MANAGEMENTUL

S.S.M.

` , :l," ,O p lssM=ostarede`spîrit
Subiect al îndrumărilor date în continuare, Îmbunătăţirea performanţei ssm se realizează
măsurătorile vizează p|:in mij loacele manageriale furnizate de smssnm
• dovedirea - prin Îmegistrări documentate a - şi anume obiective, analiză efectuată de
stării de confomitate; management, conştientizare, audit de ssm ,....
• depistarea şi raportarea ®entni analiză a)
datelor referitoare la situaţiile de Inspecţie de ssm
neconfomitate;
® • identificarea posibilităţilor de îmbunătăţire a
- obligaţie legală - inclusă ^m NGPM - prograim

® ,
perfomanţei în dc>meniul ssm.
Monitorizarea se referă la verificări-măsurători #eJ;îgŢ#vc=gap#|=f:.;t
efsttuate cu o Deriodicitate sDecificată.
Audit de ssm
Rizultatele măsurătorilor şi monitorizării sunt
date de intrare îm procesul de analiză a datelor. - obligaţie legală - inclusă ^m NGPM;
Datele de ieşire din procesul de analiză includ - efectuat de organizaţii autorizate.
• corecţii - acţiuni întreprinse imediat/ cu Am putea studia standardele, astăzi abrogate, de
promptitudine pentm a limita efectul situaţiei audit de mediu (± audit de management de
de neconformitate (acordare prim ajutor ^m caz mediu), pentru a înţelege auditul de ssm: ISO
de accident ,... ); au caracter mai degrabă 14010/ 11/ 12, înlocuite prm lso 19011, care se
tehmc; r€feră la auditul sistemului de management de
• acţiun.i corective - întreprinse pe temen scurt/ mediu (nu de mediu!).
mediu pentm a preveni repetarea situaţiei de Publicaţiile de specialitate ale lnstitutului
neconformitate ; adresează cauza
® neconformităţii şi au caracter, mai degrabă,
Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Protecţia
Muncii , de asemenea, au abordat auditul de ssm
managerial (revizia unei proceduri existente, de mai multă vreme - chestionar, criterii/ grile
elaborarea unei proceduri noi, reinstruirea/a/ de evaluare ,....
Conştientizarea personaiuiul ,... ) ; hnportant este să nu confindăm auditul de ssm
• proiecte de îmbunătăţire -vizând
cu auditul smssm. Primul este mai cuprinzător,
valorificarea posibilităţilor de îmbunătăţire ihclude şi un audit de confomanţă
identificate prin măsurare/ moritorizare; au
(confbrmitatea cu legea), examinarea poverii de
caracter managenal - se reftră la implicarea ssm pentru un potenţial achizitor al
oamenilor, îmbunătăţirea modului de lucru ,....
organizaţiei,....
Exemple de neconformităţi: accidente, inci-
dente, îimbolnăviri profesionale, neatingere
Audit de management a] ssm
obiective stabilite pentm procesele smssm„.
- au mai rămas opt ani până la temenul limită
La smssm, accentul trece de la prevenire -
„rezolvată" de protecţia muncii-ssm - accidente permis de lege -NGPM -pentru implementarea
de muncă şi ^imbolnăviri profesionale la smssm şi, implicit, efectuarea auditului de
îmbunătăţire performanţă în domeniul ssm. management al ssm

32
 MANAGEMENTUL
S.S.M.
`"drumăH Pehlru Precedura smssm
§[HONmmpiRmm"
ÎHDOMEHIULSSM
ing. Augustin CICIU
Una dintre cele mai importante cerinţe ale
• :gfeeci:roc:ţeî La°Hmsăîîar[esa°°;i: ] 9=:ni:Stn?za::=
perfomanţei ^m domeniul ssm (pct. 4.4.1 al
specificaţiei).
Această.cerinţă, alături de cerinţele referitoare la
• auditarea smssm (pcL 4.4.6) şi
•. analiza. efectuată de management (pct. 4.6)
oferă posibili`tate managementului de la cel
mai ^malt nivel de a realiza o vedere de
ansamblu asupra eficacităţii fimcţionării
sistemului demanagement al ssm.
Necesitateadeamăsuraşimonitorizaperfomanţa
este' comună. şi altor sisteme de.7 management -
smc;sinim-care-aucerinţe.specificeînacestsens
(441 pentmlso-14001 şi 8;2?pentru ISO 9001).
Desigurfi.ecare=dritreîacest`esisteme.`abordeazăo
33
anumită latură a perfomanţei generale a
organizaţiei, mergând de la perfomanţa în
domeniul mediului până la cea referitoare la
măsurarea şi monitorizarea proceselor, a
produsului, a satisfacţiei clienţilor, etc.
E®&#ffişL=q9ff%FffiLTţ?#Ţg±aă`j~;.''-
Pentm identificarea mărimilor care să măsoare
perfomanţa în domeniul ssm putem utiliza
prevederile din Legea protecţiei muncii nr.
90/1996 care definesc, ^in
Normele meiodologice privind corymnicarea,
cercetarea, îmregistrarea, raportc[rea, evidenţa
accidenţelor de muncă şi declararea, coif t:rrrictrea.
înregistrarea, raportarea, evidenţa bolilor
profiesionale precum şi a celorlalţi indicatori
care df i:nesc morbidltatea_profesională,
o serie de indicatori specifici activităţii de
protecţia muncii.
 ~u"AGEmNTUL
^S:S.M.
Cei mai` împortanţi indicatori Tolosiţi pentru `a
măsura Ţşi monitoriza perfomanţa de.s.s:m..ar
putea fi:
- indicele de ffecvenţă (H);
- indicele de gravitate qG);
- indicele de duatămedie aDM).
În` afara acestor indicatori organizaţia trebuie să
identifice şi alţi parametri-cheie ` ai perfomanţei
de ssm. Aceştia includ, dar mu se limitează la,
parametri care să ,detemine dacă:
- politica şi obiectivele de ssm au fost realizate;
- controlul riscurilor a fost implementat şi este
eficace;
- au fost ^invăţate lecţiile Tezultate din eşecurile
smssm, inclusiv evenimentele periculoase
(accidente, accidente potenţiale, cazuri de boli
profesionale);
- programele de conştientizare, instruire, comu-
nicare şi consultare pentni angajaţi şi părţile
interesate sunt eficace;
- infomiaţiile utile pentm analiza şi/sau
îmbunătăţirea anumitor aspecte ale smssm
sunt fiJmizate şi utilizate.
' ' . ' . ®-. :''
Organizaţia'trebuiesăstabîleascăşisămenţină
proceduri pentru a monitoriza şi măsura
perf:ormanţa ssm pe baze reale. Aceste
procedurl ftebuie să asigure:
- măsurători calitutive şi cantitative, cores-
punzăfot[re nevoikir orgt[rizaţlei;
- monitoriza[rea gradului în care obiecti;wele
ssm ale organiza[ţiei suni îndeplinite;
- măsurători i)roactive al,e perfiormanţel ca!re
să montiorizeze conf iormitaiea cu progran"l
de mamagement al ssm, criteriile opera-
ţionale şl legislaţia aplicabilă, cerinţele
obligalorti;
- măsurăţori reacti:ve ale perfiormc[nţei care să
monitorizeze accidentele, îmbolnăvirile, inci-
dentele (inclusiv cele poţertţiale) şl alte dovezl
cronologice Lale ,def icienţelor perf iormartţei
Ssm;
34
-.^.nregistrări jile datelor şi rezultatelor
monitorizări} :şl măsurărti penftu `a `fiacilita
.analiza vtitoare a acţiunilor corecti:ve şi
preventive.
I)acă sun[i necesare echipamente de monito-
rizare pentru măsurarea şi montiorizarea
performanţei, organizaţ}a trebuie să stabi-
lească şi să menţină proceduri .pentru
caiîbrar6a şi mentenanţa acestora. Înregis-
trărue rqfieriioare la callbrare şi mentenanţă
trebuie să fte păstrate.
D . ,. ' , .
--_ TT , T -T +--+ .-
Pentm a ^mdeplini cerinţa de mai sus organizaţia
ia ^m considerare, firă a se limita la, umătoarele
date de intrare:
- rezultatele i.dentificării pericolelor, evaluării şi
controlului riscurilor;
- cerinţele legislative şi de reglementare;
- politica şi obiectivele de ssm;
- procedua de tratare a neconfomităţilor;
- înregistrări cu privire la testarea şi calibrarea
echipamentelor (inclusiv cele aparţinând
contractorilor);
- înregistrări ale instruirilor (inclusiv cele
aparţinând contractorilor) ;
- rapoărte ale conducerii. C
•H ]}].oces
4.1 Monitorizare proactivă/ reactivă
Smssm ia ^m considerare atât monitorizarea
proactivă cât şi pe cea reactivă, astfel:
- monitorizarea proactivă - pentm verificarea
confomităţii activităţilor de ssm ale
organizaţiei, de exemplu monitorizarea
fi.ecvenţei şi eficacităţii controalelor de ssm;
- monitorizarea reactivă - pentm cercetarea,
analiza şi înregistrarea eşecurilor smssm -
inclusiv accidentele de muncă, incidentele
(accidente evitate în ultima clipă), bolile
profesionale şi pagubele materiale.
 MANAGEMENTUL
Datele monitorizării proactive şi reactive sunt
utilizate pentm a detemina dacă au fost atinse
obiectivele ssm.
4.2 Tehnici de măsurare
Exemple de metode utilizate pentm măsurarea
perfomanţelor ssm:
- rezultate ale proceselor de identificare a
pericolelor, evaluarea şi controlul riscurilor;
- inspectarea sistematică a locurilor de muncă
cu ajutorul check-list-urilor;
- inspecţii de ssm prin vizite wcz/4-fĂrotfgĂ,.
- evaluarea prealabilă a noilor
echipamente, materiale, substanţe chimice,
® tehnologii, procese, proceduri, moduri de
lucru;
- inspecţii ale anumitor instalaţii pentru a
verifica dacă componentele de securitate sunt
încorporate şi se află în bune condiţii;
- deteminări ale mediului de muncă: măsurarea
expunerii la agenţi chimici, fizici sau biologici
şi compararea cu valorile maxime admisibile;
- disponibilitatea şi eficacitatea utilizării de
personal cu experienţă de ssm;
- evaluarea comportamentului angajaţilor
pentru a identifica modurile de lucru lipsite de
securitate şi care ar necesita acţiuni corective;
- analiza documentaţiei şi a înregistrărilor;
- b€#cĂ77îcz7`Ăz.72g privind bunele practici de ssm
din alte organizaţii;
- studii care să stabilească atitudinea angajaţilor
în raport cu sistemul de management al ssm,
practicile privind ssm şi procesul
consultare a salariaţilor.
Parametri de monitorizat şi frecvenţa
monitorizării se stabilesc funcţie de funcţie de
nivelul de risc.
Ca parte integrantă a smssm, este elaborată o
planificare a controalelor bazată pe rezultatele
identificării pericolelor, evaluării şi controlul
riscurilor, legislaţie, reglementări în domeniu.
Monitorizarea de zi cu zi a proceselor şi a
locurilor de muncă din punct de. vedere al ssm
S.S.M.
este realizată de către conducătorii locurilor de
muncă implicaţi direct sau de către superiorii
ierarhici confom cu programul documentat de
monitorizare.
Sunt utilizate cĂeck-/z.sf-%rz. pentm a ajuta în
efectuarea sistematică a inspecţiilor şi
monitorizărilor.
4.3 Inspectarea
i) ECĂ!Z7czme#/%/ - este întocmit un inventar al
tuturor echipamentelor care sunt subiectul unei
examinări legale sau tehnice efectuate de către
sedii,
personal specializat de la organisme exteme
(ISCIR).
ii) Condiţiile de lucru (muncă) - cr\terii\e c&re
precizează condiţiile acceptabile de la locul de
muncă sunt stabilite şi documentate. La intervale
de timp stabilite, managerii efectuează inspecţii
privind respectarea acestor criterii. În acest scop
se utilizează un cĂGck-/].s! care oferă detalii ale
criteriilor şi toate punctele care sunt examinate.
Lii) Înregistrdri ale inspecţiilor - este memţinută o
^inregistrare a fiecărei inspectări efectuate pe linie
de ssm. Înregistrănle indică dacă au fost sau nu
respectate procedurile documentate de ssm.
Stabilire corecţii
Condiţiile de muncă sub standard:
• situaţiile periculoase;
• problemele identificate în timpul inspecţiilor
sunt:
de -documentate ca neconfomităţi;
- evaluate ca riscuri şi
- corectate în conformitate cu procedura de
tratare a neconfomităţilor.
4.4 Echipamentul de măsurare
Echipamentul de. măsurare care este folosit
pentni a. evalua condiţiile de ssm - sonometre,
luxmetre, etc. - este identificat în mod unitar Şi
controlat.
PrecizlaL acestui echipament de măsuare este
cunoscută.
35`

MANAGEMENTUL
S;_S.M..
Modul de efectuare al măsuătorilor privind. ssm
este descris în procedurile documentate asociate
acestei proceduri.
Echipamentul utilizat pentni măsurătorile de
ssm este menţinut şi depozitat într-o manieră
adecvată şi este capabil să dea măsurători de
precizia cerută.
Programul de calibrare a echiparnentului de
măsurare cuprind umătoarele punpte :
- fi.ecvenţa calibrărilor;
- referire la metodele de testare, unde este
aplicabil;
- identificarea echipamentului utilizat pentru
calibrare;
-acţiuni ce l]:ebîiie luate când un anumit
echipament de. riăsuare este găsit ca fiind
decalibrat.
Calibrarea este realizată ^m condiţii adecvate. În
cazul unor calibrări dificile sau critice sunt
` stabilite proceduri. Echipamentele utilizate la
calibrare trebuie să fie în confomitate cu
standardele naţionale, acolo unde acestea există.
I)acă asemenea standarde nu există, baza pentm
valorile de calibrare utilizate este documentată.
Sunt menţinute îiiregistrări ale tuturor cali-
brărilor, ale activităţilor de întreţinere şi ale
rezultatelor. Înregistrările oferă detalii ale
măsurătorilor atât ^mainte cât şi după reglare.
Stadiul calibrării echipamentului de măsurare
este identificat prin modalităţile descrise în
documentele asociate şi este facut cunoscut în
mod clar utilizatorilor.
Nu este utilizat un echipamentul de măsuare de
ssm al cărui stadiu privind călibrarea este
necLnoscut sau care este cunoscut ca fiind
decalibrat. Mai mult, acesta trebutie scos din uz
şi clar etichetat sau marcat ^m alt mod pentru a se
preveni utilizarea neintenţionată. Această
marcare este în conformitate cu procedeul scris.
Procedurile asociate includ
• identificarea stadiului calibrării;`
• planul de acţiune atunci când este descoperit
un echipament decalibrat.
36
ŢT``~`r+±aa5.!;FamffLşffiurisEjEşm
!`
4.5 Echipamentului fur.nizorului
(contractorului)
Echipamentul de măsuare utilizat de contractori
este subiectul aceloraşi controale ca şi echipa-
mentele de măsurare din cadrul organizaţiei.
Contractorilor li se cere să dea asigurări că echi-
:e=e,:iLa`ionr,eeâ:eînîgepce:g:ol:dca=!ăici:23:;:
prezintă o copie cu înregistrările testelor asupra
echipamentului identificat ca fiind critic şi care
necesită -astfel de înregistrări. Dacă fiecare
sarcină necesită o instruire specială, înregistrări
ale instruirilor corespunzătoare sunt fimizate
clienţilor.pentru analiză. C
4.6 Tehnici statistice sau_alte tehnici
teoretice analitice
Tehnicile teoretice sau statistice utilizate pentm a
• evalua o situaţie de ssm;
• investiga un incident sau defecţiune cu
implicaţii privind s sm;
• ajuta în luarea deciziilor de ssm,
sunt bazate pe principii ştiinţifice temeinice.
Reprezentantul managementului se asiguă că
necesitatea unor astfel de tehnici este
identificată.
5 Date de ieşire caracteristice
Datele de ieşire caracteristice cuprind:
- proceduă (i) pentni monitorizare şi măsurare;
- programe de inspecţii şi cĂGckJ!.sfzJrz.;
t
- liste cu echipamente critice;
- c%ec#-Jz.sfz/ri. de inspecţie a echipamentelor;
- cĂeck-J!.sf#rj. privind condiţiile standard de la
locul de muncă şi inspecţiile;
- lista echipamentelor de măsurare;
- proceduri de măsuare;
- programe de calibrare şi înregistrări ale
calibrărilor;
- activităţi de mentenanţă şi rezultate ale
acestora;
- date de ieşire ale auditului sistemului de
management al ssm;
- rapoar[e de neconfomitate;
- dovezi ale rezultatelor implementării :unor
asffel de procedui.