Sunteți pe pagina 1din 30

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Necesitatea studierii aspectelor doctrinare si de etica in profesia contabila.

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor


săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi
îndeosebi:
a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala,
singurele capabile sa-i întărească discernământul;
b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi
fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se
pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii
ipotezelor şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire
sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea
profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes
public. Aşadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile
unui client sau unui angajator individual

2. Definiti conceptul de profesie contabila.

Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun
cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (le presteaza), precum si
organismele lor profesionale.

3. Activitatile componente ale profesiei contabile.

In toate statele member UE, in pofida diferentelor istorice, economice, juridice si cultural, poate fi
regasit un cumul de activitati care sunt legate mai mult sau mai putin de procesul de elaborare si
validare a informatiilor financiare, contabile sau fiscale. Lista principalelor activitati/servicii care
compun profesia contabila este urmatoarea:

1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor fianciare
3. Audit− statutar
4. Alte lucrari de audit financiar contabil
5. Mamagement financiar− contabil
6. Servicii fiscale
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
8. Evaluari de intreprinderi si titluri
9. Alte servicii contabile si paracontabile.
Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera auditul statutar, auditul in sectorul public,
contabilitatea, auditul fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidari,
insolvabilitate, expertiza contabila, consultant, consiliere si reprezentanta fiscala, consiliere in
investitii etc.
Numai motive intemeiate de competenta, integritate, independenta si obiectivitate pot limita aria
de practica profesionala a profesionistilor contabili.

1
Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita prin compartimente
proprii sau prin externalizare.

4. Categorii de profesionisti contabili.


Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
• dependenti, cu statut de angajati;
• independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor component ale profesiei
contabile.

Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili,


acestia pot sa-si desfasoare activitatea:

• individual;
• in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei− jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca furnizori
de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna
guvernare a intreprinderilor.

5. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.

In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public,
organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3
obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:
• Educatia: asigurarea unei− dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
• Etica: comportamentul− deontologic al membrilor lor;
• Calitatea: certificarea serviciilor oferite− de membrii lor.

Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze


practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii;
b) conditiile de piata in care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul
ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standard profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a− utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii,
creditorii etc.

6. Aria de aplicabiliate si calitatea reglementarii in profesia contabila.

De obicei reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:


1. Cerintele de acces si certificarea sau autorizarea;
2. Cerintele referitoare la educatia continua;
3. Monitorizarea comportamentului profesionistilor− contabili;
4. Standardele profesionale si etice pe care profesionistii− contabili trebuie sa le respecte;
5. Sistemele si procedurile disciplinare in− cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc cerintele
de mai sus.

Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru
membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua
conformitatea membrilor cu cele mai bune practici
Pentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie:
• Proportionala
• Transparenta
• Sa nu fie impotriva competitiei

2
• Nediscriminatorie
• Precisa
• segmentata in functie de tinta sa
• implementata consecvent si just
• supusa unei− examinari periodice.

7. Modaliati de implementare a reglementarii.

Sunt trei modaliatti de implemenatare a reglementarii:

1. Autoreglementarea, specifica economiilor− liberale: organismul profesional este recunoscut de


guvern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;
2. Reglementarea externa: profesia− este reglememntata de guvern, fie prin intermediul unei
agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul i-a
delegate sarcini de reglementare;
3. Coreglementarea:reprezinta o combinare intre− autoreglementare si reglemenatrea externa.
Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie
complementare si sa nu concureze.

Modaliatati de combinare a autoreglementarii cu reglemenatrea externa:


1. Autoreglementarea impreuna cu supravegherea intreprinsa de o− agentie independenta; in
acest caz supravegherea este complementara reglementarii si o intareste;
2. O combinatie in care organismul profesional− este responsabil pentru anumite aspecte ale
reglementarii, iar guvernul sau o agentie independent, pentru alte aspecte.

8. Reglementarea profesiei contabile la nivel European.

Reglementarea generala
Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin Directiva 2005/36/CEE cu
privire la recunoasterea calificarilor profesionale.
Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai inalt
nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist contabil si care are
acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile component ale profesiei contabile incluiv, odata
autorizat, la activitatea de audit statutar. Acesti profesionisti au studii universitare, un stagiu practice
de cel putin 3 ani si au sustinut si promovat un test de aptitudini.
Reglementarea speciala
Reglementarea speciala se refera la reglementarea activitatii de audit statutar. Serviciile de audit
statutar sunt reglementate de Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva,
inlocuita cu Directiva 2006/43/CF, cunoscuta ca fiind noua Directiva a 8-a. Principalele prevederi sunt:
• Condiile de autorizare si de retragere− a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit
statutar. Conditiite de autorizare sunt : sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent;
sa fi sustinut un examen de acces la caliatea de profesionist contabil; sa fi efectuat un stagiu de
pregatire practica de cel putin 3 ani; sa fi promovat un examen de competenta profesionala.
• Conditiile speciale− privind independent auditorului, calitatea prestatiilor de audit statutar si
standardele aplicabile.
• Crearea unui sistem de supraveghere publica asupra− activitatii de audit statutar si a auditorilor
statutari.

9. Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public.

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii
fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:
actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client
determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare,

3
informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .

10. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei
intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta
peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul
capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor
contabili. Pofesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza
in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial,
fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind
implicate in atatea structuri ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale,
contribuie la performantele pietelor fianciare etc.

11. Rolul social al profesionistilor contabili.

Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in legatura
cu serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. In
plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor membrilor societatii
sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea
afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora
de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune
financiara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii
afacerilor sau de ordin fiscal.

12. Necesitatea unor organisme profesionale puternice.

Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe
care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere a trei
domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale unui organism profesional: educatia, etica
si control de calitate.
Atat publicul cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie potejate de o eventuala
incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protective este asigurata atunci cand organismul
profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea
ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili., masuri eficiente de etica si
deontologie profesionala.

13.Criterii de recunoastere a unui organism profesional.

Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al


profesiei contabile trebuie:

• Sa fie un organism necomercial si neguvernamental;


• Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;
• Membrii sa fie profesionisti contabili;
• Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;
• Sa aiba capaciatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica,
disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);
• Membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile
traditionale efectuate de profesionistii contabili;
• Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si
obiectivele sale.

4
14.Despre IFAC

Federatia internationala a contabililor.


S-a infiintat in 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de state ca raspuns la provocarile perioadei :
sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri mai complexe, furnizarea unei
directii si unui mecanism institutional care sa orienteze contabilii din intreaga lume pe calea dreapta si
etica.
In present IFAC este o organizatie globala care cuprinde 155 de organism membre si asociate din 118
state reprezentand 2.5 milione de contabili care lucreaza in practica publica sau angajati in industrie si
comert, educatie, institutii publice etc.
IFAC este o organizatie globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele si specializarile
profesiei: contabilitate de afaceri, consultant fiscal, audit, tehnologia informatiei, insolvabilitate etc.
Misiunea IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea economiilor
international prin promovarea aderarii la standardele profesionale de inalta calitate.
Pentru a devein membru IFAC organismul profesional solicitant trebuie:

• Sa fie recunoscut fie printr-o lege fie prin consens general ca fiind un organism national
profesional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie;
• Sa participe sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala;.
• Sa demonstreze ca acorda deosebita atentie atunci cand isi selecteaza membrii;
• Sa fie solvabile financiar si operational;
• Sa aiba structura operational interna− care furnizeaza sprijin si reglementari pentru membrii
sai.

Profesia contabila in Romania este repezentata la IFAC prin CECCAR membru plin din 1996 si CAFR
membru asociat din 2005.

15. Organisme si grupari regionale profesionale

Organizatiile regionale sunt acele organizatii care reprezinta profesia contabila dintr-o regiune in fata
organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si in anumite cazuri in fata
organizatiilor internationale. Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea dezvoltarii
relatiilor economice in regiunile respective. Pentru a fi recunoscuta de IFAC organizatia regional trebuie
sa demonstreze ca:
 va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze aceste obiective si se va asigura ca
sunt promovate in regiune prin intermediul propriilor organisme membre;
 are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea profesiei contabile in regiune;
 sa fie infiintata corespunzator atat din punct de vedere financiar cat si tehnic, a functionat pe o
perioada rezonabila de timp si dispune de infrastructura si resursele organizationale si fianciare
necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC;
 contine déjà un numar suficient de organisme contabile care sunt déjà membre ale IFAC.

Gruparile regionale repezinta asocierea mai multor organism profesionale din tarile aceleasi regiuni,
care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regionala. Pentru a fi
recunoscuta de IFAC o grupare regionala trebuie sa demonstreze ca:

 exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta;


 gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC;
 zona de acoperire de grupare are o marime− suficienta cu potential pentru un numar
semnificativ de organisme profesionale; gruparea are potential sa indeplinesca eventual
criteriile pentru recunosterea oficiala de catre IFAC , are o intentie si un plan evident in vederea
obtinerii acestei recunosteri.

5
Gruparile regionale recunoscute nu au drept de a participa la intalnirile Consiliului de Administratie al
IFAC, doar cu invitatie speciala si intr-un anumit scop.

16. Asigurarea calitatii serviciilor profesionale.

Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:


1. La nivelul de contract
2. La nivelul firmei
3. La nivelul organismului− profesional

Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:


• Resurse interne – folosirea de inspector angajati de organismul professional
• Resurse externe ca de exemplu:
- contractanti – folosirea de revizori contractati de organizatia profesionala;
- sistem de control de catre terti
- contractarea lucrarilor in afara societatilor – organismul professional externalizeaza controalele unei
terte parti;
- combinarea celor de mai sus;
- abordare bilaterala sau regionala.
Indiferent de abordarea folosita, organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate.

17. Standardele international de educatie si rolul organismelor profesionale.

Standardele international de Educatie pentru Profesionistii Contabili stabilesc elementele esentiale pe


care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare astfel incat acestea sa fie recunoscute,
acceptate si aplicate pe scara larga. Avand in vedere marea diversitate de culturi, limbi, sisteme
educationale, juridicie si sociale din tarile din care fac parte organismele membre IFAC, este la
latitudinea fiecarui organism membru sa determine cerinte detaliate ale educatiei de precalificare, de
postcalificare si de dezvoltare, dar care sa aiba la baza elementele esentiale prevazute in Standardele
Internationale de Educatie.
IFAC emite trei tipuri de documente:
1. Standarde intrenationale de educatie pentru− profesionistii contabili;
2. Indrumarile internationale de educatie pentru− profesionistii contabili;
3. Documentele internationale de educatie pentru− profesionistii contabili.

Standardele internationale de educatie pentru profesionistii contabili:


o Stabilesc standard de buna practica general− acceptate in educatie si dezvoltare pentru
profesionistii contabili;
o Exprima reperele pe care organismele member trebuie sa le atinga in pregatirea si
dezvoltarea continua a profesionistilor contabili;
o Stabilesc elemente− esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare la
nivelul scontat pentru castigarea recunosterii, acceptarii si aplicarii internationale;
o Furnizeaza referinte autorizate pentru influentarea− reglementarilor locale cu privire la
buna practica in general.

Principalele obligatii ale organismelor profesionale member IFAC in legatura cu standardele


international de educatie sunt:
o Sa depuna cele mai sustinute eforturi pentru incorporarea elementelor esentiale ale
continutului si procesului de educatie si dezvoltare pe care se bazeaza aceste standarde;
o Sa depuna− eforturi pt implementarea acestor standarde sau a cerintelor nationale de
educatie si dezvoltare care incorporeaza standardele;
o Sa aduca la cunostinata membrilor toate standardele international de educatie emise de
IFAC.
6
18. Standardele internationale de calitate si rolul organismelor profesionale.

Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:

 La nivelul misiunii
 La nivelul firmei
 La nivelul organismului professional

Sistemul de control la nivelul firmei (controlul intern) trebuie sa includa politici si proceduri care sa
faca referiri la:

 Responsabiliatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei;


 Cerintele etice - stabilirea de politici care sa asigure respectarea de catre personal a cerintelor
etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialiatea,
profesionalismul si independenta;
 Acceptarea si continuitatea relatiei cu clientii si misiuni specifice;
 Resursele umane – politici care sa asigure recrutarea personalului, evaluarea performantei,
capacitatile, competenta, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulente etc;
 Monitorizarea – asigurarea ca procedurile si politicile cu− privire la sistemul de control al calitatii
sunt relevante, adecvate, functionale si sunt respectate.

Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la:


 Existenta unui program obligatoriu de− examinare si asigurare a calitatii;
 Depunerea celor mai sustinute eforturi− pentru incurajarea celor responsabili sa implementeze
prevederile standardelor internationale de calitate.

19. Standaredele international de etica si rolul organismelor profesionale.

Consiliul pentru standardele internationale de etica din cadrul IFAC a emis Codul etic al profesionistilor
contabili care curpinde standardele etice de inalta calitate, precum si alte prevederi pentru
profesionistii contabili din intreaga lume. Acest cod stabileste principiile fundamentale ale eticii
profesionale pentru profesionistii contabili si creeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea
acestor principii.
Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC se refera la urmatoarele:
 Organismele membre nu trebuie sa aplice standard mai putin stringente decat cele stipulate in codul
etic IFAC;
 Acolo unde responsabilitatea elaborarii codului national de etica revine tertilor, organismele membre
trebuie sa urmaresca convergenta codului etic national cu codul IFAC, si sa-i convinga pe cei
responsabili cu elaborarea codului national sa incorporeze codul IFAC.

20. Standardele international de contabilitate si rolul organismelor profesionale.

IFAC prin consiliul pentru standardele international de contabiliate pentru sectorul public emite
standardele international de contabilitate pentru sectorul public, iar consiliul pentru standarde
internationale de contabilitate emite standardele internationale de raportare financiara IFRS.
Organismele profesionale membre IFAC trebuie sa urmareasca:
 Incorporarea cerintelor standardelor international de contabilitate pentru sectorul public in
cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul public, sau daca responsabilitatea elaborarii

7
cerintelor nationale de contabilitate revine guvernului sau altor terti, convingerea acelor
responsabili sa se conformeze acestor standarde;
 Asistenta la implementarea standardelor internationale de contabilitate in sectorul public sau
altor standard care incorporeaza aceste standarde;
 Incorprarea cerintelor IFRS-urilor in cerintele nationale de contabilitate, sau daca
responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate revine guvernului sau altor terti,
convingerea acelor responsabili sa se conformeze acestor standarde;
 Asistenta la implementarea IFRS-urilor sai altor standard care incorporeaza aceste standarde.

21. Standardele international de audit si rolul organismelor profesionale.

Consiliul pentru standard international de audit si asigurari al IFAC emite urmatoarele standarde:
 Standarde internationale de audit;
 Standarde internationale pentru misiunile de examinare;
 Standarde internationale pentru serviciile conexe.

Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC sunt:


 Incorprarea cerintelor standardelor internationale si a celorlalte documente emise de consiliul
pentru standarde internationale de audit si asigurari in standardele nationale, sau daca
responsabilitatea elaborarii standardelor nationale revine guvernului sau altor terti, convingerea
acelor responsabili sa se conformeze acestor standarde si documente;
 Asistenta la implementarea standardelor sau altor standarde care incorporeaza aceste
standarde si documente.
 Implementarea unui proces care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si complete
a standardelor internationale si a celorlalte documente emise de consiliul pentru standarde
internationale de audit si asigurari.

22. Unicitatea si unitatea profesiei contabile

23. Necesitatea si rolul unui cod etic al profesiei contabile.

Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale de etica ce


reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati.
Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitati de comunicare
comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoare la conditiile de exercitare a
activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeaza sa garanteze in mod deosebit
independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:
 Da autoritate serviciilor furnizate de profesionalistii contablili; beneficiarii serviciilor
furnizate de ei sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite
standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
 Protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene
negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude, coruptii.

Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate sa aplice principiile si regulile stabilite prin
codul etic IFAC:

 Fie prin adoptarea codului etic IFAC drept cod etic national al profesionistilor contabili;
 Fie prin adoptarea codului etic IFAC la specificul jurisdictiei locale;
 Fie prin elaborarea unui cod etic propriu care sa cuprinda toate principiile si regulile stabilite prin
codul etic IFAC.

24. Principiile fundamenale ale eticii in profesia contabila.

8
Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principia fundamentale:
(a) Integritate - un profesionist contabil trebuie să fie drept si onest în toate relatiile profesionale si
de afaceri.
(b) Obiectivitate - un profesionist contabil trebuie să fie impartial si nu trebuie să permită
prejudecătilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite să intervină în
rationamentele profesionale sau de afaceri.
(c) Competenta profesională si prudenta - un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-
si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client
sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practică,
legislatie si tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să actioneze cu prudentă si în conformitate cu
standardele tehnice si profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.
(d) Confidentialitate - Un profesionist contabil trebuie să respecte confidentialitatea informatiilor
dobândite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie să divulge astfel de
informatii unei terte părti fără o autorizatie specifică, cu exceptia cazului în care există un drept sau o
obligatie legală sau profesională de a dezvălui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute în
cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al
profesionistului contabil sau al unor terte părti.
(e) Comportament profesional - Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor si
normelor relevante si ar trebui să evite orice actiune ce poate discredita această profesie.
(f) Respectul fată de normele tehnice si profesionale - Profesionistul contabil trebuie sa-si
îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante.
Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului
în măsura în care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul
liberprofesionistilor contabili, cu independenta.
În plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC, IASB,
C.E.C.C.A.R., CAFR si legislatia relevanta.
g) Independenta - Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa îsi găsească
manifestarea deplina în exercitarea profesiei si în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor
legale si regulilor stabilite de Corp

25. Definiti conceptul de independenta in profesia contabila.

Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului
ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gândire):
— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie afectatã
judecata profesionala;
— Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparentä:
— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate
sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului
contabil;
— este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibilä cu orice alta activitate curentä.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu deosebire
auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile profesionistului
contabil.
Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa îsi găsească manifestarea deplina în
exercitarea profesiei si în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor
stabilite de Corp.
• Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilitătii de a actiona în interes
public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile
unui client sau unui angajator individual. Actionând în interes public, un profesionist contabil ar trebui

9
să respecte si să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
• Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori,
angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se
bazează pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea
corespunzătoare a economiei. Aceasta încredere impune profesiunii contabile o răspundere publica.
Interesul public este definit drept bunăstarea colectiva a comunitătii si a institutiilor deservite de
profesionistul contabil

26. Integritatea in profesia contabila.

Principiul integritătii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti în


relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzactii corecte si juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte
informatii când apreciază că acestea:
- contin o declaratie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful dacă el furnizează un raport modificat
pentru a respecta cerintele paragrafului.

27. Obiectivitatea in profesia contabila.


Obiectivitatea presupune cã profesionistul contabil trebuie sã fie impartial, farä prejudecati, sa nu se
afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de naturã a determina
un tert sa puna la indoialä obiectivitatea acestuia.

Principiul obiectivitătii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu îsi compromite


profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte
persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situatii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca
toate aceste situatii să fie definite si descrise.
Relatiile care aduc un plus de confuzii sau influentează în mod negativ rationamentele profesionale ale
profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesionistii contabili îsi desfăsoară activitatea în multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze
obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesionistii contabili realizează rapoarte de certificare,
prestează servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati
întocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc în
diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea,
unii profesionisti contabili pregătesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre în profesie. Indiferent de
pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor
profesionale si sa mentină obiectivitatea în rationamentul profesional.
În selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerintelor etice
legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzătoare următorilor factori:
a) profesionistii contabili sunt expusi unor situatii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot
diminua obiectivitatea.
b) este practic imposibil sa se definească si sa se descrie toate situatiile în care ar exista aceste
posibile presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze
obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.
c) trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute părtinirea ori influentele altora sa încalce
obiectivitatea.
d) profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile
profesionale contabile si-au însusit principiul obiectivitătii.
Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole)
care pot fi considerate a avea o influenta importanta si dăunătoare asupra rationamentului lor
profesional sau asupra acelora cu care negociază.

28. Confidentialitatea in profesia contabila.

10
Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea
informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara
autorizatie scrisä, in afarä de cazurile când obIigatia divulgarii este prevazuta prin lege sau norme
reglementare.
Principiul confidentialitătii impune ca obligatie profesionistilor contabili, de a se abtine de la:
a) dezvăluirea de informatii confidentiale în afara firmei sau organizatiei angajatoare ca urmare a unei
relatii profesionale sau de afaceri, cu exceptia cazului în care a fost autorizat în mod special să facă
publică o anumită informatie sau dacă există o obligatie legală sau profesională de a face publice acele
informatii.
(b) folosirea informatiilor confidentiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul
personal sau în avantajul unei terte părti.

 un profesionist contabil trebuie să respecte− întotdeauna confidentialitatea, chiar si într-un


mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie constient de posibilitatea unor scurgeri de
informatii, în special în situatii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu
un afin.
 un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să− mentină confidentialitatea în prezentarea de
informatii către un posibil client sau angajator.
 un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în− considerare mentinerea
confidentialitătii în cadrul firmei sau al organizatiei angajatoare.
 un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru− a se asigura că personalul aflat sub
controlul său si persoanele care îi furnizează consultantă sau asistentă respectă principiul
confidentialitătii.
 obligatia de confidentialitate continuă si după− încheierea relatiei dintre profesionistul contabil
si client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizatia angajatoare sau obtine un
nou client el are dreptul să utilizeze experienta anterioară. profesionistul contabil nu ar trebui,
totusi, să folosească sau să divulge informatii confidentiale primite sau obtinute dintr-o relatie
profesională sau de afaceri.
în următoarele− situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati să divulge informatii
confidentiale:
• atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;
• atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu: pentru a furniza documente sau
alte probe în cursul unor proceduri judiciare; si
• pentru a aduce la cunostinta autoritătilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.
• atunci când există o obligatie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este
interzis prin lege:
• pentru a se conforma controlului calitătii unui corp membru sau al organismului profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau al unui
organism normalizator.
• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor
judiciare;
• pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice.
Atunci când profesionistul contabil a determinat că informatia confidentială poate fi divulgată,
trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
dacă interesele tuturor părtilor, inclusiv ale tertelor părti ale− căror interese ar putea fi afectate, ar
fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil să divulge
informatii;
dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si dacă− pot fi sustinute cu dovezi, în
măsura în care acest lucru este posibil; când situatia implică fapte sau opinii nefondate, trebuie să
se recurgă la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie
făcută, dacă este disponibil;
ce tip de comunicare este preconizată si cui− i se adresează; mai exact, profesionistul contabil
trebuie să fie convins că părtile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvati si că
au responsabilitatea să reactioneze ca atare.

11
29. Compententa in profesia contabila.

Competenta profesionala are douä componente de bazä:


— obtinerea;
— mentinerea.
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale
cu competenta, grija si sârguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de
competenä profesionalã care sä justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta
presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si
tehnici de lucru.
Dobândirea cere:
— inalt standard de pregatire generalä, urmatã de una specifica;
— practica si examinare in subiecte profesionale semnificative;
— perioada de practica in domeniu.
Mentinerea cere:
— cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international in
contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante);
— adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor
profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale.
COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):
o Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in sistemul
educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia
sau sau experiena necesarä.
o In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real al
competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist.

30. Profesionalismul in profesia contabila.

- Profesionalism - Comportamentul profesional


Profesionistul contabil trebuie sä actioneze intr-o manierä conformä cu buna reputatie a profesiei si sä
se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Ob1igatia de a se abtine de la
orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenta unor responsabilitati ale
profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai profesiei contabile, de angajati si
colaboratori, de patroni, si fata de publicul larg.
Respectarea normelor tehnice si profesionale
Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele
tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate
instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate,
obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se
conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
 IFAC (de ex.− Standardele Intemationale de Audit)
 Consiliul pentru Standarde− Internationale de Contabilitate
 Ministerul Finantelor Publice
 C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
 Legislatia relevantă

31. Respectarea standardelor si a reglementarilor profesionale.

Profesionistul contabil trebuie sa-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele


tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grija şi abilitate
instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate,
obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenta (după cum se va vedea în
Secţiunea 290 de mai jos). În plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise
de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR şi legislaţia relevanta.

32. Clasificarea standardelor profesionale emise de CECCAR.

12
Standardele profesionale aplicabile:
• Standardul profesional nr.21 Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare.
• Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilităţii, intocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare.
• Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor în societăţile comerciale.
• Standardul profesional nr.32 Misiunea experţilor contabili pentru fuziuni şi divizări.
• Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile.
• Satndardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a întreprinderii.
• Standardul profesional nr.39Misiunea de consultanţă pentru crearea întreprinderilor.
• Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de prevenire şi combatere a
spălării banilor.

33. Care sunt atributiile Conferintei Nationale a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romania?

Conferinta nationala are urmätoarele atributii:


a) stabi1este directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert contabil si de
contabil autorizat;
b) aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului ExperiIor Contabili si Contabililor
Autorizati, modificärile si completarile acestuia, avizate de Ministerul Finantelor si de Ministerul
Justitiei, precum si Codul privind conduita eticä si profesionala a experilor contabili si a contabililor
autorizati;
c) aprobä bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil al Corpului Experilor Contabili si
Contabililor Autorizati;
d) aproba sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati si a filialelor acestuia, precum si pentru aparatul propriu al acestora;
e) alege si revocä membrii Consiliului superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati i
ai comisiei de cenzori a acestuia;
f) examineaza activitatea desfasaurata de Consiliul superior si de consiliile filialelor Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati si dispune masurile necesare;
g) hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului superior si ai consiliilor filialelor Corpului
Expertilor Contabili si Contabihilor Autorizati in conformitate cu prevederile art. 16, la propunerea
comisiei superioare de disciphina. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferina nationala poate fi
facutä la Sectia contencios administrativ a Curtii de Apel, in termen de 30 de zile de la data instiintärii
oficiale. Hotarârile Curtii de Apel sunt definitive.
h) aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului superior si consiliilor filialelor Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizali;
i) alege si revoca presedintele si doi membri ai comisiei superioare de disciplina
j) Indeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta ordonanta

34. Care sunt organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere
la raspundere?

Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt:


La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina
La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei

35. Care sunt conditiile pentru a deveni expert contabil? Precizati nivelul de pregatire
teoretica si practica necesar.

Accesul la profesia de expert contabil se face pe baza de examen de admitere, la care sa se obtina cel
putin media 7 si minim nota 6 la fiecare disciplina, efectuarea unui stagiu de 3 ani si sustinerea unui
examen de aptitudini la terminarea stagiului.

13
Pentru a fi inscrisi la concursul de admitere, candidatii trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
a) au capacitate de exercitiu deplina.
b) au studii economice superioare , cu diploma recunoscuta de Ministerul Educţiei şi Cercetării;
c) nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si
de administrare a societätilor comerciale.
d) au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.

36. Care sunt, potrivit legii, atributiile CECCAR?

In art. 19 din 0G. 65/1995 sunt enumerate urmätoarele atributii:


a) organizeazä concursul de admitere, organizcaza efectuarea stagiului, organizeaza sustinerea
examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat,
elaboreaza: programele de concurs, in vederea accesului la profesie, reglernentarile privind stagiul si
examenul de aptitudini care se avizeaza de M. F., urmarindu-se armonizarea cu prevederile
Directivelor Europene in domeniu.
b) Organizeazä evidenta expertilor contabili, a contabililor autorizati si a societatilor comerciale de
profil, prin inscrierea acestora in Tabloul Corpului.
c) Asigurä buna desfaurare a activitatii experti1or contabili si a contabililor autorizati.
d) Elaboreazä si publicä normele privind activitatea profesionala si conduita expertilor contabili si a
contabililor autorizati, elaboreaza ghidurile profesionale in domeniul financiar contabil.
e) Elaboreaza, in colaborare cu institutiile guvernamentale, standardele privind evaluarea
societatilor comerciale, precum si a unor active sau bunuri ale acestora.
f) Sprijina formarea si perfectionarea profesionala a expertilor contabili si a contabililor
autorizati, prin programe anuale de pregatire continua, organizate in diverse forme, astfel incat la
acestea sa aiba acces toti membri activi.
g) Apara prestigiul si independenta profesionalä a membrilor säi in raporturile cu autoritätile
publice, organisme specializate, precum si cu alte persoane juridice si fizice din tara si din strainatate.
h) Colaboreaza cu asociatiile profesionale de profil din tara si din strainätate.
i) Editeazä publicatii de specialitate.
j) Alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

37. Care sunt sursele de finantare ale CECCAR?


Sursele de finantare ale CECCAR:
 Taxa de inscriere la examenul de EC si CA
 Taxa de inscriere in tabloul Corpului
 Cotizatii anuale asupra veniturilor
 Donatii, vanzari de publicatii proprii
 Alte venituri

38. Ce conditii trebuie sa indeplineasca o societate comerciala pentru a deveni membra a


Corpului?

Pentru a deveni membra a Corpului o societate comerciala trebuie sa indeplineasca urmatoarele


conditii:
 Sa aiba ca obirect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil
 Majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina majoritatea actiunilor sau
a partiloe sociale
 Consiliul de Adm a societatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre actionarii sau asociatii
experti contabili
 Actiunile sa fie nominative si orice nou asociat sau actionar sa fie admis de adunarea generala.

14
39. In ce consta diferenta intre expertul contabil si economistul salariat? Dar cea dintre
contabilul autorizat si contabilul salariat?

Prima situatie
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, având
competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii
economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a
verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere si a celorlalte component a
situatiilor financiare.
Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist
salariat; economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său.
De asemenea, economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management,
planificare, salarizare, financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de
societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut
prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

A doua situatie
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are
capacitatea de a ţine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare.
Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate
economică.
Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală.
Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este
specializat pe un sector al contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi
stimulat ori penalizat de şeful Irarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul
autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei
pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.
In schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri
anevoioase.

40. Care sunt lucrarile ce pot fi executate de expertii contabili?

Conform ROF ( VA FI ACTUALIZAT LA CONFERINTA NATIONALA)


a. Tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil:
• acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor
informatice;
• elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii, a
contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin buget, in
baza si cu respectarea normelor generale.
b. Efectuarea de analize economico-financiare:
• analiza structurilor financiare;
• analiza gestiunii fimanciare si a rentabilitatii capitalului investit;
• tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment;
• sistem de credit leasing, factoring etc.;
• determinarea situatiilor financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale;
• elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie;
• elaborarea de tablouri de utilizari si resurse;
• asistenta in prevenirea si inlaturarea dificultatilor unitatii.
c. Efectuarea de audit financiar contabil, ca:
• diagnostic-financiar;
• cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare;
• audit intern, organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului;
• studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare;
• audit si certificarea bilantului contabil.
d. Efectuarea de evaluari patrimoniale:

15
• evaluari de bunuri si active patrimoniale;
• evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la
cererea celor interesati;
• evaluari de elemente intangibile.
e. Efectuarea de expertize contabile:
• amiabile (la cerere);
• contabil-judiciare;
• arbitraje în cauze civile;
• expertize de gestiune.
f. Executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:
• întocmirea de situaţii periodice;
• consolidarea conturilor şi bilanţului;
•întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung.
g.Executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:
• studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;
• participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
• asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite;
• fiscalitate imobiliară;
• asistenţă în aplicarea tarifului vamal;
• asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor.
h. Efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică;
• organigrame, structuri, definiri de funcţii;
• legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;
• analiza şi organizarea fluxului informaţional;
• formarea profesională continuă;
• contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;
• mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;
• alegerea softurilor necesare.

41. Care sunt organele de decizie si control ale CECCAR (la nivel central si teritorial)?

Sediul central al Corpului este in municipiul Bucuresti. CECCAR are filiale fara personalitate juridica
in fiecare resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Este astfel organizat incat sa isi poata indeplini
atributiile de organism de autoreglementare.
La nivel central:
- Organe de decizie:
o Conferinta Nationala
o Consiliul Superior
o Biroul Permament
o Presedintele Corpului
- Organe de executie:
o Directorul general
o Departamente
La nivel de filiala:
- Organe de decizie:
o Adunarea generala
o Consiliul filialei
o Biroul Permament
o Presedintele filialei

Organe de executie:
o Directorul executiv
o Sectoare

LA NIVEL CENTRAL
Organe de decizie (legislativ) Organe de execuţie
Conferinţa Naţională Secretariatul General

16
Consiliul Superior
Biroul permanent Sectoare
Preşedintele Corpului
Secţiuni, comisii şi departamente

LA NIVEL DE FILIALĂ
Adunarea Generală Secretariatul filialei
Consiliul filialei
Biroul Permanent Sectoare
Preşedintele filialei
Secţiuni

13. Modalitati de organizare a profesiei contabile


Asociaţiile sau organismele profesionale se înfiinţează prin consimţământul membrilor profesionişti
contabili sau printr-o lege. Indiferent de modul de organizare, recunoaşterea asociaţiei printr-o
reglementare dă autoritate activităţilor desfăşurate de aceasta şi de membrii săi, mult mai importantă
fiind însă recunoaşterea din partea mediului economic, a societăţii în general, care trebuie să
găsească serviciile furnizate de profesioniştii contabili ca indispensabile şi creatoare de valoare. într-o
ţară se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile. Atunci când se creează mai
multe organisme în domeniul profesiei contabile, pentru servirea interesului public, este necesar ca
acestea să nu fie organizate pe principii monopoliste, exclusiviste în ceea ce priveşte activităţile
componente ale profesiei contabile.
Persoanele care doresc să facă parte din organismele profe-sionale trebuie să deţină calificările
necesare. La nivel european există două moduri de abordare a calificării profesionale: sistemul de
calificare a pregătirii si sistemul de calificare funcţională. Calificarea pregătirii indică faptul că
persoana respectivă de-ţine un nivel de educaţie şi de pregătire, calificarea pregătirii asigu-rând
accesul la toate sau la o serie largă de activităţi ale profesiei contabile. Termenul de calificare
funcţională - întâlnit în unele ţări - denotă o calificare profesională care permite persoanei res-pective
să exercite numai funcţia pentru care deţine calificarea. Indiferent de numărul organismelor
profesionale, pentru a putea exercita activitatea de audit statutar profesionistul contabil trebuie să fie
autorizat de o autoritate competentă.

15. Despre FEE


Federaţia Experţilor Contabili Europeni (FEE) este orga nizaţia - recunoscută de IFAC - care
gestionează profesia contabilă la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organis me profesionale, admise
conform principiului de ţară, 54
din toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996.
FEE are ca obiectiv întărirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene şi aplicarea standardelor
internaţionale în do-meniul contabilităţii şi auditului. Pentru ca un organism profesional dintr-o ţară să
devină membru FEE este necesar: - să nu fie organism guvernamental; - să fie un organism stabil în
cadrul profesiei contabile; - să fie recunoscut prin lege sau prin consens general; - să provină dintr-o
ţară europeană. Când dintr-o ţară există o a doua candidatură pentru calitatea de membru este
necesară consultarea membrului existent;

18. Structura legala si organizationala a unui organism al profesiei contabile


Pentru ca o organizaţie să poată prospera, trebuie să aibă o direcţie clară şi să fie sigură de
obiectivele sale şi de felul în care le poate realiza, înainte de abordarea structurii legale şi organiza-
ţionale a unui organism profesional nou de contabilitate, este im-portant să se convină în principiu
asupra scopurilor, obiectivelor şi activităţilor-cheie ale organizaţiei şi asupra unui termen general de
implementare. Aceste decizii trebuie să ţină cont de stadiul de dezvoltare a profesiei din ţara
respectivă şi de resursele financiare şi umane care vor fi la dispoziţia organizaţiei. Factorii de decizie ai
organizaţiei trebuie, de asemenea, să aibă în vedere şi diferenţele între necesităţile tehnice şi schema
de reglementare dorită pentru persoanele din practica publică, precum şi pentru membrii cu di-verse
roluri, de exemplu, auditori, contabili financiari, consilieri financiari, consultanţi de management,
17
profesori şi oficiali guverna-mentali. Aceste diferenţe se reflectă deseori în structura legală şi orga-
nizatională a organismelor profesionale de contabilitate; acestea rezultă din interesul public deosebit
în munca auditorilor şi din standardele contabile internaţionale şi naţionale create pentru a menţine si
îmbunătăţi calitatea raportărilor financiare. Câţiva dintre factorii care trebuie analizaţi sunt: - scopul
înfiinţării organismului profesional; - cadrul legal existent, dacă este cazul, pentru reglementa rea
profesiei; - numărul de contabili calificaţi din ţară şi natura generală a calificărilor acestora; 58
- protecţia legală, dacă este cazul, pentru anumite titluri profesionale (de exemplu, auditor statutar,
expert contabil etc.); - natura sarcinilor, dacă este cazul, care sunt rezervate pro fesioniştilor
contabili; - care va fi interacţiunea dintre profesie şi guvern; - standardele de contabilitate şi audit
urmate în general de profesioniştii contabili în pregătirea şi auditarea declara ţiilor financiare; -
necesitatea în cadrul profesiei a unor programe de formare continuă; - cererea viitoare estimată de
profesionişti contabili în toate sectoarele din ţară; - extinderea şi calitatea sistemului educaţional
pentru pre gătirea profesioniştilor contabili; - activităţile şi programele specifice care vor fi derulate de
organismul profesional de contabilitate şi cele care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau
alte organizaţii; - resursele care vor fi disponibile pentru finanţarea organis mului profesional de
contabilitate; - numărul de contabili din ţară care ţin de un organism profesional de contabilitate din
afara ţării. Următorul pas este stabilirea unui acord general cu privire la structura care va asigura cel
mai bine faptul că activităţile orga-nizaţiei sunt desfăşurate în mod eficient şi efectiv. Este important
să se recunoască faptul că multe funcţii vor trebui să fie executate în mod voluntar de membri până
când resursele vor permite anga-jarea unui număr de persoane calificate. Deciziile iniţiale cu privire la
structură vor implica cel puţin următoarele aspecte:
- categorii şi cerinţe pentru a fi membru (de exemplu, cu drepturi depline, asociat, stagiar); -
prevederea de menţinere a „drepturilor dobândite" pentru calitatea de membru; - componenţa,
autoritatea şi responsabilitatea organismului suprem de conducere (numit în cadrul acestei lucrări
„Consiliu") şi a altui comitet executiv sau grup împuterni cit să acţioneze în numele Consiliului; -
autoritatea şi responsabilitatea directorului executiv; - autoritatea şi responsabilitatea Comitetelor
Permanente; - desemnarea ca membru. După ce s-a ajuns la un consens cu privire la activităţile orga-
nizaţiei propuse şi asupra aspectelor structurale menţionate mai sus, poate începe activitatea de
elaborare a documentelor oficiale de organizare (statutul, actul constitutiv şi regulamentele).

19. Relatiile organismelor profesionale cu Guvernul


Realizarea creşterii economice şi protejarea interesului public sunt obiective comune ale
administraţiilor şi organismelor profesio-nale de contabilitate, în cadrul colaborării cu administraţia,
grupul care formează organismul profesional trebuie să reţină aceste obiec-tive comune. Consideraţiile
suplimentare includ sfera de aplicare a mandatului pe care îl are administraţia în formarea
organismului profesional şi de unde vine mandatul respectiv. Grupul trebuie să analizeze felul în care
va colabora cu alte părţi interesate, cum ar fi reprezentanţii comunităţii de afaceri şi investiţii. O
colaborare eficientă cu administraţia şi alte părţi interesate poate duce la dez-voltarea unui organism
profesional care respectă necesităţile admi-nistraţiei, ale profesiei şi ale interesului public în general.
Orga-nismele profesionale au responsabilitatea de a rămâne implicate 60
în zone care afectează profesia, de exemplu, legislaţia, administra-rea corporativă şi reglementările
fiscale. Organismul profesional trebuie să aducă o contribuţie la efortul altor părţi în elaborarea
standardelor si legislaţiei care vor avea impact asupra profesiei. Acest lucru se poate realiza prin
participarea la grupurile de lucru care elaborează standardele sau legislaţia. Pentru ca profesia să se
dezvolte si să obţină o recunoaştere publică, trebuie să existe un cadru legal şi de reglementare
cores-punzător care să guverneze profesia. Acest cadru trebuie să respecte filozofiile guvernamentale
de bază. De asemenea, trebuie luate toate măsurile pentru evitarea impunerii de obligaţii de
reglemen-tare excesivă asupra contabililor sau pentru evitarea limitărilor care nu sunt necesare sau
care sunt inadecvate ale autorităţii organului profesional de contabilitate. Grupul care formează un
nou organism profesional de conta-bilitate trebuie să înceapă colaborarea cu administraţia încă din
faza incipientă pentru a dezvolta un cadru corespunzător. Pentru ca această acţiune să fie încununată
de succes, este important ca membrii grupului fondator să fie în legătură cu administraţia. Este de
asemenea important ca aceşti membri să fie asistaţi de un avocat calificat şi cu o bună reputaţie
pentru elaborarea sau revizuirea legislaţiei necesare. Pentru realizarea diverselor obiective ale
membrilor profesiei, individual şi ca grup, organismul profesional de contabilitate trebuie să poată
acţiona în mod eficient în calitate de purtător de cuvânt al profesiei cu privire la aspectele contabile,
fiscale şi financiare în faţa administraţiei, publicului, precum şi în faţa altor grupuri inte-resate. Acest

18
lucru este cu atât mai important când se analizează efectuarea unor schimbări majore. Cu toate că un
cadru legal corespunzător este un pas impor-tant în obţinerea recunoaşterii publice a profesiei, un
organism profesional de contabilitate trebuie să câştige această recunoaştere în mod constant. Un
organism profesional de contabilitate câştigă
respectul publicului atunci când îşi demonstrează angajamentul de menţinere si îmbunătăţire a
calităţii serviciilor furnizate de mem-brii săi şi când declaraţiile şi poziţia publică sunt percepute ca
fiind de interes public. Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se
cuvine, ci trebuie să aibă un plan oficial care: • să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa
mem brilor, de exemplu, prin cultivarea relaţiilor cu liderii de opinie din domeniul afacerilor, guvern şi
media, şi adre- sându-se publicului de afaceri şi studenţilor cu privire la profesia de contabil sau care
implică sau necesită com petenţa profesioniştilor contabili; • să facă declaraţii publice cu privire la
politica publică, cu implicaţiile contabile, de audit sau fiscale. (Această sarcină va avea şi mai mult
succes dacă organismul pro fesional va alege persoane cu poziţie înaltă în comunitate, dacă va fi
prudent în selectarea aspectelor pe care le co mentează şi dacă se va asigura că li se pune la
dispoziţie o consiliere competentă purtătorilor de cuvânt.); • să facă dovada unor procese
transparente pentru acordarea calităţii de membru, calificări şi regulamente.

20. Organele de conducere si de executie ale unui organism profesional


Este recunoscut faptul că un organism profesional solid de contabilitate va produce si va susţine o
profesie solidă de contabil care poate deservi interesul public şi poate contribui în mod sem-nificativ la
stabilitatea economică. Organismul profesional de con-tabilitate de succes îşi poate câştiga o mare
parte din obiectivele stabilite din identitatea pe care membrii o dobândesc prin calitatea de membru şi
din contribuţia pe care membrii individuali şi firmele sunt pregătiţi să o aducă acestui organism ca
recunoaştere a pri-vilegiilor conferite lor prin calitatea de membru. Acest sentiment 63
al identităţii poate să încurajeze şi respectarea standardelor profe-sionale şi a cerinţelor etice şi de
altă natură ale membrilor. Apartenenţa la un organism profesional de contabilitate con-stituie un
contract între organism, membrii săi şi părţile interesate, prin intermediul căruia toate părţile
implicate obţin drepturi şi sar-cini reciproce. Pentru susţinerea acestui contract, este important ca
organismul profesional să recunoască prin structurile de con-ducere că este responsabil în faţa
membrilor şi a publicului deservit de membri. Organul principal de conducere al organismului
profesional de contabilitate este Consiliul, (în anumite ţări acest grup este numit şi „Comisia".)
Componenţa Consiliului este în general aleasă de membri, de obicei pe un termen specificat, care
poate fi reînnoit o dată sau de mai multe ori. Pentru determinarea numărului de mem-bri din Consiliu
trebuie să se aibă în vedere reprezentarea corespun-zătoare a membrilor, creând în acelaşi timp un
grup suficient de mic pentru a colabora eficient. Consiliul răspunde în faţa membrilor. Membrii vor fi
invitaţi să participe la Adunarea generală anuală şi vor avea de asemenea dreptul să solicite o
Adunare generală specială, dacă este necesar, dacă apar aspecte de interes. La Adunarea generală
anuală, mem-brii vor primi şi vor fi invitaţi să aprobe raportul anual de activitate şi declaraţiile
financiare auditate, să numească auditorul, să aprobe nivelurile de subscriere pentru anul următor şi
să aleagă membrii Consiliului. Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte care este ales de
ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri. Multe organisme au, de asemenea, şi unul sau
mai mulţi preşedinţi adjuncţi sau vicepreşedinţi, care sunt aleşi de membrii Consiliului şi care îl
reprezintă pe preşedinte. Misiunea unui organism profesional de contabilitate este îndeplinită prin
intermediul activităţii membrilor şi a personalului angajat, care include şi legătura cu membrii şi
deservirea acestora. 64
Indiferent de dimensiunea organizaţiei şi resursele disponibile, efor-turile şi contribuţiile voluntarilor
sunt importante. Organizaţia află despre modificările mediului în care lucrează membrii si despre
necesităţile acestora de suport şi servicii de la organizaţie prin in-termediul contactului cu membrii şi
voluntarii care îşi dedică timpul pentru dezvoltarea organizaţiei. Voluntarii sunt cei prin intermediul
cărora organizaţia obţine majoritatea resurselor intelectuale nece-sare pentru elaborarea
standardelor, publicaţiilor şi materialelor educaţionale, şi păstrarea contactului cu administraţia si
comuni-tăţile de afaceri. La fel de important este şi personalul angajat. Personalul angajat poate: - să
influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor; - să asigure respectarea directivelor organului de
condu cere; - să execute funcţii importante administrative, de relaţii publice si de legătură; - să
asigure o continuitate şi o perspectivă istorică; - să îndeplinească activităţi operaţionale pentru
realizarea obiectivelor Consiliului; - să îşi asume un rol consultant, inclusiv să ofere volunta rilor
îndrumări cu privire la aspectele statutare; - să acţioneze ca punct de contact pentru membri.
19
Consiliul este responsabil cu conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru
asigurarea ca organismul să funcţio-neze efectiv şi eficient. Consiliul este responsabil de strategia
orga-nismului şi de politicile generale de monitorizare a activităţilor. In primii ani, Consiliul va avea
probabil un rol direct în abordarea problemelor operaţionale şi tehnice, rol care într-o organizaţie mai
mare va fi delegat unor structuri executive permanente. Consiliile organismelor de contabilitate se
întâlnesc în ge-neral de câteva ori pe an. In primele stadii de înfiinţare a unui 65
organism profesional de contabilitate, Consiliul va trebui să se întâl-nească mai des. Regulamentele
organismelor de contabilitate pre-văd deseori stabilirea unui grup sau unui comitet executiv - din care
fac parte preşedintele, viitorul preşedinte, câţiva membri mai vechi si directorul executiv - care se
întâlneşte mai des şi acţionează în numele Consiliului între şedinţele Consiliului. Membrii Consiliului
sunt aleşi de membri şi răspund în faţa acestora, şi trebuie să reprezinte în mod corespunzător gama
de sectoare ale membrilor. Membrii Consiliului trebuie să fie membri ai organismului profesional de
contabilitate. O excepţie de la această regulă ar putea fi numirea unui număr limitat de alte persoane,
inclusiv „membri publici" şi persoane numite în Consiliu sau pe lângă Consiliu de către administraţie
sau autoritatea de reglementare. Aceşti membri pot asigura transparenţa conducerii şi func-ţionarii
organismului profesional de contabilitate, şi faptul că orga-nismul continuă să acţioneze în interesul
public, precum şi în inte-resul membrilor săi. Anumite organisme contabile pot dori să numească un
repre-zentant al stagiarilor pentru a deservi Consiliul în reprezentarea intereselor membrilor stagiari.
Sarcinile şi funcţiile Consiliului includ: - aprobarea planului strategic şi a iniţiativelor-cheie ale
organismului profesional de contabilitate; - aprobarea politicii în domeniile de importanţă majoră; -
aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului; - aprobarea eventualelor modificări ale
statutului organis mului. Preşedintele Preşedintele este liderul organismului profesional de contabi-
litate ales de Consiliu sau de membri, în general pe termen limitat.
Unele organisme de contabilitate îi acordă preşedintelui posibili-tatea de a fi ales pe mai multe
mandate, dar unele organisme limi-tează rolul acestuia la un singur mandat. Rolul preşedintelui
implică reprezentarea, conducerea, comu-nicarea şi promovarea organismului profesional de
contabilitate. Rolul acestuia este de a asigura că organismul dezvoltă şi păstrează o identitate
progresivă puternică în calitate de organizaţie profesio-nală responsabilă în faţa publicului, membrilor,
comunităţilor pe care le deserveşte. în calitate de reprezentant principal al organismului, preşedin-tele
păstrează legătura cu guvernul, organele de reglementare, spe-cialiştii în educaţie şi alte organisme şi
agenţii la nivel naţional, regional şi internaţional. Rolul preşedintelui necesită comunicarea cu membrii
orga-nismului, stagiarii, potenţialii membri, publicul, guvernul şi orga-nele de reglementare. Rolul
acestuia implică şi promovarea orga-nismului. O obligaţie-cheie a preşedintelui o reprezintă
conştientizarea problemelor şi evoluţiilor curente care afectează profesia de con-tabil la scară
naţională, regională şi internaţională. Preşedintele colaborează strâns cu directorul executiv şi cu
personalul organismului profesional de contabilitate. Consiliul poate alege şi un preşedinte adjunct
pentru a-1 asista pe preşedinte în îndeplinirea sarcinilor acestuia. Preşedintele adjunct poate fi sau nu
succesorul preşedintelui la expirarea man-datului acestuia. Comitetele Comitetele Permanente sunt
structuri ale Consiliului care ge-nerează o judecată logică de grup, asigură continuitatea gândirii şi
ajută la consolidarea cunoştinţelor şi experienţei membrilor. Co-mitetele permit membrilor să se
implice direct în afacerile or- 67
ganismului profesional de contabilitate şi să servească drept teren de pregătire pentru viitorii lideri ai
profesiei. Comitetele pot fi înfiinţate pentru a asigura faptul că viziunile voluntarilor care sunt membri
sunt luate în considerare în mod corespunzător, în cadrul unei organizaţii mici comitetele pot exe-cuta
sarcini care în cazul unei organizaţii mai mari sunt delegate personalului executiv. O bună structură a
comitetului permite organizaţiei să fie la curent cu mediul în care profesioniştii contabili îşi desfăşoară
acti-vitatea. Marele dezavantaj al comitetelor este că necesită mai mult timp şi mai multe costuri
decât activitatea unei singure persoane pentru un anumit proiect. Trebuie programate şi ţinute
şedinţe, pot fi necesare deplasări, materialele trebuie pregătite atât înainte, cât şi după şedinţe, şi
este nevoie de timp pentru expunerea completă a opiniilor şi obţinerea unui consens. Acestea sunt
realităţile simple ale comitetelor care funcţionează în cadrul unui organism profe-sional de
contabilitate. Aceste realităţi pot deveni negative atunci când comitetele sunt mult mai mari decât
este nevoie sau când includ membri care absentează în mod frecvent, nu se pregătesc pentru întâlniri,
nu participă la discuţii sau adoptă în general o atitudine fără compromis în etapa de atingere a unui
consens. Directorul executiv şi liderii voluntari trebuie să îi facă pe potenţialii membri de comitet să
înţeleagă faptul că activitatea în cadrul comitetului este un privilegiu, nu un drept, şi că este necesară
o participare constructivă şi activă, deseori între şedinţe, precum şi în cursul şedinţelor. Acest lucru
poate fi facilitat prin introducerea unui cod de conduită pentru Consiliu şi membrii comitetului.

20
Comitetele Permanente ţin de Consiliu şi sunt în general numite de acesta şi însărcinate cu formularea
politicii, în primii ani de funcţionare a unui organism profesional de contabilitate, acestor comitete li se
cere să obţină aprobarea Consiliului în ceea
ce priveşte politicile pe care le susţin, până la dezvoltarea unui consens larg cu privire la direcţia
organizaţiei. Dacă aceste Comi-tete Permanente au autonomie, Consiliul ar trebui să fie informat cu
privire la noile evoluţii majore, în cele din urmă se poate dezvolta o schemă simplă de delegare care
să distingă clar autoritatea Con-siliului de autoritatea comitetelor. Este posibil ca la început să fie
suficient un număr limitat de Comitete Permanente care să abordeze următoarele domenii: •
Apartenenţa ca membru - stabilirea cerinţelor de admitere şi demitere a membrilor şi a serviciilor care
vor fi furni zate membrilor. • Educaţie şi training - stabilirea standardelor de învăţă mânt şi formare
pentru membri, dezvoltarea unui program de acreditare şi supravegherea procesului de
examinare/eva luare, dacă este cazul. Dacă organismul de contabilitate pregăteşte, formează şi
examinează propriii stagiari, tre buie să se înfiinţeze o comisie sau un comitet separat de examinare.
• Partea tehnică - formularea politicilor cu privire la elaborarea standardelor tehnice, etice şi
profesionale, in clusiv standardele de contabilitate şi standardele de audi- tare. • Disciplina -
respectarea codului etic, a standardelor profe sionale, a legilor, a reglementărilor şi a altor decizii ale
organismului, în interesul transparenţei şi încrederii pu blice în procesul disciplinar, un organism
profesional care are aceste îndatoriri trebuie să numească un avocat şi unul sau mai mulţi membri
publici care să facă parte din comitetul disciplinar. Cunoştinţele şi abilităţile tehnice ale voluntarilor
trebuie, de asemenea, să fie abordate prin intermediul grupurilor de lucru sau grupurilor operative.
Aceste grupuri trebuie să fie orientate spre 69
îndeplinirea sarcinilor, nu sunt permanente şi trebuie să fie formate de Comitetele Permanente
pentru asigurarea asistenţei tehnice a comitetelor cu privire la problemele specifice, iar necesitatea
aces-tora trebuie să fie revizuită în mod periodic. Aceste grupuri de lucru vor acoperi domenii
specializate şi proiecte individuale, cum ar fi: - noi standarde sau îndrumări contabile; - noi standarde
de audit sau declaraţii de practică; - management financiar; - revizuiri de cerinţe etice; - examinări
(standarde, metodologie şi criterii de evaluare); - elaborarea şi revizuirea programei/calificării. Pot
exista şi grupuri de lucru care contribuie la dezvoltarea organizaţiei. Exemple în acest sens sunt: -
relaţii cu guvernul; - servicii pentru membri; - dezvoltare profesională continuă; - marketing şi
comunicaţii. Asigurarea suportului comitetelor şi grupurilor de lucru poate consuma o cantitate mare
de resurse administrative. Este important ca formalităţile să fie menţinute la minimum, să se limiteze
numărul de comitete şi grupuri de lucru şi să se asigure faptul că acestea se concentrează asupra
acţiunilor şi rezultatelor care vor duce la reali-zarea obiectivelor organizaţiei. Pe măsură ce se dezvoltă
organizaţia şi aceste grupuri câştigă experienţă, poate fi necesar ca unele să capete un statut
permanent. Acest lucru trebuie făcut însă cu atenţie, deoarece un număr prea mare de comitete poate
dispersa resursele şi poate încetini procesul decizional, în timp, Consiliul poate forma şi alte comitete
pentru îndeplinirea unor sarcini specifice, inclusiv:
• Comitetul de audit - se asigură că organismul păstrează registrele contabile corespunzătoare si
elaborează si men ţine sisteme eficiente de control intern. • Comitetul de numire pe posturi -
analizează şi propune persoane care să facă parte din diversele comitete ale organismului. • Comitetul
de remunerare - face recomandări cu privire la costurile si remuneraţia personalului executiv al
organismului. Cu toate că este mai greu de realizat într-o organizaţie cu puţini membri, apartenenţa la
mai multe comitete trebuie descura-jată. Acest lucru este cauzat de timpul necesar pentru a deservi
chiar şi numai un comitet şi de faptul că implicarea unui număr mai mare de membri creează loialitate
faţă de organizaţie. Din aceleaşi motive este importantă si adoptarea de limite rezonabile ale
numărului de ani pe care o persoană îi poate petrece în cadrul unui comitet. Toate comitetele trebuie
să pregătească în mod regulat ra-poarte oficiale asupra activităţii pentru Consiliu si pentru membri, o
dată pe an. Structura managementului Durabilitatea oricărei organizaţii este afectată foarte mult de
calitatea managementului operaţiunilor sale. Imediat ce resursele permit acest lucru, Consiliul trebuie
să numească o persoană cu normă întreagă pentru responsabilitatea de management al orga-nizaţiei.
Denumirea postului va varia de la un organism profesional la altul; în general se foloseşte termenul de
director executiv. Selectarea celei mai corespunzătoare persoane este de o maximă importanţă pentru
succesul organizaţiei. Directorul exe-cutiv va trebui să fie: • un manager cu experienţă; 71
- capabil de a gândi şi planifica în mod strategic; - creativ şi plin de energie, având dorinţa de a
dezvolta organizaţia; - o persoană cu abilităţi excelente de comunicare; - sociabil si capabil de a
stabili şi crea contacte-cheie în afaceri, guvern şi învăţământ. Rolul directorului executiv, în colaborare
cu Consiliul si cu alţi voluntari, este: - de a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un plan de
lucru care să includă date-ţintă specifice; - de a dezvolta şi conduce structura de personal pentru exe

21
cutarea activităţilor; - de a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, membri lor Consiliului si altor
voluntari; - de a crea şi păstra relaţii eficiente cu guvernul, comunită ţile de afaceri şi profesionale şi
instituţiile de învăţământ; - de a asigura că procedurile de autorizare şi disciplinare sunt realizate
imparţial şi eficient conform statutului sau regulilor organismului profesional; - de a asigura că
Consiliul, membrii şi alte persoane rele vante sunt ţinute la curent cu evoluţiile internaţionale,
religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil; - de a administra resursele şi personalul
organizaţiei con form bugetelor şi politicilor aprobate de Consiliu; - de a raporta Consiliului cu privire
la progresul spre obiec tivele organizaţiei. Administrarea unui organism profesional de contabilitate
necesită un director executiv foarte competent şi hotărât. Astfel de persoane sunt căutate, iar o
organizaţie tânără poate să se afle în 72
incapacitatea de a atrage o astfel de persoană deoarece nu poate oferi suficienţi bani sau un statut
motivaţional. Dacă nu este posibilă atragerea unei persoane locale suficient de experimentată, este
însă posibilă obţinerea acestor servicii de la un administrator cu expe-rienţă al unui organism existent,
pe o perioadă de timp, cu normă întreagă sau part-time, pentru pregătirea personalului

21. Finantarea unui organism profesional


Elaborarea şi prezentarea la timp a rapoartelor anuale şi de management pentru Consiliu vor servi
drept exemplu pentru pro-fesie, precum şi pentru procesul de dezvoltare a unui plan stra-tegic şi
întocmirea bugetelor si planurilor de afaceri pe termen lung si scurt. O bază mică de membri va limita
aproape întotdeauna re-sursele disponibile unui organism profesional de contabilitate, în astfel de ţări
trebuie să se analizeze dezvoltarea de afiliaţii cu alte organisme în scopul repartizării activităţilor, cum
ar fi educaţia profesională continuă şi examinările. Trebuie de asemenea explo-rate şi alte surse de
venit. Acestea pot include: - subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate); -
sponsorizarea iniţiativelor specifice; - donaţii; - agenţii de ajutorare din străinătate; - surse caritabile;
- spaţiu publicitar; - firme. Cu toate că finanţarea iniţială din surse externe poate fi nece-sară în primii
ani, în cele din urmă organizaţia trebuie să genereze suficiente venituri pentru a-si acoperi toate
costurile de exploatare 73
si pentru a permite unele investiţii în dezvoltare. Membrii unei organizaţii noi de contabilitate trebuie
să se angajeze în asigurarea unui anumit nivel de finanţare în fiecare etapă de dezvoltare în aşa fel
încât să nu existe etape cu dependenţă exagerată de un suport financiar extern. O încredere excesivă
într-un suport extern creează o dependenţă care poate afecta natura şi obiectul activităţilor orga-
nizaţiei, şi nu este în interesul pe termen lung al membrilor. Fondu-rile de la membri vor fi colectate
prin două modalităţi: sub formă de cotizaţii, ca plată pentru drepturile si privilegiile în calitate de
membru (de exemplu, taxe membru licenţă), şi de recompensă pen-tru serviciile primite, cum ar fi
cursurile, examinările, activităţile de dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promo-
ţionale. Organizaţia va trebui să aibă propriul sediu independent. Tre-buie să se găsească un echilibru
pentru realităţile financiare ale organizaţiei şi statutul acesteia ca organism profesional recunoscut.
Locaţia sediului şi accesul vor fi foarte importante. Locaţia biroului şi întreţinerea aferentă vor necesita
resurse. Ideal ar fi să nu se facă închirieri pe termen lung care pot deveni costisitoare în cazul în care
creşte necesitatea de spaţiu. Locaţiile mai mici cu contract de închiriere pe termen scurt vor conferi
fle-xibilitate mai mare. Un spaţiu închiriat de la o organizaţie bine-voitoare poate furniza servicii şi
infrastructură fără costurile de înfiinţare. Puţine organizaţii au avut succes în asocierea cu alte grupuri
pentru a forma o „clădire profesională" în care să se facă economii din folosirea în comun a
mesageriilor, a serviciilor de curăţenie a birourilor şi a echipamentelor. Echipamentele de bază -
telefon, fax, computer şi imprimantă - sunt esenţiale. La cumpărarea sau închirierea echipamentelor
de birotică trebuie avut în vedere nivelul de servicii oferit de furnizor. Mobila de birou obişnuită,
inclusiv birourile, scaunele si dulapurile, trebuie să fie achiziţionată dacă nu este furnizată ca parte din
aranja-mentul de închiriere.
Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care este necesară o bază de date care să
servească drept registru al membrilor. Informaţiile minime vor include: - numele membrului; -
numărul membrului; - adresa personală; - adresa de serviciu; - adresa poştală preferată; - categoria
sau sectorul de angajare; - calificările; - data naşterii; - data de admitere ca membru; - categoria de
membru; - informaţii din autorizaţie - numărul si data de emitere. Trebuie să se acorde atenţie
legislaţiei locale cu privire la protecţia datelor - confidenţialităţii. Trebuie păstrate informaţii similare şi
în cazul stagiarilor şi, dacă organizaţia este implicată activ în oferirea de cursuri sau exa-minări, vor fi
necesare şi înregistrări ale stagiarilor şi alte documente legate de stagiari.

22
22. Marketingul si promovarea profesiei contabile
Marketingul eficient este esenţial pentru succesul pe termen lung al organizaţiei. Un organism
profesional care îşi planifică şi îşi coordonează cu atenţie activitatea de marketing are mai multe şanse
de a-şi atinge obiectivele strategice. Strategia iniţială de marketing a unui organism profesional nou
trebuie să se concentreze pe identificarea publicului-ţintă cheie, atragerea studenţilor şi asigurarea
furnizării eficiente de servicii. Scopul ar trebui să fie crearea unei mase decisive. Odată cu dez-
voltarea, noile priorităţi vor fi importante, cum ar fi intensificarea 75
parteneriatelor şi furnizarea de servicii cu valoare adăugată pentru membri, inclusiv susţinerea
carierei, training şi resurse de dezvol-tare şi tehnice. Pentru a implementa o strategie eficientă de
marketing, o organizaţie trebuie mai întâi să înţeleagă mediul în care lucrează. Cele trei componente-
cheie ale mediului de marketing sunt macro-mediul, micromediul şi mediul intern: - macromediul -
factori sociali, legali, economici, politici şi tehnologici; - micromediul - studenţi şi membri, părţi
interesate (lideri industriali, angajatori, organe de reglementare, instituţii de învăţământ), furnizori
(de pregătire) şi concurenţi (la nivel naţional şi global); - mediul intern - oameni, finanţe, resurse şi
infrastructură. Cercetarea şi analiza acestor domenii vor asigura că organi-zaţia: este conştientă de
factorii externi care pot avea un impact asupra organizaţiei; înţelege potenţialii clienţi, factorii de
decizie şi concurenţa; este conştientă de propriile capacităţi şi limitări. Rezultatele cercetării vor
facilita elaborarea de planuri de marketing realiste şi realizabile şi vor permite organizaţiei să ia decizii
în cunoştinţă de cauză cu privire la aspectele-cheie de marketing, cum ar fi poziţia mărcii, avantajul
competitiv şi dezvoltarea unei strategii de marketing. Marca este un instrument puternic în
comunicarea către stu-denţi, stagiari şi comunitatea de afaceri a valorilor şi poziţiei pe piaţă a
organizaţiei. Un nou organism profesional de contabilitate are oportunitatea de a-şi stabili identitatea
ca marcă încă de la începutul organizaţiei. O imagine puternică de marcă ajută la iden-tificarea
organizaţiei şi percepţia de calitate si profesionalism. Com-ponentele de marcă uşor de implementat
includ: - un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organi zaţia; 76
- valorile de marcă aliniate la obiectivele organizaţiei; - un logo uşor de reţinut care va fi folosit în
toate comuni cările; - un design şi un stil consecvente care se folosesc la cores pondenţă, documente
şi referinţă si website; - recrutarea şi formarea oamenilor care se încadrează în valorile de marcă ale
organizaţiei. Proprietatea intelectuală este un bun pentru orice organizaţie şi trebuie să fie protejată în
mod corespunzător. Numele organiza-ţiei, inclusiv acronimul si orice marcă asociată, cum ar fi
denumirea sau calificarea, de exemplu, expert contabil, chartered accountant sau contabil public
autorizat, reprezintă bunul fundamental de proprietate intelectuală şi cel mai important. Reputaţia
organizaţiei poate fi serios prejudiciată dacă o altă organizaţie sau persoană doreşte să folosească
numele. Protecţia legală se poate obţine prin înregistrarea numelui organizaţiei ca marcă comercială.
Alte domenii de proprietate intelectuală care necesită protecţie pot include: numele produselor şi
serviciilor; logo-urile; calificările şi denumirile de domeniu. Este recomandat să se ceară sfatul unui
specialist cu ex-perienţă în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale. Revistele şi buletinele
informative sunt un mediu eficient de comunicare către membri a ultimelor noutăţi cu privire la
organi-zaţie si problemele curente care afectează profesia. Aceste publicaţii pot fi folosite şi ca
instrumente de promovare a serviciilor si produ-selor, cum ar fi manifestările şi cursurile. Costurile
pentru publicare şi livrare pot fi reduse prin emiterea de comunicate în formă elec-tronică sau prin
veniturile din publicitate. Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaţiilor
şi de încurajare a interacţiunii cu clienţii şi părţile interesate. Internetul devine din ce în ce mai mult
un punct de referinţă pentru cei care caută informaţii suplimentare cu privire la calificările şi serviciile
oferite de organismele profesionale. 77
Proiectarea unui website trebuie să ţină cont atât de structură, cât şi de conţinut pentru a asigura
faptul că informaţiile relevante pot fi obţinute de către toţi potenţialii clienţi si toate părţile intere-sate,
în plus, este important să se ţină cont de strategia viitoare a organizaţiei pentru ca website-ul să
poată găzdui viitoarele nece-sităţi ale organizaţiei si clienţilor. Este de recomandat construirea unui
website de bază şi lansarea acestuia pentru a atrage atenţia asupra organizaţiei. Website-ul poate fi
ulterior îmbogăţit în funcţie de resurse. Alte aspecte care trebuie abordate la elaborarea unui website
includ: - înregistrarea denumirilor de domeniu ale website-ului; - asigurarea faptului că designul
website-ului este conform cu marca; - elaborarea unui website în funcţie de limitele tehnologice ale
organizaţiei. Promovarea organismului profesional va acoperi diverse etape şi va necesita în mod
inevitabil o combinaţie de tehnici de promovare pentru a asigura faptul că mesajele sunt comunicate
în mod eficient persoanelor avizate şi la timpul potrivit. Iniţial, organizaţia trebuie să se concentreze
asupra atragerii atenţiei cu privire la existenţa sa printre liderii din industrie, auto-rităţile de
reglementare şi guvern, precum şi potenţialilor membri. Factorii de influenţă vor fi consultaţi în mod
23
biunivoc în faza in-cipientă şi vor fi invitaţi să furnizeze date de intrare în feedback cu privire la
propuneri. Câştigarea susţinerii acestora încă de la început nu numai că va asigura accesul
organizaţiei la un cartel de experţi, ci va ajuta şi promovarea pe viitor către potenţialii membri sau
către publicul larg. O campanie planificată şi coordonată de relaţii publice este foarte importantă în
informarea cu privire la organismul profe-sional. Legăturile cu presa naţională şi de afaceri şi alte
grupuri media trebuie să fie stabilite încă din faza de început. Susţinerea 78
publică din partea factorilor de influenţă de nivel înalt va fi esenţială în generarea unei acoperiri largi
si va asigura faptul că informarea si interesul în noul organism sunt realizate printre potenţialii mem-
bri şi alte părţi interesate. Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie să fie planificată şi
coordonată pentru a furniza un exerciţiu de recru-tare de succes si pentru formarea durabilă a
studenţilor şi membrilor. Este foarte important să se înţeleagă nevoile şi aspiraţiile potenţia-lilor
membri şi să se realizeze introducerea consecventă a acestora în mesajele de campanie. Este de
asemenea importantă şi încura-jarea partenerilor şi a altor părţi interesate, în special furnizorii de
training şi alte entităţi implicate în calificare, de a se implica în mod activ în promovare. Organismul
profesional de contabilitate trebuie să recruteze studenţi potrivit capacităţii sale de a asigura calificări
şi servicii pentru aceştia. Promovarea trebuie, de asemenea, să vizeze si recru-tarea de studenţi
corespunzători prin a căror asociere organismul profesional de contabilitate să îşi sporească reputaţia
şi statutul, şi care sunt apţi de a-şi finaliza calificarea. Dacă se recrutează studenţi care nu îşi pot
finaliza calificarea, reputaţia organismului profe-sional de contabilitate poate fi periclitată. O altă
consecinţă ar putea fi că studenţii nu vor mai recomanda organismul profesional de contabilitate si
altor persoane; recomandările sunt o sursă foarte importantă de atragere de noi studenţi şi de
consolidare a reputaţiei. Tehnicile de promovare alese pentru a viza potenţialii stu-denţi şi membri vor
depinde de piaţă, public, costuri si resurse. Manifestările şi saloanele trebuie să fie în centrul
programului. Publicitatea selectă poate fi folosită în strategia de marketing, în special pentru a
dezvolta informarea. Această acţiune trebuie să vizeze informarea publicului-ţintă cheie, cum ar fi
potenţialii stu-denţi si consilierii lor de carieră si angajatorii. O campanie de promovare eficientă va
include o combinaţie a următoarelor activităţi: 79
- saloane, congrese, seminarii şi mese rotunde; - prezentări; - întâlniri biunivoce; - publicitate; -
crearea de relaţii cu angajatorii potenţialilor membri sau studenţi. Alte părţi interesate joacă un rol
important în procesul deci-zional. De exemplu, deoarece angajatorii şi instituţiile de învăţă-mânt
influenţează de multe ori alegerea de către studenţi a unui organism profesional, necesităţile acestor
grupuri trebuie, de ase-menea, să fie abordate, în fazele de început, crearea de relaţii trebuie să se
concentreze asupra creşterii capacităţii pieţei în ceea ce pri-veşte şcolarizarea şi angajarea contabililor
profesionişti. Se pot folosi factori de influenţă pentru încurajarea susţinerii din partea acestor grupuri
de interese. Membrii aşteaptă servicii profesioniste şi eficiente de la orga-nismul profesional. Este
foarte important să se stabilească o cultură centrată pe clienţi şi ca oamenii din cadrul organizaţiei să
aibă experienţa şi resursele necesare pentru a satisface şi a depăşi aştep-tările membrilor.
Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza gradului de
satisfacţie, pro-ceduri conforme şi scheme de sugestii, poate asista satisfacerea aşteptărilor clienţilor,
comunicarea obiectivelor de servicii pentru clienţi şi facilitarea unei culturi bazate pe inovaţie şi
îmbunătăţire.

28. Evidenta membrilor unui organism profesional


29. Cerintele pentru a deveni membru al unui organism profesional
Pe perioada de început şi în primii ani de funcţionare a organi-zaţiei, majoritatea membrilor vor fi
persoane care şi-au dezvoltat cunoştinţele şi experienţa în calitate de contabil profesionist prin alte
mijloace. 84
Acestor persoane li se permite să se alăture unui organism profesional de contabilitate pe o perioadă
specificată şi limitată în baza unor prevederi rezonabile de „menţinere a drepturilor dobân-dite".
Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite trebuie să încurajeze cât mai multe persoane
calificate să se alăture organi-zaţiei, în acelaşi timp reducând riscul de acceptare a persoanelor
necalificate. Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite tre-buie să fie disponibile numai pe o
perioadă limitată şi să înceteze în momentul dezvoltării si aplicării unui program de acreditare. Pentru
orice desemnare analizată trebuie să se obţină infor-maţii cu privire la: - nivelul minim de studii
necesar calificării, durata perioa dei oficiale de studiu, materiile studiate; - examinările necesare,
acordându-se o atenţie deosebită examinărilor competenţelor profesionale; - experienţa minimă şi

24
tipul acesteia (inclusiv orice formare practică necesară) cerute înainte de autorizare; - cadrul general
al standardelor tehnice si etice din ţara în care i s-a acordat titlul persoanei respective. După
finalizarea acestei analize se poate lua o decizie cu privire la titlurile care vor fi acceptate pentru a fi
membru cu drep-turi depline în noua organizaţie. Următoarele clasificări ca membru sunt comune
multor organisme profesionale de contabilitate: - contabili autorizaţi sau experţi; - contabili asociaţi; -
tehnicieni contabili; - studenţi. Trebuie să se analizeze dacă persoanele care au atins un anu-mit nivel
din procesul de acreditare dintr-o altă ţară vor fi acceptate pentru o anumită formă de apartenenţă ca
membru, alta decât membru cu drepturi depline, cum ar fi membri studenţi şi asociaţi. 85
După ce persoanele cu titluri obţinute în străinătate care practică deja profesia în ţara respectivă au
fost acceptate ca membri conform prevederilor noii organizaţii de menţinere a drepturilor dobândite,
va mai exista o necesitate de recunoaştere a titlurilor dobândite în străinătate, în acest scop trebuie
revăzut ghidul pentru acordurile mutuale de recunoaştere adoptat de Organizaţia Mondială de Co-
merţ. Trebuie să se aibă în vedere anumite cerinţe, şi anume cunoaş-terea practică a limbii locale,
dovezi ale reputaţiei profesionale şi cunoaşterea demonstrată a legii naţionale cu privire la societăţi şi
impozite. Este, de asemenea, necesară şi revizuirea calificărilor persoa-nelor care nu au încă niciun
titlu, dar care au fondul necesar de studii şi experienţă pentru desfăşurarea activităţii de contabil pro-
fesionist sau tehnician contabil. Admiterea persoanelor care par să fie calificate este cel mai corect
lucru care se poate face, deoarece permite organizaţiei să includă mai multe persoane ca membri cu
influenţă în domeniu şi administraţie, astfel sporind susţinerea organizaţiei, în plus, dacă studiile lor
au fost făcute la universitatea locală, organizaţia poate aduna mai multe informaţii şi contracte care
vor fi utile în deter-minarea propriului program de acreditare, în acest caz este foarte important să
existe o limitare strictă a perioadei în care aceste per-soane îşi pot păstra drepturile dobândite. Odată
ce au fost identificate calificările pentru a deveni mem-bru conform prevederilor de menţinere a
drepturilor obţinute, tre-buie să se depună un efort concertat pentru a încuraja oamenii cu aceste
calificări să depună cererea de membru. Cu toate că recru-tarea membrilor este o activitate
permanentă importantă pentru orice organizaţie cu membri voluntari, efortul iniţial este crucial.
Neatragerea unui număr suficient de posibili membri va limita capa-citatea noului organism de a-şi
derula activitatea, va slăbi susţinerea autorităţilor şi a publicului pentru organizaţie şi poate să
slăbească şi entuziasmul grupului fondator. Astfel, importanţa acestui efort 86
iniţial nu poate fi subestimată. Metodele folosite vor varia în funcţie de multe consideraţii, cum ar fi
numărul de posibili membri care vor fi contactaţi, oamenii disponibili pentru a lua parte la acest efort,
distanţele şi costurile implicate etc. Contactul personal este în general cea mai eficientă metodă de
recrutare. Adunările Generale având ca subiect posibilii membri pot fi de ajutor. Astfel de şedinţe pot
oferi membrilor potenţiali oportu-nitatea de a se cunoaşte, de a-i întâlni pe membrii grupului fondator,
de a afla obiectivele organizaţiei, activităţile propuse şi structura, precum şi costurile şi beneficiile în
calitate de membru. Informaţiile obţinute de la cei prezenţi vor eficientiza contactele viitoare. Se vor
depune eforturi, inclusiv anunţuri prin mijloacele de informare, pentru a face aceste adunări publice,
în scopul de a obţine un public larg si reprezentativ. Liderii din cadrul profesiei (de exemplu,
partenerul de con-ducere dintr-o firmă publică de contabilitate, directorul financiar al unei societăţi,
şeful unui departament administrativ sau univer-sitar) pot, de asemenea, să fie de ajutor în
recrutarea membrilor. Chiar şi susţinerea din partea unui număr mic de astfel de persoane poate avea
ca rezultat un număr mare de cereri de membru. Un organism profesional de contabilitate trebuie să
analizeze interacţiunea cu studenţii pentru că aceştia sunt viitorii membri. Relaţiile cu studenţii vor fi
limitate dacă întregul învăţământ tehnic sau o parte a acestuia este asumat(ă) de alte organizaţii sau
instituţii, şi vor deveni mai complexe odată cu creşterea implicării directe a organizaţiei în formarea
sau evaluarea studenţilor. O formă de implicare este întotdeauna de dorit pentru dezvoltarea relaţiilor
cu viitorii membri. Astfel, un organism profesional de contabilitate trebuie să încerce să dezvolte
interacţiunile dintre membri si stu-denţi. Câteva dintre acţiunile recomandate sunt: - prezentări
pentru elevii de liceu din anii mai mari pentru a încuraja interesul pentru această profesie; -
participarea la manifestări de tipul „Ziua carierei"; 87
- conferinţe în săli de curs pentru studenţii de la contabili tate pe tema aspectelor actuale sau
aplicării standardelor tehnice în situaţii din „viaţa reală"; - oferirea de oportunităţi de angaj are cu j
umătate de normă pentru studenţi; - realizarea de relaţii cu profesorii şi cadrele didactice.

30. Rolul organismelor profesionale pentru asigurarea calitatii serviciilor profesionale


Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili se concentrează pe responsabilitatea profesiei de a
acţiona în interesul public. Pro-fesia de contabil a făcut tot posibilul pentru a-şi păstra reputaţia pentru

25
integritate, obiectivitate si competenţă de-a lungul multor ani de deservire a clienţilor, angajatorilor şi
publicului. Orice con-tabil profesionist care nu respectă (sau care se consideră că nu respectă)
standardele profesionale şi cerinţele legale face dificilă păstrarea reputaţiei acestei profesii. Rolul IFAC
este de a oferi îndrumări, de a încuraja progresul şi de a promova convergenţa spre standarde
internaţionale. Astfel, IFAC consideră că organis-mele membre trebuie să demonstreze că se aplică
programe adec-vate pentru a oferi asigurarea rezonabilă că toţi contabilii profesio-nişti aderă la cele
mai înalte standarde. Reglementarea profesiei contabile se realizează prin diverse căi cu jurisdicţii
diferite. Unele jurisdicţii au mecanisme externe de reglementare şi altele au programe de asigurare a
calităţii imple-mentate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supra-veghere. Dacă nu
există mecanisme externe de reglementare, asi-gurarea calităţii poate fi condusă cu costuri reduse şi
în mod eficient de către acele persoane dedicate din cadrul profesiei. Prin urmare, este în interesul
public si în interesul profesiei de contabil din în-treaga lume ca organismele membre să se asigure că
depun acest tip de efort de reglementare dacă nu există mecanisme externe de reglementare. Datoria
de a adera la cerinţele profesionale aparţine conta-bilului profesionist. Evaluarea măsurii în care un
contabil şi-a în-deplinit această datorie este realizată la nivelul organizaţiei pentru care contabilul
profesionist îşi desfăşoară activitatea. în cazul contabililor profesionişti, în afaceri, implementarea
regulamentului de asigurare a calităţii ţine de organizaţia (angaja-torul) care angajează contabilul
profesionist. 92
în cazul contabililor profesionişti din practica publică, imple-mentarea regulamentului intern de
control al calităţii este responsa-bilitatea fiecărei firme de contabili practicieni, încurajarea şi asis-
tarea firmelor de contabili practicieni în menţinerea şi îmbunătăţi-rea calităţii serviciilor profesionale
reprezintă o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare ţară;
organismele profesionale sunt responsabile de luarea măsurilor adecvate pentru realizarea acestui
obiectiv în mediul legal, social, de afaceri şi de reglementare care prevalează în ţările respective.
Controlul calităţii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei şi nivelul organismului
profesional. Organizaţia poate analiza mai multe abordări care includ: • resurse interne - folosirea de
inspectori angaj aţi de orga nismul profesional; • resurse externe, ca, de exemplu: O contractanţi -
folosirea de revizori (persoane, firme sau echipe mixte) contractaţi de organizaţia profe-sională; o
sistem de control de către terţi - persoanele sau firmele care vor inspecta contractează alte persoane
sau firme pentru realizarea controalelor; O contractarea lucrărilor în afara societăţii - organismul
profesional externalizează controalele unei terţe părţi (de exemplu, o altă organizaţie profesională cu
expe-rienţa necesară); O combinarea celor de mai sus - organismul profesional poate externaliza
controlul entităţilor înscrise şi poate adopta o altă abordare externă sau internă pentru alte
angajamente; O abordarea bilaterală sau regională - una sau mai multe organizaţii profesionale
poate/pot dori să combine resursele pentru realizarea controalelor. 93
Indiferent de abordarea folosită, organizaţia profesională tre-buie să ia măsuri pentru asigurarea
independenţei auditorilor de calitate, în orice caz, aceştia trebuie să fie independenţi de persoana sau
firma şi de entităţile ale căror angajamente sunt selectate pentru control.

31. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de investigatii si disciplina
După stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii să îl cunoască şi să îl respecte, în ţările în care
autorizarea este o funcţie guvernamentală, organismele guvernamentale sau de reglementare au de
obicei autoritatea de a impune cele mai severe acţiuni disci-plinare. Chiar şi atunci când se practică
acest lucru, un organism profesional de contabilitate trebuie totuşi să aibă un proces disci-plinar
eficient pentru controlul propriilor membri şi, dacă este cazul, pentru asistarea organismelor
guvernamentale şi de reglementare. Prin urmare, un organism profesional de contabilitate trebuie să
analizeze felul în care trebuie conduse investigaţiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce standarde
de demonstrare şi dovedire sunt necesare, ce sancţiuni sunt recomandate şi ce apeluri sunt permise.
Structura de bază comună proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este: •
o metodă de a decide, conform regulamentului intern co respunzător, prin care plângerile înaintate
organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigaţii
disciplinare; de exemplu, investi gaţiile pot fi începute atunci când o acuzaţie, dacă este adevărată,
este o dovadă principală a încălcării codului sau a unui alt comportament inadecvat; • o curte
disciplinară care investighează şi judecă plânge rile; • o curte de apel care audiază apelurile împotriva
consta tărilor curţii disciplinare. 94
Felul în care structura de bază a procesului disciplinar este stabilită şi funcţionează va diferi în
funcţie de mulţi factori, cum ar fi numărul de cazuri rezolvate, costul, rolul personalului în admi-
26
nistrarea şi desfăşurarea procesului disciplinar, necesarul de con-silieri juridici şi supravegherea
exercitată de organismele guverna-mentale sau de reglementare, în plus, un organism profesional de
contabilitate trebuie să analizeze orice necesitate sau cerere de deschidere şi răspundere mai mare în
desfăşurarea proceselor dis-ciplinare, precum şi nevoia de procese transparente şi posibila im-plicare
a membrilor independenţi nespecializaţi ai Curţii. Pentru a-şi păstra credibilitatea, un organism
profesional de contabilitate trebuie să îşi îndeplinească în totalitate responsabili-tatea pe care şi-o
asumă pentru conduita etică şi profesională a membrilor. Orice structură şi orice proces disciplinar
adoptate de organism trebuie să corespundă acestei sarcini. Este mai bine să nu faci promisiuni decât
să faci promisiuni pe care să nu le poţi respecta. Organismul profesional de contabilitate trebuie să
păstreze un registru al deciziilor şi penalizărilor impuse pentru a asigura consecvenţa abordării
cazurilor. Organismele profesionale de con-tabilitate trebuie să se asigure că au acces la consiliere
juridică pentru menţinerea unui proces disciplinar. Comportamentul inadecvat include cele ce
urmează: - activitate infracţională; - acţiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputaţiei
profesiei de contabil; - încălcarea standardelor profesionale; - încălcarea cerinţelor etice; - neglijenţă
profesională crasă; - un număr de cazuri mai puţin grave de neglijenţă profesio nală care, cumulate,
pot indica incapacitatea de a profesa; - activitate nesatisfăcătoare. 95
Gama de penalizări impuse, dacă legea locală permite acest lucru, include: - avertizarea; - pierderea
sau limitarea drepturilor de practică; - amenda/plata cheltuielilor; - pierderea titlului profesional; -
excluderea ca membru.

32. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continua


Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesio-niştilor contabili specifică faptul că „un
contabil profesionist are sarcina permanentă de a-şi păstra cunoştinţele şi abilităţile la nivelul necesar
pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente în baza
noutăţilor curente din prac-tică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil trebuie să acţio-neze cu
diligentă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profe-sionale aplicabile în furnizarea serviciilor
profesionale". Dezvol-tarea profesională continuă este metoda prin care contabilii profe-sionişti îşi pot
îndeplini obligaţiile de competenţă permanentă. Dezvoltarea profesională continuă este definită ca o
activitate de învăţare pentru dezvoltarea şi menţinerea abilităţilor contabililor profesionişti de a-şi
desfăşura activitatea în mod competent în mediul lor profesional. Cunoştinţele şi abilităţile necesare
pentru toţi contabilii profe-sionişti se extind şi se modifică într-un ritm rapid. Organismele profesionale
de contabilitate sunt responsabile de asigurarea fap-tului că membrii continuă să îşi dezvolte şi să îşi
menţină compe-tenţa necesară rolurilor profesionale şi cerută de utilizatorii servi-ciilor. Promovarea
dezvoltării profesionale continue şi importanţa acesteia reprezintă componente vitale ale activităţilor
pe care orga-nismul profesional de contabilitate si le asumă pentru a-şi păstra 96
credibilitatea sa şi pe cea a membrilor săi. Este important ca organis-mele de contabilitate să
demonstreze membrilor valoarea dezvol-tării profesionale continue şi beneficiile acesteia pentru
membrii individuali în termeni de dezvoltare a carierei, oportunităţi de an-gajare şi credibilitate.
Dezvoltarea profesională continuă în sine nu asigură faptul că toţi membrii vor furniza întotdeauna
servicii profesionale de calitate, dar este o componentă-cheie a sistemului de asigurare a calităţii al
organismului profesional de contabilitate (care include şi controlul asigurării calităţii activităţii
membrilor şi sistemele de investigare şi disciplinare). Standardul International de Educaţie pentru
Contabilii Profe-sionişti 7,„Dezvoltarea profesională continuă: Un program de în-văţare de durată şi
dezvoltare continuă a competenţei profesio-nale", stabileşte referinţa internaţională de dezvoltare
profesională continuă pentru toti contabilii profesionişti. Standardul promovează activităţile dezvoltării
profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate şi
veri-ficate. Multe organisme de contabilitate solicită membrilor să facă un anumit număr de ore de
pregătire pe an, în timp ce altele abor-dează dezvoltarea profesională continuă în baza competenţei.
In-diferent de abordarea aleasă, cel mai important pas iniţial pentru organismul profesional de
contabilitate este promovarea impor-tanţei dezvoltării profesionale continue. Accesul la activităţile
dezvoltării profesionale continue poate fi problematic în toate ţările şi organismul profesional de
contabi-litate trebuie să analizeze posibilitatea de a colabora cu universităţi şi colegii, furnizori privaţi
de training, firme mari şi alte organisme profesionale de contabilitate din ţară şi din zonă pentru ca
membrii să aibă la dispoziţie o gamă variată de oportunităţi de dezvoltare profesională continuă.
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de ase-menea, să stabilească un proces prin care
să determine dacă mem-brii se ocupă de dezvoltarea profesională continuă. Accentul iniţial 97

27
se pune pe promovarea şi încurajarea dezvoltării profesionale conti-nue, dar monitorizarea este, de
asemenea, importantă. Monitori-zarea nu trebuie să folosească mult mai multe resurse şi trebuie mai
degrabă să se facă în mod aleatoriu. Monitorizarea este utilă numai dacă există sancţiuni pentru
cazurile de nerespectare desco-perite prin procesul de monitorizare.

33. Continutul programelor de educatie ale organismelor profesionale


Standardele Internaţionale de Educaţie ale IFAC prevăd ca, pe lângă cerinţele minime de admitere
într-un program educaţional, studenţilor să li se ceară să se supună unei examinări profesionale şi să
aibă experienţă practică înainte de a li se acorda o calificare profesională. Trebuie să se acorde atenţie
ca toate criteriile selectate să confere accesul rezonabil la profesie unui număr cât mai mare de
persoane calificate. Programul de educaţie trebuie să dezvolte cunoştinţele şi abi-lităţile profesionale.
Setul de cunoştinţe se va schimba în mod con-stant şi condiţiile locale vor determina, de asemenea,
modificări în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe necesare. Programul trebuie să conţină următoarele
domenii vaste: Contabilitate, finanţe şi cunoştinţe aferente: - Contabilitate şi audit financiar; -
Contabilitate şi control de gestiune; - Impozitare; - Drept comercial; - Audit şi asigurare; - Finanţe şi
management financiar; - Valori şi etică profesională. 102
Cunoştinţe de organizare şi afaceri: - Economie; - Mediul de afaceri; - Etica în afaceri; - Pieţe
financiare; - Metode cantitative; - Comportamentul organizaţional; - Management şi decizii strategice;
- Marketing; - Afaceri internaţionale si globalizare. Cunoştinţe si competente IT (tehnologia
informaţiei): - Cunoştinţe generale IT; - Cunoştinţe de control IT; - Competenţe de control IT; -
Competenţe de utilizator IT. Programul de educaţie trebuie să dezvolte o gamă de abilităţi
profesionale necesare pentru contabilii profesionişti, inclusiv: - abilităţi intelectuale; - abilităţi tehnice
si funcţionale; - abilităţi personale; - relaţii interpersonale şi comunicare; - abilităţi de management
de organizare şi afaceri. Un alt aspect important al programului de educaţie îl repre-zintă dezvoltarea
valorilor profesionale, etice şi a atitudinii în ceea ce priveşte profesia. Organismul profesional de
contabilitate este responsabil de a garanta că membrii înţeleg principiile de etică profesională pe care
trebuie să le respecte ca profesionişti contabili. Programul de educaţie trebuie să ducă la un
angajament în ceea ce priveşte: - interesul public şi responsabilităţile sociale; 103
- perfecţionarea continuă şi învăţarea de durată; - încrederea, responsabilitatea, oportunitatea,
politeţea şi respectul; - legile şi regulamentele. Aceste valori, etica şi atitudinile pot fi dezvoltate la
locul de muncă, în sala de curs şi în cadrul programelor de educaţie ale organismului profesional de
contabilitate. Acesta este un domeniu în formare şi fiecare ţară adoptă abordări diferite.

34. Aspecte conceptuale privind etica

37. Amenintari la adresa independentei


Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. Multe
ameninţări se împart în urmă-toarele categorii:
a) de interes propriu; b) de autoexaminare (autocontrol); c) defavorizare; d) de familiaritate; şi e)
de intimidare. a) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de interes propriu pentru un
contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la: - un interes financiar în firma-client
sau deţinerea unui in teres împreună cu un client; - dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale
primite de la un client al certificării; - întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client; -
preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client; - potenţiala angajare la un client; - onorarii
neprevăzute legate de angajamente de certificare; - un împrumut către sau de la un client sau de la
oricare dintre directorii sau funcţionarii acestuia. b) Exemple de circumstanţe care pot genera
ameninţări de autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la: - descoperirea unei erori
semnificative în timpul unei reevaluări a muncii profesionistului contabil independent; - raportarea
asupra operării sistemelor financiare după ce tot acea persoană a fost implicată în elaborarea sau im
plementarea lor; - pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor înregistrări care fac
obiectul unei misiuni de certificare;
- un membru al echipei de certificare care ocupă, sau a ocupat recent, funcţia de director sau
funcţionar al clien tului de certificare; - un membru al echipei de certificare care este, sau a fost
recent, angajat al clientului de certificare într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi
semnificativă asupra subiectului în cauză; - prestarea unor servicii pentru un client al certificării care
28
afectează direct subiectul în cauză. c) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de
favorizare includ, dar nu sunt limitate la: - promovarea acţiunilor într-o entitate cotată atunci când
acea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare; - apărarea unui client al certificării în
cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţe părţi. d) Exemple de circumstanţe care pot
genera o ameninţare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la situaţiile când: - un membru al
echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau funcţionar
al clientului de certificare; - un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin
care, ca angajat al clientului, este în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra
subiectului misiunii de certificare; - un fost partener al firmei ocupă funcţia de director sau funcţionar
al clientului sau este angajat într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra
subiectului misiunii de certificare; - acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din partea clientului, cu
excepţia cazului în care valoarea acestora este nesemnificativă;
- asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificării.
e) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:
- ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcută de clientul certificării; - ameninţarea cu litigiul; -
exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate a cantităţii de muncă executate pentru a
reduce onorariile. Un profesionist contabil independent va observa, de aseme-nea, că situaţiile
specifice dau naştere unor ameninţări specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii
fundamentale. Astfel de ameninţări specifice, evident, nu pot fi clasificate. Fie în relaţii profesionale
sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui să fie tot timpul atent la astfel de cazuri
şi ameninţări.

38. Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei


Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce ame-ninţările la un nivel acceptabil se împart
în două mari categorii: - măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau reglementări; şi -
măsuri de protecţie în mediul de lucru.

39. Obligatiile organismelor profesionale in legatura cu Codul etic


Profesioniştii contabili în general şi cei în practica publică în special, oricare ar fi activitatea
profesională pe care o efectuează, vând în realitate reputaţie, iar reputaţie fără educaţie si etică nu
există. Organismele profesionale membre IFAC au obligaţia să pre-vadă în statutele şi regulamentele
lor reguli cu privire la investigaţia şi disciplina în caz de conduită greşită, inclusiv pentru abaterile de
la standardele profesionale. Conduita greşită include: - activităţile cu caracter penal; - acţiunile sau
inacţiunile care pot periclita profesia contabilă; - abaterile de la standardele profesionale; - abaterile
de la cerinţele etice; - neglijenţa profesională gravă; - un număr de cazuri de neglijenţă mai puţin
importante care, cumulate, pot indica nepotrivirea de a exercita drep turile de practică; - activitatea
necorespunzătoare. Organismele profesionale membre IFAC trebuie să elaboreze un regim eficient de
investigare şi disciplinar care să permită ca cei care judecă să impună o serie de penalizări cum ar fi
sancţiunile ca: mustrarea, pierderea sau restricţionarea drepturilor de practică, amenda (plata
costurilor), pierderea titlului profesional sau retragerea autorizării, excluderea din organismul
profesional. Organismele profesionale trebuie să informeze fiecare mem-bru în parte în legătură cu
toate prevederile Codului etic, 139
standardelor profesionale, regulilor şi reglementărilor, şi cu conse-cinţele neconformării. Organismele
profesionale trebuie să asigure resursele finan-ciare necesare care să permită efectuarea la timp a
acţiunilor de investigare şi disciplinare. Totodată, organismele profesionale trebuie să elaboreze şi să
menţină un proces de examinare independentă a plângerilor clienţilor sau altor părţi în cazurile în care
s-a decis, ca urmare a investigaţiei, că problema în cauză nu va fi deferită unei instanţe disciplinare.
Nicio persoană care este membră a comitetului de investigare sau a instanţei de judecată nu trebuie
să servească în acelaşi timp sau în legătură cu acelaşi caz. Instanţa de judecată trebuie să-şi
dovedească independenţa; trebuie evitată influenţa altor structuri ale organismului profesional în
activitatea instanţei de judecată, luarea deciziilor sau impunerea sancţiunilor; numai o instanţă de
apel poate modifica sau retrage o decizie a instanţei de judecată.

40. Investigarea si sanctionarea abaterilor de la Codul etic

29
41. Traditiile romanesti in domeniul profesiei contabile
a. Infintarea si reinfintarea organismului profesiei contabile in Romania
b. Rolul Congreselor profesiei contabile din Romania (Congresul al-17-lea din septembrie
2008);
c. Excesul de reglementare a profesiei contabile din Romania; reglementarea profesiei versus
reglementarea activitatilor profesionale.
42. Activitatea de investigare si de judecata in cadrul CECCAR
53.1 Rolul si atributiile structurilor de investigare
53.2 Rolul, componenta si atributiile Comisiilor de disciplina
53.3 Rolul, componenta si atributiile Comisiilor de Apel si ale Comisiilor de Arbitraj din cadrul
CECCAR

30