Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Fig.6.1.Modelul de calcul in regimul tractiunii si al franarii pentru
carterul puntii motoare rigide din spate, inclusiv diagramele de
eforturi: 1-regimul tractiunii; 2-regimul franarii.
2
Reactiunile tangentiale in regimul franarii se considera egale si se
determina pornind de la conditia de aderenta:
X 2 fs X Z 2 fs( d )
2 fd
(6.4)
Solicitarile sunt:
M ivR( f ) Z 2 sR( f ) l (6.5)
M ihR( f ) X 2 sR( f ) l (6.6)
M tR( f ) X 2 sR( f ) r d
(6.7)
Considerand teoria de rezistenta a tensiunii tangentiale maxime,
momentul echivalent este:
2 2 2
M ech M ivR ( f ) M ihR ( f ) M tR ( f ) (6.8)
Sectiunea periculoasa este sectiunea I-I.
Urmeaza apoi calculul de dimensionare sau de verificare in functie de
solutia constructiva si de sectiune, adoptate pentru carter / grinda. Carterul se
executa din fonta maleabila prin turnare, din otel prin turnare sau prin
forjare, dintr-o bucata sau din mai multe bucati asamblate prin sudura.
Schema fortelor care actioneaza asupra carterului puntii motoare din
spate in regimul deraparii,
deraparii, inclusiv diagramele de eforturi, este prezentata in
figura 6.2.
3
Fig.6.2.Modelul de calcul in regimul deraparii pentru carterul puntii
motoare din spate, inclusiv diagramele de eforturi.
4
momentului incovoietor produs de reactiunile laterale si se compun cele
doua diagrame. Sectiunea periculoasa este sectiunea II-II.
Regimul trecerii peste obstacole este caracteristic deplasarii pe
drumuri cu denivelari, iar asupra puntii actioneaza sarcini dinamice verticale
importante. Marimea acestor sarcini se apreciaza prin coeficientul dinamic
k d care are valorile de 2,5 pentru autocamioane si autoturisme de teren si
1,75 pentru autoturisme si autobuze.
G2
Z Rs Z Rd k d (6.12)
2
Metoda de calcul prezentata se aplica si pentru puntea rigida
namotoare din spate, luandu-se in considerare numai regimurile franarii,
deraparii si trecerii peste obstacole.
5
Inlocuind reactiunile tangentiale X2 si X 3 cu expresiile lor la limita de
aderenta, se pot determina fortele care solicita barele de reactie. Solicitarea
principala este compresiunea, respectiv flambajul. Calculul se face pentru
regimul tractiuni si al franarii.
In regimul deraparii, reactiunile laterale pot fi preluate fie de arcul
lametar daca capetele lui sunt ghidate transversal pe glisiera de pe grinda
puntii, fie de cate un brat triunghiular central pe fiecare punte care
inlocuieste barele de reactie superioare.
6
Fig.6.5.Modelul de calcul al puntii din fata rigide, inclusiv diagramele
de eforturi: 1-regimul franarii; 2-regimul deraparii.
Regimul franarii.
Reactiunile normale sunt:
G1 m1 f
7
G1 2 hg G1 2 hg
Z Rd 1 , Y Rd 1 (6.20)
2 E 1 2 E
1
Este convenabil ca trasarea diagramei de moment incovoietor sa se
faca tot prin metoda suprapunerii efectelor ca la puntea motoare din spate.
Regimul trecerii peste obstacole se trateaza ca la puntea motoare din
spate.
Sectiunea periculoasa este II-II.
6.3.2.Fuzeta si pivotul
Modelul de calcul pentru fuzeta si pivot este prezentat in figura 6.6.
8
In tabelul 6.1 sunt date distantele recomandate intre rulmentii cu role
conice ai butucului rotii in functie de sarcina verticala ce revine rotii.
9
N l 4
Q MN (6.29)
a b
si fortele:
N a N b
Q Ns si Q Ni (6.30)
ab ab
Fortele care actioneaza in bratele fuzetei sunt:
Qi Q Mz Q MN Q Ni Q2
Mf Q fi
2
(6.31)
Q s Q Mz Q MN Q Ns Q2
Mf Q fs
2
(6.32)
Regimul deraparii
Reactiunea verticala genereaza in bratele fuzetei cuplul de forte:
' Z Rs l 1
Q Mz (6.33)
ab
Reactiunea transversala redusa in axa rotii genereaza in bratele fuzetei
cuplul de forte:
Y Rs r d
Q My (6.34)
ab
si fortele:
Y Rs a Y Rs b
Q Ms si Q Mi (6.35)
ab ab
Fortele care actioneaza in bratele fuzetei sunt:
Z Rs l 1 Y Rs r d Y Rs b
Qi (6.36)
ab
Z rs l 1 Y Rs r d Y Rs a
Q s (6.37)
ab
Regimul trecerii peste obstacole
In acest regim, asupra puntii actioneaza numai reactiunea verticala
ZRs=ZRd echilibrata in bratele fuzetei de cuplul de forte:
l 1
Qi Q s k d Z Rs (6.38)
ab
Cunoscand fortele care actioneaza in bratele fuzetei se dimensioneaza
sau se verifica pivotul la incovoiere, la forfecare si la strivire. Daca este
cazul se dimensioneaza sau se verifica si bratele fuzetei in zona incastrarii cu
corpul acesteia.
Pivotul se executa din oteluri aliate de cementare sau de imbunatatire.
10
Tabelul 6.2.Parametrii dimensionali ai grinzii puntii VL 4
Dimensiune[mm] A B C D E F G
Grinda VL 4 1750±0,5 100 844 49,955la 89- 100 50±20’
49,971 0,2
11
Pivotul are diametrul de baza de 50 mm, iar din considerente de
montaj este executat in trepte astfel:
- partea superioara: 51,002 la 51,013 mm;
- partea centrala: 50,302 la 50,313 mm;
- partea inferioara: 50,002 la 50,013 mm.
Pivotul este fixat in pumnul grinzii prin strangere.
Lagarele dintre pivot si bratele fuzetei sunt lagare de alunecare.
12
Fig.6.9.Modelul de calcul al puntii fractionate cu mecanism patrulater
transversal cu brate neegale: a si b)actioneaza reactiunile verticale si
tangentiale; c si d)determinarea grafica a fortelor din brate;
e)actioneaza reactiunile verticale si transversale.
' '
Bratul inferior va fi solicitat la intindere de forta F F , iar in plan Z N
'' ''
longitudinal la incovoiere de forta F F . In plus acest brat va fi solicitat in M X
13
fortele Z si FA si se construieste poligonul fortelor, care permite
determinarea fortelor din brate. Metoda este avantajoasa cand bratele sunt
inclinate.
In regimul deraparii, in centrul petei de contact actioneaza reactiunea
transversala Ys pentru roata din stanga si Yd pentru roata din dreapta, iar
reactiunile verticale la cele doua roti sunt diferite.
Pentru roata din stanga Z s genereaza in brate fortele:
Z s L l 1
F zs' F zs'' (6.45)
l 2
Ys da nastere in brate la fortele:
Y s b0 Y s a0
F Ys' si F Ys'' (6.46)
l 2 l 2
' '' Y s r d
14
Fig.6..10.Modelul de calcul pentru puntea McPherson cu axa
amortizorului suprapusa peste axa de bracare
15
G G
Z x Z ns sin si Z y Z ns cos (6.49)
2 2
16
Fig.6.11.Metoda poligonului fortelor pentru determinarea fortelor
rezultante din articulatii
17
Fig.6.12.Modelul de calcul pentru puntea MacPherson cu amortizor
dezaxat
unde: b d t d tg t cos C o sin (6.58)
B y B x tg (6.59)
Rezolvand sistemul format din (6.57) si (6.59) se determina expresiile pentru
componentele fortei B:
Gns b
B x Z (6.60)
2 C o t
tg
G b tg
B y Z ns (6.61)
2 C o t tg
18
Componentele Ax si Ay se determina din echilibrul fortelor in sistemul
considerat:
A x
B Z
si A y B y Z y F a
x
x
(6.62)
Solutiile actuale de punti MacPherson se caracterizeaza prin faptul ca
arcul elicoidal al suspensiei nu se monteaza concentric cu amortizorul ci
dezaxat inspre roata cu distanta “s”; se realizeaza o preluare mai convenabila
a componentei Ay de catre caroserie si se mareste ecartamentul arcurilor
puntii. Modelul de calcul, daca se considera ca in pata de contact roata – cale
actioneaza si o forta transversala Y (regim de derapare), este prezentat in
figura 6.13, sistemul de axe fiind similar cu cel din cazul precedent. Si in
acest caz se descompun fortele de la contactul roata – cale in componente
fata de sistemul de referinta al puntii.
19
Pentru determinarea fortelor din articulatiile puntii se scriu ecuatiile:
F 0 Z Y B A 0
x x x x x
(6.63)
F y 0 Z y Y y B y A y 0 (6.64)
M B 0 Z d t d tg Y d A x C o A y s t 0 (6.65)
B y B x tg (6.66)
Rezolvand sistemul de ecuatii de mai sus se pot determina componentele
fortelor din punctele A si B (Ax, Ay, Bx, By).
In cazul general, cand la contactul roata – cale actioneaza forte pe trei
directii (normala Z, tangentiala X, transversala Y), iar axa de bracare are si
unghi de fuga β, se foloseste modelul prezentat in figura 6.14 prntru
determinarea fortelor din articulatiile A si B.
20
Z d t d tg C o sin Y d ns C o cos
B y (6.67)
C o ctg cos sin
B x B y ctg
(6.68)
B y f X C o cos d r a Z e
B z (6.69)
C o cos
Distantele pe directia X, dintre articulatia A si centrul rotii notata cu
“e”, respectiv dintre articulatia A si articulatia B notata cu “f” se calculeaza
cu relatiile:
e C o cos d r tg (6.70)
f C o cos tg (6.71)
Componentele fortei din articulatia A se determina din ecuatiile de
echilibru pe cele trei directii:
F 0 A B Y
x x x
(6.72)
F y 0 A y B y Z (6.73)
F z 0 A z X B z (6.74)
Forta rezultanta din articulatia A, determinata pe baza componentelor
de mai sus (vezi figura 6.15), se descompune dupa axa amortizorului AB,
componenta preluata de arcul suspensiei si dupa o directie perpendiculara pe
axa amortizorului, care incarca tija acestuia.
21
amortizorului notata cu “v” si dupa directa perpendiculara pe axa
amortizorului notata cu “u”, asa cum se vede din figura 6.16 pentru
componenta Ay.
2 2
tg tg tg (6.75)
A yu A y sin (6.76)
A yv A y cos (6.77)
Forta totala pe directia axei amortizorului Fa, care este preluata de
arcul suspensiei este data de relatia:
F a A y cos A z cos sin Ax sin sin (6.78)
Forta taietoare totala din tija amortizorului Ft este data de relatia:
F t A
z cos A x sin cos A y sin
2
2
A z sin A x cos (6.79)
In cazul in care axa amortizorului este diferita de axa de bracare cu
unghiul φ, forta din arcul suspensiei Faφ, respectiv din tija amortizorului F tφ
se determina cu relatiile:
F a F a cos F t sin
(6.80)
F t F a sin F t cos (6.81)
22
Un regim de calcul specific pentru aceasta punte este deplasarea in
viraj, care implica aparitia in pata de contact roata – cale a unei forte
transversale Y. Modelul de calcul este prezentata in figura 6.17.
23
Fig.6.18.Comportarea in viraj a puntii pendulare
a. b.
Fig.6.19.Punte pendulara cu tirantul 1:a-demarare; b-franare
24
6.7.Puntea cu brat longitudinal in “L”
25
Pentru roata interioara virajului:
Z 1 f Y 1 k
B y1 , A y
1
Z 1 By1 , A x1 Y 1 (6.89)
g
Pentru roata exterioara virajului:
Y 2 k Z 2 f
B y 2 , A y 2
B y 2 Z 2 , A x 2 Y 2 (6.90)
g
La majoritatea constructiilor, lagarul care preia forta transversala este cel
dinspre roata.
Bratul este solicitat la incovoiere dubla in sectiunea l-l si torsiune de
momentele:
M r a Z Y
2 2
t
si M Z b Y k (6.91)
t
f g
A zf F f si B zf A z F f
(6.92)
g
Forta normala Zf produce in lagarele bratului reactiunile verticale:
f g
A yf Z f si B yf A yf Z f (6.93)
g
Bratul este solicitat la incovoiere dubla si la torsiune de momentele:
M iz Z f r a , M iF F f b , M t Z f b
f
(6.94)
26
6.8.Puntea cu brat orizontal oblic
27
Fig.6.24.Definirea directiei fortei din arcul elicoidal
28
- reactiunea radiala din A:
A A y Aw 2 2
(6.102)
- reactiunea axiala din A:
A
u
F
F
u
F
xu
zu
(6.103)
- reactiunea radiala din B:
2 2
B B y Bw (6.104)
In regimul deraparii forta laterala Y se descompune conform metodei
de calcul anterioare, dupa sistemul de referinta u-w, conform figurii 6.26.
29