Sunteți pe pagina 1din 7

INTRODUCERE

Legea nr. 275/2006


privind executarea pedepselor ºi a
mãsurilor dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal
Comentarii

I
LEGEA NR. 275/2006 INTRODUCERE

Copyright © 2008
Editura Hamangiu SRL Petrache Zidaru

Editurã acreditatã CNCSIS - Consiliul Naþional


al Cercetãrii ªtiinþifice din Învãþãmântul Superior

Toate drepturile rezervate Editurii Hamangiu


Nicio parte din aceastã lucrare nu poate fi copiatã
fãrã acordul scris al Editurii Hamangiu
Legea nr. 275/2006
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României privind executarea pedepselor ºi a
ZIDARU, PETRACHE mãsurilor dispuse de organele
Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a
măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul judiciare în cursul procesului penal
procesului penal : comentarii / Petrache Zidaru. - Bucureşti :
Editura Hamangiu, 2008 Comentarii
ISBN 978-973-1836-69-0

I. Zidaru, Petrache
II. România. [Legislaţie]

343(498)(094)

Editura Hamangiu: Vânzãri:


Bucureºti, Str. Col. 021.336.01.25
Popeea 0788.854.348
nr. 43, sector 5 0788.724.564
O.P. 5, C.P. 91 0724.364.369
Tel./Fax: 0747.952.461
021.336.04.43 E-mail:
031.805.80.20 redactie@hamangiu.ro
031.805.80.21 distributie@hamangiu.ro

2008
II III
LEGEA NR. 275/2006 INTRODUCERE

Introducere
PETRACHE ZIDARU
– Autorul este licenþiat al Facultãþii de Drept Bucureºti, 1979
1. Despre subordonarea opoziþionalã a legii executãrii pedepsei
– A susþinut teza de doctorat în domeniul ºtiinþelor militare, 2003 închisorii cu practica penitenciarã. Dreptul execuþional penal nu
– Lector la Academia de Poliþie, 1991-2002 este o disciplinã nouã, în sensul cerinþelor de organizare modernã
– Lector la Universitatea Hyperion a programei de curs (universitar) predate într-o facultate de drept.
În sine, lucrarea reuneºte un ansamblu de cercetãri privitoare la
deþinuþii care executã pedeapsa închisorii reglementatã prin Legea
A publicat:
nr. 275 din 4 iulie 2006. Acesta e motivul pentru care nu îmbrãþiºãm
– Drept execuþional penal, Editura All Beck, 2001 denumirea de „Dreptul sancþiunilor penale”, pentru cã nu comentãm
– Drept Penitenciar, Editura Universul Juridic, 2001 detaliat amenda, pedepsele complementare, interzicerea exer-
– Legi Anticrimã, Editura Didacticã ºi Pedagogicã R.A., 2003 ciþiului unor drepturi, degradarea militarã ºi pedeapsa accesorie,
ci doar pedeapsa principalã – închisoarea, în solitudinea ei parti-
– Tribunalele Militare, Editura Universul Juridic, 2006
cularã, de gen. În documentele cu vocaþie internaþionalã ºi
regionalã, dintre care amintim Ansamblul de reguli minime pentru
tratamentul deþinuþilor (ONU, 1955) ºi Regulile europene pentru
penitenciare (Consiliul Europei, 1987) este comentatã doar pedeapsa
închisorii. Aceasta, singurã cu suferinþa-i nesfârºitã a închiderii din
care se hrãneºte, creeazã probleme deosebite societãþii. Pedeapsa
închisorii nu acoperã nici „o reeducare în sine”, ci înfãºoarã cu
fraze lungi de poem inutil „cutia Pandorei în sine” care, prin desti-
Lucrarea de faþã trateazã: naþie, aprinde rebeliunea disipatã împotriva regulilor de convieþuire
• Conceptul teoretic privind cunoºtinþa comunã ºi dezvoltarea civicã, materialã.
metodologicã a executãrii pedepsei cu închisoarea; Potrivit metodologiei de evaluare obiectivã a fenomenului
• Controlul deþinuþilor pe bazã de lexicon penitenciar privind carceral, s-a încercat, pe de o parte, explicarea comportamentelor
executarea pedepsei cu închisoarea; mentale, umane ale deþinuþilor raportate la factorii de mediu
• Aprecierea procesului reeducativ care neagã cunoºtinþa penitenciar, mediu concentraþionar neselectiv care înghite
deþinuþilor ºi lumea materialã din închisori. nemestecat zile ºi ani de gudron ºi balast, iar, pe de altã parte, la
comentariul fazelor succesive prin care trec deþinuþii; dintr-o lume
sincopatã, într-o lume amoniacalã pânã la liberare.
Totodatã, abordarea aspectelor de mai sus, analiza lor a pornit
de la întreg, de la grupurile de condamnaþi, reuniþi cu forþa într-o

IV V
LEGEA NR. 275/2006 INTRODUCERE

colectivitate, pentru cã obiectivul principal a fost tocmai analiza reacþiilor ºi purtãrilor condamnaþilor într-un mediu închis, de
proceselor de grup, generatã în sensul direct de rezonanþa faptelor retroacþiune ºi morfogenezã spontanã. Într-un fel, dacã þinem seama
condamnate, pe de o parte, proces concentraþionar în mijlocul de statutul juridic al condamnatului, iar, în alt fel, de conºtienti-
cãruia reeducarea nu se poate închega, pe de altã parte. De fapt, zarea unor raporturi specifice ºcolilor de delincvenþã, a condiþiilor
prin lege, regimul de executare a pedepsei închisorii a fost indivi- ºi a tot ce îi diferenþiazã de alte medii închise, legãtura dintre
dualizat pe categorii de pedepse, ca urmare a gradului de pericol caracteristici face posibilã identificarea în cadrul oricãrui peniten-
social al infracþiunii sãvârºite ºi a gradului de pericol public pus ciar (clasificat a fi instituþie totalã) a unor tendinþe menite a
fãrã spirit prevãzãtor în spatele legii de epocã modernã. Fãrã a liberaliza caracterul pedepsei. Aici poate fi o rãscruce. În contra-
intra în descrierea acestui mecanism, trebuie sã reþinem cã legea partidã, deþinuþii pot opune oricând raporturile lor de dominanþã la
a impus o perspectivã nouã, pe criterii de ordine inversã, dupã ce care normele Comitetului european pentru prevenirea torturii ºi a
vedem câte se întâmplã în societate, motiv pentru care, prin pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) nu
evaluarea criticã a conþinutului legii, am ridicat o serie de probleme dau nicio soluþie. De aceea, vom arãta cã Rapoartele Generale
dificile ale disciplinei, am combãtut o superficialã construcþie ale CPT nu reflectã ponderea crescândã a periculozitãþii deþinuþilor;
legislativã – redactare imanentã în materie –, fãrã menajamente. unele dintre ele nu mai constituie cadrul oportun pentru discutarea
În ordine succesivã, prin lege s-au reglementat: judecãtorul delegat ºi coordonarea strategiilor de practicã penitenciarã. Planul de
pentru executarea pedepselor privative de libertate ºi regimurile reformare generalã a CPT-ului trebuie aritmetizat, algebrizat,
de executare a închisorii bazate pe sistemele progresiv ºi regresiv, adaptat la nivelul condiþiilor ºi sfidãrilor excretoare din nãvodul
urmate de organizarea efectivã a executãrii pedepsei închisorii. închisorii manevrat indirect în comiterea infracþiunilor specifice
Dacã legãm una de alta, vom constata cã legiuitorul a introdus în întregii Europe.
hohotul de râs ºi plâns al infernului de „norod” ºi turbare un factor Existã ºi o altã notã legatã de criticã. Se observã cu ochiul liber
de autoritate, control ºi supraveghere, anume „judecãtorul delegat cã Legea pentru executarea pedepselor nu are rigoarea strânsã a
pentru executarea pedepselor”, care, prin desfãºurarea argumen- normelor juridice incidente în planul conflictelor prezente ºi
taþiei, platonicã ce-i drept, dar ºi a finalitãþii executãrii pe care o viitoare, ci descrie o enumerare artizanalã de preocupãri la care
supravegheazã, poate pune în joc interpretarea oarbã a legii de deþinuþii râd pe înfundate. Profesional, se impune o delimitare pentru
cãtre deþinuþi. a nu idealiza ori subestima problemele fundamentale specifice
Drepturile deþinuþilor sunt interpretate în raport cu tendinþele penitenciarelor, în ordinea:
de a precumpãni litera peste spiritul legii, (individualizarea statu- Primo, dimensiunea crizei penitenciare;
sului social), desigur, în raport cu inducþia unor principii de ansamblu Secundo, presiunea pe care o exercitã lumea infractorilor
(indicatori subiectivi ai calitãþii vieþii!). Cu toate cã toþi condamnaþii încarceraþi asupra societãþii ºi, nu în ultimul rând, asupra personalului
sunt într-o stare de vinovãþie permanentã, pentru ca totalitatea lãsat pradã unor presiuni manifeste de-a dreptul distructive pentru
reglementãrilor sã fie echilibratã, deþinuþii îºi dau acordul – art. 57 întreaga lui dezvoltare. Raþionamentul nu ascunde adevãrul simplu
alin. (2) din lege – pentru a presta o anume muncã în cadrul atribu- ºi limpede cã se are în vedere prevenþia specialã, adicã timpul cât
þiunilor de autofinanþare ale penitenciarului, aspect cu greutate infractorul condamnat definitiv va „sta” încarcerat în penitenciar.
proprie în acordarea beneficiului liberãrii condiþionate. Iatã motivul pentru care vom arãta cã dreptul execuþional penal
În general, conþinutul lucrãrii este aºezat mai mult pe o privire poartã lupta contra criminalitãþii. El se miºcã pe un teren practic,
criticã, de spirit ºi corelaþie a unor aspecte pe care legea nu le are în coastã toþi solzii prejudecãþilor faþã de celelalte ºtiinþe relative
distribuie normativ sub conþinutul lor reflexiv, nu are preºtiinþa la criminalitate. Altfel spus, poate fi considerat teoria aplicatã în
VI VII
LEGEA NR. 275/2006 INTRODUCERE

domeniul combaterii infracþionalitãþii. Însuºit ºi aplicat numai de neîntinat. Astfel, societatea, cu autoritatea legilor sale, cu poliþia
practicieni calificaþi în domeniul executãrii pedepsei închisorii, sa, cu jandarmii sãi, cu toatã puterea sa moralã ºi materialã, se va
poate face profilaxia ºi terapia infracþiunilor judecate. Credem cã vedea adesea nevoitã sã fie þinutã pe loc de o fiinþã slãbãnoagã ºi
este momentul sã considerãm cã nu este suficient ca studentul în ofilitã, instalatã în închisoare ca un pãianjen în mijlocul pânzei
drept ºi chiar juristul sã cunoascã numai etichetele infracþiunilor, lui. Ca ºi fructul stricat care stricã celelalte fructe, aceastã fiinþã
ci trebuie, într-un fel, sã se familiarizeze cu adevãrul neplãcut abjectã corupe tot de ce se apropie, infecteazã ºi putrezeºte urechea
care i se impune peste interpretarea cadrului ºi a legalitãþii constitu- care primeºte cuvintele sale, otrãveºte sufletul prin discursurile
þionale. Iar aplicarea pedepsei închisorii la mai mult de jumãtate sale. Închisoarea este cea care recruteazã armata rãului”.
din numãrul de infracþiuni pedepsite prin Codul penal obligã Dar ceasul interpretãrilor nu se blocheazã la anul 1924. Nicolae
absolventul în drept la o perspectivã proprie, de familiarizare cu Steinhardt (Jurnalul fericirii, p. 254), personalitate culturalã care a
ansamblul problemelor valabile doar prin sensul lor (smochinul avut de-a face cu închisorile comuniste pentru cã nu a vrut sã fie
neroditor) privind executarea pedepsei închisorii. martor al acuzãrii, descrie atmosfera dintr-o încãpere a unui
Dacã nu înlãturãm tegumentul cornos al închipuirilor cu privire penitenciar în care erau înghesuiþi „o sutã de oameni” în 20 mp.
la „universul penitenciar” (exprimare total neinspiratã), asistenþã, Redãm o scurtã frazã:
reeducare, reclasare, reformare, consiliere – unii dintre aceºti termeni „Adevãratul nume al acesteia este tortura prin balamuc, deoarece
impuºi pe calea oportunismului politic –, Legea nr. 275/2006 privind omul în condiþii excepþionale de presiune se sminteºte (…) Bãtaia,
executarea pedepselor va pierde în cele din urmã sensul propriei ranga, brutalitãþile cele mai grozave, chinurile fizice cele mai
sale afirmãri. Una e subtilitatea defensivã a normelor privind execu- studiate nu-s decât floare la ureche faþã de chinul prin nebunie”.
tarea pedepsei închisorii ºi alta e practica lor conjugatã, interpretatã Am dat aceste douã citate cu scopul de a adânci legãtura dintre
de-a curmeziºul, aºa cum procedeazã unele dintre organizaþiile dezideratul „asistãrii” placat cu antagonismele reeducãrii ºi efortul
neguvernamentale (ONG-uri). de schimbare ori inovare totalã a sistemului educativ, de a-l face
În sfârºit, dincolo de adevãrurile confirmate în camerele de mai eficient, de a-l pune pe baze prospective, pentru depãºirea
deþinere ale oricãrui penitenciar, nu putem sã nu fim impresionaþi crizei pe care o traverseazã toate penitenciarele. Pentru cã ºtiinþa
de caracterizarea folositã de Traian Pop în cursul „Drept penal dreptului execuþional penal este o ºtiinþã dominant atitudinalã,
comparat (Penologie ºi ºtiinþã penitenciarã, Cluj, vol. III, 1924): valoarea citatelor de mai sus e dublã. În primul rând, revista
„Viaþa în comun în închisoare, departe de a corija, de a curãþa administraþiei penitenciare din România, publicaþie apãrutã în
sufletul condamnatului, pare destinatã a sfârºi cu pierderea sa. Ea câteva numere, editatã de Administraþia Naþionalã a Penitencia-
este ca o ºcoalã normalã a crimei, partidul rãului intrã în luptã cu relor, nu a dezbãtut nici pe departe masa criticã de probleme ale
societatea ºi morala. El þine conferinþele sale publice; dã lecþiunile executãrii pedepsei închisorii, nu a publicat niciun comentariu
sale particulare; predicã cu voce tare sau vorbeºte la ureche; dependent de jocul intereselor deþinuþilor în ansamblul mediului
provoacã la nesupunere, la revoltã; îºi bate joc de tot ºi de toate, penitenciar. Din cuprinsul revistei, exagerat de festivist, nimeni nu
ameninþã. ªi totul îi vine în ajutor: sentinþa care a fãcut sã nascã în a luat la cunoºtinþã despre vreo contradicþie specificã lumii
sufletul condamnatului mânia, ura sa în contra martorilor care au infractorilor condamnaþi. Numai introducând contradicþia, în parte
depus, sentimentul oprobriului care va apãsa asupra-i la ieºirea din poate fi negaþie în demersul continuu de a publica o revistã, opinia
închisoare, pierderea speranþelor sale (…) Toate acestea duc pe publicã va înþelege cã închisoarea e un rãu, închisoarea e o sufe-
om la pieire. Numai o mare iubire ar putea sã-l scape. Este greu ca rinþã rezultatã exclusiv din sancþiuni legale [a se vedea infracþiunea
sufletul cel mai curat care a trecut prin aceastã atmosferã sã rãmânã de torturã, din alin. (6): „Faptele prevãzute în alin. (1) nu constituie
VIII IX
LEGEA NR. 275/2006 INTRODUCERE

infracþiunea de torturã dacã durerea sau suferinþele rezultã exclusiv pentru a asigura imparþialitatea judecãtorului delegat, legea prevede
din sancþiuni legale ºi sunt inerente acestor sancþiuni sau ocazionate cã, pe perioada exercitãrii atribuþiilor care îi revin în aceastã cali-
de ele”]. Altfel spus, se va înþelege cã ofensiva legii produce tate, nu poate desfãºura nici o altã activitate [art. 6 alin. (5)].
inevitabil aceste douã stãri de trãiri intense, aspect ce nu rezultã Un alt element de noutate se referã la regimurile de executare
din conþinutul revistei. a pedepselor privative de libertate. Conform noilor prevederi,
În al doilea rând, cuprinsul revistei nu i-a determinat pe autori posibilitatea condamnatului de a trece dintr-un regim de executare
sã dezvolte teme cu relaþii dependente pentru instruirea ºi controlul în altul (art. 26) nu este condiþionatã de executarea efectivã a unei
agenþilor de supraveghere ori pazã, relaþii al cãror sens de regim pãrþi din pedeapsã, ci exclusiv de conduita manifestatã de acesta
penitenciar aplicat pot avea valoare pozitiv-regulativã în virtutea pe perioada detenþiei. Regimurile de executare a pedepselor priva-
corespondenþei lor cu necesitãþile de instruire ºi cu cerinþele tive de libertate sunt: regimul de maximã siguranþã (pentru deþinuþii
generate de societate. Aceasta este definiþia regimului penitenciar, condamnaþi pe viaþã ºi cei cu pedepse mai mari de 15 ani); regimul
pentru cã asprimea ºi severitatea legalã de aplicare se prezintã închis (pentru pedepse mai mari de 5 ani, dar care nu depãºesc 15
sub douã feluri: experienþa ºi reflecþia celor rãspunzãtori cu aplicarea ani); regimul semideschis (pentru pedepse mai mari de un an, dar
legii de executare. Aceastã informare decosmetizatã în sine care nu depãºesc 5 ani) ºi regimul deschis (pentru o pedeapsã de
aºteaptã opinia publicã. Altfel, echivocul luptei contra infracþio- cel mult un an). Legea prevede cã regimul de maximã siguranþã
nalitãþii poate prilejui ideea nefastã, ºi anume ataºamentul nu se aplicã bãrbaþilor care au împlinit vârsta de 60 de ani ºi femeilor
nemãsurat faþã de infractorul condamnat, pentru a justifica lipsa care au împlinit 55 de ani, femeilor însãrcinate sau care au în
de metode ºi mijloace specifice caracterului punitiv al pedepsei îngrijire copii de pânã la un an, minorilor ºi persoanelor încadrate
închisorii. Interpretarea per a contrario a executãrii pedepsei închi- în gradul de invaliditate, precum ºi celor cu afecþiuni locomotorii
sorii înseamnã sã oferi prin faptul instituþionalizãrii coerciþiei grave (art. 21).
satisfacþia platonicã oferitã prin textul legii, la care are dreptul, Separaþiunea în concret a regimului de executare nu se mai
pe lângã victimã, ºi opinia publicã. realizeazã în funcþie de natura infracþiunii sãvârºite ºi starea de
recidivã a condamnatului, acestea constituind elemente de
2. De la materialitatea închisorii la subiectivitatea legii. individualizare a pedepsei stabilite de cãtre instanþa de judecatã
Reprezentanþii de ºcoalã juridicã din Ministerul Justiþiei au cu ocazia pronunþãrii hotãrârii de condamnare, fãrã nici o relevanþã
reglementat atributele esenþiale ºi inalienabile ale actualului pentru faza de executare a pedepsei.
sistemului penitenciar, arãtând cã: „Legea privind executarea Ca un element de noutate în legislaþia româneascã, legea
pedepselor ºi a mãsurilor dispuse de cãtre organele judiciare în interzice transferarea în penitenciare, respectiv în alte peniten-
cursul procesului penal aduce, ca element de noutate, definirea ciare decât cele pentru minori ºi tineri, pentru o perioadã mai mare
clarã a atribuþiilor ce revin judecãtorului delegat pentru executarea de 5 zile [art. 31 alin. (4) ºi (5)], a minorilor aflaþi în executarea
pedepselor privative de libertate. Acesta este desemnat pe lângã unor mãsuri educative sau pedepse privative de libertate. Aceastã
fiecare penitenciar (art. 6), dispoziþie menitã sã dea posibilitatea mãsurã urmãreºte, pe de o parte, sã împiedice introducerea minorilor
judecãtorului sã supravegheze ºi sã controleze îndeaproape într-un mediu care poate afecta procesul de recuperare socialã a
asigurarea legalitãþii în executarea pedepselor, dar ºi a mãsurilor acestora, iar, pe de altã parte, sã asigure continuitatea procesului
preventive privative de libertate (reþinerea ºi arestarea preventivã), educativ al minorilor implicaþi în activitãþi de instruire ºcolarã ori
care se executã în secþiile speciale ale penitenciarelor (art. 13) calificare profesionalã.
sau în centrele de reþinere ºi/sau de arestare preventivã. Totodatã,

X XI
LEGEA NR. 275/2006 INTRODUCERE

De asemenea, legea renunþã la reglementarea din legea dispoziþie este menitã sã împiedice atitudini abuzive ºi discreþionare
abrogatã (Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor) care îi din partea administraþiei penitenciarului.
obliga pe condamnaþi sã poarte costum penitenciar, impunerea Legea introduce ca element de noutate, în privinþa examenului
unei astfel de þinute nefiind justificatã de nici un motiv rezonabil medical (art. 51), obligaþia medicului din penitenciar care consultã
ºi venind în contradicþie cu Regulile penitenciare ONU ºi europene, condamnatul sau arestatul preventiv de a consemna în fiºa medicalã
conform cãrora condiþiile de detenþie trebuie sã fie cât mai apropiate nu doar propriile constatãri, dar ºi declaraþiile persoanei consultate
cu putinþã de modul de viaþã al oamenilor liberi. Legea stabileºte cu privire la orice act de agresiune.
cã persoanele condamnate vor purta o þinutã civilã (art. 34), Cu ocazia soluþionãrii oricãrei plângeri a persoanei condamnate
indiferent de regimul în care executã pedeapsa, ºi, în cazul în care (art. 38), pe lângã ascultarea obligatorie a acesteia, judecãtorul
acestea nu dispun de o þinutã personalã, ea va fi asiguratã în mod delegat are posibilitatea de a proceda la ascultarea oricãrei alte
gratuit de administraþia penitenciarului. persoane care poate furniza date ºi informaþii necesare aflãrii
Pentru situaþia refuzului de hranã (art. 36) din partea unui adevãrului judiciar.
condamnat, legea stabileºte obligaþia ascultãrii imediate a acestuia Ca element de noutate absolutã, în acord cu reglementãrile
de cãtre judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor privative internaþionale, legea stabileºte remunerarea condamnaþilor care
de libertate, care va dispune mãsurile legale corespunzãtoare. participã la activitãþi de instruire ºcolarã, de calificare sau recalifi-
Directorul penitenciarului va avea obligaþia de a lua mãsurile care profesionalã, activitãþi care sunt asimilate astfel cu munca
necesare pentru transferarea condamnatului sau arestatului preventiv prestatã [art. 57 alin. (10)]. Tot ca un element de noutate este
în infirmeria penitenciarului, unde va fi þinut sub supravegherea reglementarea potrivit cãreia participarea la cursuri de ºcolarizare
atentã a personalului medical. sau de calificare ori recalificare profesionalã este asimilatã muncii
În acord cu standardele internaþionale în materie, legea interzice prestate ºi dã dreptul la considerarea ca executatã a unei pãrþi din
imobilizarea cu lanþuri a oricãrei persoane condamnate [art. 37 pedeapsã. Aceastã reglementare este menitã sã stimuleze procesul
alin. (2)], iar folosirea cãtuºelor este permisã doar în situaþii de reeducare ºi reinserþie socialã a persoanelor condamnate.
excepþionale. În materia liberãrii condiþionate, legea propune noi reguli
Noile prevederi ale legii recunosc persoanelor condamnate, pe pentru echivalarea muncii prestate cu o parte din durata pedepsei,
lângã drepturile menþionate în legea abrogatã, dreptul la consultarea muncã ce va include ºi elaborarea de lucrãri ºtiinþifice publicate
documentelor de interes personal. Persoana condamnatã, dar ºi sau de invenþii ºi inovaþii brevetate [art. 76 lit. f)]. Aceste reguli
orice altã persoanã care are acordul celui condamnat, are acces la sunt diferenþiate în funcþie de vârsta condamnaþilor (majori sau
dosarul individual, la dosarul medical ºi la rapoartele de incident minori) ºi condiþiile concrete de muncã.
întocmite în cazul constatãrii unor abateri disciplinare ºi, de Persoanelor reþinute sau arestate preventiv, indiferent de locul
asemenea, are dreptul de a obþine la cerere fotocopii de pe aceste de deþinere a acestora, li se recunosc aceleaºi drepturi cu cele
înscrisuri (art. 42). reglementate în privinþa persoanelor condamnate, în sensul cã
În ceea ce priveºte dreptul la corespondenþã al persoanelor con- acestea beneficiazã, între altele, de condiþii de cazare în confor-
damnate, legea prevede cã deschiderea ºi reþinerea corespondenþei mitate cu regulile stabilite prin lege, desigur, supuse principiilor
se pot dispune în cazul în care existã indicii temeinice cu privire generale care garanteazã respectarea demnitãþii umane ºi interzic
la sãvârºirea unei infracþiuni, numai pe baza dispoziþiei scrise ºi tortura ºi tratamentele inumane sau degradante”.
motivate a judecãtorului delegat (art. 45), iar nu a comandantului
penitenciarului, aºa cum se prevedea în legea abrogatã. Aceastã
XII XIII