Sunteți pe pagina 1din 3

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L.

C a r a g i a l e” Bucureşti

Fişa de lucru: Factorii genetici ai climei


Clima ..........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Factorii genetici ai climei sunt de trei categorii: radiativi, dinamici şi fizico-geografici.
A. Factorii radiativi (radiaţia solară)
Radiaţia solară primită de Terra are un rol important în geneza fenomenelor meteorologice. Ea se manifestă ca
radiație termică și radiație crepusculară și, după lungimea de undă, este repartizată în trei domenii: ultraviolete
(9%), vizibile (41%) și infraroșii (50%).
Numai 47% din radiația solară ajunsă la nivelul superior al atmosferei reușește să ajungă sub diferite forme pe
suprafața terestră. Restul (53%; B, în schița de mai jos), fie este absorbită de atmosferă, fie este reflectată în spațiul
interplanetar.
Componentele radiaţiei solare
Exercițiul I: Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți
componentele radiației și importanța acestora ca factori climatici.
1. Radiația directă (S) .........................................................................
....................................................................................................................
2. Radiația difuză (D) ..........................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
Însumate, radiaţia solară şi radiația difuză formează radiaţia
totală sau globală. Ea are următoarea distribuție:
 în zonele reci: ........................................................................................
 în zonele temperate, între: ....................................................................
 în zona caldă, între: ...............................................................................
3. Radiația reflectată (R) ....................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
Albedoul (%) reprezintă Zăpada proaspătă reflectă între
raportul între radiaţia 84 şi 95% din radiaţia totală,
reflectată şi radiaţia globală. zăpada învechită, între 45 şi 60%,
El exprimă capacitatea de nisipurile din deşert, între 28 şi
reflectare a radiaţiei de către 30%, pădurile de conifere, între 10
elementele de la suprafaţa şi 18%, și lanurile de cereale, între
scoarţei terestre. 10 şi 25%.
Explicați de ce zăpada învechită reflectă mai puțină
radiație decât zăpada proaspătă.
4. Radiația atmosferică (A) ................................................................
....................................................................................................................
S = radiație directă; D = radiație difuză; R = radiație
....................................................................................................................
reflectată; A = radiație atmosferică; T = radiație
5. Radiația terestră (T) ........................................................................ terestră; B = radiație absorbită și radiație reflectată de
.................................................................................................................... atmosferă în spațiul interplanetar.

Bilanţul radiativ (Q) reprezintă diferenţa dintre suma fluxurilor radiative Formula:
primite şi suma fluxurilor radiative cedate de suprafaţa terestră. Q = (S+D+A) – (R+T)
În regiunile continentale, bilanţul radiativ (Q) are valori medii anuale mai mici de 30 kcal/cm 2 în zonele reci,
între 30 şi 50 kcal/cm2 în zonele temperate şi între 50 şi 80 kcal/cm2 în zona caldă.
Cum explicați valorile bilanţul radiativ mai reduse iarna şi negative noaptea şi în regiunile cu întinse
calote glaciare?

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

41
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” Bucureşti

B. Factorii dinamici (circulația atmosferică)


Din cauza încălzirii și răcirii diferite a atmosferei se produce o distribuire neuniformă26 a presiunii atmosferice.
Ca urmare, se formează zone cu presiune ridicată (anticicloni) și zone cu presiune coborâtă (cicloni).
Exercițiul II: Analizați Circulaţia generală a maselor de aer
desenul alăturat și scrieți:
 zonele geografice cu
presiune ridicată: .....................
....................................................
....................................................
 zonele geografice cu
presiune coborâtă: ...................
....................................................
....................................................
Zonele scrise mai sus
impun deplasarea permanentă
a aerului dinspre cele cu
presiune maximă spre cele cu
presiune minimă. Însă, din
cauza forței Coriolis sensul
deplasării se modifică: spre
dreapta în Emisfera Nordică și
spre stânga în cea sudică.
Exercițiul III: Cu ajutorul
textului din manual și al profesorului de la clasă, redați pe desenul de mai sus, cu săgeți, direcțiile generale de
deplasare ale maselor de aer.
După cum se poate observa din desenul realizat („Circulaţia generală a maselor de aer”), direcțiile generale de
deplasare ale maselor de aer pot fi urmărite în traiectoriile vânturilor permanente: vânturile alizee, vânturile de
vest și vânturile polare.
 Activitate individuală
Exercițiul IV: Pe baza cunoștințelor acumulate în anii anteriori, scrie principalele caracteristici ale vânturilor
permanente.
1. Vânturile alizee. .....................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2. Vânturile de vest. ..................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
3. Vânturile polare. ....................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Ce este calma ecuatorială?

 De reținut
Masele de aer ocupă porţiuni foarte întinse din troposferă şi au în interiorul lor (în plan orizontal şi vertical)
proprietăţi aproape asemănătoare. Ele se formează în urma unor interacţiuni îndelungate cu uscatul sau cu mările
şi oceanele, iar zonele de separare se numesc fronturi atmosferice.

26
Presiunea medie a aerului la nivelul mării are valoarea de 760 mm sau 1.013 mb. Izobara este linia ce unește, pe hartă, punctele cu aceeași
presiune atmosferică.
Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

42
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” Bucureşti
Clasificarea maselor de aer
După de locul de formare: mase de aer arctice, antarctice, polare (temperate), tropicale şi ecuatoriale.
În funcție de temperatură: mase de aer cald și mase de aer rece.
În funcţie umiditate sau uscăciune: mase de aer maritime sau mase de aer continentale.
Din punct de vedere termodinamic: mase de aer stabile și mase de aer instabile.

C. Factorii fizico-geografici
Factorii fizico-geografici (suprafața subiacentă activă) influențează pe spații mai restrânse ori mai întinse
caracteristicile meteorologice și climatice.
Exercițiul V: Cu ajutorul textului din manual și al profesorului de la clasă, stabiliți cum acționează cei mai însemnați
factori fizico-geografici (suprafața subiacentă activă).
1. Poziția geografică a unei regiuni. ........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2. Oceanele. ...............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
3. Continentele. .........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
4. Raportul dintre oceane și continente. .................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Musonii Brizele marine
Iarna Vara Ziua Noaptea

5. Curenții oceanici. ..................................................................................................................................................................


...........................................................................................................................................................................................................
6. Relieful. .............................................................................................. Formarea precipitaţiilor orografice şi foehnului
.......................................................................................................................
......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
7. Ghețarii. ..................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
8. Așezările urbane. ..................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

43