Sunteți pe pagina 1din 124

PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr.

3-4 (61-62)/2016

CUPRINS / SUMMARY

MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN PROTECÞIA COPILULUI

CASE MANAGEMENT IN CHILD PROTECTION

Ioan NEACªU, Izabella PENA


Managementul studiilor de caz: repere teoretico-metodologice în abordarea subiecþilor – elevi
problemã / Case studies management: theoretical and methodological marks in approaching
difficult students ......................................................................................................................... 3

Cãlin DRÃGOI
Monitorizare ºi diagnozã socialã în managementul de caz / Monitoring and social diagnosis
in case management ................................................................................................................. 7

Eugen SIMION
Managementul de caz pentru copilul abuzat ºi neglijat / Case management for abused and
neglected child .......................................................................................................................... 15

Ionel ARMEANU-ªTEFÃNICÃ, ªtefania SAVIN, Anca-Georgiana BÃBÃSCU


Managementul de caz în serviciile sociale / Case management in social services ................... 29

Elena Dana FILICHE


Managementul de caz în protecþia copilului – de la teorie la practicã. Dificultãþi ºi soluþii de
îmbunãtãþire a metodei / Case management in child protection – from theory to practice. Difficulties
and solutions in the enforcement of the method ........................................................................ 35

Carmen PREUTU-GRIGORE
Implicarea copiilor instituþionalizaþi – un pas activ în optimizarea managementului de caz / Involving
children in institutions – a step in optimizing active case management ..................................... 42

Mariana LAZÃR, Monica PÃLIMARU, Raul Ionuþ GALUªCÃ


Metoda apreciativã în managementul de caz/ Appreciative method in case management ........ 47

Gabriela ALINA ANGHEL


Referirea situaþiilor de violenþã asupra copilului – rolul ºcolii / Retrospection to the situations
of violence against the child – the role of the school .................................................................. 51

Iuliana Beatrice COATU, Marius DOHOTARU PLETOIANU


Managementul de caz pentru copilul cu dizabilitãþi / Case management provided to children
with disabilities .......................................................................................................................... 60

Mihaela-Dorina SUCIOAIA
Rolul managementului de caz în asistenþa socialã/ Case management role in social work ....... 66
Ï
Snezana REPAC
“Children rights” from the institutionalized children points of view/ “Drepturile copiilor” din
perspectiva copiilor instituþionalizaþi .......................................................................................... 71

1
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Dirk NÜSKEN, Daniela ENGELBRACHT, Mark BURROWS


Children in residential care: The North American “CARE model” as an example of developing
and applying principles of assistance within residential care / Copii în îngrijire rezidenþialã:
Modelul “CARE” ca exemplu de dezvoltare ºi aplicare a principiilor asistenþei în îngrijirea
rezidenþialã ................................................................................................................................ 75

Cate MACMILLAN, Jennifer BROOKER


Managementul de caz în Victoria, Australia/ Case management in Victoria, Australia .............. 87

VARIA

Liliana Camelia GUZU


Studiu de caz: utilizarea metodei Lisrel în evaluarea instituþiilor ºcolare/ Case study: using
Lisrel method in evaluation of schools ....................................................................................... 91

Raluca BECHEª
Educaþia interculturalã ºi integrare educaþionalã – studiu de caz Germania/ Intercultural
education and educational integration - Germany case study ................................................... 100

Cristina OPREA
Învãþare academicã ºi stres în învãþãmântul superior. Studii de caz – studenþi / Academic learning
and stress in higher education. Case studies - students ............................................................ 107

DIN ACTIVITÃÞILE FICE ROMÂNIA ªI ALE ALTOR SECÞIUNI FICE


INTERNAÞIONAL /
FICE ROMANIA AND OTHER SECTIONS OF FICE
INTERNATIONAL ACTIVITIES

Susanna HOIKKALA, Petri PAJU, Tuija LINDBERG, Tuija SUIKKANEN-MALIN


Building knowledge by sharing experiences reflections on study visit to Romania in 10–14.10.2016
/ Dezvoltarea competenþelor prin împãrtãºirea de experienþe – reflecþii asupra vizitei de studiu
din România în perioada 10-14 octombrie 2016 ........................................................................ 113

Eugen SIMION
Raport cu privire la vizita de studiu efectuatã de cãtre delegaþia FICE România în Israel în
perioada 27 octombrie - 3 noiembrie 2016 / Report on the study visit made by FICE Romania
delegation in Israel, during 27 october - 3 november 2016 ........................................................ 116

FICE ROMÂNIA ÎN MASS-MEDIA / FICE ROMANIA IN MEDIA

Florin ANTONESCU
Educaþie cu faþa spre familie, într-un dialog profesionist româno-israelian / Education facing the
family, a Romanian-Israeli professional dialogue ...................................................................... 122

2
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

MANAGEMENTUL STUDIILOR DE CAZ:


REPERE TEORETICO-METODOLOGICE ÎN ABORDAREA SUBIECÞILOR-
ELEVI PROBLEMÃ

CASE STUDIES MANAGEMENT:


THEORETICAL AND METHODOLOGICAL MARKS IN APPROACHING
DIFFICULT STUDENTS

Ioan NEACªU
Prof. univ. emerit dr., FPSE, Universitatea din Bucureºti

Izabella PENA
Profesor, ªcoala nr. 1 Afumaþi, judeþul Ilfov

1. Ce este studiul de caz? ºcoalã; o cale care mijloceºte realizarea unui


progres în cunoaºtere ºi dezvoltare”;
Una dintre repere teoretico metodologice cu - confruntare directã cu o situaþie din viaþã
structurã eminamente calitativã ºi de realã realã, autenticã, trãitã de un subiect concret
utilitate în managementul pregãtirii lucrãtorilor sau un grup de subiecþi decupat dintr-un
din domeniul protecþiei subiecþilor - copii, context educaþional, social, comunitar;
adolescenþi sau tineri cu probleme educaþionale, - un suport al cunoaºterii inductive, ce trece
sociale, familiale, de grup ºi, firesc, personale de la premise particulare la dezvãluirea
se dovedeºte a fi studiul de caz/ca strategie, generalului, dar ºi suport al cunoaºterii
tehnicã, model, metodã etc. deductive, de trecere de la general la
particular, de concretizare a unei idei, a unei
În termeni situaþionali, contextuali, operaþionali, generalizãri ataºate sau derivate dintr-un caz/
semantici ºi explorativi epistemologici, studiul de cazuri a unei particularitãþi;
caz poate fi înþeles ca având urmãtoarele - tehnicã destinatã aplicãrii creatoare a unei/
semnificaþii ºi sensuri de bazã, relativ acceptate unor experienþe însuºite deja în noi condiþii
ºi acceptabile: ºi în combinaþii noi, impuse de noua situaþie
- „tehnicã specialã a culegerii, a punerii în „problemã” ce urmeazã sã-ºi gãseascã
formã ºi a prelucrãrii informaþiei care încearcã rezolvare pe baza unui efort comun de
sã arate caracterul evolutiv ºi complex al gândire ºi de imaginaþie, de îmbogãþire pe
fenomenelor referitor la un sistem social aceastã bazã a experienþei proprii” (Cerghit,
cuprinzând propriile dinamici” (Al. Mucchielli, p. 199);
p.407); - strategie de cercetare relativ autonomã,
- „o anchetã empiricã asupra unui fenomen combinatã firesc ºi cu alte metode ºi
contemporan în contextul vieþii sale, în care procedee calitative ºi/sau cantitative;
limitele dintre fenomene ºi context nu sunt - tehnicã de explicare, de „explicitare a
cu totul evidente ºi în care se utilizeazã surse implicaþiilor adiþionale ale ipotezei pentru alte
multiple de informare” (Yin, 1984; 2005); date disponibile, raportarea felului în care
- „un suport real care uºureazã înþelegerea a aceste implicaþii se potrivesc, precum ºi
ceva diferit” (Stake, 1994); cãutarea de explicaþii alternative pentru
- o cale de apropriere a instruirii/ formãrii de dovezile de bazã ºi examinarea plauzibilitãþii
personalitatea unui subiect, prin modelul vieþii, lor” (Campbell, 2003);
al activitãþii practice sociale; - un model relativ izolat ºi replicativ în studiul
- „o metodã activã de mare valoare euristicã ºi unor ipoteze de cercetare sau de evaluare
aplicativã, cu largi posibilitãþi de utilizare în de subiecþi, grupuri sau instituþii cu caracte-

3
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

ristici similare într-un studiu comparativ sau caz de þarã, regiune, zonã, instituþional. Astfel
într-un experiment/cvasiexperiment controlat. considerãm utile avantajele prezente în ºtiinþele
socio-umane ºi ale educaþiei. Lãrgind puþin
2. Elemente metodologic-procedurale referinþele, studiul de caz are esenþial statutul
de metodã explorativã în studiul calitãþii, dar ºi
Pentru buna aplicare a metodei studiului de caz,
de metodã cantitativã, sprijinitã de indici ºi
element component integrat ºi integrativ
indicatorii (vezi medicinã, economie, finanþe,
metodologic curricular al Managementului de
audit, bãnci, artã, sport de performanþã, pilotaj,
caz se impun, mai întâi, conºtientizarea câtorva
psihologi, pedagogie, management, º.a.).
dintre condiþii necesare în afirmarea conduitei
actorilor implicaþi. Congruenþa metodologicã a studiilor de caz în
pedagogia socialã aplicatã instituþiei ºcolare
Dintre acestea, reþin atenþia urmãtoarele:
porneºte de la principiile valorilor comple-
a) managerul formator sã aibã constituit un set/
mentaritãþii. Importantã este aici ºi combinatorica
portofoliu de cazuri sau situaþii – problemã, în
tipologiei, în special cea între variatele studii de
funcþie de intenþiile instruirii / formãrii;
caz sau cazuri, cum ar fi :
b) conºtientizarea funcþiilor pe care le poate juca
a. cazul intensiv-extensiv;
un caz în sistematica procesului de abordare a
b. un singur caz/per entitate (single case
consumatorilor cu risc, un caz special consti-
studies) versus mai multe cazuri/entitãþi;
tuindu-l, în special în ºcoalã, elevii consumatori
c. cazuri agregate sau comparate (case –
de droguri, de alcool, violenþi, practicanþi înrãiþi
oriented comparative method);
de jocuri pe bani, etc.;
d. studiu de caz orientat spre diversitatea
c) studiul de caz poate fi conceput cu finalitate
subiecþilor (diversity-oreintedmethod), vs.
pedagogicã, de exerciþiu de iniþiere în abordarea
unicitatea subiecþilor;
educaþionalã a unei persoane, ca instrument
e. studiu de caz complex, combinatoricã de
mediator în învãþarea socialã propriu-zisã, de
factori cazuali (comparativ policies sau multiple
asimilare a unui fapt reprezentativ real cu impact
– case studies) (Swanrborn, 2010, pag, 15);
emoþional foarte puternic, greu de manageriat
f. studiu de caz explicativ, demonstrativ,
în ºcoalã;
descriptiv, complementar etc.;
d) studiul de caz ca strategie sau instrument de
g. studiu de caz evaluativ, cu rol de control ºi /
investigare/cercetare va fi însoþit de analize
sau de autocontrol;
comparative utile la îndemâna consilierilor
h. studiu de caz tematic pentru subiecþi,
ºcolari, în realizarea unor profiluri stilistice de
organizaþii, procese, programe, vecinãtãþi,
caz, cu accent pe determinanþii emoþionali,
instituþii, evenimente º.a (Yin, 2005, pag. 20).
relaþionali, de stres social, de construcþie a
intervenþiilor psihologice de tip rezilienþã sau de Atenþionãri metodologice se pot face ºi cu privire
decizie managerialã în ºcoalã; la valorizarea tipologiilor dihotomice stabilite mai
e) managementul educaþional al subiecþilor elevi sus ºi, în special, pentru urmãtoarele repere:
caracterizaþi prin conduite cu un coeficient de - considerarea/evitarea formalismului cate-
risc crescut permite construcþia ºi a unor „cazuri gorial;
imaginare” pentru a stimula spiritul mental creativ - evitarea confuziei, prin disociere, între studiul
(euristic) al actorilor implicaþi; de caz ºi practicile istoric -etnografice sau
f) relevarea valorii cazului în contextul mana- observaþia participativã, ca tehnici de
gementului de caz al perspectivei de intervenþie colectare a datelor;
în interiorul fenomenologiei social-educaþionale - studiul de caz utilizat în investigarea unui
de risc examinate; fenomen contemporan, într-un context de
g) studiul de caz ca pretext al unor dezbateri viaþã realã sau comparatã.
diplomatice, academice, politice, socioedu-
caþionale, modelele de analizã valorizând O primã concluzie metodologicã: studiul de caz
documente cunoscute precum: raportul de caz, este utilizat ºi ca o strategie de cercetare
istoria cazului, biografia cazului personal, autonomã sau în combinaþii interesante, utile,
familial, ºcolar, sau mai larg, precum studiul de eficace, exemplificatoare.

4
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

3. Proceduri metodologice aplicative e) Descoperirea cauzelor, a legitãþilor (relaþiilor


statistice) de manifestare ale acestuia
Din punct de vedere al derulãrii/abordãrii f) Elaborarea nucleului de abordare a problemei
concrete, aplicate a unui caz, specialistul german
Kurt Heinze recomanda respectarea 2. Stabilirea variantelor de soluþionare
urmãtoarelor etape, cu validitate crescutã ºi în
spaþiul pedagogiei sociale. Astfel: 3. Luarea hotãrârii bazate pe confruntarea
a) stabilirea modelului teoretic de abordare; variantelor de lucru, pe compararea valorii
filosofia domeniului, concepþie pedagogicã; variantelor, cu precizarea ierarhiei variantelor
b) prezentarea cazului; 4. Susþinerea hotãrârii
c) analiza/prelucrarea cazului;
d) identificarea notelor relevante în raport cu 4. Studiul de caz: indicatori ºi descriptori
obiectivele propuse; sintetici utilizabili
e) identificarea ºi examinarea variantelor de
soluþionare; Elemente orientative de lecturã ºi analizã corectã
f) compararea soluþiei optime gândite ºi a cazurilor, cu privire specialã asupra subiecþilor
propuse de formatori sau cei care s-au confruntat problemã pot fi, în sintezã, privitoare la:
cu cazul respectiv. ƒ persoana subiectului în cauzã, date despre
Operaþional, examinând aplicaþiile cunoscute, familia lui, tip de personalitate, vârsta, clasa,
etapizate, desfãºurarea unei situaþii caz concrete ºcoala;
se prezintã astfel: ƒ natura problemei ºi tipul de problemã, even-
a) Identificarea sau descoperirea problemei - tual clasificate potrivit unui sistem practicat
caz în câmpul situaþiilor destinate educaþiei/ în literatura de specialitate;
ƒ cauzele/ motivele posibile: medicale, psiholo-
formãrii;
gice, sociale;
b) Conºtientizarea amplitudinii câmpului de
ƒ contextul producerii/localizãrii manifestãrilor
situaþii prezentate;
(loc - acasã, grup, discotecã, mediul ºcolii,
c) Analiza semnificaþiilor cazului prezentat/ ales/
teren sport, stradã, grup campus ºcolar;
propus; durata de timp º.a.);
d) Descoperirea valorilor prioritare pentru ƒ gravitatea cazului - forme de manifestare a
analiza profesionalã; riscurilor/a dependenþei fizice, psihice,
e) Organizarea pedagogicã ºi psihologicã a combinate; pasager, cu stabilitate;
datelor; ƒ starea/vechimea cazului (început/debut
f) Configurarea variantelor de analizã ºi þintind declanºare, repetitiv, continuitate/disconti-
soluþionarea adecvatã nuitate, duratã, evoluþii, moduri relevante de
g) Decizia. conexiune cu alte manifestãri, º.a.);
ƒ relaþia subiectului cu cei din mediul proxim;
Întrucât metoda conþine virtual ºi o concepþie cu pãrinþii, mamã, tatã, fraþi; colocatari, vecini etc.
evidentã tentã tehnologicã ºi pedagogic ƒ ruta ºcolarã, rezultatele ºcolare, moduri de
psihologicã, modelul generativ narativ al etapelor manifestare faþã de colegi, profesori, personal
pe care ar trebui sã le parcurgem didactic într-un auxiliar de serviciu, medical ,consilier ºcolar;
studiu de caz problemã ar putea fi urmãtorul: ƒ opinii privind calitatea relaþiilor în grupul de
prieteni;
1. Sesizarea situaþiei /cazului (înþelegerea cu ƒ opinii ale persoanelor din jur cu privire la ele-
claritate a situaþiei existente) mentele de stabilitate a conduitei subiectului
a) Prezentarea cazului caz;
b) Procurarea informaþiilor necesare prin între- ƒ opinia persoanelor interesate ºi responsabile
bãri adresate prezentatorului care oferã, cazul instituþional: medic ºcolar; psiholog, consilier;
însoþit de o minimã documentare informaþionalã profesor diriginte; personal de evaluare
din diferite surse umane sau materiale externã, colegi de autoevaluare;
c) Sistematizarea datelor ƒ consecinþe previzibile/anticipabile pentru
d) Analiza situaþiei de fapt, reale dacã are acest evoluþii negative, de tip adiþional: violenþã,
statut vagabondaj, furt, dopaj sportiv, biologic º.a.;

5
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

ƒ soluþii posibile de abordare (anticipãri) ºi mentãrilor în vigoare la nivel internaþional ºi


intervenþie: în ºcoalã, în familie, în cabinetul naþional, potrivit codurilor operante în bene-
de consiliere, în centre specializate (ca cele ficiul apãrãrii ºi protecþiei sociale ºi
antidrog); individuale;
ƒ colectarea ºi pregãtirea datelor pentru ƒ pregãtirea, analiza de grup /experþi, com-
evaluarea sinteticã, sau pe componente a
pletarea ºi finalizarea transparentã a rapor-
cazului;
tului, cu informarea subiectului în cauzã, a
ƒ realizarea unui posibil profil psihoeducaþional
al subiectului problemã; pãrinþilor ºi/sau a tutorelui;
ƒ portofoliul cazului - informaþii, fiºe, relatãri, ƒ reluarea studiului, dacã ce cer noi ºi relevante
rapoarte pe categorii de probleme ºi soluþii date de cercetare a supra cazului - problemã
pe termen scurt, mediu sau lung, cu respec- sau dacã au intervenit, fie date semnificative,
tarea drepturilor, a dispoziþiilor ºi regle- fie noi reglementãri.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ
1. Hamel, J et alii. ( 2010) Case Study Method. Newbury Park CA: Sage.
2. Neacsu, I. (2010) Pedagogie socialã. Valori, comportamente,
experienþe, strategii. Bucureºti: Ed Universitarã.
3. Neacºu, I., Caprioarã, D. ( coord)( 2015). Cercetarea în ºtiinþele
educaþiei. Ghid metodologic –operaþional. Aplicaþii. Bucureºti: Editura
Universitarã.
4. Neacºu, I., Manasia, L., Chicioreanu, T. (2016). Elaborarea lucrãrilor
de licenþã, disertaþie ºi gradul didactic I. Piteºti: Editura Paralela 45.
5. Swanborn, P. (2010). Case Study Research. What, Why, and How.
London: Sage Publications.
6. Yin, R.K. (2005) Studiul de caz: Designul, colectarea ºi analiza datelor:
Iaºi: Polirom.

6
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

MONITORIZARE ªI DIAGNOZÃ SOCIALÃ ÎN MANAGEMENTUL DE CAZ

MONITORING AND SOCIAL DIAGNOSIS IN CASE MANAGEMENT

Cãlin DRÃGOI
pedagog, Germania

Abstract

The paper presents some recent techniques, methods and assessment instruments that can be used by case
managers in child care and also some new concepts concerning the structuring and implementation of an
objective, standardised evaluation of children and youngsters playing an important role in the executive and
strategic management.

The premise is that the most commonly used procedures and techniques are mostly descriptive and that the
practitioners, care-tackers and case managers operate with an enormous amount of empirical primary data
that are not sufficiently relevant.

They also do not really dispose of adequate sets of validate, standardised tests and scales - like for instance
validate behavioural inventories, social diagnosis questionnaires or checklists.

The paper also proposes a re-thinking of the main strategies concerning the assessment in child care,
considering that the traditional individual evaluation of the child development should be sustained by an
accurate diagnosis of the social spaces (social areas), specially of the social areas at risk. In this way the
influence and the impact of the so-called risk factors could be realistically identified and coherent strategies
and targeted projects could be efficiently developed and implemented.

A new quality of child care can’t be achieved at the time being without re-designing the assessment and
without improving the social diagnosis of the individual development of the child and of the impact of
heterogeneous risk factors acting at the level of the “social spaces”.

Key-words: evaluarea în managementul de caz, assessment, evaluarea spaþiilor sociale (enclavelor sociale),
scale de evaluare

Extinderea managementului de caz, care a în proiecte pur ºi simplu ca o componentã ca


devenit un model frecvent folosit în practicã a toate celelalte. Este cazul cel mai frecvent în
readus în ultimul deceniu în discuþia specialiºtilor sistemul de protecþie socialã a copilului din
problema monitorizãrii ºi a diagnozei sociale. România. Pentru ca modelul sã funcþioneze sunt
Relevanþa ºi eficienþa mãsurilor de protecþie însã necesare formari continue periodice.
demaratã de direcþiile judeþene rãmân într-o
mãsurã relevantã dependente de calitatea ºi b. Modelul cooperãrii diferenþiate. Modelul
promptitudinea cu care se realizeazã o corectã presupune existenþa unei pregãtiri specializate
diagnozã socialã, un assessment exhaustiv ºi în domeniu. Managerul de caz este format
riguros. suplimentar pentru acest domeniu ºi este atestat
ca atare. Este probabil modelul cel mai rãspândit.
Se disting la ora actualã trei modele de formare c. Modelul profesionalizãrii. Managerul de caz
a managerilor de caz:a. Modelul cooptãrii – se este recunoscut ca profesie ºi este inclus în
lucreazã cu persoane care provin din alte nomenclatorul de meserii (spre exemplu în
domenii, care au prestat alte meserii. Nu este SUA). Pregãtirea se face în instituþii de învãþã-
solicitatã o calificare specialã sau studii de mânt specializate. Modelul este mai puþin
specialitate. Managementul de caz este inclus rãspândit în Europa1.
1
Löcherbach, P. - Einsatz der Methode Case Management in Deutschland: Übersicht zur Praxis im Sozial- und
Gesundheitswesen1, 1 Vortrag: Augsburger am 24.05.2013, www.pantucek.com/seminare/cm_materialien

7
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

În acest context este de presupus cã managerul Este din ce în ce mai acceptatã ideea ca de fapt
de caz, în condiþiile în care modelul ”cooptãrii” integrarea în societate reprezintã mai degrabã
este preponderent utilizat în România ºi în pofida integrarea în spaþiul social imediat, în grupuri
stagiilor ºi cursurilor de formare specializate pe informale ºi formale de apartenenþã.
problematica managementului de caz pe care
le-a urmat de-a lungul anilor, nu are posibilitatea Inflaþia de tehnici ºi metode.
de a accesa un set suficient de consistent de Managementul de caz se constituie în acest
tehnici ºi metode de diagnozã socialã. El este, context ca un proces complex, constituit printre
de asemenea, confruntat cu penuria acutã de altele din evaluãri succesive, de etapã sau finale.
instrumente recent standardizate de evaluare, Atât la nivelul managementului de sistem,
respectiv cu inflaþia de materiale ºi procedee de respectiv al planificãrii, al constituirii reþelelor de
apreciere a evoluþiei copilului, în marea lor colaborare inter-instituþionalã ºi al activãrii bene-
majoritate puternic descriptive ºi bazate pe date ficiarilor (clienþilor), cât ºi la nivelul managemen-
empirice doar parþial relevante. tului de caz, respectiv al instituirii reþelelor de
cooperare, assessmentul se constituie ca parte
Monitoring-ul ºi assessment-ul au devenit de mai
componentã indispensabilã oricãrui proces de
multã vreme în managementul de caz o compo-
modernizare a protecþiei sociale, ºi a devenit o
nentã de la sine înþeleasã pentru implementarea
componentã care se poate regãsi în toate
ºi derularea unor mãsuri de protecþie ºi sunt de
etapele desfãºurãrii unei mãsuri de protecþie
regulã coordonate de un serviciu specializat
socialã.
(serviciul de evaluare complexã) din cadrul
direcþiilor judeþene ca ºi de managerul de caz În literatura de specialitate sunt menþionate
(la nivel operativ2). diverse metode, tehnici ºi instrumente de
assessment4. Se poate chiar vorbi de adevãratã
Aºa dupã cum reliefeazã diagrama de proces inflaþie de astfel de instrumente.
anexatã, se contureazã tot mai pregnant douã
direcþii principale de evaluare ºi diagnozã În pofida acestui fapt practicienii consultaþi de
socialã:a. evaluarea individualã a copilului care noi în cadrul unei anchete efectuate în 2010 –
beneficiazã de o mãsurã de protecþie ºib. 2011 au relevat câteva impedimente cu care
evaluarea spaþiilor sociale în care trãieºte copilul sunt confruntaþi la ora actualã:
ºi familia acestuia3.
a. abundenþã de documente, în mare parte cu
Re-descoperirea spaþiilor sociale. caracter justificativ
b. rapoarte, formulare pronunþat descriptivec.
Pedagogia socialã tinde în ultima vreme sã evaluãri empirice, bazate cvasi-exclusiv pe date
acorde din ce în ce mai multã atenþie spaþiilor, de observaþie nesistematice ºi ca atare doar
arealelor, mediilor sociale imediate. O serie de parþial relevante
componente care þin de dinamica socialã mo-
dernã, cum ar fi aglomerarea urbanã, migrarea Analiza factorilor de risc (pentru care am
forþei de muncã, flexibilizarea forþei de muncã apelat la un software specializat – Expert Choice
au determinat reconsiderarea spaþiilor sociale – AHD)5 a pus în evidenþã la nivelul assess-
ca elemente care joacã un rol aparte (mai impor- mentului în protecþia socialã a copilului o serie
tant decât se crede în general) pentru copiii de componente care pot fi definite ca factori de
beneficiind de mãsuri de protecþie. risc cu un impact semnificativ6:

2
Diagrama 1 / Assessment - diagramã de proces
3
C. Drãgoi – Monitorizarea mediilor sociale. Implementarea de programe de incluziune socialã pentru copii în
situaþii de risc în spaþii sociale, în Protecþia socialã a copilului, FICE, 2013
4
Tabelul 1 – Managementul de caz. Tenici ºi metode specifice de evaluare.
5
Dragoi, C.,- Un demers analitic de evaluare a factorilor de risc în implementarea mãsurilor de protecþie socialã în
Protecþia socialã a copilului, anul XVII, nr. 2 – 3 (57)/2015, p. 3 - 10
6
Diagrama 3 - Assessment - Analiza factorilor de risc

8
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

1. Nestandardizarea instrumentelor. Insuficienta 1. Dispun instituþiile de instrumente de evaluare


validare. standardizatã sau parþial standardizatã, inter-
2. Schematizarea situaþiilor de viaþã complexã disciplinar structurate?
din prisma (din perspectiva) metodologiei de 2. Este posibilã utilizarea rezultatelor evaluãrilor
lucru adoptatã pentru planificarea serviciilor?
3. Monitorizare bazatã pe statistici. 3. Sunt rezultatele evaluãrilor utilizabile ºi în alte
4. Control social exagerat al clientelei ºi al cazuri?
staff-ului. 4. Este utilizarea lor „ prietenoasã“, necomplicat?
5. Logica „economicã“ vs. logica pedagogicã 5. Este evaluarea eficientã? Se pot folosi
6. Workware vs. welfare rezultatele în activitatea de zi cu zi (temporal ºi
din punct de vedere al conþinutului)?
Supradimensionarea componentelor de 6. Existã manuale de utilizare, respectiv
“eficienþã economicã” la nivelul managementului instrucþiuni clare?
strategic ºi de decizie, respectiv la nivelul 7. Au fost salariaþii instruiþi cum sã lucreze cu
direcþiilor judeþene, a condus la o falsã înþelegere materialele de evaluare?
a dimensiunilor specifice ale problemei ºi la 8. Existã proceduri standard de evaluare?
definirea de prioritãþi de naturã financiar-
economicã în dauna celor de sorginte socialã. Întrebãrile anterioare constituie de fapt itemii unei
Acest fenomen poate avea o serie de consecinþe sumare liste de control ºi de selecþie a compo-
dintre care amintim: nentelor care trebuie avute în vedere în elabo-
rarea unor instrumente de evaluare moderne,
a. Staff-ul trebuie sã presteze predominant eficiente, de utilitate directã ºi imediatã în
servicii pentru sistem, respectiv pentru structurile practica de zi cu zi.
de administraþie ºi nu direct pentru beneficiari,
respectiv pentru clienþi, pentru copii. Procedee standardizate de evaluare -
b. Assessmentul devine tot mai mult o operaþie exemple
de administrare a cazului ºi nu de management Din aceastã perspectivã am încercat construirea
de caz. unei serii de instrumente de assessment (scale
c. Sistemele de documentare a cazurilor sunt ºi inventare de evaluare) care:
supradimensionate, redundante si conþin o a. sã poatã fi folosite direct de cãtre practicieni
pondere ridicatã de informaþii nerelevante b. sã nu presupunã utilizarea unor procedee
prea complexe de investigare ºi
Re-designul assessmentului în manage- c. sã ofere un aºa numit diagnostic operativ,
mentul de caz respectiv un diagnostic care sã poatã fi folosit
în activitatea curentã a managerului de caz la
Dupã pãrerea noastrã:
fel de bine ca ºi în activitatea practicienilor,
a. Assessmentul trebuie privit în primul rând ca lucrãtorilor ºi asistenþilor sociali din instituþiile de
investiþie ºi nu trebuie considerat ca un factor ocrotire (centrele de plasament).
care provoacã doar costuri suplimentare Evaluarea evoluþiei individuale a copiilor care
b. Efectele evaluãrii (raportul dintre rezultate ºi beneficiazã de mãsuri de protecþie.
costuri) se vãd doar în timp
c. Amortizarea sau reducerea costurilor pot fi Au fost elaborate mai multe scale de evaluare
de asemenea evaluate ºi verificate doar în timpd. care sã se aplice individual ºi cu ajutorul cãrora
O reducere a resurselor alocate pentru evaluare sã poatã fi mãsurate o serie de componente ale
poate conduce la rezultate nedoritee. Calculele evoluþiei unui copil, componente importante
privind amortizarea ºi refinanþarea nu trebuie sã pentru practicieni ºi importante pentru structu-
constituie ”calcule de oportunitate” bazate pe rarea conþinuturilor ºi desfãºurãrii mãsurilor de
costurile directe. protecþie, respectiv care sã aibã un impact rele-
vant asupra structurilor de protecþie implemen-
Din perspectiva studiului se ridicã o serie de tate ºi concomitent asupra setting-ului pedagogic
întrebãri: “din teren”.

9
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Assessmentul spaþiilor sociale de risc. specializat, extra dezvoltat pentru aceastã


aplicaþie, iar rezultatele sunt prezentate într-o
Totodatã au fost elaborate ºi grile de mãsurare formã graficã adecvatã, respectiv un design care
a unor componente legate de dinamica sã permitã o extrem de rapidã ºi acuratã „citire“
fenomenelor sociale la nivelul unor spaþii sociale a documentului7.
de risc.
SAE – Scala de evaluare a gradului de
Aceastã orientare ”dualã” rãspunde exigentelor autonomie personalã reprezintã un instrument
momentului ºi în special necesitãþii de a lua în flexibil, uºor de implementat ºi de folosit curent
considerare de o manierã mai consistentã în activitatea de zi cu zi de cãtre lucrãtorii sociali,
influenþele pe care spaþiile sociale le pot avea educatori, specialiºti, alte categorii de lucrãtori
pot avea în evoluþia copiilor ºi tinerilor. din sistemul de protecþie sociala a copilului,
organizaþii nonguvernamentale ºi alte organizaþii
Prezentãm în continuare câte un exemplu pentru ºi organisme formale ºi informale din domeniu.
fiecare dintre cele douã tipuri de assessment
amintite. SAE faciliteazã de asemenea:
a. Dezvoltarea ºi adaptarea mãsurilor de
SAE - Scala de evaluare a gradului de protecþie la rezultatele pozitive efective ale
autonomie personalã copiluluib. Dezvoltarea de setting-uri pedagogice
adaptate pentru copii de vârste diferite ºi
Scala poate fi utilizatã pentru investigarea provenind din medii culturale diferite ca ºi pentru
nivelului de autonomie personala atins de fiecare copiii cu dizabilitãþic. Dezvoltarea de activitãþi
copil în parte. Se bazeazã pe datele de adiþionale ºi de structuri de suport, asigurarea
observaþie de care dispune fiecare lucrãtor social unui echilibru pozitiv între demersurile educative
din instituþie ºi are ca scop sã faciliteze conversia ºi interesele copilului pentru un tip sau altul de
informaþiilor empirice în date standard, activitãþi, implicarea activã, conceperea de
cuantificabile. activitãþi cu caracter tranzitoriu, eficientizarea
intervenþiilor de crizãd. Alinierea setting-urilor ºi
Informaþiile furnizate prin intermediul grilei
structurilor de protecþie la rezultatele constatate
propuse pot fi folosite în orice moment, de oricare prin intermediul unui assessment, unei diagnoze
dintre salariaþii instituþiei, în special atunci când obiectivee. Creºterea posibilitãþii de a combina
este vorba de luarea de decizii strategice sau setting-urile specifice domeniului cu mãsuri
direct operative - cum ar fi spre exemplu trecerea globale de îmbunãtãþire a calitãþii prestaþiilor.
unui copil dintr-o formã de asistare de tip
rezidenþial într-o formã non-rezidenþialã (de Evaluarea enclavelor sociale
exemplu o locuinþã de independentizare, o
locuinþã asistatã). Metoda de assessment propusã se bazeazã pe
teoria enclavelor sociale – un demers inedit în
Scala se compune în principiu dintr-o serie de protecþia socialã a copilului8.
itemi grupaþi în cinci categorii:
1. autonomia personalã în viaþa cotidianã, Cartografierea socialã a unor areale urbane din
2. competenþe sociale - incluziunea socialã anii 2011 – 2013 a relevat existenþa unor spaþii
3. finanþe (gestionarea propriilor bani), sociale ”semi-închise”, care au fost definite de
4. ºcoalã, pregãtire profesionalã autor ca enclave sociale. Caracteristic pentru
5. competenþe de autoadministrare. astfel de grupãri este faptul cã existenþa unor
structuri funcþionale cu rol integrativ (structuri de
Fiecare dintre itemi este notat pe baza unei scãri integrare) formale, oficiale, externe enclavelor
de evaluare cu cinci trepte (de la „nemulþumitor” nu este suficientã pentru a preveni ”efectul (de)
la “foarte mulþumitor”). Punctajele astfel obþinute enclavã” (SEE – social enclaves effect),
sunt interpretate cu ajutorul unui software respectiv enclavizarea.9
7
Diagrama „Scala de evaluare a gradului de autonomie personalã”
8
C. Drãgoi - The enclave-effect in social care. From social enclaves to social exclaves în Journal Plus Education,
ISSN: 1842-077X, E-ISSN (online) 2068 – 1151 Vol VI (2010), No. 1, pp. 33
9
C. Drãgoi – art. cit. p.34

10
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

EES - Scala de evaluare a enclavizãrii a. unui aºa numit “coeficient de exclavizare”,


(Enclavisation Evaluation Scala) care exprima gradul de ”deschidere” posibilã al
unei enclave
Scala de evaluare reprezintã o încercare ineditã
de cuantificare ºi standardizare a datelor b. impactului real al componentelor de risc
empirice de observare referitoare la spaþii sociale
bine definite, funcþionând dupã norme ºi modele c. direcþiilor posibile de acþiune la nivelul spaþiului
specifice. social respectivUtilizarea în practicã a
instrumentului faciliteazã racordarea prioritãþilor
Metodele utilizate: teoria scenariilor ºi analiza
factorilor de risc (risk scenario analysis). de intervenþie la situaþia realã din spaþiul social
ºi la acþiunea concretã a unor diferiþi factori de
Ca ºi în exemplul precedent a fost utilizat un risc. Instrumentul este util ºi pentru manage-
software specializat, elaborat pentru prelucrarea mentul strategic facilitând dezvoltarea, structu-
unui volum relativ ridicat de date de intrare, rarea ºi implementarea unor proiecte strategice
adesea heterogene, respectiv dificil de destinate exclavizãrii unei anumite zone
cuantificat.
sociale10, a unor grupuri de apartenenþã sau
Standardizarea scalei de evaluare EES a fost chiar a unei persoane.
realizatã plecându-se de la conceptul cheie de
disonanþã, concept care defineºte de facto Concluzii
apariþia, evoluþia, dinamica ºi funcþionarea
Eficientizarea managementului de caz presu-
enclavelor.
pune în primul rând re-designul metodelor tra-
Au fost identificate cinci categorii relevante de diþionale de evaluare, de assessment. Consi-
disonanþe în plan cultural, axiologic, comporta- derãm cã re-designul presupune în principal:
mental, comunicaþional ºi social. Factorul de
impact al fiecãrei categorii a fost cuantificat în 1. Elaborarea unor tehnici de investigare ºi a
termen de ”permeabilitate” la nivel de enclavã unor metode de evaluare standardizate
(acceptanþã socialã / la nivel de persoanã).
2. Prelucrarea electronicã a datelor empirice pe
Corelarea factorilor de risc amintiþi, respectiv a bazã de software specializate
gradului de impact al fiecãruia dintre aceºtia cu
gradul de permeabilitatea al spaþiul social 3. Orientarea mai pronunþatã a managementului
(enclave sociale) pe de o parte ºi al comunitãþii de caz în direcþia design-ului ºi implementãrii de
pe de altã parte permite stabilirea: programe în ºi pentru spaþiile sociale de risc.

10
Diagrama „Posibile strategii de exclavizare”

11
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

12
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

13
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

14
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

MANAGEMENTUL DE CAZ PENTRU COPILUL ABUZAT ªI NEGLIJAT

CASE MANAGEMENT FOR ABUSED AND NEGLECTED CHILD

Dr. Eugen SIMION


ªef serviciu, DGASPC Neamþ
e-mail: eugen10simion@yahoo.com

Abstract

Reform of child protection systems was initiated in most countries in the Europe region in the 2000s. A high
priority was placed on legal and policy reforms that supported the restructuring of child care services from
large-scale, centrally planned residential facilities to continuum of care models of family-centered,
community-based services. The overall emphasis was to reduce the reliance on institutional care for vulnerable
children. Primary outcomes include the deinstitutionalization of children through family reintegration and
placement in alternative care, including foster care, group homes, and adoption. In addition, the profession of
social work was established with a focus on providing case management services to reduce family separation.
New and improved gatekeeping mechanisms have been introduced that better target how services are utilized,
including the placement of children in all types of out-of-home care.

Even with this progress and governments’ engagement in reforms, the gap between policy and practice
remains, with the number of children separated from their families in most countries increasing annually.

Investments in good case management practices can go a long way towards reducing the separation of
children from their families. When done in conjunction with a larger child protection strategy, case management
can be a strong tool for ensuring that children and families are linked with proper services. It is important to
increase the availability of tools for assessing and identifying the gaps between good case management
practices and existing practices in order to strengthen case management within the region.

Key-words: case management, children in need, child abuse and neglect, macro level case management,
individual level case management

Managementul de caz este un proces care organizate în jurul unui scop ºi a unor obiective
permite asistenþilor sociali sã coordoneze servicii cu structuri care au funcþii, capacitãþi, procese
sociale multiple pentru a preveni sau a minimiza ºi mecanisme de rãspundere. Existã interacþiuni
fragmentarea lor ºi pentru a facilita „funcþio- regulate, predictibile cu alte structuri de protecþia
narea” corectã a unei persoane, familii sau a unui copilului, incluzându-le aici pe cele pentru
grup de persoane (Barker, 2003; NASW, 2012). sãnãtate, sãnãtate mentalã, servicii sociale,
În protecþia copilului, scopul principal al acestui justiþie ºi educaþie.
proces este sã identifice furnizori adecvaþi ºi Existã ºase domenii de acþiune care influenþeazã
intervenþiile în gama de domenii de servicii practica managementului de caz la nivel de
sociale, psihologice, de sãnãtate ºi altele care sistem ºi acestea sunt:
se vor concentra pe creºterea rezultatelor − Sistemul de politici publice, legi, regulamente,
pozitive pentru copii ºi familii. Pentru a întãri standarde, etc.;
practicile managementului de caz pentru − Structurile ºi autoritãþile legale (de exemplu,
protecþia bunãstãrii copilului, au fost dezvoltate instanþele de judecatã sau comisiile de protecþia
modele care sã ghideze furnizarea de servicii copilului);
atât la nivelul sistemului social cât ºi la nivel − Percepþiile, valorile, principiile ºi credinþele
individual. comunitãþilor (inclusiv reþelele de sprijin);
− Resursele umane implicate în proces;
La nivelul macrosocial, procesul manage- − Structurile de supervizare a managementului
mentului de caz are loc în cadrul unor sisteme, de caz;

15
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

− Implicarea copilului ºi a familiei în dezvoltarea MANAGEMENT DE CAZ LA NIVEL


politicilor ºi serviciilor implicate în procesul MACROSOCIAL (DE SISTEM)
managementului de caz (de exemplu, presiunea
familiilor în comunitãþile cu o rata mare de Înþelegerea, „radiografia” clarã a unui sistem de
abandon ºcolar poate determina înfiinþarea unor protecþie a copilului precum ºi a componentelor
servicii de zi pentru copii, gen after-school). sale interactive este deosebit de importantã
pentru funcþionarea eficientã a managementului
La nivelul microsocial sau individual, managerii de caz. Au fost elaborate o serie de documente
de caz lucreazã individual cu copiii ºi cu familiile sintetice care descriu modelele de sisteme de
pentru a le evalua nevoile unice ºi pentru a protecþie a copilului care pot fi folosite pentru a
identifica (împreunã cu aceºtia) cele mai ghida eforturile guvernelor ºi instituþiilor
adecvate intervenþii. Sarcina managerului de caz specializate sã întãreascã sistemele de protecþie
este apoi sã coordoneze munca, activitatea unui a copilului.
grup de profesioniºti sau a unor organizaþii. De
fapt, managementul de caz în asistenþa socialã Dupã cum precizam mai sus, existã o serie de
lucreazã simultan la nivelele microsocial componente structurale care influenþeazã
(individual) ºi macrosocial, cu un client specific procesele managementului de caz la nivelul
ºi cu un sistem de servicii. sistemelor (Figura 1).

Fig.1. Elemente care influenþeazã managementul de caz la nivel de sistem

Politici, legi, reglementãri ºi standarde separate de cele ale adulþilor ºi cã aceste


protecþii ar trebui sã înceapã chiar înainte de
Politicile sociale, legile, reglementãrile, normele, naºtere.
standardele, etc., care au fost ºi sunt în conti-
nuare elaborate în toate statele lumii influen- Ca rezultat, în România au fost dezvoltate legi
þeazã, modificã ºi articuleazã managementul de organice (Legea 272/2004 privind protecþia ºi
caz în protecþia copilului. promovarea drepturilor copilului), legislaþie
secundarã (HG 49/2011 pentru aprobarea Meto-
La nivel internaþional au fost elaborate convenþii dologiei-cadru privind prevenirea ºi intervenþia
pentru copii care sunt diferite de cele pentru în echipã multidisciplinarã ºi în reþea în situaþiile
adulþi. Convenþia ONU cu privire la drepturile de violenþã asupra copilului ºi de violenþã în
copilului, intratã în vigoare în 1989, a statuat cã familie ºi a metodologiei de intervenþie multi-
pentru copii este nevoie de garanþii ºi protecþii disciplinarã ºi interinstituþionalã privind copiii

16
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

exploataþi ºi aflaþi în situaþii de risc de exploatare autoritãþile lor, precum comisiile de protecþia
prin muncã, copiii victime ale traficului de copilului sau instanþele de judecatã, se asigurã
persoane, precum ºi copiii români migranþi cã legile, politicile, reglementãrile ºi standardele
victime ale altor forme de violenþã pe teritoriul sunt implementate sistematic ºi consecvent. Ele
altor state, HG 691/2015 pentru aprobarea se asigurã cã toate politicile ºi procedurile sunt
Procedurii de monitorizare a modului de creºtere urmate ºi intervin asupra unei baze individuale
ºi îngrijire a copilului cu pãrinþi plecaþi la muncã asupra copilului ºi familiei evaluând proceduri
în strãinãtate ºi a serviciilor de care aceºtia pot de intervenþie ºi de management de caz. Astfel,
beneficia, precum ºi pentru aprobarea Meto- procesul luãrii deciziilor nu este condus exclusiv
dologiei de lucru privind colaborarea dintre direc- de unul sau doi reprezentanþi ai unei instituþii ºi
þiile generale de asistenþã socialã ºi protecþia este influenþat de numeroase instituþii ºi entitãþi.
copilului ºi serviciile publice de asistenþã socialã Autoritatea legalã desemnatã îndeplineºte, de
ºi a modelului standard al documentelor elabo- asemenea, o funcþie criticã de monitorizare de
rate de cãtre acestea, Ordinul 288/2006 pentru caz.
aprobarea Standardelor minime obligatorii
privind managementul de caz), pe baza cãrora Legitimate prin legislaþie ºi statute, autoritãþile
au fost elaborate politici publice pentru copil ºi legale desemnate la nivel local sunt principalii
familie, cu câteva obiective ºi direcþii prioritare: actori care îndeplinesc funcþii de limitare a
− principiul interesului superior al copilului; accesului pentru sistemele de protecþie a
− programe care promoveazã dezvoltarea copilului. Limitarea accesului este dat, în primul
copiilor în domeniile sãnãtãþii, educaþiei, nutriþiei rând, de managementul intrãrii ºi ieºirii copiilor
ºi sprijinirii familiei; (ºi familiilor) în ºi în afara sistemului de protecþie
− prevenirea separãrii inutile a copilului de a copilului ºi a fost un punct de plecare pentru
familie ºi promovarea îngrijirii protective; multe þãri care abordeazã dependenþa de ºi
− protejarea copiilor de violenþã, exploatare, folosirea inadecvatã a îngrijirii instituþionale.
abuz ºi neglijare. Limitarea accesului serveºte, de asemenea, ca
interfaþã sau legãturã între politici la nivel de
Strategia naþionalã pentru protecþia drepturilor sistem ºi proceduri ºi practici la nivel de
copilului 2014-2020 rezumã modul în care management de caz.
guvernul României þinteºte intervenþia pentru
prevenirea separãrii copilului de familie, Percepþiile comunitãþii, valorile ºi reþelele
detaliazã intervenþiile care sunt concentrate pe sociale
copil ºi centrate pe familie ºi construiesc
abilitãþile specialiºtilor în a asigura servicii de Percepþiile comunitãþii, valorile ºi reþelele sociale
calitate. joacã un rol important în interpretarea ºi
intervenþia în problemele familiei, în cazurile de
Politica ºi practicile regulatorii reprezintã o parte abuz ºi alte situaþii de risc pentru copii. Deseori,
importantã a imaginii pentru practica manage- membrii comunitãþii (educatoare, învãþãtori ºi
mentului de caz. De la ghidarea dezvoltãrii unor profesori, îngrijitorii din creºe, profesioniºtii din
strategii de intervenþie la stabilirea nivelelor de sãnãtate, din structurile de ordine publicã, etc.)
finanþare, aceste componente sunt elemente sunt responsabili de identificarea ºi referirea
esenþiale de luat în considerare când evaluezi situaþiilor de risc din familii cãtre serviciile de
cât de bine funcþioneazã managementul de caz protecþie a copilului. Deoarece valorile ºi aºtep-
deoarece ele influenþeazã direct amploarea ºi tãrile comunitãþilor pot evolua în timp, este impor-
calitatea serviciilor. tant sã înþelegem modul în care comunitatea
percepe punctele tari ale familiilor ºi nevoile lor
Structuri legale ºi autoritãþile lor precum ºi mãsura în care înþeleg ºi valorizeazã
intervenþia legalã în vieþile familiilor.
Structura legalã stabileºte cine are autoritate în
luarea de decizii ºi cadrul în care sunt luate Programe sau servicii care þintesc grupuri
deciziile în ceea ce priveºte copilul în situaþii de vulnerabile specifice sau au cerinþe explicite de
risc, ce intervenþii sunt necesare pentru a proteja eligibilitate pentru acces existã în puþine
un copil precum ºi pentru a preveni o viitoare comunitãþi, în special din mediul rural. Serviciile
vãtãmare sau un risc. Structurile legale ºi sociale (ale statului, în special) au deseori viziuni

17
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

ºi strategii diferite pentru a aborda probleme dezvoltarea copilului, drept continuum de


similare pentru un grup þintã identificat. Sã ai la îngrijire, ºi este înþeles ca gama de programe ºi
dispoziþie o imagine clarã sau o listã de resurse servicii comune pentru toate grupurile de risc
disponibile în cadrul unei comunitãþi ºi între care trec de la cele mai puþin restrictive (oferã
diverse zone geografice, numitã uneori hartã a familiei ºi copiilor soluþii de sprijin în viaþa ºi
resurselor comunitare, îmbunãtãþeºte planifi- comunitatea lor) la cele mai restrictive (mãsuri
carea, accesibilitatea ºi furnizarea generalã de de protecþie - în afara familiei).
servicii. Planificarea la nivel de sistem ºi
coordonarea, care include accesarea de Serviciile în cadrul continuumului de îngrijire pot
informaþii actualizate, este esenþialã pentru un fi dezvoltate de cãtre o singurã instituþie sau pot
management de caz de calitate (Crane, Mooney, fi „rãspândite” prin mai multe entitãþi, organizaþii,
2005; O’Leary, Squire, 2009). Cartografierea publice ºi/sau private. Abordarea preferabilã este
resurselor comunitare poate sã includã datã de furnizarea serviciilor în mediul cel mai
dezvoltarea de acorduri între servicii cu privire puþin restrictiv, astfel încât copiii ºi familiile sã
la procesul de referire ºi criteriile pentru rãmânã împreunã. Funcþiile cheie ale
eligibilitatea familiilor pentru acele servicii. O managerilor de caz sunt de coordonare ºi
hartã a serviciilor sociale poate fi folositã ºi colaborare cu diferiþii furnizori ai sistemului de
pentru a identifica disfuncþii în servicii ºi a facilita protecþie a copilului. Prin urmare, trebuie
planificarea colaborativã ºi integratã strategic înþeleasã ºi capacitatã reþeaua mai largã de
(O’Leary, Squire, 2009). servicii comunitare disponibile.
Structurile informative la nivel de sistem care Resurse umane
detaliazã tipurile, caracteristicile ºi locaþiile
serviciilor sociale pot fi legate de asemenea de Dezvoltarea de resurse umane specifice în
monitorizarea ºi evaluarea eficacitãþii ºi eficienþei asistenþa socialã profesionalã ia timp, inclusiv
programelor sociale. dupã finalizarea perioadei de formare acade-
micã. În practica socialã, este la fel de importantã
O hartã a serviciilor se referã deseori la un
existenþa specialiºtilor cu abilitãþi solide cât ºi a
anumit proces continuu de îngrijire (gama de
programe ºi servicii comune pentru toate unor programe de supervizare ºi sprijin continuu
grupurile de risc, incluzând strategii de prevenire pentru aceºtia, care sã contribuie la rafinarea
ºi protective). Serviciile variazã de la cele mai abilitãþilor ºi eficienþa intervenþiilor. O educaþie
puþin restrictive la cele mai restrictive. Serviciile ºi un program de formare structurat pentru a
cele mai puþin restrictive sprijinã dreptul familiilor furniza cunoºtinþele necesare, abilitãþile ºi
de a lua decizii pentru copiii lor ºi oferã familiei valorile la toate nivelele profesionale ºi para-
ºi copiilor mai multe alegeri despre serviciile pe profesionale sunt absolut esenþiale pentru
care le acceseazã. Furnizarea de servicii într-un realizarea unui management de caz eficient.
astfel de mediu faciliteazã miºcarea copiilor ºi a
familiilor prin (intrare în ºi ieºire din) sistem. Structuri de supervizare a managementului
Exemple de aceste tipuri de sprijin includ de caz
activitãþi de auto-ajutorare, ajutor informal,
servicii de educaþie oferite persoanelor în Supervizarea este o componentã importantã a
propriile locuinþe ºi comunitãþi, servicii de zi, etc. practicii asistenþei sociale profesionale
Serviciile mai restrictive limiteazã autoritatea de (Kadushin, 1976). Supervizarea în asistenþa
luare a deciziilor pe care pãrinþii o au asupra socialã reprezintã un mod de protejare împotriva
copiilor lor. Ele implicã îngrijirea substitut a practicilor inadecvate ºi slabe. Supervizarea
copiilor prin asistenþã maternalã, plasament competentã îmbunãtãþeºte în mod semnificativ
familial sau plasament rezidenþial. În unele luarea de decizii cu privire la copii ºi familii,
cazuri, drepturile parentale pot fi suspendate asigurându-se cã este în conformitate cu bunele
complet, putând apoi conduce la adopþia formalã practici în protecþia copilului. Aceasta este la fel
a unui copil de cãtre altã familie. de importantã pentru managerii de caz cât ºi
pentru ceilalþi profesioniºti care acþioneazã în
Introdus de Jean Liedloff, în 1975, conceptul de domeniul social. Procesul unei supervizãri adec-
continuum în parenting (continuum concept – vate include educaþie/formare, sprijin ºi supra-
Liedloff, 1975) ºi-a gãsit rapid corespondent în veghere administrativã (de caz) a practicienilor

18
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

(Ming-sum, 2005). Rolul educativ este menit sã ºi rolurilor instituþiilor ºi serviciilor ce intervin în
îmbunãtãþeascã abilitãþile ºi sã sporeascã baza plan social. Un principiu cheie pentru reuºita în
de cunoºtinþe a asistentului social ºi abilitãþile asistenþa socialã, care se aplicã ºi la nivel
de luare de decizii. Supervizare îmbunãtãþeºte, individual ºi de sistem, este dat de implicarea
de asemenea, cunoºtinþele despre resurse activã a clienþilor (beneficiarilor) în propria
disponibile ºi moduri de a face referiri adecvate. dezvoltare. Este foarte important sã fie luate în
Funcþia suportivã (individualã) a supervizãrii considerare nevoile, capacitãþile ºi preferinþele
include elemente de sprijin emoþional ºi încura- copiilor ºi familiilor când se proiecteazã servicii,
jare, în timp ce supravegherea administrativã strategii sau procese. Acesta poate fi fãcut uºor
protejeazã consecvenþa între filosofiile, politicile incluzând tinerii ºi membrii familiei în planificarea
ºi procedurile agenþiei ºi munca actualã care proceselor, încurajând participarea lor în comisii
este efectuatã (Ming-sum, 2005). consultative sau implicându-i în practici de
adunare de informaþii (anchete sau interviuri
În România, supervizarea are încã un caracter regulate, structurate cu aceºtia).
exclusivist, existând puþini furnizori de super-
vizare ºi care practicã preþuri mari pentru nivelul MANAGEMENTUL DE CAZ LA NIVEL
comun de suportabilitate. INDIVIDUAL (MICRO)

Un model care se aplicã frecvent în protecþia Evaluarea managementului de caz la nivel


copilului (ºi care se suprapune uneori cu funcþiile individual implicã înþelegerea modului în care
supervizãrii) este îndrumarea. Acest proces managerii de caz abordeazã ºi intervin în
urmeazã o formã ciclicã de acþiune, incluzând situaþiile familiilor ºi copiilor în dificultate, care
elemente de conceptualizare abstractã, sunt relaþiile funcþionale dintre membrii echipelor
experimentare activã, experienþã concretã ºi de intervenþie, a modului în care este furnizatã
observaþie reflexivã, îndrumarea sporind astfel supervizarea (dacã existã, iar dacã nu, cum se
abilitãþile specialiºtilor în protecþia copilului ºi realizeazã îndrumarea), cum se pot obþine cele
îmbunãtãþind eficienþa organizaþionalã ºi mai bune rezultate în sprijinirea copiilor ºi
eficacitatea crescutã în folosirea resurselor. familiilor, etc.).

Implicarea copilului ºi a familiei Existã diverse modele teoretice care au fost


construite pentru a ghida managementul de caz
Deºi copiii ºi familiile sunt “destinatarii” serviciilor la nivel individual, toate oferind, de fapt,
de protecþie a copilului, într-o anumitã mãsurã perspective diferite asupra a 5 componente de
ei contribuie substanþial la modelarea funcþiilor bazã ale acestuia (Figura 2):

Fig. 2. Elemente care influenþeazã managementul de caz la nivel individual

19
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

- screening-ul (scrierea, detalierea) nevoilor profesioniºtii implicaþi în procesul de suport a


imediate ale copiilor, familiilor, grupurilor acestora (chiar dacã acestea nu sunt neapãrat
sociale; imediate ºi pot fi asociate ºi managementului de
- evaluarea punctelor tari ºi a riscurilor sistem).
(punctelor slabe) copiilor, familiilor, grupurilor
sociale; Nevoile specialistului în protecþia copilului (ºi
- implicarea familiilor în propria dezvoltare/ familiei):
intervenþie; - Abilitate de a stabili prioritãþi;
- furnizarea de servicii de calitate; - Consultare ºi cooperare;
- mãsurarea rezultatelor funcþionãrii familiilor - Înþelegere clarã a rolului instituþiei pe care o
(pentru evaluarea impactului serviciilor). reprezintã;
- Echipã de sprijin;
Screening-ul nevoilor imediate - Formare continuã ºi specializatã;
- Informaþii despre resursele comunitãþii;
La începutul procesului de furnizare a serviciilor, - Cunoºtinþe, aptitudini ºi abilitãþi;
managerul de caz începe un proces de - Instrumente adecvate, siguranþã ºi protecþie;
screening, de scriere, de evaluare, care implicã - Competenþã culturalã;
folosirea unor instrumente standardizate pentru - Respect;
a documenta statutul clinic, comportamental sau - Comunicare deplinã ºi adecvatã cu toþi clienþii;
funcþional al unui copil. Screening-ul poate fi - Autoritate pentru a îndeplini responsabilitãþile
realizat cu copilul precum ºi cu orice persoanã pentru luarea de decizii;
care cunoaºte copilul, incluzând membrii familiei, - Sprijin juridic ºi sistem judiciar cooperatist;
persoane de îngrijire, profesori sau alþi furnizori - Înþelegerea rolului altor furnizori de servicii din
de servicii. Informaþiile colectate în timpul comunitate;
screening-ului sunt considerate în general - Volume de lucru uºor de gestionat (numãr
imediate sau actuale ºi observabile. rezonabil ºi legal de cazuri);
- Angajament ºi sprijin din partea instanþelor ºi
Un obiectiv al screening-ului este sã abordeze a poliþiei;
o crizã ºi orice nevoi de urgenþã, de exemplu, - Acces la supervizare.
pentru copiii în suferinþã sau cei care s-au mutat
recent din casele lor din cauza abuzului sau Nevoi ale altor furnizori de servicii (educaþionale,
neglijãrii. Screening-ul permite managerului de de sãnãtate, etc.):
caz sã determine nevoia de evaluare - Formare ºi sprijin;
suplimentarã ºi de posibil tratament imediat sau - Potrivire adecvatã ºi corespunzãtoare a
intervenþie. Procesul ajutã, de asemenea, pentru copilului/familiei cu serviciul;
a stabili dacã un copil sau o familie îndeplineºte - Informaþii complete pe care sã se bazeze
criteriile de eligibilitate pentru anumite servicii. decizia de furnizare a anumitor servicii;
Dacã se constatã cã un copil ºi o familie - Comunicare continuã, deschisã, onestã;
îndeplinesc criteriile clinice, comportamentale ºi - Înþelegere clarã a aºteptãrilor pe care le au
funcþionale, ei ar trebui sã fie apoi referiþi pentru serviciile de protecþie;
o evaluare sau sã se realizeze intern (de alþi - Înþelegere clarã a rezultatelor de cãtre copil
specialiºti din echipã) evaluarea. Instrumentele ºi familie;
standardizate (sau nestandardizate, dar care - Intervale clare ºi rezonabile de timp pentru
ºi-au putut demonstrata utilitatea ºi necesitatea, furnizarea de servicii;
în timp) pot fi: fiºa de evaluarea a riscului de - Respect ºi recunoaºtere socialã;
abuz/neglijare a copilului, fiºa resurselor - Competenþã culturalã.
familiale, rapoartele de anchetã socialã, etc.
Nevoile poliþistului:
Într-o abordare profesionistã a managementului - Informaþii complete ºi reale pe care sã se
de caz nu trebuie omis (chiar dacã în practicã bazeze acþiunea legalã a cazului;
se întâmplã frecvent acest lucru!) cã nu numai - Informaþii reale pentru etapa de cercetare
copilul ºi familia au nevoi (de dezvoltare) ci ºi penalã;

20
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

- Expertiza serviciilor de protecþia copilului în la o abordare protectivã ºi deficitarã la o


evaluarea copilului ºi a familiei; abordare bazatã pe puncte tari ºi concentratã
- Împãrtãºirea reciprocã de informaþii complete; pe soluþii. Profesioniºtii sunt provocaþi sã lucreze
- Rapoarte scrise concise; cu resursele, punctele tari ale familiei ºi nu cu
- Competenþã culturalã; problemele ºi slãbiciunile acesteia. Managerul
- Evaluare precisã ºi imediatã ºi de comunicare de caz opereazã, intervine þinând cont de faptul
a oricãrui risc ulterior intervenþiei iniþiale; cã aproape toate familiile, indiferent de condiþia
- Respect; lor socialã, pot avea nevoie (la un moment dat
- Includere/considerare ca membru al echipei din viaþa lor) de potenþial de sprijin suplimentar
multidisciplinare. pentru a-ºi creºte copiii, pentru a depãºi anumite
situaþii de crizã. În procesul evaluativ, evaluatorul
Nevoile familiei de plasament sau ale asistentului percepe reþeaua familialã ca pe valoare, o
maternal:
resursã, aceastã abordare fiind fondatã pe
- Împãrtãºirea reciprocã de informaþii complete
convingerea cã indiferent care este condiþia lor,
cu privire la copil ºi familie;
toþi pãrinþii au minime abilitãþi ºi dorinþã sã îºi
- Formare ºi sprijin;
creascã ºi îngrijeascã copiii. Tocmai de aceea,
- Luarea în considerare a abilitãþilor personale
realizând cât de dificil este sã rãspunzi la
în stabilirea planurilor de suport pentru copil;
întrebarea ”existã pãrinþi buni ºi pãrinþi rãi”,
- Informaþii complete pe care sã se bazeze
Winnicott a introdus sintagma ”pãrinte suficient
decizia dacã sã accepte copilul în casã ºi sã
de bun”! (Simion, 2015)
îi ofere îngrijire;
- Comunicare continuã, deschisã, onestã; Evaluarea riscului ºi rezilienþei: Un model
- Înþelegere clarã a rezultatelor îngrijirii de cãtre ecologic.
copil ºi familie;
- Înºtiinþare cu privire la intenþiile Dgaspc-ului În general, termenul „risc” se referã la o
ºi la eventuale schimbãri; capacitate redusã de a satisface nevoile sociale,
- Intervale clare de timp pentru furnizarea de psihologice, de sãnãtate ºi economice ale
servicii de îngrijire; individului ºi familiei în diferite etape ale ciclului
- Respect; vieþii.
- Recunoaºtere ºi implicare ca un participant
activ la planificarea cazului ºi implementare Deºi este normal sã legi riscul de factori singulari
(includere ca un membru al echipei); precum vârsta sau caracteristicile fizice (faptul
- Competenþã culturalã; cã au o dizabilitate), factorii singulari nu conduc
- Cunoºtinþe despre dezvoltarea copilului; în mod necesar la risc. Riscul este un rezultat al
- Acces la managerul de caz. interacþiunii factorilor sociali, economici, de
mediu ºi politici, la nivel individual, familial, al
Nevoile magistraþilor (procurori ºi judecãtori) ºi comunitãþii ºi societãþii cu diversele mecanisme
ale comisiei de protecþia copilului: de coping ºi strategii recuperatorii disponibile la
- Mãrturie profesionalã; fiecare nivel. Mai simplu, riscul este expunerea
- Informaþii scrise, complete ºi actualizate; la elemente cu potenþial dãunãtor, atenuatã de
- Reprezentarea copilului la audieri în instanþã; abilitatea de a face faþã acestora, numitã uneori
- Accesibilitate la copil ºi pãrinþi; rezilienþã sau factori protectivi. Modelul ecologic
- Respect. (dezvoltat de Urie Brofenbrenner, în 1979)
pentru descrierea riscului oferã un cadru mai larg
Evaluarea punctelor tari ºi a punctelor slabe care integreazã nivele diferite de factori de risc
ale familiei ºi nevoile acesteia ºi de protecþie, generând capacitatea de a faþã
greutãþilor (Figura 3).
Ca metodã procesualã, managementul de caz
foloseºte o abordare bazatã pe punctele tari ale Conform modelului ecologic, vulnerabilitatea sau
familiei/copilului ºi pe sprijinirea acestora. Acest factorii de risc ºi factorii de protecþie care
tip de strategie reflectã o schimbare în ”filonul” contribuie la rezilienþã sunt luaþi în considerare
managementului de caz în protecþia copilului, de pe trei nivele sistemice: (1) individual; (2) familie

21
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Fig. 3. Modelul ecologic al lui Brofenbrenner

ºi comunitate ºi (3) circumstanþe societale, Implicarea familiilor în propria dezvoltare


politice ºi ambientale mai largi. Factorii de risc
la nivelul individual includ caracteristici care pot De la evaluare la intervenþie, depinde de
conduce la creºterea vulnerabilitãþilor, precum managerul de caz ºi de ceilalþi specialiºti din
vârstã, abilitate mentalã ºi fizicã, etnie ºi gen. echipele multidisciplinare cum sã implice copiii
Nivelul familiei ºi comunitãþii se concentreazã ºi familiile într-un mod adecvat, bazat pe
pe caracteristici de muncã, ºcoalã, comunitate resursele ºi punctele tari identificate în etapa de
ºi viaþã de familie care contribuie la vulnera- evaluare. Dacã familiile sunt tratate ca parteneri
bilitate, precum venit, nivel de educaþie ºi în procesul evaluãrii ºi intervenþiei, existã o
comportament social. La nivelul societal, politic probabilitate mai mare de structurare a unor
ºi ambiental larg, sunt luate în considerare efecte pozitive ºi de lungã duratã. Familia este
caracteristicile economiei ºi mediului, precum în general primul punct de intrare într-o relaþie
condiþii politice ºi sociale, starea de criminalitate de management de caz ºi poate reprezintã
ºi dezastrele naturale. uneori o dilemã pentru managerii de caz, în
Exemple specifice de factori de protecþie care sensul cã ei trebuie sã îndeplineascã atât rolul
pot fi gãsiþi la fiecare nivel sunt: de persoanã care direcþioneazã cãtre
identificarea de soluþii cât ºi de protector, de
- nivel individual - abilitatea de a înþelege ºi a persoanã care oferã soluþii. Managerul de caz
interpreta situaþii sociale ºi a selecta strategii trebuie sã echilibreze responsabilitãþile
adaptative. conflictuale (ne referim la conflictele de rol) între
a fi un susþinãtor care dã putere ºi o autoritate
- nivel de familie ºi comunitate - relaþii pozitive
protectivã. Pentru cã nu toate familiile cer ajutor
pãrinte-copil care promoveazã valoarea de sine,
tradiþii clare de familie bazate pe apropierea de bunã voie ºi nu doresc implicarea unor factori
familiei extinse ºi cãldurã ºi rutine ºi ritualuri de externi (fie ei ºi legali), când intrã în mod
supervizare parentalã. involuntar ”sub vizorul” sistemului de protecþie
ºi monitorizare a copilului, nu este indicat ca
- nivel societal, ambiental ºi politic - accesul la managerul de caz sã abordeze familiile în acelaºi
educaþie de calitate ºi servicii de sãnãtate, mod ca pe acelea care îºi doresc schimbãrile ºi
tranziþie politicã ºi economicã stabilã, absenþa intervenþiilor sistemelor de suport (ca parteneri
dezastrelor naturale, cartiere stabile ºi sigure. în procesul schimbãrii).

22
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Unul din primii paºi în implicarea pozitivã este ƒ nivel individual: copiii sunt implicaþi central în
abordarea centratã pe familie, care poate sã revizuirea ºi evaluarea serviciilor care le sunt
includã lucrul cu familia nuclearã ºi extinsã furnizate.
pentru a înþelege atât resursele ºi disponibilitãþile ƒ nivel colectiv: copiii sunt implicaþi colectiv
cât ºi problemele sau nevoile imediate sau de pentru a avea un impact mai mare asupra
duratã ale acesteia. Colectarea de informaþii serviciilor sau organizaþiilor. Aceasta implicare
reprezintã un mod de a construi relaþii cu copilul poate sã includã advocacy, lobby, grupuri de
ºi familia, membrii familiei asumându-ºi rolul de presiune, auto-ajutorare. Poate sã includã, de
experþi cu privire la situaþia ºi nevoile lor. asemenea, planificarea folosirii resurselor ºi
Completarea evaluãrilor ºi planificarea bugetelor, selectarea personalului, formarea,
intervenþiilor prin vizite la domiciliu construieºte controlul calitãþii ºi evaluarea, supervizarea ºi
relaþii pozitive. De fapt, vizitele la domiciliu sunt dezvoltarea cercetãrii.
unul din cele mai importante moduri de a ajunge
la pãrinþi ºi pot fi una din principalele strategii Furnizarea de intervenþii de calitate
pentru prevenirea (sau limitarea) neglijãrii ori
prevenirea abuzului fizic asupra copilului. Dupã realizarea screening-ului, evaluarea iniþialã
a punctelor tari ºi a riscurilor familiei precum ºi a
Vizitele la domiciliu au multiple avantaje, printre unui anumit nivel de angajament cu copilul ºi
care reducerea posibilã a barierelor la accesarea familia, eforturile managerului de caz se
serviciilor (precum distanþele geografice, lipsa concentreazã pe dezvoltarea unui plan pentru
transportului, lipsa timpului, etc.), identificarea o intervenþie de înaltã calitate. Primul pas în acel
timpurie a nevoilor ºi resurselor familiale, care proces este sã se identifice obiectivele ºi sã se
pot preveni deseori incidente sau episoade de dezvolte planul de suport. Într-o primã etapã,
maltratare precum ºi ajutarea familiei în a acesta poate sã includã efectuarea a aºa
dezvolta, a structura obiceiuri mai sãnãtoase de numitelor conferinþe de caz, care sunt întâlniri
creºtere a copiilor. ale membrilor echipei de caz în care poate fi
inclus copilul (dar nu obligatoriu), familia
Implementarea practicilor ºi procedurilor de biologicã/nuclearã, familia extinsã ºi alþi
implicare a copilului ºi a familiei, incluzând aici profesioniºti sau membri ai comunitãþii implicaþi
participarea copilului, este limitatã ºi poate fi
în situaþia copilului sau a familiei (profesori,
recunoscutã ca o nevoie. Modelele ºi practicile
doctori, consilieri locali, poliþiºti, lideri religioºi,
eficiente de implicare a copiilor ºi familiilor în
etc.).
planificarea serviciilor, în stabilirea obiectivelor
ºi luarea deciziilor, sunt relativ netestate. Existã Fiecare persoanã care este invitatã va avea
modele testate internaþional, precum modelul oportunitatea de a contribui la dezvoltarea
familiilor de suport, care sunt cunoscute unor planului de acþiune care va îmbunãtãþi bunã-
practicieni însã ele nu au fost încã implementate starea copilului ºi a familiei. Acest plan de acþiune
ºi contextualizate la toate regiunile ºi culturile (sau de servicii) stabileºte obiective specifice
lumii. care vor fi atinse de ºi pentru familie, împreunã
Implicarea copiilor ºi tinerilor în planificare ºi cu acþiunile necesare atingerii acestor obiective.
luare de decizii
O abordare specialã care a fost folositã pentru
Existã puþin consens ºi puþine informaþii de planificarea cazului este grupul de familie, care
specialitate despre cum ar trebui sã arate încurajeazã responsabilitatea împãrtãºitã între
participarea copiilor ºi tinerilor la furnizarea de profesioniºti, familia extinsã ºi persoane de
servicii de protecþie. îngrijire (Doolan, 2008). Originarã din Noua
Zeelandã ºi modelatã dupã practica tribalã
Participarea are sensuri diferite pentru grupe Maori, abordarea a fost aplicatã în multe þãri,
diferite, incluzând sãnãtate, educaþie, servicii incluzând Anglia, Olanda, Danemarca, Suedia
sociale ºi justiþie. Un mod de a descrie partici- ºi Statele Unite ale Americii. Cercetãrile asupra
parea la protecþia copilului poate sã includã douã modelului au arãtat rezultate pozitive, precum o
nivele: participare crescutã a copilului ºi grupului familial

23
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

la managementul de caz, proceduri legale înþelegere suplimentarã. Încorporarea analizei


scãzute ºi conflict scãzut, o reducere a numãrului de gen în sistemul de furnizare de servicii este
de copii în sistemul public, utilizarea îngrijirii criticã pentru un management de caz eficient
copiilor deprivaþi din diverse motive de îngrijire pentru toate familiile ºi toþi copiii. O analizã de
parentalã în cadrul familiei extinse ºi a altor familii gen este un proces sistematic de evaluare a
din comunitate precum ºi o colaborare îmbunã- inegalitãþilor între bãrbaþi ºi femei precum ºi între
tãþitã între structurile, publice sau private, impli- fete ºi bãieþi ºi impactul acestor inegalitãþi asupra
cate în managementul de caz (UNICEF, 2015). copiilor ºi adulþilor într-un context programatic
dat. De obicei, se recomandã o examinare a
Echipele multidisciplinare în managementul de rolurilor specifice ºi a normelor care sunt atribuite
caz bãrbaþilor ºi femeilor pe parcursul ciclurilor lor
de viaþã, nivelele diferite de putere pe care le au
O datã ce planul de servicii este dezvoltat,
intervenþia poate sã înceapã. Majoritatea în societate, comunitate, gospodãrie, constrân-
intervenþiilor în protecþia copilului implicã gerile asupra acþiunilor, credinþelor ºi percepþiilor,
folosirea de echipe multidisciplinare (EMD), care oportunitãþile de schimbare, nevoile diferite ale
sunt grupe de profesioniºti care se adunã din bãrbaþilor ºi femeilor, bãieþilor ºi fetelor ºi
domenii precum sãnãtate, educaþie, servicii impactul diferenþelor bazate pe gen pe parcursul
sociale, poliþie, sãnãtate mentalã, justiþie juvenilã, ciclului vieþii fiecãrei persoane (Doggett ºi
etc. pentru a lucra cu copilul ºi familia. Ei Medrano, 2012).
lucreazã într-un mod coordonat ºi colaborativ
Intervenþiile majore (ºi sensibile) ale manage-
pentru a se asigura cã atât copilul ºi familia ajung
mentului de caz sunt astãzi dezinstituþionalizarea
la un nivel sãnãtos de funcþionare ºi stabilitate
copiilor ºi reunirea familiei sau plasarea copiilor
(Ells, 2000).
victime ale abuzului sau neglijãrii grave în
Unele dovezi aratã cã EMD conduc la o mai bunã îngrijire alternativã (plasament la rude, familii sau
rezolvare de probleme ºi furnizeazã sprijin asistenþi maternali). Dezinstituþionalizarea
pentru profesioniºti implicaþii în ceea ce este, cu copiilor este foarte importantã, dar ea nu ar trebui
siguranþã, un mediu de muncã, de acþiune sã fie punctul central al concentrãrii de resurse
extrem de stresant. Dacã intervenþiile în echipã de specialitate ºi sã excludã orice alte intervenþii.
(EMD) sunt mai timpurii ºi mai eficiente, creºte Pentru a evita instituþionalizarea viitoare a
probabilitatea de accesare a serviciilor, copiilor ºi pentru dezvoltarea continuumului de
reducând fragmentarea ºi dublarea eforturilor servicii la care facem referire în articol, identifi-
(Lalayants ºi Irwin, 2005). carea timpurie a situaþiilor de risc ºi relaþionarea
cu acei copii sau acele familii este criticã. Cu
Facilitarea unei mediu pozitiv pentru luarea de cât se scot mai timpuriu copiii sau familiile din
decizii în managementul de caz este crucialã zona de “invizibilitate” (pentru comunitate), cu
deoarece managerul de caz ºi EMD devin atât intervenþia bazatã pe punctele tari ale
deseori cei care ”pãzesc” serviciile pentru copil acestora ºi concentratã pe soluþii (care sunt, de
ºi familie. Cele mai bune practici în controlul fapt, la îndemâna serviciilor publice de sãnãtate,
accesului includ luarea de decizii transparente, educaþie, asistenþã socialã) vor contribui la o
alocarea corectã ºi consistentã de servicii, moni- îmbunãtãþire a calitãþii intervenþiilor.
torizarea deciziilor ºi rezultatelor, planificarea
multidisciplinarã cu o concentrare pe întregul Mãsurarea rezultatelor funcþionãrii familiei
sistem ºi un proces continuu de comunicare. pentru a determina impactul serviciilor
Principalul obiectiv al procesului de luare de
decizii este sã se asigure cã atât copilul cât ºi Monitorizarea la nivel individual se face de la
familia beneficiazã de serviciile care sunt cele caz la caz ºi este deseori realizatã de cãtre
mai potrivite pentru ei. managerul de caz. În general, existã puþinã
consecvenþã în a supraveghea sau monitoriza
În procesul de furnizare a serviciilor sociale, cazurile în care se manifestã risc de abuz sau
unele grupe de beneficiari (de exemplu, fetele neglijare. În felul acesta, fãrã mecanisme de
sau femeile) necesitã o sensibilitate specialã ºi urmãrire regulatã care sã le urmãreascã

24
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

progresul, copiii se pot pierde uºor în sistem. pentru a ajuta familia ºi EMD sã realizeze
Planificarea pentru perioade rezonabile de timp obiectivele propuse?
este extrem de importantã pentru succesul unei - Au fost identificate bariere (factori frenatori,
intervenþii familiale ºi/sau comunitare. perturbatori) neanticipate?
- Ar trebui sã fie dezvoltat un plan de suport
Concluzii nou sau ar trebui referit cazul unor alte servicii
(pe baza progresului înregistrat sau a lipsei
Scopul oricãrei intervenþii a serviciilor de pro- progresului)?
tecþie a copilului (publice sau private) este sã - Care este nivelul actual de risc de maltratare
îmbunãtãþeascã calitatea vieþii pentru copii ºi (dacã se menþine)?
familii, sã previnã manifestarea oricãror forme - A fost redus riscul de maltratare (de abuz sau
de abuz sau neglijare asupra copilului ºi, pe cât neglijare) a copilului atât de semnificativ încât
posibil, sã evitã scoaterea acestuia din familie, cazul poate fi închis?
capacitând în acest sens familia biologicã, familia - Dacã cazul va fi închis, va fi copilul în
extinsã, comunitatea ºi serviciile comunitare. siguranþã?
În procesul de „mãsurare” a succesului acestor Procesul evaluãrii progresului familiei este un
intervenþii (de fapt, a reuºitei procesului de determinant continuu în cadrul managementului
coordonare specific managementului de caz) se de caz. O datã ce planul de suport este stabilit,
utilizeazã douã forme evaluative, comple- eforturile EMD vor fi concentrate pe progres,
mentare ºi în care punctul central, principal este spre realizarea obiectivelor stabilite ºi a
pe copil ºi familie: sarcinilor.
1. Evaluarea formativã - se concentreazã pe Dacã, în timpul evaluãrii, se constatã lipsa
proces ºi cum poate fi îmbunãtãþit acesta. elementelor semnificative de progres, managerul
Aceastã formã include efortul de îmbunãtãþire a de caz ar trebui sã ia în considerare urmãtoarele
calitãþii serviciilor precum ºi acordul, corespon- elemente acþionale (care sã stabileascã ce
dentul între acestea ºi aºteptãrile clienþilor, ale anume ar mai trebui de fãcut):
copiilor ºi familiilor.
- stabileºte dacã evaluarea potenþialului familiei
2. Evaluarea sumativã, numitã uneori ºi ºi a riscurilor a fost corectã, precisã ºi dacã
evaluare a rezultatelor ºi care încearcã sã afle concluziile cu privire la natura problemelor
dacã în procesul de furnizare a serviciilor s-a care au necesitat iniþierea procesului de
realizat ceea ce s-a propus. evaluare au fost reale;
- stabileºte dacã intervalele de timp propuse
Copilul, familia ºi echipa care au participat la
pentru procesul de intervenþie ºi monitorizare
planificarea cazului ºi la furnizarea de servicii
au fost realiste;
vor fi implicaþi ºi în evaluarea finalã a cazului, în
- se asigurã cã fiecare dintre membrii EMD
mãsura maximã posibilã.
precum ºi copiii ºi familiile au avut sarcini
În cursul acestui proces, deosebit de complex clare, realizabile ºi utile în abordarea
ºi el (ca ºi furnizarea de servicii), managerul de obiectivelor;
caz se va concentra pe urmãtoarele domenii: - stabileºte dacã toþi participanþii la planul de
suport ºi-au efectuat sarcinile. Dacã nu, de
- Ce schimbãri au survenit cu privire la condiþiile ce nu le-au efectuat ºi care sunt conse-
ºi comportamentele care au adus familia în cinþele? Stabileºte dacã participanþii ºi-au
atenþia serviciilor sociale? îndeplinit sarcinile corect ºi dacã sarcinile au
- Ce activitãþi din planul de suport au fost fost adecvate rolului fiecãrui participant;
realizate ºi cum se poate mãsura acest - analizeazã/exploreazã dacã toþi participanþii
proces? percep clar relaþia între sarcini, ”problemele”
- Ce progrese au fost fãcute pentru sau în asupra cãrora acþioneazã ºi conþinutul
realizarea obiectivelor? planului de suport;
- Au fost furnizate serviciile aºa cum au fost - decide ce schimbãri suplimentare sunt nece-
planificate ºi/sau sunt necesare alte servicii sare pentru a rezolva problema identificatã;

25
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

- stabileºte dacã au apãrut indicatori/riscuri noi - stabileºte dacã membrii familiei nu ºi-au
care pot conduce la abuzarea sau neglijarea schimbat nivelul de funcþionare sau compor-
copilului ºi stabileºte ce obiective noi sunt tamentul precum ºi motivele acestei ”stagnãri”
necesare; (din cauza lipsei motivaþiei sau a indispo-
nibilitãþii anumitor persoane pentru a coo-
- dacã este necesar, mediazã disputele ºi
pera);
dezacordurile între client ºi fiecare resursã - stabileºte necesitatea de a obþine informaþii
care ajutã sau între resursele care ajutã; suplimentare înainte sã poatã fi efectuatã o
- evalueazã dacã membrii familiei sunt capabili altã evaluare ºi dacã informaþiile sunt precise
de schimbãri suplimentare; ºi verificabile.
- stabileºte dacã membrii familiei ºi-au atins
Punctul central al tuturor eforturilor serviciilor
nivelul maxim de “funcþionare” dupã
identificate ºi accesate fiind familia ºi copilul,
reconsiderarea urmãtoarelor caracteristici dacã situaþia familiei se schimbã ºi riscurile sunt
ecosistemice: capacitãþile fizice ºi intelectuale reduse în mod adecvat sau eliminate, astfel încât
ale familiei, situaþia socio-economicã, valorile siguranþa copilului sã fie asiguratã în orice
personale ºi culturale precum ºi modul de moment, procesul managementului de caz intrã
reacþionare la noi situaþii; în etapa finalã, cea a închiderii cazului.

BIBLIOGRAFIE
1. Barker, R. L. (2003). The social work dictionary (5th ed.). Washington,
DC: NASW Press.
2. Bilson, A., & Harwin, J. (2003). Gatekeeping services for vulnerable
children and families. Florence: UNICEF Innocenti Centre. Descãrcat
de la adresa http://www.unicef-irc.org/publications/pdf/gatekeeping.pdf
3. Bronfenbrenner, U. (1989) Ecological systems theory. Annals of Child
Development. Vol. 6, 187- 249.
4. Bronfenbrenner, U. (1979) The ecology of human development:
Experiments by nature and design. Cambridge, MA: Harvard University
Press.
5. Carboni, I., & Morrow, N. (2011). Finding the right balance between
standardization and flexibility: A compendium of indicators for
measuring child wellbeing. Child Indicators Research, 4, 597-618.
6. Case Management Toolkit: A user’s guide for strengthening case
management services in child welfare (2014), USAID, descãrcat la
data de 22.11.2016 de la adresa http://www.iss-usa.org/uploads/File/
Case%20Management%20Toolkit.pdf
7. Case Management Society of America (CMSA), & National
Association of Social Workers (NASW). (2008). Case management
caseload concept paper: Proceedings of the caseload work group.
Washington, DC: Authors.
Descãrcat de la adresa http://www.socialworkers.org/practice/aging/
Caseload%20Concept%20Paper%20final.pdf
8. Crane, K., & Mooney, M. (2005). Essential tools, improving secondary
education and transition for youth with disabilities: Community
resource mapping. Descãrcat de la adresa http://www.ncset.org/
publications/essentialtools/mapping
9. Davis, R. (2010). Constructing a profession of social work: The role
of social work supervision. Revista de Asistenþã Socialã (Social Work
Review), 9 (1), 20-30.
10. Davis, R., & Blake, A. (2008). Social work education and the practice
environment in Europe and Eurasia. Washington, DC: USAID.
Descãrcat de la adresa http://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PNADN298.pdf
11. Doggett, E., Medrano, T. (2012) Integrating Gender in Care and
Support of Vulnerable Children. FHI 360, Research Triangle Park,
NC, USA, descãrcat la data de 14.11.2016 de la adresa https://

26
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

www.fhi360.org/sites/default/files/media/documents/Integrating
%20Gender%20in%20Care%20and%20Support%20of%20
Vulnerable%20Children.pdf
12. Doolan, M. (2008). The family group conference: Changing the face
of child welfare. Descãrcat de la adresa http://www.coe.int/t/dg4/
cultureheritage/culture/Cities/Publication/BookCoE08-MikeDoolan.pdf
13. Ells, M. (2000). Forming a multidisciplinary team to investigate child
abuse. Rockville, MD: U.S. Department of Justice, Office of Juvenile
Justice and Delinquency Prevention. Descãrcat de la adresa
http://www.missingkids.com/en_US/documents/forming_
multidisciplinary team.pdf
14. Fraser, M. W. (2004). Risk and resilience in childhood: An ecological
perspective. (2nd Ed.). Washington, DC: NASW.
15. Kadusin, A. (1976). Supervision in social work. New York: Columbia
University Press.
16. Lalayants, M., Irwing, E. (2005) Evaluating Multidisciplinary Child
Abuse and Neglect Teams: A research agenda. Child Welfare,
descãrcat la data de 7.11.2016 de la adresa https://www.questia.com/
read/1P3-866014791/evaluating-multidisciplinary-child-
abuse-and-neglect
17. Liedoff, J. (1975) The Continuum Concept. In Search of Lost
Happiness. Cambridge, Massachussets: Perseus Books.
18. Ming-sum, T. (2005) Social work supervision. Context and concepts.
Thousand Oaks, CA: Sage Publications.
19. National Association of Social Workers (NASW). (2012, April 25).
NASW standards for social work case management: Draft for public
comment. Washington, DC: Author. Descãrcat de la adresa http://
www.socialworkers.org/practice/aging/casemanagement/
NASWStandardsSWCaseManage ment.pdf
20. O’Leary, P., & Squire, J. (2009). Case management: Systems &
accountability: Social work in child protection projects. Geneva: Terre
des Hommes. Descãrcat de la adresa http://cpwg.net/wp-content/
uploads/sites/2/2013/08 TdH-2009-Case-Management-Systems-
and-Accountability.pdf
21. Simion, E. (2015) Proiectul “ªcoala pãrinþilor” – model de acþiune
voluntarã în sprijinul comunitãþilor, Revista Protecþia socialã a copilului
(Child Social Protection), nr. 4(58)/2015, pag. 23-27.
22. Simion, E. (2016) Psychosocial consequences of child maltreatment,
in vol. Foster Care, Childhood and Parenting in Contemporary Europe
(Suikkanen-Malin, T., Veistilä, M., eds.), Publications of Kymenlaakso
University of Applied Sciences, Kotka, Finland, Series A, No: 77,
URN:ISBN:978-952-306-164-4
23. Shulman, L. S. (1993). Displaying teaching to a community of peers.
The American Association for Higher Education. National Conference
on Faculty Roles and Rewards. San Antonio, TX. Jan. 30 1993.
24. UNICEF (2015) Family and Parenting Support Policy and Provision
in a Global Context. Descãrcat la data de 17.11.2016 de la adresa
https://www.unicef-irc.org/publications/pdf/01%20family_support_l
ayout_web.pdf
25. UNICEF. (2008). Expanding social protection for vulnerable children
and families: Learning from an institutional perspective. New York:
UNICEF Inter-Agency Task Team (IATT) and Better Care Network.
Descãrcat de la adresa http://www.unicef.org/aids/files/
Expanding_Social_Protection.MTemin.May2008.pdf
26. United Nations. (2010). Guidelines for the alternative care of children.
New York, NY: United Nations. Descãrcat de la adresa http://
www.crin.org/docs/Guidelines-English.pdf
27. United States Agency for International Development (USAID). (2014).
Case management toolkit: A user’s guide for strengthening case
management services in child welfare. Washington DC: USAID.

27
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Descãrcat de la adresa www.iss-usa.org/.../Case%20Management%


20Toolkit.pdf
28. United States Agency for International Development (USAID). (2006).
USAID and child welfare reform in Romania. Washington, DC: USAID.
Descãrcat de la adresa http://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PDACH405.pdf
29. World Health Organization, & International Society for Prevention of
Child Abuse and Neglect. (2006). Preventing child maltreatment: A
guide to taking action and generating evidence. Geneva: WHO.

Legislaþie
30. Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului, ratificatã prin Legea
18 din 27.09.1990, republicatã în Monitorul Oficial, nr. 314 din 13
iunie 2001;
31. Legea 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,
republicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014;
32. Ordinul 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii
privind managementul de caz, publicat în Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 637 din 24 iulie 2006;
33. Hotãrârea nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea
Metodologiei-cadru privind prevenirea ºi intervenþia în echipã
multidisciplinarã ºi în reþea în situaþiile de violenþã asupra copilului ºi
de violenþã în familie ºi a Metodologiei de intervenþie multidisciplinarã
ºi interinstituþionalã privind copiii exploataþi ºi aflaþi în situaþii de risc
de exploatare prin muncã, copiii victime ale traficului de persoane,
precum ºi copiii români migranþi victime ale altor forme de violenþã pe
teritoriul altor state, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr.117 din
16:02.2011;
34. Hotãrârea nr. 691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare
a modului de creºtere ºi îngrijire a copilului cu pãrinþi plecaþi la muncã
în strãinãtate ºi a serviciilor de care aceºtia pot beneficia, precum ºi
pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre
direcþiile generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului ºi serviciile
publice de asistenþã socialã ºi a modelului standard al documentelor
elaborate de cãtre acestea, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 663 din 1 septembrie 2015.

28
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN SERVICIILE SOCIALE

CASE MANAGEMENT IN SOCIAL SERVICES

Ionel ARMEANU-ªTEFÃNICÃ
Director general, DGASPC Vaslui

ªtefania SAVIN
Asistent social, DGASPC Vaslui

Anca-Georgiana BÃBÃSCU
Asistent social, DGASPC Vaslui

Abstract

The main purpose of social assistance is to support those in need and difficulty so as to obtain the basic
conditions for a decent life, thus helping them to discover and practise their own skills required for the optimum
social functioning. Meant to serve a noble cause, the social worker must always take into consideration the
continuous interaction between the following two factors: the human being and his social, economic, political,
cultural, family, moral background. The social worker must possess knowledge of both the human being’s
personal development, personality and the social and cultural context in which the latter lives. In order to help
those assisted, the social assistance system uses varied methods which consist of principles, tools and
techniques with a specific target, aiming at finding solutions to the problems of people from all walks of life,
regardless of their social status, origin, race, religion, age, sex, political belonging, culture and health. Social
assistance must be applied through systematic and clear methods.

All the above mentioned are strong arguments in favour of the concept that social assistance requires proper
management along with skilled and qualified managers.

Key-words: children, management, manager, social, protection, advocacy, social worker

În România numeroºi copii continuã sã fie nului material”, cu scopul asigurãrii bunãstãrii
separaþi de familiile lor naturale sau expuºi acestora. Comparativ cu sistemul de protecþie a
diferitelor forme de violenþã ori excluziune copilului care are un caracter “reparator ºi
socialã, iar acþiunile centrate pe asistenþã socialã compensator” ºi care pune accentul pe
ºi prevenire sunt încã deficitare. Sistemul de asigurarea de sprijin specializat doar copiilor
protecþie a depus eforturi apreciabile pentru a aflaþi în dificultate, sistemul de ocrotire a copilului
face faþã situaþiei dar a devenit tot mai clar cã are un caracter preventiv ºi terapeutic vizând
cel mai eficient mod de a realiza o schimbare “dezvoltarea potenþialului ºi rezilienþei copilului”
este promovarea acþiunilor ce permit copiilor sã (Neamþu, 2004, pp. 581-586).
rãmânã în familiile lor, nu sã ajungã în sistemul
de protecþie. Instituþiile statului ºi organizaþiile ce O analizã sinteticã a sistemului de protecþie
activeazã în þara noastrã sunt de acord cã instituþionalã a copilului în România permite sã
prevenirea este net superioarã protecþiei. extragem principalele caracteristici: în România
este foarte uºor sã instituþionalizezi ºi foarte greu
Protecþia copilului în þara noastrã începe sã se sã dezinstituþionalizezi, decizia de plasament nu
apropie semnificativ de ceea ce UNICEF este justificatã printr-o intervenþie susþinutã
promoveazã ca fiind ocrotirea copilului care pentru prevenirea separãrii, autoritãþile nu
desemneazã “ansamblul serviciilor oferite de stat analizeazã eficient cazurile identificate, fie din
copiilor în domeniul sãnãtãþii, educaþiei, spriji- lipsa interesului, fie a resurselor, la nivelul

29
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

instituþiilor nu existã mecanisme de menþinere a abordãri unitare a intevenþiei în protecþia ºi


contactului cu familia copilului ºi pãrinþii nu pot fi promovarea drepturilor copilului separat sau aflat
informaþi sistematic de transferul copilului lor de în risc de a fi separat de mediul familial de
la o instituþie la alta. Printre principalele cauze origine. Aºadar, ºi România aderã la manage-
ale instituþionalizãrii copilului se evidenþiazã: mentul de caz ca metodã de lucru.
mame necãsãtorite, dificultãþile materiale ºi
condiþiile de viaþã improprii, comportamentele Conceptul de management este definit în
deviante ºi abandonul ºcolar, decesul pãrinþilor, modalitãþi variate, simplu sau complex, strict
dispariþia pãrinþilor, lipsa educaþiei ºi a accesului ºtiinþific sau teoretico-aplicativ, clasic sau
la informaþii a pãrinþilor, decãderea din drepturile modern, iar ceea ce au în comun aceste variante
pãrinteºti (alcoolismul, abuzul ºi neglijarea). rezidã în drumul spre atingerea obiectivelor ºi
cuantificarea acestora. Gustafson defineºte
Motivele ce determinã abandonul în zilele managementul ca un “proces prin care realizezi
noastre ar fi: situaþia socialã ºi economicã o treabã prin intermediul altora, corect, la timp
precarã a familiei, atitudinea negativã în faþa ºi în limitele bugetului” (Marinescu, 2008, p.5).
mamelor singure, lipsa unei educaþii de respon- Termenul este asimilat în þara noastrã cu
sabilizare a pãrinþilor, necunoaºterea de cãtre o precãdere cu înþelesul de autoritate, în sensul
parte din tineri a metodelor contraceptive, de a conduce, dar îºi gãseºte utilitatea ºi
exacerbarea violenþei conjugale, dezrãdãcinarea necesitatea ºi în activitãþile de asistenþã socialã,
familiilor rurale ºi pierderea reperelor morale ale fiind asumat ca metodã de lucru pentru
acesteia, dependenþele (alcool, tutun, droguri), gestionarea acþiunilor ºi implementarea
mentalitatea cã statul ar avea datoria creºterii activitãþilor. Conform legislaþiei în vigoare,
copiilor, cã în leagãne, familii de plasament, sau managementul de caz este metoda de lucru
la un asistent maternal condiþiile sunt mai bune obligatorie utilizatã în domeniul protecþiei
comparativ cu oferta familialã, lipsa afectivitãþii, drepturilor copilului ºi reprezintã ansamblul de
a dragostei, a înþelegerii ºi a îngrijirii care nu le-a tehnici, proceduri ºi instrumente de lucru care
fost oferitã acestor mame de la cea care le-a asigurã coordonarea tuturor activitãþilor de
dat naºtere, de la pãrinþi. Acesta dã prilejul asistenþã socialã ºi protecþie specialã
perpetuãrii greºelilor fãrã ca mãcar acestea sã desfãºurate în interesul superior al copilului de
fie conºtientizate. Cauzele instituþionalizãrii sunt cãtre profesioniºti din diferite servicii, instituþii
variate pentru fiecare caz în parte, începând cu publice ºi private (Ordin nr. 288/2006, std.1).
lipsa sprijinului social ºi material (mame singure/ “Managementul de caz reprezintã o metodã de
adolescente, lipsite de sprijinul tatãlui sau al coordonare ºi integrare a tuturor activitãþilor
familiei lãrgite) ºi terminând cu probleme destinate grupurilor vulnerabile, de organizare
asociate sãrãciei extreme (familii numeroase, ºi gestionare a mãsurilor de asistenþã socialã
mame care nu au persoane de sprijin pentru specifice, realizate de cãtre asistenþii sociali ºi/
copii pe perioada timpului de lucru, alcoolism, sau diferiþi specialiºti, în acord cu obiectivele
prostituþie). stabilite în planurile de intervenþie” (Legea 292/
2011, art. 6, lit.”u„). Fãcând apel la teorii
Numãrul copiilor aflaþi în îngrijire instituþionalã contemporane, managementul este descris ca
în întreaga lume este extrem de greu de estimat, “proces prin care se realizeazã lucrurile”, printr-o
un raport al Defence for Children International11 serie de activitãþi relaþionate între ele, focusate
sugera, cu mulþi ani în urmã, un total de 6-8 pe realizarea scopurilor ºi îndeplinite prin inter-
milioane. În România, cauzele instituþionalizãrii mediul oamenilor ºi al resurselor organizaþionale
copilului sunt direct corelate cu scãderea (Neamþu, 2001, p. 13).
progresivã a nivelului de trai.
Reprezentând o metodã prin care mai multe
În contextul unei cazuistici variate ºi multiple s-a tipuri de servicii, cum ar fi sociale sau medicale,
reliefat ºi în spaþiul românesc nevoia unei sunt coordonate ºi concentrate, managementul

11
Defence for Children International este o organizatie independenta nonguvernamentala, creata in anul 1979, cu
sediul la Geneva, ce are drept scop protectia si promovarea drepturilor copilului

30
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

de caz a fost definit în mai multe moduri. Este „o în rezolvarea problemei ºi determinarea
metodã de a oferi servicii, prin care asistenþii schimbãrilor dorite, se pot evidenþia patru forme
sociali profesioniºti evalueazã nevoile clientului ale managementului de caz:
ºi ale familiei sale în colaborare cu el, coordo-
neazã, monitorizeazã, evalueazã ºi susþine 9 managementul de caz centrat pe rezultate –
clientul pentru a accesa servicii sociale care sã este orientat pe atingerea obiectivelor
rãspundã acestor nevoi” (National Association stabilite, prin activarea celor mai importante
of Social Workers-NASW,1992). O altã definiþie resurse ale beneficiarului; metoda constã în
a managementului de caz se referã la “un set motivarea ºi stimularea beneficiarului ºi
logic de paºi ºi un proces de interacþiune în reducerea/eliminarea ameninþãrilor ºi
cadrul reþelei de servicii prin care se asigurã barierelor care ar putea împiedica atingerea
cã beneficiarii primesc serviciile de care au obiectivelor;
nevoie într-o formã de sprijin eficace, eficientã 9 managementul de caz centrat pe resurse –
ºi la un cost acceptabil” (Weil si Karls, 1985). vizeazã metoda focusatã pe utilizarea ºi
Prin utilizarea managementului de caz se gestionarea resurselor beneficiarului ºi pe
asigurã o intervenþie multidisciplinarã ºi inter- identificarea resurselor serviciilor sociale
instituþionalã, organizatã, riguroasã, eficientã ºi cãrora le aparþine beneficiarul; acest tip de
coerentã pentru copil, familie/ reprezentant legal management vizeazã suplimentarea
ºi alte persoane importante pentru copil. Pentru resurselor lipsã ale beneficiarului;
NASW (1992, p.1), managementul de caz în 9 managementul de caz centrat pe problemã
asistenþa socialã este “o metodã de a oferi – este orientat pe analiza problemei
servicii, prin care asistenþii sociali profesioniºti beneficiarului, identificarea disfuncþiona-
evalueazã nevoile clientului ºi ale familiei litãþilor ºi a punctelor slabe ale problemei
clientului în colaborare cu acesta, coordoneazã, acestuia, precum ºi a barierelor în intervenþia
monitorizeazã, evalueazã ºi susþin clientul pentru pentru soluþionarea problemei;
a accesa servicii sociale care sã corespundã 9 managementul de caz apreciativ – este o
acestor nevoi” (Cojocaru, Cojocaru, 2008, p. 24). metodã centratã pe identificarea ºi utilizarea
Aºadar, în accepþiunile anterior menþionate, în punctelor forte ale beneficiarului, precum ºi
definirea conceptului accentul este pus pe a oportunitãþilor acestuia (Cojocaru, 2005, pp.
nevoile beneficiarului ºi gradul de satisfacere a 165-171).
acestora care este dependent de eficacitatea ºi
Atunci când abordãm problematica serviciilor
eficienþa metodei de intervenþie.
sociale, care presupune lucrul direct cu oamenii
Utilizarea managementului de caz în protecþia ºi intervenþia asupra acestora, calitatea ºi nu
copilului într-o manierã eficientã ºi eficace este cantitatea trebuie sã fie motorul intervenþiei.
indubitabil dependentã de asigurarea resurselor Pentru beneficiar calitatea înseamnã timp ºi
ºi condiþiilor instituþionale, printr-o structurã care disponibilitate (acordarea în timp util a serviciului
admite calitatea acestei metode de intervenþie necesar), finalitate (nivelul de realizare a
ºi o promoveazã. J. Rothman (1991) apreciazã serviciului), deferenþã (cât de bine este tratat
cã “managementul de caz este viabil numai în beneficiarul în procesul de furnizare a serviciilor)
mãsura în care resursele comunitãþii sunt ºi stabilitate (Bodi, 2007, p. 42).
disponibile sã susþinã un nivel de viaþã acceptabil
pentru clienþi. Fãrã resurse financiare ºi servicii Indicatorii calitãþii managementului de caz
de sprijin, managementul de caz poate deveni vizeazã: gradul de rezolvare a problemei, rapor-
o proiectare a unei iluzii a responsabilului de caz tul calitate/cost/duratã ºi gradul de satisfacþie al
care, în timp, se transformã într-o presiune clientului. Pentru implementarea managemen-
asupra liderilor comunitãþii pentru a rãspunde tului de caz în protecþia drepturilor copilului ºi
nevoilor comunitãþii”. determinarea condiþiilor de utilizare a metodei,
legislaþia actualã prevede standarde minime
În raport cu strategia folositã în utilizarea obligatorii în acest sens. Conform acestora,
resurselor pentru realizarea obiectivelor ºi cu obiectivul folosirii metodei rezidã în a sigura o
viziunea ce ghideazã implicarea beneficiarului intervenþie interinstituþionalã ºi multidisciplinarã,

31
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

organizatã, coerentã, riguroasã ºi eficientã În conformitate cu legislaþia în vigoare, planul


pentru copil, familia acestuia, reprezentatul sãu individualizat de protecþie poate avea doar trei
legal ºi alte persoane de referinþã pentru copil. tipuri de finalitate ºi anume:
Astfel, toþi furnizorii de servicii în domeniul
protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului 1) reintegrarea în familie;
utilizeazã managementul de caz pentru toþi copiii 2) integrarea socio-profesionalã a tinerilor cu
aflaþi în evidenþa lor. Pentru optimizarea metodei, vârstã de peste 18 ani care urmeazã sã
se impune ca furnizorii sã asigure resursele pãrãseascã sistemul de protecþie a copilului;
umane, financiare ºi materiale necesare, sã 3) adopþia internã.
elaboreze ºi sã utilizeze criterii de eligibilitate
Existã voci conform cãrora planul individualizat
pentru accesul beneficiarilor la servicii, precum
de protecþie ar fi o corvoadã în plus pentru
ºi metodologii/proceduri de lucru.
specialiºti, pãrere ce derivã din ne-înþelegerea
Sintetizând, caracteristicile generale ale metodei corectã a acestuia, care este un instrument de
managementului de caz în protecþia copilului planificare flexibil, util atât specialiºtilor implicaþi
sunt: cât ºi clientului, fiind supus unui proces periodic
de revizuire ºi completare, în funcþie de
9 este obligatorie; progresele înregistrate ca urmare a furnizãrii
9 se bazeazã pe principiile individualizãrii, serviciilor stabilite.
personalizãrii ºi implicãrii active a benefi-
ciarilor; Astfel, planul individualizat de protecþie este un
9 se utilizeazã pentru toþi copiii aflaþi în evidenþa instrument elaborat cu scopul de a organiza ºi
unui furnizor de servicii; coordona activitãþile desfãºurate pentru copilul
9 implicã parcurgerea unor etape interdepen- pentru care a fost luatã o mãsurã de protecþie
dente care sunt aceleaºi în soluþionarea specialã ºi de aceea acesta trebuie realizat
fiecãrui caz în parte. anterior acordãrii oricãror servicii sau prestaþii.

Astfel, pentru toþi copiii beneficiari de o mãsurã Managerul de caz are responsabilitatea de a
de protecþie specialã se desemneazã un identifica cele mai potrivite servicii pentru copil
manager de caz (care activeazã în structura ºi familia sa care sã ducã la rezolvarea nevoilor
Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi identificate ºi la atingerea finalitãþii planului
Protecþia Copilului sau OPA), iar pentru toþi copiii individualizat de protecþie.
aflaþi la risc de separare de familie se
desemneazã un responsabil de caz prevenire Deºi managerul de caz întocmeºte planul
(omologul managerului de caz care activeazã individualizat de protecþie, elaborarea acestuia
la nivelul primãriilor). reprezintã un proces ºi o muncã de echipã la
care participã atât echipa multidisciplinarã cât
Planificarea serviciilor ºi intervenþiilor reprezintã ºi familia/reprezentantul legal al copilului ºi chiar
o etapã importantã în cadrul managementului copilul, în raport cu vârsta ºi gradul acestuia de
de caz, concretizatã în elaborarea unui plan înþelegere.
individualizat de protecþie, pentru copiii pentru
care se propune instituirea unei mãsuri de Întocmirea planului individualizat de protecþie se
protecþie specialã. Rolul managerului de caz este realizeazã în cel mai scurt timp posibil, dar nu
de a asigura condiþiile necesare implementãrii mai mult de 30 de zile de la înregistrarea cazului
planului individualizat de protecþie ºi de a-l revizui la D.G.A.S.P.C., în baza raportului de evaluare
periodic, pentru a putea observa concordanþa detaliatã. În cadrul planului individualizat de
ºi actualitatea obiectivelor stabilite cu situaþia protecþie existã Programe de Intervenþie
copilului/familiei la un moment dat. Planul Specifice care reflectã succesiunea de activitãþi
individualizat de protecþie este parte din dosarul realizate într-o arie particularã de intervenþie –
beneficiarului, fiind un document oficial dezvoltat social, sãnãtate, educaþie, recuperare, juridic
prin implicarea activã a familiei/reprezentantului etc., cu scopul de a atinge obiectivele generale
legal/persoanei importante din viaþa copilului ºi stabilite în planul individualizat de protecþie.
a copilului însãºi, dupã caz. Programele de intervenþie specifice conþin

32
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

obiective specifice pe fiecare arie de intervenþie membrii echipei, familiei/reprezentantului legal


(social, educaþional, medical, recuperare etc.). ºi, dupã caz, copilului.
Obiectivele specifice sunt stabilite pe termen
scurt, mediu ºi lung, fiecãrui obiectiv specific Legislaþia actualã prevede aceste 3 finalitãþi
pentru planul individualizat de protecþie, însã
fiindu-i alocate/stabilite activitãþi corespunzã-
practica ne demonstreazã cã acestea nu
toare (pot fi periodice, de rutinã sau punctuale,
acoperã toate situaþiile particulare în care se
ocazionate de anumite proceduri ori eveni- regãseºte o bunã parte din copiii sistemului de
mente). În acest sens, programele de intervenþie protecþie. Avem în vedere, de exemplu, copilul
specificã detaliazã ºi completeazã planul cu vârsta de peste 14 ani pentru care revenirea
individualizat de protecþie cu privire la: CINE lui în familia de origine este irealizabilã, adopþia
face, CÂND face, CUM face , ÎN CE ARIE de este de asemenea greu de obþinut din motive
intervenþie. intrinseci ori extrinseci voinþei sale, ºi pentru care
finalitatea intervenþiei managerului de caz se
Pentru a rãspunde la întrebãrile de mai sus ºi menþine artificial pânã la ieºirea sa din sistemul
pentru a implementa planul individualizat de de protecþie ºi închiderea cazului.
protecþie, managerul de caz solicitã implicarea
membrilor echipei multidisciplinare care au Trecând de varietatea tipurilor de clienþi,
participat la realizarea evaluãrii detaliate, pentru structura managementului de caz este similarã
ca, în funcþie de nevoile identificate ale copilului pentru diverse categorii de persoane, iar
intervenþiile urmeazã aceeaºi paºi, cu adaptãri
ºi familiei acestuia, sã se stabileascã:
caracteristice fiecãrei categorii în parte: evalua-
- care sunt obiectivele generale pe arii de rea iniþialã, evaluarea detaliatã, planificarea
intervenþie (social, educaþional, medical etc.); intervenþiei, realizarea intervenþiei, monitori-
zarea, evaluarea rezultatelor.
- care este orizontul de timp alocat pentru
realizarea obiectivelor ºi intervenþiilor; Cazul se încheie în momentul în care scopul ºi
- când anume (data) începe furnizarea obiectivele propuse în cadrul intervenþiei au fost
serviciilor ºi prestaþiilor; atinse, iar finalitatea acesteia realizatã. Cazul
- care este persoana responsabilã pentru este închis, pe baza unui referat de închidere a
fiecare intervenþie din plan. cazului, iar dacã mai sunt obiective integral sau
parþial nerealizate, dar care nu mai pot fi atinse
Ca ºi circuit al documentelor, Planul individua- de furnizorul de servicii sociale, care a
lizat de protecþie este avizat de cãtre ºeful implementat planul de intervenþie, se referã cazul
ierarhic. Planul individualizat de protecþie este altor specialiºti sau altor organizaþii disponibile
transmis în termen de maxim 30 de zile cãtre din comunitate, care pot rãspunde altor nevoi.

BIBLIOGRAFIE

1. Cojocaru, ª. (2006) Proiectul de intervenþie în asistenþa socialã. Iaºi:


Polirom
2. Cojocaru, ª., Cojocaru D. (2008) Managementul de caz în protecþia
copilului – Evaluarea serviciilor ºi practicilor din România. Iaºi: Polirom
3. Buzducea, D.(coord.) (2010) Asistenþa sociala a grupurilor de risc.
Iaºi: Polirom
4. Miley, C., K., O‘Melia, M., DuBois, B. (2006) Practica asistenþei sociale.
Iaºi: Polirom
5. Muntean, A. (2007) Supervizarea-Aspecte practice ºi tendinþe actuale.
Iaºi:Polirom
6. Neamþu, G. (2003) Tratat de asistenþã socialã. Iaºi: Polirom
7. Pincus, A, Minahan, A. (1973) Social work practice: Model and
method. Itasca, Illinois: F.E. Peacock Publishers, Inc. (pg. 53-68)
8. ªoitu, L. (1997) Pedagogia comunicãrii. Bucureºti: EDP
9. ªtefãroi, P. (2009) Teoria fericirii în asistenþã socialã. Iaºi: Lumen

33
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

10. Zlate, M., Zlate, C. (1982) Cunoaºterea ºi activitatea grupurilor sociale.


Bucureºti: Ed. Politicã
ƒ Legea 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,
republicatã, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 159 din 5 martie
2014;
ƒ Legea 292/2011 a asistenþei sociale publicat în MO, nr. 905 din 20
decembrie 2011;
ƒ Ordinul 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii
privind managementul de caz publicat în MO, nr. Partea I, nr. 637 din
24 iulie 2006;
ƒ Ordinul 286/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
întocmirea planului de servicii ºi a Normelor metodologice privind
întocmirea planului individualizat de protecþie publicat în MO, nr.
Partea I, nr. 656 din 28 iulie 2006;
ƒ Ordinul nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru
acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii sociale,
acreditaþi conform legii cu beneficiarii de servicii sociale publicat în
MO, nr. 176 din 1 martie 2005;

34
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN PROTECÞIA COPILULUI – DE LA TEORIE


LA PRACTICÃ. DIFICULTÃÞI ªI SOLUÞII DE ÎMBUNÃTÃÞIRE A METODEI

CASE MANAGEMENT IN CHILD PROTECTION – FROM THEORY TO


PRACTICE, DIFFICULTIES AND SOLUTIONS IN THE ENFORCEMENT OF
THE METHOD

Elena Dana FILICHE


Social worker, Head of the Service, Case Management Service,

General Directorate for Social Assistance and Child Protection of Iasi

Abstract:

Case management in child protection was initially legislated in 2004, then in 2006, with any modification of
the compulsory minimum standards in the case management field for 10 years.

The practical experience proves the usefulness of the case management method in delivering quality social
services, in the interest of the children, but it highlights at the same time the need of harmonizing both the
practices at national level and the legal regulations, by ensuring a legislative coherence and approving an
implementation guide of the case management.

In our view, the tasks of the case manager must be differentiated from other tasks of the social worker in
general, either social worker of the child or of the foster carer and, moreover, one must acknowledge the
authority and coordination position of the case manager, even though there is no hierarchical subordination
of the social worker in charge of the prevention or of the social worker in charge of the case.

A couple of conclusions and solutions assessed as being practical highlight both the importance and usefulness
of the case management and the responsibility of the case manager – social worker.

Key-words: case manager, case management, social worker

Managementul de caz în accepþiunea Legii 292/ definit ca o „metoda de coordonare a tuturor


2011 - Legea asistenþei sociale, reprezintã „o activitãþilor de asistenþã socialã ºi protecþie
metodã de coordonare ºi integrare a tuturor specialã desfãºurate în interesul superior al
activitãþilor destinate grupurilor vulnerabile, de copilului de cãtre profesioniºti din diferite
organizare ºi gestionare a mãsurilor de asistenþã servicii sau instituþii publice ºi private”.
socialã specifice, realizate de cãtre asistenþii
sociali ºi/sau diferiþi specialiºti, în acord cu Obiectivul utilizãrii acestei metode constã,
obiectivele stabilite în planurile de intervenþie”. conform Ordinului 288/2006 în “asigurarea unei
intervenþii multidisciplinare ºi interinstituþionale,
Managementul de caz în protecþia copilului este organizatã, riguroasã, eficientã ºi coerentã
definit încã din 2004 prin Ordinul nr. 69/2004 pentru copil, familie, reprezentant legal ºi alte
pentru aprobarea Standardelor minime obliga- persoane importante pentru copil”.
torii privind managementul de caz în domeniul
protecþiei drepturilor copilului ºi revizuit în 2006 De menþionat este faptul cã metoda manage-
conform Ordinului nr.288/2006 pentru aprobarea mentului de caz este utilizatã, în domeniul
Standardelor minime obligatorii privind protecþiei copilului, doar pentru copiii aflaþi în
managementul de caz în domeniul protecþiei situaþii de risc de separare de pãrinþii lor sau
drepturilor copilului, managementul de caz fiind a celor separaþi temporar/definitiv de aceºtia.

35
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Managementul de caz, aplicat în domeniul maternalã, plasament în centrul de plasament


protecþiei drepturilor copilului, implicã parcurge- sau supravegherea specializatã, sau situaþia
rea urmãtoarelor etape principale, interdepen- copilului victimã), astfel încât continuitatea nu
dente, conform Ordinului menþionat anterior: este asiguratã în toate cazurile, acest lucru
putând îngreuna sau întârzia intervenþiile în
a) Identificarea, evaluarea iniþialã ºi preluarea
interesul copilului.
cazurilor;
b) Evaluarea detaliatã/ complexã a situaþiei Conform Ordinului 288/2006, ”managerul de caz
copilului; este numit, în scris, de cãtre directorul adjunct
c) Planificarea serviciilor ºi intervenþiilor cu atribuþii în domeniul protecþiei copilului al
concretizatã într-un plan prevãzut în legislaþie: direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia
Plan Individualizat de Protecþie, Plan de copilului (DGASPC) ºi poate sa fie angajat al
recuperare, Plan de reabilitare ºi/sau acesteia, al unui organism privat acreditat (OPA)
reintegrare socialã, Plan de Servicii;
sau al unor forme independente de exercitare a
d) Furnizarea serviciilor ºi intervenþiilor pentru
profesiei de asistent social recunoscute de lege.
copil, familie/ reprezentant legal ºi alte
Cu acest scop, directorul adjunct cu atribuþii în
persoane importante pentru copil;
domeniul protecþiei copilului al DGASPC va avea
e) Monitorizarea ºi re-evaluarea periodicã a
progreselor înregistrate, deciziilor ºi la dispoziþie o listã cu toþi managerii de caz de
intervenþiilor specializate; pe plan judeþean/ al sectorului municipiului
f) Închiderea cazului. Bucureºti, cu coordonatele acestora”.

Totodatã, acelaºi act normativ defineºte Practic, desemnarea managerilor de caz din
managerul de caz ca fiind “profesionistul care, cadrul OPA sau din cadrul unor forme
îndeplinind condiþiile menþionate de prezentele independente de exercitare a profesiei de
standarde, asigurã coordonarea activitãþilor de asistent social recunoscute de lege nu se poate
asistenþã socialã ºi protecþie specialã desfã- realiza în absenþa unor convenþii de colaborare
ºurate în interesul superior al copilului, având ºi niciun OPA sau Cabinet de asistenþã socialã
drept scop principal elaborarea ºi implemen- nu ar încheia o convenþie de acest tip fãrã
tarea: implicaþii financiare. Astfel încât, consecinþa este,
în opinia noastrã, supraîncãrcarea managerilor
a) planului individualizat de protecþie (PIP) pentru de caz, asistenþi sociali din cadrul D.G.A.S.P.C.
copiii separaþi de familie,
b) planului de recuperare pentru copiii cu Teoretic, in conformitate cu Ordinul nr. 288/2006,
dizabilitãþi, pot fi angajaþi ca manageri de caz persoanele
c) planului de reabilitare ºi/sau reintegrare care:
socialã pentru copiii abuzaþi, neglijaþi ºi/sau
exploataþi, inclusiv victime ale traficului, • sunt asistenþi sociali conform Legii nr.466/
exploatãrii prin muncã, exploatãrii sexuale în 2004 privind statutul profesiei de asistent
scop comercial”; social ºi au o experienþã de cel puþin 2 ani de
muncã in servicii pentru protecþia copilului;
Managerii de caz, teoretic, trebuie sã urmã-
• au studii superioare socio-umane sau
reascã evoluþia copilului de la intrarea în sistem
medicale ºi o vechime în servicii pentru
ºi pânã la ieºirea din sistemul de protecþie, pe
protecþia copilului de cel puþin 3 ani;
întreg parcursul intervenþiei asigurând continui-
tatea în furnizarea serviciilor psiho-socio-educa- • au studii superioare, altele decât socio-
þionale ºi medicale de specialitate corespun- umane sau medicale, au absolvit un curs
zãtoare nevoilor copilului. post-universitar în domeniul asistenþei sociale
ºi au o vechime în serviciile de protecþie a
Cu toate acestea, în practicã se constatã copilului de cel puþin 5 ani.
schimbarea managerului de caz în funcþie de
mãsura de protecþie care se instituie pentru copil Se acordã prioritate la angajare profesioniºtilor
(plasament familial, plasament în asistenþã cu pregãtire în managementul de caz.

36
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Practic, recrutarea ºi angajarea managerilor de (COPSI), statutul asistentului social ºi Colegiul


caz dintre asistenþii sociali este extrem de dificilã Naþional al Asistenþilor Sociali din România,
întrucât, conform actului normativ menþionat însuºi proiectul de standarde minime obligatorii
anterior, se cere experienþã de cel puþin 2 ani specificând faptul cã manageri de caz pot fi
de muncã în servicii pentru protecþia copilului, doar asistenþii sociali . “Managerul de caz este
astfel încât la concursurile organizate se recru- persoana care îndeplineºte urmãtoarele condiþii:
teazã doar asistenþi sociali, ºi nu manageri de a) deþine avizul de exercitare a profesiei de
caz. asistent social eliberat de Colegiul Naþional al
Asistenþilor Sociali, treapta de competenþã
Pe de altã parte, ocupaþia de manager de caz specialist ºi 2 ani vechime de practicã în
nu este prevãzutã în Clasificarea Ocupaþiilor domeniul prevenirii separãrii copilului de familia
din România - COR (unde existã cel puþin 45 sa, respectiv domeniul protecþiei speciale a
de ocupaþii de manager, dupã cum urmeazã : copilului separat de pãrinþi b) deþine certificat de
manager, manager de întreprindere socialã, exercitare a atribuþiilor de asistent social eliberat
manager securitatea informaþiei, manager de Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali ºi 3
financiar, manager relaþii financiare externe, ani vechime de practicã în domeniul prevenirii
manager resurse umane, manager de secu- separãrii copilului de familia sa, respectiv
ritate, manager energetic, manager informaþii domeniul protecþiei speciale a copilului separat
pentru afaceri, manager pentru ordine ºi de pãrinþi”.
siguranþã publicã, manager marketing, manager
securitate industrie prelucrãtoare, manager Conform Ordinului 288/2006, “numãrul de
instalaþii industria extractivã, manager achiziþii, manageri de caz dintr-un serviciu pentru
manager farmacii, manager aprovizionare, protecþia copilului sau numãrul total de manageri
manager relaþia cu furnizorii, manager tehno- de caz de care dispune furnizorul de servicii
logia informaþiei ºi comunicaþiei, manager servicii trebuie sã fie suficient astfel încât nevoile
private de securitate, manager de zonã, clienþilor sã fie satisfãcute, misiunea serviciului
manager al organizaþiei culturale, manager în îndeplinitã ºi încãrcãtura per manager de caz
activitatea de turism, manager de clãdire, sã fie de maxim 30 de cazuri active. Cazurile
manager de fond acþiuni/obligaþiuni, manager active sunt considerate cele care sunt în lucru
bancã, manager de operaþiuni/produs, manager pânã la perioada de monitorizare post-servicii;
relaþii cu clienþii/societate de leasing, manager cazurile referite ºi cele în care managerul de caz
de proiect, manager de inovare, manager îºi deleagã responsabilitãþile parþial sau în
îmbunãtãþire procesare, manager de proiect în integralitate nu sunt considerate cazuri active”.
parteneriat public privat, manager de facilitãþi,
manager de formare, manager de responsa- Conform Hotãrârii nr.967/2010 pentru modifi-
bilitate socialã, manager de produs, manager carea ºi completarea Hotãrârii Guvernului nr.
proiect informatic, manager consorþiu turistic, 1.434/2004 privind atribuþiile ºi Regulamentul-
manager al sistemelor de management al cadru de organizare ºi funcþionare ale Direcþiei
calitãþii, manager al sistemelor de management generale de asistenþã socialã ºi protecþia
de mediu, manager al sistemului de manage- copilului, ”Se adaugã un manager de caz la 50
ment al riscului, manager al sistemului de sãnã- de cazuri pentru copiii din sistemul de protecþie
tate ºi securitate în muncã, manager general, specialã ºi un manager de caz la 50 de asistenþi
manager în domeniul siguranþei alimentare, maternali profesioniºti”.
manager dezvoltare durabilã pentru mobilã sau
componente, manager sportiv). Corelând ºi celelalte acte normative în vigoare
(ex. Ordinul 35/2003 privind aprobarea
Angajarea sau desemnarea managerilor de caz Standardelor minime obligatorii pentru
dintre alte categorii profesionale (altele decât asigurarea protecþiei copilului la asistentul
asistenþii sociali) sau dintre specialiºtii existenþi maternal profesionist si a ghidului metodologic
în cadrul D.G.A.S.P.C (psihologi, pedagogi, de implementare a acestor standarde) se
psihopedagogi) pune probleme legate de statutul constatã neconcordanþe privind numãrul de
psihologului ºi Colegiul Psihologilor din România cazuri din responsabilitatea unui asistent

37
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

social care poate fi desemnat manager de „a) coordoneazã eforturile, demersurile ºi activi-
caz, având în vedere cã, spre exemplu, tãþile de asistenþã socialã ºi protecþie specialã
“Asistentul social al copilului are un numãr de desfãºurate în interesul superior al copilului;
maximum 25 de cazuri ºi asistentul social al b) elaboreazã PIP/ celelalte planuri prevãzute
asistentului maternal are un numãr de 30 de în legislaþie ºi alcãtuieºte echipa multidisci-
cazuri”, iar în Ordinul nr. 287/2006 pentru plinarã ºi, dupã caz, interinstituþionalã, ºi
aprobarea Standardelor minime obligatorii organizeazã întâlnirile cu echipa, precum ºi
privind centrul de pregãtire ºi sprijinire a cele individuale cu profesioniºtii implicaþi în
reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie, rezolvarea cazului;
precum si a ghidului metodologic de implemen- c) asigurã colaborarea ºi implicarea activã a
tare a acestor standarde se precizeazã faptul familiei/ reprezentantului legal ºi a copilului,
cã ”Fiecare responsabil de PIS se ocupã de un ºi îi sprijinã pe aceºtia în toate demersurile
numãr maxim de 15 cazuri active”(avem în întreprinse pe tot parcursul managementului
vedere faptul cã, în practicã, nu în toate de caz (de ex. organizarea de întâlniri
D.G.A.S.P.C. existã un centru de pregãtire ºi periodice sau la solicitarea acestora,
sprijinire a reintegrãrii sau integrãrii copilului în acompaniere, sprijin emoþional, consiliere);
familie, astfel încât responsabilitatea lucrului d) asigurã comunicarea între toate pãrþile
cu familia de origine a copilului în vederea implicate în rezolvarea cazului;
reintegrãrii revine asistentului social (mana- e) asigurã respectarea etapelor manage-
ger de caz sau asistent social al copilului din mentului de caz;
asistenþã maternalã, sau pur ºi simplu asisten- f) întocmeºte ºi reactualizeazã dosarul copilului;
tului social care este ºi al copilului, ºi al asisten- g) coordoneazã metodologic responsabilii de
tului maternal ºi totodatã ºi manager de caz !). caz prevenire;
h) comunicã, cu avizul superiorului ierarhic, la
Þinând cont de faptul ca Standardele minime
obligatorii privind centrul de pregãtire ºi sprijinire Serviciul de Evaluare Iniþiala, cazurile pentru
a reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie, care a fost luatã decizia de închidere”.
precum ºi a ghidului metodologic de imple-
Practic, atribuþiile unui asistent social
mentare a acestor standarde se aplicã ºi în
manager de caz sunt mult mai multe, dacã
cazul activitãþilor pentru reintegrarea/inte-
avem în vedere ºi prevederile Legii nr. 57/2016
grarea copilului în familie, care se desfãºoarã
în alte servicii pentru protecþia copilului, de pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 273/
exemplu serviciile de tip rezidenþial, asistentul 2004 privind procedura adopþiei, precum ºi
maternal profesionist. prevederile altor acte normative, cum ar fi
Hotãrârea nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru
Calitatea intervenþiilor realizate de cãtre aprobarea Metodologiei-cadru privind
managerul de caz sau coordonate de cãtre prevenirea ºi intervenþia în echipã multi-
acesta este direct proporþionalã cu numãrul de disciplinarã ºi în reþea în situaþiile de violenþã
cazuri din responsabilitatea unui asistent social asupra copilului ºi de violenþã în familie ºi a
manager de caz. Practica a demonstrat o Metodologiei de intervenþie multidisciplinarã ºi
intervenþie optimã a unui asistent social manager interinstituþionalã privind copiii exploataþi ºi aflaþi
de caz pentru 18-20 de cazuri de copii în în situaþii de risc de exploatare prin muncã, copiii
asistenþã maternalã pentru care se oferã diverse victime ale traficului de persoane, precum ºi
servicii sociale. Peste acest numãr practica a copiii români migranþi victime ale altor forme de
demonstrat cã eficienþa ºi calitatea serviciilor violenþã pe teritoriul altor state, dar ºi þinând cont
oferite de cãtre asistentul social scade
de faptul cã nu în toate D.G.A.S.P.C. existã într-o
(St.Cojocaru, Metode apreciative în asistenþa
echipã pluridisciplinarã cel puþin manager de
socialã. Ancheta, supervizarea ºi managementul
caz, asistent social al copilului ºi asistent
de caz, pagina 183).
social al asistentului maternal, existând
Atribuþiile principale ale managerului de caz, multiple situaþii, în opinia noastrã, în care cel
prevazute în Ordinul 288/2006, sunt urmã- puþin rolul de manager de caz este îndeplinit
toarele: de acelaºi asistent social.

38
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Conceptul de management, aºa cum este • Capacitatea de a delega sarcini altor


definit în DEX, presupune “1. activitatea, arta de profesioniºti ºi de mobilizare a resurselor
a conduce. 2. ºtiinþa organizãrii ºi conducerii (...), • Autonomie ºi buna capacitate de organizare
a valorificãrii eficiente a resurselor umane, pentru o gestionare eficientã a multiplelor
financiare ºi materiale ale unei organizaþii. sarcini care necesitã frecvent deplasãri
(< engl. management)” multiple, multiple convorbiri telefonice ºi
întrevederi într-un timp scurt etc.
Conform Ordinului 288/2006, managerul de • Capacitate de persuasiune, de negociere ºi
caz, ”asigurã implicarea ºi conlucrarea, pe rezolvare a conflictelor
parcursul tuturor etapelor managementului de • Capacitate de a asculta ºi de a comunica (oral
caz, a unei echipe de specialiºti, multidisciplinarã ºi in scris), de a relaþiona, rãbdare, echilibru
ºi, dupã caz, interinstituþionalã, precum ºi psiho-emoþional
intervenþia punctualã a unor specialiºti • Motivaþie realã, grijã faþã de ceilalþi
colaboratori atunci când este necesar”. • Disponibilitate pentru perfecþionare
• Simþ de observaþie pentru a surprinde detalii
În practicã, acest lucru se traduce prin
ºi schimbãri
colaborãrile D.G.A.S.P.C. cu diferite instituþii
• Maturitate profesionalã
publice sau private ºi, în mod special, prin
• Abilitãþi pedagogice
colaborarea managerului de caz cu responsabilii
• Abilitãþi empatice
de caz prevenire, responsabilii de caz din
protecþie specialã, din centrele maternale, În accepþiunea noastrã, constatãrile privind
cadrele didactice de la ºcoala frecventatã de dificultãþile înregistrate în aplicarea metodei
cãtre copil, medicul de familie, managerul de caz managementului de caz în practicã sunt
de la Serviciul de Evaluare Complexa a Copilului urmãtoarele:
(care este, practic, responsabil de
implementarea Planului de recuperare), pãrinþii 1. De la data intrãrii în vigoare a Ordinului 288/
copilului, poliþistul care investigheazã cazul etc. 2006 ºi pânã în prezent fiecare furnizor de
servicii sociale a adaptat forma managementului
Existã situaþii în practicã, însã, în care, echipa de caz ºi ºi-a elaborat criteriile de eligibilitate ºi
pluridisciplinarã este constituitã dintr-un procedurile de lucru în funcþie de nevoile
asistent social (care este ºi manager de caz beneficiarilor, de resursele disponibile ºi de
!) ºi un psiholog, aceasta echipã realizând categoriile specifice ale persoanelor care
practic evaluarea ºi întocmind raportul de solicitau servicii sociale;
evaluare detaliatã.
2. Ordinul 288/2006 nu a fost completat cu un
Printre calitãþile pe care trebuie sã le deþinã Ghid de implementare privind managementul de
un asistent social manager de caz practica a caz în domeniul protecþiei copilului (deºi el existã
demonstrat cã sunt necesare urmãtoarele de mult timp la stadiul de proiect), nu existã o
condiþii, calitãþi ºi aptitudini : metodologie unitarã de aplicare a metodei
managementului de caz ºi nicio procedurã unicã
• Cunoaºterea elementelor de dezvoltare de lucru aprobatã la nivel guvernamental, dupã
bio-psiho-socialã a copilului cum nu existã structuri identice de management
• Cunoaºterea reþelei de servicii sociale de caz în cadrul D.G.A.S.P.C.-urilor;
integrate, medicale, psihologice s.a., reþeaua
publicã ºi privatã 3. Acest lucru, coroborat cu numãrul redus de
• Capacitatea de gestionare ºi coordonare a personal ºi, în mod deosebit, de manageri de
unei echipe caz, în opinia noastrã, face dificilã aplicarea
• Capacitate de analizã ºi de a evalua situaþia metodei managementului de caz cu rigurozitate
familiei ºi copiilor, a identifica nevoile în ºi cu respectarea întocmai a prevederilor tuturor
vederea elaborãrii planurilor de intervenþie standardelor minime obligatorii (de menþionat
realiste este faptul cã standardele minime obligatorii
• Capacitate de adaptare la situaþii noi, privind managementul de caz sunt comple-
punctualitate mentare tuturor celorlalte standarde minime

39
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

obligatorii din domeniul protecþiei drepturilor 6. Derularea corespunzãtoare a manage-


copilului). mentului de caz în cadrul D.G.A.S.P.C. este în
interdependenþã cu derularea managementului
4. În prezent, deºi existã standarde minime de caz în cadrul SPAS ºi cu existenþa unui
obligatorii privind managementul de caz în compartiment de evaluare iniþiala ºi intrãri-ieºiri
domeniul protecþiei drepturilor copilului (Ordinul în cadrul D.G.A.S.P.C., compartiment care sã
288/2006), nu existã o practicã unitarã la nivel funcþioneze ca o poartã unicã de intrare ºi ieºire
de þarã, existã încã destule confuzii legate de a cazurilor;
managementul de caz, acesta fiind aplicat diferit
de la un judeþ la altul, managementul de caz fiind 7. Numãrul de manageri de caz de care dispune
utilizat diferit chiar ºi în cadrul serviciilor în general, D.G.A.S.P.C., este insuficient, având
D.G.A.S.P.C. (se are în vedere aplicarea în vedere numãrul de cazuri active (cazurile
metodei managementului de caz ºi intervenþiile active fiind considerate cele aflate în
specifice în cazul copilului victimã a violenþei º.a., instrumentarea sau monitorizarea managerului
conform Hotãrârii nr. 49 din 19 ianuarie 2011 de caz, pânã la avizarea raportului de închidere
pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind de caz).
prevenirea ºi intervenþia în echipã multi-
Printre soluþiile pe care le consideram necesare
disciplinarã ºi în reþea în situaþiile de violenþã în implementarea corespunzãtoare a metodei
asupra copilului ºi de violenþã în familie ºi a managementului de caz în domeniul protecþiei
Metodologiei de intervenþie multidisciplinarã ºi copilului, propunem urmãtoarele:
interinstituþionalã privind copiii exploataþi ºi aflaþi
în situaþii de risc de exploatare prin muncã, copiii 1. Existenþa unei diferenþieri între un asistent
victime ale traficului de persoane, precum ºi social ºi un manager de caz, diferenþiere care
copiii români migranþi victime ale altor forme de sã se reflecte ºi la salarizare, întrucât, cel puþin
violenþã pe teritoriul altor state). În aceastã teoretic, un manager de caz este un specialist
situaþie coerenþa ºi continuitatea intervenþiilor care are o poziþie de autoritate ºi coordonare,
este problematicã în condiþiile în care se schimbã chiar daca nu existã o subordonare a respon-
managerul de caz în situaþia în care pentru un sabililor de caz. Organizarea, coordonarea ºi
copil abuzat, de exemplu, se impune instituirea deciziile asumate de cãtre managerul de caz
unei mãsuri de protecþie specialã – plasament care faciliteazã practic aplicarea metodei
iar obiectivul metodei managementului de caz managementului de caz, îi conferã acestuia o
este atins doar parþial; („asigurarea unei poziþie diferitã faþã de un alt asistent social care
intervenþii multidisciplinare ºi interinstituþionale, nu este manager de caz ;
organizatã, riguroasã, eficientã ºi coerentã
2. Includerea ocupaþiilor de manager de caz ºi
pentru copil, familie, reprezentant legal ºi alte
supervizor în cadrul COR ºi elaborarea standar-
persoane importante pentru copil”). delor ocupaþionale corespunzãtoare. (menþio-
5. La nivelul comunitãþilor locale serviciile nãm obligaþia legalã a D.G.A.S.P.C. de a asigura
sociale sunt insuficient dezvoltate, astfel încât supervizarea internã ºi externã, supervizorul
trebuind sã fie este diferit de coordonatorul
toate cazurile care necesitã asistenþa psiho-
compartimentului management de caz);
socialã sunt direcþionate cãtre D.G.A.S.P.C.,
astfel încât D.G.A.S.P.C. asigurã, de cele mai 3. Sarcina desemnãrii managerilor de caz ºi
multe ori, atât intervenþia primarã cât ºi cea avizãrii PIP ar putea fi delegatã de cãtre
specializatã, metoda managementului de caz, directorul de resort responsabil cu protecþia
teoretic, trebuind a fi utilizatã ºi la nivelul SPAS copilului cãtre coordonatorul compartimentului
ºi Primãriilor din comune unde, pentru toþi copiii management de caz de la nivelul D.G.A.S.P.C.
aflaþi în risc de separare de familie trebuie care ar trebui sã aibã o aplicaþie informaticã
desemnat un responsabil de caz prevenire a special conceputã care sã cuprindã cel puþin
cãrui activitate sã fie coordonatã de cãtre un urmãtoarele elemente: numele ºi prenumele
manager de caz, fãrã sã-i fie subordonat managerului de caz, instituþia/serviciul în care
acestuia; îºi desfãºoarã activitatea, numãrul de cazuri

40
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

active, existenþa unor competenþe/specializãri în 6. Realizarea echipelor pluridisciplinare


anumite domenii; funcþionale ºi implicarea altor specialiºti în
activitatea de monitorizare a evoluþiei copilului
4. Asigurarea coerenþei ºi unitãþii intervenþiei prin din mãsuri de protecþie de tip familial ºi a
desemnarea aceluiaºi manager de caz pentru asistenþilor maternali profesioniºti (o soluþie
copiii fraþi din sistemul de protecþie, indiferent viabilã ar putea fi analizarea posibilitãþii implicãrii
de locul în care se asigurã mãsura de protecþie specialiºtilor din centrele de plasament ºi din
specialã ºi de tipul mãsurii ºi menþinerea cadrul autoritãþilor locale în monitorizarea
aceluiaºi manager de caz pânã la închiderea evoluþiei copilului din plasament familial/asistenþã
cazului; maternalã)
5. Dimensionarea adecvata a compartimentului Managementul de caz în domeniul protecþiei
management de caz, menþinerea manage- copilului, ca metodã de lucru este legiferatã, însã
mentului de caz ca ºi componenta exclusivã a apreciem cã se impune identificarea ºi promo-
D.G.A.S.P.C. ºi analiza posibilitãþii contractãrii varea unui model de bunã practicã la nivel
acestei activitãþi de cãtre ONG care au o naþional, în vederea eficientizãrii serviciilor
activitate de cel puþin 5 ani în domeniu ºi dovada sociale oferite beneficiarilor ºi nu în ultimul rând
unui model de bunã practicã sau evaluarea în scopul maximizãrii ºanselor de maturizare
posibilitãþii necontractãrii managementului de profesionalã a celor implicaþi ºi de recunoaºtere
caz de cãtre furnizorii privaþi de servicii sociale a profesiei de asistent social manager de caz,
întrucât managementul de caz nu este un de consolidare a funcþiilor acestuia (evaluator,
serviciu social oferit beneficiarilor; diagnostician, facilitator, organizator, consilier).

RESURSE DOCUMENTARE
1. Cojocaru, S. (2005) Metode apreciative în asistenþa socialã. Ancheta,
supervizarea ºi managementul de caz. Iaºi: Polirom
2. Ghidul de implementare privind managementul de caz în domeniul
protecþiei drepturilor copilului (proiect)
3. Hotãrârea nr.967/2010 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii
Guvernului nr. 1.434/2004 privind atribuþiile ºi Regulamentul-cadru
de organizare ºi funcþionare ale Direcþiei generale de asistenþã socialã
ºi protecþia copilului,
4. Legea 292/2011- Legea asistenþei sociale
5. Ordinul 35/2003 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii
pentru asigurarea protecþiei copilului la asistentul maternal profesionist
ºi a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde
6. Ordinul 288/2006 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii
privind managementul de caz în domeniul protecþiei drepturilor
copilului
www.dexonline.ro
www.mmuncii.ro
Experienþa practicã în cadrul DGASPC Iaºi

41
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

IMPLICAREA COPIILOR INSTITUÞIONALIZAÞI – UN PAS ACTIV ÎN


OPTIMIZAREA MANAGEMENTULUI DE CAZ

INVOLVING CHILDREN IN INSTITUTIONS – A STEP IN OPTIMIZING


ACTIVE CASE MANAGEMENT

Carmen PREUTU-GRIGORE
psiholog, DGASPC Vaslui
carmen_preutu@yahoo.com

Abstract

The real involvement in decision making children and young people receiving care services alternative
family-type alternative care or foster care is an ongoing challenge for professionals engaged in the business
of social welfare and special protection.

The new methods specific case management promotes the concept of partnership, active participation in
making decisions that concern them in accordance with the age and maturity of the child, and accountability
them to develop skills and abilities specific they will be able to minimize the risk of marginalization and social
exclusion of each of them and therefore a better integration in the community.

Key-words: participation, institutionalized cildren, case, management, optimization

Climatul de viaþã, modul de relaþionare, modele Instrumentarea cazurilor se realizeazã în baza


socioculturale oferite în sistemul de protecþie unor proceduri de lucru în concordanþã cu
specialã sunt deosebit de importante pentru prevederile ordinului privind managementul de
integrarea copiilor ºi tinerilor beneficiari în caz ºi legislaþia în vigoare, ce respectã ca
comunitate. Viaþa acestora este destul de diferitã principiu fundamental, interesul superior al
de cea a copiilor care trãiesc în familie. copilului. Copiii ºi tinerii primesc un sprijin
Problemele pe care le întâmpinã sunt deosebit personalizat de dezvoltare a unor abilitãþi de
de complexe ºi sunt generate mai ales de autogospodãrire, viaþã independentã, auto-
despãrþirea de familie cât ºi de încercãrile cunoaºtere sau adaptare ce vor avea ca finalitate
instituþionalizãrii. Prin implicarea asiduã a o interiorizare a normelor morale, a valorilor
specialiºtilor se poate veni în sprijinul lor pentru comunitare ºi implicit o îmbunãtãþire a calitãþii
ca nevoile de relaþionare, atenþie, afectivitate, vieþii fiecãruia, a sentimentului de apartenenþã
de experienþe adaptate diferenþelor individuale,
la societate, în opoziþie cu sentimentele de
de educare ºi cele fizice sã le fie îndeplinite.
insatisfacþie, de frustrare, revoltã, rigiditate în
Printre orientãrile strategice actuale ale Direcþiei relaþiile sociale generate de experienþa de viaþã
Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia dar ºi de mediul relativ închis în care trãiesc.
Copilului Vaslui se aflã ºi restructurarea
serviciilor de tip rezidenþial, prin crearea de Brazelton ºi Greenspan susþin ideea conform
servicii alternative de tip familial unde se asigurã cãreia pe mãsurã ce învãþãm despre paºii care
accesul copiilor ºi tinerilor aflaþi în dificultate ºi duc la stãpânirea diferitelor capacitãþi, suntem
îngrijire de tip familial, educaþie informalã, sprijin din ce în ce mai capabili sã adaptãm metodele
emoþional, consiliere, educaþie pentru dezvol- la fiecare copil, în mod individual, astfel ca tot
tarea deprinderilor de viaþã independentã, mai mulþi copii sã poatã cãpãta un sentiment al
pregãtire în vederea reintegrãrii în familie sau mãiestriei (Brazelton ºi Greenspan, 2013, p. 257,
comunitate. apud. Greenspan ºi Wieder, 1998).

42
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

În Convenþia Organizaþiei Naþiunilor Unite cu necunoscute, intervenþii, nevoi ale beneficiarilor,


privire la Drepturile Copilului (articolul 12) ºi în performanþa echipei multidisciplinare ba-
Legea 272/2004 privind protecþia ºi promovarea zându-se pe colaborare, cooperare, intervenþie
drepturilor copilului se stipuleazã dreptul copilului promptã ºi eficientã, cu respectarea procedurilor
la liberã exprimare asupra oricãrei probleme îl de bunã practicã, ce asigurã centrarea pe copii.
priveºte, de a cãuta, de a primi ºi de a difuza Chiar dacã managerul de caz are rolul de
informaþii de orice naturã, care vizeazã coordonare a activitãþilor, fiecare specialist
promovarea bunãstãrii sale sociale, spirituale ºi trebuie sã îºi cunoascã bine rolul începând de
morale, sãnãtatea sa fizicã ºi mentalã (articolul la preluarea cazului, continuând cu identificarea
28). nevoilor copilului ºi a dificultãþilor cu care se
confruntã pe plan personal ºi socio-familial,
Strategiile de dezvoltare a copiilor ºi tinerilor sunt evaluarea psihologicã, realizarea planului
intrinsec legate de concepþiile cu privire la individualizat de protecþie ºi furnizarea de suport
nevoile umane ºi la rolul pe care îl avem cu toþii emoþional, material, consultanþã ca urmare a
în societate. Implicarea acestora în procesul setului de mãsuri pentru fiecare problemã în
decizional este o provocare destul de mare. parte, astfel încât acesta sã facã faþã cât mai
bine noului mod ºi mediu de viaþã, dar ºi sã
Dreptul de participare înlesneºte copiilor, în
devinã capabil de autoreglare, de a descifra cât
funcþie de nivelul lor de dezvoltare, posibilitatea
mai bine mesajele sociale.
de a discuta despre experienþele lor de viaþã,
de a-ºi pune în valoare potenþialul, de a fi parte Noile metode specifice managementului de caz
activã în procesul lor de formare ºi de integrare promoveazã conceptul de parteneriat, de
în viaþa socialã. Copiii au dreptul de a fi ascultaþi, participare, de implicare activã, responsabilizare
de a fi consultaþi în privinþa deciziilor care îi prin dezvoltare pro-socialã ºi abilitãþi specifice
privesc, de a se apãra atunci când le sunt necesare unei cât mai bune adaptãri ºi integrãri
încãlcate drepturile. în lumea competitivã ºi în continuã schimbare
în care trãim. În condiþiile în care, fiecare membru
Managementul de caz este vãzut ca o formã de
articulare a tuturor intervenþiilor (sociale, al echipei multidisciplinare va încerca sã
medicale, psihologice etc.) pe care le realizeazã înþeleagã mai bine problematica fiecãrui caz, sã
diferitele categorii de specialiºti în vederea îi apropie cât mai mult pe copii cu atât mai mult
maximizãrii eficienþei acestor intervenþii specifice va putea identifica ºi rãspunde cât mai bine
(Cojocaru, 2005, p. 161). nevoilor individuale ale acestora.

Pentru o mai bunã consolidare a serviciilor de De asemenea, Doru Buzducea considerã cã


protecþie instituþionalizatã este nevoie ca teoria comunicãrii este foarte importantã în
intervenþia specialiºtilor în furnizarea serviciilor asistenþa socialã întrucât succesul intervenþiilor
sociale sã fie flexibilã, asertivã ºi comprehensivã. depinde în mare mãsurã de capacitatea noastrã
Munca în echipã constituie pilonul principal al de a comunica cu clienþii (Buzducea, 2005, p.
managementului de caz în domeniul protecþiei 144).
copilului, iar orientarea principalã a acesteia ar
Orice copil este unic, iar deciziile care se iau cu
trebui sã fie îmbunãtãþirea calitãþii vieþii copiilor
ºi tinerilor instituþionalizaþi, care adesea se privire la acesta trebuie sã contribuie la
confruntã cu o capacitate redusã de adaptare dezvoltarea complexã a personalitãþii sale.
socialã, manifestã probleme de naturã Într-un management eficient, de cele mai multe
emoþionalã, tulburãri de comportament, un deficit ori decizia optimã poate fi luatã numai dupã
de abilitãþi de coping în domeniul vieþii de zi cu consultarea ºi implicarea tuturor actorilor
zi, în activitãþile vocaþionale, capacitãþi reduse implicaþi. Strategiile alese ºi utilizarea optimã a
de gestionare a timpului, a resurselor personale, resurselor instituþionale ºi personale ale benefi-
dificultãþi de învãþare ºi relaþionare socialã. ciarilor vor putea duce la realizarea obiectivelor
educaþionale sau de socializare, vor putea oferi
În procesul de coordonare ºi integrare specifice suport emoþional ºi material corespunzãtor.
managementului de caz apar foarte multe situaþii Dacã la nivel macro, managementul de caz în

43
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

asistenþa socialã vizeazã coordonarea ºi Psihologul îºi manageriazã cazul în ceea ce


integrarea tuturor serviciilor pentru realizarea priveºte procesul de optimizare a personalitãþii
obiectivelor specifice, la nivel micro, individual, copilului. Acesta contribuie la îmbunãtãþirea
managementul de caz bazat pe probleme imaginii ºi stimei de sine, la procesul de adaptare
vizeazã focusarea ºi direcþionarea pe nevoile la viaþa socialã, la gestionarea mai eficientã a
individuale ale beneficiarilor, pe problematica emoþiilor în situaþiile de viaþã, îmbunãtãþirea
fiecãruia. motivaþiei, a simþului etic, responsabilizare,
învãþare eficientã etc. Copilul de vârstã micã
Toþi cei implicaþi în acordarea de servicii de învaþã prin imitaþie, puberul manifestã o acutã
asistenþã ºi sprijin, fie cã sunt asistenþi sociali, nevoie de a fi original, iar adolescentul începe
psihologi, pedagogi, educatori realizeazã un tip sã îºi caute identitatea vocaþionalã ºi depune
de management de caz. Finalitatea muncii eforturi pentru cunoaºterea propriilor sale
specialiºtilor este nu doar aceea de a ajunge la interese, înclinaþii ºi aptitudini. Participarea
copilul instituþionalizat, ci de a contribui la tânãrului ar trebui sã se concentreze pe
reducerea riscului de marginalizare sau potenþialul individual pe care îl posedã, pe ce
excludere socialã, a vulnerabilitãþii acestui tip de este capabil sã facã, cum poate sã îl dezvolte.
beneficiar. ªtefan Cojocaru afirmã cã unul dintre
scopurile managementului de caz este ºi Includerea unor elemente motivaþionale pentru
reducerea vulnerabilitãþii persoanei prin activitãþi copiii instituþionalizaþi, abordarea pozitivã a
specifice, cum ar fi consiliere, terapie ºi cazurilor, centrarea pe dezvoltarea personalã ºi
intervenþie socialã, în funcþie de tipurile profesionalã a acestora poate avea un rol
dominante de vulnerabilitate (Cojocaru, 2005, important în dinamica managementului de caz.
p. 162). Participarea, cooperarea lor în derularea
activitãþilor specifice managementului de caz, în
O mare parte dintre copiii ºi tinerii din sistemul luarea deciziilor care îi privesc presupune
de protecþie instituþionalizat întâmpinã greutãþi crearea unui mediu în care se pot exprima liber,
în procesul educaþional formal, adesea cad unde sã se simtã valorizaþi ºi sã aibã ei înºiºi
victime ale consumului de alcool, droguri, posibilitatea de a schima ceea ce trãiesc.
exploatãrii sexuale, sau pot adopta alte
comportamente de risc, ca de exemplu: unii Pe lângã nevoile beneficiarilor, în declanºarea
dintre ei îºi construiesc sisteme distorsionate de procesului motivaþional pot juca un rol important
valori, pun accent pe aspectele materiale, adoptã interesele ºi nãzuinþele fiecãruia. Starea de
atitudini ambivalente atât faþã de cei din jur cât satisfacþie sau insatisfacþie devine un indicator
ºi faþã de propria lor persoanã, au probleme cu al rezolvãrii sau nu, a nevoilor ºi dorinþelor
gestionarea emoþiilor, prezintã manifestãri fiecãruia dintre copii. Dacã aceºtia simt cã trãiesc
depresive, devin agresivi sau impulsivi, iritabili, în armonie cu mediul, primesc un feed-back
îºi gestioneazã foarte prost resursele personale, pozitiv, le este respectatã intimitatea, dacã le
în special banii fãrã a accepta îndrumarea sau este întãritã percepþia cã sunt utili vor deveni
controlul adulþilor; în majoritatea timpului le place mai încrezãtori în sine, mai cooperanþi ºi mai
sã asculte muzicã, sã navigheze pe Internet, sã implicaþi atât în activitãþile cu caracter
joace jocuri pe telefon sau computer, sã iasã la gospodãresc, în activitatea ºcolarã ºi în viaþa
plimbare în cluburi sau discoteci. socialã.

Consilierea psihologicã, ca parte a procesului Teoria autodeterminãrii dezvoltatã iniþial de


managementului de caz, reprezintã un model de Edward L. Deci ºi Richard M. Ryan (1985)
intervenþie ºi o tehnicã ce se centreazã pe postuleazã faptul cã existã trei nevoi de bazã, ºi
soluþionarea situaþiilor de crizã, oferirea de suport anume nevoia de autonomie, nevoia de
emoþional, pe aspecte ale autocunoaºterii, competenþã ºi nevoia de relaþionare. Conform
autocontrol, dezvoltarea potenþialului personal, acestei teorii, dacã sunt satisfãcute nevoile de
formarea sau optimizarea capacitãþii de bazã ale individului, specificitatea, unicitatea ºi
rezolvare de probleme, relaþionarea acesta este sprijinit în dezvoltarea propriului
interpersonalã, orientarea vocaþionalã. potenþial fãrã a face apel la forþe coercitive existã

44
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

un risc mult mai mic de a dezvolta drepturile va creºte calitatea interacþiunii ºi


comportamente disfuncþionale. Prin urmare, implicit, nivelul lor de satisfacþie. Dacã nu se vor
dacã aceºti copii ºi tineri instituþionalizaþi vor fi oferi soluþii limitative, nu vor apãrea rezistenþe
trataþi ca având un real potenþial de dezvoltare, din partea copiilor, mai ales a adolescenþilor,
cu capacitatea de a-ºi modela propria viaþã, fiind aceºtia vor avea sentimentul cã sunt ascultaþi,
capabili de implicare activã, ei vor deveni mult cã le sunt luate în considerare opiniile, cã pot
mai deschiºi cãtre colaborare, educaþie, mai avea controlul asupra propriei vieþi.
puþin potrivnici la autoritatea adulþilor ºi la
influenþa educaþionalã a acestora, mai puþin Pornind de la principiile Convenþiei O.N.U. cu
frustraþi, mai competenþi. Asigurarea celor trei privire la Drepturile Copilului, Roger Hart a
nevoi de bazã va genera satisfacþie, împlinire, elaborat o „scarã a participãrii” ca ºi instrument
sentimentul de utilitate, integrare, iar odatã cu pentru a descrie iniþiativa copiilor ºi acþiunile
înaintarea în vârstã se va cristaliza ºi motivaþia acestora (Hart, 1997). Participarea copiilor este
intrinsecã fãrã a mai fi nevoie de gratificaþii un drept. În acest fel, ei îºi pot comunica opiniile,
externe. dorinþele, nevoile. Brainstorming-ul, discuþiile
individuale sau în grup, capacitarea, lucrul
ªtefan Cojocaru (Cojocaru, 2005) face referire individual sau în echipã pe ateliere artistice sau
la faptul cã cea mai rãspânditã formã a cu profil ocupaþional, planificarea activitãþilor,
managementului de caz este cea care se folosirea mijloacelor mass-media, stabilirea unui
orienteazã pe problemã, cu variaþii ale modului set de reguli ºi norme de grup, vizite
cum se pune accent pe resurse sau rezultate. documentare, întâlniri cu personalitãþi ale vieþii
Se pare cã ºi tipul de management de caz publice sau cu copii ºi tineri din comunitate,
centrat pe problemã accentueazã de fapt unele reprezintã doar câteva exemple de modalitãþi
dificultãþi sociale ºi mai ales, dependenþa de concrete oferite pentru a învãþa, pentru a nu se
serviciile sociale. Acelaºi autor (Cojocaru, simþi singuri, stigmatizaþi, neintegraþi social
Cojocaru, 2008) prezintã ºi punctul de vedere datoritã experienþei instituþionalizãrii.
al perspectivei apreciative a managementului de
caz ºi anume acela cã, trebuie schimbatã Cu cât se vor oferi copiilor mai multe oportunitãþi
viziunea de abordare a realitãþii trãite de cãtre de a participa în rezolvarea problemelor care îi
clienþi, ºi susþinutã ideea valorizãrii punctelor tari privesc, la experienþa de grup, aceºtia se vor
ale persoanei. La fel este ºi în cazul copiilor ºi simþi mai stãpâni ºi încrezãtori în forþele proprii,
tinerilor instituþionalizaþi. În condiþiile în care mai responsabili, mai asertivi, cu mecanisme de
managerul de caz, responsabilul de caz, membrii apãrare mai bune, cu capacitate de decizie, de
echipei multidisciplinare vor conclucra în rezolvare de probleme, de stabilire de obiective,
întâmpinarea nevoilor, problemelor acestora, mai motivaþi pentru muncã, mai creativi ºi cu o
dacã vor fi deschiºi, transparenþi, le vor respecta percepþie realistã asupra vieþii.

BIBLIOGRAFIE

1. Brazelton, T. B., Greenspan, S.I. (2013) Nevoile esenþiale ale copiilor.


Bucureºti: Editura Trei
2. Buzducea, D. (2005) Aspecte contemporane în asistenþa socialã.
Iaºi: Editura Polirom
3. Cojocaru ª. (2005) Metode apreciative în asistenþa socialã. Ancheta,
supervizarea ºi managementul de caz. Iaºi: Editura Polirom
4. Cojocaru, ª., Cojocaru D. (2008) Managementul de caz în protecþia
copilului. Evaluarea serviciilor ºi practicilor din Romania. Iaºi: Editura
Polirom
5. Corsaro, W.A. (2008) Sociologia copilãriei. Cluj Napoca, International
Book Access, ediþia a II-a
6. Deci, E.L., Ryan, R.M. (1985) Intrinsic motivation and self -
determination in human behavior. New-York: Plenum Press

45
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

7. Deci, E. L., Ryan, R. M., (2000) Self-determination theory and the


facilitation of intrinsic motivation, social development, and well- being.
American Psychologist
8. Dumitrana, M. (1998) Copilul instituþionalizat. Bucureºti, EDP
9. Hart, R. (1997) Chidlren’s Participation: The Theory and Practice of
Involving Young Citizens in Community Development and
Environmental Care, London: Earthscan
10. Kellett, M. (2005) Developing Children as Researchers. London, Paul
Chapman Publishers
11. Lansdown, G. (2002) Promoting Children’s Participation in Democratic
Decision-Making. Innocenti Research Centre, Florence: UNICEF,
consultat pe https://www.unicef-irc.org/publications/pdf/insight6.pdf
12. Muntean, A. (2006), Psihologia dezvoltãrii umane, Iaºi: Editura
Polirom
13. Roth-Szamosközi, M. (1999), Protecþia Copilului – Dileme, Concepþii,
Metode, Cluj Napoca: Editura Presa Universitarã Clujeanã
• Convenþia cu privire la drepturile copilului adoptatã de Adunarea
Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite la 20 noiembrie 1989
(republicatã în Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001)
• Hotãrârea nr. 41/2014 privind aprobarea Strategiei judeþene de
dezvoltare a serviciilor sociale Vaslui, pentru perioada 2014-2023,
consultatã pe http://www.dgaspc-vs.ro/info/strategie.pdf
• Legea 272/2004 actualizatã 2016 cu privire la protecþia ºi promovarea
drepturilor copilului, consultatã pe http://legislatie.just.ro/
• Ordinul 21/ 2004 al Secretarului de Stat al Autoritãþii Naþionale pentru
Protecþia Drepturilor Copilului privind Standardele minime obligatorii
privind serviciile pentru protecþia copilului de tip rezidenþial, consultat
pe http://www.mmuncii.ro
• http://www.copii.ro/activitate/drepturile-copilului/drepturi-de-
participare/

46
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

METODA APRECIATIVÃ ÎN MANAGEMENTUL DE CAZ

APPRECIATIVE METHOD IN CASE MANAGEMENT

Mariana LAZÃR12
Monica PÃLIMARU13
Raul Ionuþ GALUªCÃ14

Motto:

“Fiecare om este un geniu, însã dacã ai judeca un peºte prin


capacitatea sa de a urca în copac, acesta va trãi toatã viaþa crezând
cã este prost”

Albert Einstein

Abstract

Starting with the definition of basic concepts and continuing with the guiding principles we will describe a new
approach in social work called the appreaciative method. This method is more about focusing on people and
understanding what strengths they bring to the picture and what capacities we can use, that actually will
transform their own lives in positive ways. We will also see how this new approach works in case management
and what would be the phases of this process.

Key-words: appreciative inquiry, strength based practice, resouces, abilities, resilience

1. Definiþii ºi noþiuni În asistenþa socialã româneascã, doar pentru


managementul de caz privind protecþia copilului
Managerii de caz în asistenþã socialã se aflat în dificultate, managementul de caz este
confruntã atât cu oportunitãþi, cât ºi cu provocãri. definit prin Ordinul nr.288/2006, în mod restrâns
Managerul de caz este asistentul social ca “metoda de coordonare a tuturor activitãþilor
profesionist, bine instruit pentru a dezvolta ºi a de asistenþã socialã si protecþie specialã
îmbunãtãþi sistemele de asistenþã (inclusiv desfãºurate în interesul superior al copilului de
sisteme de furnizare de servicii, resurse, cãtre profesioniºti din diferite servicii sau instituþii
oportunitãþi ºi suport social), ceea ce conduce publice private”.Într-un sens mai larg, Ordinul nr.
la bunãstarea persoanelor, familiilor ºi comu- 288/2006 pentru aprobarea Standardelor
nitãþii. În plus, asistenþii sociali au recunoscut de minime obligatorii privind managementul de caz
mult timp cã relaþia terapeuticã dintre profesionist în domeniul protecþiei drepturilor copilului,
ºi beneficiarul sãu joacã un rol esenþial în defineºte managementul de caz ca fiind o
managementul de caz. Aceastã expertizã „metodã de lucru obligatorie utilizatã în domeniul
poziþioneazã profesia de asistent social ca un protecþiei copilului si reprezintã ansamblul de
lider în domeniul managementului de caz. tehnici, proceduri si instrumente de lucru care

12
Mariana Lazãr – asistent social ºi manager de caz în cadrul Serviciului de Monitorizare ºi Management de Caz
pentru Plasamente, Tutele ºi Supraveghere Specializatã - DGASPC Vaslui
13
Monica Pãlimaru - asistent social ºi manager de caz în cadrul Serviciului de Monitorizare ºi Management de Caz
pentru Plasamente, Tutele ºi Supraveghere Specializatã - DGASPC Vaslui
14
Raul Ionuþ Gãluºcã – psiholog ºi coordonator al Serviciului de Monitorizare ºi Management de Caz pentru
Plasamente, Tutele ºi Supraveghere Specializatã - DGASPC Vaslui

47
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

asigurã coordonarea tuturor activitãþilor de funcþionãri eficiente în societate. Identificarea


asistenþã socialã ºi protecþie specialã desfã- obiectivelor ºi elaborarea unui plan de tratament,
ºurate în interesul superior al copilului de cãtre în funcþie de percepþia clientului asupra a ceea
profesioniºti din diferite servicii/instituþii publice ce el considerã cã are nevoie, constituie un ghid
ºi private”. pentru munca ce urma sã fie depusã (Brun,
Rapp 2001).
Tipuri de management de caz:
Perspectiva apreciativã are la bazã ideea ca
a) managementul de caz centrat pe resurse; indivizii posedã abilitãþi ºi resurse interioare, care
b) managementul de caz centrat pe rezultate; le permit sã facã faþã într-un mod eficient provo-
c) managementul de caz centrat pe problemã; cãrilor cotidiene. Chiar ºi indivizi consideraþi în
d) managementul apreciativ are ca nucleu mod normal ca irecuperabili sau refractari in a
central ideea cã oamenii au puncte tari iar accepta ajutor, pot face progrese semnificative,
intervenþia care are loc atât la nivelul atunci când sunt ajutaþi sã-ºi redescopere
individului, cât ºi în mediul acestuia, trebuie abilitãþile. Holmes ºi Saleebey afirmã cã atunci
construitã pornind de la aceste resurse. când cel care oferã îngrijire, se concentreazã în
demersul sãu cu predilecþie cãtre patologic ºi
Ancheta apreciativã este o descoperire trans-
pe deficienþã, atunci abilitatea clientului de face
formatoare a surselor generatoare de vitalitate
faþã problemei este sufocatã (1993).
a sistemelor vii în momentele lor de maximã
eficienþã ºi maximã capacitate creatoare în În protecþia copilului ideile pe care manage-
domeniul economic, ecologic, uman. Ancheta mentul de caz apreciativ s-ar putea fundamenta,
apreciativã este o cale centralã bazatã pe arta ar fi:
interogativã asupra punctelor tari a sistemului
pentru a le putea înþelege, anticipa ºi maximiza • copii învaþã repede, sunt activi, au multe
potenþialul creativ. Este o mobilizare a capacitãþii puncte tari si abilitãþi;
interogative pe baza principiului întrebãrilor • familiile sunt ‘experte’ în ceea ce priveºte
necondiþionat pozitive. Dimensiunea cercetãrii viaþa copiilor lor. Ele sunt cele ce pot da cele
este corelativã cu cea a intervenþiei prin mai bune informaþii, serviciilor sociale, cu
descãtuºarea potenþialului inovativ a imaginaþiei privire la interesele ºi abilitãþile copiilor pe care
creatoare în locul negãrii ºi a criticii îi au în grijã.
(Cooperrider,1999:3). • profesionistul din protecþia copilului are un
cumul de cunoºtinþe ºi o anumitã expertizã,
2. Cadru teoretic general care poate fi împãrtãºitã cu familiile, pentru a
oferi copiilor cea mai bunã asistenþã posibilã;
Din mai multe puncte de vedere, modelul
• practica trebuie sã se ghideze dupã valori ca
tradiþional de îngrijire îmbrãþiºeazã ideea cã
incluziunea, participarea, consultarea ºi
oamenii se confruntã, de fapt, cu o problemã. În colaborarea în luarea deciziilor.
acest mod, accentul se pune pe un deficit sau
pe ce anume îi lipseºte unei persoane, ceea ce Privind lucrurile din acest punct de vedere se
conduce la declanºarea unui comportament de pot gãsi soluþii care dezvoltã ceea ce deja
cãutare a acelor aspecte ce trebuiesc îndreptate funcþioneazã bine.
sau reparate. Prin aceasta abordare ce þine de
perspectiva deficientei, li se ia practic clienþilor, Pãrerile ºi gândurile pozitive despre sine joacã
oportunitatea de a se confrunta cu problema, un rol important în regenerare ºi în menþinerea
de a învãþa din aceasta ºi de a descoperi lucruri sãnãtãþii. Susþinut de gânduri pozitive ºi de un
despre ei însuºi, de care vor avea nevoie pentru mediu suportiv , creierul devine o “organizaþie
a-ºi rezolva situaþia într-un mod pe care ei sã-l de menþinere a sãnãtãþii” (Ornstein&Sobel, 1987,
perceapã ca fiind de succes. apud Saleebay 1996 ). Emoþiile pot avea un efect
profund asupra sãnãtãþii ºi bunãstãrii. Ele se
Intervenþia era construitã pentru a ajuta clienþii comportã ca semnale, care declanºeazã un
sã-ºi poatã identifica punctele tari ºi abilitãþile, rãspuns imunitar de regenerare din partea
iar acestea sã constituie baza construirii unei organismului. Atunci când oamenii cred în

48
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

recuperarea lor ºi au emoþii pozitive în acest persoana cea mai interesatã de schimbarea
sens, atunci organismul lor acþioneazã în propriei mele situaþii. Aflãm cã, ulterior, este
consecinþã. necesar sã se construiascã ºi o serie de propo-
ziþii provocative fãrã de care, nu s-ar putea obþine
Epstein si Sharma definesc evaluarea de tip rezultate satisfãcãtoare, întrucât clientul este
apreciativ ca o “mãsurare a acelor caracteristici, lipsit de mobilizare.
competenþe ºi deprinderi comportamentale care
creeazã sentimentul autorealizãrii; contribuie la c) Etapa programãrii este etapa în care este
satisfacerea relaþiilor cu membrii familiei, cu elaborat planul concret de realizare a viziunii din
grupul de egali ºi adulþi; dezvoltã abilitatea a face etapa anterioarã. Acum sunt cãutate si activate
faþã stresului; promoveazã dezvoltarea perso- acele resurse ce þin de mediul în care benefi-
nalã, socialã ºi academicã”(1998). Pornind la ciarul trãieºte ºi de relaþia lui cu comunitatea.
aceastã definiþie, cercetãtorii au trecut la Întrebãrile care se formuleazã în aceastã etapã
construirea unor instrumente care sã se bazeze sunt de tipul: Ce putem face cu toþii ca sã-l ajutãm
pe urmãtoarele principii: pe X sã-ºi depãºeascã situaþia? Ce întreprindem
• toþi copiii au puncte tari; cu toþii pentru ca acest client sã aprecieze
• concentrarea pe punctele tari în locul celor sprijinul pe care-l primeºte din partea celorlalþi ?
slabe, poate creºte motivaþia ºi Ce facem pentru ca X sã se intereseze de
îmbunãtãþi performanþa; situaþia sa? Ce trebuie fãcut pentru ca familia
• eºecul în performarea unei aptitudini ar trebui sã doreascã sã-l ajute pe X ? Ce pot face rudele
mai întâi vãzut ca o oportunitate de a dobândi/ pentru ca X sã afle aprecierile legate de el?
învãþa acea aptitudine decât ca o problema;
(Banton, Timarman, 2009). d) Etapa acþiunii este etapa de execuþie a
planului construit anterior care urmãreºte atât
3. Etapele managementului de caz apreciativ acþiunile lucrãtorului social cât ºi ale beneficia-
rului. O schiþã a planului se poate prezenta sub
Cojocaru (2005) identificã o suitã de etape care forma:
compune intervenþia în managementul de caz
apreciativ, dupã cum urmeazã: 1) clientul se întâlneºte bilunar cu asistentul
social ºi participã activ la procesul de desco-
a) Etapa cunoaºterii. Este faza în care asistatul perire a resurselor proprii ºi a succeselor sale;
si lucrãtorul social se cunosc reciproc. Acum
clientul este încurajat sã identifice punctele sale 2) clientul se întâlneºte cu rudele sale ºi discutã
tari precum ºi alte element care l-ar putea ajuta despre succesele pe care le-a înregistrat; clientul
în rezolvarea problemei cu care se confruntã. este deschis la succesele rudelor ºi le încura-
Întrebãrile care sunt adresate pot fi de tipul: Ce jeazã pe acestea în întreprinderile lor;
succese ai avut în trecut?Ce anume te-a ajutat
în trecut când ai reuºit sã rezolvi o problemã 3) clientul valorizeazã experienþa sa ºi a celorlalþi
similarã? Care este cel mai important lucru cu din jurul sãu ºi le comunicã acest lucru când are
care familia te-a putut ajuta? un succes;

b) Etapa viziunii este etapa în care clientul este 4) clientul apreciazã succesele membrilor familiei
ajutat sã-ºi formeze o viziune pozitivã pornind ºi recunoaºte în faþa lor aceste succese;
de la succesele pe care le-a avut în trecut.
Propoziþiile în care este exprimatã o astfel de 5) clientul îºi construieºte în mediul sãu o viziune
viziune sunt: îmi cunosc bine situaþia, resursele legatã de ceea ce-ºi doreºte ºi îºi întocmeºte
ºi depãºesc situaþia în care mã aflu; apreciez planul de acþiune.
sprijinul pe care-l mi-l acordã familia pentru a 4. Concluzii
pãstra copilul cu mine; mã sprijin pe colaborarea
cu asistentul social pentru a trece peste situaþia Este important sã înþelegem cã abordarea
asta; familia mea doreºte sã rãmânem împreunã apreciativã nu înseamnã negarea problemelor,
în armonie; o sã recunosc mereu eforturile pe ci mai degrabã reîncadrarea acestora în
care le face familia mea pentru a mã ajuta; sunt oportunitãþi de creºtere ºi dezvoltare personalã.

49
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Atunci când problema constituie punctul de semne de sãnãtate decât semne de boalã ºi este
plecare într-o abordare, avem tendinþa de a vorba despre a nu mai eticheta clienþii, limi-
eticheta oamenii, care îºi pierd în felul acesta tându-le în felul acesta opþiunile.
identitatea (Charles, Richard, Goshcha, 2006);
se creeazã o anume relaþie de dependenþã, Adevãrata provocare a fost dintotdeauna, dacã
beneficiarii bazându-se pe alþii pentru a le noi, ca specialiºti în ºtiinþe sociale, suntem
rezolva problema. Atunci când, spre deosebire dispuºi sã îmbrãþiºãm o modalitate nouã ºi
de situaþia de mai sus, pornim de la valorile unei diferitã de abordare ºi de lucru cu oamenii. Dacã
persoane, de la punctele sale tari, clienþii percep rãspunsul este afirmativ atunci adevãrata
rezolvare ca pe ceva ce realizabil, ceva ce pot schimbare începe mai întâi cu noi, profesioniºtii,
înþelege. Este vorba despre a cãuta mai mult ºi apoi cu oamenii pe care dorim sã-i ajutãm.

BIBLIOGRAFIE
1. Banton, A., Timerman, S. A (2009) Strengths Based Approach to
Working with Youth and Families, Univesity of California – Davis
2. Brun. C., Rapp, R.C. (2001) Strengths-based case management:
individuals’ perspectives on strengths and the case manager
relationship, Social Works
3. Rapp, C. A., Goscha, R.J. (2006) The Strengths Model: Case
Management with People with Psychiatric Disabilities, Oxford Press
4. Cojocaru, ª (2005) Metode apreciative în asistenþa socialã. Iaºi:
Polirom
5. Cojocaru, S., Cojocaru, D. (2008) Managementul de caz în protecþia
copilului. Iaºi: Polirom
6. Cooperrider, D., Whitney, D. (1999) A positive revolution in change:
Appreciative Inquiry, California: Berrete Koehhler Publisher Inc.
7. Epstein, M. H., Sharma, H. M. (1998) Behavioral and Emotional Rating
Scale: A strength based approach to assessment. Austin, TX: PRO-ED
8. Holmes G.E., Saleebey, D. (1993) Empowement, the medical model,
and the politicsof clienthood Journal of Progressive Human Services,
4, 1993
9. Rapp C..R (2007) The Strenghs Perspective: Proving “My Strenghts”
and “It works”, Soc Work
10. Saleebey D., (1996) The Strengths Perspective in Social Work
Practice: Extensions and Cautions, Social Work, Vol.41, N.3
Ordinul nr. 288 din 06 iulie 2006 pentru aprobarea Standardelor
minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecþiei
drepturilor copilului, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 637 din
24/07/2006.

50
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

REFERIREA SITUAÞIILOR DE VIOLENÞÃ ASUPRA COPILULUI – ROLUL


ªCOLII

RETROSPECTION TO THE SITUATIONS OF VIOLENCE AGAINST THE


CHILD – THE ROLE OF THE SCHOOL

Lect. univ. dr. Gabriela ALINA ANGHEL


Universitatea Valahia din Târgoviºte
Departamentul pentru Pregãtirea Personalului Didactic

Abstract

The violence against the child is a social problem with manor implications upon his subsequent evolution.
The social politics regarding the child’s protection and promotion require the need of a sustained intervention
from the school’s part in involving in the activities of stopping and preventing this rod. It is widely considered
that the teacher is the most important resource in the primary intervention over the abuse cases against the
child. The identification of the risky situations of abuse against the child by knowing every student individually,
may prevent the installation of abuse situations against the child. Moreover, the teachers’ habilitation in
acknowledging the violence against the child and intervention in the cases of violence represent a major
objective of child protection.

Our paper proposes to accomplish a radiogram of the violence phenomenon against the child in the world
and in Romanian and to analyze the elements of specificity of the abuse against the child. Moreover, our
paper analyzes the perspectives of actual implication from the teachers’ part in the activity of preventing and
stopping violence against a child in accordance with the appropriate legislation in the field of promoting and
protecting the child’s rights in Romania.

Keywords: child abuse, case management, retrospection, school, school partnership

Rezumat

Violenþa asupra copilului se identificã ca problemã socialã cu implicaþii majore asupra societãþii în ansamblu
ºi asupra dezvoltãrii ulterioare a copilului. Politicile sociale în domeniul protecþiei ºi promovãrii copilului
reclamã nevoia intervenþiei susþinute din partea ºcolii în a se implica în activitatea de combatere ºi prevenire
a acestui flagel. Se apreciazã faptul cã profesorul este resursa importantã în intervenþia primarã asupra
cazurilor de abuz asupra copilului. Identificarea riscurilor de abuz asupra copilului prin cunoaºterea fiecãrui
elev în parte poate preveni instalarea situaþiilor de abuz asupra copilului. De asemenea, abilitarea profesorilor
în recunoaºterea violenþei asupra copilului ºi intervenþia faþã de cazurile de violenþã asupra copilului reprezintã
un deziderat major al protecþiei copilului.

Lucrarea de faþã îºi propune sã realizeze o radiografie a fenomenului de violenþã asupra copilului în lume ºi
în România ºi sã analizeze elementele de specificitate ale abuzului asupra copilului. De asemenea, lucrarea
analizeazã perspectivele de implicare concretã ale cadrelor didactice în activitatea de prevenire ºi combatere
a violenþei asupra copilului în conformitate cu legislaþia în domeniul promovãrii ºi protecþiei drepturilor copilului
din România.

Cuvinte cheie: abuz asupra copilului, management de caz, referire, ºcoalã, parteneriat ºcolar.

Introducere în protecþia copilului îºi îndreaptã atenþia în


direcþia prevenirii ºi combaterii. Responsa-
Violenþa asupra copilului în societatea post- bilitatea în raport cu procesul de îngrijire al
modernã se identificã ca problemã socialã faþã copilului revine în principal familiei acestuia. Am
de care numeroase instituþii ºi organizaþii putea considera faptul cã pentru societãþile
internaþionale, europene ºi naþionale cu atribuþii dezvoltate, educaþia adulþilor în aceastã direcþie

51
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

se situeazã la un nivel superior de cunoaºtere. diverse. Într-un studiu realizat de UNICEF (2014)
Aceasta se justificã în contextul în care, în era utilizând surse din baze de date globale privind
digitalã, familia postmodernã dispune de resurse situaþia copilului în lume15, se remarcã faptul cã
de informare suficiente, accesul la bunurile ºi în mod sistematic, aproximativ 1 miliard de copii
serviciile destinate îngrijirii copilului este crescut sunt expuºi abuzurilor fizice de cãtre adulþi
iar asupra oricãror situaþii care genereazã o stare (disciplinarea prin bãtaie). In aceastã situaþie 6
de dificultate sau de nevoie a copilului se poate din 10 copii au vârsta între 2 ºi 14 ani ºi1 din 3
interveni astfel încât dezvoltarea sã nu-i fie elevi suferã de intimidare în mod sistematic.
afectatã. În acest cadru, aducem în discuþie Deasemenea 1 din 3 fete adolescente cu vârsta
aspectele care fac obiectul abilitãrii parentale pe între 15 ºi 19 ani au fost victimele abuzurilor
care o explicãm în contextul formãrii ºi dezvoltãrii fizice, emoþionale sau sexuale. In acest cadru,
competenþei parentale: cunoºtinþe, abilitãþi ºi 3 din 10 adulþi considerã cã pedeapsa fizicã este
atitudini necesare procesului de îngrijire ºi de necesarã pentru a educa un copil. Pentru cazul
educaþie a copilului. In sens larg bunãstarea România, potrivit datelor statistice furnizate de
copilului” se defineºte ca fiind starea de bine pe Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor
care un copil o identificã în contextul accesului Copilului ºi Adopþie (ANPDCA), în 2016, în
la bunurile ºi serviciile necesare unui vieþi de- intervalul ianuarie-iunie au fost identificate ºi
cente ºi normale în: familie, grupuri, comunitãþi, înregistrate un numãr de 7567 de cazuri de abuz
sau societatea în care acesta se aflã. Bunã- asupra copilului. Dintre acestea cele mai multe
starea copilului devine astfel un deziderat al se regãsesc în mediul rural - 4080 de cazuri.
tuturor þãrilor preocupate de progres. In ciuda Mai mult de jumãtate dintre acestea - 2298 de
acestor caracteristici, bunãstarea copilului este cazuri – sunt cazuri de abuz asupra copilului prin
profund afectatã în multe þãri ale lumii de diferite neglijare. Ca fenomen social, violenþa împotriva
probleme sociale sau comportamente indezi- copiilor este identificatã în diverse spaþii sociale:
rabile ale adulþilor sau ale instituþiilor respon- în familie, la ºcoalã, pe stradã, în comunitate,
sabile de protecþia copilului. De cele mai multe pe reþelele sociale virtuale º.a. în diferite forme:
ori acestea fac obiectul abuzurilor, neglijãrii, fizicã, verbalã, emoþionalã, sexualã, economicã.
abandonului, traficului, a relelor tratamente Distribuþia formelor de abuz asupra copilului în
aplicate minorului. Se estimeazã faptul cã în Romania (Tabelul 1), potrivit datelor furnizate de
fiecare zi în lume sunt identificate cazuri de cãtre ANPDCA (2016) în intervalul ianuarie-iunie
violenþã asupra copilului în formele cele mai 2016, se prezintã astfel:

Tabelul 1. Statistica cazurilor de abuz asupra copilului în România, iunie 2016

Cazuri de abuz În La În În unitãþi Alte Alte


familie asistenþii servicii de
maternali rezidenþiale învãþãmânt instituþii locaþii
Abuz fizic 589 8 19 26 4 44
Abuz emoþional 827 4 12 11 1 30
Abuz sexual 171 0 2 6 0 152
Neglijare 5306 1 5 12 20 64
Exploatare prin muncã 85 0 0 0 0 80
Exploatare sexualã 7 0 0 0 0 16
Exploatare pentru comitere infracþiuni 21 0 0 0 0 44
Total 7006 13 38 55 25 430
Sursa: ANPDCA, MMFPSPV, 2016 - România

15
Estimãrile s-au fãcut pe baza datelor furnizate de diferite þãri - în numãr de 190 cu date disponibile ºi acoperã mai
mult de 50% din populaþia globalã de copii.

52
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Aceste date relevã faptul cã cele mai multe ca acþiunea de ,,folosire în mod intenþionat a
cazuri de violenþã asupra copilului sunt forþei fizice sau a puterii, prin ameninþare sau
identificate în familie iar neglijarea copilului este de fapt, împotriva unui copil, de cãtre o persoanã
forma de abuz cu cel mai înalt grad de sau un grup, care are sau poate avea ca rezultat
reprezentativitate. Aceastã poate fi explicatã în afectarea de fapt sau potenþialã a sãnãtãþii,
condiþiile în care sunt identificate o serie de supravieþuirii, dezvoltãrii sau demnitãþii copilului”.
precaritãþi sociale, administrative sau de mana-
gement defectuos în activitatea de protecþie a Se apreciazã faptul cã, ,,violenþa asupra
copilului. Formele de abuz asupra copilului sunt copilului” este un concept integrator al diferitelor
dintre cele mai diverse iar efectele abuzului forme de abuz asupra copilului, iar sintagma
asupra copilului indiferent de formã ºi momentul ,,violenþa asupra copilului” este utilizatã în
instalãrii, aduc prejudicii grave creºterii ºi documentele legislative actuale. Potrivit definiþiei
dezvoltãrii acestuia. Apar urmãtoarele întrebãri: date de cãtre Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii,
care sunt cauzele care determinã abuzul supra ,,abuzul asupra copilului sau maltratarea lui
copilului? Cine sunt actanþii instituþionali care pot reprezintã toate formele sau rele tratamente
interveni în acþiunea de prevenirea ºi fizice ºi s-au emoþionale, abuz sexual, neglijare
combatere? Cum pot acþiona? Care sunt sau tratament neglijent, exploatare comercialã
responsabilitãþile directe ale profesioniºtilor sau de alt tip, ale cãror consecinþe sunt daune
angrenaþi în protecþia copilului abuzat? O serie actuale sau potenþiale aduse sãnãtãþii copilului,
de probleme sociale identificate la nivel supravieþuirii, dezvoltãrii sau demnitãþii lui în
macrosocial (inegalitãþile sociale, discriminarea, contextul unei realitãþi de rãspundere, încredere
excluziunea socialã º. a) cât ºi la nivel sau putere”. În România, conceptul a fost definit
microsocial (disoluþiile familiale, dependenþa în Legea 272/2004 referitoare la protecþia ºi
adulþilor de alcool ºi drog, diferite afecþiuni promovarea drepturilor copilului (art. 94, alin 1)
somatice sau psihice ale adulþilor, convingerile astfel: ,, orice acþiune voluntarã a unei persoane
restrictive ale pãrinþilor cu privire la modelele care se aflã într-o relaþie de rãspundere,
educaþionale punitive º.a.), se repercuteazã în încredere sau de autoritate faþã de acesta, prin
mod direct asupra dezvoltãrii copilului. In acest care sunt periclitate viaþa, dezvoltarea fizicã,
cadru, asistãm la un proces de victimizare16 mentalã, spiritualã, moralã sau socialã,
(Butoi, 2004, 21) a copilului care poate îmbrãca integritatea corporalã, sãnãtatea fizicã sau
urmãtoarele forme: primarã, secundarã, terþiarã psihicã a copilului, ºi se clasificã drept abuz fizic,
ºi cuaternarã. Pentru aceasta este recunoscut emoþional, psihologic, sexual si economic”.
faptul cã este nevoie de o intervenþie
Violenþa asupra copilului se explicã în contextul
multisectorialã ºi pluridisciplinarã care sã sprijine
comportamentelor indezirabile ale persoanelor
procesul de recuperare ºi normalizare a copiilor,
mature faþã de copii ºi care-i provoacã acestuia
victime ale situaþiilor de abuz de orice fel
prejudicii de ordin: fizic, psihologic, moral, social
Violenþa asupra copilului - cadru legislativ ºi economic. Conceptul a fost lansat în 2006,
odatã cu studiul referitor la violenþa asupra
Literatura de specialitate ne oferã un cadru copilului realizat de cãtre Organizaþia Naþiunilor
amplu de operaþionalizare a conceptelor ,,abuz” Unite ºi Programul Consiliului Europei ,,Sã
ºi ,,violenþã asupra copilului”. Definiþiile le regã- construim o Europã cu ºi pentru copii” la care
sim proiectate în documentele legislative România a fost invitatã sã ia parte ca þarã pilot.
internaþionale ºi naþionale destinate protecþiei ºi Conceptul este promovat alãturi de cel al
promovãrii drepturilor copilului ºi asistenþei violenþei în familie. Acest fapt atrage nevoia
familiei în dificultate. În Convenþia ONU cu provie integrãrii într-un cadru comun a tuturor docu-
la drepturile copilului se defineºte violenþa asupra mentelor ºi procedurilor legislative ºi adminis-
copilului drept „orice forme de violenþã, vãtãmare trative referitoare la abuzul asupra copilului.
sau abuz, fizic sau mental, de abandon, negli- Analiza cercetãrilor în domeniul abuzului asupra
jenþã, de rele tratamente sau de exploatare, copilului au permis identificarea mai multor
inclusiv abuz sexual (art. 19) iar în Raportul mon- forme: fizic, verbal, emoþional, sexual, neglijare,
dial privind violenþa ºi sãnãtatea (Krug, 2002, 5) prin exploatare economicã, exploatare prin

16
Capacitatea unei persoane care în anumite circumstanþe obiective poate deveni victimã

53
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

muncã, exploatare sexualã, rãpire ºi/sau dispa- în contextul particularitãþilor de vârstã ale
riþie, migraþie în situaþii de risc, trafic, violenþã copilului ºi ale mediilor sociale educaþionale ale
prin internet º.a. Operaþionalizarea conceptului copilului în care acesta se dezvoltã. ,,Violenþa
se realizeazã prin raportarea formei de abuz la asupra copilului reprezintã forme de rele
mediile sau habitatele copilului: familie, instituþii tratamente produse de cãtre pãrinþi sau de orice
de învãþãmânt, servicii medicale, de protecþie, altã persoanã aflatã în poziþie de rãspundere,
internet, mass media, locuri de muncã, putere ori în relaþie de încredere cu copilul, care
comunitate etc. produc vãtãmare actualã sau potenþialã asupra
sãnãtãþii acestuia ºi îi pun în pericol viaþa,
În raportul ONU/2006 cu privire la violenþa dezvoltarea, demnitatea ºi moralitatea” (H.G. 49/
asupra copilului, conform Iniþiativei Globale 2011). În acord cu definiþia prezentatã, violenþa
pentru Încetarea tuturor Pedepselor Corporale se poate descrie în urmãtoarele forme: abuz,
aplicate Copiilor la nivel mondial ,,cel puþin 106 neglijenþã, trafic ºi exploatare.
þãri nu interzic aplicarea pedepselor corporale
în ºcoli, 147 de þãri nu interzic aplicarea acestora Formele violenþei asupra copilului
în instituþii de îngrijire alternativã ºi numai 16 þãri
au interzis aplicarea pedepselor corporale Violenþa asupra copilului poate îmbrãca diferite
acasã”. Aceasta denotã faptul cã violenþa asupra forme. În aceste cazuri, personalul angajat în
copilului este perceputã de cãtre adulþii abuzatori activitãþi cu copii trebuie sã poatã recunoaºte
drept o formã de reeducare prin care se dincolo de cuvinte situaþiile de abuz asupra
considerã cã pot fi modelate comportamentele copilului. Formele de abuz la care ne vom opri
ºi atitudinile copiilor în funcþie de nevoile ºi sunt: abuzul fizic, abuzul emoþional, abuzul
interesele adultului. sexual, neglijarea ºi abandonul. Distribuþia
formelor de abuz, pentru cazul Romania, la
Literatura de specialitate demonstreazã faptul sfârºitul lunii iunie, 2016, pe grupe de vârstã se
cã vulnerabilitatea victimalã a copilului se justificã prezintã astfel (Tabelul 2).

Tabelul 2. Distribuþia formelor de abuz, pentru cazul Romania, iunie, 2016

Distribuþia pe grupe de vârstã


Cazuri de:
<1 an 1-2 ani 3-6 ani 7-9 ani 10-13 ani 14-17 ani >18 ani
a) Abuz fizic 11 39 116 133 209 177 5
b) Abuz emoþional 34 68 200 227 206 147 3
c) Abuz sexual 0 2 23 35 117 151 3
d) Neglijare 519 650 1262 840 1085 1048 4
e) Exploatare prin muncã 6 10 30 26 60 33 0
f) Exploatare sexualã 0 1 2 3 1 15 1
g) Exploatare pentru comitere
infracþiuni 0 1 3 9 15 37 0
Total 570 771 1636 1273 1693 1608 16

Sursa: ANPDCA, MMFPSPV, 2016

Violenþa fizicã asupra copilului se obiectiveazã sau de pãr, traumatisme prin ardere, otrãvire
în acte de agresiune asupra copilului prin intenþionatã). Nu de fiecare datã abuzul poate
utilizarea forþei fizice sau a altor mijloace pentru: lãsa semne vizibile. Se constatã situaþia de
lovire, scuturare sau împingere, provocarea agresiune a copilului în urma investigaþiilor
intenþionatã a leziunilor (bãtãi cu mâna sau cu medicale la care este expus copilul. De exemplu
orice obiect aplicate pe oricare parte a corpului, atunci când un copil de vârstã micã este supus
aºezarea copilului în genunchi, lovirea lui de unor evenimente repetate de scuturãri puternice,
perete sau de vreun obiect, tragerea de urechi poate conduce la sângerãri ale meningelui în

54
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

membrane protectoare ale creierului sau în faþã de copil, acte sexuale cu un minor (pedofilie,
interiorul ochiului. De asemenea copilul care a pornografie infantilã). Diagnosticarea unei astfel
fost trântit de nenumãrate ori cu capul de masã de forme este complexã. Cadrele didactice
pentru cã “nu rãspunde solicitãrii adultului” sau trebuie sã semnaleze orice suspiciune în raport
pentru cã ,,nu scrie sau nu a rezolvat tema cu aceastã formã de abuz. Desenele copiilor
corect” º.a. poate înregistra leziuni intracraniene preºcolari ºi ºcolari precum ºi asocierea sau
cu sechele pentru tot restul vieþii, In unele situaþii plasarea de cãtre copil a unui personaj într-o
acestea nu sunt evidente decât mult mai târziu, naraþiune printr-o descriere specificã pot fi indicii
când nu mai pot fi probate sau asociate unui ale unor situaþii de abuz sexual asupra copilului.
abuz asupra copilului.
Neglijarea copilului reprezintã o altã formã de
Abuzul emoþional reprezintã acele acte abuz asupra copilului. Aceasta este cel mai
intenþionate ale abuzatorului în direcþia alterãrii frecvent identificatã la copiii care provin din familii
imaginii de sine a copilului abuzat. Se apreciazã defavorizate sau dezorganizate, cu un nivel
cã aceastã formã este cea mai perversã formã educaþional scãzut. Neglijarea copilului este
de abuz, consecinþele fiind iremediabile iar identificatã în situaþiile în care adulþii omit sau
efectele sunt pentru tot restul vieþii dacã se uitã de nevoile fundamentale ale copilului
instaleazã precoce. Este vorba despre o afectare (biologice, emoþionale, educaþionale).
emoþionalã severã care aduce grave prejudicii
personalitãþii copilului abuzat cu implicaþii Abandonul copilului reprezintã forma prin care
profunde în aspectele legate de integrarea copilului trãieºte permanent sentimentul ,,pãrã-
socialã ºi profesionalã. De multe ori identificãm sirii” sale de pãrinþii sau alte persoane adulte
cazuri de adulþi care apreciazã cã educaþia care pot sã îl îngrijeascã. Am putea spune cã
copilului devine eficientã în condiþiile în care este frecvent întâlnit astãzi ºi în familii cu nivel
copilul se transformã într-un executant al unor de bunãstare crescut, unde adulþii îºi canali-
acte deliberate de cãtre adult fãrã sã fie luate în
zeazã atenþia asupra responsabilitãþilor în plan
calcul nevoile, posibilitãþile ºi expectanþele
profesional în detrimentul calitãþii mediului
copilului. Formele abuzului emoþional sunt de
familial. Se pot identifica urmãtoarele forme de
tipul: intimidare, stigmatizare, marginalizare,
abandon: fizic (de unul sau de ambii pãrinþi) ºi
ironie, ridiculizare, etichetare, devalorizare,
umilire iar implicaþiile în planul de dezvoltare a abandon disimulat.
personalitãþii copilului sunt: stimã de sine Abandonul în forma disimulatã se suprapune cu
scãzutã, sentimentul inutilitãþii, copilul apeleazã
neglijarea (în multe cazuri emoþionalã) sau
de cele mai multe ori la izolare, neîncredere în
izolarea copilului. De cele mai multe ori copiii
forþele proprii, ostilitate, inhibiþie, tentative de
care recepteazã un astfel de comportament fac
suicide, suicid. Izolarea poate lua forma
interdicþiei aderãrii copilului sau adolescentului eforturi susþinute în a identifica într-un alt adult
la activitãþi de club, antrenamente sportive, sau acea persoanã care sã îl accepte indiferent de
serbãri, iar în anumite cazuri, a retragerii copilului efortul manifestat. Este cazul copiilor care se
de la grãdiniþã sau de la ºcoalã (Roth,1999, p. regãsesc în centrele de plasament care, atunci
51). Cazurile de abuz emoþional sunt frecvent când sunt vizitaþi de adulþi, îi asociazã pe aceºtia
întâlnite în familiile dezorganizate, la pãrinþii care cu viitorii pãrinþi adoptivi. Deasemena se
ºi-au împropriat modele educaþionale spartane, identificã ºi la copii care îºi vãd foarte rar pãrinþii
în clasele de elevi unde cadrele didactice sunt sau se intersecteazã cu aceºtia numai în
incapabile sã gestioneze grupul de elevi, la anumite condiþii.
persoanele cu labilitãþi emoþionale dintre cele mai
diverse, la profesorii care nu au capacitatea de Implicaþiile violenþei asupra dezvoltãrii
realizare a unui proces instructiv educativ centrat copilului
pe nevoile elevilor.
Orice comportament indezirabil al adultului faþã
Abuzul sexual asupra copilului este identificat de un copil poate fi considerat o formã de
în atât în spaþiile sociale cât ºi în cele virtuale. violenþã. Violenþa în sine este o formã de
Formele abuzurilor de acest tip sunt: hãrþuirea agresiune care, îndreptatã asupra copilului
sexualã, comportament exhibiþionist al adultului exercitã o serie de efecte distructive în planul

55
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

psihocomportamental ºi emoþional al acestuia. trebuie sã le fie corectat comportamentul prin


Nu putem spune cã existã forme grave sau mai constrângeri de orice fel. In aceastã situaþie cei
puþin grave de violenþã îndreptatã asupra mai mulþi pãrinþi apreciazã cã aceste
copilului. Indiferent de forma identificatã, gradul comportamente trebuie corectate prin pedepse.
de afectare al copilului este foarte ridicat iar Pentru aceste situaþii, fetele de cele mai multe
prejudiciile aduse viitorului adult sunt multiple. ori apeleazã la sprijinul celor din jur în rezolvarea
Practic orice formã de violenþã afecteazã problemelor iar bãieþii sunt cei care doresc sã
dezvoltarea copilului. Violenþa asupra copilului rezolve singuri situaþia prin utilizarea violenþei.
poate fi: directã ºi indirectã. Violenþa directã Se constatã însã cã efectul pedepselor produce
reprezintã acþiunile intenþionate ale unei modificãri în comportamentul copiilor hiperactivi
persoane asupra unui copil ºi realizate prin stimulând apariþia ulterioarã a comportamentului
costrângerea acestuia ºi care-i prejudiciazã agresiv.
dezvoltarea bio psiho social cu scopul de a
obþine beneficii personale sau colective. In acest Violenþa poate fi învãþatã prin imitaþie. În acest
caz, comportamentele violente ale adulþilor faþã sens, psihologii au ajuns la concluzia cã un copil
de copii apar pe fondul urmãtoarelor cauze: martor la evenimente de violenþã în familie va
educaþie precarã cu privire la îngrijirea copilului, adopta comportamente similare la vârsta adultã.
sãrãcia în familie, delincvenþa în familie, În sprijinul acestei teorii menþionãm explicaþia
cutumele culturale în educaþia copilului psihologului Albert Bandura, care susþine cã
(autoritate-putere/control-manipulare), agresivitatea este un comportament învãþat. Un
dominanþa frustrãrilor, afecþiuni de ordin psihic copil care este expus episoadelor de violenþã
sau somatic, deviaþii comportamentale sau între pãrinþi poate fi recunoscut (Rãdulescu,
comportamente adictive ale pãrinþilor sau ale 2001, p. 67) dupã urmãtoarele aspecte: ,,copilul
unui singur pãrinte sau ale unui membru din are frecvent conduite agresive, sau este izolat,
familia extinsã a copilului, s.a. pasiv, emotiv; are dificultãþi ºcolare, performanþe
scãzute, absenteazã, este indisciplinat, se
Apreciem faptul cã forme ale victimizãrii copilului confruntã cu tulburãri ale somnului nocturn
pot fi identificate în contextul problemelor sociale (insomnii, coºmaruri, agitaþie în timpul somnului),
existente: sãrãcie, ºomaj, discriminare, semnaleazã dureri somatice (de cap, de stomac,
excluziune socialã º.a. Acestea au implicaþii tuse), adoptã comportament autodistructiv,
directe asupra funcþiilor familiei (interne ºi vãtãmãri inexplicabile sau incompatibile cu
externe) ºi asupra membrilor acesteia. In acest istorisirea accidentului; teama de contactul fizic
cadru discutãm despre violenþa indirectã asupra iniþiat de pãrinþi sau de alte persoane; plâns
copilului. Astfel, familiile din zonele defavorizate disperat sau absenþa aproape completã a
geografic, economic, politic sau social se pot plânsului”.
confrunta cu o serie de probleme cu ar fi: sãrãcia,
absenþa sau imposibilitatea accesãrii serviciilor Se apreciazã cã experienþele trãite în copilãrie
medicale sau educaþionale, absenþa locurilor de devin comportamente manifeste ale adultului de
muncã, conflicte interpersonale ºi interetnice, mai târziu. De aceea, dacã pãrinþii îºi pedepsesc
conflicte armate, migraþie transfrontalierã º.a. cu copiii prin utilizarea agresivitãþii aceasta poate
consecinþe grave asupra calitãþii vieþii copilului. servi drept model al viitorului pãrinte pentru
educarea propriilor copii. Abuzul pe termen lung
In general copilul abuzat dezvoltã un comporta-
asupra copilului are efecte pentru tot restul vieþii.
ment stimulat de dorinþa de supravieþuire descris
prin urmãtoarele strategii (Killen, 1998, 101): Se constatã cã aceºti copii se confruntã cu un
copii care adoptã comportamente care oferã proces de anestezie emoþionalã, au probleme
satisfacþie pãrinþilor din dorinþa de a preîntâmpina de adaptare ºi de integrare socialã, au stimã
reacþiile violente ºi a se ridica la nivelul aºteptã- scãzutã, suicid sau tentative de suicid, creºte
rilor acestora. Aceºti copii sunt în cele mai multe neîncrederea în forþele proprii, pot adopta
cazuri ,,copii maturi” care au inteligenþa necesarã comportamente antisociale.
adaptãrii la particularitãþile psihocomporta-
În cele ce urmeazã vor fi redate în manierã
mentale ale adultului abuzator. Copii care adoptã
comportamente hiperactive din dorinþa de a sinteticã principalele semene de abuz asupra
atrage atenþia asupra lor; de cele mai multe ori copilului prezente în comportamentului acestora
aceºti copii sunt percepuþi ca fiind deranjanþi ºi (Tabelul 3).

56
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Tabelul 3. Elemente de specificitate ale abuzurilor asupra copilului

TIPUL DE ABUZ SEMNE


Abuz fizic suprafeþe de piele înroºite, leziuni uºoare, echimoze (produse prin lovire sau muºcãturã),
escoriaþii, fracturi de membre, arsuri, leziuni (de timpan, abdominale)
Abuz emoþional stimã de sine scãzutã, sentimentul inutilitãþii, izolare socialã, neîncredere în forþele proprii,
ostilitate, inhibiþie, timiditate, depresie, tentative de suicid, refuzul în raport cu sarcina
trasatã, suspiciune, blazare, anxietate cronicã, fobie nejustificatã, afecte negative
Abuz sexual izolare, tãcere, violenþã, sentiment de vinovãþie, anxietate, depresie, randament ºcolar
scãzut, absenteism, consum de alcool, ºi droguri, fuga de acasã, afectare emoþionalã
severã.
Neglijare aspect neîngrijit, absenteism, îmbolnãviri succesive, malnutriþi, ataºament alterat, retard
fizic ºi intelectual, deficienþe intelectuale severe;
Abandon igienã deficitarã, insucces ºcolar, ostilitate, legãnat în stare de repaus, cãutarea afecþiunii
la persoanele din jur, instabilitate emoþionalã. retard fizic ºi intelectual, deficienþe
intelectuale severe;

Cazuri de abuz asupra copilului sunt considerate identificate în diverse spaþii sociale iar semna-
ºi în contextul sindromului Stockholm în care larea lor poate fi realizatã de orice persoanã
copilul abuzat exprimã gratitudine faþã de atentã la ceea ce se întâmplã în jurul sãu. Nu
agresor ca mãsurã de apãrare, sindromului puþine sunt situaþiile când se intervine tardiv.
Munchausen în care pãrintele inventeazã boli Aceasta deoarece, societatea civilã devine
sau alte afecþiuni ale copilului care nu sunt reale pasivã în faþa unor astfel de evenimente. Ne
dar pentru care pãrintele îl trateazã. Orice act întrebãm de ce? Am putea pune în discuþie
intenþionat care provoacã prejudicii unui copil aspectele care fac obiectul competenþelor civice
este o formã de abuz. De aceea recunoaºterea necesare tuturor.
ºi semnalarea oricãrei suspiciuni este mai mult
decât necesarã. Se constatã însã faptul cã nu Asistenþa socialã opereazã cu metode de lucru
toate persoanele ale cãror profesii sunt dedicate specifice cum ar fi managementul de caz pe care
muncii cu copii sunt preocupate de semnalarea îl definim drept ,,ansamblul de tehnici, proceduri
de fiecare datã a cazurilor de abuz asupra ºi instrumente de lucru care asigurã coordonarea
copilului. Lipsa de raportare la nivelul instanþelor tuturor activitãþilor de asistenþã socialã ºi
abilitate se justificã fie în contextul necunoaºterii protecþie specialã desfãºurate în interesul
efectelor ºi implicaþiilor abuzului asupra copilului, superior al copilului de cãtre profesioniºti din
fie din pasivitate sau lipsã de profesionalism, fie diferite servicii/instituþii publice ºi private”.
din lipsa de informare cu privire la legislaþia care Identificarea unui caz de violenþã asupra copilului
apãrã ºi promoveazã drepturile copilului. impune referirea acestuia cãtre instanþele
abilitate de cãtre orice persoane care are cunoº-
Referirea situaþiilor de violenþã asupra
tinþã sau suspiciune cu privire la o situaþie de
copilului - Rolul ºcolii
abuz asupra copilului. Se constatã adesea cã
Violenta asupra copilului reprezintã o problemã multe din cazurile de abuz asupra copilului sunt
socialã faþã de care sunt proiectate ample acþiuni semnalate în momente critice, de afectare
care sã vinã în sprijinul prevenirii ºi combaterii. profundã a copilului. Apreciem rolul ºcolii ca fiind
De cele mai multe ori se apreciazã cã responsa- foarte important în activitatea de prevenire ºi
bilitatea în intervenþia asupra rezolvãrii cazurilor combatere a abuzului asupra copilului. Cum
de abuz asupra copilului aparþine exclusiv secto- poate interveni ºcoala ºi care sunt responsa-
rului asistenþã socialã. Practica demonstreazã bilitãþile cadrelor didactice cu privire la protecþia
faptul cã asistenþa socialã îºi poate dovedi ºi promovarea drepturilor copilului? In situaþiile
eficacitatea în situaþiile de abordare a intervenþiei de violenþã asupra copilului, managementul de
din perspectivã intersectorialã ºi multidiscipli- caz presupune parcurgerea urmãtoarelor etape
narã. Cazuri de abuz asupra copilului sunt (H.G. 49/2011): identificarea, semnalarea,

57
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

evaluarea iniþialã ºi preluarea cazurilor de copii cazului. In acest caz se pune în discuþie referirea
victime ale violenþei, respectiv de adulþi ºi/sau cazurilor de violenþã asupra copilului, adicã de
copii victime ale violenþei în familie; evaluarea semnalarea cazului instanþelor abilitate în
detaliatã, comprehensivã ºi multidimensionalã gestionarea acestei problematici. Fiecare caz
a situaþiei copiilor victime ale violenþei, respectiv identificat sau suspicionat trebuie semnalat. In
a adulþilor ºi/sau a copiilor victime ale violenþei situaþia anticipãrii riscului, cadrul didactic poate
în familie, precum ºi a familiei acestora ºi a sesiza consilierul ºcolar sau psihologul ºcolar
presupusului fãptuitor/agresor; planificarea care poate evalua situaþia cazului suspicionat.
serviciilor specializate ºi de sprijin, precum ºi a In cazul violenþei manifeste asupra copilului,
altor intervenþii necesare pentru reabilitarea orice cadru didactic care identificã acest fapt are
copiilor victime ale violenþei, respectiv a adulþilor obligaþia sã sesizeze asistentul social comunitar
ºi/sau a copiilor victime ale violenþei în familie, sau serviciul ,,Telefonul copilului” (983, 9852)
inclusiv servicii sau intervenþii adresate familiei sau Asociaþia Telefonul Copilului care are numãr
ºi presupusului fãptuitor/agresor; furnizarea unic european de asistenþã pentru copii
serviciilor ºi a intervenþiilor: asistarea copiilor (116.111). Acestea la rândul lor vor furniza infor-
victime ale violenþei, respectiv a adulþilor ºi/sau maþii cu privire la etapele care trebuie urmate
a copiilor victime ale violenþei în familie, precum pentru soluþionarea cazului. ,,Cadrele didactice
ºi a familiei în obþinerea ºi utilizarea serviciilor au obligaþia de a referii centrelor judeþene de
necesare ºi declanºarea, la nevoie, a unor resurse ºi asistenþã educaþionalã/Centrului
proceduri legale”. Municipiului Bucureºti de Resurse ºi Asistenþã
Educaþionalã cazurile de abuz, neglijare
Practic în fiecare etapã a managementului de exploatare ºi orice altã formã de violenþã asupra
caz, în situaþia de violenþã asupra copilului, copilului ºi de a semnala Serviciului Public de
putem identifica activitãþi care pot fi iniþiate ºi Asistenþã Socialã sau, dupã caz, Direcþiei
realizate cu succes de cãtre reprezentanþi ai Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a
organizaþiei ºcolare. Discutãm prin urmare de Copilului, aceste cazuri.” (art. 52, al.4. L.272/
rolul pe care îl are profesorul, consilierul ºcolar
2004). Semnalarea se poate face: direct (la
sau directorul de ºcoalã în intervenþia asupra
sediul DGASPC, SPAS), în scris la instituþiile
cazurilor identificate. Rolul major în prevenirea
menþionate, telefonic sau poate exista ºi
ºi combaterea abuzurilor asupra copilului îl are
autosesisarea profesioniºtilor. De asemenea,
cadrul didactic care are în coordonare un grup
cazurile de violenþã asupra copilului prin internet
de elevi/ clasã de elevi. Discutãm în aceastã
pot fi semnalate prin site-ul www.safernet.ro,
situaþie despre acþiunile concrete de intervenþie
e-mail-ul raportare@safernet.ro ºi telefonul 021/
ale educatorilor din creºe, grãdiniþe, învãþãtorii
310.31.16.
din ciclul primar, profesorii din ºcoli, licee, ºcoli
profesionale etc. în cazurile de violenþã asupra Referirea cazurilor de violenþã asupra copilului
copilului Aceºtia pot interveni în scop preventiv reprezintã acþiunea de întocmire /realizare a unui
prin acþiunea de anticipare a riscului de abuz document scris ºi înregistrat în evidenþele
asupra copilului. Pentru aceasta fiºele de instituþiei ºi transmis la DGASPC atât direct, cât
caracterizare psihopedagogicã a clasei, vizitele ºi prin intermediul clientului (pãrintele/reprezen-
la domiciliul elevilor, ºedinþele cu pãrinþii ºi tantul legal), iar în unele situaþii ºi prin contac-
lectoratele pentru pãrinþi centrate pe aspectele tarea telefonicã. Documentul scris va conþine cel
care privesc bunãstarea copilului, pot constitui puþin principalele informaþii despre cazul
instrumente de lucru ºi acþiuni care pot ajuta la respectiv, conform modelului fiºei de semnalare,
identificarea situaþiilor de risc de violenþã asupra ºi date referitoare la acþiunile care urmeazã a fi
copilului. Sunt cazuri în care profesorii se regã- întreprinse pe termen scurt ºi persoanele care
sesc în faþa unor situaþii concrete de abuz asupra le vor efectua. In general, mãsurile care se impun
copilului. Se apreciazã faptul cã fiecare cadru în asistenþa ºi protecþia copilului abuzat vizeazã
didactic trebuie sã deþinã cunoºtinþele necesare separarea copilului de abuzator sau înlãturarea
recunoaºterii abuzului asupra copilului indiferent copilului din mediul care îl expune la abuz.
de forma acestuia. Orice situaþie de suspicionare Abordarea cazului în cadrul procesului asistenþial
de abuz atrage de la sine implicarea de este complex. Cadrele didactice ai obligaþia de
specialiºti care pot contribui la rezolvarea a colabora cu specialiºtii angrenaþi în procesul

58
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

de asistenþã ºi protecþie a copilului pe toatã copilului. Acest fapt se realizeazã fie la nivelul
duratã desfãºurãrii managementului de caz. curriculumului formal fie la nivelul cuuriculumului
Acestea vor monitoriza evoluþia ºi parcursul nonformal ºi informal. Nevoia orientãrii activi-
ºcolar, comportamentele ºi atitudinile copilului tãþilor educative în direcþia aspectelor legate de
la nivelul de grup, atitudinile ºi comportamentele promovarea ºi protecþia drepturilor copilului se
familiei copilului aflat în dificultate. Deasemenea justificã în contextul prezenþei violenþei asupra
planul individualizat de servicii solicitã cadrului copilului faþã de care, dacã nu se intervine corect
didactic sprijin în formarea ºi dezvoltarea poate sã degenereze cu consecinþe grave.
competenþelor necesare victimelor pentru Pentru aceasta, cadrele didactice au obligaþia
funcþionarea socialã normale. De aceea se de a semnala fiecare caz identificat sau suspi-
considerã cã orice sprijin din partea personalului cionat asistenþilor sociali, poliþiei reprezentanþilor
didactic este bine venit în rezolvarea cazurilor comunitãþii locale sau direct, la instituþiile abilitate
de violenþã asupra copilului, dacã victima se în aceastã direcþie (cu precãdere Direcþia de
regãseºte în proces de asistenþã ºi monitorizare. Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului).
Deasemenea legislaþia surprinde locul eligibil al Apreciem faptul cã. prin intermediul cadrelor
cadrului didactic în cadrul echipei pluridisci- didactice pot fi reduse cazurile de abuz dacã sunt
plinare cu atribuþii în rezolvarea cazurilor de identificate situaþiile de risc (directe sau asociate)
violenþã asupra copilului. În acþiunea de inter- care determinã instalarea abuzurilor asupra
venþie asupra combaterii cazurilor de abuz se copilului. Acest fapt demonstreazã cã profesorul
remarcã ºi rolul echipei intersectoriale locale se identificã drept persoanã resursã în
care are în componenþa sa ºi reprezentanþi ai intervenþia directã asupra cazurilor de abuz
inspectoratelor ºcolare alãturi de alþi specialiºti. (activitate de prevenþie ºi de semnalare directã)
Concluzii dar ºi de monitorizarea a cazurilor decelate în
scopul prevenirii recidivei. Recunoaºterea
ªcoala, ca instituþie organizatoare ºi furnizoare abuzului solicitã o cunoaºterea amãnunþitã a
de educaþie, dincolo de rolurile fundamentale în semnelor de abuz ºi evaluare continuã a
formarea educabililor joacã un rol major în cadrul implicaþiilor psihocomportamentale ale acestuia
procesului de protecþie ºi promovare a drepturilor în scopul vindecãrii rãnilor provocate.

BIBLIOGRAFIE
1. Butoi, T. (coord) (2004). Victimologie. Bucureºti: Editura Pinguin Book.
2. Killen, K. (1998). Copilul maltratat. Timiºoara: Editura Eurobit.
3. Krug, E.G. (coord.). (2002). World Report on Violence and Health.
Geneva:OMS
4. Rãdulescu, S. (2001). Sociologia violenþei (intra) familiale: victime ºi
agresori în familie. Bucureºti: Editura Lumina Lex.
5. Roth M. (1999). Protecþia copilului, dileme, concepþii, metode. Cluj
Napoca: Editura Presa Universitara Clujeana
*** UNICEF(2014). Ascunºi la vedere. O analizã statisticã a violenþei
asupra copilului,
*** Legea 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,
republicatã în M. Of. Partea I nr. 159 din 5 martie 2014
***Hotãrârea nr. 49 din 19 ianuarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial
Partea I nr.117 din 16 februarie 2011 pentru aprobarea meto-
dologiei-cadru privind prevenirea ºi intervenþia în echipã multidisci-
plinarã ºi în reþea în situaþiile de violenþã asupra copilului ºi de violenþã
în familie ºi a metodologiei de intervenþie multidisciplinarã ºi
interinstituþionalã privind copiii exploataþi ºi aflaþi în situaþii de risc de
exploatare prin muncã, copiii victime ale traficului de persoane, precum
ºi copiii români migranþi victime ale altor forme de violenþã pe teritoriul
altor state (în vigoare de la 16.02.2011).
http://www.violencestudy.org/
www.copii.ro
http://www.who.int/en/

59
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

MANAGEMENTUL DE CAZ PENTRU COPILUL CU DIZABILITÃÞI

CASE MANAGEMENT PROVIDED TO CHILDREN WITH DISABILITIES

Iuliana Beatrice COATU


Psiholog, ªef birou,
Biroul de evaluare complexã copii, DGASPC Vaslui

Marius DOHOTARU PLETOIANU


Asistent social, ªef complex,
Complexul de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Handicap Vaslui

Abstract

Social model of disability considers disability a problem that is socially created, which is firstly associated
with complete integration of the individual into society. According to this model, disability management requires
social action and is the joint responsibility of the whole society in the sense of producing those environmental
changes menat to determine participation of people with disabilities in all areas of social life, which, at legislative
level, becomes an issue of human rights, namely the rights of the child.Consequences of a damage/deficiency
on the development and life of children with disabilities are primarily related to the social field. If family,
guided by experts involved in case management, stimulate the child, if schooling is not delayed, the child
enjoys the services of recovery and therapy, and the environment is friendly and accessible, then disadvantages
generated and the degree of disability will diminish. In time, they underline the case manager’s role in the
progress registered by children, in the abilities acquired as a result of therapeutic programmes for both
children and their families.

Key-words: case manager, case management, evaluation

Evaluarea ºi reabilitarea funcþionãrii ºi dizabilitãþii e) Integrarea, în evaluare, a elementelor parti-


la copii are la bazã urmãtoarele principii culare ale dezvoltãrii umane la vârsta copilãriei,
specifice: a întârzierilor de dezvoltare ºi a contextului
familial.
a) Respectul pentru capacitatea de evoluþie a
copiilor cu dizabilitãþi, focalizarea pe potenþialul Evaluarea capacitãþii ºi a performanþei se
de dezvoltare al acestora ºi exprimarea realizeazã de cãtre specialiºtii ºi actorii relevanþi
încrederii în acest potenþial; din viaþa copilului, în cadrul unui proces complex
b) Asigurarea continuitãþii, complementaritãþii ºi de cunoaºtere a copilului, atât în mediul sãu de
viaþã obiºnuit, cât ºi în condiþii de testare.
caracterului multidisciplinar al procesului de
evaluare ºi reabilitare; Dar scopul final al tuturor evaluãrilor ºi reeva-
c) Asigurarea caracterului holistic, multidimen- luãrilor, realizate în decursul timpului pentru
sional al evaluãrii ºi reabilitãrii din perspectiva fiecare caz în parte, este de faptul încercarea
unei abordãri complexe a componentelor rele- de reabilitare a copiilor cu dizabilitãþi ºi de
vante ale dezvoltãrii individuale, în mod deosebit, integrare optimã a lor în mediul social.
sãnãtatea fizicã ºi psihicã, percepþia vizualã ºi
auditivã, abilitãþile ºi deprinderile motorii, perfor- Dizabilitatea umanã apare corelatã cu un anumit
manþele cognitive, statusul emoþional ºi social, mediu. Copilul nu este cu dizabilitãþi în sfera lui
personalã a existenþei sale, ci numai în funcþie
comunicarea;
de situaþia în care este plasat.
d) Respectarea caracterului unitar al evaluãrii,
pentru toþi copiii cu dizabilitãþi, din punct de A observa, a cântãri, a analiza, a planifica ºi a
vedere metodologic ºi etic; decide. Toate aceste verbe ne ghideazã

60
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

existenþa profesionalã de manager de caz. social, medical ºi educaþional – care lucreazã în


Implicat în viaþa copiilor cu dizabilitãþi, evaluând reþea sau în echipe multidisciplinare.
posibilitãþile lor de integrare socialã ºi mai târziu
profesionalã, observând dificultãþile pe care le În funcþie de nivelul ºi modalitatea de implicare
întâmpinã zi de zi, cãutând soluþii împreunã cu a profesioniºtilor, evaluarea se realizeazã:
ei, în conformitate cu normele legale. a) în cadrul reþelei de profesioniºti;
b) în cadrul echipelor multidisciplinare care
Aspectele legislative relevã faptul cã evaluarea asigurã o parte din evaluãrile necesare;
este un proces complex, continuu, dinamic, de c) în cadrul echipelor multidisciplinare care
cunoaºtere ºi estimare cantitativã, calitativã ºi asigurã evaluarea complexã.
ecologicã a particularitãþilor dezvoltãrii ºi a
capacitãþii de învãþare a copilului. Acest proces Procesul de evaluare a funcþionãrii ºi diza-
nu se rezumã la o activitate constatativã ºi bilitãþii la copii are drept scop creºterea calitãþii
staticã, ci sugereazã elemente de prognozã ºi vieþii copilului prin urmãtoarele acþiuni inter-
aspecte dinamice pentru programe de inter- conectate:
venþie care sã maximizeze potenþialul de dez- a) încadrarea în grad de handicap, care conferã
voltare ºi învãþare al copilului evaluat. drepturile prevãzute de legea specialã;
b) orientarea ºcolarã ºi profesionalã, care
Evaluarea presupune colectarea de informaþii asigurã dreptul la educaþie ºi
cât mai complete, prin metode cât mai diverse c) planificarea serviciilor de abilitare-reabilitare
ºi din surse cât mai diferite, coroborarea ºi inter- cu monitorizarea ºi reevaluarea periodicã a
pretarea tuturor datelor colectate, identificarea, progreselor înregistrate de copil, a eficienþei
formularea ºi rezolvarea de probleme în scopul beneficiilor, serviciilor, intervenþiilor ºi a gradului
orientãrii deciziilor ºi intervenþiilor. de satisfacþie a beneficiarilor.

Parcursul procesului comun, complementar de În vederea respectãrii drepturilor copilului cu


evaluare – intervenþie este urmãtorul, în ordine dizabilitãþi ºi/sau CES, toþi profesioniºtii care
cronologicã: interacþioneazã cu acesta, indiferent de sistemul
a) identificarea sau depistarea potenþialei în care îºi desfãºoarã activitatea, respectã
dizabilitãþi; principiile managementului de caz.
b) diagnoza/ concluziile evaluãrii ºi prognoza;
c) decizia ºi orientarea cãtre servicii ºi alte Managementul de caz reprezintã o adaptare
evaluãri; pentru copiii cu dizabilitãþi ºi/sau CES a preve-
d) planificarea serviciilor de abilitare ºi/sau derilor Ordinului secretarului de stat al Autoritãþii
reabilitare, alte servicii de intervenþie ºi sprijin; Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului
e) implementarea planului; nr. 288/2006 pentru aprobarea standardelor
f) monitorizarea ºi reevaluarea. minime obligatorii privind managementul de caz
în domeniul protecþiei drepturilor copilului.
Obiectivul general al evaluãrii copilului cu
dizabilitãþi vizeazã identificarea nivelului de Prin utilizarea metodei managementului de caz
funcþionare, ca rezultat al interacþiunii dintre un se realizeazã coordonarea acþiunilor ºi cola-
copil cu anumite condiþii de sãnãtate cu facilita- borarea interinstituþionalã organizatã, riguroasã,
torii ºi barierele din mediu, inclusiv atitudinile. eficientã ºi coerentã pentru copil, pãrinþi/
reprezentant legal ºi alte persoane importante
Rezultatele evaluãrii stabilesc în esenþã nevoile pentru copil, prin intermediul cãreia se asigurã
individuale de sprijin ºi intervenþie pentru abilitare evaluarea ºi intervenþia integratã în vederea
ºi/sau reabilitare, în scopul maximizãrii ºanselor abilitãrii ºi reabilitãrii copilului cu dizabilitãþi ºi/
de dezvoltare ca fiinþã umanã, de dobândire a sau CES.
autonomiei personale ºi de incluziune socialã a
copilului. Etapele managementului de caz care asigurã
intervenþia integratã pentru copilul cu dizabilitãþi
Evaluarea copilului cu dizabilitãþi este realizatã ºi/sau CES sunt urmãtoarele:
de cãtre profesioniºti din mai multe sisteme – a) identificarea ºi evaluarea iniþialã a cazurilor;

61
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

b) evaluarea complexã a copilului cu dizabilitãþi activitãþilor care au drept scop principal


ºi/sau CES în context familial ºi comunitar; pregãtirea raportului de evaluare complexã a
c) planificarea beneficiilor, serviciilor ºi a copilului, care conþine propunerile privind
intervenþiilor pentru copilul cu dizabilitãþi ºi/sau încadrarea într-un grad de handicap a copilului.
CES, familie/ reprezentant legal ºi alte persoane
importante pentru copil; - Activitãþile principale care se desfãºoarã în
d) furnizarea beneficiilor, serviciilor ºi a aceastã fazã se referã la iniþierea primelor
intervenþiilor pentru copilul cu dizabilitãþi ºi/sau contacte cu copilul, familia acestuia ºi comu-
CES, familie/ reprezentant legal ºi alte persoane nitatea în care ei trãiesc. Scopul acestor activitãþi
importante pentru copil; este acela de a iniþia culegerea informaþiilor
e) monitorizarea ºi reevaluarea periodicã a relevante necesare rezolvãrii solicitãrii familiei
progreselor înregistrate de copilul cu dizabilitãþi ºi de a determina gradul de urgenþã al
ºi/sau CES, a eficienþei beneficiilor, serviciilor ºi intervenþiilor ºi serviciilor.
intervenþiilor, precum ºi a gradului de satisfacþie B. Evaluarea complexã a copilului, familiei
a beneficiarilor; acestuia ºi mediului în care trãieºte
f) încheierea planului care cuprinde beneficiile,
serviciile ºi intervenþiile pentru copilul cu - Aceastã etapã se referã la capacitatea de
dizabilitãþi ºi/sau CES ºi familie ºi închiderea funcþionare a copilului din punct de vedere social,
cazului. în contextul recomandãrilor medicale,
educaþionale ºi psihologice specifice, luând în
Reevaluarea periodicã a obiectivelor din planul considerare riscurile, resursele ºi nevoile familiei
de abilitare-reabilitare/ planul de servicii ca întreg.
individualizat urmãreºte eficienþa beneficiilor,
serviciilor ºi a mãsurilor de intervenþie. Sunt - Evaluarea complexã presupune:
avute în vedere urmãtoarele: a) evaluarea iniþialã coordonatã de cãtre
a) ameliorarea stãrii de sãnãtate; managerul de caz din cadrul serviciului de
b) progresele înregistrate în abilitare-reabilitare; evaluare complexã ºi realizatã în colaborare cu
c) gradul de creºtere a autonomizãrii copilului echipa multidisciplinarã ºi cu alþi specialiºti, cu
ºi a familiei; participarea familiei ºi, dupã caz, a copilului;
d) adaptarea copilului pe perioada tranziþiei; b) evaluarea/expertiza din cadrul Comisiei
e) diminuarea riscurilor acolo unde existã ºi pentru Protecþia Copilului, condusã de
altele. preºedintele acesteia, cu participarea tuturor
membrilor, care vor lua decizia finalã în legãturã
A. Identificarea ºi preluarea copiilor cu cu copilul, în funcþie de propunerile managerului
dizabilitãþi care au nevoie de servicii, de caz.
intervenþii ºi asistenta.
- Managerul de caz conduce faza de evaluare
- Identificarea copiilor cu dizabilitãþi care au iniþialã care este un proces prin care se
nevoie de servicii de asistenþã specializatã se realizeazã:
realizeazã direct, odatã cu solicitarea pãrinþilor
copilului ºi reprezentanþilor sãi legali, exprimatã a) culegerea informaþiilor relevante privind
în scris cãtre Comisia pentru Protecþia Copilului. copilul ºi familia acestuia;
b) evaluarea propriu-zisã realizatã de cãtre
- Solicitarea pãrinþilor copilului sau reprezen- profesioniºtii din afara sau, în cazurile excepþio-
tanþilor sãi legali se referã la evaluarea complexã nale (copii sunt nedeplasabili), din cadrul echipei
a copilului în scopul obþinerii, în primul rând, a serviciului de evaluare complexã;
unui certificat de încadrare a copilului într-o c) înregistrarea evaluãrilor ºi recomandãrilor,
categorie de persoane cu handicap. prin completarea fiºelor;
d) formularea propunerilor în cadrul raportului
- În urma solicitãrii pãrinþilor copilului sau a de evaluare complexã.
reprezentanþilor legali ai acestuia, ºeful servi-
ciului de evaluare complexã va desemna un Evaluãrile specialiºtilor ºi recomandãrile aces-
manager de caz, responsabil de coordonarea tora sunt folosite la elaborarea Raportului de

62
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

evaluare complexã a copilului cu dizabilitãþi – o b) de a stabili cu claritate rolurile ºi responsa-


evaluare de tip integrativ, care reflectã situaþia bilitãþile tuturor celor implicaþi în implementarea
actualã în care se aflã copilul ºi familia sa, resur- planului de servicii personalizat: pãrinþi, copil,
sele ºi nevoile acestora, precum ºi resursele profesioniºti, instituþii, comunitate.
comunitare disponibile.
D. Furnizarea serviciilor
C. Planificarea serviciilor ºi intervenþiilor
- Furnizarea serviciilor se va face în baza unui
- Serviciile sau intervenþiile specifice – desti- contract cu familia, care oferã posibilitatea
nate ameliorãrii condiþiei unui copil cu dizabilitãþi participãrii ºi responsabilizãrii pãrþilor implicate.
în vederea includerii sale sociale – se desprind
din planul de recuperare ºi reabilitare. E. Monitorizarea planului de recuperare

- Elaborarea planului de recuperare a copilului - Monitorizarea planului de recuperare se


cu dizabilitãþi cuprinde: referã la procesul de culegere a informaþiilor în
a) identificarea nevoilor copilului ºi familiei; legãturã cu modul de furnizare a serviciilor
b) evaluarea resurselor copilului ºi familiei, cuprinse în plan, în scopul evaluãrii progreselor
c) evaluarea resurselor comunitare, a realizate în atingerea obiectivelor prevãzute în
oportunitãþilor sau problemelor care pot avea planul de recuperare ºi în contractul cu familia.
impact asupra situaþiei copilului ºi a familiei
- Responsabilitatea monitorizãrii planului de
respective
servicii personalizat revine managerului de caz.
- Rolurile principale ale managerului de caz în
- F. Încheierea cazului
aceastã etapã sunt urmãtoarele:
a) de a facilita stabilirea prioritãþilor în colaborare Etapele managementului de caz în furnizarea
cu familia ºi echipa de profesioniºti; serviciilor sociale în cadrul CSCCH Vaslui:

Identificarea ºi preluarea cazului

Descrierea etapei Metode ºi tehnici Instrumente


Aceastã etapã demareazã în baza unei cereri formulate Întrevederea Cererea de evaluarea
de cãtre reprezentantul legal al beneficiarului. Tot în Vizite la domiciliu întocmitã de reprezen-
aceastã etapã se oferã reprezentanþilor legali toate Convorbirea telefonicã tantul legal al copilului
informaþii cu privire la procedura de acces la serviciile Observaþia Registrul evidenþã soli-
sociale furnizate de CSCCH Vaslui ºi este programatã citãri evaluare
evaluarea complexã
Reprezintã procesul prin care starea prezentã a Documentarea Raport de evaluarea
beneficiarilor este apreciatã în raport cu un cadru de Observaþia Anchetã socialã
referinþã care defineºte starea de normalitate ºi Întrevederea Referat emitere dispoziþie
independenþã fizicã, psihica sau socialã.La finalul Interviul
procesului de evaluarea este întocmit un raport de evaluare, ªedinþe ale echipei
semnat de echipa multidisciplinarã (asistent social, multidisciplinare
psiholog, kinetoterapeut, pedagog de recuperare). Dupã
finalizarea raportului de evaluare asistentul social
redacteazã referatul de emitere Dispoziþiei privind
acordarea de asistenþã ºi sprijin în cadrul CSCCH Vaslui
Planificarea serviciilor ºi a intervenþiilor
În aceastã etapã rezultatele evaluãrii sint concretizate în Consiliere Programul personalizat
programul personalizat de intervenþiei (PPI).PPI-ul conþine ªedinþe ale echipei de intervenþie
informaþii despre toate activitãþile ºi serviciile oferite copilului multidisciplinare Contractul cu familia
ºi familiei acestuia în cadrul complexului. Obiectivele de Observaþia Minuta cu familia
lucru cu copilul conþinute în PPI sunt realiste, adaptate Documentarea
nivelului lui global, utile pentru dezvoltarea opiniei copilului,
sunt evaluate periodic ºi actualizate în funcþie de gradul în

63
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Descrierea etapei Metode ºi tehnici Instrumente

care au fost realizate. Pãrinþii sunt informaþi în ceea ce


priveºte conþinutul PPI-ului ºi rolul care le revine în
operaþionalizarea obiectivelor.Programul personalizat de
intervenþie se avizeazã de coordonatorul complexului ºi
face parte din dosarul copilului.
Furnizarea serviciilor ºi a intervenþiilor
Presupune acþiuni specifice de intervenþie realizate de cãtre Terapii de recuperare Programe de abilitare/
membrii echipei de implementare a programului (kinetoterapie, masaj, reabilitare
personalizat de intervenþiei. Sunt mobilizate toate resursele hidroterapie, logopedie, Fiºa de activitãþi
umane, financiare, materiale ºi comunitare pentru atingerea activitãþi educaþionale
obiectivelor stabilite în PPI. consiliere socialã ºi
psihologicã)
Monitorizarea ºi reevaluarea periodicã a progreselor înregistrate
La maxim 6 luni de zile de la demararea procesului de Documentarea Raport de evaluare perio-
furnizare a serviciilor sociale beneficiarul este reevaluat Observaþia dicã
de cãtre membrii echipei de elaborare ºi implementare a Întrevederea Program personalizat de
programului personalizat de intervenþie. În urma evaluãrii Interviul intervenþie
obiectivele stabilite în PPI pot fi revizuite. ªedinþe ale echipei
multidisciplinare
Etapa de încheiere sau etapa finalã a procesului de furnizare a serviciilor ºi intervenþiilor
specializate pentru copil ºi familie
Procesul de furnizare a serviciilor sociale poate fi încheiat Documentarea Fiºa de închiderea a
în urmãtoarele situaþii Observaþia cazuluiReferat de sistare
• la cererea beneficiarului; Întrevederea a serviciilor
• încãlcarea prevederilor contractului; Interviul
• momentul nerespectãrii repetate a programului ªedinþe ale echipei
terapeutic stabilit de echipa de specialiºti; multidisciplinare
• la schimbarea situaþiei care a permis accesarea Convorbirea telefonicã
serviciilor sociale.

- Asistarea copilului ºi familiei se realizeazã programul de recuperare ºi reabilitare a copiilor


pânã în momentul în care nivelul achiziþiilor ºi cu dizabilitãþi prin serviciile oferite de centrele
progreselor copilului satisface obiectivele de recuperare ºi reabilitare aflate în subordinea
planului de servicii personalizat ºi familia are instituþiei noastre.
capacitatea de a utiliza toate resursele
disponibile, conform legislaþiei în vigoare, pentru Managementul de caz la copilul cu dizabilitãþi,
a se autosusþine. este un management ce presupune organizarea
ºi conducerea unor acþiuni adresate unor cazuri
- Profesioniºtii serviciului de evaluare com- specifice cu exigenþe specifice, pornind de la
plexã au responsabilitatea de a menþine relaþia resurse existente. Vorbim atât de un manage-
cu familia ºi de a oferi continuitate în asistenþã ment de caz centrat pe resurse, cât ºi de unul
ºi sprijin în situaþii de dificultate. centrat pe rezultate. Resursele cele mai impor-
tante sunt identificate ºi canalizate pentru
Dar una din cele mai importante etape ale implementarea obiectivelor propuse.
managementului de caz se concretizeazã în

BIBLIOGRAFIE
1. Clasificarea Internaþionalã a Funcþionãrii, Dizabilitãþii ºi Sãnãtãþii,
versiunea pentru copii ºi tineri, denumitã în continuare CIF-CT,
adoptatã de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii în anul 2007 ºi validatã

64
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

de România în anul 2012, de cãtre Ministerul Sãnãtãþii, Ministerul


Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice ºi
Ministerul Educaþiei Naþionale/ Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii.
Buzãu: Editura Alpha MDN, (2012);
2. Ordinul secretarului de stat al Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia
Drepturilor Copilului nr. 288/2006 pentru aprobarea standardelor
minime privind managementul de caz în domeniul protecþiei drepturilor
copilului, din 06.07.2006, publicat în Monitorul Oficial, partea I nr.
637 din 24.07.2006;
3. Ordinul nr. 3989, din 19 mai 2003, privind aprobarea Ghidului
metodologic pentru evaluarea copilului cu dizabilitãþi ºi încadrarea în
grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 538 din
25 iulie 2003.

65
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

ROLUL MANAGEMENTULUI DE CAZ ÎN ASISTENÞA SOCIALÃ

CASE MANAGEMENT ROLE IN SOCIAL WORK

Mihaela-Dorina SUCIOAIA
Asistent social, inspector superior
DGASPC Neamþ

“When people’s conduct to be influenced conviction, kindness should


be taken”.

Abraham Lincon

(„Când conduita oamenilor trebuie sã fie influenþatã, convingerea,


bunãtatea trebuie sã fie adoptate.”)

Abstract

The term already known to us the meaning of authority for the purposes of driving, finds utility and necessity
in social activities and actions. If the former management was associated with the organization and functioning
of institutions, today we find as a working method for managing activities.

The main goal of case management is to optimize the operation and welfare beneficiary by providing and
coordinating high quality services in the most efficient way to solve the complex needs.

Cuvinte cheie: management de caz, manager de caz, protecþia copilului, echipã multidisciplinarã, beneficiar.

Key-words: case management, case manager, child protection, multidisciplinary team, beneficiary

NASW (1992:1) defineºte managementul de caz de cãtre profesioniºti din diferite servicii/
în asistenþa socialã “o metodã de a oferi servicii, instituþii publice ºi private”.
prin care asistenþii sociali profesioniºti evalueazã
Pentru utilizarea corectã a managementului de
nevoile beneficiarului ºi ale familiei beneficiarului
caz, furnizorul împreunã cu coordonatorii
în colaborare cu acesta, coordoneazã,
serviciilor vor stabili criteriile de eligibilitate (de
monitorizeazã, evalueazã ºi susþin beneficiarul admitere) pentru accesul beneficiarilor la
pentru a accesa servicii sociale care sã serviciile propuse dar ºi metodologiile ºi
corespundã acestor nevoi.”(Cojocaru, Cojocaru, procedurile de lucru pentru fiecare tip de serviciu.
2008:24)
Formele managementului de caz
Într-un sens mai larg, Ordinul nr. 288/2006
pentru aprobarea Standardelor minime obliga- Definiþiile managementului de caz în asistenþa
torii privind managementul de caz în domeniul socialã sunt dependente de tipul de intervenþie
protecþiei drepturilor copilului, defineºte manage- ºi de coordonarea acesteia, de implicarea
mentul de caz ca fiind o „metodã de lucru beneficiarilor dar ºi de modelul promovat de
obligatorie utilizatã în domeniul protecþiei asistenþa socialã, în acest fel delimitãm
copilului ºi reprezintã ansamblul de tehnici, urmãtoarele tipuri de managementul de caz
(Cojocaru, 2005:165-170):
proceduri ºi instrumente de lucru care
asigurã coordonarea tuturor activitãþilor de 1. managementul de caz centrat pe resurse -
asistenþã socialã ºi protecþie specialã se referã la utilizarea resurselor beneficiarului
desfãºurate în interesul superior al copilului dar ºi a resurselor serviciilor sociale.

66
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

2. managementul de caz centrat pe rezultate – 5. Planul individualizat de servicii (presupune o


constã în stimularea ºi motivarea beneficiarului totalitate de mãsuri, acþiuni întreprinse în scopul
sau reducerea / îndepãrtarea barierelor care ar satisfacerii necesitãþilor beneficiarului, cu
putea împiedica atingerea obiectivelor; participarea directã a acestuia);

3. managementul de caz centrat pe problemã 6. Intervenþia sau implementarea planului


– se referã la analiza problemei, la identificarea individualizat de intervenþie (presupune acþiuni
punctelor slabe ale problemei beneficiarului, a specifice de intervenþie realizate de cãtre
disfuncþionalitãþilor ºi a barierelor în rezolvarea asistentul social, care este ºi managerul de caz,
situaþiei sale; precum ºi mobilizarea ºi implicarea tuturor resur-
selor umane, financiare, materiale, comunitare
4. managementul de caz apreciativ– este un identificate de cãtre acesta în vederea rezolvãrii
management centrat pe utilizarea punctelor forte cazului prin îndeplinirea obiectivelor planului
ºi a oportunitãþilor beneficiarului. (Cojocaru, individualizat de intervenþie);
Cojocaru, 2008)
7. Monitorizarea (presupune urmãrirea ºi
Managementul de caz presupune desemnarea evaluarea permanentã a situaþiei beneficiarului
managerului de caz care împreunã cu clientul pentru a se asigura starea de echilibru urmãritã
elaboreazã un plan de acþiune pentru rezolvarea în soluþionarea cazului; asistentul social nu
problemelor existente la un moment dat ºi intervine decât dacã se modificã datele situaþiei
urmãreºte evoluþia rezolvãrii cazului. Mai mult beneficiarului sau intervin factori neprevãzuþi
decât atât, prin managementul de caz se poate care pot afecta echilibrul realizat). Monitorizarea
organiza un sistem de servicii eficient care sã intervenþiilor specifice se realizeazã de cãtre
rãspundã complexitãþii nevoilor multiple ale managerul de caz prin întâlniri cu echipa
clienþilor. multidisciplinarã , prin discuþii individuale cu
profesioniºtii implicaþi dar ºi prin întâlniri cu
Etapele managementului de caz beneficiarii sau alte persoane reprezentative.
Pentru instrumentarea corectã a unui caz, din 8. Reevaluarea cazului ºi revederea planului
momentul primirii sesizãrii pânã închidere, se individualizat de asistenþã (prevede evaluarea
parcurg urmãtoarele etape: periodicã a progreselor beneficiarului, precum
ºi îmbunãtãþirea planului individualizat de
1. Identificarea ºi înregistrarea cazului (presu- asistenþã);
pune un proces de identificare a persoanei/
familiei aflate în dificultate); 9. Închiderea cazului (este ziua in care asistentul
social decide, prin consultare cu supervizorul
2. Evaluarea iniþialã (presupune o investigare sãu, sã încheie orice implicare în cazul dat;
sumarã a situaþiei beneficiarului pentru a decide închiderea cazului se poate realiza conform
dacã acesta se încadreazã în criteriile de planului individualizat de asistenþã – atunci când
asistenþã socialã); au fost realizate obiectivele stabilite anterior sau
prin referire cãtre serviciile sociale specializate
3. Deschiderea cazului (este ziua în care
– atunci când situaþia de risc nu poate fi rezolvatã
asistentul social, cu acordul supervizorului,
de serviciile sociale primare).
decide deschiderea cazului în vederea colectãrii
informaþiei ºi întreprinderii acþiunilor pentru Deºi aceste etape sunt aceleaºi pentru o
soluþionarea acestuia); anumitã categorie de beneficiari, activitãþile
desfãºurate sunt supuse principiilor individua-
4. Evaluarea complexã (presupune o investi-
lizãrii ºi personalizãrii.
gare ºi analizã amãnunþitã a tuturor elementelor
care sunt implicate în cazul respectiv: bene- Principiile directoare le managementului de
ficiarul ºi mediul sãu de viaþã, familia ºi sistemul caz
de relaþii sociale, factorii care au generat situaþia
de risc, resursele posibile pentru rezolvarea Managementul de caz oferã un punct unic de
cazului, etc.); contact cu sistemul de servicii sociale: se

67
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

consolideazã într-un singur punct de responsa- • Managementul de caz este sensibil la


bilitate pentru persoanele care primesc asistenþã diferenþele culturale. Managementul de caz þine
de la mai multe tipuri de servicii ºi organizaþii. cont de diferenþele de sex, etnie, dizabilitãþi, rasã,
Prin acest lucru oferã persoanei asistate conti- orientare sexualã, etc. ºi etapa de viaþã (copil,
nuitate. Fiind punctul de contact managerii de tânãr sau vârstnici) ale grupului þintã.
caz au o dublã responsabilitate, faþã de clienþii
sãi ºi faþã de membrii sistemului cu care aceºtia Rolul managerului de caz
vor interacþiona.
Managerii de caz ”ghideazã beneficiarii prin
Managerii de caz se vor familiariza cu proto- labirintul reþelelor de servicii, ajutându-i sã
coalele ºi procedurile de intervenþie folosite de beneficieze de resursele necesare”. Ca sã fie
celelalte organizaþii. Managerul de caz trebuie eficienþi managerii de caz trebuie: sã cunoascã
sã cunoascã paleta de servicii sociale existente tipurile de resurse pe care le poate utiliza; sã
la nivel comunitar dar ºi alte tipuri de servicii ºi deþinã informaþii sigure ºi corecte despre servicii
sã fie în contact strâns cu toþi profesioniºtii ºi resurse; sã deþinã abilitãþi de anticipare a unor
implicaþi, sã mobilizeze resursele comunitare situaþii sau crize pe care le pot avea beneficiarii;
necesare rezolvãrii situaþiei sociale ale clienþilor. sã poatã crea ºi modifica resursele în funcþie de
• Managementul de caz are în vedere orienta- situaþia beneficiarului; sã coordoneze resursele
rea pe beneficiar. Managerul de caz se oferite de alþi furnizori.
orienteazã în acordarea de servicii pornind de
Managerul asigurã implicarea ºi conlucrarea, pe
la nevoile beneficiarului. Managerul de caz îºi
parcursul tuturor etapelor managementului de
utilizeazã experienþa în identificarea opþiunilor
pentru beneficiar, susþinând în acelaºi timp caz, a unei echipe de profesioniºti, de regulã
dreptul sãu la auto-determinare. În funcþie de multidisciplinarã ºi, dupã caz, interinstituþionalã,
opþiunea beneficiarului, managerul de caz va precum ºi intervenþia punctualã a unor specialiºti
mobiliza resursele existente în comunitate ºi îl colaboratori atunci când este necesar.
va sprijini în accesarea serviciilor.
Munca în echipã ºi parteneriatul interinstituþional
• Managementul de caz presupune advocacy. asigurã abordarea globalã a situaþiei copilului,
Managerul de caz susþine „cauza beneficiarului” prin acþiuni sinergice ºi coerente pe plan
prin informarea, implicarea personalului de individual, familial ºi comunitar ºi, totodatã,
specialitate ºi mobilizarea resurselor serviciile contribuie în mod esenþial la soluþionarea cazului
existente în rezolvarea nevoilor lui.
Consideraþii practice
• Managementul de caz se bazeazã pe
resursele formale ºi informale din comunitate. Managementul de caz reprezintã o strategie de
Managementul de caz este în strânsã relaþie cu lucru a asistentului social prin care se realizeazã
serviciile comunitare ºi pe resursele informale coordonarea ºi monitorizarea tuturor serviciilor
de asistenþã din proximitatea beneficiarului ºi activitãþilor profesionale necesare rezolvãrii
(familie, prieteni, grupuri de suport, bisericã, problemelor specifice beneficiarilor.
etc.).
In practicã, ca manager de caz utilizez cel mai
• Managementul de caz este pragmatic, des managementul de caz centrat pe resurse si
necesitãþilor imediate ºi obiective ale benefi- cel centrat pe rezultate. Din momentul în care
ciarului, cum ar fi cele de hranã, adãpost, îmbrã- se decide deschiderea cazului, ca manager de
cãminte, îngrijirea/protecþia ºi siguranþa copiilor. caz trebuie sa am în vedere respectarea tuturor
• Managementul de caz este flexibil. Mana- etapelor de lucru ºi totodatã trebuie sã conºtien-
gementul de caz este adaptabil la modificãrile tizez faptul cã intervenþia mea, respectiv a
ce pot interveni în cadrul legislativ, structura echipei multidisciplinare are un impact major
serviciilor, disponibilitatea sau lipsa unor resurse, asupra familiei copilului, asupra evoluþiei ulte-
schimbarea managerului de caz ºi a echipei de rioare a copilului ºi a traiectului de viaþã al
asistenþã. acestuia.

68
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Cazuistica destul de variatã pe care o primim Copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18
spre soluþionare duce totodatã la nevoia de ani si nici nu a dobândit capacitatea deplinã de
formare continuã ºi dezvoltarea de excelente exerciþiu, potrivit legii ( art. 4, Legea 272/2004).
abilitãþi interpersonale a membrilor echipelor de
Echipã multidisciplinarã - grupul de specialiºti
lucru.
care colaboreazã la evaluarea ºi planificarea
Indiferent de finalitatea Planului Individualizat de intervenþiilor pentru atingerea scopului PIP.
Protecþie (adopþia internã, reintegrarea în familie Protecþia specialã a copilului - reprezintã
sau integrarea socio-profesionalã) ca manager ansamblul mãsurilor, prestaþiilor ºi serviciilor
de caz ai parte de provocãri permanente ºi nu destinate îngrijirii ºi dezvoltãrii copilului lipsit
de rareori, constatãm cã planul iniþial suportã temporar sau definitiv, de ocrotirea pãrinþilor sãi
mici ajustãri sau revizuiri. Dacã la întocmirea sau care, în vederea protejãrii intereselor sale,
iniþialã a unui PIP, cel mai des stabilim ca nu poate fi lãsat în grija acestora.
finalitate reintegrarea în familie, pe parcurs ne
dãm seama ca acest lucru nu este posibil, fiind PIP - documentaþie prin care se realizeazã, în
îndreptãþiþi sã ne orientãm spre adopþia internã conformitate cu Legea nr. 272/2004 privind
sau reintegrarea socio-profesionalã. protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,
planificarea serviciilor, prestaþiilor ºi mãsurilor de
O altã provocare, ca manager de caz este protecþie specialã a copilului, pe baza evaluãrii
numãrul mare de cazuri active. Chiar ºi în psihosociale a acestuia ºi a familiei sale, în
condiþiile acestea, ca manager de caz/asistent vederea integrãrii copilului care a fost separat
social profesionist trebuie sã avem în vedere prin de familia sa, într-un mediu familial stabil
tot ceea ce facem respectarea interesului permanent, în cel mai scurt timp posibil.
superior al copilului. Manager de caz - profesionistul ce coordoneazã
activitãþile de asistenþã socialã ºi protecþie
Un copil/un tânãr pentru care se atinge finalitatea
special desfãºurate în interesul superior al
PIP ne aduce mai aproape de normalitate într-o
copilului, având drept scop principal elaborarea
lume agitatã ºi uneori nepãsãtoare la
ºi implementarea PIP, prevãzut de art. 57 din
problematica specialã a copilului ºi a familiilor Legea nr. 272/2004.
disfuncþionale.
Serviciile sociale – reprezintã ansamblul
Glosar: complex de mãsuri ºi acþiuni realizate pentru a
rãspunde nevoilor sociale ale persoanelor,
Asistenþã socialã - componentã a sistemului
familiilor, grupurilor sau comunitãþilor, în vederea
de protecþie socialã, reprezintã ansamblul de
prevenirii ºi depãºirii unor situaþii de dificultate,
instituþii ºi mãsuri prin care statul, autoritãþile vulnerabilitate ori dependenþã, pentru creºterea
publice ale administraþiei locale ºi societatea calitãþii vieþii ºi promovarea coeziunii sociale;
civilã asigurã prevenirea, limitarea sau înlã- serviciile sociale se pot organiza în forme
turarea efectelor temporare sau permanente ale diverse, stabilite prin nomenclatorul serviciilor
unor situaþii care pot genera marginalizarea sau sociale (Legea 47/2006 privind sistemul naþional
excluderea socialã a unor persoane. de asistenþã socialã).

BIBLIOGRAFIE
1. Cojocaru, S. (2005) Metode apreciative în asistenþa socialã. Ancheta,
supervizarea ºi managementul de caz. Bucureºti: Polirom
2. Cojocaru S., Cojocaru, D. (2008) Managementul de caz în protecþia
copilului. Evaluarea serviciilor ºi practicilor din România. Bucureºti:
Polirom
3. Legea 272/2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,
actualizatã, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 159 din 5 martie
2014

69
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

4. Ordinul 288/2006 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii


privind managementul de caz în domeniul protecþiei copilului, publicat
în Monitorul Oficial nr. 637 din 24 iulie 2006
5. Legea 47/2006 privind sistemul naþional de asistenþã socialã, publicatã
in Monitorul Oficial nr. 239 din 16 martie 2006
6. http://www.asociatiasteasm.ro/uploads/company/documents/
150Metodologie-management-de-caz.pdf , descãrcat la data de
09.09.2016
7. http://www.buzdugan.com.ro/blogmanagement, descãrcat la data de
19.09.2016
8. http://www.creeaza.com/familie/asistenta-sociala, descãrcat la data
de 19.09.016

70
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

“CHILDREN RIGHTS” FROM THE INSTITUTIONALIZED CHILDREN


POINTS OF VIEW

“DREPTURILE COPIILOR” DIN PERSPECTIVA COPIILOR


INSTITUÞIONALIZAÞI

Ï
Snezana REPAC17
M. sc, Psychologist
Centre for protection of infants, children and youth
Belgrade

In each social community exists the problem of awareness of the phenomenon of child
protection and education of those children who development in residential care, particularly
are deprived of parental care, from many of following extensive coverage in the media,
reasons: death of one or both parents, illness, socio-cultural forces in the origin lot of surveys
mental handicap, incapability (/suitable) to care was conducted depict us no both side data
for own children and leaving children. All this available, that could be used in an accurate
children are very special subjects of social assessment of the dimensions and forms of
programmes in specialized institutions, which difficulties in work with the children in residential
realized the conditions for growing. care institutions in Serbia. Spiritual nature of
problem comprehends not only effort to abolish
Although there appears to exist a widespread and avoid actually existing institution and status
awareness of the phenomenon of child of children within, but also the question - how to
development in residential care, particularly create and update to more adequate care right
following extensive coverage in the media, in residential conditions, as long as reform of
socio-cultural forces in the origin lot of surveys social care system persist. This theme deals with
was conducted depict us no both side data the point at grasp distortions “children rights»
available, that could be used in an accurate concept by the children perception, and
assessment of the dimensions and forms of appearing unexpected exclusive sample of
difficulties in work with the children in residential behavior in homes... e other hand to give
care institutions in Serbia. Spiritual nature of personal insight to own problems at this specific
problem comprehends not only effort to abolish and complex job and extremely interesting
and avoid actually existing institution and status population. Every time when something got to
of children within, but also the question - how to change, could be useful to “shake “ social
create and update to more adequate care right pyramid and to approach points of view from the
in residential conditions, as long as reform of base, in this context called - workers in direct
social care system persist. This theme deals with contact with clients with the top of that hierarchic
the point at grasp distortions “children rights» cluster.
concept by the children perception, and
appearing unexpected exclusive sample of This theme deals also with the problems
behavior in homes... unpredictability from the points of low regarding
comprehensive generalization covering all
At this moment I will offer some suggestions for individual cases. Life is too various and
opening discuss at one hand and from complexive to be absolutely determined from the
thAlthough there appears to exist a widespread points of low, but due to the fact that is impossible

17
Centre for protection of infants, children and youth, Zvecanska 7, 11000 Belgrade, Home “Drinka Pavloviæ”,
Koste Glaviniæa 14, Serbia. E-mail: arakis@medianis.net, snezana.repac@czodo.rs
Telephone: +381642201974

71
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

to imagine and anticipate wideness of oneness, phenomena in homes, exceed a limits of any
we are unable to prevent until happened. When kind children protection image and stress the
it happened, we have another type of problem, increasing of staff responsibilities Description of
we don’t have legitimacy to solve risk situations, cases presented in this theme refers exclusively
it seems like “burning’ problem in our home we to the group of children involved in the sample
are watching helpless, because the “firestarters” for the child abandonment phenomena investi-
are without equipment. It happened very often gated and help us to explore the manner in which
the unexpected and unusually situations that social care and medical services Such a
professionals who are attached for children may generalization would not have a scientific
not use standardized patterns for individual justification and could lead to erroneous
approach, but we are creating standardized conclusions. Respond to the identified needs in
procedures for daily work. connection with the issue of child abandonment.

The goal of this theme is to realize and improve Reformers portrayed children who resided in
understanding of children behavior during the institutions as either orphaned or abandoned by
actually lasting social reform, because we are unworthy parents, much like Oliver Twist, the
obliged to work every day and to create the archetypal workhouse child. Imagined Orphans
bridge from past to future, with personal skills demonstrates that most institutionalized children
and almost improvisation, not to wait for receiving had at least one living parent that parents turned
ready model. This is additionally complicated and to welfare services as solutions to short-term
paradox ally because we are still working in crises rather than as permanent depositories for
institutions according to model that does not children, and that many parents struggled to
anticipate existing this residential care maintain contact with their children during the
institutions, especially large homes for children. period of institutionalization. With his dirty,
The majority of problems take origin from tattered clothes and hollowed-out face, the
constructability and probability in essence of this image of Oliver Twist is the enduring symbol of
phenomenon. The question is: how to endure the young indigent spilling out of the orphanages
period until homes should be suspended? While and haunting the streets of late-nineteenth-
we are working at present, with problems which century London. He is the victim of two evils: an
are evolutionary presented in those population aristocratic ruling class and, more directly,
and seems to be long lasting, at .the same time neglectful parents. Although, even nowadays,
we are preparing for revolutionary changes. poor children were often portrayed as real-life
These situations provoke some crucial question Oliver Twists-either orphaned or abandoned by
related to factors that are decisively in unworthy parents-they, in fact, frequently
developmental sense, especially factor of maintained contact and were eventually reunited
models that will overtake the rule of teaching with their families.
models. Who is going to be model for children
who shall go to foster family, at age of 15 or more Wide problem treatment of institutional care
years, which grew up in institution? provide through our programmes to help our
child gain perspective, self-awareness, lose bad
Spiritual nature of problem comprehends not habits, and learn tools for life, including:
only prompt ion to abolish and avoid actually ƒ Manipulation
existing institution and status of children, but to ƒ Lying
create and update more adequate care right in ƒ Anger or Temper Outbursts
them, as long as reform of competition the ƒ ADHD
system persist. This theme deals with the ƒ Lack of impulse control
illustration of exclusive sample of children ƒ Academic under-achievement
behavior in homes, which represents perpetual ƒ Truancy
remaining core of problem, overcoming any kind
of realization of children protection Several described clinical cases that represents
perpetual remaining core of child abandonment
Several described clinical cases that represents phenomena in homes, exceed a limits of any
perpetual remaining core of child abandonment kind children protection image and stress the

72
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

increasing of staff responsibilities Description of ƒ Running away


cases presented in this theme refers exclusively ƒ Breaking curfew
to the group of children involved in the sample ƒ Trouble with the law
for the child abandonment phenomena ƒ Sexual promiscuity
investigated and help us to explore the manner ƒ High-risk behaviors
in which social care and medical services Such ƒ Poor choice of friends
a generalization would not have a scientific ƒ Failing school
justification and could lead to erroneous
conclusions. Respond to the identified needs in But point of this theme is to overview the absurd
connection with the issue of child abandonment. about levels of institutional care rights and
children duties to allow and respect their rights.
Reformers portrayed children who resided in
institutions as either orphaned or abandoned by I would think about contradiction in according
unworthy parents, much like Oliver Twist, the the children right to be protected (but not -or yes-
archetypal workhouse child. Imagined Orphans from themselves) in residential care, as the most
demonstrates that most institutionalized children illustrative sample of our experience, especially
had at least one living parent that parents turned psychological, educative work.
to welfare services as solutions to short-term
1st case
crises rather than as permanent depositories for
children, and that many parents struggled to The case of S.J. is very unpredictable and
maintain contact with their children during the provoke our juvenile, psychiatric and law system
period of institutionalization. With his dirty, until the absurd, like natural experiment to clarify
tattered clothes and hollowed-out face, the this phenomenon and give us qualitative analyze
image of Oliver Twist is the enduring symbol of of sustaining factors. He provoked staff with
the young indigent spilling out of the orphanages suicidal manipulations, just to fright them and to
and haunting the streets of late-nineteenth- drive them to makes his wishes, but also emits
century London. He is the victim of two evils: an mechanism to avoid the punishment for previous
aristocratic ruling class and, more directly, acts. This is very influenced model which product
neglectful parents. Although, even nowadays, domino effect among the other children, who
poor children were often portrayed as real-life finds that the way to fulfill their wishes is to enter
Oliver Twists-either orphaned or abandoned by into the unsafely situation and drive staff to carry
unworthy parents-they, in fact, frequently and burnout, but for them this is enjoy and game,
maintained contact and were eventually reunited they are very aware of dangerous positions on
with their families. the floor or Balcones, but they are very handy
and accountable.
Wide problem treatment of institutional care
provide through our programmes to help our Question is who will be responsible if he dropped
child gain perspective, self-awareness, lose bad from balcon, like an unintentionally accident? He
habits, and learn tools for life, including: has the right and deserve to be protected, but
ƒ Manipulation, Lying he intentionally does not protect himself. Who
ƒ Anger or Temper Outbursts, ADHD, Lack of save his life – staff, of course. But we are not
impulse control sure that this pattern he could not apply in foster
ƒ Academic under-achievement, Truancy family, when he goes away.
ƒ School Suspension
ƒ No regard for authority Sexuality Education’s Lessons in Social
ƒ Accountability, Responsibility, Integrity, Inequality looks at the current controversy
Respect and Self-Esteem. Low self esteem surrounding sexuality education as it plays out
ƒ Self-limiting beliefs in the classrooms and in the everyday lives of
ƒ Lack of motivation and direction students and teachers. This treatment illumi-
ƒ Defiance nates the intended and unintended conse-
ƒ Disrespect quences of young people gathering to discuss
ƒ Drug or alcohol experimentation the bounds of sexual health, acceptability, and

73
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

pleasure. Educators find that children learn not we offer new views of youth experiences with
only how to care for themselves, but also racism, poverty, violence, and sexuality as well
important lessons about relating to their own and as a critique of the ways gender and justice is
other’s sexualities. These lessons reflect, produced in the juvenile legal system.
reinforce, and sometimes challenge racial,
gender, and other social inequalities. This is Health protection and health promotion are the
result of our permanent process of education and primary goals of modern medicine.
developing the awareness of trouble and
Case of G. K. she is natural born diabetic girl,
behavioral patterns to avoid this kind of trouble,
13 years and we are planning the specialized
but does not sustain all potential situations which
foster family for her. Her character is very rigid
produced this challenges, exceeding the social
and our nurses have great difficulties with her
ethics normative and showing that our children
diabetic nutrition. Why problem? She asks to eat
find out what the pregnancy is, and how to use
sweets, all damaged food, and she has
condom and test, but they are not able to realize
absolutely lack of control, even up to risk
moral norms and develop abstract thinking. Most
behavior, hypo or hyperglycemia. We consider
of them are intellectually insufficient, but
that the child does not accept the concept of own
educative deprived is better nomination. They
responsibilities for her health, for the reason she
sometimes dropped into the dangerous
perceive the great care for her, so she feel safety.
situations, like running into pedophilia, leading
Although we are planning to put her into the
under prostitution and sexual abuse but not
foster family, this is very virtual plan for the
significantly more then regular population.
reason we do not have right families for her, also
Children in Trouble with the Law take us to the we can also image situation could happened in
heart of life for adolescents secure juvenile protective family even specialized. She is too old
facilities across Serbia. In bringing the voices of and too manipulative to hold on without high
parliament-involved young persons into the professional relation.
public conversation about youth crime,
adolescent sexuality, and community violence,

Another girl who is very ill reject to be hospitalized and she run away from the nurse in hospital.
She also breaks her right to be healed. Does she need more care, or more awareness for her
responsibilities?

BIBLIOGRAPHY
Patricia Chamberlain1, Joe Price2, Leslie D. Leve1, Heidemarie
Laurent1, John A. Landsverk2 and John B. Reid1
Oregon Social Learning Center and Center for Research to Practice,
10 Shelton McMurphey Boulevard, Eugene, OR 97401-4928,
USAChild and Adolescent Services Research Center, San Diego,
CA, USA
(2) Marie-Andrée Poirier1 and Marie Simard2
(1) School of Social Work, Montreal University, Montreal, Quebec,
Canada
(2) School of Social Work, Laval University, Quebec City, Quebec,
Canada
(3) Published online: 6 June 2006

74
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

CHILDREN IN RESIDENTIAL CARE:


THE NORTH AMERICAN “CARE MODEL” AS AN EXAMPLE OF
DEVELOPING AND APPLYING PRINCIPLES OF ASSISTANCE WITHIN
RESIDENTIAL CARE

COPII ÎN ÎNGRIJIRE REZIDENÞIALÃ: MODELUL “CARE” CA EXEMPLU


DE DEZVOLTARE ªI APLICARE A PRINCIPIILOR ASISTENÞEI
ÎN ÎNGRIJIREA REZIDENÞIALÃ

Dirk NÜSKEN
edited in collaboration with
Daniela ENGELBRACHT
and Mark BURROWS

Abstract

The CARE (Children And Residential Experiences) model was developed to bridge the gap between the
knowledge of constructive residential care and actual daily practice. Therefore, CARE not only focuses the
children as a reference group of residential care settings, but also offers strategies of assistance at various
levels (e.g., administration, staff, children, external partners). Thus, CARE does not simply attempt to influence
services offered, but goes further in shaping the attitudes and work of staff, an organization’s undergirding
philosophy, and networks that extend beyond the institutional framework. The three aims of “congruence of
values,” “reciprocity of all those within the organization,” and the “cohesion and entity within the social service
system” represent the goals of the model. CARE is a principle-oriented model which strives on the basis of
these aims to create effective and responsible residential care services in the best interests of the child.
Furthermore the CARE model also addresses the question of the social production of professional activity
and knowledge and thereby highlights the relation between scientific- and action-oriented knowledge. For
this reason, the CARE model is also congruent with the current debate about evidence-based social work

Key-words: residential care, daily practice, welfare of the child, congruence, reciprocity, cohesion,
evidence.

Since 2005, faculty and researchers at Cornell UN Convention on the Rights of the Child, Art.
University (USA) and the University of Victoria 3/1).
(Canada) developed, in corporation with
numerous practitioners, a principle-oriented Furthermore, after completing the pilot phase in
model to improve the quality of professional which this approach was tested in actual settings,
we have first results of evaluation for review.
conduct and develop a positive working
environment for staff working in residential care This article includes an overview of the CARE
facilities. The basic aim of the model is to shift model’s baselines and the outcomes of this
from a practice-oriented theory to a theory-based research to the present, focusing in some detail
practice. on the perspective of staff involved (their
attitudes and convictions) and exploring
The theoretical, empirical, international standard-
methodical and organizational aspects of the
and experienced-based principles of the CARE conditions that affect the positive development
model are meant to support creating positive of children and youth in residential care.
conditions for young people’s development in
residential settings. Additionally, these principles The basis for this article is a presentation of the
concretize “the best interests of the child” (cf. CARE model at the FICE-congress held in 2010

75
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

in Stellenbosch, South Africa (Martha Holden, In this sense, opportunities for children’s proper
Michael Nunno, James Anglin) and the support can be diminished through the ways that
publication „Children And Residential funders and providers of such services interact.
Experiences: Creating Conditions for a Change” By a common defining of services, standards,
by Martha Holden (CWLA, Arlington 2009). resources, and procedures on behalf of the child,
however, crucial dimensions of high-quality
Background: When our knowledge fails to formation and care for children needing
guide our work high-quality assistance are brought into proper
focus (cf. ibid. p. 4).
Holden (2009, p.3) points to the gap between
the knowledge gained in successful work in On the level of managing such care, the focus is
residential care and the actual daily practice as generally on assuring coverage for children
a cause for developing the CARE model. “What involved, with an appropriate staffing
do we know about good residential care and corresponding to the given budget and operating
what are we doing right now?” With this permit. Because of such competing interests,
reference to Gibson (2005), she points out that decisions are not always made on behalf of the
there is no lack of theory, empirical research, child or in compliance with the organizational
published research on practices, or useful concept and values (cf. Anglin 2002). However,
conceptual models in this arena. Such in order to offer services with the best interests
perspectives often are far ahead of actual of the child in mind, a framework has to exist
practice (Belknap 2001, Eisikovits, Beker 1991, which provides for a structure with adequate
Gibson 2003), and while public assistance to support vested in and shared by the entire
young people has been subjected to organization. Therefore, managers of such care
considerable change during the last 70 years, must share and enact the organization’s values.
the gap between knowledge and actual practice If managers maintain a general structure for
“is larger than ever.” Why, then, does such a practice, staff and children can concentrate on
discrepancy exist? With regard to the US the central tasks and aims without being affected
context, one factor is often cited (cf. Holden by changes and pressures the organization must
2009, pp. 3): within the public arena, residential face. When this is not done, other priorities like
care is not a desirable option and is generally cost reduction, preferences of staff, and
relied upon only when there are no other support maintenance of control may drive daily decisions
options for the child or youth. But if residential and adversely affect the interaction between staff
care is considered as the “last option,” and children (cf. ibid.). Management plays an
placements are considered as a last recourse important role in establishing and strengthening
(i.e., no one else is going to offer foster care for expectations, and because managers can wield
the child), rather than approaching them as a significant influence over the skills and methods
thoughtful and planned process based on of youth and child care workers (cf. Curry 1991),
assessing the needs of children and their they must see their role as “supportively
families, on the one hand, and the possibilities challenging” (Anglin 2002, p. 92). In effect,
and resources of care facilities and managers function as a “set screw” in order that
organizations, on the other. the organization might align its philosophy
properly with the children’s interests. In situations
Furthermore, the funding of residential care is of fluctuation, and when little importance is given
complicated by this process, because to human resource development, management
constructive human resource development and does not have the ability to influence the quality
activities for developing effective residential care of residential care in this regard.
are not taken into consideration. Thus, if
residential care is not valued and regarded as To focus staff attention on the best interests of
unwanted in principle, the likelihood of using it the child, it is important that personnel set clear
improperly or equipping it inadequately rises. aims for daily routines, recreational activities, and
Ultimately, such conditions and attitudes lead to their interaction with the children in their care.
negative experiences for the children involved. Such aims enable staff to concentrate on

76
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

services the child needs so that they are best “In all actions concerning children, whether
able to gain competencies needed to cope with undertaken by public or private social welfare
life challenges. Without such a framework for institutions, courts of law, administrative
services, opportunities for children to find the authorities or legislative bodies, the best interests
help they need to reach their aims and develop of the child shall be a primary consideration” (UN
positively are not realized. Convention on the Rights of the Child, Art. 3/1).

Furthermore, staff in residential care interact with The function of such a core concept is to
young people on the basis of their understanding establish a framework that functions like a
of their own role, the organization’s mission, roadmap to guide decision-making and selecting
climate, and culture, as well as their own view of best approaches in order to accomplish this aim.
what it means to gain maturity. An appreciation of how children develop and
what they need to be able to mature in positive
The vision of what positive development means
ways are key factors, since daily routines are
and needs, as a further instance, varies among
ultimately based on how staff understand such
stakeholders in this work, even within the same
matters. Despite relevant professional training,
organization. Because of this and because of
such understandings are often shaped largely
the importance of congruent and coherent action
by common preconceptions and thus
in residential care, using an effective conceptual
insufficiently influenced by relevant theoretical
framework is essential, since it offers a
fundamental structure for practice based on a approaches and empirical evidence. To counter
ground theory of how children develop, mature, this, the CARE model offers a set of principles
and change. Such a theoretical framework which establish guidelines for pedagogical work
should be compatible with children’s needs. in residential care which are based on theoretical
Thus, children and staff can be motivated, on knowledge, empirical insights, international
the one hand, to establish and maintain positive standards, and practical experience.
routines, structures and methods, and, on the
To be guided by such principles does not mean
other, to decrease the potential of conflict. Such
that all staff involved in residential centers must
a frameworks-orientation strives to establish
act in the same manner in each situation. There
greater consistency in the way children are
will be variety in the approaches taken by
addressed and treated that take into account the
care organization as a whole. individual staff members, even within such a
model, but this should be guided by effective core
The challenge in this goal has to do with creating principles that are accepted by all (cf. Holden
and communicating an overarching framework 2009, p. 17).
or core concept which promotes best practices
with regard to services rendered for the child’s The BASE principles of CARE
best interests (Anglin, 2002, p. 52).
Developmentally focused
This challenge suggests three goals:
Children do well if they can. If they can’t, we
1) the congruence of values, purposes, need to figure out why so we can help. (Ross
principles and methods; Greene)
2) a reciprocity or recognition which becomes
Research during the last two decades within the
evident in the interaction between people in an
organization; and, field of residential care that deals with
3) cohesion and a sense of wholeness within establishing successful strategies in spite of
the social service system. adverse circumstances or traumatic circum-
stances, as well as longterm studies concerning
The concept “in the best interests of the child” the development of young people living under
(cf. UN Convention on the Rights of the Child) high-risk conditions have shown that “resilience
also serves as a general criterion for the practice is an attribute of all young people to develop
of public assistance for children and young healthily and learn successfully” (Bernard 2004,
people. p. 4).

77
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Basically, all children should grow up and Family involvement in care


develop on a level playing field. However, their
thriving or, rather, their progress varies from child There are only two lasting bequests we can hope
to child, depending in part on their life to give our children. One is roots, the other,
experiences. Children in residential care wings. (Hodding Carter)
settings, in particular, need the support and
opportunities that can enhance their inherent The family of each child in child and youth
potential and inherited growth characteristics. services is an irreplaceable part of the child’s
Thus, one of the major tasks of residential care life, regardless of their individual circumstances.
is to promote the possibility for children to realize Their moral and cultural identity is bound up with
their “normal” development (Hawkins-Rodgers that of their family. One objective of residential
2007, Maier 1987, 1991). care facilities is thus the strengthening of family
ties. Children in such contexts are in need of
While all children need the same basic permanent bonds with adults who provide care
experiences and opportunities to grow and and support for them. The integration of parents
develop, children in residential care need and other relatives in residential care together
additional support and healing in order to with organizing services to enable children to
overcome their adversarial situations they face return to their community are two criteria of
which constrain their development. In this sense, successful support. Such goals are supported
unusual behavior has to be considered in relation by empirical evidence (Curry 1991, USGAO
to such children’s developmental progress rather 1994, Whittaker, Pfeiffer 1994). This
than regarding them or their behavior simply as outcomes-based study underlines the need for
deviant (cf. Bronfenbrenner 1979). Development contact with and the integration of the family into
happens in small steps and in the context of such care, both during their residency in such
actual events and experiences in a child’s life facilities and after their departure. Residential
(cf. Elkind, Weiner 1978). Thus, if a child does care that attends to a family orientation is more
not own the skill for making decisions, as one effective in supporting children’s development
example, it is important that they learn to develop (Barth 2005, Barth et al. 2007). Examples for
such skills by presenting them with situations in how this can be accomplished include having
which decisions have to be made and might be parents write letters to their children, maintaining
evaluated. Strategies that bring about effective contact with siblings, and planning successful
change can only be successful if they weekend visits. By working toward such goals,
correspond to a child’s developmental stage, staff can support and improve the relationship
because children learn best when the
between child and family (cf. Holden 2009, p.
circumstances they face are challenging without
19).
overwhelming them. This recognition has been
called the “zone of proximal development” (cf. Relationship-based care
Vygotsky 1978), one in which children face tasks
that are difficult for them to cope with on their Every child needs at least one person who is
own but can be done with support. By helping really crazy about him (or her). (Urie
children gain new skills in challenging Bronfenbrenner)
dimensions of their lives and attending to
situations in which children might develop skills The most important task for staff in residential
to support their development through proper care facilities is learning the importance of
support and by assisting them in adapting to their establishing a trusting relationship with children.
environment successfully, residential care staff Relationships and bonding developed in terms
can arrange occasions for children and youth to of children’s social world are significant in helping
develop the capacity and succeed in their them develop relational skills and enter into
environment based on their individual abilities meaningful relationships that will endure
and needs. In this context, staff are in a position throughout their lives (Fahlberg 1990, Hawkins-
to link issues related to early childhood Rodgers 2007, Maier 1991). “Nourishing”
development to daily routines that support experiences of support and basic bonding are
appropriate development. necessary for children to grow and mature in

78
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

healthy ways. Through positive bonding with as it is to find a solution for the argument. To be
adults children can learn to trust, feel safe, enter able to face and overcome challenges and shape
into relationships, and receive support to help circumstances on their own, children must learn
them overcome difficulties and solve problems. to solve conflicts on their own, to develop
The human ability to be in relationship with others adaptability, to think critically, and to gain a
and forge close bonds with others is necessary proper sense of perspective (Bernard 2004). It
and essential for this as it is for their cultivation is the task of residential care to enable children
of resilience. Again, resilience is closely linked to reach their personal aims and raise their
with healthy development and a successful way motivation to learn new skills (cf. Holden 2009,
of living (Bernard 2004, Goleman 1998, Masten pp. 20).
2004). Furthermore, relationships strengthen the
influence staff can have on the way children learn Trauma-informed care
to develop interpersonal skills (Hubble et al.
We need to shift our thinking from “What is wrong
1999, Trieschman et al. 1969). If young people
with you?” to “What happened to you?” (Sandra
tend toward absenteeism at school, they tend
Bloom)
to respect and cooperate with those adults with
whom they have a good relationship with (cf. A huge percentage of children in residential care
Holden 2009, pp. 19). have already experienced and suffered some
level of violence, abuse and/or neglect. These
Competency-centered care experiences obviously obstruct their maturation
If I have the belief I can do it, I shall surely acquire and development (Abramovitz, Bloom 2003,
the capacity to do it even if I may not have it at Bloom 1997, Garbarino 1999, Lieberman, Knorr
the beginning. (Mahatma Gandhi) 2007, Perry, Pollard 1998). Recent trauma
research within this context have helped us to
A competency-centered approach suggests the come to a better understanding of such children’s
deliberate care in discovering what opportunities challenges and the difficult behavior that ensues
are needed for children to develop their natural from this. Thus, in the context of providing
capabilities. In this context, competence is a residential care, activities and interaction should
combination of skills, knowledge and attitude be guided by a proper attention to the
which each child needs to manage daily life. In consequences brought on by such shattering or
settings of residential care, it is task of staff to overwhelming stress and trauma on a child’s
help children develop competencies that enable development. Therefore, it is essential to create
them to thrive in their specific setting. a safe environment which is free of violence so
Furthermore, staff have the task of motivating that children might themselves feel safe and
children to rise to challenges they will face and learn how to manage under stressful
circumstances. In this regard, staff must learn
thus develop new life-skills (Maluccio 1991,
to approach children not with the question, “What
Reiter, Byen 1991). If the aim is for children to
is wrong with you?”, but rather by asking, “What
gain social competencies and other living skills,
happened to you?” (Bloom 1997, p. 191). If staff
staff must attend to all their interactions and
understand something of what might have
activities as useful learning opportunities and
happened to children in their care and if they
part of a process-oriented approach to such
grasp the consequences of violence, power and
care. Adults involved must attend to helping
control, they are in a position to create an
children and young people in this process to the environment with appropriate tasks and learning
end that they might develop new skills, on the experiences rather than demanding of children
one hand, and gain insights in handling compliance and control. In their living
challenges and events of daily life, on the other. environment, children learn on the basis of the
In this sense, the path is as important as the role model adults provide, the culture in which
goal. For example, if two children sharing a room they live, and their direct experiences.
get into an argument about this arrangement, it
is as important to solve the interpersonal conflict This concept was developed to support children
and learn in the process about their differences who have experienced trauma in helping

79
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

facilitate their healthy development. The care to motivate children’s participation in ever more
and promotion of their inherent skills in guiding complex activities and relationships, the greater
their maturation is central in this regard. In this their chances are to mature and develop in order
matter, resilience is understood as inherent in to realize their potential (Bronfenbrenner 1979;
the child and part of their environment. The task cf. Holden 2009, p. 22).
of residential care is to respond adequately to
trauma- and pain-based behavior (cf. Holden An organization with a clear philosophy guiding
2009, p. 21). this socio-educational provision for children and
young people such as that of the CARE model
Ecologically-oriented care creates a basis for staff to work strategically,
which is to say for them to attend most effectively
When you plant lettuce and it doesn’t grow well, to the best interests of the child. The
you don’t blame the lettuce. (Thich Nhat Hahn) above-mentioned principles do not focus solely
on the physical and emotional needs of children,
At the heart of an ecological orientation to care
but also illustrate effective ways for children to
is the claim to create or secure an environment
learn how to grapple with their environment.
in which children are able to thrive. This is
Because of the fact that every child and each
important because children and youth grapple
situation is different, establishing and maintaining
with their context continuously as they mature
these principles offers an organization help in
and develop (Bronfenbrenner 1979, Maluccio
making decisions that are in the child’s best
1991). However, because the realities of their
interests.
environment often inhibit the process of growing
up, children need social bonding with caring Implementation and Evaluation
adults who are able to communicate to them their
belief in the children’s skills and strengths and The implementation of the CARE model for
thereby motivate them to learn and support their organizations offering residential care occurs
inherent drive to develop and mature (Bernard over a three-year process in collaboration with
2004). A caring and supporting environment in CARE model staff and qualified persons, as well
this context models for children how they might as those responsible for managing residential
learn to care for themselves and others (Swick facilities (source: http://rccp.cornell.edu/
2007). careimplmentation.html).

An underlying assumption of residential care is This entails the following steps:


that environmental support must be congruent • forming a implementation or leadership group
with children’s needs and their varied to implement the CARE model;
requirements for positive social development. If • compiling a baseline analysis of the
a child does not develop appropriately, one must organization (i.e., evaluating the culture and its
address the matter of the environment in which climate, concepts utilized, and actual practice);
they live as well as the child themselves in order • continuing education of all qualified staff
to bring about positive change. Furthermore, it persons with regard to the core principles of
is often far easier to change one’s approach or CARE;
the environment itself rather than demanding of • continuing education of those in management
children that they change, especially if they do of such facilities who are in positions of suppor-
not have the skills to do so. If a child does not ting and implementing the CARE principles;
manage to be ready to go to school in the • organizational support of management in
morning within 45 minutes, one might have to developing common strategies to retain
wake them 15 minutes earlier. CARE-principles in sustainable ways; and,
• organizational assistance to support,
The two main aspects of attending to this in improve, and maintain the CARE principles in
group settings have to do with the physical and terms of daily practice – for example, by
social aspects involved in children’s participation monitoring work, establishing study groups
in activities with other children, adults, and on among staff, and discussing case studies in staff
their own. The more an environment is adjusted meetings.

80
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

A proper evaluation must be carried out with institution has done to implement this model and
attention to qualitative and quantitative methods. work toward success.
Based on a clear theory of change, the qualitative
evaluation consists of in-depth interviews and The results of evaluations conducted since 2006
participant observations. The quantitative depict positive outcomes of the CARE model to
evaluation, for its part, consists of quasi- date (source: http://rccp.cornell.edu/
experimental designs that examine the effects caremainpage.html). The knowledge and
of this approach on children, staff, and the competence of qualified staff persons as well as
institution itself. Such an approach draws on a the congruence of their understanding of this
comparative study of fourteen residential care model and its implementation have been raised.
institutions participating in the CARE model. The CARE principles have been clearly
understood and broadly accepted in such
Criteria for evaluation regarding children and facilities, leading to a marked improvement in
youth involved in residential facilities already the climate of these residential care settings that
utilizing this model must attend to questions of is verifiable because of reduced stress and the
how their self-esteem has been influenced as higher commitment of staff. Regarding the
well as their capacity for self-sufficiency, together behavior of children and youth, the evaluation
with the question of their social integration and points to a marked decrease of physical violence,
concrete behavior. Among other considerations, assaults, and runaways. The effects also
this might draw on the Strengths and Difficulties suggest an improvement of effectiveness in
Questionnaire (SDQ, Goodman, 1997) as working with children. The aim of further
applied in this context. This questionnaire research will be to demonstrate how such effects
gathers deviant behavioral disorders and have been achieved.
strengths of children and youth (self- and
external evaluation) from the ages of 4 to 16 Concluding comment: What kind of
years. The SDQ is scale-based, consisting of knowledge does assistance in the care and
five single scales each with five characteristics: nurture of children and youth require, and
emotional problems; hyperactivity/attention- toward what end is it aimed?
deficit disorder syndrome; effectiveness in
dealing with peer interaction; behavioral As described at the outset of this article, the
disorders; and, positive social behavior. approach of the CARE model is meant to frame
a way of establishing the conditions for children
Criteria of evaluation with regard to staff include, and youth who live in residential care facilities,
for example, their capacities to develop their own and to concretize strategies and practices aimed
effectiveness, their relational abilities, and the at “the best interests of the child” (cf. Convention
competencies of children and youth in their care. on the rights of the child, Article 3/1).
Further criteria include staff expectations
concerning children’s developmental stage, their Thus, the six basic principles – viz., care that is
role in supporting activities aimed at integrating developmentally focused, focused on the
families in this care, and their understanding and involvement of the family, relationship-based,
handling of trauma-based behavior. competency-centered, trauma-informed, and
ecologically-oriented – have been developed on
In reference to the organization itself, evaluative the basis of theory, through recourse to empirical
criteria focus on the strategies and practices that study, in recognition of international standards,
support innovation, improve the climate and and attending to basic “know-how.” They offer
culture of the residential facility, as well as the guidelines for daily life in residential care and
congruence of theory and praxis and the seek to close the gap between knowledge of
effectiveness of data-based decision-making. what constitutes positive residential care and
The approach of such an evaluative practice in how best practices are best implemented. On
attending to an institution’s philosophy is not the basis of such intentions, the CARE model
meant simply to take into account the results of also addresses the question of the social pro-
such care, but rather to understand what each duction of professional activity and knowledge

81
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

(cf. Gredig, Sommerfeld 2010, pp. 87) and knowledge, in which professional traditions are
thereby highlights the relation between scientific- acquired and improved by addressing and
and action-oriented knowledge. For this reason, grappling with new professional experiences and
the CARE model is also congruent with the scientific findings” (Engelke, 2003, p. 188).
current debate about evidence-based social Hence, the knowledge of good residential care,
work. In addition, a point only suggested in this for example, is acquired by means of the findings
article, criteria of evaluation and instruments of of professional experience together with the
evaluation, partly extracted from clinical practice, results of scientific research. While professional
have been depicted. By this depiction, tasks and experience depends to a great extent on the
goals (the view of the evaluation) of residential biography of those involved, the context of work
care become clear and this enables discussions in the field, the location of this work, the nature
of social policy and procedures. of the institution, the role played by continuing
education, and thus are highly individual,
The gap between a knowledge of residential care scientific findings are open to public. In what way
and actual practice as one reason for adopting such matters are actually adopted – for example,
the CARE model is not just a matter of alignment in work published in professional journals or in
with public policies for residential care, attending terms of how such theories are implemented in
to competing funding demands, or addressing the field – thereby enhancing the chance of
deficiencies in the conceptual approach and improving actual practice, remains unsettled (cf.
philosophical basis for such care. Professional Nüsken, Seidenstücker 2008). Therefore, the
theories that depict professional work in terms proportion of scientific knowledge, or rather the
of the conflicts that exist between empirical knowledge of “best practices” has to be seen
knowledge and relevant professional standards clearly beyond a “naïve mentality of
are also relevant in this context (cf. Dewe et al. transference” (Dewe et al. 1992 p. 71). “The
1993, Oevermann 1996). model of a unidirectional knowledge transfer
from the context of knowledge generation into
According to a study by Engelke (2003), the
the context of application proves to be a
knowledge of professional stakeholders can be
technocratic misunderstanding and leads to
distinguished by an attention to the learnings
problems which are encoded as resistance and
from daily life, a properly “scientific” approach,
and knowledge mediated by the profession itself. obstacles of reception by its representatives.
In the first place, commonsense observations, Several versions are known in this context: on
experiences and insights from ordinary the one hand, a practice which is not willing to
experience constitute the learnings from daily ‘implement’ latest and best evidence, can be
life, which is basically a common ground of identified as ignorant, ineffectual and
values, impressions, opinions and assumptions irresponsible. On the other hand, abstract
on which human thinking and action are scientific knowledge which raises the claim to
ordinarily based. Second, a properly scientific instruct practice can be accused of being
knowledge consists of targeted, systemized and irrelevant and out of touch with reality” (Gredig,
critically-reflected methods for gaining Sommerfeld 2010, p. 85). Accordingly, strategies
understanding, which leads to verifiable results of implementation, particularly for concepts that
and can be justified on the basis of documented focus on the level of values and thereby regard
research. And, finally, the knowledge of the attitudes, routines of interpretation, and ways of
profession links know-how with individual acting, seem to be presupposed (for detailed
experience, generated out of practice and discussion of this point, see Bellamy et al. 2010).
developed over the years of professional work According to extant publications, the
as influenced by continuing education seminars. implementation of the CARE model tracks a way
The knowledge mediated through the profession of combining a knowledge base with the
assesses matters of how well actual practice consensus of those who are responsible agents
functions. “Thus, the knowledge of the profession in this arena. The six basic principles form the
can be seen as a connection (“composite”) of conceptual framework for implementing the
the knowledge of daily life and scientific CARE model. What is of importance here is the

82
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

fact that these principles are not designed to be In this context, it is crucial to recognize how
implemented in a top-down process, via the impact studies function, and in what manner they
regulation of services provided, but rather are promise to offer guidance with regard to
part of a complex process involving the designing and implementing appropriate and
participation of all stakeholders in such care. This effective practices. To design such practices in
process also picks up many aspects suggested terms of social services like residential care
by approaches to human resource and settings, results of impact studies can be a good
organizational development. This strategy basis for reflection, particularly if they measure
seems to be successful according to the and analyze actual contexts in a relevant
evaluative results to date. Nevertheless, results manner. This basis can qualify practice by
that take account of the sustainability of this influencing the development of professional
model are not yet in. Furthermore, results of the concepts and practice with know-how and
CARE model seem to be able to connect to the empirical knowledge.
findings of the latest federal pilot project in
Empirically grounded knowledge in social work
Germany named “outcome-oriented youth
attending to outcomes and their likelihood of
welfare service” Although less unified than in the
being effective serve as an important source of
CARE model, participating institutions could still
information to monitor and thereby improve the
glean much needed scientific knowledge
actual implementation of social work. The crucial
concern the socio-educational provision for
criterion for doing the right things in professional
children and young people in a project of this acting is, or rather remains, the concrete
nature. Again, the knowledge of such work has applicability of a model rather than an abstract
been introduced within the context of the local notion of its “truth” (cf. Dewe, Otto 2010, p. 211).
implementation of this model and its By using the orienting function of such
development in specific contexts. As a result, well-founded guidelines like the basic-principles
the project accounts for an appropriate of the CARE model, the task of professionals is
standardization which offers at the same time that of reflecting on and relating empirical
guidance for administrative oversight in case findings with regard to individual cases (cf. Otto
work as one active factor among others (cf. Albus et.al. 2010, p. 11). In such ways, an
et al. 2009, pp. 26). outcomes-based knowledge becomes a
guideline for the profession itself, contributing
According to the evidence base of this study,
to the professionalization of social work, the
the CARE model seems to strike a reflexive
adequate scientific grounding of professional
balance between impact studies, which play an knowledge, and a proper attention to qualification
important part in developing the basic principles in actual practice, but not to the implementation
of such work, and the concept of a of such practices without regard for the subject(s)
non-management “what-works” ideology, in involved. “This has to do with nothing other than
which strictly empirical findings are applied. the scientific-theoretical and empirical grounding
Thus, aspects of bonding- and activity-theory, of a reality-oriented approach to professional
of trauma- and resilience research, and the knowledge (Dewe, Otto 2010), and not just with
environmental-systematic approach influence a technological guide for professional practice”
the basic principles. Further sources are (Otto et al. 2010, p.22).
international standards and know-how. There
are references to the Best Practice Guidelines On this basis, one can speak of an important
of the Child Welfare League of America (CWLA) challenge for models like that of CARE.
and the Green Paper “Every Child Matters” in Previously available understanding and
Great Britain. Effectively, the ambition to create evaluation of the CARE model offer well-founded
services “in the best interests of the child” evidence for a properly scientific knowledge that
establishes the right focus. In doing so, the can be utilized as a resource in advancing the
requirement of the UN convention on the rights professionalization of such work, without losing
of the child, article 3/1, needs to find concrete sight of the logic of a “social adequacy” and thus
implementation in such cases as this. lapsing into a “management by measurement”

83
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

(Dewe 2009, p. 98). All this suggests how evaluations of this model will be as this work
important further developments and ongoing goes forward.

BIBLIOGRAPHY
1. Abramovitz, R., Bloom, S. (2003). Creating sanctuary in residential
treatment for youth: From the “well-ordered asylum” to a “living learning
environment”. In Psychiatric Quarterly, 74(2), 119-135.
2. Albus, S., Greschke, H., Klingler, B., Messmer, H., Micheel, H.-G.,
Otto, H.-U., Polutta, A. (2009). Elemente Wirkungsorientierter
Jugendhilfe und ihre Wirkungsweisen: Erkenntnisse der
wissenschaftlichen Evaluation des Bundesmodellprogramms. In ISA
Planung und Entwicklung GmbH (Eds.), Schriftenreihe
Wirkungsorientierte Jugendhilfe Band 9: Praxishilfe zur
Wirkungsorientierten Qualifizierung der Hilfen zur Erziehung, 24-60.
3. Anglin, J. (2002): Pain, normality, and the struggle for congruence.
New York
4. Barth, R. P. (2005): Residential care: From here to eternity.
International Journal of social work, (14), 158-162.
5. Barth, R. P., Greeson, J. K., Guo, S., Green, R. L., Hurley, S., Sisson,
J. (2007): Outcomes for youth receiving intensive in-home therapy or
residential care: A comparison using propensity scores. American
Journal of Orthopsychiatry, 77(4), 497-505.
6. Belknap, N. (2001): Minding the children in 1951: Who is minding
them in 2001? Reclaiming Childern and Youth, 10(2), 66-70.
7. Bellamy, J.L., Bledsoe, S. E., Mullen, E. D. (2010): Evidenzbasierte
Sozialarbeitspraxis – Konzepte und Probleme der Implementation.
In: Otto, H.-U.,Polutta, A.,Ziegler, H. (Eds.): What Works? Welches
Wissen braucht die Soziale Arbeit. Zum Konzept evidenzbasierter
Praxis. 29-61. Opladen/Farmington Hills.
8. Bernard, B. (2004): Resiliency: What we have learned. San Francisco.
9. Bloom, S. (1997): Creating sanctuary: Toward the evolution of sane
societies. New York .
10. Bronfenbrenner, U. (1979): The ecology of human development.
Cambridge.
11. Cornell University: CARE Implementation and Integration Package:
http://rccp.cornell.edu/careimplmentation.html (11.08.2011).
12. Cornell University: The CARE Practice Model Overview: http://
rccp.cornell.edu/caremainpage.html (11.08.2011).
13. Curry, J. (1991): Outcome research on residential treatment:
Implications and suggested directions. In American Journal of
Orthopsychiatry, 61, 348-358.
14. Dewe, B. (2009): Reflexive Sozialarbeit im Spannungsfeld von
evidenzbasierter Praxis und demokratischer Rationalität – Plädoyer
für die handlungslogische Entfaltung reflexiver Professionalität. In:
Becker-Lenz, R., Ehlert, G., Müller, S. (Eds.): Professionalität in der
sozialen Arbeit. Standpunkte, Kontroversen, Perspektiven, 89- 109.
Wiesbaden.
15. Dewe, B., Ferchhoff, W., Radke, F.-O. (1992): Das
„Professionswissen” von Pädagogen. Ein wissenschaftstheoretischer
Konstruktionsversuch. In Dewe, B., Ferchhoff, W., Radke, F.-O. (Eds.):
Erziehen als Profession.!Zur Logik professionellen Handelns in
pädagogischen Feldern, 70-91, Opladen.
16. Dewe, B., Ferchhoff, W., Scherr, A., Stüwe, G. (1993): Professionelles
soziales Handeln. Soziale Arbeit im Spannungsfeld zwischen Theorie
und Praxis, Weinheim/München.
17. Dewe, B., Otto, H.-U. (2012): Reflexive Sozialpädagogik.
Grundstrukturen eines neuen Typs dienstleistungsorientierten
Professionshandelns. In Thole, W. (Eds.) : Grundriss Soziale Arbeit.
Ein einführendes Handbuch. Wiesbaden.

84
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

18. Eisikovit, S., Becker, J., Guttmann, E. (1991): The known and used
in residential child and youth care work. In: Becker, J., Eisikovhts, Z.
(Eds): Knowledge utilization in residential child and youth care
practice. 3-23. Washington, D.C.
19. Elkind, D., Weiner, I. (1978:): Development of the child. New York.
20. Engelke, E. (2003): Die Wissenschaft Soziale Arbeit. Werdegang und
Grundlagen. Freiburg.
21. Fahlberg, V. (1990): Residential treatment: A tapestry of many
therapies. Indianapolis
22. Garbarino, J. (1919): Lost boys: Why our sons turn violent! And how
we can save them. New York
23. Gibson, J. (2003): Anger: Troublesome emotion or therapeutic
challenge? Refocus, 8 (1-3), 12-15. Ithaca, New York.
24. Gibson, J. (2005): Reflections on a conference workshop. Refocus,
11(1-3), 7-10. Ithaca, New York.
25. Goleman, D. (1998): Working with emotional intelligence. New York.
26. Gredig, D., Sommerfeld, P. (2010): Neue Entwürfe zur Erzeugung
und Nutzung lösungsorientierten Wissens. In: Otto, H.-U., Polutta,
A., Ziegler, H. (Eds.): What Works? Welches Wissen braucht die
Soziale Arbeit. Zum Konzept evidenzbasierter Praxis. 83-98. Opladen/
Farmington Hills.
27. Hawkins-Rodgers, Y. (2007): Adolescents adjusting to a group of
environment: A residential care model of re-organizing attachment
behavior and building resiliency. In Child and Youth Service Review,
29, 1121-1141.
28. Holden, M. (2009): Children And Residential Experiences: Creating
Conditions for a Change, Arlington.
29. Hubble, M., Duncan, B., Miller, S. (1999): The heart & soul of change:
What works in therapy. Washington D.C.
30. Lieberman, A. F., Knorr, K. K. (2007): The impact of trauma: A
developmental framework for infancy and early childhood. Psychiatric
Annals, 37(6), 416-422.
31. Maier, H. (1987): Developmental group care of children and youth.
New York
32. Maier, H. (1991): An exploration of the substance of child and youth
care practice. Child and Youth Care Forum 20(6), 393-411.
33. Maluccion, A. (1991): Interpersonal and group life in residential car:
A competence-centerend, ecological perspective. In Beker, J.,
Eisikovits, Z. (Eds.): Knowledge utilization in residential child and
youth care practice, 49-63. Washington D.C.
34. Masten, A. (2004): Regulatory processes, risk and resilience in
adolescent development. In Annals of the New York Academy of
Sciences 1021, S. 310-319.
35. Nüsken, D./Seidenstücker, B. (2008): Was Wirkungen bewirken
können: Der empirisch informierte Professionelle - Ein Beispiel zur
wirkungsorientierten Qualifizierung der Erziehungshilfen durch
evidenzbasierten Professionalismus. In ISA-Jahrbuch zur Sozialen
Arbeit, 141-162, Münster.
36. Oevermann, U. (1996): Theoretische Skizze einer revidierten Theorie
professionellen Handelns. In Combe, A., Helsper, W. (Eds.):
Pädagogische Professionalität, 70-182. Frankfurt a.M.
37. Otto, H.-U., Polutta, A., Ziegler, H. ( 2010): Zum Diskurs um
evidenzbasierte Soziale Arbeit. In Otto, H.-U., Polutta, A., Ziegler, H.
(Eds.): What Works? Welches Wissen braucht die Soziale Arbeit.
Zum Konzept evidenzbasierter Praxis, 7-25, Opladen/Farmington
Hills.
38. Perry, B., Pollard, R. (1998): Homeostatis, stress, trauma and
adaption: A neurodevelopmental view of childhood and trauma. In
Child and Adolescent Psychiatric Clinics of North America, 7, 33-51.

85
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

39. Reiter, S., Byen, D. (1991): Promoting social competence: Implications


of work with mentally retarded children and adults in residential
settings. In Beker, J.. Eisikovits, Z. (Eds.): Knowledge utilization in
residential child and youth care practice, 25-48, Washington D.C.
40. Swick, K. J. (2007): Empower foster parents toward caring relations
with children. In Early Childhood Education Journal, 34(6), 393-398.
41. Trieschman, A., Whittaker, J., Brendtro, L. (1969): The other 23 hours:
Child care work with emotionally disturbed children in a therapeutic
milieu. Chicago
42. United States General Accounting Office (USGAO) (1994): Residential
care: Some high-risk youth benefit, but more study needed.
Gaithersburg
43. Vygotsky, L. (1978): Mind and society: The development of higher
mental processes. Camebridge
44. Whittaker, J./Pfeiffer, S. (1994): Research priorities for residential
group child care. Child Welfare, 73, 583-601.

86
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN VICTORIA, AUSTRALIA

CASE MANAGEMENT IN VICTORIA, AUSTRALIA

Cate MACMILLAN
cate42@hotmail.com
Jennifer BROOKER
brookerjen@gmail.com

Legea în domeniul protecþiei copiilor, tinerilor ºi familiei (2005) (modificat)

• Interesul superior al copilului constã în a fi înþeles ºi sprijinit de cãtre sistemul de servicii care existã
în mediul proximal al tânãrului ºi familiei acestuia
• Pentru prima datã, legea a reuºit sã reuneascã protecþia copilului, justiþia ºi serviciile existente la
nivelul comunitãþii sub o singurã umbrelã legislativã.
• Toþi lucrãtorii se regãsesc la secþiunea 10 (interesul superior al copilului) din cadrul Legii amintite,
în situaþiile care impun adoptarea deciziilor.

Ce este managementul de caz?

• Un model de furnizare de servicii care a evoluat cu timpul, dezvoltându-se de la practicile timpurii


în asistenþã socialã ºi profesiile de îngrijire medicalã (Gursansky, Harvey ºi Kennedy 2003).
• Societatea managementului de caz din Australia (CMSA) defineºte managementul de caz dupã
cum urmeazã: “… un proces comun de evaluare, planificare, facilitare ºi sprijin pentru opþiunile ºi
serviciile existente în scopul de a veni în întâmpinarea nevoilor medicale individuale prin comunicare
ºi resursele disponibile în promovarea rezultatelor eficiente în termeni de costuri” (Case Management
Society of Australia 2004)

Managementul de caz are mai multe faþete

• Este crucial pentru o intervenþie eficientã în protecþia copilului.


• Planificarea este procesul de adoptare a deciziilor semnificative în raport cu un copil pe parcursul
intervenþiei specializate a serviciilor sociale, de la preluarea cazului pânã la închiderea sa. Planificarea
izvorãºte din colectarea efectivã a informaþiilor ºi analiza celor disponibile. Informarea directã se
obþine din evaluarea situaþiei copilului ºi a experienþei trãite, iar cea indirectã vizeazã acþiunile ce se
impun a fi iniþiate.
• Planificarea intervenþiei în protecþia copilului este în mod specific corelatã cu procesele de planificare
realizate cu copiii ºi familiile acestora, urmatã îndeaproape de colectarea de probe specifice intervenþiei.
Planificarea cazului este în acord cu cerinþele legislative ºi politice legate de pregãtirea, implementarea
ºi revizuirea planurilor, respectiv cerinþe ºi acþiuni specifice în elaborarea planurilor pentru copiii aborigeni.

De ce este necesar managementul de caz?

• Mulþi beneficiari/clienþi întâmpinã dificultãþi în accesarea serviciilor adecvate datoritã asocierii


fragmentare a acestora (ex: numãrul mare de agenþii din Victoria care s-au dezvoltat în mod independent
ºi într-o manierã necorelatã).
• Clienþii individuali pot necesita o serie de servicii medicale, de protecþie socialã sau vocaþionale,
gãzduire, transport ºi îngrijire personalã. Acestea pot funcþiona distinct la nivelul numeroaselor agenþii
care îngreuneazã accesul clienþilor ºi existã probabilitatea ca aceºtia sã fie nevoiþi sã se confrunte cu
limitele serviciilor administrative, instituþionale sau comunitare în acest demers.
• Aceste servicii au în comun:
- Criterii specifice de admitere
- Opereazã dupã reglementãri separate

87
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

O practicã comunã în aprecierea interesului superior a copilului

De la preluare la închiderea cazului

88
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Evaluarea interesului superior al copilului

Tineri la risc ridicat ƒ Procesul de planificare a intervenþiei ar trebui


sã încurajeze pãrinþii, familia extinsã, comu-
- În general se înscriu în segmentul de vârsto nitatea, îngrijitorii ºi specialiºtii sã se implice în
12-17 ani, însã ocazional vârsta poate coborî la
generarea ºi implementarea de soluþii pentru
10 ani
protecþia ºi îngrijirea copilului
- Au dificultãþi multiple ºi complexe ºi necesitã
sprijin intensiv ºi susþinut ƒ Conflictul poate apãrea în cadrul acestui
- Riscul poate fi episodic ºi uneori poate proces atunci existã un dezacord între familie ºi
ameninþa propria viaþã protecþia copilului. Medierea disputelor este o
modalitate eficientã de a promova consensul ºi
Planurile de intervenþie colaborarea.
- Esenþiale pentru un management efectiv al Studiu de caz – Leah (14 ani)
riscului ºi stabilizarea tânãrului
- Evaluãrile detaliate includ colaborare ºi ƒ Gãsitã rãtãcind pe o stradã noaptea. Adusã
coordonare multidisciplinarã, consultaþii la centrul Monash Rape Crisis pentru evaluare
medicale ºi semnarea unui angajament de cãtre ƒ A fost abuzatã fizic ºi agresatã sexual
tânãr ƒ Preluare caz: Leah afirmã cã este copil al
- Evaluarea ºi planificarea intervenþie trebuie
strãzii ºi trãieºte cu un grup de tineri, toþi
sã ia în calcul posibilele efecte ale experienþelor
înghesuiþi într-o clãdire degradatã de la periferie.
nefericite din copilãrie, inclusiv expunerea la
traume, ce pot afecta dezvolta cognitivã a tânã- Existã istoric de consum de droguri ºi admite cã
rului ºi pot genera probleme de comportament. a prestat servicii sexuale în schimbul drogurilor
din când în când. Într-o astfel de situaþie a fost
Bune practici agresatã
ƒ Familie:
ƒ Sunt focusate pe soluþii dintr-o perspectivã - Mama – Ruby: susþine cã e alcoolicã,
bazatã pe propriile puncte tari consumatoare de droguri; separatã de tatãl lui
ƒ Planificarea intervenþiei este realizatã în Leah; trãieºte cu Ray, un bãrbat agresiv din
colaborare cu toþi membrii familiei copilului Footscray

89
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

- Tatãl – Lou: consumator de droguri ºi alcoolic. care îi afecteazã, în funcþie de etapa de vârstã,
κi aminteºte cã o abuza fizic pe mama sa. Nu reprezintã inima principiilor de adoptare a
ºtie unde se aflã în prezent, nu l-a mai vãzut de deciziilor reglementate prin legislaþia specificã.
când avea 11 ani - Unii copii nu doresc sã fie implicaþi în ºedinþele
- Bunica - Dawn doreºte sã o creascã însã ce îi vizeazã ºi pot vedea derularea planurilor
Leah refuzã sã meargã la ºcoalã; a încercat sã ca ºi rol exclusiv a managerului specialistului în
trãiascã cu ea, însã nu a acceptat restricþiile protecþia copilului, acesta fiind astfel investit cu
impuse. Revine la domiciliul acesteia când are consultarea familiei ºi ai altor adulþi importanþi
o nevoie disperatã de bani sau mâncare în viaþa copilului.
- A fugit de acasã la 13 ani deoarece iubitul - Dacã copilul are o anumitã vârstã ºi nivel de
mamei a agresat-o fizic într-o zi când erau singuri percepþie, se impune încurajarea sa la
acasã. I s-a plâns mamei însã aceasta nu a participarea directã în stabilirea planului ºi
crezut-o sprijinirea sa în a înþelege importanþa rolului sãu
în proces. Dacã totuºi copilul continuã sã refuze
- Se întreþine cu prieteni ai strãzii
participarea, practicianul poate explora metode
- Sãnãtate: igienã bucalã precarã; nutriþie
creative astfel încât vocea copilului sã se facã
deficitarã auzitã.
- Referire: transfer la servicii securizate de
protecþie specialã (maxim 3 sãptãmâni) cu Practica reflexivã
perspectiva transferului într-un centru.
Evaluaþi:
Implicarea copilului/tânãrului
- Sunt drepturile copilului protejate?
- Managerul de caz ar trebui sã antreneze - Dezvoltarea copilului este promovatã?
copilul la discuþii pe perioada dezvoltãrii, - Acþiunile propuse sunt în acord cu principiul
implementãrii ºi revizuirii planului de protecþie. interesului superior al copilului?
- O atenþie specialã ar trebui acordatã pentru - Abordarea diferitã a lucrurilor ar produce un
a ne asigura cã copilul înþelege deciziile adoptate rezultat mai bun?
ºi ceea ce presupune procesul de planificare. - Este potrivitã implicarea altor persoane în
- Managerul de caz ar trebui sã discute cu asistarea la procesul de luare a deciziilor?
copilul despre aspectele ce þin de îngrijirea de - Va beneficia copilul de plan?
zi cu zi, precum ºi despre obiectivele generale, - Copilului îi este oferitã posibilitatea de a fi
scopul ºi acþiunile solicitate pentru atingerea ascultat?
acestora. - Familiei îi este oferitã oportunitatea de a fi
ascultatã?
Sã-i oferim copilului dreptul la opinie - Cum vor fi þinuþi la curent copilul ºi familia
acestuia?
- Ascultarea opiniei copilului pe durata - Se remarcã nevoia de a schimba direcþia prin
planificãrii ºi a procesului de luare a deciziilor revizuire?

REFERINÞE
1. Case Management Society of Australia 2004. Retrieved from
www.cmsa.org.au
2. Child Youth and Family Act (2005) Retrieved from http://
www.legislation.vic.gov.au/Domino/Web_Notes/LDMS/PubStatbook.
nsf/edfb620cf7503d1aca256da4001b08af/15A4CD9FB84
C7196CA2570D00022769A/$FILE/05-096a.pdf
3. DHHS (2016) Child Protection Manual Retrieved from http://
www.dhs.vic.gov.au/for-service-providers/children,-youth-
and-families/child-protection/child-protection-practice-manual-online
4. DHHS (2016) Best Interest Practice Manual Retrieved from http://
www.dhs.vic.gov.au/data/assets/pdf_file/0005/449213/the-best-
interests-framework-for-vulnerable-children-and-youth.pdf

90
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

VARIA
STUDIU DE CAZ: UTILIZAREA METODEI LISREL ÎN EVALUAREA
INSTITUÞIILOR ªCOLARE

CASE STUDY: USING LISREL METHOD IN EVALUATION OF SCHOOLS

Prof. Liliana Camelia GUZU


Sinaia

Abstract

This article addresses a historical perspective and institutional assessment provides practical guidance to
measure and analyze school assessment in a modern manner. The evaluation was analyzed not only related
to the specific context of measuring and assessing school performance of students, but also as an activity
that reveals the internal efficiency of the teaching process and its variables and the relationships between
education and the socioeconomic. This perspective led us to analyze evaluations in the educational system,
which allowed us to understand the relationship between its components, which are explained as effects of
the complex conditionality of “inputs” and “processes”. This “circular causality” helped us to identify the
factors involved in activities at different levels. Institutional Assessment constitute the perspective of
understanding of how the “school factor” can explain a negligible part of students success. Personal findings
occasioned by the activity in very different schools, contexts strengthened our belief that low school performance
is not a fatality, that on the contrary, the school has enormous potential which is not totally exploited, but only
partially. Experience shows that the academic results reflect actually, the teacher’s work, preparation,
professional qualities, pedagogical skills,their personality traits. The paper analyzes the institutional evaluation
of two schools by LISREL analysis.

Key-words: evaluative analysis; assessment research; LISREL Method

1. Evaluarea instituþionalã. Perspective ºi Existã douã tipuri de modele de evaluare


fundamentãri teoretice instituþionalã recunoscute, prescriptive ºi
descriptive. Un model prescriptiv se referã la un
Evaluarea în educaþie reprezintã procesul set de reguli, prescripþii, interdicþii ºi cadre de
sistematic de colectare, analizã ºi schimb de ghidare care specificã ce e o evaluare bunã sau
date privind procesele educaþionale ale corectã ºi modul în care ar trebui sã fie efectuatã.
indivizilor, grupurilor sau organizaþiilor, pentru a Un model descriptiv este un set de instrucþiuni
facilita învãþarea la nivelul tuturor pãrþilor ºi generalizãri care descrie, prezice sau explicã
implicate, astfel încât judecata valorii ºi luarea activitãþile de evaluare. Un astfel de model este
deciziilor sã se bazeze pe evidenþe. proiectat pentru a oferi o teorie empiricã. În timp
ce modelele prescriptive furnizeazã cadrele ºi
Evaluarea instituþionalã se referã la o evaluare strategiile pentru efectuarea evaluãrilor,
a întregii ºcoli, mai degrabã decât de subiecþi modelele descriptive furnizeazã o serie de
individuali sau departamente. Evaluarea nu a opþiuni de sunet pentru ghidarea desfãºurarea
fost fãcut-o întotdeauna bine sau sistematic. evaluãrii.
Aceasta a fost de multe ori intuitiv, de pe
manºetã, din auzite ºi reputaþia. ªi ce au fost Cel mai important aspect al sistemului de
adesea pe scarã largã considerate ca fiind bune evaluare este nevoia ca orice activitate de
ºcolile au beneficiat de mitologie si misticã. evaluare a calitãþii sã aibã ca scop îmbunãtãþirea

91
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

calitãþii, reflectatã în rezultatele elevilor/preºco- a douã instituþii ºcolare folosindu-se metoda mai
larilor. “Valoarea adãugatã” (sau progresul în sus menþionatã.
reuºita ºcolarã, în realizarea obiectivelor
curriculare) ºi “valoarea creatã” (sau activitãþile 2.Principii ale autoevaluãrii
educaþionale desfãºurate explicit la cererea sau
Autoevaluarea este susþinutã de un raþionament
în folosul beneficiarilor ºi care nu rezultã explicit
diferit. Deºi are ºi un scop în direcþia respon-
din obiectivele curriculare – adicã crearea de
sabilitãþii, impulsul de bazã este cel al dezvoltãrii.
obiective ºi activitãþi adaptate condiþiilor con-
Ea reprezintã o caracteristicã intrinsecã a ºcolilor
crete) trebuie sã constituie scopurile funda-
ºi practicii profesionale eficiente dar dobândeºte
mentale ale activitãþii ºcolare. un caracter imperios din punctul de vedere al
Folosind metoda de evaluare LISREL se descentralizãrii.
urmãreºte obiectivitatea procesului de evaluare Din perspectivã politicii ºcolare. autoevaluarea
a unui întreg. Mã refer aici nu numai la evaluarea este privitã ca un mecanism de împuternicire a
tonelor de hârtii puse la dispoziþia evaluatorilor, ºcolilor în a-ºi îmbunãtãþii din interior calitatea,
ci pur ºi simplu la procesul de predare – învãþare ajutându-le sã-ºi monitorizeze progresul ºi sã-ºi
– evaluare, precum ºi a legãturii tuturor partici- informeze precis acþionarii/beneficiarii externi –
panþilor în procesul educaþional. pãrinþi ºi publicul mai larg. Se considerã cã
autoevaluarea contribuie la dezbaterile demo-
Evaluarea ca proces global va însemna, de cratice despre ce este calitatea la nivelul ºcolii
asemenea, cã evaluatorii, cadrele didactice ºi ºi al clasei, în timp ce complineºte munca
participanþii direcþi ºi indirecþi vor lucra împreunã agenþiilor externe.
într-o atmosferã mai favorabilã, contrar situaþiei
în care evaluatorul vine dupã intervenþia de a Din perspectiva ºcolii, autoevaluarea are un scop
judeca munca altora. imediat mai puternic. Dialogul este centrat mai
mult pe acþionarii interni ºi pe contribuþia lor la
Articolul este structurat în cinci secþiuni. Prima planificare ºi îmbunãtãþire la nivelul clasei, ºcolii
propune o abordare teoreticã menitã sã ºi comunitãþii. Pentru a realiza acest lucru în mod
fundamenteze importanþa evaluãrii instituþionale. eficient este necesarã implicarea tuturor actorilor
A doua secþiune propune o nouã perspectivã de relevanþi ºi acces la instrumentele care pot cel
abordare a evaluãrii folosind metoda LISREL. mai bine sã sprijine luarea deciziilor, învãþarea
Lucrarea se continuã cu o analizã comparativã ºi predarea.

Figura 1 – Principii ale autoevaluãrii

Pornind de la principiile autoevaluãrii putem care lucreazã împreunã într-un climat de


afirma cã o ºcoalã este eficientã în procesul de încredere ºi respect ºi care au în cadrul
autoevaluare atunci când implicã directori, activitãþilor incluse ºi ºedinþe de consultare cu
directori adjuncþi, profesori ºi personalul auxiliar pãrinþii ºi elevii, cu scopul clar de a îmbunãtãþi

92
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

activitatea ºcolarã. Procesul de autoevaluare ecuaþii variabile latente în modele liniare


implicã gândirea criticã cu privire la obiectivele structurate” (Long, 1983).
propuse ºi în concordanþã cu prioritãþile ºcolii ºi
ceea ce trebuie fãcut pentru a aduce îmbunãtãþiri Aceastã tehnicã de analizã aparþine metodo-
în activitãþile de învãþare. logiei contemporane prezentatã în lucrarea
(Kerlinger, 1986). Aceastã tehnicã permite
Flexibilitatea, creativitatea ºi dorinþa de a includerea variabilelor latente, care nu pot fi
regândi, revizuirea ºi reproiectarea, gãsirea de incluse în modelul de regresie ºi în analiza
noi moduri de a face lucruri din partea cadrelor traseului algoritmic. Excelenþa acestui model în
didactice, directori, directori adjuncþi ºi comparaþie cu cele convenþionale, cum ar fi de
managementul ºcolar sunt caracteristicile unei regresie ºi calea analizelor sunt în primul rând o
ºcoli eficiente cu un proces de autoevaluare eroare de estimare asupra relaþiei dintre variabile
corect. datorate erorilor de mãsurare pot fi bine
corectate ºi în al doilea rând testul statistic dacã
Procesul de autoevaluare are ca scop produ- un model teoretic poate fi acceptat sau nu sã
cerea unui rezultat pozitiv, mãsurabil ºi o descrie relaþia dintre variabile.
diferenþã semnificativã în procesul de predare,
învãþare, evaluare a elevilor ºi în activitatea ºcolii, În tehnica LISREL, existã douã grupuri de ecuaþii
conducând la o comunicare transparentã cu potrivit lucrãrii lui Schumacker ºi Lomax (1996),
întreaga comunitate ºcolarã. acestea sunt ecuaþii de mãsurare ºi ecuaþii
structurale. Fostul studiu aparþine factorului deja
3.Metodã de analizã evaluativã a instituþiilor efectuat pentru analiza exploratorie ºi care
ºcolare - Analiza LISREL vizeazã stipularea variabilelor mãsurate, care pot
fi realizate ca un bun indicator pentru variabile
Globalizarea, care se caracterizeazã prin
latente. Cu alte cuvinte, modelul de mãsurare
avansarea în tehnologie, a adus probleme cu
se face pentru a estima factorul de încãrcare
privire la interacþiunea vieþii umane, inclusiv in
pentru fiecare variabilã care este, în teorie,
domeniul educaþional. În perspectiva metodo-
stipulatã ca indicator de variabile latente sau
logiei de cercetare, argumentarea problemei în
factori. Acesta din urmã este utilizat pentru a
domeniul educaþional, fie cantitativ, fie calitativ,
descrie relaþia bazatã cauzã între variabile
necesitã o tehnicã corectã de analizã a datelor.
latente, fie între variabile (de tip exogen) sau între
Acest lucru are ca scop obþinerea de rezultate
variabilele efect (de tip endogeni) precum ºi
obiective de analizã a datelor ºi pot fi
utilizat pentru a descrie impactul explicat ºi
generalizate cu exactitate. Analiza datelor în
variaþiile inexplicabile.
domeniul educaþional nu este la fel de uºoarã
ca ºi în celelalte domenii, cum ar fi: industrie, 4. Analiza comparativã a douã instituþii
inginerie, agriculturã, economie, în care analiza ºcolare
statisticã poate fi îndeplinitã cu uºurinþã.
Interpretarea fãcutã nu suportã un risc ridicat în Cercetarea a fost realizatã pe douã instituþii
comparaþie cu datele complexe ale variabilelor ºcolare din mediul urban, folosindu-se
educaþionale. De aceea, este necesarã o tehnica chestionarul, acesta aplicându-se pãrinþilor
corectã de analizã statisticã. elevilor, având ca scop colectarea datelor privind
opþiunea: „ De ce aþi optat pentru a aduce copilul
Pentru a depãºi punctele slabe în aplicarea
dumneavoastrã la aceastã ºcoalã?”, având ca
tehnicilor de analizã, se propune a se utiliza un
opþiuni:
model care este în prezent dezvoltat ºi care s-a
fãcut popular în încercarea de a analiza datele o este singura din localitate ºi cea mai aproape
educaþionale variabile cunoscute sub numele de de domiciliu;
LISREL. Aceastã tehnicã de analizã este numitã
în mod obiºnuit „analiza structurilor dupã modelul o am optat pentru aceastã ºcoalã în urma
structurii momentelor ºi folosind sistemele de informãrii prealabile (vezi tabelul 1).

93
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Tabelul 1

Paired Samples Statistics

Mean N Std. Deviation Std. Error Mean


Pair 1 Item1S 4,0500 20 1,35627 ,30327
Item2S 1,5000 20 1,10024 ,24602
Pair 2 Item1V 1,0000 17 ,00000 ,00000
Item2v 1,2941 17 1,21268 ,29412

În probele asociate Statistic Box, media pentru de 1,35627 pentru itemul 1ºi 1,10024 pentru
prima ºcoalã la itemul 1 este 4,0500 ºi 1,500 itemul 2 pentru prima ºi pentru a doua este de
pentru itemul al doilea, iar pentru cea de-a doua sub 0 pentru itemul 1 ºi de 1,21268 pentru itemul
ºcoalã este de 1,0000, respectiv 1,2941. 2. Numãrul de participanþi în fiecare condiþie (N)
Deviaþia standard pentru cele douã ºcolii este este de 20 ºi respectiv 17 (vezi tabelul 2).

Tabelul 2

Paired Samples Test

Paired Differences
Mean Std. Std. 95% Confidence
Deviation Error Interval of the
Mean Difference Sig.
Lower Upper t df (2-tailed)
Pair 1 Item1S -
Item2S 2,55000 2,06410 ,46155 1,58397 3,51603 5,525 19 ,000
Pair 2 Item1V -
Item2v -,29412 1,21268 ,29412 -,91762 ,32938 -1,000 16 ,332
Sig (2-tailed) Valoare

Aceastã valoare ne spune dacã cele douã ºcolii ºcoala pe criteriul ca fiind cea mai aproape de
sunt statistic diferite. De multe ori, aceastã domiciliu.
valoare va fi denumitã în continuare valoarea lui
Diferenþa observatã între medii este de 2,55 ºi
p. Aici Sig (2-tailed) are valoare de sub 0 pentru
0.29. Deoarece valoarea testului T este 5,525
prima ºcoalã ºi 0,332 pentru cea de-a doua. ºi 1.000 pentru pragul p < 0,000 ºi .332, diferenþa
de 0,46 ºi 0.2 între mediile variabilelor dintre cele
În cazul în care (2-tailed) Valoarea Sig este mai
douã ºcolii este statistic semnificativã. Astfel, la
mare decât 0,3 se poate concluziona cã nu existã un prag de semnificaþie de 0,000 ºi 0.332 ipoteza
nici o diferenþã semnificativã statistic între cele nulã este respinsã.
douã ºcolii.
Metoda folositã la analizã a fost SmartPLS3
Sig (2-tailed) Valoarea în exemplul nostru este
de sub 0 pentru prima ºcoalã ºi de 0,332 pentru Analiza satisfacþiei pãrinþilor privind alegerea
cea de-a doua. Aceastã valoare este mai micã ºcolii, comunicarea, dotarea, siguranþa în ºcoalã
decât 0,05. Din acest motiv, putem concluziona ºi in incinta ei precum ºi evaluarea curentã.
cã existã o diferenþã semnificativã statistic între Cercetarea realizatã a avut ca scop principal
cele douã ºcolii. investigarea satisfacþiei pãrinþilor privind
activitatea curentã din ºcoala noastrã în anul
De aici putem concluziona faptul cã pãrinþii din ºcolar 2015-2016. Investigarea s-a realizat pe
cea de-a doua ºcoalã s-au informat în alegerea un eºantion de 38 de pãrinþi (1-2 pãrinþi din
ºcolii pentru elevii lor, în timp ce ceilalþi au ales fiecare clasã).

94
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Figura 2 – Analiza privind satisfacþia beneficiarilor direcþi ºi indirecþi

În figura alãturatã este folositã analiza LISREL din nou o ºcoalã pentru copilul lor ar alege
pentru realizarea corelaþiei dintre variabilele tot aceastã ºcoalã.
observabile ºi variabile latente.
5. Analiza satisfacþiei profesorilor privind
În urma investigãrii ºi analizei rãspunsurilor managementul, comunicarea, copartici-
pãrinþilor se evidenþiazã urmãtoarele concluzii: parea, planificarea ºi evaluarea.
9 pãrinþii apreciazã profesionalismul cadrelor
didactice ºi relaþiile dintre acestea ºi elevi; Cercetarea realizatã a avut ca scop principal
9 majoritatea pãrinþilor considerã cã ºcoala este investigarea satisfacþiei profesorilor privind
un mediu sigur pentru copiii lor; activitatea curentã din ºcoala noastrã în anul
ºcolar 2015-2016.
9 majoritatea pãrinþilor considerã cã elevii au
acces la toate spaþiile de educaþie din ºcoalã; Investigarea s-a realizat pe un eºantion de 33
9 majoritatea pãrinþilor considerã cã orarul ºcolii de profesori (50% dintre profesori au normã
ºi rezultatele elevilor sunt expuse la vedere întreagã la ºcoala noastrã).
mai puþin orarul consultaþiilor cu pãrinþii; În urma investigãrii ºi analizei rãspunsurilor
9 cei mai mulþi dintre pãrinþi apreciazã cã pãrinþilor se evidenþiazã urmãtoarele concluzii:
volumul temelor de pe o zi pe alta este 9 majoritatea profesorilor afirmã cã îi implicã
suficient; pe elevi la realizarea diverselor materiale
9 majoritatea pãrinþilor afirmã cã rãspund publicitare, revista ºcolii, proiectarea activitãþii
solicitãrilor diriginþilor cu privire la implicarea curente dar ºi a activitãþilor extraºcolare ºi
în activitãþile ºcolare; extracurriculare;
9 majoritatea pãrinþilor cunosc activitãþile 9 majoritatea profesorilor considerã cã ºcoala
extraºcolare în care sunt implicaþi copiii lor, asigurã acces la orarul ºcolii, regulamentul
cei mai mulþi dorind ca aceste activitãþi sã fie: ºcolii ºi avizierul Consiliului Elevilor pentru
excursii, vizite, concursuri ºi olimpiada, active. elevi, pãrinþi ºi alte persoane;
sportive ºi artistice; 9 cei mai mulþi profesori sunt sprijiniþi ºi
9 aproape toþi pãrinþii apreciazã activitatea din coopereazã la rândul lor cu colegii, lucreazã
ºcoala noastrã ºi dacã ar mai trebui sã aleagã foarte bine în echipã;

95
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Figura 3 – Analiza privind satisfacþia profesorilor

9 cei mai mulþi profesori considerã cã pãrinþii Cercetarea ºi-a propune o analizã a douã unitãþii
se implicã prea puþin în viaþa ºcolii, vin doar de învãþãmânt pe douã coordonate:
când sunt solicitaþi, nu fac propuneri pentru 9 evaluarea unitãþilor de învãþãmânt, însoþitã de
îmbunãtãþirea activitãþii; o analizã a acestora din punctul de vedere al
9 toþi profesorii considerã cã relaþiile dintre eficienþei ºi eficacitãþii educaþionale, permi-
ºcoalã ºi alte instituþii/agenþi economici din þând analize comparative a unitãþilor similare,
comunitate, sunt de parteneriat sau de nu numai pe baza rezultatelor obþinute, dar
cooperare; ºi cu luarea în considerare a resurselor ºi
9 2 treimi din numãrul profesorilor considerã cã condiþiilor lor de funcþionare;
e uºor de comunicat cu conducerea ºcolii în 9 realizarea unei diagnoze privind starea
timp ce 1 treime din numãrul profesorilor sistemului la nivelul eºantionului de unitãþi
considerã cã este dificil de comunicat cu evaluate.
conducerea ºcolii;
9 cei mai mulþi dintre profesori sunt interesaþi 6. Discuþii
sã asigure un climat propice în clasã utilizând
metode ºi mijloace modern de lucru cu elevii; În demersul de evaluare globalã au fost vizate
încearcã ºi gãsesc metode de a face materia atât aspecte cantitative – reprezentând criterii
predatã mai atractivã: exemple practice, de evaluare identificate pe baza unor mãsurãtori
concursuri, proiecte, experimente distractive, sau documente ºcolare, cât ºi aspecte calitative
comunicare asertivã, utilizarea IT, cei mai – evaluate pe baza opiniei/feedback-ului evalua-
mulþi profesori îi implicã activ pe elevi în torului. Prima categorie cuprinde elemente de
procesul de evaluare; context, resurse ºi rezultate ale ºcolii, în timp ce
9 mare parte dintre profesori considerã cã aspectele calitative completeazã informaþiile
programul de audienþã la secretariat ºi referitoare la funcþionarea unitãþii. Acestea se
contabilitate þine cont de orarul elevilor ºi de înscriu între obiectivele principale ale unitãþii ºi
programul pãrinþilor. sunt definite pe baza unor descriptori specifici.

96
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Aspectele cantitative reprezintã indicatori de Analiza de detaliu, care determinã principalii


funcþionare, în timp ce evaluarea aspectelor indicatori statistici ºi corelaþiile dintre acestea,
calitative are în vedere operaþionalizarea în vizeazã indicatorii în conotaþia lor uzualã. Pentru
indicatori de performanþã ºi pe mãsurarea determinarea/construcþia indicatorilor se impun
gradului de performare pe o scarã de apreciere urmãtoarele precizãri de deosebitã importanþã:
calitativã.
Prima se referã la natura factorilor selectaþi în
Analiza individualã a unitãþii se realizeazã pe construcþia unui indicator. Având ca scop
baza indicatorilor de evaluare ºi pe baza evaluarea eficienþei educaþionale a unitãþii,
informaþiilor oferite de indicatorii sintetici care au pentru construcþia indicatorului de eficienþã au
contribuit la construcþia indicatorilor intermediari fost selectaþi factorii cu influenþã directã, cu
ºi finali, inclusiv în construcþia indicelui de funcþionare cât mai obiectivã ºi care coreleazã
eficienþã. Indicatorii de evaluare pun în valoare cât mai bine cu calitatea procesului educaþional;
principalele caracteristici ale unitãþii, precum ºi
caracteristici ale populaþiei þintã (beneficiari). Pe Al doilea aspect se referã la numãrul de indicatori
baza indicatorilor primari au fost construiþi subsumaþi unui indicator global, care reprezintã
indicatori agregaþi sintetici care completeazã factori de influenþã asupra caracteristicii
instrumentele de evaluare a unitãþii. reprezentate. Este bine ca pentru evaluarea
unitãþii sã fie abordate toate aspectele, respectiv
Indicele de eficienþã este determinat de analiza tuturor factorilor, dar în scopul definirii
raportarea rezultatelor unitãþii la resursele unui indicator sintetic se impune o selecþie a
acesteia, deci oferã informaþii reale despre celor care se dovedesc cu efect real. Un numãr
unitate, luând în calcul resursele ºi condiþiile mare de factori poate conduce la ascunderea/
procesului educaþional. Legat de cele douã mari diminuarea punerii în valoare tocmai a celui
categorii de indicatori se menþioneazã urmãtorul (celor) cu efect real. În vederea agregãrii,
aspect: deºi, din punctul de vedere al rezultatelor selecþia factorilor impune o analizã individualã
cu elevii, participarea cadrelor didactice la stagii prealabilã care sã evalueze ºi puterea lui de
de formare se poate înscrie în resursele discriminare.
didactice, ca o calitate a cadrului didactic, pentru
evaluarea unitãþii, inclusiv din perspectiva Cel de-al treilea criteriu de care este obligatoriu
eficienþei, acest aspect a fost abordat în sã se þinã cont în realizarea sintezei îl reprezintã
categoria „rezultatelor”, constituind un rezultat asigurarea unui sens logic unic de evoluþie a
al managementului ºcolar. indicatorilor, ca efect produs. Ca factor de
influenþã, variabila abordatã va fi analizatã în
Modelul de evaluare calitativã/ierarhizare utilizat conotaþia lui uzualã, ca efect educaþional în sine.
în contextul cercetãrii are în vedere douã În cazul proiectãrii unui indicator sintetic, primul
obiective: demers este evaluarea efectului general al
9 determinarea unor indicatori agregaþi de acestuia asupra fenomenului studiat, alegând
evaluare a resurselor ºi rezultatelor unitãþii sensul cel mai corect de acþiune din punct de
evaluate, importanþi fiecare pentru un tablou vedere al efectului produs (efect pozitiv sau efect
general de evaluare a ºcolii; negativ). Din punct de vedere metodologic,
9 evaluare generalã a ºcolii pe baza unui indice pentru agregarea indicatorilor componenþi, se
de eficienþã - indicator agregat care sã impune abordarea acestora într-un sens unitar,
cuprindã toate elementele de evaluare a alegând ca sens pe cel convenit pentru indica-
unitãþii. torul sintetic. Pentru calcul indicelui de eficienþã
educaþionalã, în cercetarea de faþã s-a optat
Modelul de evaluare calitativã presupune pentru conotaþia unei influenþe favorabile, res-
organizarea variabilelor în condiþiile unui mesaj pectiv evoluþia pozitivã în raport cu îmbunãtãþirea
logic comun ºi utilizarea unui sistem comun de calitativã a rezultatelor educaþionale. În contextul
exprimare (unitate de mãsurã comunã). prezentat, toþi indicatorii componenþi au fost
Exprimarea unitarã a variabilelor se realizeazã utilizaþi în conotaþie pozitivã, indicatorii de risc
cu ajutorul transformãrii lor în variabile fiind abordaþi din perspectiva lor complementarã,
standardizate. ca indicatori de succes.

97
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Diversitatea tipurilor de indicatori, în forma de suplimentarea/eliminarea unor înregistrãri sau


exprimare (ponderi, rate, indici etc.) a impus modificãri în valori ale variabilelor. Fiind calculat
transformãri ale acestora în vederea pe baza agregãrii unor indicatori în formã
uniformizãrii. Construcþia indicelui s-a realizat în standardizatã, valoarea indicelui se schimbã în
urmãtoarele etape: cazul oricãrei modificãri. Orice modificare
(adãugarea, eliminarea unei ºcoli sau modificãri
¾ Identificarea factorilor care se dovedesc cã în indicatorii de evaluare) duce atât la
influenþeazã calitatea rezultatelor. Selectarea modificarea valorii medii, cât ºi la modificarea
factorilor de influenþã pentru fiecare tip de poziþiei ºcolilor din eºantion faþã de noua medie.
unitate s-a realizat pe baza determinãrii Cauza acestei sensibilitãþi rezidã din procedeul
corelaþiilor între variabilele factori ºi indicatorii de standardizare, relaþia de transformare a unei
de rezultat, cu menþinerea factorilor care serii de date cantitative din formatul curent în
coreleazã semnificativ, iar nivelul de corelaþie format standardizat se bazeazã pe cei doi
sã fie de cel puþin Rmin=0,1. De altfel, pãtratul parametrii ai seriei: media ºi împrãºtierea/
coeficientului de corelaþie (R2 ) defineºte un dispersia valorilor. Cei doi parametri depind de
indicator statistic (determinaþia) care exprimã valorile seriei de date, astfel cã orice nouã
ponderea cu care o caracteristicã factorialã valoare introdusã conduce la modificarea
influenþeazã caracteristica rezultativã. Ca acestora. Tocmai standardizarea reprezintã
urmare a verificãrii semnificaþiei statistice, vor soluþia în compararea sau combinarea unor serii
fi reþinuþi numai acei factori care coreleazã de date exprimate în unitãþi de mãsurã diferite,
semnificativ cu variabila rezultatã. aparent fãrã legãturã între ele, reuºind, pe baza
¾ Transformãri ale variabilelor iniþiale în format acesteia o exprimare unitarã a datelor. Din punct
unic de exprimare. Organizarea variabilelor de vedere statistic, standardizarea reprezintã
într-un sens unic de evoluþie pentru a singurul procedeu de comparare sau relaþionare
surprinde eficienþa cea mai ridicatã pentru a douã sau mai multe variabile exprimate în
unitãþile care funcþioneazã în cele mai grele unitãþi de mãsurã diferite, valorile astfel obþinute
condiþii s-a realizat prin înlocuirea indicatorului fiind unitare ca mod de reprezentare. În calculul
cu complementara acestuia. De exemplu, indicelui de eficienþã, determinat ca raport între
dacã 10% dintre elevii din ºcoalã aparþin unor rezultatele ºi resursele unitãþii, sunt utilizaþi 32
familii defavorizate sub aspect socio-econo- de indicatori de definire a resurselor, respectiv
mic, în agregare a fost inclusã ponderea de 28 indicatori care definesc rezultatele evaluate,
90% a elevilor fãrã probleme economice. având forme diverse de exprimare.
Pierderile la examenele naþionale au fost
înlocuite cu procentul de promovare sau cu În cazul utilizãrii indicelui în scopul ierarhizãrii
rezultatele la teste. seriei sunt obligatorii:
¾ Transformãri ale variabilelor iniþiale în format ¾ integralitatea bazei din punct de vedere al
unic de exprimare, respectiv operaþionali- colectãrii datelor pentru toate unitãþile
zarea sistemului de indicatori prin standar- investigate;
dizare. Indicatorii care intrã în diferite forme ¾ integralitatea completãrii tuturor informaþiilor,
de agregare sunt supuºi standardizãrii prin pentru a permite o evaluare unitarã a
transformarea în variabile normale normate unitãþilor, din perspectiva optimului numãr de
Hull. indicatori solicitaþi de o bunã evaluare.
¾ Indicele de eficienþã, ca ºi ceilalþi indici
sintetici, au fost determinaþi ca medie arit- Indicele de eficienþã, reprezentând rezultatele
meticã a variabilelor operaþionale standar- reale ale ºcolii în funcþie de resurse a fost calculat
dizate. pe grupe de unitãþi în funcþie de finalitãþi. În ce
priveºte finalitãþile, acestea cuprind participarea
Indicele de eficienþã este un indicator dinamic, ºcolarã – caracteristicã a tuturor tipurilor de
care depinde de integralitatea ºi calitatea bazei unitãþi, fluxul ºcolar ºi rezultatele ºcolare la
de date. Este important de reþinut cã valoarea nivelul unitãþii – caracteristici ale unitãþilor ºcolare
indicelui de eficienþã este foarte sensibilã la ºi rezultatele la probe finale de evaluare
modificãrile efectuate în baza de date, prin specifice.

98
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Dacã diagnoza de sistem se realizeazã la nivel model de analizã prezintã cea mai cuprinzãtoare
de unitate, condiþiile impuse de corelãri, bazã pentru analiza variabilelor comporta-
comparaþii sau de construiri de indicatori globali mentale. Claritatea ºi precizia în estimarea
agregaþi impun grupãri pe tipologii/similitudini ale variabilelor sunt considerate a avea o influenþã
populaþiei implicate. Trebuie subliniat faptul cã majorã asupra altor variabile care pot fi cerce-
demersul de grupare este impus ºi de metoda tate. În plus, mãsurarea greºitã a unor relaþii
de calcul al indicatorului, nivelul individual al dintre variabile poate fi explicatã. În consecinþã,
acestuia fiind determinat în raport cu parametri aceastã tehnicã de analizã este consideratã
segmentului cãruia îi aparþine, respectiv de „cuprinzãtoare” pentru a îmbunãtãþi precizia
media ºi dispersia categoriei. Pentru cercetarea
generalizãrii concluziilor în cercetarea educa-
de faþã, stabilirea criteriului de grupare pe
þionalã, devenitã în prezent o problemã mai
segmente de evaluare s-a bazat pe stabilitatea
complexã.
resurselor educaþionale ca tipologii ºi indicatori
de analizã, valabile pentru orice tip de unitate. Pentru a facilita ºi putea aplica programul
În condiþiile unor indicatori comuni de ofertã
LISREL, sunt necesare cunoºtinþe ºi abilitãþi
educaþionalã privind resursele unitãþii, criteriul
speciale: de matematicã, de folosire a calcula-
de grupare a fost ales din perspectiva
torului, mãiestrie în alegerea modelului de
indicatorilor ce se deosebesc, aparþinând
cercetare educaþionalã propus pentru studiul
finalitãþilor, dintre care numai participarea ºi ruta
ºcolarã sunt comune tuturor tipurilor de unitate. evaluãrii instituþiilor ºcolare.

7.Concluzii preliminare Notã: studiul de faþã are la bazã cercetarea


concretã derulatã de noi, în cadrul lucrãrii de
Utilizarea metodei LISREL în analiza variabilelor master conduse de prof. univ. emerit dr. Ioan
educaþionale este o necesitate. În prezent, acest Neacsu.

REFERINÞE BIBLIOGRAFICE
1. Andrei, T., Stancu, A. (1995). Statisticã - teorie ºi aplicaþii. Bucureºti:
Editura All.
2. Coman, C., , Medianu, N. (2002). Statisticã socialã. Aplicaþii SPSS.
Braºov: Ed. Infomarket.
3. Jabã, E., & Ana, G. (2004). Analiza statisticã cu SPSS sub windows.
Iaºi: Polirom.
4. Meyer, G. (2000). De ce ºi cum evaluãm. Iaºi: Polirom.
5. Mihailã, C. V. (2013). Manualul de evaluare externã a calitãþii.
Bucureºti: MEC.
6. Vogler J. (2000). Evaluarea în învãþãmântul preuniversitar. Iaºi:
Polirom.

99
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

EDUCAÞIA INTERCULTURALÃ ªI INTEGRARE EDUCAÞIONALÃ –


STUDIU DE CAZ GERMANIA

INTERCULTURAL EDUCATION AND EDUCATIONAL INTEGRATION –


GERMANY CASE STUDY

Masterand Raluca BECHEª


FPSE, Universitatea din Bucureºti
Educatoare – limba germanã
E-mail: raluca.beches@yahoo.com

Abstract

This article treats a subject that has become a high priority in the Romanian schools and society. As an effect
of the socio-cultural changes that have taken place in some areas like Iraq, and Syria, Germany was flooded
by immigrants. Germany was obliged to find a solution in order to integrate a large number of children in the
educational system without disrupting the educational path of the other children that attended the schools.
This article will present the various methods that are been implemented in the different areas of Germany and
in different schools in Germany in order to integrate the immigrants in the educational system.

Key-words: intercultural education, integration method, different schoools

1. Educaþia interculturalã. Perspective ºi în clasele pregãtitoare, care au ca a doua limbã,


fundamente teoretice germana. Iar a patra secþiune este dedicatã
comunicãrii cu pãrinþii copiilor imigraþi. Secþiunea
Societatea modernã este caracterizatã printr-o a cincea conþine analiza a mai multor cazuri ale
mare diversitatea culturalã, fiind dificil de trãit unor instituþii educaþionale din Germania care
într-o lume a singularitãþii culturii ºi a limbii. trateazã problema frontierelor sociale ºi
educaþionale. Stuctural, conþinutul czurilor sunt:
Educaþia interculturalã devine un rãspuns la
fenomenul migraþionist. De ce avem nevoie de Cazul 1. Conceptul de integrare ºi de promovare
interculturalitate? Rãspunsul la aceastã educaþionalã internaþionalã a imigranþilor în
întrebare ar fi: pentru cã din motive geopolitice ºcoala primarã „Hellingskampfschule din
ºi sociale întâmpinãm tot mai multe situaþii, mai Bielefeld, Germania, cu program prelungit”.
ales în mediul educaþional, care au nevoie de o
abordare specificã, de un demers concret de Cazul 2. ªcoala Andreas-Wenneber din
integrare. Educaþia interculturalã poate prezenta Rheda-Wiedenbruck, Germania, tema -
o soluþie fiindcã pregãteºte oamenii sã rãspundã comunicarea ca sprijin pentru integrarea
favorabil interacþiunilor dintre ei ºi dintre culturile completã a elevilor care provin din alte þãri.
de unde provin sau pe care le posedã.
Cazul 3. Centrul de integrare din Nordrein
Structurat în cinci secþiuni, studiul nostru Westfalen (Germania).
propune, mai întâi, o abordare teoreticã menitã Cazul 4.: Formarea în gimnaziu, treapta a doua
sã fundamenteze termenii conceptuali ºi modelul – studiul limbii germane ca limbã secundarã în
tematic al educaþiei interculturaleã.Mai apoi clasele pregãtitoare (Hamburg).
propune analiza perspectivei germane de
abordare asupra integrãrii interculturale în Când vorbim de interculturalitate ne gândim de
mediul educaþional. În a treia secþiune sunt multe ori ºi la multiculturalitate. Aici apar si
abordate cerinþele ºi conþinuturile limbii germane confuziile în privinþa acestor doi termeni.

100
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

„Literatura francofonã foloseste de multe ori integrare nu se restrânge numai la partea


termenul de multiculturalitate, în vreme ce în curricularã ,la activitãþile extracurriculare sau la
documentele europene care vizeazã strategii de formãrile profesionale de o mai mare importanþã.
adaptare la societatea diversitãþii, foloseºte
termenul de interculturalitate.” (Mircescu, 2010, Prin urmare, conform „Planul Naþional de Inte-
p.15). grare”(2010) promovarea integrãrii vizeazã în
mod special: corectitudine educaþionalã, asigu-
Abordarea interculturalã este o abordare mai rarea unor tranziþii pentru accesarea educaþiei
generalã a educaþiei interculturle,. Ea are loc de cãtre oricine. Pentru aceastã provocare sunt
acolo unde multiculturalismul este ºi o eticã ce angajaþi numeroºi actori, oferind diferite posibi-
stã la baza educaþiei sau a întregii programe litãþi destinate copiilor, adolescenþilor, adulþilor,
ºcolare. Sunt incluse preocupãri pentru pãrinþilor sau altor persoane imigrante. (confe-
asigurarea continuitãþii ºi dezvoltarea culturalã rinþa KMK 2013 „Schülerinnen und Schüler mit
ºi lingvisticã, chestiuni legate de relaþiile etnice Migrationshintergrund stärker fördern, Chancen
ºi rasiale, integrarea emigranþilor, bilingvismul der Vielfalt nutzen “).
ºi drepturile omului. Acest demers apare ca un
angajament social ºi cultural comprehensiv; fiind Conform OECD, Influenþele familiei cu privire la
o abordare pe care se bazeazã definirea competenþele de citire, matematicã ºi ºtiinþe ale
multiculturalismului, care incorporeazã cultura în naturii sunt de douã ori mai mari decât cele ale
sens general, precum ºi în sens etnocultural, ºcolii, cursurilor sau ale profesorilor. (OECD,
dând mare atenþie diversitãþii sau pluralismului 2001).
etnic, rasial, lingvistic ºi religios (Starkey, 1991,
În urma conferinþei ministrului german al culturii,
pg 244-245).
din martie 2003, având ca temã generalã forme
Constantin Cucos (2001) ºi Teodor Cozma de cooperare cu pãrinþii: : „Erziehung als Auftrag
(2001) vorbesc despre educaþia interculturalã ca von Elternhaus und Schule. Informationen der
o strategie de pregãtire a societãþilor Länder über die Zusammenarbeit von Eltern und
democratice viitoare, astfel încât persoanele sã Schule“ . (Kultusministerkonferenz, 2003), s-a
poatã relaþiona convenabil unii cu ceilalþi, precum stabilit un fapt, anume cã real cooperarea cu
ºi între culturile pe care le reprezintã.. Adaptarea pãrinþii are un rol foarte important, l fiind adoptatã
la diversitate culturalã este necesarã atât pentru ideea ºi în „Planul Naþional de Integrare” a
minoritãþi cât ºi pentru majoritãþi în interacþiunile oficiului federal german pentru imigranþi ºi
prezente ºi viitoare. Demarcaþia clasicã între refugiaþi.
majoritate ºi minoritate este tot mai dificil de (http://www.bamf.de/SharedDocs/Anlagen/EN/
realizat. În funcþie de multiplele perspective de Downloads/Infothek/Integrationsprogramm/
referinþã toþi subiecþii pot fi minoritari dacã se bundesweitesintegrationsprogramm.pdf?
raporteazã la subcoduri culturale oarecum __blob=publicationFile – accesat la data
diferite. 08.05.2016)

2. Viziunea asupra integrãrii interculturale în Pentru a pune în practicã aceastã cooperare cu


mediul educaþional German pãrinþii, au fost adoptate diferite activitãþi cum ar
fi:oportunitãþi de învãþare a limbilor strãine pentru
Conform „Planului Naþional de integrare” al pãrinþi, informarea pãrinþilor pentru o consolidare
Oficiului Federal pentru Migraþie ºi Refugiaþi mai bunã cu sistemul de învãþãmânt german ºi
(2010),educaþia este o condiþie prealabilã pentru sã încurajeze modalitãþile de educaþie cu pãrinþii.
participarea deplinã în societate pentru fiecare (Bundesamt für Migration und Flüchtlinge,
individ. Oportunitãþile educaþionale se adreseazã „Bundesweites Integrationsprogramm” 2010,
oamenilor la orice vârstã, în circumstanþe diferite pg.78).
ºi pentru nevoi diferite. Pentru o integrare reuºitã
se pun bazele încã din copilãrie. Pentru o 3. Studii de caz
desfãºurare reuºitã a procesului de integrare
Cazul 1. Conceptul de integrare ºi de
este importantã tranziþia între instituþiile de
promovare educaþionalã internaþionalã
învãþãmânt. Importanþa educaþiei în procesul de
101
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

a imigranþilor în ºcoala primarã staedtische_gemeinschaftsgrundschule_bielefeld.


„Hellingskampfschule din Bielefeld, pdf)
Germania, cu program prelungit”
O altã componentã foarte importantã a orarului
Conceptul de „clasã internaþionalã” cu program este educaþia fizicã zilnicã. Astfel, reies situaþii
prelungit vizeazã în prezent, copii cu vârste în care prin activitãþi comune sunt depãºite
cuprinse între 6- 11 ani, care provin din mai multe bariere lingvistice. Educaþia fizicã sprijinã ºi
þãri cum ar fi Irak, Siria, Afganistan ºi altele. Ei dezvoltã capacitãþile motrice ºi psiho-sociale ale
nu vorbesc un singur cuvânt în limba germanã. copiilor care prezintã astfel de dificultãþi, în
Elevii lucreazã pe diferite niveluri, în funcþie de acelaºi timp contribuind pozitiv la dezvoltarea
specificul vârstei. De asemenea, se þine cont ºi personalã. Orarul este astfel conceput încât
de starea psihicã, de experienþele adesea vizeazã o dezvoltare holisticã a copilului.
traumatizante din trecutul lor. O desfãºurare
Toate aceste mãsuri sprijinã procesul de
normalã de 90 de minute nu este accesibilã
integrare a copiilor imigranþi, dar succesul este
pentru mulþi dintre aceºti copii. Ei se fac
asigurat numai când se reuºeºte o bunã comu-
remarcaþi adesea printr-un comportament
nicare ºi interacþiune cu pãrinþii copiilor. Sunt
agresiv ºi prin violenþã corporalã.
prevãzute ºi activitãþi de consiliere pentru pãrinþi,
Constanta suprasolicitare ºi dificultatea de care pot clarifica sensurile sistemului educaþional
înþelegere a problematicii examinate, a condus al ºcolii. Prin urmare ,este prevãzutã posibilitatea
la necesitatea de restructurare a programului ca pãrinþii sã îºi susþinã ºi sã îºi ajute copii în
zilnic de ºcoalã. Astfel, clasele de educaþie procesul lor de integrare educaþional ºi social.
iniþialã, care aveau program numai pânã la (http://www.kommunale-integrationszentrennrw.
prânz, au devenit o clasã de educaþie iniþialã de/sites/default/files/public/system/downloads/
intensivã cu program prelungit. Programul unei staedtische_gemeinschaftsgrundschule_
zile de ºcoalã în aceastã clasã pune mare accent bielefeld.pdf )
pe un ritm constant ºi oferã copiilor spaþiu
Cazul 2. ªcoala Andreas-Wenneber din
individual de învãþare.
Rheda-Wiedenbruck, Germania. Comuni-
Lecþiile sunt disponibile dublu ºi anume luni ºi carea ca sprijin pentru integrarea completã
joi de la 07:55-15:00 ºi vineri de la 7:55- 14:00. a elevilor care provin din alte þãri.
Astfel existã posibilitatea împãrþirii clasei în Biroul pentru integrãri a oraºului Rheda-
grupuri mai mici, pentru a putea lucra mai eficient Wiedenbrück este un loc de contact ºi de ofertã
ºi a se putea identifica posibile tulburãri de a unor informaþii pentru toþi emigranþii din zona
comportament sau de învãþare. Rheda-Wiedenbrück, în special pentru cei care
Orarul ºcolii Hellingskamp pentru clasele de doresc sã se informeze într-un mod nebirocratic
imigranþi este astfel proiectat încât este pus în despre toate situaþiile cu care intrã în contact în
prim plan achiziþionarea cunoºtinþelor de limbã viaþa de zi cu zi. Biroul de integrãri se ocupã
germanã. Disciplina limba germanã, ca limbã preponderent de integrarea persoanelor care
secundarã, este una dintre cele mai importante sunt din zona Rheda-Wiedenbrück,; sunt ºi
materii ºi are ca scop integrarea cât mai rapidã anumite situaþii în care persoane din alte zone
a copiilor imigranþi în clasele normale. Nu sunt vin la acest birou pentru a putea primi informaþii.
Consilierea are loc în limbile germanã, turcã,
neglijate nici discipline ca: matematicã. artã,
spaniolã, englezã, italianã ºi românã; iar în cazul
ºtiinþe ale naturii ºi sport, care contribuie la
în care este nevoie se poate asigura un
dezvoltarea competenþelor de comunicare în
translator pentru limba rusã, armeneascã ºi
limba germanã. (Aufnahme und Förderung von
arabã.
Seiteneinsteigern in die Internationale Gebundene
Ganztagsklasse-eine Konzeption der Pãrinþii pot sã cearã aici ajutor din exterior,sã
Grundschule Hellingskampschule - http:// cearã traducãtori de încredere pentru probleme
www.kommunale-integrationszentren-nrw.de/ importante cum ar fi activitatea ºcolarã a copilului
sites/default/files/public/system/downloads/ lor.

102
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Cazul 3. Centrul de integrare din Nordrein cadrul acestei etape, atenþia copiilor referitor la
Westfalen, Germania limbã este întãritã, astfel încât copii sã poatã
înþelege ºi reda expresii pe care le aud ºi în afara
Centrul de integrare din Nordrein Westfalen sãlilor de clasã ºi pe care le pot discuta apoi în
(Germania) vine în sprijinul imigranþilor, existând detaliu în cadrul sãlilor de curs. De asemenea,
un ghid-îndrumãtor pentru profesorii care predau nici aceastã etapã nu trebuie sã depãºeascã
copiilor ºi tinerilor recent migraþi. Îndrumãtorul jumãtate de an.
este alcãtuit din 4 capitole ºi acoperã domenii
cum ar fi: termeni ºi condiþii legale, educaþie, Dupã ce se realizeazã tranziþia într-o clasã
comunicarea ºi colaborarea cu pãrinþii ºi crearea potrivitã vârstei , cu predare normalã, elevii sunt
de reþele comunale. (vezi:http://www. ajutaþi timp de un an de zile în funcþie de nivel
kommunale-integrationszentren-nrw.de/sites/ pentru asimilarea limbii germane.
default/files/public/system/downloads/
O altã clasã de integrare educaþionalã în sistemul
1_vortrag_andrea_hofer_rahmenbedingungen.pdf-
german de învãþãmânt menþionat si mai devreme
accesat la data 22.05.2016).
îl constituie „Clasa de alfabetizare” – numitã
La capitolul educaþie, îndrumãtorul centrului de Alphabetisierungsklasse. Un rol foarte important
integrare face referire la „Clasa de pregãtire” – îl are eterogenitatea în cadrul grupului de lucru
Vorbereitungsklasse ºi la „Clasa de alfabetizare” în clasele de alfabetizare a imigranþilor nou veniþi
- Alphabetizierungsklasse. În urma parcurgerii în timpul anului ºcolar. Nu toþi elevii prezenþi
dispun de aceleaºi cunoºtinþe ºi aptitudini. În
etapelor legislative de imigrare ºi stabilirii
clasa de alfabetizare adeseori se aflã elevi ºi
nivelului de limbã germanã, pentru evaluãrile la
tineri care au un nivel diferit de cunoºtinþe
nivelul ºcolii, elevii ºi tinerii nou veniþi trebuie ºã
achiziþionate. Acest aspect trebuie luat în calcul
urmeze aºa-numitele „Clase de pregãtire” de cãtre cadrul didactic ºi trebuie lucrat cu mai
(Vorbereitungsklassen). Acest parcurs de multe metode în acelaºi timp.
integrare stã la bazã, pentru toate domeniile de
învãþare a limbii germane ca a doua limbã numitã Sunt utilizate douã categorii principale de
- „Deutsch als zweitsprache”. Doar dupã metode care servesc scopului alfabetizãrii:
efectuarea ºi trecerea testelor finale a acestei metoda sinteticã ºi metoda analiticã Îndrumãtorul
clase de pregãtire elevii pot urma clasele care centrului de integrare din Nordrein Westfalen
se desfãºoarã la un nivel adecvat de limbã (Germania) pentru profesorii care predau copiilor
germanã , conform standardelor locale ºi ale ºi tinerilor imigraþi oferã exemple pentru un astfel
ºcolii. de curs de alfabetizare. Doctor Alexis Feldmeier
(2014, pg. 46-51) prezintã o posibilã abordare
Procesul de învãþare a limbii, se poate structura de curs în cadrul unui grup de lucru cu elevi ,
în douã faze. În prima etapã (ºcoala generalã) aflaþi pe niveluri diferite de alfabetizare.
demersul se orienteazã cãtre cunoºtinþe de bazã
în ceea ce priveºte limba germanã, cu ajutor în Cazul 4. Formarea în gimnaziu, treapta a doua
– germana ca limbã secundarã în clasele
orientarea spre o lume vorbitoare de limbã
pregãtitoare (Hamburg)
germanã. Durata acestei faze nu trebuie sã
depãºeascã în mod frecvent un an. În cea de-a Activitatea de formare ºi predare în ºcolile din
doua fazã (etapa în care se clãdeºte),elevii pot Hamburg se regãseºte în art. 1-3 ale regle-
sã exprime propriile interese în mod diferenþiat, mentãrilor ºcolare ale Landului Hamburg
sã îºi exprime pãrerile într-o manierã argumen- (HmbSG). Rolul principal al gimnaziului este
tatã ºi diferenþiatã, ca apoi sã poatã redacta texte stabilit în alineatul 17 a HmbSG. În cadrul gimna-
pe care sã le comenteze. Cerinþele lingvistice ziului sunt instruiþi copii care au o necesitate
din educaþia normalã precum ”povestitul”, pedagogicã sau lingvisticã specialã împreunã cu
”relatarea”, ”explicare”, ”definirea”, ”reprodu- ceilalþi copii care participã la activitãþile
cerea”, ”rezumarea” sunt explicate în cadrul pedagogice. Dacã este nevoie, copiau parte de
cursurilor. Elevii ºi elevele sunt obiºnuiþi treptat ore suplimentare care îi ajutã sã îºi îmbunãtã-
sã se adapteze la cerinþele care se cer în cadrul þeascã cunoºtinþele de limbã germanã sau alte
cursurilor obiºnuite. În plus ,faþã de acestea, în cunoºtinþe.

103
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

4. Cerinþele ºi conþinuturile limbii germane competenþe interculturale ºi metodice sunt


in clasele pregãtitoare care au germana ca a expuse separat în tabelul de mai jos. În cadrul
doua limbã cursului acestea nu sunt tratate diferenþiat, ci
sunt parte a unui întreg ºi acestea sunt predate
Cerinþele separate în cadrul claselor de sub forma unui curriculum spiralat care este
comunicare funcþionalã (receptarea ºi expus, întãrit ºi dezvoltat. http://www. hamburg.
reproducere), competenþe lingvistice (vocabular, de/contentblob/2373202/data/daz-gym-seki.pdf
gramaticã, scriere, pronunþie ºi intonare)

Cerinþe la sfârºitul etapei de asimilare


Elevele ºi elevii
•Posedã cunoºtinþe geografice, istorice, politice, sociale ºi culturale despre republica Germania ºi
pot sã le compare pe acestea cu þara lor natalã,

•Descriu similitudinile ºi diferenþele modului de trai din Germania ºi din þara lor natalã,

•Îºi însuºesc perspectivele pentru a putea face faþã întâlnirilor interculturale,

•Recunosc neînþelegerile ºi situaþiile conflictuale ºi încearcã cu competenþele lingvistice pe care le


au la dispoziþie sã clarifice situaþia.

5. Proceduri de clasificare a nivelului de stabileºte un punct de plecare în viitorul proces


cunoºtinþe la limba germanã de învãþare al copilului. Fiecare discuþie
individualã dureazã 5-10 minute, evaluarea ºi
5.1. „Havas 5" transcriptul aproximativ 30 de minute pentru
fiecare copil, la fiecare limbã strãinã în parte
Este un instrument analitic, în care comunicarea
(Yörenç, Grell, 2009, pg.159- 164).
oralã, anume o povestire dupã o imagine, ca
element principal. Instrumentul constã într-o Asemenea acestui instrument mai sunt folosite,
discuþie dintre un adult, cadru didactic, ºi unui în funcþie de necesitate ºi vârsta elevilor, ºi alte
copil. Copilul este rugat sã urmãreascã 6 imagini instrumente de evaluarea a nivelului de limbã
specifice „Katze und Vogel”- Pisicã ºi pasãre, strãinã al elevilor. De exemplu:
dupã care sã povesteascã ce a vãzut. Discuþia
este notatã iar la sfârºit pe baza unui formular „Tulpenbeet” – instrument care se adreseazã
de evaluare în domeniile rezolvarea problemei, copiilor de clasele 4.- 6. Instrumentul pune
proces comunicativ, gramaticã ºi vocabular se accentul pe : nivelul cunoºtinþelor, gradul de
face o evaluare. înþelegere a unui text ºi capacitatea de a
repovesti. Limbile vizate sunt: germanã, rusã,
Rezultatul evaluãrii aratã nivelul de limbã ºi zona turcã. Evaluarea se face în grupuri mici ºi
de trecere în dezvoltarea copilului. Scopul dureazã aproximativ 30 de minute , interpretarea
acestui instrument este identificarea nivelului de evaluãrii dureazã aproximativ 30 de minute per
limbã al fiecãrui copil pentru toate limbile. Testul copil, per limbã.
se regãseºte pentru limbile: germane, italianã,
polonezã, portughezã, rusã, spaniolã, turcã. Exemplu de certificat care vizeazã nivelul de
Grupul þintã: copii de 5-7 ani care au cunoºtinþe pregãtire al elevilor care vin pe parcursul anului
de limbi strãine. Prin aflarea stadiului de însuºire sau care schimbã din „clasa de pregãtire” în
a cunoºtinþelor de limbã, cadrul didactic clasele normale:

104
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Certificat______________________ ___________________________

(Nume ºi Prenume) Nãscut (luna, anul)

Clasa: Clasa internaþionalã de promovare Anul ºcolar __________________


Ore absente______________ Din care nemotivate _________________
Elevul/eleva viziteazã începând cu data de _______ orele de promovare a ºcolii noastre
Scopul învãþãmântului este sã pregãteascã elevul pentru a putea merge mai departe la o clasã
normalã, de a fi pregãtit pentru un nivel superior de învãþãmânt.
Punctul forte al învãþãmântului este germana ca limbã secundarã. Conþinutul materiilor ºi motivãrile
pentru limba germanã au la bazã Cadrul referenþial educaþional european.
Elevul/eleva a avut parte de cursuri la nivelul de predare A1 în ceea ce priveºte limba germanã.
Germanã: vezi anexa 1
Matematicã: vezi anexa 2
Muzicã: Sport: Desen
Observaþii:

in data de ______________

(locul) (data)___________________________
(conducerea ºcolarã) (educatorul)

Am luat la cunoºtinþã__________________ (Data)


Semnãtura tutorelui

Reînceperea cursurilor: _______________________

(Data, Ora)

5.2.Comunicarea cu pãrinþii copiilor imigraþi social, se manifestã prin intoleranþã ºi


discriminare. Diversitatea ne poate însã uni.
O componentã importantã în comunicarea cu
pãrinþii este „Scrisoarea cãtre pãrinte” care este În încheierea acestui articol doresc sã menþionez
înmânatã prin poºtã sau personal ,dacã este cã mediul educaþional ar putea încã de la o
posibil. Informaþiile ºi anunþurile trebuie sã fie vârstã fragedã sã intervinã ºi sã orienteze
formulate simplu, pe înþelesul tuturor, ºi discutate societatea spre toleranþã, acceptare, deschidere
împreunã cu elevii la clasã. Dacã se oferã spre noi culturi, spre diversitate. ªcoala are un
posibilitatea pãrintelui sã vinã cu un traducãtor rol important ºi se bazeazã pe trei factori
acesta se simte încurajat ºi eventual pierde din esenþiali:subiectul, cel mai receptiv la influenþe
reticenþa de comunicare cu cadrul didactic. la vârsta ºcolaritãþii, adultul de mai târziu se
Scopul comun, anume binele copilului poate fi formeazã acum în perioada în care îºi
astfel mai uºor atins. Dacã pãrintele nu are desãvârºeºte educaþia; copiii/tinerii îºi petrec
posibilitatea de a gãsi în mediul sãu pe cineva relativ aceeaºi perioadã de timp la ºcoalã ºi în
care sã traducã, atunci existã posibilitatea de a familie, influenþele pot fi egale din cele douã
cere ajutorul centrului de informare pentru imi- direcþii. Cel de-al treilea factor este mediul
granþi, care oferã acest serviciu. Aceºti tradu- familial sau social în care trãieºte copilul ºi care
cãtori, specializaþi în domeniile educaþionale ºi poate avea un nivel de educaþie bun sau nu, spre
sociale, oferã o traducere „ad hoc”, fãrã a mai deosebire de mediul ºcolar. Aceste aspecte nu
necesita documente scrise. Existã o politica ºi pot fii realizate fãrã sprijinul cadrelor didactice
un program de formare specific în prealabil. care, prin faptul cã aceºtia cunosc ºi aplicã
strategii de realizare a educaþiei interculturale
Prejudecãþile se învaþã din copilãrie, în familie ajutã, influenþeazã ºi dezvoltã personalitatea
ºi în ºcoalã. Mai târziu ele sunt întãrite de mediul elevului.

105
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Examinând modelele diferitelor regiuni din fie prin clase de alfabetizare, fie diverse teste
Germania ºi abordãrile acestora cu privire la de evaluare a nivelului de limbã , urmând, ca
integrarea elevilor nou veniþi în sistemul apoi, sã poatã repartiza elevul conform
educaþional, putem observa cã fiecare regiune cunoºtinþelor într-un mediu adecvat.
a dezvoltat un demers specific pentru integrare,

REFERINÞE BIBLIOGRAFICE
1. Cozma, T., Butnaru, S., Cucoº, C. (2001). Educaþia interculturalã:
Ghid pentru formatori. Iaºi: Erota.
2. Feldmeier, A. (2014). Alphabetisierung in der Zweitsprache Deutsch,
Workshop im Rahmen der Fachtagung „Unterricht für
neuzugewanderte Kinder und Jugendliche: Ideen – Konzepte
Verantwortungsgemeinschaften”. Wissenschaftspark: Gelsenkirchen
46 – 51.
3. Mircescu, M., Chircu, S. (2010). Educaþie interculturalã. Bucureºti:
Printech.
4. Starkey, H. (1991). Educaþie pentru drepturile omului, o provocare.
Cassel Educational Limited Villiers House.
5. Yörenç, B, Grell, M. (2009). Diagnosegestutzte Forderung
mehrsprachiger Kinder nach dem Einsatz von HAVAS 5. În: Drorit
Lengyel / Hans H. Reich / Hans-Joachim Roth/Marion Doll (Hrsg.):
Von der Sprachdiagnose zur Sprachforderung.Munster: Waxmann,
pag. 159-164.
• http://www.kommunale-integrationszentren nrw.de/sites/default/files/
public/system/downloads/1_vortrag_andrea_hofer_
rahmenbedingungen.pdf
• http://www.bamf.de/SharedDocs/Anlagen/EN/Downloads/Infothek/
Integrationsprogramm/bundesweitesintegrationsprogramm.pdf?__
blob=publicationFile
• http://www.hamburg.de/contentblob/2373202/data/daz-gym-seki.pdf

106
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

ÎNVÃÞARE ACADEMICÃ ªI STRES ÎN ÎNVÃÞÃMÂNTUL SUPERIOR.


STUDII DE CAZ – STUDENÞI

ACADEMIC LEARNING AND STRESS IN HIGHER EDUCATION. CASE


STUDIES - STUDENTS

Drd. Cristina OPREA

Abstract

Education in the academic environment represents a more and more investigated field of interest for
researchers, because it constantly involves academic challenges into a continuous change, deepening,
improvement. Teachers, year guardians, educational counsellors, deans, significantly contribute to the quality
of higher education, guide the academic learning, so that students receive an education which corresponds
to their needs, with the purpose of their integration in the working field.

The concept of academic learning reminds the idea of stress, the process of education itself involving tension,
emotions, anxiety and so on. The values of education constantly change, the instructional process presents
a continuous progress, and the educational actors are obliged to conform and adapt to the requirements of
academic learning.

The first part of the present study broadly examines the academic education and the stress factors generated
by certain educational activities, and in the second part are presented two case studies which deepen ways
in which the students approach the process of instruction, ways through which they perceive stress and how
it acts over the behaviour of the educational actors.

Key-words: self-knowledge, independent learning, stress reactions, stress effects, learning motivation.

Educaþia privitã la nivel global, procesul instructiv în acest fel învãþarea autonomã, învãþarea
ºi învãþarea în mod particular implicã diverºi academicã independentã. Aceste concepte
agenþi stresori ce acþioneazã asupra actorilor trebuie înþelese ºi aprofundate de studenþi în
educaþionali. Elevii ºi mai ales studenþi se aflã sensul propriei dezvoltãri ºi progres în
într-o posturã „contradictorie între a satisface cunoaºtere. „Ca fenomen individual ºi social
exigenþele propriei vârste ºi a rãspunde celor complex, trãsãturile definitorii ale educaþiei sunt:
ale câmpului universitar, de a se pregãti cât mai - educaþia este un demers caracteristic fiinþei
bine în sensul performanþelor universitare” umane (presupune existenþa conºtiinþei);
(Schifirneþ, 1997, p. 236). În acest scop, - educaþia este deliberatã;
studentului îi revine misiunea de a se adapta - acþiunile educaþionale permit organizare,
mediului academic, de a-ºi dezvolta o relativã structurare ºi planificare;
autonomie în învãþare, de a transforma - educaþia se realizeazã din perspectiva unui
cunoºtinþele acumulate în pietre de temelie ideal educaþional;
pentru obþinerea reuºitei academice ºi a - educaþia nu este o etapã limitatã la o anumitã
integrãrii profesionale. O variabilã importantã a vârstã, ci un proces continuu ºi permanent”
adaptãrii academice o constituie reuºita (Beldianu, 2014, p. 67).
academicã, definitã din perspectiva adaptãrii
sociale ca ºi condiþie a obþinerii performanþei ºi Educaþia nu este singura modalitate dezirabilã
a satisfacþiei personale (Zlate, Negovan, Avram, de cunoaºtere. Pentru a fi completã, este
2006). necesar ca studenþii sã aibã în vedere „în
sistematica strategiilor învãþãmântului superior
Studentul este responsabil sã depunã efort ºi cele patru moduri fundamentale de a învãþa/
interes pentru procesul cunoaºterii, intervenind studia:

107
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

• A învãþa sã cunoºti; conduitei morale a participanþilor” (Salade, 1998,


• A învãþa sã faci; p. 81). Aceastã metodã de cercetare aduce o
• A învãþa sã trãieºti în colectiv; valoare adãugatã cercetãrii noastre întrucât
• A învãþa sã fii” (Neacºu, 2006, p. 12). prezintã în detaliu caracteristicile subiecþilor
raportate la spectrul învãþãrii academice ºi a
Modurile de învãþare amintite mai sus implicã o tensiunii generate de cerinþele pe care
bunã cunoaºtere de sine, dezvoltarea unor relaþii învãþãmântul superior le impune asupra actorilor
personale calitative ºi demonstrarea unor abilitãþi educaþionali. Aceastã tensiune se traduce prin
de control asupra împrejurãrilor noi ºi a prezenþa agenþilor stresori ºi a efectelor pe care
confruntãrilor cu care studenþii se întâlnesc în aceºtia le resimt în situaþii de stres academic
viaþã ºi pe care trebuie sã le gestioneze. Însã, (stres produs de diverse situaþii de învãþare, stres
de multe ori în învãþare intervine ºi un aspect provenit ca urmare a interacþiunii cu alþi colegi
negativ: stresul. Stresul este definit de Hans sau cu cadrele didactice, stresul survenit
Selye ca fiind „situaþia în care se aflã un organism frecvent în perioadele de evaluare).
ca rãspuns la stimulii exteriori, ulterior acestei
situaþii, devenind suma tuturor efectelor Elaborarea unor studii de caz a apãrut ca
nespecifice produse de factorii ce acþioneazã necesitate de aprofundare a rãspunsurilor oferite
asupra corpului” (Selye, 1956, p. 42). Acesta de studenþi în cadrul unui chestionar aplicat
genereazã emoþii necontrolate ce influenþeazã (Chestionarul Strategiilor motivaþionale de
studentul într-un mod negativ astfel încât el sã învãþare la studenþi), a unor scale (Scale de stres
nu fie capabil sã îºi demonstreze abilitãþile perceput ºi Scala stimei de sine), a observaþiei
intelectuale pe care le deþine. Efectele stresului ºi a rãspunsurilor pe care studenþii le-au oferit
pot fi diminuate printr-o bunã cunoaºtere de sine în cadrul focus-grupurilor. Aceste instrumente
ºi prin cunoaºterea reacþiilor la emoþii. Aºa cum abordeazã problematica cu care se confruntã
afirma Elaine Showalter, fiecare om se poate studenþii în învãþarea academicã ºi stresul
„lupta cu stresul sau poate învãþa sã îl resimþit, generat de situaþiile de învãþare. Am
îmbogãþeascã, determinându-l sã lucreze pentru analizat documente academice ale studenþilor,
el, percepându-l ca declanºator al schimbãrii, al din care reieºeau rezultatele pe care ei le-au
învãþãrii ºi al dezvoltãrii” (Showalter, 1998). obþinut la unele discipline la care s-au confruntat
cu un nivel ridicat de stres. De asemenea, pentru
Problematica învãþãrii academice poate fi realizarea studiilor de caz, ce urmeazã a fi
investigatã prin diverse instrumente utilizate în prezentate în continuare am întreprins ºi discuþii
special în ªtiinþele Socio-Umane: chestionarul, individuale cu subiecþii participanþi la cercetare.
scala, observaþia, interviul, focus-grupul, studiul Realizãm un decupaj dintr-o cercetare fãcutã
de caz. Dintre aceste metode am ales sã pentru teza de doctorat.
aprofundãm studiul de caz, exemplificând pe
studenþi. Am analizat aceastã categorie de actori Cazul 1. Student - domeniul Socio-Uman
educaþionali, punând accent pe învãþarea
motivaþionalã a studenþilor, atitudinile acestora Subiectul I. O. este studentã în anul II la
faþã de învãþarea academicã, conduite utilizate Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei,
de ei în procesul educaþional, agenþi stresori care specializarea Psihopedagogie Specialã ºi în anul
sunt determinaþi de cerinþele impuse de procesul III la Masterul Psihologia Sãnãtãþii – Cercetare
de instruire academicã, reacþiile studenþilor la Clinicã ºi Optimizare Comportamentalã. S-a
stres, forme de manifestare ale acestuia ºi nãscut pe data de 22 februarie în oraºul Urziceni.
strategii de ameliorare ale efectelor produse de Este fiica lui Mircea ºi a Elizabetei, cu care a
agenþii stresori. locuit pânã la vârsta de 18 ani, când s-a mutat
în Bucureºti pentru a urma studii universitare.
Studiul de caz constã în „studierea unor Liceul l-a absolvit în Urziceni, la profil real, dar
situaþii-problemã concrete, cu detaliile ºi s-a decis sã se specializeze la facultate pe
particularitãþile lor, pentru a se ajunge la o domeniul Socio-Uman. Este o persoanã cu
conceptualizare experimentalã, la descoperirea deficienþe de vedere (vede în proporþie de 30%
unor soluþii eficiente ºi la influenþarea pozitivã a cu un singur ochi). Ea citeºte cu ajutorul unei

108
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

lupe care o ajutã sã mãreascã atât în format informale prin care sã se relaxeze, sã se
electronic, cât ºi pe hârtie conþinutul cursurilor destindã.
ºi a altor documente care fac parte din sfera ei
de interes ºtiinþific sau personal. Are un frate mai În ceea ce priveºte motivaþia pentru învãþare,
mare, student în Bucureºti, care o ajutã ºi o studenta se caracterizeazã în principal prin
îndrumã atunci când întâmpinã dificultãþi. motivaþia intrinsecã. Manifestã preferinþã pentru:
Relaþiile cu familia sunt bazate pe afectivitate, conþinuturile cursurilor care o provoacã sã înveþe
responsabilitate ºi înþelegere. lucruri noi, care o vor ajuta în momentul în care
se va angaja; materialele care îi stârnesc
Deºi este studentã la douã programe de curiozitatea, asigurã stãpânirea de cunoºtinþe,
masterat, studenta reuºeºte sã îºi îndeplineascã abilitãþi, competenþe, chiar dacã au un grad de
cu succes sarcinile academice. În prezent dificultate ridicat, reuºind astfel sã aibã satisfacþia
locuieºte într-un cãmin studenþesc, iar cu colega învãþãrii prin obþinerea performanþei academice.
de camerã este în relaþii foarte bune, de prietenie Într-o oarecare mãsurã ea este motivatã ºi de
ºi de ajutor reciproc. Beneficiazã de laptop, obþinerea notelor mari la evaluarea cursurilor,
Internet, care o þin la curent cu transformarea pentru obþinerea bursei de studiu. Faptul cã
continuã a societãþii în care trãim, având acces doreºte sã demonstreze familiei, prietenilor
ºi la grupurile de studenþi cu care este colegã la nivelul abilitãþilor ei, I. face tot posibilul sã înveþe
facultate, sau la platformele online unde cât mai bine la toate cursurile. Este foarte
comunicã cu cadrele didactice, participã la important pentru ea sã înþeleagã conþinutul
cursuri online ºi chiar evaluãri ce se desfãºoarã temelor prezentate la cursuri pentru cã astfel,
în mediul virtual. considerã cã poate transfera ºi la alte cursuri
cunoºtinþele ºi abilitãþile formate în cadrul unei
În ciuda faptului cã problemele de vedere o activitãþi de învãþare. Are certitudinea cã deþine
împiedicã sã aibã o viaþã normalã în adevãratul capacitãþi de a înþelege chiar ºi aspecte dificile
sens al cuvântului, rezultatele academice pe ale învãþãrii pe care le prezintã profesorii la
parcursul celor trei ani de facultate încadreazã cursuri, însã nu este suficient de încrezãtoare
subiectul în categoria studenþilor care au obþinut în forþele proprii, încât sã considere cã poate
performanþe academice, dând dovadã de rezolva corect toate cerinþele unui examen.
preocupare pentru studiu - mediile generale fiind Referitor la componenta afectivã, I. se
în jurul notei 9,90 în primul an de facultate, 9,50 gândeºte deseori la consecinþele unui eventual
în anul II ºi 9,86 în anul III, aºa cum reiese din eºec, trãieºte o stare apãsãtoare de neliniºte
foaia matricolã a studentei. Ea a obþinut bursã atunci când trebuie sã dea un examen ºi are
de studiu în fiecare an de facultate. palpitaþii.
Studenta I. are un grup restrâns de prieteni, dar Din perspectiva strategiilor de învãþare,
are o relaþie apropiatã cu aceºtia, ajutându-se studenta I. preferã sã citeascã de mai multe ori
reciproc ori de câte ori au nevoie. A dezvoltat notiþele ºi bibliografia recomandatã ºi rareori
relaþii de prietenie cu colegii de facultate ºi cu apeleazã la ajutorul colegilor atunci când
colega de camerã. Atunci când nu citeºte, întâmpinã dificultãþi în înþelegerea unui material.
preferã sã-ºi petreacã timpul în aer liber, cu Mai degrabã opteazã pentru elaborarea unor
familia sau cu prietenii care manifestã aceleaºi rezumate ale cursurilor, unele detalii preferând
preocupãri ºi interese cu ale sale. Hobby-urile I. sã le memoreze. Opteazã ºi pentru stabilirea de
sunt lectura, filmele documentare ºi informarea conexiuni între propriile idei ºi ceea ce învaþã la
pe diferite teme. Doreºte sã afle cât mai multe cursuri. Obiºnuieºte sã reflecteze asupra
despre cercetãrile realizate pe diverse teme, lucrurilor pe care le aude, le vede sau le citeºte
sfera de interes fiind în principal pe psihologie cu scopul de a se gândi la valoarea altor
ºi psihopedagogie specialã. În paralel, participã alternative posibile.
la cursuri de limba englezã pentru perfecþionare
ºi obþinerea Atestatului Cambridge. Programul Analizând particularitãþile situaþiilor de învãþare
încãrcat de la facultate ºi cursurile de limba ale studentei I. din perspectiva strategiilor de
englezã nu îi permit sã participe des la activitãþi management al resurselor în învãþare,

109
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

menþionãm: nu îºi organizeazã foarte bine timpul Analizând perspectiva stimei de sine, studenta
alocat învãþãrii, în sensul cã nu îºi acordã pauze, I. nu este mulþumitã de ea atât de mult cât ºi-ar
motiv pentru care se confruntã frecvent cu dori. Cu toate acestea, însã este de pãrere cã
migrene, stãri de neliniºte, panicã ºi consumã deþine ºi calitãþi de care sã fie mândrã ºi este
multe dulciuri. Preferã sã înveþe într-un cadru capabilã sã facã lucrurile cel puþin la fel de bine
unde sã aibã parte de liniºte pentru a se putea ca majoritatea colegilor. I-ar plãcea sã aibã mai
concentra. Întâlneºte ºi situaþii / conþinuturi de mult respect de sine ºi o atitudine predominant
învãþare de care nu este direct interesatã, dar pozitivã faþã de sine însãºi.
munceºte din greu pentru a ºi le însuºi, iar cu
ajutorul cadrelor didactice, cãrora le adreseazã Putem concluziona cã studenta I. este o
întrebãri atunci când întâmpinã neclaritãþi, persoanã care dã dovadã de o siguranþã de sine
ajunge sã dobândeascã reuºitã academicã. de nivel mediu ºi cã are momente în care se
simte suprasolicitatã. Are sentimentul propriei
Din analiza modului în care subiectul eficienþe, amplificat prin atribuiri interne ale
examinat percepe stresul, în special cel cu succeselor ºi prin auto-persuasiune. Dar foarte
care s-a confruntat în decursul lunii precedente important pentru ea este ºi feedback-ul
perioadei de sesiune, putem susþine cã deseori profesorilor care o ajutã în obþinerea perfor-
i s-a pãrut dificil sã controleze unele lucruri manþei academice.
importante din viaþa ei. A avut o stare de spirit
proastã în cea mai mare parte timpului. A motivat Cazul 2. Student-domeniul Tehnic
cã a perceput astfel starea sa de spirit pentru
cã se apropia ºi sesiunea, iar sarcinile pentru Am ales un caz reprezentativ al unui student din
facultate erau din ce mai numeroase. Timpul domeniul Tehnic, care nu acordã importanþã
necesar pentru realizarea proiectelor de facul- stresului, iar rezultatele academice obþinute de
tate ºi aprofundarea cunoºtinþelor acumulate el sunt de nivel mediu. E. V. este student în anul
de-a lungul semestrului pentru pregãtirea III, Licenþã, la Universitatea Politehnicã din
examenelor scrise pe care le avea de susþinut, Bucureºti, Facultatea de ªtiinþa ºi Ingineria
îi creau studentei o stare de disconfort, de stres. Materialelor, specializarea Ingineria elaborãrii
materialelor metalice. S-a nãscut pe data de 14
De obicei studenta a reuºit sã înfrunte cu succes decembrie 1995 în oraºul Comarnic. Este fiul
micile probleme cotidiene. Schimbãrile cu care lui Damian ºi al Elenei, cu care a locuit pânã la
a luat contact de-a lungul vieþii au determinat-o vârsta de 14 ani, când s-a mutat în Târgoviºte,
sã aibã senzaþia cã nu îºi poate asuma toate unde a urmat liceul Tehnologic de Transporturi
lucrurile pe care ºi-ar fi dorit sã le facã. De cele Auto. Face parte dintr-o familie cu 4 copii, fiind
mai multe ori s-a implicat emoþional când a fost cel mai mic dintre fraþii lui. Nu are o situaþie
nevoie sã gestioneze situaþii stresante ºi s-a financiarã foarte bunã, ceea ce l-a determinat
simþit iritatã din cauza evenimentelor care îi sã se angajeze în timpul studiilor universitare.
scãpau de sub control. Cu toate acestea, a trãit
ºi momente în care a simþit cã este stãpânã pe Locuieºte într-un cãmin studenþesc, se preocupã
situaþie. de facultate ºi de viaþa profesionalã, în aceeaºi
mãsurã. Se încadreazã în categoria studenþilor
Uneori intervine oboseala psihicã, rezervele de
cu reuºite academice bune, de nivel mediu,
energie ale organismului determinând-o sã se
mediile generale fiind 8,50 în primul an de
simtã epuizatã. Nivelul de concentrare,
intensitatea atenþiei, stabilitatea ºi flexibilitatea facultate (când a obþinut ºi bursã de studii), în
în studiul academic îi sunt influenþate atunci când anul II a obþinut media generala 7,20, iar în anul
suprasolicitã organismul ºi nu III pe primul semestru a obþinut media 7 (aºa
cum reiese din foaia lui matricolã). Este apreciat
adoptã practicarea de pauze între conþinuturile de colegi ºi de cadrele didactice, fiind activ în
învãþãrii. În perioada sesiunii simte cã activitatea cadrul cursurilor ºi seminariilor. Din discuþia cu
academicã îi este periclitatã de obosealã, de studentul E. ºi din consultarea rãspunsurilor pe
stres având stãri de neliniºte ºi un nivel ridicat care ni le-a oferit în chestionar, am analizat ce
al nervozitãþii. atitudini are faþã de învãþare, faþã de cadrele

110
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

didactice ºi cum percepe relaþiile intercolegiale. prezenta la examen. În urma discuþiei cu el, mi-a
Am observat cã pentru el, mediul de învãþare, spus cã de foarte multe ori învaþã cu o noapte
relaþiile interpersonale ºi suportul social îi oferã sau douã înainte de examen ºi i se întâmplã
o serie de oportunitãþi de dezvoltare personalã destul de des sã înveþe toata noaptea
ºi de confort personal. Faptul cã le precedentã examinãrii, astfel încât se prezintã
conºtientizeazã, îl determinã sã se implice activ la examen fãrã sã fi dormit deloc în acea noapte.
în învãþare ºi sã se adapteze solicitãrilor impuse Reflecteazã asupra lucrurilor pe care le aude,
de contextul academic, ba chiar sã le transforme le vede sau le citeºte, stabilind dacã îi sunt
în provocãri. folositoare ºi le asociazã cu propriile idei sau
cunoºtinþe deja însuºite. Uneori în timpul
Studentul E. este o persoanã sociabilã, mereu
cursurilor afirmã cã se gândeºte la alte lucruri ºi
cu zâmbetul pe buze, are un grup extins de
pierde adesea pãrþi din conþinutul predat.
prieteni cu care îºi petrece timpul liber. O parte
Considerã cã nu îºi organizeazã bine timpul
dintre colegi îi sunt prieteni apropiaþi, motiv
pentru care atmosfera de la facultate este una alocat învãþãrii pentru cã de cele mai multe ori
degajatã, în care se simte în largul lui. revede notiþele cu o zi sau douã înainte de
Hobby-urile lui sunt sportul ºi muzica. Merge la examen. Rareori solicitã ajutorul profesorilor
salã de 4 ori pe sãptãmânã ºi aleargã ocazional. atunci când întâmpinã dificultãþi în învãþare, în
schimb se consultã ºi discutã cu colegii pentru
Analizând perspectiva motivaþiei pentru a lãmuri aspectele care îi îngreuneazã învãþarea.
învãþare, studentul este caracterizat atât
intrinsec, cât ºi extrinsec atunci când învaþã: Din analiza percepþiei asupra stresului, reiese
oferã atenþie sporitã conþinuturilor de la cursuri cã studentul E. s-a confruntat cu nervozitate ºi
din care învaþã lucruri noi, ce îi vor fi utile atunci îi este dificil sã înfrunte cu succes micile
când se va angaja. Încearcã sã înþeleagã ºi probleme ºi neplãceri cotidiene. El îºi asumã
cursurile care conþin informaþii cu grad de problemele personale ºi este deschis adaptãrii
dificultate ridicat pentru a putea transfera pe la schimbãrile ce survin în viaþa lui. Deseori a
piaþa muncii, abilitãþile dobândite în cadrul simþit cã nu îºi poate asuma toate lucrurile pe
cursurilor. Pe durata studiilor de licenþã nu a fost care trebuia sã le facã. S-a simþit iritat de
preocupat de obþinerea bursei, dar atunci când evenimentele care îi scãpau de sub control ºi
învãþa avea ca scop obþinerea de note mari. Cu uneori îi este dificil sã îºi stãpâneascã enervarea.
toate acestea, în anul II de studii a avut ºi 3 Deseori sarcinile academice s-au acumulat în
restanþe, dar a reuºit sã ia note mari la aºa mãsurã încât îi era dificil sã le controleze.
reexaminarea cursurilor la care se confruntase Atunci când se simte stresat, subiectul E. îºi
cu experienþa restanþelor. Avea în vedere exteriorizeazã sentimentele (râde, plânge,
obþinerea notelor mari pentru a demonstra comunicã cu prietenii).
profesorilor ºi prietenilor care este nivelul lui de
cunoaºtere. Atunci când considerã cã Raportându-se la stima de sine, E. susþine cã
informaþiile predate la curs îi sunt folositoare deseori simte cã nu este bun de nimic,
pentru viitor, fãcea tot posibilul sã înþeleagã considerând cã are mai multe defecte decât
conþinutul temelor predate, sã se implice în calitãþi. Nu are încredere în forþele proprii, nu se
activitãþile de laborator, în cadrul seminariilor sau percepe ca fiind un om de valoare ºi crede cã
în realizarea proiectelor. cei din jur îºi îndeplinesc sarcinile academice ºi
pe cele personale mai bine decât el. Are tendinþa
Înainte de un examen, E. ia în considerare de a crede cã de cele mai multe ori, eºueazã.
posibilitatea unui eventual eºec, se confruntã
uneori cu o stare de deprimare ºi are palpitaþii. În concluzie, studentul E. are un nivel scãzut de
Citeºte notiþele de la cursuri de mai multe ori ºi stimã de sine, dar ºi-ar dori sã aibã o atitudine
se strãduieºte sã memoreze itemii pe care îi pozitivã faþã de sine. Se bazeazã pe sprijinul
considerã importanþi. Nu este tipul de student colegilor ºi se strãduieºte prin diferite mijloace
care sã înveþe pe tot parcursul anului, ci cu sã îºi însuºeascã cunoºtinþele pe care le
câteva zile – o sãptãmânã înainte de a se considerã a-i fi folositoare în carierã.

111
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

BIBLIOGRAFIE
1. Beldianu, I. F. (2014). Atributele unei cariere de succes – formarea ºi
dezvoltarea competenþelor transversale (de a învãþa, social – civicã
ºi antreprenorialã). Bucureºti: manuscris nepublicat.
2. Neacºu, I. (2006). Învãþarea academicã independentã. Ghid
metodologic. Bucureºti: Editura Universitãþii din Bucureºti.
3. Salade, D. (1998). Dimensiuni sociale ale educaþiei. Bucureºti: Editura
Didacticã ºi Pedagogicã.
4. Schifirneþ, C. (1997). Educaþia adulþilor în schimbare. Bucureºti: Fiat
Lux.
5. Selye, H. (1956). Le Stress de la vie. Paris: Gallimand.
6. Showalter, E. (1998). How to win the war of nerves. Guardian Review,
23.
7. Zlate, M., Negovan, V., Avram, E. (2006). Reuºitã ºi satisfacþie în
mediul universitar. În Strategii de adaptare a studenþilor la mediul
universitar. Bucureºti: Editura Universitarã.

112
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

DIN ACTIVITÃÞILE FICE ROMÂNIA ªI ALE ALTOR SECÞIUNI


FICE INTERNAÞIONAL / FICE ROMANIA AND OTHER
SECTIONS OF FICE INTERNATIONAL ACTIVITIES
BUILDING KNOWLEDGE BY SHARING EXPERIENCES REFLECTIONS
ON STUDY VISIT TO ROMANIA IN 10–14.10.2016

DEZVOLTAREA COMPETENÞELOR PRIN ÎMPÃRTêIREA DE


EXPERIENÞE – REFLECÞII ASUPRA VIZITEI DE STUDIU DIN ROMÂNIA
ÎN PERIOADA 10-14 OCTOMBRIE 2016

Susanna HOIKKALA
Senior Advisor
Central Union for Child Welfare

Petri PAJU
Researcher
Central Union for Child Welfare, Emma & Elias Programme

Tuija LINDBERG
Director
Sippola State Residential School

Tuija SUIKKANEN-MALIN
Senior Lecturer
Kymenlaakso University of Applied Sciences

About the Finnish group The composition of the Finnish delegation


offered us a chance for discussions concerning
FICE-Finland and FICE-Romania have a our own experiences and practices as the
remarkable history in terms of organizing members did not know each other before the
bilateral study visits and learning by sharing visit. This, however also posed challenges when
experiences based on the expertise of it comes to preparations and orientation. All
professionals working with children, young delegates have a link to social services, but work
people and families. The Finnish delegation was in varying areas and branches. Thus, it after all
invited to visit Romania in October 2016. This was a fruitful setting. Everyone from their
time the number of delegates was higher than perspective found the visit very good.
usually because a group of MA level students
from the Kymenlaakso University of Applied About the topics and programme
Sciences participated in the exchange. The hosts had organized a very rich and
Altogether, delegation consisted of 15 many-sided programme. It included discussions
participants: three from the Central Union for with professionals, field visits, international
Child Welfare, two from Sippola State symposium on “Case Management in Child
Residential School and 10 from the Protection”, meeting at the “Alexandru Ioan
Kymenlaakso University of Applied Sciences Cuza” University of Iasi and cultural programme
(one teacher and nine students). Each student in Vaslui, Bârlad and Iasi. The symposium
had professional background and practical work illuminated the topic of case management in the
experience at least for three years. Romanian child protection system.

113
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Presentations and discussions revealed that atmosphere and even the buildings at the
there are parallel ongoing trends in our countries. university very fine and homelike.
For instance, in both countries the number of
clients for a case manager or a social worker is What did we learn?
not on an ideal level and the work load can be
The Romanian colleagues enriched us in many
enormous.
ways. All participants found the exchange
The idea of case management seemed to us to positive and very informative. Discussions
be roughly the same in both countries. In Finland, reminded that by looking at the foreign systems
there has been a trend to form multidisciplinary and practices it is possible to learn something
ad hoc teams to work with a client (or family). A about our own society as well. Contradictions
big-scale social and health care sector reform is embedded in our professional field become more
taking place in Finland. Service production will visible while reconsidering them with colleagues
be based on county-level administration instead working with similar questions in another societal
of the current municipality level approach. context. For example, we shared similar
Therefore, we found it especially important to experiences in relation to the controversial
obtain information about the Romanian system. dynamics between policies and practices in our
countries. In both countries, the legislation
One interesting topic is education. This applies seems to be quite right, what is problematic is
to social sector in general and case management the so-called implementation gap. This gap has
particularly. Educational requirements to a lot to do with the resources but also practices
different occupations and operations are in the in each field and with co-operation between
move, allegedly in both countries. The role of disciplines. Many questions, of course, remain
psychologists seemed to us to be more unanswered. The interaction between
significant in Romanian system than in Finnish institutions and their environment is complicated.
one. Administration and funding are important, but so
is the culture too. However, children’s needs do
We had an opportunity to meet a number of both not vary much from culture to culture.
service-users and practitioners. We visited five
residential settings for both children and adults Co-operation between public authorities and civil
and got acquainted with different kinds of society organisations seemed to be well
professional areas. We heard, for example, organized and functioning. We have a feeling
about the work with children and adults with that there is much more to learn for us in this
disabilities, with experience of abuse, neglect respect. Volunteering as a part of organisations’
and domestic violence, work in crisis situations activities is gathering strength among
and in foster care. In the General Directorate of Romanians and internationally. When it comes
Social Assistance and Child Protection, Iasi, we to tendering and contracting, the questions and
discussed e.g. the social problems in the area answers are not only between the two nations
in general and in the rural area in particular as but have a common European Union framework
well as the challenges in responding to the needs too. Because of the social sector reform these
of children and families. Poverty and lack of issues are very topical for us right now.
education were identified as the most crucial
elements behind the high numbers of abuse and Furthermore, we discussed the implementation
neglect in the area. of human rights and especially the UN
Convention on the Rights of the Child in everyday
We also had a pleasure to meet students, life and in our professional settings. How do we
including one Finnish exchange student, at their make sure that for instance the principles of the
daily work and representatives of the Iasi best interests, individuality and privacy of each
University. Challenges that Universities are child are respected in an adequate way in our
facing appeared quite like the ones in Finland. professional practices? We shared a mutual
Also, the students have a similar orientation to understanding that work with children and
the unsecure future, occupational opportunities families is a highly contested field with many
have a big impact in their choices. We found the ethical dilemmas.

114
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

We had a chance to see child care work in action of violence. The Finnish empirical studies have
and to experience the relations of children and pointed out the significant change in attitudes
professionals in various care settings. These towards violence during the past 30 years. These
encounters seemed and felt to be full of results encourage us to advocate for positive
commitment and many other positive features. parenting and the non-violent growing
At the same time, we became aware of the environments because they underline the
limited resources and the small client/staff ratio. importance of awareness training. Even though
Even though the minimum child/staff ratio in the there is an ongoing need for such advocacy
Finnish children’s home is 1:1, we find it too low work, it is worthwhile. From Finnish experience,
in many cases. We found the way individuals we can state that prohibiting corporal punishment
were working, very impressing. It was not in and by legislation was a right thing to do in
necessarily the techniques or methods, that Romania as well. It does not change things
impressed us, but the atmosphere and touch the overnight, but in decades it seems to have
employees had in various settings. The way remarkable effect to children’s living conditions.
many employees could put together professional
skills and personality and warmth seemed ***
unique to us.
The Finnish delegation feels both grateful and
We also discussed violence in both private areas inspired after having the opportunity to attend
(such as domestic violence) and in public care this study visit. The hospitality of our hosts in
settings as well as campaigning against all forms each place was impressing.

115
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

RAPORT CU PRIVIRE LA VIZITA DE STUDIU EFECTUATÃ DE CÃTRE


DELEGAÞIA FICE ROMÂNIA ÎN ISRAEL ÎN PERIOADA 27 OCTOMBRIE -
3 NOIEMBRIE 2016

REPORT ON THE STUDY VISIT MADE BY FICE ROMANIA DELEGATION


IN ISRAEL DURING 27 OCTOBER - 3 NOVEMBER 2016

Dr. Eugen SIMION


Preºedinte Filiala Neamþ
FICE România

În perioada 27 octombrie – 3 noiembrie 2016, ƒ Analiza unor modalitãþi specifice de


un grup de 25 membri ai FICE România continuare a colaborãrii de peste 18 ani cu
(specialiºti în domeniul protecþiei drepturilor FICE Israel în domeniul identificãrii de soluþii
copilului, al prevenirii consumului de droguri în pentru susþinerea unor categorii de
rândul copiilor ºi tinerilor, reprezentanþi ai grupuri-þintã:
administraþiei publice locale ºi judeþene, ƒ copii în risc de abuz/neglijare;
ƒ copii cu risc de consum de alcool, substanþe
jurnaliºti) au efectuat, la invitaþia FICE Israel, o
ilicite;
vizitã de studiu ºi documentare în Israel.
ƒ copii care sãvârºesc fapte penale dar nu au
1. Obiectivele vizitei de studiu rãspunderea penalã

În sensurile menþionate, vizita de studiu a fost o


Obiectivele vizitei de studiu realizate în Israel
oportunitate utilã pentru transferul de bune prac-
au fost urmãtoarele:
tici din partea partenerilor israelieni, cunoaºterea
ƒ Realizarea unei experienþe de învãþare ºi modului de organizare ºi funcþionare a instituþiilor
transfer de know-how, în scopul de a vedea ºi serviciilor adresate copiilor ºi tinerilor din Israel,
ºi compara modele de susþinere socialã ºi de exemple de bune practici, etc.
intervenþie recuperativã în domeniul serviciilor
acordate copiilor ºi tinerilor în situaþii de risc, 2. Descrierea vizitei de studiu: metodologie
formarea profesionalã, recunoaºterea ºi de lucru ºi etape
certificarea competenþelor. Caracteristicile vizitei de studiu pot fi rezumate
ƒ Analiza unor tematici legate de crearea ºi astfel:
funcþionarea unor reþele de colaborare cu ƒ Prezenþa unei tematici centrale a vizitei de
specialiºtii în practica socialã din Israel, cu studiu, ce reprezintã „firul roºu„ al experien-
scopul de îmbunãtãþire a propriei activitãþi þelor trãite, ºi anume: „modalitãþi de cola-
profesionale ºi de a cunoaºte ºi alte modele borare între instituþii din România ºi Israel în
de suport social. domeniul protecþiei drepturilor copilului”
ƒ Analiza unor domenii specifice de intervenþie ƒ Prezentare ºi discuþii directe cu reprezentanþii
socialã, precum: instituþiilor-gazdã, în calitatea lor de protago-
ƒ managementul integrat al serviciilor de niºti ai exemplelor de bune practici, ce pot
transmite în prima linie know-how-ul,
formare, de mãsuri active ºi de
ƒ Participarea activã la întâlnirile de lucru, care
incluziune socialã;
stârneºte discuþii ºi emoþii la nivelul
ƒ managementul integrat (printr-un mix de participanþilor la vizita de studiu, ºi în acest
servicii) de politici pasive cu politici active de fel garanteazã cã aceºtia îºi vor reaminti ceea
susþinere a persoanelor/grupurilor aflate în ce au vizitat ºi dupã reîntoarcerea în þara de
risc de abuz, neglijare, excluziune socialã. provenienþã.

116
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

ƒ Îmbogãþire a propriilor experienþe profe- 3. Etapele vizitei de studiu18


sionale, prin prisma diversitãþii de context,
structura organizatoricã, sector de activitate, Procesul de învãþare ºi transfer de know-how în
etc. cadrul unei vizite de studiu este structurat sub
ƒ Team-working-uri la diferite niveluri, în timpul forma a 4 etape caracteristice: briefing, întâlniri
sesiunilor de lucru. de lucru, debriefing ºi analiza rezultatelor.

„Pentru fiecare dintre etapele sesiunilor de lucru b) debriefing final, în ultima zi de vizitã de studiu,
se identificã caracteristicile, durata ºi obiectivele. pentru o sintezã a ceea ce ”ducem cu noi acasã”.

Briefingul reprezintã partea introductivã. Aceastã 4. Activitãþile desfãºurate în cadrul vizitei de


primã etapã, include: documentare
a) O prezentare generalã a întregii vizite de
studiu – realizatã printr-o întâlnire cu prezenþa Vizita de studiu s-a efectuat în principal cu scopul
tuturor participanþilor, în prima zi de study visit, de a înþelege care sunt caracteristicile sistemului
b) Prezentãri punctuale ale fiecãrei vizite - prin de protecþie a copiilor din Israel, cum
sesiuni de briefing zilnice funcþioneazã campusurile pentru copii ºi tineri
ºi cum sunt percepute în comunitate, care sunt
Etapa de briefing se realizeazã atât pentru
rezultatele acestui sistem de sprijin/protecþie a
întreaga vizitã de studiu cât ºi pentru fiecare zi
copiilor din perspectiva integrãrii sociale a a
de vizite la organizaþiile-gazda, pentru:
- Prezentarea vizitei de studiu acestora.
- Obiective comune
Pe parcursul celor 7 zile au fost vizitate
- Schimb de aºteptãri
urmãtoarele campusuri pentru copii ºi tineri:
- Prezentarea organizaþiilor care primesc
- Campusul de copii ºi tineri ben Shemen (Ben
participanþii în vizita de studiu
- Pregãtirea posibilelor întrebãri Shemen Youth Village);
- Campusul de copii Horfish (The Druze
Întâlnirile de lucru reprezintã vizitele propriu-zise, Children Village in Horfish);
structurate ºi organizate, ce prevãd prezenþa - Campusul militar maritim Ktzinei Yam Akko;
unor reprezentanþi ai organizaþiilor gazdã, de - Campusul pentru copii ºi tineri Manof;
preferinþã cu profil profesional similar cu cel al - Campusul pentru copii ºi tineri Nahalal;
participanþilor.” - Campusul pentru tineri Alonei Yitzhak;
- Campusul pentru copii ºi tineri Ahava (Bnai
Debriefingul s-a realizat prin:
Zion Ahava Village for Children and Youth);
a) sesiuni de debriefing post-întâlnire zilnice, - Campusul pentru tineri Kiryat Yearim;
pentru focalizarea elementelor importante din - Campusul pentru copii ºi tineri Havat HaNoar
fiecare instituþie/centru vizitat(ã). HaTzioni (Israel Goldstein Youth Village);

18Simion, E. (2016) Raport cu privire la vizita de studiu efectuatã de cãtre delegaþia FICE România în Finlanda, în
perioada 9-15 mai 2016, în Protecþia socialã a copilului, nr. 1-2(59-60)/2016, pag. 105-106

117
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

- Campusul pentru copii ºi tineri Mikveh Israel echipei. Nu se acordã copiilor ºi tinerilor doar
Holon (Mikveh Israel Youth Village) sprijin social ºi educaþional, ci ºi pregãtire pentru
excelenþã. Activitãþile practice din campusuri au
Întâlnirile de lucru propuse de partenerii israelieni rol de pregãtire pentru viaþã ºi de formare de
(în funcþie de domeniile de interes transmise bune deprinderi.
anterior de cãtre profesioniºtii din România) au
avut, în medie, o duratã zilnicã de 6h (de la 9.00 Sprijinul pentru copiii aflaþi în dificultate se acordã
la 13.00 ºi de la 14.30 la 17.30). pentru fiecare copil rezident prin activitãþi
extracurriculare ori activitãþi de ergoterapie
În Israel, existã un numãr de 180 de campusuri (agriculturã sau îngrijirea animalelor).
pentru copii ºi tineri. Campusurile pentru copii
ºi tineret vizitate sunt alcãtuite din spaþii pentru În data de 1 noiembrie 2016, specialiºtii români
activitãþi sportive (terenuri de sport cu dotãri din delegaþia oficialã au avut o întâlnire de
necesare), bazine de înot, spaþii pentru activitãþi lucru la Parlamentul Israelian (Kneset), cu
culturale ce cuprind sãli de spectacole, sãli deputatul Ilan Ghilon ºi specialiºti, membri
pentru activitãþi ºi terapii prin muzicã, dans, ai FICE Israel, pe probleme de asistenþã
picturã, etc. socialã ºi educaþie. De asemenea, au avut loc
întâlniri cu oficialitãþi ale primãriilor din Nazaret
În cadrul fiecãrui campus existã ferme pentru ºi Kiriat Yaerim.
animale (cai, vaci, oi, capre, iepuri, pãsãri de
curte, etc.), ferme ce deþin toate dotãrile nece- Discuþiile cu primarii, cu deputatul din Knesset
sare ºi utilajele pentru desfãºurarea activitãþilor. au fost benefice, în sensul cã au venit cu
Suprafeþele acestor campusuri diferã de la o informaþii ce au facilitat înþelegerea fenomenelor,
unitate la alta, de la 2-3 ha, la 200-300 ha. În a sistemului de organizare socialã, de
aceste ferme lucreazã, dupã un program stabilit cunoaºtere a filozofiei ºi a strategiilor pe care
de specialiºti, toþi copiii din campus (între 3-6 Israelul le aplicã în domeniul asistenþei sociale.
ore/sãptãmânã, în funcþie de vârstã), produsele
obþinute fiind, în cea mai mare parte, folosite În data de 02.11.2016 s-a desfãºurat, la
pentru consumul propriu, De asemenea, din Jerusalim, Seminarul profesional româno-
valorificarea produselor obþinute (fructe, legume, israelian cu tema „Rolul familiei în dezvoltarea
carne, lapte, ouã, etc.) se asigurã aproximativ armonioasã a copilului ºi formarea primelor
15% din bugetul propriu al campusului. modele de viaþã” (moderat de d-l Emmanuel
Grupper, preºedinte FICE Israel ºi
De asemenea, existã centre în cadrul cãrora sunt vicepreºedinte FICE Internaþional, d-nul prof.
crescuþi câini, aceºtia fiind dresaþi, prin programe Toma Mareº, preºedinte FICE România, d-l
speciale, atât pentru a fi utilizaþi în terapia cu Yossef Zagury, inspector general în cadrul
animale cât ºi pentru asigurarea pazei unor Ministerului Educaþiei, d-na Lia Meron, membrã
obiective sau de cãtre pompieri ori poliþiºti în în boardul FICE Israel), în cadrul cãruia s-au
activitãþile specifice. dezbãtut ºi aprofundat aspecte legate de
problematica protecþiei sociale pentru copii ºi
Sunt concepute ºi aplicate principii eficiente în
tineri din cele douã þãri. În cadrul seminarului
organizarea sistemului de protecþie socialã
pentru copii ºi tineri. În contextul unei societãþi s-au lansat o serie de concepte ºi provocãri în
multiculturale ºi multireligioase, în mod unitar, domeniul asistenþei sociale ºi educaþiei, printre
în centrul atenþiei se aflã copilul, tânãrul. care:
- efectul mentoratului;
Sunt oferite servicii de calitate superioarã, - efectul coachingului;
sistemul cuprinzând cel puþin trei componente - antrenorul ºi coachingul;
de bazã: componenta socialã, componenta - conceptul de „mindfulness”;
educaþionalã ºi pregãtirea pentru viaþã. - medierea familialã;
- locuinþa alternantã;
Specialiºtii acordã o atenþie deosebitã muncii în - formarea profesionalã continuã a personalului
echipã ºi perfecþionãrii continue a membrilor din sistemul de asistenþã socialã ºi educaþie.

118
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

5. Materiale de suport utilizate în vizitele de timp. Personalul este plurispecializat (de ex. un
studiu asistent social poate avea competenþe în
psihoterapie) ºi, de asemenea, se lucreazã mult
Pentru fiecare dintre centrele pentru copii ºi tineri prin colaborare, externalizare de servicii (ex,
vizitate au fost elaborate mape cu materiale servicii medicale);
conþinând:
ƒ Programul de lucru (Agenda fiecãrei vizite) ƒ Activitãþile, cercurile artistice sunt o
ƒ Fiºele de observare a exemplelor de bune componentã care nu lipseºte din niciun campus
practici studiate ºi sunt puse în valoare ºi dezvoltate abilitãþile
ƒ Metodologia de lucru artistice pentru toþi copiii (cânta la diverse
ƒ Prezentãrile de bune practici analizate ºi puse instrumente, danseazã, deseneazã, etc.);
la dispoziþie de cãtre experþii israelieni de-a
lungul vizitei ƒ camerele sunt amenajate cu strictul necesar
ƒ Alte materiale ºi prezentãri ale asociaþiilor/ (masã de lucru, paturi ºi dulapuri individuale),
instituþiilor vizitate, în pdf sau ppt, puse la în locuiesc doar 3-4 copii, nu existã TV sau acces
dispoziþie pe loc sau transmise ulterior prin la internet decât într-o camerã de zi (un control
poºta electronicã parental riguros);

La sfârºitul vizitei de studiu au fost centralizate ƒ internatele ºcolare sunt aºezate în zone cu
toate informaþiile “culese” de membrii delegaþiei bogatã vegetaþie ºi în perimetre generoase, gen
din România (specialiºti din domeniul protecþiei ferme, ºcoala este în incintã, astfel încât
activitatea copiilor ºi tinerilor este atent ºi discret
copilului ºi din educaþie din judeþele Neamþ, Iaºi,
controlatã (ei fiind informaþi cu privire la aceste
Vaslui, Cãlãraºi, Argeº, Constanþa ºi municipiul
aspecte);
Bucureºti) ºi au fost elaborate materialele care
au constituit baza pentru redactarea prezentului ƒ terapia cu animale (cai, câini dresaþi, animale
Raport final al vizitei de documentare. mici, etc.) este o modalitate de susþinere a
copiilor cu probleme comportamentale
6. Observaþii ºi concluzii finale
(delincvenþi, copiii cu devianþe comportamentale,
Participanþii la vizita de studiu din Israel au copiii abuzaþi). Interesante sunt programele prin
concluzionat cã vizitele ºi informaþiile primite au care copilul abuzat este încurajat sã-ºi
fost foarte utile pentru activitatea lor profesionalã depãºeascã temerile, fricile, desfãºurând
ºi ºi-au exprimat mulþumirea cu privire la activitãþi ludice sau îngrijind animalele.
realizarea vizitei de studiu, atât din punct de
ƒ faptul cã tot timpul copiii sunt implicaþi în
vedere organizatoric-logistic, cât mai ales din
activitãþi (se pregãtesc la materiile la care au
punct de vedere tehnico-profesional.
dificultãþi sau exerseazã suplimentar pentru a
ƒ modelul israelian de „sate” ºi „internate” este obþine performanþe, îngrijesc animale, plante,
dezirabil din douã motive pentru România: aplicã în practicã teoria învãþatã în ºcoalã,
protejeazã copiii ºi, în acelaºi timp, îi pregãteºte desfãºoarã activitãþi sportive, artistice, etc.) ºi
din punct de vedere educaþional ºi practic pentru sunt astfel ocupaþi, responsabilizaþi, are de fapt
viaþã în familie; menirea de a le dezvolta aria de cunoaºtere, de
a influenþa pozitiv dezvoltarea fizicã ºi cognitivã
ƒ în Israel se pune accentul pe responsa- ºi de a le distrage atenþia de la adoptarea unor
bilizarea ºi creºterea autonomiei copiilor ºi, de comportamente deviante, eliminându-se astfel
asemenea, pe dreptul copilului la participare riscul apariþiei fenomenului de abandon ºcolar
(copiii sunt consultaþi dar, totodatã, implicaþi în sau manifestãrile delincvente;
activitãþile lucrative, cu scopul dezvoltãrii
deprinderilor de viaþã independentã; Sumarizând întreaga activitate aferentã acestui
schimb de experienþã, se evidenþiazã accentul
ƒ activitatea tuturor specialiºtilor este orientatã pus pe importanþa menþinerii relaþiei copilului
în mod direct cãtre copil, cu care petrec mult care studiazã ºi trãieºte în campusuri cu familia

119
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

de origine, dar mai ales pe inserþia ºcolarã, ºi susþin deopotrivã dezvoltarea abilitãþilor de
dezvoltarea abilitãþilor individuale ºi atingerea viaþã independentã.
maximului de potenþial pentru fiecare elev, cu
perspectiva inserþiei socio-profesionale, dupã Întreg sistemul pare sã susþinã derularea optimã
finalizarea stagiului militar obligatoriu atât pentru a procesului de educaþie, astfel cã nu puþine sunt
fete, cât ºi pentru bãieþi. situaþiile în care bunã parte din paleta de activitãþi
este derulatã în parteneriat cu organisme din
Sistemul educaþional israelian este flexibil, în spectrul privat sau chiar persoane fizice, acestea
sensul cã permite ºi încurajeazã dezvoltarea din urmã susþinând financiar ºi material
abilitãþilor practice ale elevilor din campusuri, prin concretizarea furnizãrii serviciilor complexe.
implicarea acestora în activitãþi de Empatia ºi suportul oferit copiilor ºi tinerilor de
autogospodãrire ºi gospodãrire în microfermele cãtre personalul specializat ºi donatori îºi au
create în incinta serviciilor rezidenþiale. originea în faptul cã, la rândul lor, unii dintre
Responsabilizarea elevilor este realizatã în aceºtia sunt foºti elevi ai acestor campusuri.
funcþie de vârstã, nivel de dezvoltare, abilitãþi ºi
preferinþe. De asemenea, voluntariatul constituie Filosofia acestor unitãþi de învãþãmânt ºi
un punct important în activitatea derulatã, în protecþie socialã se fundamenteazã pe principiul
sensul cã tinerii care îl presteazã au rolul de a cã garanþia formãrii de adulþi responsabili rezidã
întãri efortul specialiºtilor, fiind implicaþi în parcurgerea unui ciclu comprehensiv de
preponderent în partea cultural-artisticã a educaþie, iar cu cât iniþierea sa este mai timpurie,
programelor de educaþie. ºansele de reuºitã cresc considerabil.

La admiterea în aceste unitãþi complexe sub Toate aceste concluzii au putut fi extrase în urma
aspectul serviciilor furnizate (campusurile), vizitelor efective în campusuri, centre pentru
fiecare copil/tânãr este evaluat atât în cadrul tineri, centre de primire în regim de urgenþã,
echipei multidisciplinare, cât ºi în comun cu întâlniri oficiale cu reprezentanþi ai primãriilor din
acesta, în scopul identificãrii celui mai potrivit douã localitãþi ºi ai Palatului Parlamentului,
mediu de dezvoltare. Ca notã distinctivã pentru discuþii formale ºi informale cu specialiºti din
modelul de învãþãmânt israelian, toþi copiii au cadrul ministerului educaþiei ºi cel al protecþiei
ºanse egale de dezvoltare ºi educaþie. În sociale. Schimbul de informaþii între cele douã
campusurile amenajate dupã un model þãri s-a realizat în cadru oficial în contextul
standard, sunt gãzduiþi atât copii care provin din Seminarului Internaþional, unde au fost
familii fãrã dificultãþi de naturã socio-materialã, prezentate sistemele de protecþie ºi educaþie,
cât ºi copii aflaþi în situaþii de risc sau care nu modele de bune practici, aspecte legislative,
pot fi îngrijiþi în condiþii de siguranþã în familia puncte ºi direcþii comune de acþiune pentru
naturalã. Ministerul educaþiei, în colaborare cu specialiºtii celor douã secþiuni naþionale FICE.
Ministerul protecþiei sociale, asigurã tratament
egal ºi trai în comun în internate pentru toate Cei peste 18 ani de colaborare între FICE
aceste categorii de copii/tineri. Romania ºi FICE Israel denotã interesul ºi
implicarea constantã a celor 2 pãrþi în sfera
Un alt aspect care se reliefeazã în cadrul educaþiei ºi asistenþei sociale, fiecare devenind
sistemului israelian constã în adaptabilitatea în þara de apartenenþã un real ambasador al
acestuia la nevoile individuale de cunoaºtere ºi copiilor ºi tinerilor în protecþia ºi promovarea
educaþie, în sensul cã aria curricularã presupune drepturilor acestora.
un numãr redus de discipline, parcurse în funcþie
de nivelul cognitiv al elevului, respectiv La finalul vizitei de documentare, s-a convenit
stimuleazã performanþa prin acordarea unui între conducerile celor douã secþiuni naþionale
punctaj acumulat în anii de studiu, ce poate fi FICE ca, în 2018, FICE România sã fie gazda
valorificat la nota finalã a examenului de manifestãrilor ºtiinþifice ocazionate de împlinirea
bacalaureat. De subliniat cã majoritatea acestor a 20 de ani de colaborare fructuoasã ºi de
activitãþi se înscriu în domeniul extracurricular prietenie între FICE România ºi FICE Israel.

120
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

SURSE INFORMATIVE
1. Briefing & debriefing; your essential guide - NHS England, descãrcat
la data de 19.05.2016 de la adresa https://www.england.nhs.uk/.../
briefing-de-briefing-essential
2. Knowledge Sharing Tools and Methods Toolkit - Study visits,
descãrcat la data de 21.05.2016 de pe www.kstoolkit.org/Study+visits
3. Simion, E. (2016) Raport cu privire la vizita de studiu efectuatã de
cãtre delegaþia FICE România în Finlanda, în perioada 9-15 mai 2016,
în Protecþia socialã a copilului, nr. 1-2(59-60)/2016;
4. STUDY VISITS: Thai Health Promotion Foundation - The sustainabillty
of well-being, descãrcat la data de 21.05.2016 de pe
www.en.thaihealth.or.th/STUDY_VISITS.html
5. STUDY VISITS Handbook - ELSA Germany, descãrcat la data de
20.05.2016 de pehttps://www.elsa-germany.org/.../Studyvisits/
handbuchSV.pdf FICE România este o organizaþie neguvernamentalã
a profesioniºtilor în educaþie ºi în asistenþã socialã, care apãrã
drepturile copiilor, îndeosebi ale celor aflaþi în dificultate, ºi este
membrã a FICE (Federaþia Internaþionalã a Comunitãþilor Educative),
organizaþie cu statut consultativ UNESCO, ECOSOC ºi Consiliul
Europei. FICE România a fost înfiinþatã în 1990.

121
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

FICE ROMÂNIA ÎN MASS-MEDIA / FICE ROMANIA IN MEDIA

EDUCAÞIE CU FAÞA SPRE FAMILIE, ÎNTR-UN DIALOG PROFESIONIST


ROMÂNO-ISRAELIAN

Practica agricolã ca probã de bacalaureat

A fost o lecþie de educaþie sub semnul a tot ceea


ce poate sã semnifice familia ca atare, precum
ºi interpretãrile multiple ale termenului:
colectivitatea unui cãmin ºi cea a unei ºcoli (sau,
uneori, lipsa lor), permanenþa unei localitãþi,
actualitatea gospodãririi ei, locul ºi colegii de
muncã, armata, þara. ªi a mai însemnat, pentru
cei care fac educaþie sau care-i susþin
mecanismul la noi, posibilitatea de a vedea, de
a compara obiectiv ºi de a învãþa selectiv. Iar
prima învãþãturã (sau ultima, în sensul tãriei a
ceea ce rãmâne) este cã în educaþia însemnând
La vremea bunelor practici etalate mai ales învãþãturã de carte ºi pregãtire de viaþã pe
prin slide-uri ºi a freneziei proiectelor „cu propriile picioare se investeºte mult ºi, drept
ºcoli din alte þãri, pe rând la fiecare” (aducã- urmare, aºteptãrile sunt mari. Protecþia socialã
toare de ieºiri ºi certificate), douã organizaþii destinatã copiilor (nu neapãrat sub forma a ceea
de profesioniºti în educaþie ºi protecþie ce înþelegem noi prin asistenþã) ºi învãþãmântul
socialã – Federaþia Internaþionalã a funcþioneazã sub o tutelã ministerialã unicã, a
Comunitãþilor Educative Secþiunea România Educaþiei. Bugetul aferent este repartizat institu-
(FICE România) ºi Israeli Residential þional printr-o asociaþie naþionalã, adãugân-
Education & Care Association (IRECA/FICE du-i-se resurse private, donaþii, susþinere din
Israel) – conlucreazã practic, pentru câºtig partea autoritãþilor locale.
în cunoaºtere aplicatã. Se întâmplã asta de
18 ani, prin vizite reciproce de specialiºti, ªcoala ºi munca merg împreunã. Aºa este, de
fiecare acþiune de acest fel însemnând un exemplu, în campusul Ben Shemen. Practica la
demers complex, care include prezentãri la fermã (câte trei ore, de douã ori pe sãptãmânã,
faþa locului în instituþii educaþionale ºi la clasele VIII-XII) conteazã la bacalaureat ºi la
sociale, dialoguri cu beneficiari ai serviciilor, admiterea în facultãþi de profil agricol. ªcoala ºi
reuniune ºtiinþificã, deschideri spre continui- campusul, în general, sunt cãutate inclusiv
tate, valorificare practicã prin adaptare, pentru cã faciliteazã obþinerea permisului de
precum ºi conexiuni culturale, instituþionale, conducere a tractorului ºi a diplomei de
turistice ºi mai ales afective. Recent, s-a bacalaureat (reuºitã, 88%) înaintea stagiului
derulat un nou episod, prin prezenþa unei militar, dupã armatã susþinerea examenului
delegaþii româneºti în Israel. costând foarte mult.

122
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

Un alt campus, Horfesh, este un sat într-un sat. tineri ºi câini, ºi unii, ºi ceilalþi gãsindu-se în mod
Beneficiari sunt copii druzi (3-21 de ani) din specific în tratament posttraumatic; altfel zis, se
Galileea, de pe Înãlþimile Golan, de la Muntele ajutã unii pe alþii în recuperare. Deopotrivã
Carmel. Sunt 70, în grupe de vreo 12 fiecare, terapie ºi educaþie prin îngrijirea unor animale
organizate ca niºte familii. Grija permanentã a ºi pãsãri, de la ºarpe ºi papagal la câine ºi
adulþilor (24 în total – profesori, psihologi, iguanã, se practicã în campusul Kiriat Yearim.
asistenþi sociali etc.) este sã-i facã sã se simtã
într-o casã, nu într-un internat. „Religia, onoarea, „Interni” ºi „externi”, la un loc în ºcoalã
pãmântul” sunt valorile care le sunt transmise
Exemple de integrare socialã ºi educaþionalã în
de adulþii din comunitate.
Israel oferã mulþimea de instituþii unde se
Ofiþer de marinã, prelucrãtor prin aºchiere, pregãtesc la un loc tineri rezidenþi în campus ºi
dresor de câini colegi ai lor care vin zilnic numai pentru orele de
ºcoalã. Aºa sunt campusuri precum Mikve Israel
ªcoala de ofiþeri navali din Acco e definitã prin Holon, Nahalal, Alonei Itzak. De la Nahalal,
educaþie la nivel de elitã sub o diversitate de perspectiva profesionalã care adunã elevi cu
aspecte: tutela militarã, þinuta ºi valoarea origini în toatã lumea este ingineria, într-o
profesorilor ºi a comandanþilor, exigenþa ºi universitate renumitã pe plan mondial: Haifa.
intensitatea pregãtirii, perspectiva carierei. Aspiraþii de carierã sunt ºi în agriculturã ºi în
Practica elevilor înseamnã instruc-þie pe mare, zootehnie. Preocupãri de formare prin studii ºi
finalizatã cu brevet. Mãreþia locului ºi poziþia lui practicã în agriculturã existã ºi la Alonei.
în istoria lumii nu copleºesc, ci mobilizeazã: unul Viþa-de-vie, mãslinele, papaya sunt branduri
dintre cele mai vechi oraºe din lume, pe unde cultivate, recoltate, livrate cu ajutorul elevilor. La
ºi-au lãsat amprenta arabi, cruciaþi, otomani ºi Ya’adim funcþioneazã un centru cu internat ºi
de unde Napoleon a plecat fãrã victorie. Ca lecþie liceu, pentru formare în IT, coafurã, frizerie,
de istorie pe viu (de data aceasta, pentru cofetãrie, îngrijire la cãmine ºi grãdiniþe.
reprezentanþii organizaþiei educaþionale FICE Beneficiare sunt fete cu, vorba uneia dintre
România), este singurul oraº din lume declarat gazde, „tot ce vã închipuiþi cã se întâmplã ca
integral ca sit UNESCO. probleme”. Beneficiazã de „multã cãldurã,
atenþie, adicã exact ce le lipseºte acasã”.
Campusul Manof s-ar zice cã se aflã la extrema Concomitent, existã cursuri de formare continuã
cealaltã faþã de ºcoala viitorilor ofiþeri de la Acco: în informaticã pentru profesori.
de la elitã la recuperare de pe drumuri (frecvent,
la propriu). De fapt, e numai dovadã a O formã de recuperare a unor copii de 6-12 ani
disponibilitãþilor de cuprindere a unui sistem cu probleme emoþionale, normali din punct de
educaþional ºi social care nu ignorã pe nimeni. vedere psihic, încât de la clasa a X-a sã fie
Tãria ºcolii, disciplina, exigenþa ºi profesio- posibilã integrarea lor în licee obiºnuite, se
nalismul sunt, în mod specific, la fel de mari. Un regãseºte în campusul Ahava. Centrul de
han din perioada turcã ºi un depozit de muniþii urgenþã Schusterman constituie o altã formã de
englez sunt exemple de ceea ce poate sã recuperare specificã, bazatã pe practicã ºi
însemne recuperare ºi adaptare de patrimoniu învãþãturã, îmbinate cu terapia.
în scop educaþional. Tocmai pentru cã bene-
Cercetãri ºi bune practici în folosul copiilor
ficiarii sunt tineri (15-17 ani) cu probleme
comportamentale (jumãtate dintre ei au dosar Conlucrarea instituþiilor educaþionale cu cele ale
la poliþie), spun profesioniºtii locului, cadrul în administraþiei publice locale ºi cu Legislativul a
care sunt recuperaþi, ºcolarizaþi ºi formaþi trebuie fost expusã delegaþiei FICE România cu ocazia
sã fie la nivel înalt de esteticã ºi confort. ªi aici întrevederilor desfãºurate la Knesset
pregãtirea pentru o muncã utilã este esenþialã: (Parlamentul Israelian) ºi la primãriile oraºelor
frizerie, prelucrãri prin aºchiere, muncã de birou, Nazaret Illit ºi Kiriat Yam.
dresurã de câini etc. Funcþioneazã ºi legãtura
cu mediul academic, prin cercetãri ale unor Întregul eveniment ºtiinþific ºi documentar a fost
universitari din Haifa asupra interacþiunii dintre încununat printr-o nouã ediþie a seminarului

123
PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI – Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XVIII - nr. 3-4 (61-62)/2016

profesional, gãzduit de campusul Havat Hanoar în beneficiul educaþiei din ambele þãri. La rândul
Hatzioni, din Ierusalim. Specialiºti israelieni ºi sãu, prof. Toma Mareº, preºedintele FICE
români au prezentat bune practici ºi rezultate România, a subliniat valoarea informaþiilor
de cercetare privind rolul familiei ºi modelul acumulate pentru formarea continuã, necesarã
parental, asistenþa maternalã, responsabilitatea fiind acum valorificarea cel puþin a câtorva dintre
pãrinteascã, prevenirea faptelor antisociale,
ele.
raporturile familie-comunitate, educaþia multi-
culturalã. Preºedintele FICE Israel, prof. F. IONESCU
Emmanuel Grupper (vicepreºedinte la nivel
internaþional), a evidenþiat colaborarea înde- Articol apãrut în revista Tribuna
lungatã ºi fructuoasã dintre cele douã organizaþii, Învãþãmântului, 16 noiembrie 2016

124