Definiţie

Se numeşte matrice de dimensiuni ( de tip ) m×n (m,n ∈ N * )

 a11 a12 ... a1n 
un tablou: 
 a 21 a 22 ... a2 n 

A=
.... ..... .... .... 
 
a am 2 ... a mn 
 m1

format din m×n elemente aranjate în m linii şi n coloane.

Se notează : A = ( aij ) , i = 1, m , j = 1, n
Cazuri particulare
1) O matrice de tipul 1 × n (deci cu o linie şi n coloane) se
numeşte matrice linie şi are forma: A = ( a1 a 2 ... a n )
a1 
2) O matrice de tipul m × 1 (cu m linii  
şi o coloană) se numeşte matrice a 2 
B = 
coloană şi are forma: ...
 
a 
 m 
O matrice de tip m × n se numeşte nulă (zero) dacă toate
elementele ei sunt zero. Se notează cu O:

0 0 ... 0 
 
0 0 ... 0 
O=
... ... ... ... 
 
0 0 ... 0 

Se numeşte matrice unitate matricea care pe diagonala
principală are toate elementele egale cu 1, iar restul elementelor
sunt egale cu 0. Se notează cu:
1 0 ... 0 
 
0 1 ... 0 
In = 
... ... ... ... 
 
0 0 ... 1 

 Definiţie: Dacă numărul de linii este egal cu numărul de coloane
(m = n), atunci matricea se numeşte pătratică de ordinul n.
a11 a12 ... a1n 
 
a 21 a 22 ... a 2 n 
A = 
 ... ... ... ... 
a 
 n1 a n 2 ... a nn 

Sistemul de elemente ( a11 a22 ... ann ) reprezintă diagonala

principală a matricii A, iar suma acestor elemente a11 + a 22 + ... + ann
n
se numeşte urma matricii A notată Tr(A)= ∑a ii
i =1

Sistemul de elemente ( a1n a2 n− 1 ... an1 ) reprezintă diagonala

secundară a matricii A.
 Operaţii cu matrici
1. Egalitatea a două matrici.
Definiţie. Fie A = ( a ij ), B = ( bij ) ∈ Μ m ,n ( C ). Spunem că
matricile A, B sunt egale şi scriem A = B dacă : a ij = bij ,
( ∀) i = 1, m , ( ∀) j = 1, n.
Exemplu: Să se determine numerele reale x, y astfel încăt
să avem egalitatea matricelor :
 x +1 x + y  2 − x −1
  =  
 0 x − 2 y  0 9 − 2x 
Matricile sunt egale dacă elementele corespunzătoare sunt
egale, adică:
 x+1= 2
 Rezolvând acest sistem găsim
 x + y = − x −1
0=0 soluţia x = 1, y = -3.

 x − 2 y = 9 − 2 x
 Suma matricelor
Definiţie: Se numeşte suma matricelor A = (a ij ), B = (bij )
de dimensiuni m×n matricea de aceleaşi dimensiuni D = (d ij ),
unde d ij = a ij + bij ,, i = 1, m; j = 1, n. Se notează: D = A + B
 2 1 3   − 1 − 7 5
Exemplu: A =   şi B =  
 − 1 0 − 4  2 − 3 0

−1
2 1 − 7 3 + 5  1 − 6 8 
este matricea : ,
D =
 
=  
− 1 + 2 0 − 3 − 4 + 0  1 − 3 − 4 

Explicit adunarea matricilor A, B înseamnă:
 a11 a12 ... a1n   b11 b12 ... b1n   a11 + b11 a12 + b12 ... a1 n + b1n 
 ÷  ÷  ÷
 a 21 a 22 ... a 2 n ÷+  b21 b22 ... b2 n ÷= a
 21 + b 21 a 22 + b 22 ... a 2n + b 2n ÷
 ... ... ... ... ÷  ... ... ... ... ÷  ... ... ... ... ÷
 ÷  ÷  ÷
a a ... a ÷  bm 1 bm 2 ... bmn ÷ a +b + + ÷
 m1 m2 mn     m1 m1 a m2 b m2 ... a mn bmn 
 Proprietăţi ale adunării matricelor

A1 (Asociativitatea adunării). Adunarea matricilor este asociativă,

adică:
( A + B ) + C = A + ( B + C ) , ∀ A, B, C ∈ Μ m ,n ( C )
A2 (Comutativitatea adunării). Adunarea matricilor este comutativă,
∀A, B ∈ Μ ( C )
m ,n

adică:
A + B = B + A,
.
A3 (Element neutru). Adunarea matricilor admite matricea nulă ca
element neutru, adică ∃Om , n ∈Μm , n ( C ) astfel încît:

A + Om ,n = A, ∀A ∈ Μ m ,n ( C )
A4 (Elemente opuse). Orice matrice A ∈ Μ m ,n ( C ) are un opus, notat
− A , astfel încât: A + ( − A ) = Om , n
 Exerciţii de control

Să se calculeze A + B pentru:
1 − 1 2  0 5 − 3
Ex . 1 : A =  ÷, B =  ÷.
3 0 1   10 1 5 

1 1 0 1
Ex . 2 : A =  ÷, B =  ÷.
 −1 1 1 0

 1 3 8  2 9 14 
 ÷  ÷
Ex . 3 :
A =  −6 8 10 ÷, B =  13 5 6 ÷.
 −5 2 4 ÷ 7 1 0÷
   
 Produsul unei matrici cu un scalar
Definiţie: Se numeşte produsul matricei A = ( aij ) ∈ M m×n
cu numărul λ ∈ C matricea de aceleaşi dimensiuni B = bij ( )
unde bij = λ × a ij i = 1, m , j = 1, n.
Se notează : B = λA
Observaţie: A înmulţi o matrice cu un scalar înseamnă a
. înmulţi toate elementele matricii cu acest scalar.
 λ a11 λ a12 ... λ a1n 
 ÷
 λ a21 λ a22 ... λ a2 n ÷
Deci, λ A =
 ... ... ... ... ÷
 ÷
÷
λ
 m1a λ a m2 ... λ a mn 
Proprietăţi ale înmulţirii matricei cu scalar

S1 λ ( µ A ) = ( λµ ) A , ∀λ , µ ∈ С , ∀ A ∈ M mn ( C )

S 2 λ ( A + B ) = λ A + λ B, ∀λ ∈ С , ∀ A, B ∈ M ( C )
mn

S 3 ( λ + µ ) A = λ A + µ A, ∀λ , µ ∈ С , ∀ A ∈ M mn ( C )

S 4 1 ×A = A, 1 ∈ C , ∀A ∈ M mn ( C )
 Înmulţirea matricelor
( ) ( )
Definiţie. Fie A = aki ∈ M m , n ( R ) , B = bi j ∈ M n , p ( R )

Produsul dintre matricile A şi B (în aceasta ordine), notat AB este matricea

( )
kj ∈ M m , p ( R )
C = cdefinită prin:
n
ck j = ∑ a b , ( ∀ ) k = 1, m , ( ∀ ) j = 1, n.
ki ij
i =1

Observaţii
1.) Produsul AB a două matrici se poate efectua numai dacă
A ∈ Μ m ,n ( R ) , B ∈ Μ n , p ( R ) , adică numărul de coloane i ale lui
B este egal cu numărul de linii ale lui A, obţinîndu-se o matrice
C = AB

2) Dacă matricile sunt pătratice A, B ∈ Μ n ( R ) atunci are sens întotdeauna

atât AB cât şi BA, iar, în general, AB ≠ BA adică înmulţirea matricilor nu
este comutativă.
  1 2 0  0 1 3
   
Exemplu: A =  5 3 2 , B =  1 2 4 
 3 4 5  4 2 7
   


1* 0 +2*1 +0* 4 1*1+2*2+0*2 
1*3+2*4+0*7

5*0+3*1+2*4 5*1+3*2+2*2

5*3+3*4+2*7
AB = =
 

3*0+4*1+5*4 3*1+4*2+5*2 
3*3+4*4+5*7
 
 2 5 11 
 
=  11 15 41 
 9 21 60 
 
 Proprietăţi ale înmulţirii matricelor

I1 (Asociativitatea înmulţirii). Înmulţirea matricilor este

asociativă, adică
( AB ) C = A ( BC ) , ( ∀ ) A ∈ Μ m ,n ( C ) , ( ∀ ) B ∈ Μ n , p ( C ) ,
( ∀) C ∈Μ p , s ( C )
I 2 (Distributivitatea înmulţirii în raport cu adunarea).
Înmulţirea matricilor este distributivă în raport cu adunarea
matricilor, adică
( A + B ) C = AC + BC , C ( A + B ) = CA + CB , ( ∀ ) A, B , C
matrici pentru care au sens operaţiile de adunare şi înmulţire.

I3 Dacă I n ∈ Μ n ( C ) este matricea unitate, atunci

I n A = AI n = A, ( ∀ ) A ∈ M n ( C ) , unde I este elementul neutru.
n
 Exerciţii de control

Ex . 1 : Să se calculeze produsul matricelor:

2 −1  5 0 
a .) AB =  ÷ ÷
3 5  1 −3 

1 0
 3 0 −2   3 ÷
b.) AB =  ÷ 5÷
 1 2 0  2 ÷
4 −3 ÷
 

Ex . 2 : Să se calculeze A − B (în caz dacă există), unde

2 2

 −1 3   4 0
A= ÷; B =  ÷
 2 5   7 6 
Ex. 3: Să se calculeze suma(diferenţa) matricelor:
 3 1  0 2
a .)   −  ;
 1 2  − 1 3

 7 3  2 1
b.) 2  + 5 ;
 − 1 8   − 4 3 

 1 − 1 12   5 − 2 3 
c .) 3  + 4 ;
 3 0 2   − 2 1 0 

 0 − 1 2i   3i − 2 3
d .) 2i   + 4 
 5 0 i  − i 0 4 
Ex 4. Să se calculeze AB, BA dacă:
 3 0 0  − 1 6 11 
   
a .) A =  0 2 0 , B =  9 2 5 ;
 0 0 1  0 3 7
   

a b c  1 0 1
   
b.) A =  1 1 1 , B =  0 1 1 ;
x y z   1 1 1
  

Ex 5. Să se calculeze:
 0 1   − 1 1  3 1  
a .)      ;
 3 2   2 2  0 1 

 2 3   4 1  3 − 1 
b.)    ;
 1 3  2 0  2 2 