura de nord se afla pe un pinten de deal, iar zidurile de pe aceasta
latura erau deja pe marginea dealului. Zidul de incinta avea inaltimea de 15 m fata de fundul santului de
aparare, fiind prevazut cu creneluri (goluri de tragere) plasate in partea inferioara.

Cetatea de Scaun a Sucevei este formata din mai multe elemente componente. Intre cetate si restul
platoului se afla un sant de aparare, ale carui pereti dinspre platou de pe latura de est au fost consolidate
cu o contraescarpa. O astfel de constructie a existat si pe latura de sud, dar s-a prabusit. Pe latura de vest si
pe cea de sud-vest a fost construit un val de aparare artificial.

In cetate se patrundea printr-un pod de acces cu o parte fixa si o alta mobila, sprijinit in doi piloni
inalti din piatra. Partea mobila se putea ridica in caz de primejdie, dar odata trecut de ea exista o capcana
in care puteau cadea vizitatorii nepoftiti. Trecut si de partea fixa a podului, se ajunge in curtea interioara a
cetatii. De acolo pentru a intra in cladirea fortului se trecea printr-un sistem de trei porti, aparate de soldati
ce stateau in camere de garda, special amenajate.
Fortul musatin are un plan dreptunghiular, avand laturile de nord si sud de 36 m si laturile de est si
vest de circa 40 m, cu ziduri groase de circa 1,50 m, intarite din loc in loc cu turnuri de aparare, de forma
patrata.

In mijlocul fortului se afla o curte interioara larga, inconjurata de incaperi cu diferite intrebuintari:

 pe latura de est, care avea trei etaje, se aflau apartamentele domnesti (ale voievodului si ale
familiei sale, cand locuiau in cetate), un depozit de alimente si un paraclis. Ferestrele incaperilor
domnesti aveau dimensiuni mai mari, avand ancadramente sculptate in piatra. In paraclis se
patrundea din curtea interioara prin intermediul unei scari de piatra in spirala. Peretii paraclisului
erau acoperiti cu pictura in fresca. In dreptul intrarii de pe latura de nord-est, in zona portilor, se
aflau o camera pentru corpul de garda, care pazea intrarile.

 pe latura de vest se afla la subsol o pivnita intinsa, sub forma de hala, in care se patrundea din
curtea interioara printr-o scara care cobora. Pivnita era impartita in doua nave prin stalpi masivi,
dreptunghiulari, legati, pe de o parte, intre ei prin arcuri semicirculare formate din boltari, iar pe de
alta parte, prin arcuri corespunzatoare, transversale, cu peretii laterali. La parter exista o sala de
mari dimensiuni, in care se intrunea Sfatul Domnesc. Sala avea console in stil gotic, console in
stilul Renasterii, chei de bolta dintre care una cu stema Moldovei (capul de bour cu o stea cu cinci
raze intre coarne, incadrat in dreapta de o rozeta cu cinci petale si la stanga de o semiluna).

 pe latura de sud se aflau baia domneasca si o inchisoare in turnul de pe mijlocul laturii sudice a
fortului musatin. Initial, intrarea se facea pe latura de sud, printr-o poarta incununata de un arc
semicircular.

 pe latura de nord nu existau incaperi, aici aflandu-se doar zidul de incinta si zidul fortului cu
bastioane patrate.

5. Portofoliul digital de imagini

Cetatea Neamt:
Cetatea de Scaun a Sucevei

6. De ce am ales aceste cetati?

Am ales Cetatea Neamt deoarece se afla in judetul nostru, judetul Neamt, Targul Neamt.

Am optat pentru Cetatea de Scaun a Sucevei pentru ca am ramas cu impresii placute de la ultima
mea vizita in ace acetate.

Un plus fiind faptul ca Stefan cel Mare a construit primele manastiri fortificate din Moldova si a
intarit cetatile existente, printre aceste cetati fiind si Cetatea Neamt si Cetatea de Scaun a Sucevei.