REACTION PAPER

ARTICOL COMENTAT:

The role of sleep in aesthetic perception and empathy: A mediation analysis. J Sleep

Res. 2019; 28:e12664. https://doi.org/10.1111/jsr.12664

Studente: Lotcu Gabriela-Valentina,

Mîrza Melania-Camelia

Anul I, Grupa 6
 ● INTRODUCERE

Articolul de fata se numește The role of sleep in aesthetic perception and empathy: A mediation

analysis si a fost publicat in anul 2018 in Journal of Sleep Research. Autorii articolului sunt Sara

Peretti, Daniela Tempesta, Valentina Socci, Maria C. Pino, Monica Mazza, Marco Valenti,

Luigi De Gennaro, Cinzia Di Dio, Antonella Marchetti, Michele Ferrara.

Această cercetare este dedicată studiului despre somn si impactul acestuia asupra empatiei si

percepției estetice, avand la bază un design experimental. Ipotezele autorilor în acest articol sunt

că atât empatia (cognitivă si emoțională) cât si capacitățile de percepție estetică sunt afectate de

lipsa somnului sau calitatea slabă a acestuia. Presupunerile autorilor se bazează pe studiile de

neuroimagistică care au arătat că privarea de somn influențează negativ funcționalitatea zonelor

cerebrale asociate cu reglarea emoțională. De asemenea, studiile anterioare concentrate pe

comportamentul oamenilor au arătat ca somnul contribuie semnificativ la procesele emoționale

complexe, de ordin superior, cum ar fi empatia. Lipsa somnului sau insuficiența sa afectează

capacitatea individului de a înțelege sentimentele celuilalt. O investigație de imagistica prin

rezonanta magnetica funcțională a arătat ca subiecții cu o calitate mai buna a somnului au avut

nivelului oxigenului din sange in zona insulei anterioare stângi mai ridicat, zona responsabilă în

procesele emoționale superioare. La nivel neuronal, percepția estetica este mediata de zonele

cerebrale a caror funcție principala este legată de reglarea emoțională.

Pentru acest studiu au fost recrutați inițial 238 de studenți sănătoși din cadrul Universitatii

L’Aquila din Italia. Studenților li s-a acordat un interviu clinic, realizat individual de un psiholog

pentru a exclude subiecții cu antecedente de tulburari medicale, neurologice sau psihiatrice cât si

pe cei dependenți de alcool si droguri.

Totodată, au fost excluși subiecții care au experiență in domeniul artei, în urma aplicarii unui

chestionar despre arta.Dupa efectuarea chestionarelor, 126 de subiecti au indeplinit criteriile

pentru studiu. Subiecții au fost randomizați fie în grupul celor care au parte de somn fie în grupul

celor privati de somn. Astfel, 101 subiecti cu vârste cuprinse intre 19 si 31 de ani au dormit acasa

iar ceilalți 25 de participanți cu vârste cuprinse intre 19 si 27 de ani au fost incluși în grupul

privat de somn. Acest experiment a durat trei zile iar fiecare participant a completat un jurnal de

somn pentru a-și evalua durata și calitatea somnului. Pentru evaluarea obiectivă, fiecare

participant a purtat un actigraf pe mâna. Cei din grupul privat de somn au fost supravegheați de

doi experimentatori care le permiteau subiecților orice activitate mai putin consumul de cofeină,

ciocolată, alcool, medicamente care pot induce sau contracara somnul.

Rezultatele au arătat ca empatia emoțională si cognitivă cât si abilitățile de percepție estetica sunt

mediate pe durata somnului. Efectele observate de cercetatori sugereaza ca o durata mai scurtă

de somn afectează capacitatea individului de a înțelege sentimentele celuilalt și abilitățile

percepției estetice ducând la generarea unei judecati diferite de cea reala. Reducerea somnului a

fost asociată cu modificarea funcțională a insulei, parte a creierului implicata atat in procesele
emotionale superioare cat si in perceptia estetica. S-a constatat de asemenea ca experiența

estetică a operelor de artă constă in activarea mecanismelor neuronilor oglindă, care au un rol

însemnat în empatie și experiențele estetice.

LIMITE

Rezultatele actuale sunt parțial limitate de dimensiunea mică a eșantionului grupului privat de

somn. Însă, limita majoră a acestui studiu este legata de rezultatele capacității de percepție

estetică, aceasta fiind evaluată printr-o versiune modificata a sarcinii GB. Această sarcină constă

în evaluarea imaginilor unor sculpturi selectate din capodopere ale artei clasice și renascentiste

care sunt acceptate în mod obișnuit ca reprezentări normative occidentale ale frumuseții. Astfel,

nu poate fi exclus faptul ca somnul afecteaza percepția vizuală, care la randul sau afecteaza

capacitatea estetica. Unele dovezi sustin afectarea activității oculomotorii, fiind raportata o

sensibilitate perceptiva redusa în urma restrictiei de somn. In plus, insomnia a fost considerată

cel mai important factor care contribuie la declinul procesarii vizuale la adulti. Aceste rezultate

sugereaza ca durata somnului putea fi asociata cu afectarea directa a procesului vizual.

O modificare de design ar putea fi realizată prin înlocuirea imaginilor respectivelor sculpturi cu

niște imagini mai comune, spre exemplu unele dintre cele mai faimoase picturi ale lumii,

precum: Mona Lisa de Leonardo da Vinci, Noapte instelata de Vincent Van Gogh, Fata cu cercel

de perla de Jan Vermeer van Delft, Sarutul de Gustav Klimt, etc. In acest fel, raspunsurile

participanților nu vor mai fi influentate de faptul ca vederea lor este afectata, deoarece imaginile

le sunt familiare. În cazul imaginilor cu sculpturi clasice si renascentiste, este posibil ca mulți

participanti sa fi vazut acele imagini pentru prima data, iar raspunsurile lor sa fie influentate intr-
o mare masura de slaba procesare vizuala, impresiile lor fiind unele de moment.

Obiectivul în baza modificarii designului este de a observa daca au loc schimbari legate perceptia

estetica a participantilor in evaluarea unor imagini deja cunoscute, dupa privarea de somn. O

noua ipoteză ar putea fi legata de influența negativă a privarii de somn asupra percepției estetice

a elementelor deja cunoscute.

Rezultatulele studiului sugerează ca lipsa somnului influenteaza abilitatile perceptiei estetice în

mod negativ, iar în urma modificarii designului, rezultatele studiului poat fi diferite, respectiv ca

percepția estetica nu este influentata neaparat de afectarea vazului, ci de familiaritatea obiectului

vizualizat. Pe scurt, rezultatul ar putea fi ca lipsa somnului nu influenteaza calitatea perceptiei

estetice.

La fel cum abilitătile empatice sunt fundamentale în interacțiunile umane, abilitatea de a înțelege

si de a împărtăsi automat actiunile si stările interne ale altora reprezintă probabil o condiție

prealabila si pentru perceptia estetică. În acest sens, experiența estetica a operelor de arta a fost

propusa pentru a contribui in activarea simulării emotiilor. Astfel, se remarcă o relatie strânsă

intre abilitătile estetice si empatice, deoarece frumusetea poate influenta unele aspecte ale

comportamentului empatic, de asemenea abilitătile empatice ar putea media partial perceptia

estetica. Așadar, studiul realizat in baza propunerii noastre ar putea avea un impact semnificativ

asupra cercetarilor despre interactiuniile sociale, despre capacitatea de a experimenta placerea

care este puternic legata de capacitatea de a percepe frumusetea.

De asemenea, acest studiu poate avea implicatii importante pentru populatiile clinice
caracterizate de probleme de somn, întrucât el poate raspunde la multe intrebari legate de

alegerile, actiunile și perceptiile oamenilor privati de somn.

CONCLUZIE

Articolul “The role of sleep in aesthetic perception and empathy: A mediation analysis” prezinta

un studiu care a evaluat, pentru prima dată, dacă empatia și perceptia estetica sunt mediate de

somn. Rezultatele acestui studiu sugerează ca un somn adecvat (in termeni de durată) poate juca

un rol cheie în îmbunătătirea capacitătii de a deduce emotiile altor persoane (empatie

emoțională), de a întelege starea lor mentală (empatie cognitiva) si de a oferi judecăti estetice

exacte. Astfel, aceasta cercetare poate fi o baza pentru studiile viitoare cu privire la privarea de

somn si efectele acesteia in relațiile interumane.

Bibliografie:

Brune, M. (2015). Textbook of evolutionary psychiatry and psychosomatic medicine: The

origins of psychopathology. Oxford, UK: Oxford University Press.

Freedberg, D., & Gallese, V. (2007). Motion, emotion and empathy in aesthetic experience.

Trends in Cognitive Sciences, 11, 197–203.

Guadagni, V., Burles, F., Ferrara, M., & Iaria, G. (2014). The effects of sleep deprivation on

emotional empathy. Journal of Sleep Research, 3, 657–663.

Guadagni, V., Burles, F., Ferrara, M., & Iaria, G. (2017). Left anterior insula activity and

functional connectivity are modulated by sleep quality in an emotional empathy task. Canadian

Sleep Society (CSS), April 28/ 30, Calgary, AB, Canada. Poster and invited oral presentation

during the Young investigators symposium.

Holding, B. C., Laukka, P., Fischer, H., B€anziger, T., Axelsson, J., & Sundelin, T. (2017).

Multimodal emotion recognition is resilient to insufficient sleep: Results from cross-sectional

and experimental studies. Sleep, 40(11), doi:10.1093/sleep/zsx145.

Langlois, G. H., Kalakanis, L. J., Rubenstein, A. J., Larson, A., Hallam, M., & Smoot, M.

(2000). Maxims or myths of beauty? A meta-analytic and theoretical review. Psychological

Bulletin, 126(3), 390–423.

Schwartz, J. R. L., & Roth, T. (2008). Neurophysiology of sleep and wakefulness: Basic science

and clinical implications. Current Neuropharmacology, 6, 367–378.

Smith, C. U. M. (2005). Evolutionary neurobiology and aesthetics. Perspectives in Biology and

Medicine, 48(1), 17–30.

Wald, C. (2015). Neuroscience: The aesthetic brain. Nature, 526, S2–S3.

Di Dio, C., Macaluso, E., & Rizzolatti, G. (2007). The Golden Beauty: Brain Response to

Classical and Renaissance Sculptures. PLoS ONE, 2(11), e1201.

https://doi.org/10.1371/journal.pone.0001201

Gennaro, L. D., Devoto, A., Lucidi, F., & Violani, C. (2005). Oculomotor changes are associated

to daytime sleepiness in the multiple sleep latency test. Journal of Sleep Research, 14(2), 107–

112. https://doi.org/10.1111/j.1365-2869.2005.00444.x

Rogé, J., & Gabaude, C. (2009). Deterioration of the Useful Visual Field with Age and Sleep

Deprivation: Insight from Signal Detection Theory. Perceptual and Motor Skills, 109(1), 270–

284. https://doi.org/10.2466/pms.109.1.270-284

Haimov, I., Hadad, B.-S., & Shurkin, D. (2007). Visual Cognitive Function: Changes Associated

with Chronic Insomnia in Older Adults. Journal of Gerontological Nursing, 33(10), 32–41.

https://doi.org/10.3928/00989134-20071001-06