UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEȘTI

FACULTATEA : ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDII :Contabilitate si informatică de gestiune

Impactul crizei economice din 1929-1933 asupra

economiei naționale

Student :Bucurie Ion

 Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................3
Capitolul 1. Criza economică din 1929-1933 în lume.....................................................................4
Capitolul 1.2 Motivele declanșării crizei economice...................................................................5
Capitolul 2.Criza economică în România........................................................................................5
Capitolul 2.1.Premisele crizei în România...................................................................................5
Capitolul 2.2.Măsuri luate în România pentru combaterea crizei................................................6
Capitolul 2.3 Efectele crizei din 1929-1933 asupra României....................................................7
Concluzii..........................................................................................................................................9
Bibliografie....................................................................................................................................10

2
 Introducere

Am ales această temă,deoarece criza reprezintă cel mai important dezechilibru

economic care afecteaza populația si am ales să analizez criza dintre anii 1929 si 1933
pentru că, a fost unul dintre cel mai zguduitoare fenomene in decursul anilor.

În această lucrare voi prezenta efectele crizei economice din 1929 asupra
economiei României, o economie care deși slăbită după Primul Război Mondial, și-a
revenit spectaculos și care până în perioada de criză cunoscuse o creștere
considerabilă.Criza economică din 1929 a ajuns în România, ca și cea din 2007, cu
întârziere, undeva la finalul anului 1929, începutul anului 1930. După un deceniu de
creștere economică și de mari speranțe, România intra în criză.Bursele se prabușesc,
companiile care erau mândria țării au început să se confrunte cu probleme financiare și
rata șomajului a început să crească într-un ritm alarmant.

Lucrarea este structurată in două capitole.În prima parte a lucrării voi analiza
premisele si motivele declansării crizei în lume.Capitolul al doilea prezinta situația
României in perioada crizei.Am analizat măsurile luate de țara noastră în perioada
crizei, dar si efectele acesteia asupra economiei României.

3
 Capitolul 1. Criza economica din 1929-1933 in lume

Capitolul 1.1 Declansarea crizei

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în secolul al XX-lea, omenirea a
avut de-a face cu mai multe situații ce aveau să fie caracterizate drept „crize
economice”. Nici una din crize nu a avut însă intensitatea celei din 1929 – 1933,
cunoscută sub numele de „Marea Depresiune”. Economia și societatea americană au
ajuns în patru ani de zile pe marginea prăpastiei, fiindu-le necesari încă și mai mulți ani
pentru a se redresa. Ultimele zile ale lunii octombrie 1929 marchează începutul crizei
economice care a afectat întreaga lume modernă a timpului. Criza a fost intens discutată
în literatura economică, avînd în vedere dimensiunile si consecinţele acesteia.
Economiştii contemporani au ajuns la concluzia că la originile crizei sau aflat
problemele monetare care au determinat scăderea masei monetare aflate în circulaţie,
politica băncilor care, antrenîndu-se în jocuri de bursă, au ajuns să deţină mai multe
valori sub formă de acţiuni şi mai puţini bani lichizi1.
Originile crizei mondiale sunt în Statele Unite ale Americii, acolo unde
activitatea economică a explodat în perioada 1920-1929, indicele producţiei industriale
crescând de la 81 de puncte, în 1920, la 114, în 1929, adică o creştere de 41%, în timp
ce rata medie anuală de creştere a PIB-ului SUA în aceeaşi perioadă a fost de 4,6%.În
acea perioadă, industria SUA a produs aproximativ jumătate din totalul producţiei
industriale a lumii. În ceea ce priveşte bursa, aceasta a crescut spectaculos timp de 8 ani,
înainte de 1929, indicele Dow Jones crescând cu peste 600%. În principal, acest lucru s-
a datorat faptului că investiţiile la bursă au fost văzute drept o cale de îmbogăţire, apoi,
nivelul de trai fiind ridicat, americanii îşi permiteau să facă economii, bani pe care îi
investeau apoi la bursă. Totodată, datorită faptului că, băncile acordau foarte uşor
credite, americanii investeau banii împrumutaţi de la bancă în acţiuni bursiere.
În plus, în acea vreme, cadrul legal nu era unul bine pus la punct, astfel încât
companiile puteau creşte după bunul plac capitalul social prin emiterea de noi acţiuni.
Apoi, tranzacţionau „în marjă“, adică plăteau doar o fracţiune din valoarea acţiunilor,
urmând să le vândă apoi, peste câteva luni, la un preţ mai mare, ceea ce a dus la crearea
în fapt a unui uriaş joc piramidal, având în vedere că majoritatea banilor investiţi la
bursă nu existau de fapt.
Criza s-a declanşat în luna octombrie a anului 1929, când bursa s-a prăbuşit cu
40% în două zile, cele două zile rămânând în istorie drept joia şi marţea neagră. În 24 şi
29 octombrie 1929, cunoscute drept cele mai devastatoare zile din toată istoria bursieră
a SUA, a fost anulată toată creşterea economică din ultimul an. Indicele bursier Dow
Jones a pierdut 89% din valoare, iar în următorii ani, scăderea a continuat treptat, dar
sigur. De la 381.17 puncte, cât avea în octombrie 1929, a ajuns la 41 de puncte în iulie
1932 şi i-au trebuit 26 de ani pentru a ajunge din nou maximul atins înaintea crizei.

1
Vasile Simanschi, Istoria economiei româneşti, note de curs, p.53

4
 Capitolul 1.2 Motivele declansarii crizei economice

Motivele Marii crize economice sunt disputate de economiști, existând mai multe
teorii: teoria keynesiană, teoria monetaristă, teoria marxistă, teoria școlii austriece, teoria
șocului creșterii producției (creșterea masivă a productivității datorită electrificării) etc.
Odată cu terminarea Primului Război Mondial relațiile economice naționale și
internaționale s-au confruntat cu probleme ca:

 dispariția unor resurse umane și de producție

 emiterea banilor fără acoperire
 haos în relațiile economice
 supraproducție/respectiv scăderea dramatică a cererii
 speculații la bursă
O urmare a crizei economice este creșterea rapidă a inflației și a șomajului.
Mulți oameni au rămas fară un loc de muncă, fiind concediați, astfel de la 3,5 milioane
de șomeri până la criză, au devenit 15 milioane în timpul crizei. Multe bănci au dat
faliment, pentru că oamenii își retrăgeau banii depuși. Foarte multe întreprinderi au dat
faliment, astfel venitul național SUA a scăzut cu aproximativ 30%.
Prosperitatea americană avea să cunoască un sfârșit abrupt în anul 1929, odată
cu izbucnirea marii crize economice. În 1929, sistemul economic american a cunoscut o
schimbare brus că într-o scurtă perioadă de timp, trecându-se practic de la prosperitate
la o criză economică foarte severă. Criza a fost rezultatul unor slăbiciuni majore ale
economiei, slăbiciuni care s-au acumulat și s-au accentuat pe parcursul întregii perioade
a anilor ‘20. S-au identificat mai multe cauze care au determinat colapsul economic din
1929.

Capitolul 2.Criza economica in România

Capitolul 2.1.Premisele crizei in România

Situaţia s-a reflectat imediat şi pe plan mondial, fiecare ţară fiind lovită pe rând
de căderea bursieră din SUA,printre care si Romania.La Bucureşti, veştile ajung însă
mai târziu. Trei zile după „marţea neagră“, cel mai mare ziar românesc al epocii,
„Universul“, alocă un mic spaţiu editorial evenimentului: „La Bursa de efecte din New
York s-au făcut tranzacţiuni asupra unui număr de circa 14 milioane de acţiuni. Şedinţa
a decurs extraordinar de furtunos şi în parte într-o atmosferă de panică, înregistrându-se
scăderi colosale la cursurile celor mai multe hârtii“.
Situaţia din România era asemănătoare celei din SUA, ţara fiind în proces de
modernizare, oamenii, în special ţăranii, făcând credite pentru modernizarea agriculturii.
De asemenea, industriaşii erau angajaţi în diferite proiecte de dezvoltare a afacerilor lor.
Însă, în acea perioadă încep să se resimtă şi efectele recesiunii din SUA.O anchetă a
Ministerului Agriculturii realizată în 1932 indica faptul că aproape 2,5 milioane de
agricultori aveau de rambursat datorii contractate până în 1931, în valoare de 52 de
miliarde de lei. Datoria cuprindea doar creanţele la bănci, nu şi datoriile de la individ la
individ, estimate la aproape 20 de miliarde. Realitatea era alarmantă: nu era sat sau
comună care să nu aibă unul sau mai mulţi cămătari, români, dar mai ales străini.

5
 La începutul anilor 1930, preţul chintalului de grâu scăzuse sub nivelul
cheltuielilor făcute pentru a-l recolta. Marii proprietari, care făcuseră eforturi financiare
considerabile pentru automatizarea procesului agricol, s-au găsit în situaţia de
insolvabilitate.Mărfurile agricole, neprotejate de nici o măsură vamală, au fost lăsate la
discreţia concurenţei internaţionale, ceea ce a contribuit la scăderea preţurilor respective
cu 60-70% faţă de perioada 1928-1929.
Sistemul financiar românesc a început să fie afectat puternic începând cu 1930,
când firmele cu capital străin s-au retras de pe piaţa românească, încercând să-şi
limiteze pierderile şi să mai salveze o brumă de profit. Conform estimărilor neoficiale,
între octombrie 1929 şi iulie 1931 s-au retras din România peste 17 miliarde de lei.Din
această cauză, sistemul bancar a intrat în colaps, cele mai răsunătoare falimente bancare
din epocă fiind cele ale Băncii Ţării Româneşti şi ale Băncii Bercovici, ambele din
Bucureşti. Criza bancară, anunţată încă din 1930, a creat o adevărată panică printre
deponenţi, oamenii începând să-şi retragă masiv banii depuşi.
Criza s-a resimţit diferit totuşi de la o familie la alta. Singurii români neafectaţi
de criză au fost cei care trăiau din producţia proprie, fără să fie nevoiţi să cumpere ceva
de pe piaţă. Cei care se autosusţineau nu aveau nevoie de exterior.

Capitolul 2.2.Măsuri luate în România pentru combaterea crizei

Sistemul financiar românesc a început să fie afectat puternic începând cu 1930,

când firmele cu capital străin s-au retras de pe piaţa românească, încercând să-şi
limiteze pierderile şi să mai salveze o brumă de profit. Conform estimărilor neoficiale,
între octombrie 1929 şi iulie 1931 s-au retras din România peste 17 miliarde de lei. Din
această cauză, sistemul bancar a intrat în colaps, cele mai răsunătoare falimente bancare
din epocă fiind cele ale Băncii Ţării Româneşti şi ale Băncii Bercovici, ambele din
Bucureşti. Criza bancară, anunţată încă din 1930, a creat o adevărată panică printre
deponenţi, oamenii începând să-şi retragă masiv banii depuşi.
Relansarea economiei românesti in contextual actual al crizei economice
mondiale poate fi realizată numai prin urmarirea unui set de principii care sa conducă la
adoptarea unor măsuri economice capabile sa promoveze o politică monetară riguroasa,
o disciplină fiscala si bugetară precum si o necesară reducere a inflatiei.
Principalele măsuri guvernamentale anticriză s-au tradus în concedieri colective
şi reducerea salariilor funcţionarilor. În 1933, indicele salariului nominal a scăzut, în
comparaţie cu anul izbucnirii crizei, la 63,1%. De asemenea, autorităţile au decis
forţarea exporturilor de cereale, în timp ce s-a încercat aplicarea unei legi a conversiei
datoriilor agricole. Bugetul de stat a rămas deficitar timp de trei ani consecutiv,
apelându-se la sporirea fiscalităţii, în paralel cu refinanţarea deficitului prin angajarea
mai multor credite de restabilizare. În zona circulaţiei monetare, criza creditelor a dus,
în vara anului 1931, la prăbuşirea unor bănci mari, ca Banca Generală a Ţării
Româneşti, Banca Bercovits sau Marmorosch Blank. „Activele nocive“ (sau „putrede“,
cum li se spunea atunci) au fost preluate de către Banca Naţională, fiind transferate apoi
statului şi altor bănci.
Astfel că. se impune luarea de masuri care sa reducă actuala criza si al caror
rezultat in viitor sa conduca la o relansare a economiei, cu rezerva ca toate aceste măsuri

6
nu isi ating scopul fara o educare si scopul fara o educare si o responsabilizare a
individului.Printre principalele masuri se numara:
- -reducerea pentru o perioadă de cel putin cațiva ani a cotei unice la 10%, astfel
ca ne-am integra in trendul regiunii (Bulgaria, Macedonia). Aceasta cotă ar putea aduce
mai multi bani la buget prin dinamizarea activitătii economice si ar lasa economia reală
sa respire
- -reducerea TVA-ului pentru o perioadă deasemenea limitata la 15 %, asa cum
recomanda si Comisia Europeana. Credem ca o cota de impozitare mai mică duce la o
colectare mai buna, la cresterea bazei de impozitare si la diminuarea motivatiei pentru
fraudă. Cresterea in general a taxelor nu face decat sa diversifice metodele de evaziune
fiscal;
- ele de evaziune fiscal; -reducerea contributiilor salariale sub 50%, dat fiind
faptul că, în acest moment ele se apropie vertiginos de 60% ceea ce însemna o
impovarare a societatilor comerciale care in loc sa mearga pe o politica de recrutare de
forta de munca se limitează sau si mai rau restructurează activitatea aceasta însemnand
cresterea numarului de someri si asa destul de mare
- -limitarea numărului de taxe ce apasă contribuabilul
- -desfiintarea unor structuri nationale birocratice si inlocuirea lor cu
departamente de stat care sa lucreze strict pe programe;
- atragerea de specialisti în management pentru munca pe proiecte, in vederea
unei mai bune atrageri a fondurilor nerambursabile de care Romania ar putea beneficia;
-strategii si politici de atragere a creierelor ramânesti școlite în afară, pentru
revigorarea mediului economic romanesc;
-atribuirea comenzilor de stat printr-un sistem transparent de licitatii;
-executarea lucrarilor publice rapid si in parteneriat public-privat;
-investitiile in infrastructura, pe contractele acordate firmelor romanesti, sa
utilizeze preponderent forta de munca romaneasca;
-responsabilizarea individului.

Capitolul 2.3 Efectele crizei din 1929-1933 asupra României

Criza economică din anii 1929-1933 a avut un impact major asupra economiei
țarii. Sistemul financiar românesc a început să fie afectat puternic începând cu 1930,
când firmele cu capital străin s-au retras de pe piaţa românească, încercând să-şi
limiteze pierderile şi să mai salveze o brumă de profit.In acea perioada peste 500 de
fabrici au dat faliment şi astfel 60.000 de muncitori au intrat în şomaj. . Prețurile la
produsele agricole au scazut cu 60-70% și cu ele au scăzut și încasările la buget și
cheltuielile statului. Deși producția agricolă a crescut cu 30%, din cauza scăderii
prețurilor veniturile au scăzut cu 55% , industria a cunoscut o scădere de 50%.
Agricultorii ardeau grânele și  aruncau alte produse pentru că nu aveau cerere sau pentru
că era prea scump să le recolteze / producă, pretul graului neacoperind nici macar

7
cheltuielile necesare recoltarii. Peste 2.5 milioane de agricultori aveau credite la banci
sau la cămătari.
Printre efectele importante din acea perioadă se numară si reducerea salariilor cu
10% în 1931, urmata în 1932 și 1933 de alte reduceri salariale si creșterea taxelor pe
bunurile de consum și a impozitului pe salarii,peste 2.5 milioane de agricultori aveau
credite la banci sau la cămătari.De asemenea, somajul si deficitul bugetar au crescut la
un nivel alarmant, Au aparut falsificatorii de monedă națională și straină și a hoțili “la
drumu’ mare si de asemenea si cămătarii, majoritatea evrei, care cereau dobânzi
enorme.Populatia a fost foarte afectata de acest dezechilibru economic, foarte multi
oameni sinucindu-se din cauza creditelor de la banci.

8
 Concluzii

Marea Depresiune a fost cea mai mare criză din istoria Statelor Unite ale
Americii. În pofida consecințelor nefaste pe care le-a avut asupra economiei și
populației în acel moment, această criză a avut drept consecință mai degrabă redarea
încrederii oamenilor decât mari schimbări în societate. A fost o perioadă de mari
inovații politice, majoritatea reprezentate de reformele introduse de celebrul ”New
Deal” al președintelui Franklin D. Roosevelt și de încercările administrației de a rezolva
problemele stringente ale statului: șomaj, sărăcie și dezintegrarea economiei americane.

România facând parte din sistemul mondial al economiei capitaliste a fost şi ea

lovită de criza economică dintre 1929-1933. Ca şi în celelalte ţări capitaliste, în
România criza a cuprins toate ramurile de activitate: industria, agricultura, comerţul,
finanţele, circulaţia monetară, sistemul bancar, cu toate consecinţele sale nefaste.
Declanşata mai puternic la mijlocul anului 1929 în industrie, criza a fost agravată de o
serie de factori interni şi externi.În concluzie,criza economică din perioada 1929-1933,a
fost unul dintre cele mai importante dezechilibre economice si a afectat Romîânia
,economia acesteia cu greu revenindu-și după acestă criză.

9
 Bibliografie
CARTI:
1. Constantinescu, N. N. Istoria economică a României, Bucureşti, Ed.
Economică, 1997
2. Hitchins, Keith. România, 1866 – 1947, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1994
3. Puia, I. Detaliile economice externe ale României în perioada interbelică,
Bucuresti, Ed. Academiei Române, 1992
4. Simanschi,Vasile. Istoria economiei româneşti, note de curs
5. Saon, Stelian. Teme privind istoria economică a României, curs, Braşov, 2006
6. Ion A. Popescu, Aurelian A. Bondrea, Madalina I. Constantinescu –
Globalizareamit si realitate, Editura Economica, Bucuresti, 2004
7. Maria Muresan – Europa si noi - Studii de istoria economiei, Editura ASE, 2005.
SITE-URI:
1. http://www.agenda.ro/news/news/14156/amintiri-despre-viitor-criza-din-1929-
1933.html accesat in 18.01.2021
2. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=336&idb=,
accesat in 19.01.2021
3. http://www.evz.ro/articole/detaliiarticol/829426/Presedintele-BanciiMondiale-
Urmeaza-criza-locurilor-demunca/, accesat in 19.01.2021

10