CAP. III.

DIFERENŢIEREA MASAJULUI FACIAL ÎN FUNCȚIE DE

CARACTERISTICILE TENULUI, DE VÂRSTĂ
ŞI DE STAREA PSIHICĂ A CLIENTEI
Astăzi, când cosmetica a devenit o ştiinţă, şi când criteriile generale de îngrijire a clientei au în vedere întregul
organism, ţinând seama atât de cauze cât şi de efecte, tratamentele efectuate în cabinetele de cosmetică vor fi
diferenţiate de la o persoană la alta, fiind adecvate calităţii tenului respectiv, vârstei clientei, cât şi stării psihice, a
tipului constituţional al acesteia.
3.1. În funcție de natura tenului
Ținând seama de calitatea tenului care trebuie îngrijit, Ţ de deficienţele lui, se aplică un tratament adecvat prin care
se obţine ameliorarea tuturor deficienţelor constatate. Ţinând seama de acest fapt şi masajul va fi diferit şi adecvat
tenului respectiv. Cosmeticiana trebuie deci să ştie şi să aleagă din totalitatea mişcărilor ce alcătuiesc masajul facial
pe acelea care sunt indicate în cazul tenului respectiv și care ar ajuta la ameliorarea aspectului lui.
Astfel se diferenţiază:
 masajul indicat tenului uscat cu pielea subţire ;
 masajul indicat tenului gras cu piele îngroşată ;
 masajul indicat unui ten anemic ;
 masajul indicat unui ten congestiv ;
 masajul indicat unui ten tânăr, normal;
 masajul indicat unui ten senil.

Tenul uscat cu piele subţire beneficiază de un masaj alcătuit în majoritate din mişcări de netezire, efectuate mai lent
sau cu rapiditate, urmărind atât absorbirea substanţelor grase hrănitoare de către piele (deci gresarea acesteia) cât și
activarea circulaţiei sanguine și limfatice. Mişcările pot fi alternate cu câteva mişcări energice, fără a insista însă
prea mult asupra acestora din urmă. Tenul îngroşat şi gras beneficiază de un masaj alcătuit prin excelenţă din acele
mişcări energice prin care se obţine o curăţire a pielii de celulele moarte descuamante, o golire a foliculilor
pilosebacei de surplusul de sebum, uşurând astfel respiraţia cutanată, încetinită la asemenea tenuri. Masajul fiind
alcătuit în continuare de acele mişcări energice prin care se obţine o activare a circulaţiei sanguine, încetinite în
cazul tenurilor grase, sau o împrăştiere a depozitelor de grăsimi subcutanate.
Masajul trebuie să conţină și mişcări de netezire care vor alterna, din când în când, cu mişcările energice, în scopul
de a calma pielea. Tenului anemic i se aplică un masaj alcătuit din mişcări de netezire executate cu rapiditate, pentru
a activa circulaţia sanguină locală, alternate cu ciupituri, pălmuit, tapotat, mişcări prin care se urmăreşte acelaşi scop.
În general, la acest ten, mişcările de masaj 20
au o intensitate mai mare la întoarcere, în scopul de a produce un aflux de sânge în faţă, îmbunătăţind astfel
schimburile nutritive şi respiraţia cutanată.
Tenul congestiv beneficiază de un masaj tipic decongestiv, alcătuit din mişcări de netezire lente, cu presiuni mai
mari la coborâre şi din mişcări vibratorii foarte indicate în astfel de cazuri. Tenului normal i se aplică un masaj
uşor ,de scurtă durată, alcătuit din mişcări de netezire și energice, fără a insista prea mult, masajul având doar scopul
de a menţine, de a păstra aspectul frumos al tenului. Tenul senil beneficiază de un masaj de lung durata, alcătuit din
mişcări adecvate tipului de piele — uscat sau gras — mişcări ce nu trebuie efectuate prea dur, pentru a nu mobiliza
mai mult pielea. Masajul la asemenea tenuri are un rol igienic de curăţire a pielii, de îmbunătăţire a irigaţiei sanguine
locale, cât și un rol moral asupra psihicului clientei, creând o relaxare generală a organismului, ca şi o refacere a
încrederii în sine, datorită aspectului îngrijit al tenului.
3.2. În funcție de vârstă
În ceea ce priveşte vârsta clientei, mişcările de masaj sunt diferite atât cu privire la intensitatea lor cât și la durata de
execuţie a masajului. Un ten foarte tânăr nu are nevoie decât de o curăţire a tenului, fără a i se efectua un masaj
facial. Un ten tânăr beneficiază de un masaj de scurtă durată (circa 10 rnin.), alcătuit din mişcări de netezire și
energice, fără intensitate mare şi fără a insista asupra lor. Tenului matur i se efectuează un masaj cu o durată de 15—
20 min., alcătuit din acele mişcări de bază ce vor fi adecvate calităţii pielii, deficienţelor ei, şi a căror intensitate va
varia tot în raport cu aceste deficienţe. Tenul senil, îmbătrânit, se bucură de un masaj mai de lungă durată (20—25
min.), alcătuit din mişcări de netezire uşoare, alternate cu câteva mişcări energice, mişcări a căror intensitate nu
trebuie să fie mare, pentru a nu mobiliza şi mai mult pielea, având doar scopul de a îmbunătăţi circulaţia sanguină și
a produce relaxarea generală a organismului.
3.3. Diferenţierea masajului după tipul constituţional al clientei
Ţinând seama că în cosmetică utilizarea unei clasificări a clientelor după tipul lor constituţional ar fi mai dificilă, și
fiind cunoscută influenţa psihicului asupra expresiei și fizionomiei, s-a ajuns la clasificarea clientelor pe consideraţii
de ordin psihologic. Se va insista asupra a patru tipuri mai frecvent întâlnite în cabinetele de cosmetică, și anume:
- tipul apatic,
- tipul irascibil,
- tipul nehotărât
- și tipul contractat.

Pentru aceste tipuri există posibilităţi ca îngrijirile să aibă maximum de eficienţă, dacă se aplică o tehnică bazată pe
principii moderne, adică dacă se individualizează atât mişcările de masaj cât și tratamentul în ansamblu, folosindu-se
culorile şi muzica în timpul tratamentului. În multe cabinete se execută tratamente într-o ambianţă coloristică
adecvată tipului psihologic al clientei. Există diferite păreri, unii susţinând că trebuie alese culorile după constituţia
psihică a clientei, alţii că trebuie să fie adecvate felului tratamentului. În institutele unde nu se pot asigura mai multe
cabine colorate, se poate utiliza jocul de lumini adecvat cu tipul clientei. Indiferent de tipul respectiv al clientei,
masajul facial va începe întotdeauna prin mişcări efectuate pe gât şi decolteu, mişcări de netezire cu care se începe
orice masaj facial.
Aceste mişcări obişnuite pot fi completate de:
1) ciupituri pe ridurile orizontale din regiunea gâtului;
21
2) o alunecare de-a lungul venelor (pentru drenaj) cu pielea prinsă între pulpele degetelor;
3) cu o netezire în zig-zag pe decolteu, efectuată cu pulpa degetelor mediu şi index;
4) şi o mişcare de alunecare în cruce, de la gonion la claviculă, mâinile lucrând alternativ.

a. Timpul apatic. Clienta este tristă, dă impresia că totul îi este indiferent. Această apatie poate fi de multe ori
consecinţa unei perioade de oboseală sau supărări temporare. Cosmeticiana trebuie să-i acorde acestui tip de clientă
o atenţie deosebită. Culoarea cabinetului şi a lenjeriei din cabinet trebuie să fie caldă, tonică — cel mai potrivit pare
a fi rozul. Lumina nu prea slabă, deoarece lipsa ei întristează, muzica ar trebui să fie tonică, mişcările de masaj vor fi
prin excelenţă tonifiante, active (pianotat, ciupituri, pălmuit, arpegiu, frământat, evantai, vibraţii, încheiate cu
mişcări calmante de netezire).
b.Tipul irascibil. Acest tip este cel căruia trebuie să i s acorde atenţie, delicateţe. Pentru aceasta trebuie apelat la
mult tact. Tratamentul trebuie efectuat într-o atmosferă de calm, zgomotele fiind excluse, pentru a se produce
destinderea clientei. Lumina puternică trebuie evitată, deoarece ar enerva clienta. Culoarea ideală poate fi verde, care
este o culoare liniştitoare. Muzica este sedativă. Mişcările de masaj vor fi prin excelenţă mişcări de netezire,
efectuate lent, calm și alternate, dacă este necesar, de câteva mişcări energice. Masajul trebuie să urmărească, în
primul rând, relaxarea nervoasă, aceste tipuri fiind de multe ori congestive.
c Tipul contractat. Şi la acest tip, scopul principal al tratamentului este de a obţine destinderea. Foarte indicată în
acest scop este începere tratamentului cu un masaj de relaxare în regiunea spatelui. Culoarea indicată este galbenul,
lumina trebuie să fie mijlocie, zgomotul exclus, iar muzica liniştitoare, eventual o melodie cunoscută care destinde.
Mişcările de masaj sunt, în general mişcări de netezire, care încep de la.decolteu în sus, de multe ori acest tip fiind
palid. Masajul la acest tip are rol de destindere nervoasă.
d. Tipul agitat. La acest tip, mişcările de masaj trebuie să fie în genere spectaculoase, impresionante, să pară
deosebite. În general, în orice tratament cosmetic, cosmeticiana trebuie să ţină seama în alegerea mişcărilor de
masaj, în primul rând de calitatea tenului, de deficienţele lui, având grijă însă să nu se neglijeze nici vârsta și nici
starea psihică a clientei, pentru ca efectele tratamentului să fie cât mai satisfăcătoare.
CAP. IV. MASAJELE CORECTOARE. ROLUL LOR
A două categorie de masaje o alcătuiesc masajele corectoare, a ochilor, gurii şi bărbiei duble.
Ele au un rol cu totul diferite de cel al masajului facial, care este un masaj preventiv, de întreţinere. Aşa cum le
indică și numele, masajele corectoare au rol de a corecta, atenua, anumite imperfecţiuni, cutanate survenite cu vârsta,
boala (riduri, edeme, depozite de celulită etc.) şi sunt intercalate în timpul tratamentului cosmetic — înainte sau
după efectuarea masajului facial obişnuit— de câte ori este necesar. La efectuarea acestor masaje, poziţia clientei
este şezând pe un taburet, cu părul izolat într-o bonetă şi, bineînţeles cu faţa perfect demachiată și curăţită prin
procedeele cosmetice obişnuite. Cosmeticiana va sta în timpul masajului în spatele clientei puţin într-o parte.
4.1. Tehnica masajului corector al ochilor
Acest masaj corector va fi introdus în cadrul tratamentului cosmetic efectuat în cabinet, de câte ori se observă la
clientă un edem al pleoapelor, ochi congestionaţi sau riduri foarte vizibile în jurul ochilor. Masajul corector al
ochilor este alcătuit, în majoritate, din mişcări de netezire și vibratorii, mişcări ce se vor face cu multă fineţe și
întotdeauna cu o cremă,grasă, hrănitoare— întâi pentru a hrăni 22
ţesutul cutanat din această regiune și apoi pentru a uşura alunecarea degetelor pe piele, evitând astfel plisarea ei și
mai mult.
a) Cu o mână se susţine muşchiul orbicular, în timp ce cu mediul şi cu indexul celeilalte mâini se execută o mişcare
de netezire din unghiul intern al ochiului, de-a lungul muşchiului sprâncenos până în unghiul extern al ochiului, de
unde mişcarea continuă pe sub ochi doar cu indexul, revenind la poziţia iniţială. Se repetă de două ori, apoi printr-o
mişcare de alunecare cu ambele mâini pe frunte se trece la celălalt ochi, reluându-se aceeaşi mişcare.
b) Aceeaşi susţinere a muşchiului orbicular cu o mână, cealaltă execută mici ciupituri superficiale între index şi
police, pornind din unghiul extern al ochiului, pe sub ochi până la jumătatea arcadei zigomatice de aici mişcarea se
continuă printr-o netezire efectuată cu indexul în jurul ochiului până la poziţia de începere a mişcării. Prin aceeaşi
mişcare de legătură pe frunte se trece la celălalt ochi, pentru a se efectua aceeaşi mişcare.
c)Tot din aceeaşi poziţie de susţinere cu o mână a muşchiului orbicular, cu indexul celeilalte mâini se execută din
unghiul extern al ochiului până aproape de unghiul intern (pe sub ochi) presiuni ondulatorii pe piele. La această
mişcare, poziţia indexului este orizontală pe piele. Din unghiul intern al ochiului, indexul continuă mişcarea cu o
netezire pe sprâncenos, revenind la poziţia de plecare. Această mişcare are un efect bun asupra edemelor din
regiunea ochilor.
d) Cu o mână se susţine muşchiul orbicular, în timp ce cu mediul, indexul și inelarul celeilalte mâini se efectuează o
mişcare de netezire peste ochi, din unghiul intern spre cel extern al ochiului, de unde mişcarea se continuă până la
tâmplă. Când mâna care efectuează masajul ajunge la colţul extern al ochiului, cealaltă mână se ridică pentru o clipă
ca să lase liberă trecerea până la tâmplă. În timpul efectuării acestei mişcări de netezire, degetul mediu, până ajunge
la unghiul extern al ochiului, are o poziție uşor curbată, pentru a nu atinge pleoapa.
e) Mişcarea aceasta este o mişcare vibratorie punctată, efectuată cu cele trei degete (index, mediu, inelar) sub ochi şi
deasupra ochiului pe sprâncenos, în timp ce cealaltă mână susţine muşchiul orbicular. Fiecare din aceste mişcări
corectoare se efectuează de 10 ori la fiecare ochi. Se poate executa acest masaj întâi la un ochi, apoi printr-o mişcare
de mângâiere cu ambele mâini pe frunte se trece la celălalt ochi, sau se poate efectua fiecare mişcare trecând de la un
ochi la celălalt.
f) Ultima mişcare este o mişcare vibratorie plană. Cosmeticiana stă în spatele clientei şi efectuează cu ambele mâini
simultan cu cele trei degete — index, mediu şi inelar — o vibraţie plană, alunecând din colţul interior al ochilor până
la tâmplă, mişcare ce are acelaşi traiect ca mişcarea d), doar că acum se efectuează vibrând și la ambii ochi simultan.
Acest masaj corector poate fi completat şi cu o gimnastică a ochilor în felul următor:
- Cu o mână se acoperă și descoperă alternativ fiecare ochi.
- Se fixează privirea asupra unui deget care se ţine la o distanţă de 50 cm de ochi;
- Cu el se descrie un cerc destul de mare, căutând în acest timp ca ochiul să urmărească mişcarea degetului.
4.2. Tehnica masajului corector al gurii
Masajul corector al gurii se intercalează în cadrul tratamentului cosmetic în cabinet, de câte ori se observă la clientă
adâncirea prea evidentă a şanţului nazolabial sau acele riduri stelare din jurul gurii sau rictus. Masajul se efectuează
tot cu ajutorul unei creme hrănitoare şi are rolul de a hrăni ţesutul cutanat şi de a tonifia muşchii pieloşi din cauza
vârstei, sau din cauza unei slăbiri bruşte etc. Poziţia clientei la acest masaj este tot şezând pe un taburet, iar
cosmeticiana în spatele clientei. 23
a) Cu o mână se susţine muşchiul din apropierea orbicularului gurii, iar cu cealaltă mână, cu policele şi indexul se
efectuează mici ciupituri la şanţul nazolabial, de la comisura gurii la aripa nasului, de unde se coboară printr-o
mişcare de alunecare cu indexul pe acelaşi traiect până la poziţia iniţială.
b) Tot aceeaşi poziţie de susţinere cu o mână, în timp ce indexul celeilalte mâini efectuează presiuni ondulate de-a
lungul şanţului nazolabial de la comisura gurii până la aripa nasului, de unde revine la poziţia iniţială printr-o
alunecare cu acelaşi deget. Printr-o mişcare de netezire efectuată cu ambele mâini peste frunte, sau pe sub bărbie, se
trece la partea cealaltă a gurii, repetându-se aceleaşi două mişcări.
c) Cu o mână se susţine muşchiul din vecinătatea orbicularului gurii, în timp ce cu pulpa degetelor index şi mediu se
efectuează o mişcare de netezire pe muşchiul orbicular al gurii, descriind cercuri din ce în ce mai mici, până se
ajunge la buze.
d) Aceeaşi poziţie de susţinere cu mână, în timp ce indexul, mediul și inelarul celeilalte mâini efectuează o vibraţie
punctată sub buze și deasupra buzelor.
e) Ultima mişcare se execută şezând în spatele clientei. Cu mâinile lucrând alternativ se efectuează un foarfece
prelung al gurii, care ajunge până aproape de ureche. Fiecare din aceste mişcări corectoare se repetă de 10 ori.
4.3. Tehnica masajului corector al bărbiei duble
Bărbia dublă se datoreşte unei acumulări de deşeuri organice, unei retenţii de limfă, precum și unei îngroşări a
hipodermului. Această îngroşare locală de multe ori este însoţită şi de o celulită generală. Prin masajul corector se
reuşeşte să se oprească sau să se diminueze această deformare locală disgraţioasă. Prin mişcări stimulatoare specifice
se obţine evacuarea, împrăştierea acumulării deşeurilor organice, o activare a circulaţiei sanguine locale și o tonifiere
a ţesuturilor şi a muşchilor din această regiune.
Masajul corector al bărbiei este, în general, însoţit de un tratament specific, mai complex, ajutând la atenuarea sau
îndepărtarea acestei disgraţioase deformări locale. În timpul masajului, clienta stă tot şezând pe taburet. Poziţia
cosmeticienei este acum în spatele clientei.
a) Mâinile sunt aplicate una peste cealaltă, în regiunea submentonieră, cu față palmară în sus. Din această poziție ele
alunec spre urechi. Această mişcare se efectuează cu o intensitate mărită.
b) O mână se sprijină lângă ureche în timp ce cealaltă efectuează, cu toată față palmară o mişcare de netezire de la o
ureche la cealaltă —în regiunea submandibulara şi submentonieră. Când ajunge la cealaltă ureche, mâna rămâne în
contact cu pielea, până ce cealaltă mână reia mişcarea în sens invers.
c) Această mişcare este o mişcare de frământare. Se rulează pielea cu indexul, mediu și inelarul spre police, mâinile
lucrând simultan. Se începe mişcarea de la vârful bărbiei, se coboară până la claviculă, se urcă apoi până în dreptul
gonionului, iar se coboară la clavicule, urcând din nou până aproape la ceafă. În tot timpul acestei mişcări pielea și
ţesuturile subcutanate sunt rulate mereu între degete.
d) Pumnii strânşi ai ambelor mâini, cu dosul falangelor sprijinite în regiunea submentonieră, în timp ce policele sunt
împreunate deasupra vârfului bărbiei. Din această poziţie, mâinile alunecă cu pumnii strânşi pe pielosul gâtului,
efectuând o uşoară rotire în aşa fel ca policele să atingă claviculele, se urcă din nou tot rotind pumnii din încheietură,
până în dreptul gonionului, se coboară iar până la clavicule, urcând apoi până aproape de ceafă 24
e) Se execută un pălmuit, alternativ cu ambele mâini în regiunea submandibulară şi submentonieră.
f) Tapotatul acestei regiuni, efectuat cu ambele mâini simultan.
g) Arpegiul regiunii submandibulare şi submentoniere, mâinile lucrând alternativ.
h) Mâinile aplicate una peste cealaltă cu față palmară în sus, în regiunea submentonieră, alunecă într-o mişcare
vibrată până în dreptul urechilor, fără a atinge obrajii.
Fiecare din aceste mişcări se repetă de 10 ori. Se lucrează cu o intensitate mărită.
4.3.1. Tratamentul bărbiei duble
Masajul corector al bărbiei duble este, de obicei, încorporat într-un tratament special, ce urmăreşte împrăştierea şi
topirea acestor depozite inestetice.
a)Tratamentul începe prin iradieri cu infraroşii a acestei regiuni în scopul activării circulaţiei sanguine și topirii
ţesutului adipos subcutanat. Aceste iradieri pot fi înlocuite prin împachetări cu parafină caldă, urmărind acelaşi scop.
b)Urmează masajul manual corector al bărbiei duble, ce se efectuează cu ajutorul unei creme reductoare.
c)Masajul manual este completat cu un masaj cu electrodul aparatului de înaltă frecvenţa, în scop de a evita
circulaţia şi a uşura absorbţia cremei reductoare de către piele.
d)Un masaj de câteva minute cu ventuza mare a sebaspirului, ce efectuează un frământat excelent al ţesuturilor din
această regiune.
e)Aplicarea unei măsţi astringente sau, dacă există, a unei meatoniere electrice. Se procedează în felul următor : se
aplică pe piele în regiunea submentonieră o cremă reductoare, apoi o fâşie de material pluşat înmuiat într-o loţiune
tonică, peste care se aplică mentoniera electrică. Se ţine astfel 10—15 min.
e)Tratamentul bărbiei duble se încheie cu pulverizări cu o infuzie tonică, efectuate cu pulverizatorul cu jet filiform al
vaporelului.
Tot în scopul diminuării acestor depozite nedorite se pot face şedinţe de trei ori pe săptămână (circa 20—30 şedinţe)
cu aparatul Estetodin, care produce contracţii musculare, având ca rezultat o activare a circulaţiei sanguine locale, o
tonifiere a ţesuturilor şi o topire a ţesutului adipos subcutanat. 25
BIBLIOGRAFIE
1. Bucur G, Opriş DA. – Boli dermatologice – enciclopedie, ediţia a II-a. Editura Medicală Naţională, Bucureşti,
2002.
2. Cojocaru I. – Elemente de dermatomicologie. Editura Medicală, Bucureşti, 1979.
3. Colţoiu A. – Tratat de dermatovenerologie. Editura Medicală, Bucureşti, 1986.
4. Diaconu JD, Coman OA, Benea V. – Tratat de terapeutică dermato-venerologică. Editura Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 2002.
5. Dimitrescu A, Trifu P. – Precancerele şi cancerele cutanate. Editura Medicală, Bucureşti, 1993.
6. Dimitrescu A. – Dermatologie. Editura Medicală Naţională, Bucureşti, 2002.
7. Dimitrescu A. – Dermatologie. Editura Naţional, Bucureşti, 1997.
8. Forsea D, Popescu R, Popescu CM. – Compendiu de dermatologie şi venerologie. Editura Tehnică, Bucureşti,
1997.
9. Lever WF, Lever-Schaumburg G. – Histopathology of the skin. JB Lippincott Co, 1990.
10. Oanţǎ A. – Dermatologia în cazuri clinice, Editura Universitatea Transilvania Braşov, 2004.
11. Oanţǎ A. – Nevii nevocelulari şi potenţialul lor de transformare în melanom malign, Editura Universitatea
Transilvania Braşov, 2004.
12. Rook