ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ Curs 7

Insecte care rod frunzele (continuare)

Ord. Coleoptera
Fam. Chrysomelidae (gândaci de frunză)
Melasoma populi
- gândacul de frunză al plopului -
Biologie:
• specie bivoltină cu iernarea gândaci tineri din a doua generaţie, în litieră;
• primăvara (aprilie-mai), după împerechere, femelele depun ouăle pe faţa inferioară a
frunzelor, în mai multe grămezi;
• din aceste ouă întreaga generaţie se dezvoltă până în iulie;
• aceştia se împerechează după câteva zile de hrănire şi femelele depun ouă din care ia
naştere generaţia a doua, cu o durată de dezvoltare mai mică decât prima.
Depistarea şi combaterea:
Depistarea se face tot anul, în toate stadiile de dezvoltare, precum şi după vătămările
produse.
Combaterea se face în pepiniere şi culturi tinere:
• mecanic, prin adunarea gândacilor şi distrugerea lor;
• chimic, prin stropiri cu insecticide de contact şi de ingestie (la speciile cu mai multe
generaţii pe an câte un tratament pentru fiecare generaţie).

Fam. Curculionidae (trombari)

Rhynchaenus (=Orchestes) fagi
- trombarul frunzelor de fag sau trombarul jirului -
Biologie:
• insectă monovoltină cu iernarea în stadiul de adult;
• primăvara gândacii apar din locurile de iernare, se hrănesc prin perforarea frunzelor şi
după împerechere femela depune ouăle câte unul, pe faţa inferioară a frunzelor, lângă
nervura principală;
• larva roade o „mină“ la început îngustă apoi lăţită spre marginea frunzei, unde are loc
împuparea într-un cocon rotund;
• gândacii tineri apar în iunie şi se hrănesc perforând frunzele;
• toamna gândacii tineri se retrag pentru iernare în crăpăturile scoarţei sau în litieră.

5.1.2. Insecte care „minează“ frunzele

Ord. Lepidoptera
Fam. Tischeriidae
Tischeria complanella
- molia minieră a frunzelor de stejar -
Biologie:
• insectă monovoltină (uneori şi 2 generaţii/an), cu zborul în mai-iunie;
• femela depune ouăle pe sau în frunză;
• omida rămâne în parenchimul frunzei până în primăvara următoare, când se împupează tot
în mină.

1
ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ Curs 7

Fam. Coleophoridae
Coleophora laricella
- molia minieră a acelor de larice -
Biologie:
• insectă monovoltină cu zborul la sfârşitul lunii mai;
• femela depune circa 50 de ouă izolat, pe partea inferioară a acelor;
• omida pătrunde în ac, îl minează şi îl retează, construindu-şi un săculeţ din care iese cu
capul şi toracele în timpul deplasării;
• iernează omidă în săculeţ, în crăpăturile scoarţei sau sub licheni;
• primăvara omizile îşi continuă atacul, fiind preferate acele microblastelor; după a patra
năpârlire săculeţul devenit neîncăpător este mărit prin ataşarea unei noi porţiuni de ac
minat;
• împuparea la sfârşitul lunii aprilie, în săculeţ, pe ace şi ramuri.

Depistarea şi combaterea insectelor care „minează“ frunzele:

Depistarea se face de obicei după vătămare.
Combaterea este posibilă numai în timpul zborului cu insecticide de contact.

5.2. Insecte care rod mugurii, lujerii şi scoarţa

Ord. Lepidoptera
Fam. Tortricidae
Evetria buoliana
Biologie:
• insectă monovoltină cu zborul în iunie-iulie, seara, în roiuri;
• femelele depun ouăle izolat sau câte 2-4 pe ace, muguri sau lujeri;
• omizile apar după 3 săptămâni de la depunere şi se introduc în teaca acelor rozând la baza
lor, fiecare omidă distrugând 4-6 ace;
• după prima năpârlire se introduc în mugurii laterali ai verticilului, îi leagă cu fire de
mătase şi iernează;
• primăvara omizile rod în axul lujerilor începând de la bază şi tot în ax se împupează.
Depistare, prognoză şi combatere:
Depistarea se face primăvara prin observarea lujerilor atacaţi care se curbează sau se
usucă şi toamna după mugurii infestaţi acoperiţi parţial cu scurgeri albe de răşină.
Combatere. Omizile rozând ascuns, în axul lujerilor, se pot combate numai cu insecticide
sistemice. Combaterea fluturilor se face obişnuit cu insecticide de contact, în perioada zborului, prin
două tratamente la interval de 10-15 zile.

Ord. Coleoptera
Fam. Curculionidae (trombari)
Hylobius abietis
- trombarul puieţilor de molid -
Biologie:
• insecta are o generaţie la 2 ani (uneori monovoltină);
• primăvara apar gândacii din locurile unde au iernat (muşchi, litieră, crăpăturile scoarţei) şi
încep roaderea scoarţei puieţilor;
• după împerechere are loc depunerea ouălor din mai până în septembrie, în scoarţa
rădăcinilor molizilor lâncezi şi a rădăcinilor cioatelor proaspete din pachete;

2
ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ Curs 7

• după 2-3 săptămâni apar larvele, care rod în sens descendent galerii între scoarţă şi lemnul
rădăcinilor, dând suprafeţei lemnului un aspect canelat;
• împuparea are loc în iulie anul următor, în lemn;
• în august apar gândacii tineri care se retrag pentru iernare;
• iernarea are loc în primul an în stadiul de larvă, iar în al doilea an gândaci tineri.

Depistare, prognoză şi combatere:

Depistarea se face prin:
• observarea gândacilor pe tulpina puieţilor ofiliţi sau uscaţi;
• observarea roaderilor de pe scoarţă (uneori în zona coletului puieţii sunt inelaţi);
• pentru depistare se utilizează şi scoarţe cursă (20-30 la ha), care se controlează
săptămânal.
Pentru prognoză se stabilesc intensitatea şi frecvenţa atacului, prin controlul a 100 puieţi,
iar gradul de vătămare se stabileşte în funcţie de frecvenţa atacului.
nr puieti vãtãmati
Frecventa =  100
nr puieti controlati
• Slabă ‹ 25%
• Mijlocie 26-50%
• Mare 51-75%
• Foarte mare 76-100%

Intensitatea se determină translatând toate rosăturile la nivelul coletului şi apreciind cât

din circumferinţă este afectată
• Slabă ‹ 25%
• Mijlocie 26-50%
• Mare 51-75%
• Foarte mare 76-100%

Ca măsuri preventive se recomandă:

• evitarea tăierilor rase pe suprafeţe mari;
• cojirea cioatelor după exploatare;
• utilizarea la plantare a puieţilor repicaţi (care sunt mai rezistenţi);
• îmbăierea coroanei şi tulpinilor puieţilor înainte de plantare într-o soluţie cu insecticide de
contact şi de ingestie.

Combaterea se face:
• mecanic, prin adunarea gândacilor de pe tulpina puieţilor sau capturarea lor la scoarţe-
cursă;
• chimic, prin stropirea puieţilor cu aerosoli şi utilizarea scoarţelor-cursă toxice;
Nr de scoarţe cursă folosite la combatere depinde de intensitatea atacului:
o 75-100 buc/ha la infestare slabă
o 150-200 buc/ha la infestare mijlocie
o 300 buc/ha la infestare puternică
o 400 buc/ha la infestare foarte puternică
Se speră ca în viitorul apropiat să se folosească feromonii pentru combaterea acestei specii.
• biologic, cu insecte entomofage (mai ales viespi) şi microorganisme patogene (ciuperci,
bacterii şi protozoare). Un rol limitativ important îl au ciuperca Beauveria bassiana şi
protozoarul Nosema hylobii, specii care se speră că pot fi crescute pe medii artificiale şi
folosite în combaterea biologică a acestui trombar.

3
ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ Curs 7

Cryptorrhynchus lapathi
- trombarul plopilor şi sălciilor -
Biologie:
• insectă monovoltină cu zborul în iunie;
• după o perioadă de hrănire de 10-15 zile are loc împerecherea;
• femelele depun ouăle din august până în septembrie, pe scoarţă, la inserţia ramurilor;
• după 2-4 săptămâni apar larvele care rod la început în scoarţă şi după prima năpârlire
iernează;
• primăvara larvele rod galerii între scoarţă şi lemn şi apoi în lemn, unde se şi împupează.

Depistare, prognoză şi combatere:

Depistarea se face prin:
• observarea rumeguşului fin pe cioate;
• observarea gândacilor pe tulpini sau ramuri;
• după vătămările produse de adulţi pe ramuri, mlădiţe sau tulpini.
Ca măsuri preventive se recomandă:
• recoltarea mlădiţelor în răchitării de la nivelul solului pentru evitarea formării de cioate
preferate de femele pentru depunerea ouălor;
• menţinerea culturilor într-o stare de vegetaţie activă;
• respectarea regulilor de carantină fitosanitară.
Combaterea:
• stropirea cioatelor primăvara, odată cu apariţia primilor lăstari;
• 2-3 tratamente chimice împotriva adulţilor la intervale de două săptămâni în perioada de
zbor (iunie-iulie);
• în pepiniere şi culturile tinere de plopi tratamente chimice cu insecticide sistemice sau
combatere mecanică prin extragerea şi cojirea exemplarelor puternic atacate.