Lecţia 2 Gândirea computaţională

Ce înseamnă gândirea computaţională? Sună destul de ciudat pentru cei care nu

s-au întâlnit cu termenul...Nu trebuie să vă speriaţi, să porniţi de la ideea că este la fel de
complicată pe cât este denumirea. În fapt nu este deloc complicată. Dacă vă mai amintiţi, în
prima lecţie vă spuneam că gândirea calculatorului este simplă. Orice calculator este o
maşină care execută EXACT ce îi spunem noi să execute. Tot ce trebuie să facem noi este
să îi spunem clar ce şi cum să execute… Gândirea computaţională, în termeni simpli, se
referă la abilitatea de a elabora soluţii simple, clare, la anumite probleme şi de a descrie
logic şi ordonat paşii ce trebuiesc urmaţi pentru a rezolva acele probleme. Până la urmă,
totul ţine de logică, o caracteristică mai mult sau mai puţin prezentă la toţi oamenii. Spre
exemplu, dacă doriţi să ajungeţi într-un anumit loc veţi alege drumul cel mai drept sau cel
mai uşor, nu veţi ocoli de trei ori fiecare copac pe care îl întâlniți pe drum. Sau, dacă doriţi să
faceţi o înmulţire, nu veţi face o adunare repetată ci vă veţi folosi de tabla înmulţirii. Deci, a
avea o gândire computațională înseamnă a fi capabili să elaboraţi soluţii corecte, simple şi
logice pentru rezolvarea unei cerinţe
Informatica şi programarea mai ales vă dezvoltă acest tip de gândire prin
interacţiunea voastră cu un mediu de programare. Un mediu de programare este o aplicaţie
în care putem edita comenzi sub forma unor instrucţiuni. Aceste instrucţiuni se scriu
respectând anumite reguli specifice. Până a ajunge la acele reguli va trebui să descriem în
limbaj uman ce vrem să se execute. Astfel ne întoarcem la un subiect despre care am
discuutat în prima lecţie..
PSEUDOCOD
În primul rând haideţi să stabilim câteva reguli înainte pentru a înţelege cum se scrie
o serie de instrucţiuni în pseudocod.
1. Orice set de instrucţiuni începe cu Start şi se termină cu Stop
2. Instrucţiunile trebuie să fie exprimate clar, succint dar să descrie exact ce
urmează să se execute
3. Fiecare instrucţiune se descrie separat şi se editează sub instrucţiunea
anterioară
4. Instrucţiunile se editează în ordinea realizării lor, de la început spre sfârşit
5. După caz se va folosi indentarea în cazul structurilor alternative sau repetitive
(nu vă speriaţi, o să revin asupra acestui aspect)
Haideţi să luăm un exemplu pentru a înţelege mai bine. Să descriem procedura prin
care RĂSPUNDEM unui apel primit pe telefonul mobil
Start
Când telefonul sună
Preluăm telefonul cu o mână
Glisăm cu degetul pe ecran (sau apăsăm butonul de preluare apel setat)
Începem convorbirea
Stop
ATENŢIE. Această procedură descrie cum preluăm un apel, nu toți paşii care se realizează
atunci cănd vorbim la telefon.
Un alt exemplu… Înmulţirea a două numere
Start
Memorează primul număr
 Memorează al doilea număr
Execută operaţia de înmulţire între primul număr memorat şi al doilea
Afişează rezultat
Stop
Acest exemplu poate fi scris şi altfel
Start
număr1=5
număr2=7
rezultat=5*7
Afişează rezultat
Stop
În cazul în care cele două numere se introduc de la tastatură trebuie să specificăm
acest lucru.