Sunteți pe pagina 1din 54

SC “ABC CONSTRUCT” SRL

Nasaud, str. Mihail Kogalniceanu, nr. 12


Nr.inreg. J 06 / 748 / 2018;
C.I.F. 2214587;
Judetul BISTRITA - NASAUD

INTOCMIT:
Ing. CATUNA CALIN

2020
CUPRINS

Introducere
PARTEA I:
Prezentarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucuresti pentru
evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnaviri profesionale

Capitolul 1 : Premise teoretice


1.1.Relaţia risc – securitate
1.2.Notiunea de risc acceptabil
1.3.Determinarea coordonatelor riscului

Capitolul 2 : Descrierea metodei


2.1.Scop si finalitate
2.2.Principiul metodei
2.3.Utilizatori potentiali
2.4.Etapele metodei
2.5.Instrumente de lucru utilizate

Capitolul 3 : Aplicarea metodei


3.1.Procedura de lucru
3.2.Condiţii de aplicare
3.3.Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate in aplicarea metodei
si gestiunea computerizata a riscurilor

PARTEA a II-a:
Utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucuresti pentru
evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnaviri profesionale

Capitolul 4 : Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnaviri profesionale


pentru locurile de munca

4.1. Muncitor necalificat in constructii


4.1.1. Procesul de munca
4.1.2. Elemente componente ale sistemului de munca evaluat
4.1.3. Factorii de risc identificati
4.1.4. Fişa de evaluare a locului de munca
4.1.5. Fişa de măsuri propuse
4.1.6. Interpretarea rezultatelor evaluarii
Capitolul 5 : Concluzii

Anexe
Anexa 1: Lista de identificare a factorilor de risc
Anexa 2: Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului
uman
Anexa 3: Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de
risc asupra organismului uman
Anexa 4: Grila de evaluare a riscurilor combinaţie între gravitatea consecinţelor şi
probabilitatea producerii lor
Anexa 5: Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitatate
Anexa 6: Fişa de evaluare a locului de munca
Anexa 7: Fişa de măsuri propuse
Anexa 8: Ordinea ierarhică a măsurilor de prevenire

Bibliografie
INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si


imbolnavirilor profesionale intr-un sistem il constituie evaluarea riscurilor din sistemul
respectiv.
Indiferent ca este vorba de un loc de munca, un atelier sau o intreprindere, o
asemenea analiza permite ierarhizarea riscurilor în functie de dimensiunea lor si alocarea
eficienta a resurselor pentru masurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul
analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: gravitatea si
frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman. Se obtin astfel niveluri de
risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru intregul
sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI
812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) si sta la baza diferitelor metode cu
aplicabilitate practica. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în Romania după standardul
european amintit, in capitolul 6 precizeaza ca „factorii ce trebuie luati in considerare la
evaluarea riscului sunt probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii si
gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii”.
Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca contine urmatoarele prevederi
care vizeaza obligativitatea evaluarii riscurilor:
 angajatorul are obligatia „sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau
preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca” (art. 7, alin. 4, lit.
a);
 angajatorul are obligatia „sa realizeze si sa fie în posesia unei evaluari a riscurilor
pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la
riscuri specifice” (art. 12, alin. 1, lit. a).
De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a
securitatii si sanatatii in munca stabileste faptul ca, pentru asigurarea conditiilor de securitate
si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale,
angajatorii au obligatia „sa intocmeasca un plan de prevenire si protecţie compus din masuri
tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa
il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii”.
Metoda de evaluare aplicata in prezenta documentatie a fost elaborata in tara noastra
in cadrul INSTITUTULUI NATIONAL PENTRU CERCETARE SI DEZVOLTARE IN
DOMENIUL PROTECTIEI MUNCII „Alexandru Darabont” Bucuresti, avizata de Ministerul
Muncii ai Solidaritatii Sociale in anul 1993 si a fost experimentata pana in prezent in
majoritatea ramurilor industriale, aducandu-i-se permanent imbunatatiri.
Metoda elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti face parte din categoria metodelor
analitice, semicantitative si consta, in esenta, in identificarea tuturor factorilor de risc din
sistemul analizat (loc de munca) cu ajutorul unor liste de control prestabilite si cuantificarea
dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinatiei dintre
gravitatea si frecventa consecintei maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de
munca, se determina ca medie ponderata a nivelurilor de risc partiale, astfel incat
compensarile sa fie minime. Nivelul de securitate rezulta indirect, fiind invers proportional cu
nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizeaza cu doua documente centralizatoare pentru fiecare loc
de munca: fisa de evaluare a riscurilor si fisa de masuri propuse.
In prima fisa se inscriu factorii de risc identificati, parametrii de cuantificare ai
acestora, consecinta maxima previzibila, clasele de gravitate şi frecventa, nivelul de risc
pentru fiecare factor de risc in parte si nivelul de risc global pe loc de munca.
Fisa a doua contine masurile tehnice si organizatorice necesare pentru
combaterea actiunii fiecarui factor de risc de la locul de munca evaluat, ierarhizate in functie
de nivelurile de risc, incepand cu nivelurile foarte mari (7,6,5, 4,…). Prin aplicarea acestor
masuri locul de munca trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.
Aplicarea metodei este utila pentru SC ABC CONSTRUCT SRL Nasaud, jud.
Bistrita-Nasaud deoarece permite:
 radiografierea situatiilor existente la fiecare loc de munca , reliefandu-se riscurile
acceptabile si cele inacceptabile , precum si masurile ce trebuie adoptate ;
 compararea si ierarhizarea nivelurilor partiale de risc ale locului de munca dupa
criteriul gravitatii riscurilor , ceea ce asigura :
 justificare riguros economica si sociala pentru decizia manageriala vizand
ordinea de adoptare a masurilor preventive ;
 baza obiectiva in discutiile dintre conducerea societatii si reprezentantii
lucratorilor privind drepturile si indatoririle acestora.
PARTEA I

PREZENTAREA METODEI ELABORATE


DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA
RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE
PROFESIONALǍ
CAPITOLUL 1

PREMISE TEORETICE

1.1.Relaţia risc – securitate


În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de munca este
considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de
accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul,
posibilitatea de a ajunge în primejdie, pericol potenţial 1.
Dacă se ia în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini
securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este
zero.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea
stări cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial
de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual", fie şi numai datorită
imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc
rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin
„îmbătrânire". În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate",
respectiv „niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate, respectiv de risc.

1
Definind securitatea ca o funcţie de risc y = f(x), unde y  , se poate afirma că un sistem va
x
fi cu atât mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este
zero, din relaţia dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă
riscul tinde către infinit, securitatea tinde către zero (figura 1.1):
1 1
y  ; y  0.
0 

1
Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României
Fig. 1.1 Relaţia risc – securitate

În acest context, în practică trebuie admisa o limită de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi
o limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât
să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.

1.2. Noţiunea de risc acceptabil


Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin
probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire
profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.
Într-adevăr, dacă se admite un anumit risc, se poate reprezenta, în funcţie de
gravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F 1,
dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F 2
sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală (figura 1.2).
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, se poate atribui unor
cupluri gravitate – probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.
Dacă se unesc cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe
axele de coordonate, se obţine o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre
cele două variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de
gravitate şi probabilitate, standardul CEN-812/85 defineşte o astfel de curbă drept „curbă de
acceptabilitate a riscului" (figura 1.3).
Fig. 1.2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor
caracterizate prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate

Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului


Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel,
riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică,
situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu
consecinţe mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate
se situează deasupra curbei, este inacceptabil.
De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui
eveniment nuclear – fie el riscul evenimentului A – este caracterizat printr-o gravitate extremă
a consecinţelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza frecvenţei
foarte reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate.
În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din
activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin
grave decât un accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvenţă
foarte ridicată), încât locul de muncă al şoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O
asemenea tratare a riscului ridică două probleme:
 cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;
 ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de
cele de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a
fost relaţia risc – factor de risc.

1.3. Determinarea coordonatelor riscului


Existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi
caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu
care acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii
factorului de risc asupra victimei.
În consecintǎ, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară
parcurgerea următoarelor etape:
a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce inseamnǎ determinarea
gravitǎţii lor;
c. stabilirea probabilitǎţii de acţiune a lor asupra executantului;
d. atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor
acţiunii factorilor de risc.
a. Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în
cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite
elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un
sistem (Anexa 1).
În condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu există suficiente resurse
(de timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor
factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Chiar dacă ar exista, criteriul
eficienţei (atât în sensul restrâns, al eficienţei economice, cât şi al celei sociale) interzice o
astfel de acţiune. Din acest motiv, nici în cadrul analizelor de securitate nu se justifică luarea
lor integral în considerare. Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează
potenţial cu un accident sau o îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe,
sunt cei a căror eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine
obligatorie orientarea studiului asupra acestora.
b. Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei este uşor de realizat.
Indiferent de factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate genera, consecinţele asupra
executantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate temporară de
muncă, invaliditate şi deces. Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu
certitudine care este consecinţa sa maximă posibilă. De exemplu, consecinţa maximă
posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul, în timp ce consecinţa maximă a depăşirii
nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesională – invaliditate. Cunoscând tipurile de
leziuni şi vătămări, ca şi localizarea potenţială a acestora, în cazul accidentelor şi bolilor
profesionale, aşa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional
şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale (Anexa 2), se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în parte la ce
leziune va conduce in extremis, ce organ va fi afectat şi, în final, ce tip de consecinţă va
produce: incapacitate, invaliditate sau deces. La rândul lor, aceste consecinţe se pot
diferenţia în mai multe clase de gravitate. De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau
III, iar incapacitatea: mai mică de 3 zile (limita minimă stabilită prin lege pentru definirea
accidentului de muncă), între 3 – 45 zile şi între 45 – 180 zile. Ca şi în cazul probabilităţii de
producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, se poate stabili şi pentru gravitatea consecinţelor
mai multe
clase, după cum urmează:
 clasa 1: consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);
 clasa 2: consecinţe mici (incapacitate cuprinsă între 3 – 45 zile, care necesită
tratament medical);
 clasa 3: consecinţe medii (incapacitate 45 – 180 zile, tratament medical şi
spitalizare);
 clasa 4: consecinţe mari (invaliditate gradul III):
 clasa 5: consecinţe grave (invaliditate gradul II);
 clasa 6: consecinţe foarte grave (invaliditate gradul I);
 clasa 7: consecinţe maxime (deces).
c. Referitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente
aleatorii. Prin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce
cu o altă probabilitate la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. De exemplu,
probabilitatea de producere a unui accident datorită mişcării periculoase a organelor în
mişcare ale unei foreze este diferită faţă de cea a producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui
accident datorită trăsnetului. De asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă
frecvenţă de acţiune asupra executantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem de
muncă sau în sisteme analoge, în funcţie de natura şi de starea elementului generator.
Astfel, probabilitatea de electrocutare prin atingere directă la manevrarea unui aparat
acţionat electric este mai mare dacă acesta este vechi şi are uzată izolarea de protecţie a
conductorilor, decât dacă aparatul este nou.
Din punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilitǎţi determinate
strict pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă
cu factorii proprii executantului.
Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi
decât aproximată. În alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riguroasă a probabilitǎţii de
producere a consecinţei este atât de elaborios, încât ar fi mai costisitor şi mai îndelungat
decât aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat să se
stabilească probabilitǎţile, de regulă, prin apreciere şi să se grupeze pe intervale. Este mai
uşor şi mai eficient pentru scopul urmărit să se aproximeze că un anumit accident este
probabil să fie generat de acţiunea unui factor de risc cu o frecvenţă mai mică de o dată la
100 de ore. Diferenţa faţă de nişte valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este
nesemnificativă, evenimentul putând fi caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foarte
frecvent.
Din acest motiv, dacă se utilizeaza intervalele precizate în CEI 812/1985, se obţine 6
grupe de evenimente, care se pot ordona astfel:
 extrem de rare: P < 10-7/h;
 foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;
 rare: 10-5 < P < 10-4/h;
 puţin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;
 frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;
 foarte frecvente: P > 10-2/h.
Se atribuie acum fiecărei grupe o clasă de probabilitate, de la 1 la 6, aşa încât se
poate spune că evenimentul E1, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P1 < 10-7/h, este
de clasa 1 de probabilitate, iar evenimentul E 6, cu frecvenţa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de
probabilitate. Se obţinem o scală de cotare a probabilităţii cum este cea din Anexa 3.
d. Având la dispoziţie aceste două scale – de cotare a probabilităţii şi a gravităţii
consecinţelor acţiunii factorilor de risc (Anexa 3) – se poate asocia fiecărui factor de risc dintr-
un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate – probabilitate, pentru fiecare cuplu
stabilindu-se un nivel de risc.
Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de
acceptabilitate a riscului.
Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al
finalităţii protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare asupra
nivelului de risc decât frecvenţa. În consecinţă, corespunzător celor 7 clase de gravitate s-
au stabilit 7 niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind
relaţia invers proporţională între cele două stări (risc – securitate):
N1 – nivel minim de risc ® S7 – nivel maxim de securitate;
N2 – nivel foarte mic de risc ® S6 – nivel foarte mare de securitate;
N3 – nivel mic de risc ® S5 – nivel mare de securitate;
N4 – nivel mediu de risc ® S4 – nivel mediu de securitate;
N5 – nivel mare de risc ® S3 – nivel mic de securitate;
N6 – nivel foarte mare de risc ® S2 – nivel foarte mic de securitate;
N7 – nivel maxim de risc ® S1 – nivel minim de securitate.
Dacă se ia în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, câte
două, se obţine o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta clasele de gravitate, şi 6
coloane – p – clasele de probabilitate:
(1,1) (1,2) (1,3 ) (1,4 ) (1,5 ) (1,6 )
( 2,1) ( 2,2) ( 2,3 ) ( 2,4 ) ( 2,5 ) ( 2,6 )
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5 ) (3,6 )
Mg,p = ( 4,1) ( 4,2) ( 4,3 ) ( 4,4 ) ( 4,5 ) ( 4,6 )
(5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5 ) (5,6 )
( 6,1) ( 6,2) ( 6,3 ) ( 6,4 ) ( 6,5 ) ( 6,6)
(7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5 ) (7,6 )

Reprezentînd grafic (figura 1.4) matricea în cadrul unui sistem de coordonate


rectangulare se obţine un dreptunghi a cărui bază (abscisa) o constituie mulţimea claselor de
probabilitate, înălţimea (ordonata) – clasele de gravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea nivelurilor
de risc posibile:
7

N
R 1
R

De asemenea, cu ajutorul fiecăruia dintre cupluri se descrie un dreptunghi care


considerăm că figurează un risc; fiecărei microsuprafeţe i se atribuie un nivel de risc, astfel încât
prin reuniune să se obţina:
7

N
R 1
R
Fig. 1.4. Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de variabile
gravitate – probabilitate (mulţimea nivelurilor de risc):
g – clasă de gravitate; p – clasă de probabilitate

Observaţie:
Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele
convenţii:
 atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin
segmente egale, deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la o clasă la
alta, cât şi intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-
au determinat, nu sunt egale;
 pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu
lungime mai mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă (1 1/2 - 1),
tocmai datorită premisei că gravitatea are o pondere mult mai mare în
dimensiunea riscului.
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a riscului
asupra reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe
niveluri de risc, aşa cum se explicitează în continuare.
Menţinând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele
care delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. În consecinţă, se imparte
diagonala mare a dreptunghiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7
segmente egale, prin care se vor trasa curbele.
Nivelul 1 – nivel minim de risc acceptabil
Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa
curba nivelului 1. Se ia acum în considerare toate cuplurile în care gravitatea intră cu
valoarea 1 (linia 1 a matricei Mg,p).
Într-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă
mai mică de 3 zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele
produse neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt
tratate ca incidente şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă, nu
a securităţii). Cuplul limită este cel în care gravitatea are valoarea 1 şi probabilitatea valoarea
6.
Se traseaza prin cele două puncte astfel stabilite o curbă având alura curbei de
acceptabilitate stabilită prin CEN-815/85 (figura 1.5 a).

Fig. 1.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.


Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ curbele de nivel;
curba de nivel 1 (risc minim acceptabil
Suprafaţa care este delimitată de laturile dreptunghiului şi de curba trasată va
reprezenta grafic nivelul 1 de risc. Toţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale
căror coordonate generează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe
curbă vor fi consideraţi de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.
Din reprezentarea grafică (figura 1.5 a), rezultă că din matricea Mg,p, nivelului 1 de risc
îi corespunde submatricea:
6
M1, p = (1,1) (1,2) (1,3) (1, 4) (1,5) (1,6) şi elementul (2,1).

Nivelul 2 – 7
Se traseaza curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim
acceptabil prin punctele care delimitează segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului
mulţimii nivelurilor de risc (figura 1.5 b).

Fig. 1.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.


Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 – 7;
nivel de risc maxim acceptabil şi critic.
Nivelul de risc 1 – cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 – cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivelul de risc 3 – cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 – cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 – cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivelul de risc 6 – cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 – cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).
Ca şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului 1 şi de curba imediat superioară
va reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate –
probabilitate generează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa
superioară li se alocă nivelul 2 de risc.
Similar se atribuie nivelurile 3, 4, ..., 6.
Suprafaţei delimitate de curba nivelului 6 şi de cele două laturi superioare ale
dreptunghiului i se alocă nivelul 7.
Interpretând reprezentarea din figura 1.5 b rezultă că fiecărui nivel de risc îi
corespunde cel puţin o submatrice din matricea Mg,p:
 4

M 2, p  (2,2) (2,3) (2,4)


 p2
- nivelul 2:  2
M 3, p  (3,1) (3,2)
şi elementul (4,1);

 p 1


 6

 M 2, p  (2 ,5 ) ( 2 ,6 )
 p  5

- nivelul 3: 
şi elementul (4,2);
4
M 3 , p  ( 3 ,3) ( 3,4 )
 p  3
 ( 5, 1)
 7
 M g, 1  ( 6, 1)
 g  6
( 7, 1)

 6

 M 3, p  (3,5) (3,6)
 5
 p

 4
M  ( 4 ,3) ( 4 ,4 )

- nivelul 4: ;
 4 , p
 p  3
 3
 M  (5,2 ) (5,3)
 g
5, g
 2
 7
 ( 6,2 )
M 

 g
g , 2
 6
( 7 ,2 )

 6
M 4 , p  (4,5) (4,6)
 p  5

- nivelul 5: 
;
5
 M 5, p  (5,4) (5,5)
 p  4
 7 (6,3)
 M g,3 

 g  6 (7,3)

- nivelul 6: M 6, p  (6,4) (6,5) şi elementele (5,6), (7,4);


p4

6
- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: M 7, p  (7,5) (7,6) .
p 5

Din relaţia risc – securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un
nivel critic, la care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea
tinde către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece ea
ar fi echivalentă cu producerea accidentului sau îmbolnăvirii. Despre factorii de risc
caracterizaţi prin cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu
certitudine la producerea evenimentului extrem – decesul (pericol iminent).
Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului
critic. Pentru aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime
sub formă de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin
elemente măsurabile, fie interdicţii – factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele
respective corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în
funcţie de condiţiile economice şi sociale.
Autorii metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti considerǎ cǎ pentru ţara
noastrǎ ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5.
Plecând de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de
evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnǎvire profesionalǎ la locurile de muncă, metodǎ
care va fi prezentată în continuare.

CAPITOLUL 2

DESCRIEREA METODEI

2.1. Scop şi finalitate


Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti are ca scop determinarea
cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau
întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională. Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE
EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de
prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă,
sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.
2.2. Principiul metodei
Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
(loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului
pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de
risc.
2.3.Utilizatori potenţiali
Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă,
cât şi în faza de exploatare. Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din
persoane specializate atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori +
tehnologi).
În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în
vederea integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea
sistemelor de muncă.
În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de
securitate si sanatate in munca din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii:
analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;
fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

2.4.Etapele metodei
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.

2.5.Instrumente de lucru utilizate


Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior,
se realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
a. Lista de identificare a factorilor de risc;
Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
b. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
c.Grila de evaluare a riscurilor;
d. Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
e. Fişa locului de muncă – document centralizator;
f. Fişa de măsuri propuse.
Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
l Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care
cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de
risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator
din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu
de muncă).
l Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului
uman (Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii
consecinţelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii
organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-
funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.
l Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de
gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale
de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul
Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în
forma finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul
intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:
- clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
- clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani;
- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună.
l Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub formă
tabelară a graficului din figura 1.5b prezentată în capitolul precedent. Liniile din tabel sunt
liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate.
Fiecare căsuţă corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite
marchează secţiunile obţinute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul
analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.
l Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5),
construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea
nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate în niveluri,
numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.
În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele
delimitate, precum şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv
toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.
l Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul centralizator al
tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire
profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:
 date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de
muncă;
 date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
 componentele generice ale sistemului de muncă;
 nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
 consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
 clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
 nivelul de risc.
l Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea
măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub
aspectul securităţii muncii.
CAPITOLUL 3

APLICAREA METODEI

3.1. Procedura de lucru


a. Constituirea echipei de analiză şi evaluare
Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi
evaluare. Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni
cunoscători ai proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda
de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este
necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor
tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se
trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.

b. Descrierea sistemului de analizat


În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:
 identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare:
scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă,
maşinile şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;
 precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem
(pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în
mod curent etc.);
 descrierea condiţiilor de mediu existente;
 precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe
baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte
normative incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii
(fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant,
caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni
de securitate a muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o
constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
c. Identificarea factorilor de risc din sistem
În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei
prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de
funcţionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză
verbală cu tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care
disfuncţiile accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin
aplicarea metodei arborelui de evenimente.
De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin
procesare pe computer.
Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia
logică.
În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de
muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile
funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi
materialelor utilizate sau dispunându-se de buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.
Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia
în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite,
precum şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale
sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o
parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului
căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de
muncă, procedee de lucru greşite.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6),
unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea
acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu,
rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba C z etc.).

d. Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează
lista din Anexa 2.Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa
3.
Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor
posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul
de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.
Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3.
Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de
calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.).
Intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente
posibile pe an.
Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a
riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor
de risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce
dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul
de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să
reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul
factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se
elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice
medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:
n
 ri  R i
i =1
Nr = n
 ri
i =1

unde:
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a
nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc
şi securitate.
Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de
muncă (Anexa 6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat
din componenţa macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un singur loc
de muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru
atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată – N S:
n
 rp  Nsp
p =1
Ng  n
 rp
p 1

unde:
rp este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);
n - numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „p”.

e. Stabilirea măsurilor de prevenire


Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului
de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform
Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
1 – 7dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,
respectiv:
 măsuri de prevenire intrinsecă;
 măsuri de protecţie colectivă;
 măsuri de protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un
instrument neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:
 modul de desfăşurare a analizei;
 persoanele implicate;
 rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
 interpretarea rezultatelor evaluării;
 fişele de măsuri de prevenire.

3.2. Condiţii de aplicare


Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie
este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul
scopului şi elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări
potenţiale ce urmează să fie investigate şi implicit factorii de risc de luat în considerare.
O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare,
complexă şi multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi,
tehnologi, ergonomi, medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a
elementelor sistemelor de muncă, dar şi a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să
fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de
vedere ale celorlalţi evaluatori, în sensul subordonării şi integrării criteriilor folosite de fiecare
dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securităţii muncii.
Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti îl constituie faptul
că aplicarea ei nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate
fi utilizată în toate etapele legate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al
acestuia: concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune,
desfăşurarea procesului de muncă.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un
sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ
laborioasǎ. Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor
obţinute necesitǎ personal specializat şi tehnicǎ de calcul.

3.3. Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate în


aplicarea metodei şi gestiunea computerizată a riscurilor
Aplicarea practicǎ a metodei de evaluare a riscurilor în sistemul de muncǎ este
suficient de laborioasǎ, ca numǎr de informaţii care trebuie luate în considerare în cazul
urmǎririi mai multor locuri de muncǎ, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de
prelucrare autonatǎ a datelor.
Utilizarea calculatorului este posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei,
respectiv:
 procedura de lucru etapizată;
 existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
 tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de
risc.
Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor,
cât şi la gestiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii.
a. În timpul evaluării propriu-zise utilizarea computerului este recomandabilă în două
modalităţi:
 constituirea unor bănci de date privind:
 durata de viaţă a echipamentelor tehnice;
 timpul de funcţionare;
 numărul de persoane expuse;
 timpul de expunere;
 statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor
pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de probabilitate;
 calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe loc de
muncă, sector de activitate, întreprindere.
b. Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date
complete şi actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de măsuri pentru
toate locurile de muncă evaluate din unitate.
În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform ultimei evaluări
situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a măsurilor
care trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele
măsuri.
PARTEA a II-a

UTILIZAREA METODEI ELABORATE


DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA
RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE
PROFESIONALǍ
CAPITOLUL 4

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE


PROFESIONALA PENTRU LOCURILE DE MUNCA

4.1. Locul de munca : MUNCITOR NECALIFICAT

4.1.1. Procesul de muncă


Procesul de munca se desfasoara pe santierul de constructii si consta in pregatirea
materialelor (de zidarie, pentru dulgherie, fasonare fier beton), materiilor prime, sculelor de
mana si transportarea lor manuala prin purtare, in unele cazuri si mecanizata, si depozitarea
lor, precum si depozitarea resturilor si deseurilor de moloz, materiale rezultate de la
decofrari.
Prepara mortarul cu betoniera, amplasata in incinta santierului de lucru, in imediata
apropiere a constructiei si-l transporta la locul de munca in vase mai mici, manual prin
purtare sau cu roaba, prin impingere.
Elementele de zidarie, respectiv caramizile, se depoziteaza initial in baloturi in incinta
santierului, de unde se transporta manual prin purtare la locul de munca in cantitati limitate,
functie de necesitate.
Lucrarile de betonare a fundatiei, structurilor de rezistenta, planseelor intre nivele se
fac mecanizat, prin pomparea cimentului gata preparat la o unitate contractanta de prestari
servicii (statie de betoane).
Ajuta la sectionarea cherestelei la dimensiunile necesare, precum si la intinderea,
fasonarea fierului beton si legarea retelei de armature.
Executa si alte lucrari la solicitarea sefului de santier

4.1.2. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat


a. Mijloace de producţie:
 materiale - caramizi, nisip, lianti (ciment, var, apa)
 betoniera
 roabe
 lopeti
 cazma
 ciocane
 dalti
 ferastrau
 unelte electrice de mana (flex, rotopercutoare, ferastrau electric)
 mistrii
 canciocuri
 rulete
 galeti
 targi
 scara simpla, dubla
 podina de lucru
 capre rigide pentru sustinerea podinei de lucru
b. Mediul de muncă
 activitatea se desfasoara initial in aer liber si ulterior in spatii ingradite de peretii
cladirii;
 temperatura si presiunea aerului aerului este cea atmosferica, iar umiditatea
aerului variaza functie de anotimp si starea vremii la un moment dat;
 vitezele de aer variaza functie de conditiile locale de vant, dar pot fi accentuate
datorita golurilor lasate pentru ferestre, usi si balcoane, in momentul avansarii
constructiei pe verticala
 iluminatul spaţiilor de lucru este natural, completat sporadic cu iluminatul artificial;
 sursele de zgomot sunt cele generate de functionarea betonierei, a uneltelor
portabile actionate electric (ex. flex, bormasina) ferstraul mechanic (drujba) si sunt
sub nivelul maxim admis
c. Sarcina de muncă
 ajuta la efectuarea masuratorilor si directiilor pentru viitoarele ziduri si pereti;
 prepara mortarul cu betoniera
 ajuta la pregatirea si sectionarea cherestelei pentru cofraje
 ajuta la fasonarea fierului beton si legarea retelelor de armatura
 transporta manual prin purtare elemente de zidarie (caramizi) la locul de munca in
cantitati limitate functie de necesar, manipuleaza cheresteaua si stalpii de lemn la
confectionarea schelelor si rampelor;
 ajutra la efectuarea lucrarilor de zidarie prin manipularea caramizilor;
 executa curatenie la locul sau de munca, resturile de moloz si elemente de
dulgherie depozitandu-le intr-un loc special dinainte stabilit;
 executa si alte sarcini stabilite de seful de santier (indreptarea fierului beton,
amplasarea, fixarea si legarea armaturilor metalice, ajuta la confectionarea
cofrajelor si la lucrarile de decofrare);
 respecta in permanenta instructiunile de lucru si de securitate si sanatate in munca
elaborate de societate, inclusiv prevederile privind lucrul la inaltime, purtarea
echipamentului individual de protectie si de lucru si disciplina in munca pe santier .

4.1.3. Factorii de risc identificaţi


A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
a. Factori de risc mecanic:
 Prinderea unei parti a corpului (mana) in cuva betonierei
 Surprinderea de catre mijlocul de transport a materialelor in incinta santierului
 Rostogolire de materiale pe platformele, de lucru, plane inclinate si rampe
 Alunecarea scarii de lucru sau a schelei
 Cadere de materiale, scule, aflate la inaltime pe schele, rampe, ziduri
 Surpare de ziduri sau pereti de sant in timpul saparii acestora
 Prabusire de plansee sau portiuni de stalpi, ziduri, la actiunea de decofrare
 Proiectare de corpuri sau particule la spargere de blocuri de beton, saparea unor
gauri in ziduri, fasonare fier beton, taierea cu flexul,etc.
 Eruptie de gaze la interceptarea unor conducte de gaz in timpul saparii santurilor de
fundatie (explozie)
 Intepare in talpa prin calcare pe resturi de cherestea cu cuie rezultate de la
decofrari.
 Intepare, taieri la maini cu scule aschietoare sau in timpul pregatirii armaturilor
metalice
 Vibratii excesive generate de sculele electrice rotopercutoare in timpul lucrului
b. Factori de risc termic:
 contact direct al epidermei cu flame generate la tabloul electric (in cazul expunerii la
riscuri in afara sarcinii de serviciu)
c. Factori de risc electric:
 Electrocutare prin atingere directa la elementele de tablou electric, cabluri electrice
neizolate sau cu izolatia degradata, improvizatii la alimentarea uneltelor
electrice cu curent, borne de legatura necarcasate si neizolate, stropire cu apa
a betonierei inainte de decuplarea de la sursa de alimentare cu curent,
improvizatii la instalatie de iluminat local
 Electrocutare prin atingere indirecta prin punerea sub tensiune a unor parti
metalice (betoniera), datorita n eexistentei sau degradarii legaturii de
impamantare
d. Factori de risc chimic:
 Interceptarea unor proiectile de razboi neexplodate, in timpul saparilor santurilor
 de fundatie, a demisolurilor – explozie

B. Factori de risc proprii mediului de muncă


a. Factori de risc fizic:
 Expunere la intemperii
 Expunere la curenti de aer, peste 4 m/sec in incaperile constructiei
 Calamitati naturale – traznet, inundatii, vant, grindina
 Expunere la praf

C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă


a. Conţinut necorespunzător al sarcinii de munca:
 Neasigurarea mijloacelor de protectie colectiva si individuala
 Neasigurarea de scule, unelte, dispozitive, utilaje corespunzatoare activitatii in
constructii
 Neasigurarea materialelor de buna calitate pentru constructii (scanduri, dulapi de
proasta calitate si dimensionate necorespunzator
 Organizare defectuoasa de santier
 Neasigurarea suportului tehnic si organizatoric de instruire din punct de vedere al
securitatii si sanatatii in munca pentru executanti
b. Suprasolicitare fizică:
 Sarcina supradimensionata in raport cu capacitatea executantului
 Neasigurarea si neintretinerea corespunzatoare a mijloacelor de trans-port prin
purtare a materialelor
 Neasigurarea posibilitatii de mecanizare si automatizare a proceselor de munca
c. Suprasolicitare psihică:
 Impunerea unui ritm de munca ridicat
 Impunerea unui program de lucru marit
 Relatii neprincipiale intre conducator si subordonati sau intre membrii colectivului
d. Riscuri psihosociale:
 Hartuire morala si discriminare din partea superiorilor sau a colegilor
 Stres datorat efortului crescut in munca (complexitatea anumitor sarcini care cer
niveluri ridicate de concentrare, ritm de munca mare )
 Exigente profesionale crescute si uneori conflictuale (pe fondul exigentelor
angajatorului, realizarea a mai mult decat o sarcina, iar sarcinile pot fi diferite in
functie de momentul zilei)

D. Factori de risc proprii executantului


a. Acţiuni greşite:
 Efectuare de improvizatii privind podinele de lucru, scari fixe si mobile in timpul
lucrului la inaltime
 Nefixarea rigida a scarilor fixe, a podinelor de lucru
 Deplasari sau stationari in zone periculoase (sub schele, esafodaje, podine de
lucru, sub sarcina ridicata de macara, brat incarcator-descarcator)
 Cadere la acelasi nivel prin alunecare, dezechilibrare, impiedicare
 Cadere de la inaltime prin pasire in gol, alunecare, dezechilibrare pe fondul lipsei
podurilor, balustradelor de protectie, nefixarii rigide a scarilor si podinelor de lucru
 Utilizare de scule necorespunzatoare ( deteriorate, cu manere crapate sau
improvizate, improvizatii la racordarea la curent a sculelor electrice de mana,
utilizarea cablurilor de alimentare neizolate )
 prezentarea la serviciu sub influenta alcoolului, ori consumul de alcool in timpul
serviciului, a unor produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu
efecte similare acestora.

b. Omisiuni:
 Neutilizarea mijloacelor de protectie colectiva (balustrade, poduri peste goluri in
pardoseli, carcase de protectie la cutii de borne, contactoare electrice, legaturi de
impamantare la utilaje, paravane)
 Neutilizarea echipamentelor individuale de protectie (casti de protectie, centura de
siguranta, manusi, salopete, cisme sau bocanci, pelerine)
 Omiterea unor operatii ( neverificarea sculelor, uneltelor, dispozitivelor si utilajelor
inainte de folosirea lor, cablurilor electrice de alimentare si starea legaturilor de
impamantare )
LEGENDA

F1 Prinderea unei parti a corpului (mana) in cuva betonierei


Surprinderea de catre mijlocul de transport, a materialelor in incinta
F2
santierului
F3 Rostogolire de materiale pe platformele, de lucru, plane inclinate si rampe.
F4 Alunecarea scarii de lucru sau a schelei
F5 Cadere de materiale, scule, aflate la inaltime pe schele, rampe, ziduri
F6 Surpare de ziduri sau pereti de sant in timpul saparii acestora
F7 Prabusire de plansee la actiunea de decofrare
Proiectare de corpuri sau particule la spargere de blocuri de beton sau
F8
saparea unor gauri in ziduri
Eruptie de gaze la interceptarea unor conducte de gaz in timpul saparii
F9
santurilor de fundatie (explozie)
F10 Intepare in talpa prin calcare pe materiale cu cuie rezultate de la decofrari
Intepare, taieri la maini cu scule aschietoare sau in timpul pregatirii
F11
armaturilor metalice
Vibratii excesive generate de sculele electrice rotopercutoare in timpul
F12
lucrului
Contact direct al epidermei cu flame generate la tabloul electric (in cazul
F13
expunerii la riscuri in afara sarcinii de serviciu)
Electrocutare prin atingere directa la elementele de tablou electric, cabluri
electrice neizolate sau cu izolatia degradata, improvizatii la alimentarea
F14 uneltelor electrice cu curent, borne de legatura necarcasate si neizolate,
stropire cu apa a betonierei inainte de decuplarea de la sursa de alimentare
cu curent, improvizatii la instalatie de iluminat local
Electrocutare prin atingere indirecta prin punerea sub tensiune a unor parti
F15 metalice (betoniera), datorita n eexistentei sau degradarii legaturii de
impamantare
Interceptarea unor proiectile de razboi neexplodate, in timpul saparilor
F16
santurilor de fundatie, a demisolurilor – explozie
F17 Expunere la intemperii

F18 Expunere la curenti de aer, peste 4 m/sec. in incaperile in finisare

F19 Traznet, inundatii, vant, grindina

F20 Expunere la praf

Neutilizarea mijloacelor de protectie colectiva (balustrade, poduri peste


F21 goluri in pardoseli, carcase de protectie la cutii de borne, contactoare
electrice, legaturi de impamantare la utilaje, paravane)
Neutilizarea echipamentelor individuale de protectie (casti de protectie,
F22
centura de siguranta, manusi, salopete, cisme sau bocanci, pelerine)
Omiterea unor operatii ( neverificarea sculelor, uneltelor, dispozitivelor si
F23 utilajelor inainte de folosirea lor, cablurilor electrice de alimentare si starea
legaturilor de impamantare )
F24 Neasigurarea mijloacelor de protectie colectiva si individuala.

Neasigurarea de scule, unelte, dispozitive, utilaje corespunzatoare activitatii


F25
in constructii.
Neasigurarea materialelor de buna calitate pentru constructii (cherestea
F26
uscata, dulapi cu grosime de 6 mm, etc.).
27 Organizare defectuoasa de santier

Neasigurarea suportului tehnic si organizatoric de instruire din punct de


F28
vedere al SSM pentru executanti
F29 Sarcina supradimensionata in raport cu capacita-tea executantului

Neasigurarea si neintretinerea corespunzatoare a mijloacelor de transport


F30
prin purtare a materialelor
Neasigurarea posibilitatii de mecanizare si automatizare a proceselor de
F31
munca
F32 Impunerea unui ritm de munca ridicat

F33 Impunerea unui program de lucru marit

Relatii neprincipiale intre conducatori si subordonati sau intre membrii


F34
colectivului
F35 Hartuire morala si discriminare din partea superiorilor sau a colegilor

Stres datorat efortului crescut in munca (complexitatea anumitor sarcini


F36
care cer niveluri ridicate de concentrare, ritm de munca mare)
Exigente profesionale crescute si uneori conflictuale (pe fondul exigentelor
F37 angajatorului, realizarea a mai mult decat o sarcina, iar sarcinile pot fi
diferite in functie de momentul zilei)
Executarea defectuoasa de operatii (la confectionarea schelelor,
F38 esafodajelor, rampelor), efectuare de improvizatii privind podinele de lucru,
scari fixe si mobile
F39 Nefixarea rigida a scarilor fixe, a podinelor de lucru

Deplasari sau stationari in zone periculoase (sub schele, esafodaje, podine


F40
de lucru, sub sarcina ridicata de macara)
F41 Cadere la acelasi nivel prin alunecare, dezechilibrare, impiedicare

Cadere de la inaltime prin pasire in gol, alunecare, dezechilibrare pe fondul


F42 lipsei podurilor, balustradelor de protectie, nefixarii rigide a scarilor si
podinelor de lucru
Utilizare de scule necorespunzatoare ( deteriorate, cu manere crapate sau
F43 improvizate, improvizatii la racordarea la curent a sculelor electrice de
mana, utilizarea cablurilor de alimentare neizolate )
Prezentarea la serviciu sub duse ori substante stupefiante sau a
F44 medicamentelorinfluenta alcoolului, ori consumul de alcool in timpul
serviciului, a unor pro cu efecte similare acestora
UNITATEA:
SC ABC CONSTRUCT SRL NUMĂR PERSOANE EXPUSE:
Nasaud, jud. BN
SECŢIA : SANTIER DE 4.1.4 FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE DURATA EXPUNERII: 8 h/schimb
CONSTRUCTII MUNCĂ
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE: Catuna Calin,
MUNCITOR NECALIFICAT Pop Ioan, Dr. Ionescu Marian
CONSE-
CINŢA CLASA CLASA
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A
MAXIMĂ DE DE NIVEL
SISTEMULUI RISC FACTORILOR DE RISC
PREVI- GRAVI- PROBA- DE RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)
TATE BILITATE
ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
1. Prinderea unei parti a corpului (mana) in cuva Invalid.
5 1 3
betonierei grd II
2. Surprinderea de catre mijlocul de transport, a
DECES 7 1 3
materialelor in incinta santierului
3. Rostogolire de materiale pe platformele, de lucru, ITM 45-
3 2 2
plane inclinate si rampe. 180 zile
ITM 45-
MIJLOACE DE FACTORI DE 4. Alunecarea scarii de lucru sau a schelei 3 3 3
180 zile
PRODUCŢIE RISC MECANIC
5. Cadere de materiale, scule, aflate la inaltime pe DECES
7 2 4
schele, rampe, ziduri
6. Surpare de ziduri sau pereti de sant in timpul DECES
7 1 3
saparii acestora
7. Prabusire de plansee la actiunea de decofrare DECES 7 1 3

8. Proiectare de corpuri sau particule la taierea Invalid.


4 4 4
fierului beton sau saparea unor gauri in ziduri grd III
0 1 2 3 4 5 6
9. Eruptie de gaze la interceptarea unor conducte de
DECES 7 1 3
gaz in timpul saparii santurilor de fundatie (explozie)
10. Intepare in talpa prin calcare pe materiale cu cuie ITM 3-45
FACTORI DE 2 5 3
rezultate de la decofrari zile
RISC MECANIC 11. Intepare, taieri la maini cu scule aschietoare sau ITM 3-45
2 4 2
in timpul pregatirii armaturilor metalice zile
12. Vibratii excesive generate de sculele electrice ITM 3-45
2 2 2
rotopercutoare in timpul lucrului zile
13. Contact direct al epidermei cu flame generate la
FACTORI DE Invalid.
tabloul electric (in cazul expunerii la riscuri in afara 5 3 4
RISC TERMIC grd II
sarcinii de serviciu)
MIJLOACE DE 14. Electrocutare prin atingere directa la elementele
PRODUCŢIE de tablou electric, cabluri electrice neizolate sau cu
izolatia degradata, improvizatii la alimentarea
uneltelor electrice cu curent, borne de legatura DECES 7 2 4
necarcasate si neizolate, stropire cu apa a
FACTORI DE betonierei inainte de decuplarea de la sursa de
RISC ELECTRIC alimentare cu curent,
15. Electrocutare prin atingere indirecta prin punerea
sub tensiune a unor parti metalice (betoniera),
DECES 7 2 4
datorita neexistentei sau degradarii legaturii de
impamantare
16. Interceptarea unor proiectile de razboi
FACTORI DE
neexplodate, in timpul saparilor santurilor de DECES 7 1 3
RISC CHIMIC
fundatie, a demisolurilor – explozie
TEMP. ITM 3-45
17. Expunere la intemperii 2 5 3
AERULUI zile
MEDIUL DE 18. Expunere la curenti de aer, peste 4 m/sec. in
MUNCA CURENTI DE incaperile in finisare ITM 3-45
2 4 2
AER zile
0 1 2 3 4 5 6
CALAMITATI 19. Traznet, inundatii, vant, grindina
DECES 7 1 3
MEDIUL DE NATURALE
MUNCA 20. Expunere la praf Invalid.
PULBERI 4 1 2
grd.III
21. Neasigurarea mijloacelor de protectie colectiva si DECES
7 2 4
individuala.
CONTINUT 22. Neasigurarea de scule, unelte, dispozitive, utilaje ITM 45-
NECORESPUN- 3 2 2
corespunzatoare activitatii in constructii. 180 zile
ZATOR A 23. Neasigurarea materialelor de buna calitate
SARCINII DE pentru constructii (cherestea uscata, dulapi cu DECES 7 1 3
MUNCA IN grosime de 6 mm, etc.).
RAPORT CU
24. Organizare defectuoasa de santier DECES 7 2 4
CERINTELE DE
SECURITATE 25. Neasigurarea suportului tehnic si organizatoric
de instruire din punct de vedere al SSM pentru DECES 7 1 3
SARCINA DE executanti
MUNCA 26. Sarcina supradimensionata in raport cu capacita- Invalid.
4 3 4
tea executantului grd.III
SOLICITARE 27. Neasigurarea si neintretinerea corespunzatoare ITM 45-
3 3 3
FIZICA a mijloacelor de transport prin purtare a materialelor 180 zile
28. Neasigurarea posibilitatii de mecanizare si ITM 45-
3 2 2
automatizare a proceselor de munca 180 zile
29. Impunerea unui ritm de munca ridicat Invalid. 4 2 3
Grd. III
SOLICITARE 30. Impunerea unui program de lucru marit Invalid.
4 1 2
PSIHICA Grd.III
31. Relatii neprincipiale intre conducatori si subordo- ITM 45-
3 2 2
nati sau intre membrii colectivului 180 zile
0 1 2 3 4 5 6
32. Stres datorat efortului crescut in munca
(complexitatea anumitor sarcini care cer niveluri
ridicate de concentrare, neinlocuirea colegilor bolnavi DECES 7 1 3
– care duce la un volum de munca crescut, ore
suplimentare de lucru)
SARCINA DE RISCURI 33. Exigente profesionale crescute si uneori
MUNCA PSIHOSOCIALE conflictuale (uneori angajatii trebuie sa efectueze ITM 3-45
2 2 2
zile
sarcini complementare postului de baza)
34. Hartuirea morala - contactul cu colegii si
conducatorul locului de munca, al unitatii, etc. (lipsa ITM 3-45 2 4 2
sprijinului din partea acestora, calomniile, zile
amenintarile, pot agrava stresul la locul de munca
35. Deplasari sau stationari in zone periculoase (sub
DECES
schele, esafodaje, podine de lucru, sub sarcina 7 2 4
ridicata de macara)
36. Cadere la acelasi nivel prin alunecare, ITM 45-
3 4 3
dezechilibrare, impiedicare 180 zile
37. Cadere de la inaltime prin pasire in gol,
alunecare, dezechilibrare pe fondul lipsei podurilor,
DECES 7 2 4
balustradelor de protectie, nefixarii rigide a scarilor si
podinelor de lucru
EXECUTANT ACTIUNI
GRESITE 38. Utilizare de scule necorespunzatoare
( deteriorate, cu manere crapate sau improvizate,
improvizatii la racordarea la curent a sculelor DECES 7 2 4
electrice de mana, utilizarea cablurilor de alimentare
neizolate)
39. Prezentarea la serviciu sub influenta alcoolului,
ori consumul de alcool in timpul serviciului, a unor
produse ori substante stupefiante sau a DECES 7 2 4
medicamentelor cu efecte similare acestora
0 1 2 3 4 5 6
40. Neutilizarea mijloacelor de protectie colectiva
(balustrade, poduri peste goluri in pardoseli, carcase DECES
7 2 4
de protectie la cutii de borne, contactoare electrice,
EXECUTANT OMISIUNI legaturi de impamantare la utilaje, paravane)
41. Neutilizarea echipamentelor individuale de
protectie (casti de protectie, centura de siguranta, DECES 7 2 4
manusi, salopete, cisme sau bocanci, pelerine)
Nivelul de risc global pe loc de munca este:
41

 rixRi 14(4  4)  16(3  3)  11( 2  2) 412


Nr  ii 1
   3,26
41
14  4  16  3  11  2 126
 ri
i 1

Nr = 3,26
unde: ri = Ri - nivelul de risc al factorilor de risc
ri = numarul factorilor de risc

Nivelul de securitate global al locului de muncă este:


41

r p  N sp
14(4  4)  16(3  5)  11(2  6) 596
Nsg  i 1
   4,73
41
14  4  16  3  11  2 126
r
i 1
p

Nsg = 4,73
unde:
Nrg – nivelul de risc global al posturilor de lucru „i”
ri – rangul factorului de risc ”i”
Ri – nivelul de risc pentru factorul de risc „i”
n – numarul factorilor de risc identificati la postul de lucru

NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC LA LOCUL DE MUNCA


“MUNCITOR NECALIFICAT”
NIVEL PARTIAL DE RISC Nivel global de risc: 3,26

FACTORI DE RISC
4.1.5. Fisa de masuri propuse
Locul de munca: „Muncitor necalificat in constructii”

NIVEL
Nr. MASURI PROPUSE
LOC DE MUNCA / FACTOR DE RISC DE
crt (Nominalizarea masurii)
RISC
0 1 2 3
Masuri tehnice: - Evitarea executarii concomitente de lucrari la doua
sau mai multe nivele diferite aflate in puncte pe aceeasi veriticala, fara
dispozitive de protectie corespunzatoare
- Semnalizarea zonei de lucru aflata in raza de actiune a utilajelor de
ridicat, respectiv a celei cu lucrari la inaltime
Masuri organizatorice: - Instruirea personalului lucrator cu privire la :
- a) interzicerea circulatiei lucratorilor sub schelele pe care se
lucreaza si pe langa zidurile constructiei;
- b) interzicerea lasarii pe ziduri a materialelor de zidarie neintroduse
F5 – Cadere de materiale, scule, aflate la inaltime
1. 4 in opera, a molozului sau a sculelor la intreruperea lucrului
pe schele, rampe, ziduri
- c) dotarea si utilizarea castii de protectie in tot timpul lucrului
-d) interzicerea aruncarii de la inaltime a molozului rezultat, a
deseurilor si a altor materiale, ori a sculelor, din interiorul cladirii sau de
pe acoperisul acesteia
- Imprejmuirea si organizarea de posturi de paza pentru interzicerea
patrunderii lucratorilor sau altor persoane straine in zona de lucru cu
utilaje de transport pe verticala, ori punerea de indicatoare de avertizare
- imprejmuirea si luarea de masuri de oprire a accesului in zona unde se
monteaza sau demonteaza cofraje, schele, rampe.
Masuri tehnice si organizatorice:
- Utilizarea sculelor de mana (ciocane, dalti, dornuri, spituri, etc.) in buna
F8 – Proiectare de corpuri sau particule la spargere stare, fara deformari la capete in forma de ciuperca, ciocanele vor fi
2. 4
de blocuri de beton sau saparea unor gauri in ziduri prevazute cu cozi de lemn de esenta tare, fara crapaturi, bine fixate
- Utilizarea manusilor si castii de protectie
- Utilizarea ochelarilor de protectie la fasonarea fierului beton, a
0 1 2 3
lucrarilor de polizare, alezare si taiere cu flexul
- Interzicerea stationarii vreunei persoane in imediata apropiere a
lucratorului care lucreaza la spargerea blocurilor de beton, saparea de
gauri in ziduri, taierea de orice fel cu flexul sau executa alte lucrari
generatoare de proiectare de corpuri sau particule
- Dotarea locului de munca cu echipamente individuale de protectie
specifice acestor activitati (manusi, casca, ochelari de protectie)
Masuri tehnice si organizatorice:
- Asigurarea tabloului electric cu capac de inchidere prevazut cu lacat
- Interzicerea accesului lucratorilor la tabloul electric, cu exceptia
persoanei desemnate de seful de santier
- Interzicerea accesului cu foc deschis sau a tigarii aprinse din partea
F13 – Contact direct al epidermei cu flame generate lucratorilor in spatiul de depozitare a combustibilului (benzina) necesar
la tabloul electric (in cazul expunerii la riscuri in afara pentru functionarea ferastraului mecanic (drujba)
3. sarcinii de serviciu), la aparatele electrocasnice de 4 - Interzicerea apropierii lde surse de foc ucratorului cu haine imbibate cu
incalzire improvizate, in incaperile de depozitare a substante inflamabile
diferitelor vopsele, diluanti, combustibili inflamabili, etc - Interzicerea aprinderii focului cu benzina, pentru incalzirea spatiul de
locuit
- Interzicerea surselor incandescente , a focului deschis, fumatului,
aprinderea chibritului, etc. in incaperile unde se executa vopsirea,
prepararea sau depozitarea vopselelor, precum si in locul unde si cand
se alimenteaza ferastraul mecanic
Masuri tehnice:
- Verificarea, schimbarea, in cazul defectiunilor, a cablurilor si
F14 – Electrocutare prin atingere directa la
conductorilor de alimentare a instalatiilor (betoniera), uneltelor
elementele de tablou electric, cabluri electrice manuale portabile actionate electric, a cablurilor prelungitoare
neizolate sau cu izolatia degradata, improvizatii la - Asigurarea cutiei de borne a motorului betonierei cu carcasa si capac
alimentarea uneltelor electrice cu curent, borne de in buna stare si protejarea lor contra umezelii sau stropirii accidentale
4. 4
legatura necarcasate si neizolate, stropire cu apa a - Utilizarea, dupa caz, a manusilor sau a cizmelor electroizolante
betonierei inainte de decuplarea de la sursa de - Utilizarea tensiunii de 24 V pentru iluminarea locala a locurilor de
alimentare cu curent, improvizatii la instalatie de munca
iluminat local - Izolarea imbinarilor cablurilor prelungitoare de alimentare a uneltelor
electrice si prevederea cu stechere a cablurilor lor de alimentare
0 1 2 3
- Decuplarea contactorului, scoaterea sigurantelor si incuierea cutiei de
protectie a panoului de comanda in cazul curatirii si spalarii betonierei
inclusiv la utilizarea furtunului cu apa
- Oprirea, deconectarea de la alimentarea cu energie electrica si
blocarea electrica (prin scoaterea sigurantelor) a oricarui instalatie sau
utilaj in cazul lucrarilor de reparatii sau intretinere
- Deconectarea, inainte de inceperea lucrului la locurile de munca unde
se fac lucrari de finisaj in mediu umed, a conductorilor electrici aflati sub
tensiune
Masuri organizatorice:
- Realizarea impamantarii betonierei prin dubla punere la pamant : prin
al treilea fir al cablului de alimentare si printr-o priza locala de
impamantare realizata la locul de utilizare
- Identificarea,verificarea si semnalizarea instalatiilor de distributie a
energiei electrice, inainte de deschiderea santierului
- Informarea in prealabil asupra terenului de fundatie pentru prevenirea
interceptarii eventualelor retele electrice subterane in timpul sapaturilor
- Stabilirea locului de confectionare a armaturilor de otel in afara zonei
de influenta a liniilor electrice aflate sub tensiune
- Instruirea lucrǎtorilor pe linie de electrosecuritate si de acordare a
primului ajutor in caz de lectrocutare;
- Verificarea modului în care se respecta instructiunile de
electrosecuritate
Masuri tehnice si organizatorice:
F15 – Electrocutare prin atingere indirecta prin - Verificarea zilnica, vizualǎ, a integritatii legarii la pamant a carcasei
punerea sub tensiune a unor parti metalice motorului precum si a intregii instalatii de preparare a betonului
5. 4 - Efectuarea, la scadente, a masuratorilor prizelor generale si locale de
(betoniera), datorita neexistentei sau degradarii
impamantare si obtinerea buletinelor de verificare a prizelor de pamant.
legaturii de impamantare
- Instruirea lucrǎtorilor pe linie de electrosecuritate;
- Verif riguroasǎ a modului în care se respectǎ instr de electrosecuritate
0 1 2 3
Masuri organizatorice:
- Achizitionarea de la firme autorizate a echipamentului de protectie
pentru fiecare lucrator (salopeta, cisme sau bocanci, pelerina de ploaie,
F21 – Neasigurarea mijloacelor de protectie
6. manusi de protectie, casca de protectie, doua centuri de siguranta)
colectiva si individuala. 4
- Solicitarea de la furnizor a certificatului de conformitate pentru fiecare
sortiment de echipament de protectie
- Repartizarea echipamentului individual de protectie fiecarui lucrator.
Masuri tehnice si organizatorice:
- In cazul in care in zona lucrarilor se descopera instalatii subterane se
va anunta proprietarul acestora, lucrarile desfasurandu-se sub
supraveghere competenta.
- In cazul in care in timpul lucrului se descopera constructii si instalatii
subterane care nu s-au cunoscut dinainte, se intrerup imediat lucrarile si
se evacueaza lucratorii. Lucrarile vor putea continua numai dupa
identificarea, stabilirea si convocarea proprietarului, impreuna cu care se
vor lua masurile corespunzatoare de securitate.
- De asemenea, in urma sapaturilor de fundatii sau demisoluri, garaje
subterane, etc. se scot la iveala proiectile de razboi neexplodate, se
7. F24 – Organizare defectuoasa de santier. 4
opreste lucrul imediat si se anunta Inspectoratul pentru Situatii de
Urgenta prin numarul unic de apel de urgenta 112. Proiectilele nu se
ating sub nici o forma, se pune paza pana la sosirea autoritatilor
- Zona de lucru aflata in raza de actiune a utilajelor de ridicat, respectiv
a lucrarilor ce prezinta pericol, va fi obligatoriu semnalizata
- Utilajele de constructii vor fi amplasate si instalate astfel incat sa
asigure stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necomandate.
- Locurile de munca care prezinta pericole vor fi semnalizate cu
indicatoare de avertizare sau interzicere.
- Golurile din pereti amplasate la partea inferioara a acestora si care
comunica spre exteriorul constructiilor sau spre incaperi unde nu exista
planseu continuu, se vor ingradi conform proiectului de executie.
0 1 2 3
Masuri organizatorice:
- Preocupare activa privind mecanizarea operatiilor mari consumatoare
F26 – Sarcina supradimensionata in raport cu
8. 4 de energie si efort dinamic
capacitatea executantului
- Respectarea programului de lucru, a pauzelor si zilelor de odihna
Masuri tehnice si organizatorice:
- Instruirea lucratorilor privind interzicerea deplasarilor si stationarilor in
zonele periculoase
- Purtarea obligatorie a castii de protectie pe santier
F35 – Deplasari sau stationari in zone periculoase
- Retragerea lucratorilor la cel putin 5 m de masina cu brat incarcator-
(sub schele, esafodaje, podine de lucru, sub sarcina
9. 4 descarcator in timpul descarcarii paletelor cu caramizi, sau in timpul
ridicata de macara, in jurul utilajelor de descarcare
manevrelor pregatitoare pentru transvazarea betonului din CIFA
a materialelor)
- Retragerea, in timpul operatiunilor de decofrare, a lucratorilor care nu
au atributii in acest sens
- Semnalizarea de securitate a zonelor periculoase, cu indicatoare de
interzicere a accesului sau stationarii in zona
Masuri tehnice:
- Prevederea cu balustrade si scandura de bord a schelelor si
esafodajelor
- Ingradirea tuturor golurilor din pereti, amplasate cu marginea de jos la
o inaltime sub 0,70 m deasupra planseului si care comunica spre
exteriorul constructiei
- Acoperirea tuturor golurilor existente in locurile unde nu exista un
F37 – Cadere de la inaltime prin pasire in gol,
planseu continuu
alunecare, dezechilibrare pe fondul lipsei podurilor,
10. 4 - Confectionarea de balustrade cu scandura de bord provizorii pe casa
balustradelor de protectie, nefixarii rigide a scarilor
scarii la construirea pe nivele
si podinelor de lucru
- Utilizarea scarilor fixe, cu balustrade la inclinari intre 60º - 80º si scari
fixe cu aparatori tip colivie la inclinari peste 80º.
Masuri organizatorice:
- Instruirea lucratorilor privind :
- respectarea prevederilor lucrului la inaltime
- interzicerea aplecarii lucratorului in afara constructiei pentru a
desprinde elementele din carligul mijlocului de ridicat, in cazul
0 1 2 3
manipularii mecanizate pe verticala a diferitelor incarcaturi
- interzicerea executarii lucrarilor la inaltime in perioade de timp
nefavorabil – vant puternic, peste 11 m/sec
- interzicerea circulatiei pe ziduri
- neasigurarea scarilor si scheleleor impotriva alunecarii sau
deplasarii, utilizarea scarilor suspendate sau a mijloacelor improvizate
- neutilizarea centurii de siguranta pentru lucrul la inaltime, daca
masurile integrate de amenajare si dotare a locurilor de munca nu
elimina pericolul de cadere in gol
- interzicerea inclinarii scarilor (altele decat cele fixate) peste 60º
- neadmiterea urcarii si coborarii pe elementele cofrajelor,
schelelor sau esafodajelor
- fixarea si asigurarea corespunzatoare a podinelor de lucru pe
capre fixe sau schele
- apropierea excesiva de marginile plaseelor nivelurilor superioare
- interzicerea sprijinirii scarii pe zidurile sau peretii inca in
constructie, in special ai celor exteriori
- Admiterea la lucrarile la inaltime numai a lucratorilor apti din punct de
vedere medical pentru lucrul la inaltime, conform reglementarilor
Ministerului Sanatatii
- Asigurarea de material lemnos rezistent pentru grinzi si plane inclinate
precum si podete utilizate la manipularea materiallelor, astfel ca arcuirea
lor sub sarcina manipulata sa nu un fie vizibila
- Imprejmuirea si semnalizarea prin indicatoare de avertizare, iar
noaptea prin lumini de marcaj, a gropilor de fundatii sau de orice alta
natura si santurilor care se executa pe caile de circulatie
F38 – Utilizarea sculelor necorespunzatoare, Masuri tehnice si organizatorice:
deteriorate ( cu manere crapate sau improvizate, - Instruirea lucratorilor privind utilizarea de scule corespunzatoare in
11. improvizatii la racordarea la curent a sculelor 4 activitatile pe santier
electrice de mana, utilizarea cablurilor de - Folosirea echipamentului individual de protectie ( manusi de protectie )
alimentare neizolate ) - Interzicerea improvizatiilor la exploatarea uneltelor manuale electrice
0 1 2 3
Masuri organizatorice:
- Interzicerea introducerii bauturilor alcoolice in incinta santieruluii si
consumul de alcool in timpul programului de lucru;
F39 – Prezentarea la serviciu sub influenta
- Neacceptarea la serviciu a lucratorilor aflati sub influenta bauturilor
alcoolului, ori consumul de alcool in timpul
12. 4 alcoolice
serviciului, a unor produse ori substante stupefiante
- Instruirea lucratorilor privind interzicerea prezentarii la serviciu sub
sau a medicamentelor cu efecte similare acestora
influenta alcoolului, ori consumul de alcool in timpul serviciului, a unor
produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu efecte
similare acestora
Masuri tehnice si organizatorice:
- Utilizarea corespunzatoare a tuturor mijloacelor de protectie colectiva
F40 – Neutilizarea mijloacelor de protectie colectiva (balustrade, poduri peste goluri in pardoseli, podine de lucru, carcase de
(balustrade, poduri peste goluri in pardoseli, protectie la cutii de borne, contactoare electrice, legaturi de
13. 4
carcase de protectie la cutii de borne, contactoare impamantare la utilaje)
electrice, legaturi de impamantare la utilaje, - Instruirea lucratorilor privind verificarea la inceputul lucrului a
paravane) mijloacelor de protectie colectiva
- Verificarea privind modul de utilizare a mijl. de protectie colectiva
Masuri tehnice si organizatorice:
- Instruirea lucratorilor privind obligativitatea purtarii echipamentului
individual de protectie, in special a castii de protectie
F41 – Neutilizarea echipamentelor individuale de
4 - Urmarirea si supravegherea lucratorilor privind modul de purtare a
14. protectie (casti de protectie, centura de siguranta,
echipamentului de protectie
manusi, salopete, cisme sau bocanci, pelerine)
- Amenajarea unui spatiu destinat depozitarii si pastrarii echipamentului
- Sanctionarea administrativa a lucratorului, in baza Regulamentului de
Ordine Interioara, in caz de abateri repetate de la aceasta obligatie
4.1.6. Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca „MUNCITOR NECALIFICAT


IN CONSTRUCTII” este 3,26 - valoare care il incadrează in categoria locurilor de muncă
cu nivel mic, el situandu-se sub limita maxima acceptabila (3,5).
Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 41
factori de risc identificaţi, 14 depaşesc ca nivel parţial de risc valoarea 3, acestia incadrandu-
se in categoria factorilor de risc mediu .
Cei 14 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
 F5 – Cadere de materiale, scule, aflate la inaltime pe schele, rampe, ziduri - nivel
de risc parţial 4;
 F8 – Proiectare de corpuri sau particule la spargere de blocuri de beton sau
saparea unor gauri in ziduri- nivel de risc parţial 4;
 F13 – Contact direct al epidermei cu flame generate la tabloul electric (in cazul
expunerii la riscuri in afara sarcinii de serviciu), la aparatele electrocasnice de incalzire
improvizate, in incaperile de depozitare a diferitelor vopsele, diluanti, combustibili
inflamabili, etc- nivel de risc parţial 4;
 F14 – Electrocutare prin atingere directa la elementele de tablou electric, cabluri
electrice neizolate sau cu izolatia degradata, improvizatii la alimentarea uneltelor
electrice cu curent, borne de legatura necarcasate si neizolate, stropire cu apa a
betonierei inainte de decuplarea de la sursa de alimentare cu curent, improvizatii la
instalatie de iluminat local - nivel de risc parţial 4;
 F15 – Electrocutare prin atingere indirecta prin punerea sub tensiune a unor parti
metalice (betoniera), datorita neexistentei sau degradarii legaturii de impamantare
– nivel de risc partial 4;
 F21 – Neasigurarea mijloacelor de protectie colectiva si individuala - nivel de risc
parţial 4;
 F24 – Organizare defectuoasa de santier- nivel de risc parţial 4;
 F26 – Sarcina supradimensionata in raport cu capacitatea executantului- nivel de
risc parţial 4;
 F35 – Deplasari sau stationari in zone periculoase (sub schele, esafodaje, podine
de lucru, sub sarcina ridicata de macara, in jurul utilajelor de descarcare a
materialelor) - nivel de risc parţial 4;
 F37 – Cadere de la inaltime prin pasire in gol, alunecare, dezechilibrare pe fondul
lipsei podurilor, balustradelor de protectie, nefixarii rigide a scarilor si podinelor de
lucru - nivel de risc parţial 4;
 F38 - Utilizare de scule necorespunzatoare (deteriorate, cu manere crapate sau
improvizate, improvizatii la racordarea la curent a sculelor electrice de mana,
utilizarea cablurilor de alimentare neizolate) – nivel de risc parţial 4;
 F39 – Prezentarea la serviciu sub influenta alcoolului, ori consumul de alcool in
timpul serviciului, a unor produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor
cu efecte similare acestora- nivel de risc parţial 4;
 F40 – Neutilizarea mijloacelor de protectie colectiva (balustrade, poduri peste
goluri in pardoseli, carcase de protectie la cutii de borne, contactoare electrice,
legaturi de impamantare la utilaje, paravane) - nivel de risc parţial 4;
 F41 – Neutilizarea echipamentelor individuale de protectie (casti de protectie,
centura de siguranta, manusi, salopete, cisme sau bocanci, pelerine)- nivel de risc
parţial 4;
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 16 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate in “Fişa de măsuri propuse”.

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se


prezintă după cum urmează:
 39,0 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
 9,8 %, factori proprii mediului de muncă;
 34,1 %, factori proprii sarcinii de muncă;
 17,1 %, factori proprii executantului.
CONCLUZII

Lucrarea de fata contine evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire


profesionala pe loc de munca la un loc de munca din cadrul SC ABC CONSTRUCT SRL
Nasaud, jud. Bistrita-Nasaud, in conformitate cu prevederile art. 7 si art. 12 din Legea
securitatii sanatatii in munca nr. 319/2006.
Colectivul echipei de evaluare a fost format din:
Catuna Calin – Evaluator al riscurilor profesionale
Pop Ioan – Administrator
Dr. Ionescu Marian – medic specialist in Medicina muncii

Realizarea lucrării a constat în parcurgerea următoarele etape:


- analiza activităţilor desfăşurate în cadrul societăţii;
- stabilirea locurilor de muncă pentru care s-a realizat evaluarea riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională;
- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
- stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman, pentru fiecare factor de risc în parte;
- încadrarea în clase de gravitate;
- încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţă);
- determinarea nivelului de risc parţial pentru fiecare factor de risc identificat;
- calculul nivelului de risc global pentru fiecare loc de muncă;
- interpretarea rezultatelor evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională pentru fiecare loc de muncă, prin prisma legislaţiei actuale;
- întocmirea fişelor de măsuri pentru fiecare loc de muncă, pentru factorii de risc
care depăşesc nivelul de risc maxim acceptabil.
Rezultatele evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională sunt
prezentate în „Fişa de evaluare a locului de muncǎ” şi „Fişa de măsuri propuse” aferente
fiecărui loc de muncă analizat

Lista locurilor de muncă evaluate

Nr. Locul de muncă Nivelul global


Fişă de risc
1. Muncitor necalificat in constructii 3,26
Nivelul de risc global pe societate este:
Nrgs = Nr = 3,26
Nivelul de securitate global pe societate este :

Nsg = Ns= 4,73

Conform ierarhizarii, la locul de munca evaluat nu este depasita limita maxima


acceptabila (3,5), avand nivel de risc mic.
Valoarea nivelului de risc global pe societate pentru SC ABC CONSTRUCT SRL
Nasaud - Nrg = 3,26, determina incadrarea acestuia in categoria celor cu risc mic de
accidentare si imbolnavire profesionala, deci nivel mare de securitate (Nsg = 4,73).
Pentru activitatile desfasurate in conditii normale, factorii de risc sunt deja cunoscuti, ei
fiind identificati si evaluati in prezenta lucrare pentru postul de lucru.
Se poate afirma ca postul de lucru evaluat se inscrie in categoria celor cu nivel
de risc mic.
Pe langa acestea trebuie avute in vedere schimbarile interne si externe previzibile
care pot afecta nivelul de securitate si sanatate in munca al unitatii si care vor necesita
corectii ale nivelului de risc.
Schimbarile interne pot fi: restructurari de personal sau chiar angajari prin infiintare de
noi posturi de lucru, reorganizarea compartimentelor, schimbarea tehnologiilor, achizitionarea
de noi echipamente tehnice, etc., care pot conduce la aparitia de noi riscuri sau la eliminarea
unora dintre ele.
Schimbarile externe pot fi concretizate prin modificari ale legislatiei in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, schimbarea statutului unitatii in raport cu anumite structuri
exterioare (fuziune, integrarea intr-un grup de unitati cu cerinte proprii comune privind
securitatea si sanatatea in munca, intrarea pe o piata externa cu cerinte suplimentare fata de
legislatia nationala de securitate si sanatate in munca, etc.). In ceea ce priveste schimbarile
externe, efectul acestora nu se manifesta in mod direct ci prin intermediul unor schimbari
interne. Schimbarile externe determina o serie de schimbari interne la nivelul unitatii, ca
raspuns al acesteia in vederea adaptarii la noua situatie.
Datorita trasaturilor diferite specifice oricarui sistem de munca, nu se pot atinge stari
cu caracter de absolut, adica nivel de securitate maxim si nivel de risc zero. Nu exista sistem
in care sa fie exclus complet pericolul potential de accidentare sau imbolnavire, apare
intotdeauna un risc „rezidual", fie si numai datorită imprevizibilitaţii actiunii omului. Pentru ca
acest risc rezidual sa nu creasca trebuie sa se faca interventii corectoare pe parcurs.
In acest scop se elaboreaza Plan de prevenire si protectie care va trebui aplicat
imediat si permanent.
Comisia :
Ing. Catuna Calin _______________________
Pop Ioan _______________________
Dr. Ionescu Marian _______________________
Evaluator:
Ing. Catuna Calin

S-ar putea să vă placă și