Sunteți pe pagina 1din 77

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007

CURRICULUM
pentru clasa a XI -a

Calificarea: TEHNICIAN HORTICULTOR

Nivelul 3
- 2007 -

Autori :

Matei Monica Profesor gr. I, Grupul Şcolar agricol


Valea Călugărească
Popa Elena Profesor gr. II, Grupul Şcolar agricol
Valea Călugărească
Dascălu Marea Profesor gr. I, Colegiul agricol Tecuci
Tănăsescu Florica profesor grd. did. I, Grupul Şcolar
Agricol Palas- Constanţa
Moisiu Maria doctor în medicină veterinară, profesor
grd. did. I, Grupul Şcolar Agricol
Palas- Constanţa
Mihalcea Mariana Profesor gr. I, Inspector general adjunct
judeţ Ilfov
Ilie Maria Profesor gradul II, doctor, prof. gradul I,
Grup şcolar I.N.Roman Constanţa
Oprea Delia Profesor gradul I,doctorand, GrupŞcolar
Agricol Prejmer

1
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
LICEUL TEHNOLOGIC
Clasa a XI- a

Aria curriculară TEHNOLOGII

Calificarea: Tehnician horticultor

Cultură de specialitate, pregătire practică şi stagii de pregătire practică

Modulul 1. Elemente de agropedologie Total ore / an 132


din care: laborator tehnologic 66

Modulul 2. Tehnologia de cultivare a viţei de vie Total ore / an 99


din care: laborator tehnologic 66

Modulul 3. Marketingul produselor agricole Total ore / an 57


din care: laborator tehnologic 24

Modulul 4. Legislaţie şi etică profesională Total ore/an 42


din care: laborator tehnologic 42

Total ore/an = 10 ore / săpt. x 33 săpt. = 330 ore

Stagii de pregătire practică

Modulul 5. Securitatea şi sănătatea în muncă în


domeniul agricultură Total ore / an 30
din care laborator tehnologic 30

Modulul 6. Vinificaţie Total ore / an 90


din care laborator tehnologic 30

Total ore / an = 30 ore / săpt. x 4 săpt. = 120 ore

Curriculum în dezvoltare locală

Modulul 7. Organizarea exploatării agregatelor Total ore / an 132


şi instalaţiilor folosite în horticultură din care : laborator tehnologic 66

Total ore / an = 4 ore / săpt. x 33 săpt. = 132 ore

Nr. total de ore: 582 ore / an

2
NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Horticultura este îndeletnicirea agricolă a cărei origine este foarte veche în România.
Cultivarea legumelor, a pomilor fructiferi şi a viţei de vie a fost considerată o ocupaţie deosebită,
care necesită cunoştinţe temeinice, uneori ridicându-se la nivelul artei. În acelaşi timp, sectoarele
de activitate din horticultură au un caracter intensiv. Dezvoltarea hortiviticulturii la începutul
mileniului al III-lea nu poate fi separată de problemele mari cu care se confruntă omenirea la ora
actuală, printre care:
 creşterea demografică;
 criza energetică şi de materii prime;
 problemele mediului înconjurător;
Creşterea demografică estimată scoate în evidenţă faptul că cerinţele în produse
agroalimentare vor creşte rapid. Legumele, fructele, strugurii, vinul şi celelalte derivate ale
producţiei hortiviticole, la majoritatea popoarelor şi în toate timpurile, s-au bucurat de o mare
preţuire din partea populaţiei consumatoare.
Prin conţinutul lor bogat în zaharuri, vitamine, săruri minerale şi multe alte principii active,
produsele hortiviticole vor juca şi în viitor un rol important în alimentaţia umană, ca o
componentă esenţială a unei alimentaţii echilibrate şi diversificate. Creşterea substanţială a
producţiei horticole trebuie să facă faţă şi unor standarde şi cerinţe mai înalte impuse de
consumatori.
Reducerea consumului de fungicide, erbicide şi îngrăşăminte chimice va contribui la
prevenirea poluării mediului, a plantelor şi a recoltei. Cercetarea ştiinţifică şi în general, opinia
publică, mai ales în ultimii ani, s-a dovedit a fi sensibilă la problemele mediului înconjurător şi
ale sănătăţii oamenilor. În ultimul timp au apărut numeroase lucrări ştiinţifice şi de informare,
care pledează pentru extinderea horticulturii biologice, în vederea protejării mediului, păstrării
echilibrului natural, menţinerea fertilităţii solului, obţinerii unor produse agricole valoroase din
punct de vedere biologic şi igienic, care să nu afecteze sănătatea consumatorilor.
În stadiul actual al culturii plantelor horticole, este recunoscută contribuţia acestora la asigurarea
calităţii vieţii şi la sporirea valorii acesteia pentru societate.
În cadrul curriculum-ului unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate ca:
 Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricol
 Etică şi legislaţie profesională
 Marketingul produselor agricole
 Elemente de agropedologie,
 Tehnologia de cultură a viţei de vie,
 Vinificaţie,
 Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în horticultură
prin competenţele definite, asigură tehnicianului horticultor capacitatea de a sprijini în mod real
inginerul horticultor în activitatea de producţie.
Cea mai dinamică unitate de competenţe, Elemente de agropedologie, prin faptul că
implică însuşirea unor cunoştinţe generale despre solurile din România, tehnologiile de cultură,
trebuie însuşită cu responsabilitate de către tehnicianul horticultor în vederea selectării celor mai
eficace tehnologii, celor mai fertile soluri, sau celor mai eficace pesticide. Pentru tehnicianul
horticultor cunoştinţele despre cultura viţei de vie, sau cultura speciilor floricole sunt absolut

3
necesare în aplicarea raţională a lucrărilor de întreţinere asupra solului şi plantelor, în funcţie de
particularităţile morfo-biologice şi ecologice ale fiecărei culturi.
Unităţile de competenţe tehnice specializate, Tehnologia de cultură a viţei de vie şi
Tehnologia de cultură a speciilor floricole, prin competenţele definite, asigură tehnicianului
horticultor cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru înfiinţarea şi întreţinerea unor culturi
deosebit de valoroase pentru economia ţării.
Subliniem că unităţile de competenţe pentru abilităţile cheie se formează şi se
aprofundează în fiecare modul, în principal pe instruire practică, dar se evaluează o singură dată,
la modulul în care au fost agregate. În prologul programei este prezentat tabelul nr. 1, privind lista
unităţilor cheie şi modulelor unde sunt parcurse şi evaluate. Profesorul are obligaţia să cunoască
conţinutul unităţilor de competenţe cheie de la nivelul 3 şi să-l implementeze în cadrul fiecărui
modul pentru formarea abilităţilor cheie. De fapt, unităţile de competenţe tehnice generale şi
specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţile
cheie.
Programa se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi.
Fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţe individuale formulate în Standardul de
Pregătire Profesională. Conţinuturile tematice asociate competenţelor individuale tehnice
specializate permit realizarea acestora. Pe baza conţinuturilor din programă, sunt realizate
competenţele individuale tehnice specializate.
Programa şcolară reprezintă elementul de bază în realizarea proiectării didactice, ceea ce
presupune lecturarea cu atenţie a ei, astfel încât să se aibă în vedere modul de parcurgere în
ordine cronologică a conţinutului prezentat în aliniatul 1 din capitolul III, “Sugestii
metodologice”. Pentru ca programa să-şi dovedească din plin utilitatea în proiectare, ea trebuie
studiată în corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională în care sunt stipulate criteriile de
performanţă, competenţele individuale şi probele de evaluare, necesare înregistrării
performanţelor elevilor.
Menţionăm că modulele din cadrul curriculum-ului diferenţiat (în ordine: Elemente de
agropedologie, Tehnologia de cultivare a viţei de vie, Marketingul produselor agricole,
Legislaţie şi etică profesională, precum şi cele din stagiile de pregătire practică
( Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricol, Vinificaţie )
sau C.D.L.( Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultură),
se studiază în paralel.

RUTA DE PREGĂTIRE PENTRU CALIFICAREA

TEHNICIAN HORTICULTOR, NIVEL 3

TEHNICIAN
HORTICULTOR

Nivelul 2 – SAM Liceu tehnologic Achiziţii echivalente


Toate profilurile Ciclul inferior obţinute printr-un
Orice profil program de educaţie
şi formare
profesională
4
5
6
Tabelul nr. 1 LISTA UNITĂŢILOR CHEIE ŞI A MODULELOR UNDE SUNT PARCURSE ŞI EVALUATE

7
UNITATEA DE
COMPETENŢE
COMPETENŢA

8
agropedologie Modulul 1. Elemente de

cultivare a viţei devieModulul 2. Tehnologia de

Modulul 3. Marketingul produselor agricole

profesionalăModulul 4. Legislaţie şi etică

Modulul 5. Securitatea şi sănătatea în muncă


practică
Stagii de
pregătire

Modulul 6. Vinificaâie

horticulturăinstalaţiilor folosite în exploatării agregatelor şi Modulul 6. Organizarea


CDL

Verificare
2.COMUNICARE 2.1. Susţine prezentări pe teme profesionale.  

2.3. Elaborează documente pe teme profesionale.  

4. GÂNDIRE 4.1.Identifică probleme complexe  


CRITICĂ ŞI
REZOLVARE DE
4.2.Rezolvă probleme 
PROBLEME

4.3.Evaluează rezultatele obţinute 

15. ELEMENTE DE 15.1.Aplică cunoştinţe cu referire la factorii de  
AGROPEDOLOGIE vegetaţie şi însuşirile fizico-chimice ale solului
15.2 Analizează principalele tipuri de soluri  

15.3 Aplică sisteme de lucrări ale solului şi de 


fertilizare 

15.4 Organizează lucrările de înfiinţare a  


culturilor agricole
15.5 Supraveghează lucrările de îngrijire a  
culturilor
15.6 Asigură recoltarea şi depozitarea produselor  
agricole
17. TEHNOLOGIA DE 17.1.Corelează factorii de vegetaţie în funcţie de  
CULTIVARE A VIŢEI particularităţile morfo-biologice şi ecologice ale
DE VIE
viţei de vie.
17.2. Asigură producerea materialului săditor  
viticol.
17.3. Supraveghează lucrările de înfiinţare a  
plantaţiilor de vii

9
17.4. Supraveghează executarea lucrărilor de  
îngrijire în plantaţiile de vii tinere şi pe rod
17.5. Organizează operaţia de recoltare,  
condiţionarea şi păstrarea strugurilor.
11. MARKETINGUL 11.1 Evaluează nevoile şi cererea de consum pentru  
PRODUSELOR produsele agricole;
AGRICOLE
11.2. Evaluează oferta şi consumul de produse  
agricole
11.3 Analizează piaţa agrară  

14. LEGISLAŢIE ŞI 14.1. Specifică sarcinile profesionale ale  


ETICĂ tehnicianului horticol
PROFESIONALĂ
14.2. Analizează aspectele etice ale rolului  
tehnicianului horticol
14.3. Consiliază agenţii economici în domeniul  
horticultură
14.4. Aplică legislaţia în vigoare din domeniul  
horticultură
9. SECURITATEA ŞI 9.1 Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea 
SĂNĂTATEA ÎN la locul de muncă, prevenirea şi stingerea 
MUNCĂ ÎN
DOMENIUL
incendiilor în domeniul agricol
AGRICOL 9.2. Aplică acţiuni de evitare a riscurilor legate de 
securitatea şi sănătatea în muncă şi apariţia 
incendiilor
9.3. Organizează activităţile în caz de accidente în 
domeniul agricol 
VINIFICAŢIE 22.1. Organizează campania de vinificaţie. 

22.2. Supraveghează lucrările de producere a 
vinurilor 

10
22.3. Aplică lucrări de îngrijire şi ameliorare a 
vinurilor. 
22.4. Supraveghează condiţionarea şi îmbutelierea 
vinurilor 
22.5. Investighează bolile şi defectele vinurilor 

22.6. Supraveghează lucrările de prepararea 
vinurilor speciale şi a altor produse pe bază de 
struguri, must sau vin.
16. ORGANIZAREA 16.1.Aplică cunoştinţe referitoare la  
EXPLOATĂRII sursele de energie ale agregatelor şi
AGREGATELOR ŞI instalaţiilor agricole
INSTALAŢIILOR
16.2. Supraveghează activitatea exploatării  
FOLOSITE ÎN
HORTICULTURĂ agregatelor pentru fertilizarea terenului.
16.3. Supraveghează activitatea  
exploatării agregatelor pentru pregătirea terenului.

16.4. Supraveghează activitatea exploatării  


agregatelor pentru înfiinţarea culturilor horticole

16.5. Organizează activitatea exploatării  


agregatelor pentru îngrijirea culturilor
horticole
16.6. Supraveghează activitatea  
exploatării maşinillor şi instalaţiilor de
recoltat şi transportat produsele horticole

11
MODULUL 1 – ELEMENTE DE AGROPEDOLOGIE

Modulul “Elemente de Agropedologie” este integrat în cultură de specialitate si pregatire


practica, clasa a XI- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea tehnician agronom nivel
trei. Modulul „Elemente de Agropedologie” se studiază într-un număr de 132 de ore efectuate de
către profesorul inginer de specialitate si maistrul instructor .
Modulul „Elemente de Agropedologie” reprezintă unitatea de competenţe tehnice
specializate „Elemente de Agropedologie” şi este constituit din agregarea şi contextualizarea
următoarelor unităţi de competenţe :
Unităţi de competenţe pentru abilităţile cheie :

 Comunicare, competenţele 2.1. şi 2.3.

Unităţi de competenţe tehnice specializate :

 Elemente de Agropedologie

Unitatea de competenţe pentru abilităţile cheie precizată în Standardul de Pregătire


Profesională, pentru nivelul 3, clasa a XI–a „Comunicare” competenţele 2.1. şi 2.3. se formează
şi se aprofundează la fiecare modul, dar se evaluează o singură dată la modulul în care au fost
agregate, aşa cum se prezintă în tabelul nr. 1 privind lista unităţilor de competenţe cheie şi
modulelor unde sunt parcurse şi evaluate.
Unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se
formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţi cheie.
Modul de agregare al competenţelor din cele două unităţi de competenţe se realizează astfel:
o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unitatea de competenţe
tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt
conţinuturile necesare formării competenţelor.
Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi
conţinuturi.
În programa şcolară a fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţele individuale
formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie,
tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate.
Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă în
vederea realizării conţinuturilor sau îşi alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă.
Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice,
trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului
prezentat la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice.
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt
precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de
evaluare ale performanţelor elevului.

12
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul „ Elemente de Agropedologie”
Unităţi de competenţe pentru abilităţile cheie:
• Comunicare
Unităţi de competenţe tehnice specializate:
• Elemente de Agropedologie
Relevanţa rezidă din faptul că aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se evaluează la
modulul ,, Elemente de Agropedologie”.

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice


competenţe individuale
2. Comunicare 2.1. Susţine - Surse consultate (baze de date, manuale, articole,
prezentări pe teme reviste de specialitate) întrebări puse altor persoane,
profesionale informaţii selectate pentru analizarea materiei
organice din sol – mullul, humusul brut, turba si
pentru diferenţierea orizonturilor pe profilul de sol –
orizonturi formate prin procese de bioacumulare,
alterare, salinizare si alcalizare, eluviere si iluviere,
15. Elemente de 15.2. Analizează gleizare si pseudogleizare, vertice si vernice.
Agropedologie principalele tipuri - O prezentare structurată, atractivă, interactivă,
de soluri. argumentată logic cu suport non-verbal (imagine
grafică, exemplificări, pronunţie) pentru analizarea
solurilor reprezentative din România – cernoziom,
brun-roşcat, bălan, după: zona de răspândire,
condiţiile de formare, profilul de sol, proprietăţile
fizico-chimice, morfologice si fertilitate.
- Organizare: stil adaptat situaţiei, scopului, nevoilor
audienţei, realizarea electronică (aplicaţii de tip
power point sau altele).
- Tehnici: fapte şi date statistice, gestică, mimică
asociată, intonaţie.
- Norme de sănătate şi securitate in munca: fise
individuale de protecţie a muncii, echipamente
specifice de protecţie a muncii
2.3. Elaborează - Instrucţiuni, manuale, materiale (termometre de
documente pe teme minima, maxima, termometrul ordinar, termometre
profesionale de sol, higrometru, pluviometru) utilizate pentru
analizarea factorilor de vegetaţie – lumina, aerul,
căldura, apa, hrana.
- Materiale organizate (sonde, probe de sol, soluţii
indicatoare, pehametru Hellige, vase Petri) utilizate
pentru analizarea principalelor însuşiri fizico-chimice

13
ale solului – textura, structura, reacţia soluţiei solului.
- Imagini folosite pentru corelarea amplasării
culturilor in teren cu însuşirile fizico-chimice ale
solului – culturi care prefera soluri cu textura
mijlocie, grosiera, fina – culturi care prefera soluri cu
reacţie neutra, acida, alcalina.
- Rapoarte întocmite în stiluri şi forme
corespunzătoare, coerente, respectând normele
15.1. Aplica ortografice, de punctuaţie şi gramaticale pentru
cunoştinţe cu informarea profesorului de specialitate si a agentului
referire la factorii economic.
de vegetaţie si - Funcţie: scrisori.
însuşirile fizico- - Claritate: diagrame, scheme, grafice.
chimice ale solului - Verificare: corectare, redactare, editarea textului.
- Norme de sănătate şi securitate in munca: fise
individuale de protecţie a muncii, echipamente
specifice de protecţie a muncii.
15.3. Aplica Asolamente: criterii de întocmire a asolamentelor,
sisteme de lucrări tipuri de asolamente, monocultura, cultura repetata
ale solului si de Lucrările solului: lucrarea cu plugul, cu grapa, cu
fertilizare cultivatorul, cu tăvălugul, cu freza, cu combinatorul,
cu nivelatorul
Utilaje: tipuri de pluguri, grape, cultivatoare, tăvălugi,
freze, combinatoare, nivelatoare
Indici de calitate: epoca de executare, adâncime, grad
de mărunţire, uniformitate, gradul de incorporare a
resturilor vegetale, grad de afânare, nivelarea
terenului, lipsa denivelărilor, tasarea solurilor, lipsa
bolovanilor
Sisteme de lucrări: pentru culturi care se seamănă
toamna, primăvara, vara, sistemul minim de lucrări
Îngrăşăminte chimice, organice, îngrăşăminte verzi,
biopreparate (calculul dozelor de îngrăşăminte)
Utilaje: maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte
chimice, organice (solide si lichide)
Epoca de administrare înainte de efectuarea arăturii,
după efectuarea arăturii, concomitent cu semănatul, in
timpul vegetaţiei
Metode fertilizare: prin împrăştiere pe toata suprafaţa,
in benzi, concomitent cu irigarea, fertilizarea foliară
Indici de calitate: doza de îngrăşământ, lipsa
greşurilor
15.4. Organizează Indicii de calitate la materialul de semănat si plantat:

14
lucrările de autenticitate, puritate, germinaţie, masa a 1000 boabe
înfiinţare a masa hectolitrică, starea sanitară, umiditatea, calitatea
culturilor materialului de plantat
Materiale: seminţe, răsad, balanţă tehnică, balanţă
hectolitrică, umidometru, vase
Utilaje pentru semănat şi plantat: semănători, maşini
pentru plantat răsaduri, tuberculi, bulbi, butaşi, puieţi
Unelte: cazma, sapă, săpăligă, greblă, plantatoare
Materiale: seminţe, răsaduri, bulbi, tuberculi, butaşi,
puieţi, jaloane, cântar, ruletă, biopreparate, insecto
fungicide pentru tratamente la sămânţă, sfori, picheţi,
găleţi, lădiţe, foarfeci
Lucrări: calculul cantităţii de material de semănat şi
plantat, tratamente la sămânţă, sortarea, fasonarea
mocirlirea
Metode de semănat şi plantat: mecanizat ( în rânduri
obişnuite, apropiate, în rânduri depărtate, în benzi, în
cuiburi), manual (pe suprafeţe mici, în grădină, în
răsadniţe, în solarii, în sereînmulţitor),semimecanizat
Obţinerea răsadurilor de legume in răsadniţe:
instalarea unei răsadniţe, lucrări de îngrijire în
răsadniţe
Epoca de semănat şi plantat: toamna, primăvara şi
vara
Verificarea calităţii lucrării de semănat şi plantat:
măsurători în teren (adâncime, distanţa între
rânduri distanţa între plante pe rând), lipsa greşurilor,
rezistenţa la smulgere a materialului de plantat
Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe
individuale de protecţie a muncii, echipamente
specifice de protecţie a muncii
15.5. Lucrări de îngrijire:
Supraveghează - culturi de câmp prăşitoare (distrugerea crustei,
lucrările de îngrijire combaterea buruienilor, a bolilor şi dăunătorilor,
a culturilor fertilizarea suplimentară, muşuroitul, răritul,
irigarea)
- culturi de câmp neprăşitoare (tăvălugirea după
semănat, eliminarea excesului de apă, controlul
viabilităţii plantelor, fertilizarea suplimentară,
combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor,
irigarea)
- culturi legumicole: lucrări comune (completarea
golurilor, irigarea, combaterea buruienilor, a bolilor
şi dăunătorilor, fertilizarea suplimentară) şi lucrări
speciale (răritul, susţinerea plantelor, copilitul,
cârnitul, protejarea plantelor împotriva brumelor
târzii)

15
- culturi pomicole (completarea golurilor, protejarea
tulpinilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, tăierile
pentru formarea şi dirijarea coroanei, tăierile de
rodire, întreţinerea solului, fertilizarea, irigarea)
- culturi viticole (arătura, ruperea crustei
muşuroiului, prăşitul, îngrăşarea solului, irigarea,
completarea golurilor, protejarea coardelor de
temperaturile scăzute, plivitul lăstarilor, copcitul,
tăierile, combaterea bolilor şi dăunătorilor)
Utilaje şi echipamente: tractor în agregat cu grape,
Maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor,
echipamente de erbicidat, cultivatoare, tăvălugi,
instalaţii de irigat, aparate portabile
Unelte: sape, cazmale, plantatoare
Materiale: erbicide, insecticide, fungicide, prospecte,
îngrăşăminte, monoliţi, răsaduri, butaşi, puieţi, găleţi,
sămânţă încolţită, folie de polietilenă, foarfeci,
fierăstraie
Specii de buruieni: anuale, bienale, perene
Agenţi patogeni: virusuri, bacterii, ciuperci,
micoplasme, plante parazite, modificări pe plante
(ofilirea, pătările foliare, clorozele, necrozele,
ciuruirea, pustule, hipertrofii, atrofii, leziuni,
putregaiul, ariceala, căderea frunzelor sau a florilor)
Grupe de dăunători: nematozi, moluşte,acarieni,
insecte, păsări sălbatice, rozătoare
Metode de prevenire şi combatere: preventive,
fitotehnice,fizico-mecanice, biologice, agrotehnice,
chimice, combatere integrată
Calitatea lucrărilor chimice: alegerea corectă a
produsului chimic, formarea soluţiei, momentul
lucrării, mod de distribuire (lipsa greşurilor)
Metode de irigare: aspersiune, picurare, scurgere la
suprafaţă
Epoca de irigare : toamna şi primăvara (de
aprovizionare)
Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe
individuale de protecţie a muncii, echipamente
specifice de protecţie a muncii
15.6. Asigură Produse agricole: seminţe, fructe, rădăcini îngroşate,
recoltarea şi tuberculi, tulpini, frunze, flori, masă verde
depozitarea Momentul recoltării: la maturitatea biologică,
produselor agricole tehnică, în intervalul optim de recoltare
Metode de recoltare: manual, mecanizat,
semimecanizat recoltare printr-o singură trecere,
divizată, eşalonată
Utilaje: combine, maşini, echipamente pentru recoltat

16
cereale, leguminoase, oleaginoase, plante textile,
rădăcinoase, tuberculifere, legume, viţă de vie, pomi
fructiferi, dislocator, mijloace de transport şi
depozitare a produselor
Unelte: seceră, sapă, furci speciale
Materiale: lădiţă, saci, pungi, coşuri, scară, cântar,
sfoară, ruletă, rama metrică, substanţe pentru
igienizare
Spaţii de depozitare: magazii, pivniţe, silozuri,
Depozite speciale, pătule
Etape ale recoltării si depozitarii:
- evaluarea producţiei de: boabe, ştiuleţi, tulpini,
rădăcini, tuberculi
- necesarul de forţă de muncă, instruirea forţei de
muncă
- necesarul de mijloace de recoltare si mijloace de
transportare a recoltei
- recoltarea conform graficului
- necesarul de spaţii de depozitare
- repararea si igienizarea spaţiilor de depozitare
- pregătirea produselor pentru depozitare (curăţirea
boabelor de impurităţi, uscarea, sortarea, fasonarea,
calibrarea)
Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe
individuale de protecţie a muncii, echipamente
specifice de protecţie a muncii.

III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi


Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice
specializate se formează prin pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru
unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele
două tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Elemente de Agropedologie”
sunt alocate 66 ore ( din care laborator tehnologic 33 de ore si instruire practica cu 33 de ore)
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate iar instruirea
practica se executa de către maistrul instructor.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de


fapt reprezintă baza planificării calendaristice.

17
Nr. Tema Numărul de ore alocate
crt. Instruire Laborator Instruire
teoretică tehnologic practica
A. Factorii de vegetaţie
1. Lumina aerul, căldura, apa, hrana 4 2 x
Materiale: termometre, higrometru, pluviometru
Norme de sănătate şi securitate în muncă
B. Însuşirile fizice – chimice ale solului
2. Textura, structura, reacţia soluţiei solului 6 2 2
Materiale: sonde, probe de sol, soluţii indicatoare,
pehametru Hellige, vase Pertri
Norme de sănătate şi securitate în muncă
C. Amplasarea culturilor
3. Culturi care prefera soluri cu textura mijlocie, grosiera, 2 2 x
fina
Culturi care prefera soluri cu reacţie neutra, acida,
alcalina
D. Materia organica din sol
4. Mullul, humusul brut, turba 2 2 x
E. Procese de formare a orizonturilor de sol
5. Procese de bioacumulare, alterare, salinizare si 1 1 x
alcalizare, eluviere si iluviere, gleizare, pseudogleizare,
vertice si vernice
F. Tipuri de soluri
6. Cernoziom tipic, brun-roşcat, bălan 6 2 3
Executarea profilului de sol
Materiale: cazma, hârleţ, recipiente
Norme de sănătate şi securitate în muncă
G. Rotaţia culturilor
7. Asolamente, criterii de întocmire a asolamentelor, 1 2 x
monocultura, cultura repetata
H. Lucrările solului
8. Lucrarea cu plugul, grapa, cultivatorul, tăvălugul, freza, 8 2 4
combinatorul, nivelatorul
Utilaje pentru lucrarile solului
Indicii de calitate la lucrările solului
Materiale: brazdometru, rigla gradată
Sisteme de lucrări pentru culturile care se seamănă
toamna, primăvara, vara, sistemul minim de lucrări
Norme de sănătate şi securitate în muncă
I. Îngrăşăminte
9. Îngrăşăminte chimice organice, verzi, biopreparate 6 2 4
Calcularea dozelor de îngrăşăminte
Epoci, metode, indici de calitate la lucrarea de fertilizat
Utilaje, materiale
Norme de sănătate şi securitate în muncă
J. Înfiinţarea culturilor prin semănat si plantat
10. Indicii de calitate la materialul de semănat şi plantat 6 4 4
Calculul cantităţii de material de semănat si plantat,

18
tratamente la sămânţa, sortarea, fasonarea mocirlirea
Metode, epoci de semănat si plantat
Utilaje, unelte, materiale
Obţinerea răsadului de legume in răsadniţe
Verificarea calităţii lucrării de semănat si plantat
Norme de sănătate şi securitate în muncă
K. Lucrări de îngrijire
11. Lucrări de îngrijire pentru culturi de câmp 6 4 6
prăsitoare,neprăşitoare, culturi legumicole, pomicole,
viticole
Utilaje, echipamente, unelte, materiale
Norme de sănătate şi securitate în muncă
L. Buruieni, boli, dăunători
12. Specii de buruieni: anuale, bienale, perene 8 4 4
Agenţi patogeni: virusuri, bacterii, ciuperci,
micoplasme, plante parazite, Modificări pe plante
Grupe de dăunători: nematozi, moluşte, acarieni,
insecte, păsări sălbatice, rozătoare
Metode de prevenire si combatere a buruienilor, bolilor,
dăunătorilor
Calitatea lucrărilor chimice: alegerea corectă a
produsului chimic, formarea soluţiei, momentul lucrării,
mod de distribuire (lipsa greşurilor)
Norme de sănătate şi securitate în muncă
M. Irigarea culturilor
13. Irigarea prin aspersiune, scurgere la suprafaţă picurare 4 2 2
Norme de sănătate şi securitate în muncă
N. Recoltarea, depozitarea si conservarea produselor
agricole
14 Produse agricole: seminţe, fructe, rădăcini îngroşate, 6 2 4
tuberculi, tulpini, frunze, flori, masă verde
Momentul recoltării: maturitatea biologică, maturitatea
tehnică, intervalul optim de recoltare
Metode de recoltare: manual, mecanizat, semi-
mecanizat, recoltare printr-o singură trecere, divizată,
eşalonată
Utilaje, unelte, materiale
Spaţii de depozitare: magazii, pivniţe,
silozuri, depozite, speciale, pătule
Etape ale recoltării şi depozitării
Norme de sănătate şi securitate în muncă
Total 66 33 33

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă asupra
repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.

19
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,, Elemente de Agropedologie” se studiază în clasa a


XI-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 132 ore din care instruire teoretică 66
ore , laborator tehnologic 33 ore si instruire practica 33 ore.
Întrucât modulul Elemente de Agropedologie se studiază în cadrul Culturii de specialitate
si pregătirii practice, cele 4 ore prevăzute în planul de învăţământ, vor fi comasate într-o singură
zi pentru a da posibilitate să organizeze atât instruirea teoretică, laboratorul tehnologic cât şi
pregătirea practică în vederea formării competenţelor definite la acest modul.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie,
competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv
unitatea de competenţe ,,Elemente de Agropedologie” cuantificată cu 2 credite.
Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de
performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor
de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să
asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue
pregătirea la nivel superior. De aceea competenţele de la unitatea de competenţe cheie
“Comunicare”, trebuie formate şi aprofundate, fiind importante pentru asigurarea flexibilităţii,
adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii.
Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de
nivelul trei, calificarea ,Tehnician horticultor”.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,
brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol,
descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de
învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate.
De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia,
creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei.
Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se
impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii
didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora
un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul
proces de învăţare.
De aceea demersul didactic depus de cadrele didactice trebuie să fie focalizat spre atingerea
acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,,Tehnician horticultor”
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de
învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta
asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului.
Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din
timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie,
probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii,
echipamentelor necesare, precum şi a spaţiului de lucru.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi
abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite.

20
Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a supraveghea
lucrările de îngrijire a culturilor. Să presupunem că in cultura de porumb au apărut buruieni
anuale si perene
Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:
 Se organizează clasa pe grupe şi puncte de lucru;
 Punctele de lucru sunt parcele cu porumb din câmpul fitotehnic ;
 Fiecare grupă ia în primire cate o parcela cu porumb.
 Profesorul trece pe la fiecare grupă şi dă informaţii cu privire la gradul de
imburuienare a culturii de porumb , solicitând recunoaştere a speciilor de
buruieni ,anuale si perene si propuneri de masuri pentru combaterea buruienilor.
Elevii recunosc buruienile, după care, selectează metodele folosite pentru combaterea
buruienilor. Fiecare elev isi argumentează propunerea făcuta din punct de vedere al eficacităţii
dar si a eficientei economice. Împreună cu profesorul se aleg erbicidele cele mai eficace,
motivându-se alegerea erbicidelor, pe grupe de buruieni.
Grupa de elevi formează soluţia de erbicidat, fiecare elev erbicidează cu aparatul portabil,
formându-si, astfel competenta respectiva.
Metoda dominantă în acest scenariu este studiul de caz, acompaniată de observare,
descoperire, conversaţie euristică, algoritmizare, problematizare şi exerciţiul practic.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi


competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie
să elaboreze instrumentele de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi
să-şi exprime opinii proprii.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă, condiţiile
de aplicabilitate şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul
de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele
specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat
este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat
buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat
cu succes.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe
definită. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze
răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte.

21
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi
în concordanţă cu probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire Profesională.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile
de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru
calificarea ,,tehnician horticultor ” nivelul trei.

Exemplu:
Unitatea de competenţe: 15. Elemente de Agropedologie
Competenţa 15.1 A plica cunoştinţe cu referire la factorii de vegetaţie si însuşirile fizico-
chimice ale solului.
Criterii de performanţă;
a) Analizarea factorilor de vegetaţie.

Probă orală
Enumeraţi factorii de vegetaţie

Nr. Factorii de vegetaţie Evaluator Data


crt.
1.
2.
3.
4.
5.

Probă scrisă
Selectaţi materialele utilizate pentru măsurarea factorilor de vegetaţie

Nr. Factorii de vegetaţie Materiale Evaluator Data


crt.
1.
2.
3.
4.

Probă practica.
Înregistraţi in tabelul de mai jos, valorile factorilor climatici, obţinute prin măsurători

Nr. Factorii climatici Valorile factorilor Evaluator Data


crt. climatici
1. Temp. aerului
2. Temp. solului
3. Precipitaţii atmosferice
4. Umiditatea atmosferica

22
b). Analizarea principalelor însuşiri fizice si chimice ale solului.

Probă orală
Definiţi însuşirile fizice si chimice ale solului

Nr. Însuşirile fizico – chimice Definiţie Evaluator Data


crt. ale solului
1. Textura solului
2. Structura solului
3. Reacţia soluţiei solului

Probă scrisa
Selectaţi materialele utilizate pentru determinarea însuşirilor fizico-chimice ale solului

Nr. Însuşirile fizico – chimice Materiale Evaluator Data


Crt. ale solului
1 Textura solului
2 Structura solului
3 Reacţia soluţiei solului

Proba practica
Aplicati procedeul organoleptic pentru aprecierea texturii solului

Nr. Etapele procedeului Aprecierea Evaluator Data


Crt. organoleptic texturii solului
1.
2.
3.
4.
5.

Proba practica
Apreciaţi reacţia soluţiei solului folosind pehametrul Hellige

Nr. Etapele de lucru Aprecierea Evaluator Data


Crt. reacţiei solului
1
2
3
4
5

23
c). Corelarea amplasării culturilor in teren cu însuşirile fizico – chimice ale solului

Proba scrisa
Elaboraţi schema de amplasare a culturilor in corelaţie cu însuşirile fizico – chimice ale
solului

Nr. Cultura Însuşirile fizico- Evaluator Data


Crt. chimice ale solului
1 Grâu
2 Porumb
3 Floarea-soarelui
4. Sfecla de zahar
5. Cartof

d). Aplicarea normelor de sănătate si securitate in munca

Proba practică
Aplicaţi normele de sănătate si securitate in munca

Nr. Norme de sănătate si securitate în muncă Evaluator Data


Crt.
1 Folosirea echipamentului de lucru
2 Respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă
3 Curăţenie la locul de muncă

Competenta 15.4. Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor

a). Analizarea calităţii materialului de semănat si plantat

Probă orala
Definiţi indicii de calitate pentru materialul de semănat si plantat

Nr. Indicii de calitate Definiţii Evaluator Data


crt.
1. Autenticitatea
2. Puritatea
3. Masa a 1000 boabe
4. Masa hectolitrica
5. Umiditatea
6. Germinaţia
7. Starea sanitara

24
Probă scrisa
Selectaţi materialele necesare pentru determinarea indicilor de calitate la materialul de
semănat si plantat

Nr. Indicii de calitate Materiale Evaluator Data


crt.
1. Autenticitatea
2. Puritatea
3. Masa a 1000 boabe
4. Masa hectolitrica
5. Umiditatea
6. Germinaţia
7. Starea sanitara

Proba practica
Apreciaţi indicii de calitate la materialul de semănat si plantat, indici rezultaţi in urma
determinărilor

Nr.
crt. Indicii de calitate Mărimea indicilor de calitate Evaluator Data
Floarea –
Grâu Porumb soarelui Cartof

1. Autenticitatea
2. Puritatea
3. Masa a 1000 boabe
4. Masa hectolitrica
5. Umiditatea
6. Germinaţia
7. Starea sanitara

Proba practica
Calculaţi norma de semănat sau de plantat /ha, in vederea infiintarii culturilor agricole

Nr. Cultura Norma de semănat / Evaluator Data


crt. plantat pe ha
1. Grâu
2. Porumb
3. Floarea - soarelui
4. Cartof
b). Selectarea utilajelor si materialelor folosite pentru semănat si plantat

Probă scrisa
Selectaţi utilajele si materialelor folosite pentru înfiinţarea culturilor agricole

25
Nr. Cultura Utilaje / materiale Evaluator Data
crt.
1. Grâu
2. Porumb
3. Floarea soarelui
4. Cartof

c). Organizarea lucrărilor de semănat si plantat

Proba practică
Stabiliti epoca si metoda de semănat si plantat pentru culturile din tabelul de mai jos:

Nr. Cultura Epoca de semănat Metoda de semănat Evaluator Data


crt. sau de plantat sau de plantat

1. Grâu
2. Porumb
3. Floarea soarelui
4. Cartof

Proba practică
Aplicati lucrarile de infiintare a culturilor agricole si apreciaţi calitatea lucrărilor

Nr. Cultura Adâncimea Distanta Distanta Lipsa Evaluator Data


Crt. dintre dintre greşurilor
rânduri plante
pe rând
1. Grâu
2. Porumb
3. Floarea-soarelui
4. Cartof

d). Aplicarea normelor de sănătate si securitate in muncă

Proba practică
Aplicaţi normele de sănătate si securitate în muncă specifice lucrarilor de infiintarea
culturilor

Nr. Norme de sănătate si securitate in munca Evaluator Data


Crt.
1. Folosirea echipamentului de lucru
2. Respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă
3. Curăţenie la locul de muncă

Evaluarea se poate face si printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi

26
Modulul: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A VIŢEI DE VIE

Modulul “Tehnologia de cultivare a viţei de vie” este integrat în curriculum diferenţiat din
cultura de specialitate, clasa a XI- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea tehnician
horticultor, nivel trei. Modulul „Tehnologia de cultivare a viţei de vie ” se studiază într-un
număr de 99 de ore efectuate de către profesorul inginer de specialitate.
Modulul reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate „ Tehnologia de cultivare a
viţei de vie ”.
În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul
Tehnologia de cultivare a viţei de vie ” şi în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul
îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit
realizarea conţinuturilor.
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul

Unităţi de competenţe tehnice specializate

17. Tehnologia de cultivare a viţei de vie


Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul “ Tehnologia de cultivare
a viţei de vie ”.

27
TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE


COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
17.Tehnologia de 17.1. Corelează Particularităţi morfologice ale viţei de vie:
cultivare a viţei factorii de vegetaţie organografia viţei de vie ( sistemul radicular şi
de vie în funcţie de sistemul aerian al viţei de vie )
particularităţile Ciclul ontogenetic al viţei de vie:
morfo-biologice şi - perioada de tinereţe , de maturitate şi de declin
ecologice ale viţei de Ciclul anual al viţei de vie:
vie perioada de repaus şi perioada de vegetaţie.
Factori de vegetaţie:lumină, căldură, apă, hrană, sol
Reglarea factorilor de vegetaţie:
- lumină- suplinirea şi reducerea radiaţiilor luminoase
- căldură - suplimentarea şi reducerea temperaturii
- apă- asigurarea în funcţie de cerinţele plantelor
- hrană - îngrăşăminte organice şi chimice,
amendamente.
Factori climatici observaţi:
- sisteme informatice specializate, urmărirea pe
Internet a evoluţiei factorilor de mediu (temperatură,
umiditate, presiune atmosferică,
luminozitate/ nebulozitate, mişcare mase de aer)
Instrumente de măsurat: - termometre de sol,
termometre pentru aer, higrometru, pluviometru
truse de teren pentru determinarea pH-ului,
texturii, structurii;
17.2. Asigură Pregătirea terenului: - fertilizat, desfundat, mărunţit,
producerea efectuarea gropilor
materialului săditor Utilaje şi echipamente: - tractoare grele pe şenile în
viticol agregat cu plugul pentru desfundat
echipament de fertilizat, grape, cultivatoare,
maşini pentru executarea gropilor
Materiale utilizate: - îngrăşăminte organice şi
chimice,
Pregătirea materialului pentru plantare:
fasonare, mocirlire, plantarea butaşilor
portaltoi în gropi
Materiale utilizate: butaşi portaltoi, foarfeci,
apă, gunoi de grajd proaspăt, găleţi
Lucrări de îngrijire aplicate plantaţiilor de
portaltoi: - prăşitul, copcitul, legarea lăstarilor,
combaterea bolilor şi dăunătorilor, muşuroit,
tăiere în uscat, instalarea sistemelor de susţinere,
copilit, cârnit, arătura de primăvară şi toamnă,

28
Utilaje şi echipamente: - plugul cultivator
pentru vie, cultivator pentru vie, aparate şi
maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor
Materiale utilizate: foarfeci de vie, rafie,
copcitori, pesticide specifice, spalieri, sârme,
echipament individual de protecţie a muncii
Producerea viţelor altoite: - recoltarea,
fasonarea şi păstrarea coardelor portaltoi şi altoi,
-pregătirea materialului pentru altoire şi altoirea
manuală în copulaţie perfecţionată
- stratificarea şi forţarea butaşilor altoiţi
- plantarea şi îngrijirea viţelor din şcoala de viţe.
Materiale utilizate: - coarde portaltoi şi altoi,
foarfeci, briceag pentru altoit, maşini pentru
altoire, nisip, lădiţe
Spaţii amenajate pentru stratificare şi forţare
Norme de securitate şi sănătate în muncă
specifice producerii materialului săditor viticol
17.3. Soiuri de viţă de vie:
Supraveghează -soiuri de struguri de masă (Muscat Perlă de
lucrările de Csaba, Cardinal, Chasselas doré, Muscat de
înfiinţare a Hamburg, Coarnă neagră, Italia, Afuz Ali, etc.);
plantaţiilor de vii - soiuri de struguri pentru vin – albe, roşii şi
aromate((Galbena de Odobeşti, Aligote, Grasă de
Cotnari, Fetească albă, Fetească regală,
Riesling italian, Pinot gris, Băbească neagră, Oporto,
Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot
noir, Tămâioasă românească,
Muscat Ottonel, etc..
Pregătirea terenului: - defrişarea terenului,
nivelarea, fertilizarea, desfundatul terenului,
pichetatul şi executarea gropilor;
Pregătirea viţelor: - controlul, fasonarea,
mocirlirea, plantarea;

17.3. Plantarea viţei de vie: - epoci de plantare,


Supraveghează metode de plantare, etapele plantării
lucrările de - plantarea viţei de vie pe nisipuri
înfiinţare a Utilaje: - screpere, gredere, buldozer, nivelatoare,
plantaţiilor de vii agregate pentru fertilizat, subsolier, plug pentru
desfundat, maşină pentru executat gropi
Materiale utilizate: - organe şi plante vii, ierbare,
catalog actualizat de soiuri
îngrăşăminte organice şi chimice, sârme, picheţi,

29
foarfeci, apă, gunoi proaspăt de bovine, găleţi,
pesticide
Norme de securitate şi sănătate în muncă - specifice
lucrărilor de înfiinţare a plantaţiilor de viţă de vie
17.4. Sistemul de tăiere: - scurt, mixt, lung
Supraveghează Forme de conducere: - joasă, semiînaltă şi înaltă
executarea Tipuri de tăiere: - pentru forma joasă, pentru
lucrărilor de forma semiînaltă şi înaltă
îngrijire în Tăieri de formare şi rodire: - tăierea de formare
plantaţiile în anii II-V,VI în funcţie de tipul de tăiere;
de vii tinere şi pe tăieri în uscat a viţei de vie (de rodire).
rod Materiale şi mijloace utilizate: - foarfece pentru
vie, fierăstraie
Lucrări aplicate plantelor în plantaţiile viticole:
- lucrări cu caracter general (dirijarea coardelor după
tăiere;plivitul, legatul lăstarilor, coplilit,
cârnit, copcit; combaterea bolilor (mana,făinarea,
antracnoza,cancerul bacterian, viroze); combaterea
dăunătorilor ( acarieni, erinoza, filoxera,
molia şi cochilisul viţei de vie)
- lucrări cu caracter special aplicate soiurilor de
struguri pentru masă ( rărirea numărului de
inflorescenţe, scurtarea inflorescenţelor, incizia
inelară a scoarţei)
Lucrări aplicate solului în plantaţiile viticole
- lucrări adânci şi superficiale, anuale şi
periodice,
- aplicarea erbicidelor,
- aplicarea îngrăşămintelor,
- irigarea
Materiale utilizate: - materiale pentru cercuit şi
legat, foarfece, copcitori, pesticide, îngrăşăminte
chimice şi organice, atlas fitopatologic, insectar
Echipamente şi utilaje: - agregate pentru arat,
cultivatoare, echipamente pentru erbicidat,
echipamente pentru fertilizat, instalaţii pentru
irigare
Norme de securitate şi sănătate în muncă privind
îngrijirea plantaţiilor viticole.

17.5. Organizează Momentul optim de recoltare: - stabilit în funcţie


operaţia de în funcţie de destinaţia producţiei prin metode
recoltare, organoleptice şi prin determinări ale conţinutului
condiţionarea şi de zahăr şi aciditate.
păstrarea Lucrări executate: - evaluarea producţiei de
strugurilor. struguri,

30
- recoltarea conform graficului de recoltare ,
- transportul, depozitarea şi valorificarea
producţiei,
- pregătirea spaţiilor de depozitare,
Materiale asigurate: - lădiţe, găleţi, coşuri, saci
de recoltat, foarfece, bricege
Utilaje asigurate: - tractor cu remorcă- benă
Păstrarea strugurilor: - sortarea; ambalarea;
pregătirea spaţiilor de păstrare, reglarea factorilor
de microclimat
Norme de securitate şi sănătate în muncă:
- referitoare la recoltarea şi păstrarea strugurilor

III. SUGESTII METODOLOGICE


1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Competenţele tehnice specializate se formează prin laborator tehnologic şi instruire
teoretică. Pentru parcurgerea acestor conţinuturi se vor folosi metode de predare-învăţare sub
formă de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele două tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului Tehnologii de cultivare a viţei de vie sunt alocate un număr
de 99 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 66 ore şi instruire teoretică 33 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică

ORDONAREA CRONOLOGICĂ A CONŢINUTURILOR TEMATICE


Nr. Conţinut tematic Teorie Laborator Total ore
Crt. tehnologic
1 Particularităţile morfo-biologice ale viţei de vie: 5 6 11
( sistemul radicular şi sistemul aerian al viţei de vie )
Ciclul ontogenetic al viţei de vie:
- perioada de tinereţe , de maturitate şi de declin
Ciclul anual al viţei de vie:
perioada de repaus şi perioada de vegetaţie.
2 Particularităţile ecologice ale viţei de vie: - relaţiile 3 6 9
viţei de vie cu factorii de mediu ( lumina,
temperatura, apa, hrana, solul
3 Producerea materialului săditor viticol 7 12 19
Portaltoii viţei de vie
Alegerea, organizarea, amenajarea terenului pentru
înfiinţarea pepinierei viticole
Tehnologia înfiinţării plantaţiei de portaltoi
Producerea coardelor altoi

31
Altoirea viţei de vie
Stratificarea şi păstrarea butaşilor altoiţi
Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice
producerii materialului săditor viticol
4 Înfiinţarea plantaţiei de viţă de vie 5 12 17
Alegerea, organizarea, amenajarea terenului pentru
înfiinţarea plantaţiei de viţă de vie
Soiuri de struguri pentru masă
Soiuri de struguri pentru vin
Plantarea viţei de vie
Lucrările de întreţinere aplicate după plantare
Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice
înfiinţării plantaţiilor de vii
Întreţinerea plantaţiilor de vii
Lucrări de întreţinere aplicate solului şi plantelor în
5 8 18 26
plantaţiile tinere şi în plantaţiile pe rod de viţă de vie
Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice
executării întreţinerii plantaţiilor de vii
6 Recoltarea, transportul şi depozitarea 5 12 17
producţiei
- evaluarea producţiei de struguri
- momentul optim de recoltare
- graficul de recoltare
- transportul şi depozitarea producţiei
- pregătirea spaţiilor de depozitare
norme de securitate şi sănătate în muncă specifice
recoltării strugurilor
Total ore 33 66 99

Notă: Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuirea în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Tehnologia de cultivare a viţei de vie” se studiază în
clasa a XI-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 99 ore din care instruire
teoretică 33 ore şi laborator tehnologic 66 ore.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie,
competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv
unitatea de competenţe ,,Tehnologia de cultivare a viţei de vie” cuantificată cu 2 credite.
Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de
performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor
de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să
asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue
pregătirea la nivel superior.

32
Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de
nivelul trei, calificarea ,,tehnician horticultor”.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,
brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol,
descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de
învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate.
De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia,
creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei.
Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se
impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii
didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora
un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul
proces de învăţare.
De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer trebuie să fie focalizat spre atingerea
acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, tehnician horticultor”.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de
învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta
asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului.
Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din
timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie,
probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii,
echipamentelor necesare, precum şi a spaţiului de lucru.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi
abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite.

Pentru o bună înţelegere a celor specificate mai sus, exemplificăm printr-o lecţie care are ca
obiectiv formarea competenţei de a recunoaşte organele aeriene ale viţei de vie.
Scenariul didactic ar putea fi următorul:
- se organizează laboratorul de horticultură pentru lucrul în echipă;
- se împarte grupul de elevi în echipe de 3-4 elevi;
- se stabilesc punctele de lucru;
- se dotează fiecare punct de lucru cu: fişe de documentare, fişe de lucru, postere, atlase
botanice, caiete de desen, creioane, creioane colorate, gumă, organe de plantă .
. Elevii analizează fişele, îşi organizează locul de muncă, pregătesc caietele de desen, compară
organele de plantă cu desenele din postere şi atlase. Recunosc fiecare organ, în funcţie de
caracteristicile stipulate în fişă. Desenează ajutându-se de atlase şi postere, demonstrând că vor
putea recunoaşte organele aeriene în funcţie de caracteristicile lor.
La această temă metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniată de observare,
conversaţia euristică, algoritmizarea, problematizarea. Elevii trebuie să diferenţieze organele, să
le caracterizeze, să explice rolul lor. În rezolvarea sarcinilor din fişa de lucru, ei trebuie să
colaboreze în permanenţă cu membrii echipei, astfel încât rezultatul să fie cel dorit. Elevii se
documentează, observă, identifică elementele de control, apreciază calitatea lucrării şi
completează fişele de lucru. Profesorul are menirea de a supraveghea, îndruma şi dirija echipele
de elevi, intervenind în corectarea soluţiilor date de aceştia.

33
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din
Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie
să elaboreze instrumentele de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi
să-şi exprime opinii proprii.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu
probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de
Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat
este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat
buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat
cu succes.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe
definită.
Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri
sau să aleagă răspunsuri corecte.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe
şi de probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de
aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru
calificarea ,, tehnician horticultor”, nivelul trei.

Fişă de observaţie
Unitatea de competenţă: 17. Tehnologia de cultivare a viţei de vie
Competenţa: 17.4. Supraveghează lucrările de înfiinţare a plantaţiilor de vii
Tema: Verificarea adâncimii de plantare a viţei de vie
Numele candidatului:
Locul de desfăşurare:
Data de început:
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:

Rezultat Feed-back

34
A. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea adâncimii de plantare a viţei de vie
Precizaţi elementele morfologice de care se ţine seama la stabilirea adâncimii de plantare.
Elementul Poziţia faţă de Evaluator Data
morfologic suprafaţa solului

B. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea adâncimii de plantare a viţei de vie


Precizaţi adâncimea de plantare a viţei de vie pe terenurile în pantă şi pe nisipuri şi
completaţi tabelul de mai jos
Nr. crt. Adâncimea de plantare
Pe terenuri plane Pe terenuri în pantă Pe nisipuri

C. Verificarea adâncimii de plantare a viţei de vie.


Consemnaţi în tabelul de mai jos adâncimea de plantare la viţele repartizate.

Aprecierea calităţii lucrării Evaluator Data

Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competenţelor, rămânând la


latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de
care dispune.

Tema: Calitatea materialului biologic săditor viticol.


1.Itemi obiectivi
1.1.Cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
Calitatea altoirii se apreciază după:
a) Punctul de sudură dintre altoi şi portaltoi
b) Lungimea altoiului
c) Lungimea portaltoiului
1.2. Cu alegere duală
Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.
A F Înmulţirea viţei de vie se poate realiza pe cale generativă şi vegetativă.
A F Viţele altoite se clasifică după valoarea biologică în: viţe elită, viţe selecţionate

35
şi viţe autentice.
A F Marcotajul este o metodă vegetativă de înmulţire a viţei de vie.
1.3.De tip pereche
Stabiliţi corespondenţe între informaţiile din coloanele A şi B.
A B
1.marcote a) înmulţire vegetativă
2.butaşi b) înmulţire generativă
3.viţe elită
4.seminţe
2. Itemi semiobiectivi
2.1. Cu răspuns scurt
Butaşul portaltoi are lungimea de……………………..
2.2. De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Viţele altoite trebuie să aibă cel puţin……………………………principale, cu lungimea
de…………………………., cordiţa, cu ………………………., fără urme de boli şi dăunători
stare fitosanitară…………….
2.3.Întrebări structurate:
Citiţi cu atenţie lista de material biologic prezentată mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Ce material biologic se foloseşte la înfiinţarea plantaţiilor viticole?
b) Ce condiţii de calitate trebuie să îndeplinească materialul săditor folosit la înfiinţarea
viilor?
c) Precizaţi epoca optimă de plantare
3.Itemii subiectivi
3.1.Eseu structurat
Motivaţi necesitatea folosirii materialului biologic calitativ superior la înfiinţarea culturii viticole
după următorul plan de idei:
a) influenţa asupra uniformităţii culturilor viticole
b) influenţa asupra stării de sănătate a culturilor viticole
c) influenţa asupra producţiei culturilor viticole
3.2. Eseu liber
Alcătuiţi un eseu în care să evidenţiaţi calitatea materialului săditor viticol folosit la
înfiinţarea plantaţiilor viticole.

Modulul 3: MARKETINGUL PRODUSELOR AGRICOLE

I. Notă introductivă

Modul „Marketingul produselor agricole” este integrat în curriculum diferenţiat din


cultura de specialitate, clasa a XI-a , liceu tehnologic rută directă pentru calificările din domeniul
agricultură nivelul 3.

36
Modulul se studiază într-un număr de 57 de ore, din care 24 ore laborator tehnologic
efectuate de profesorul de specialitate
Modulul „Marketingul produselor agricole” se studiază în paralel cu celelalte module din
clasa a XI-a el nefiind condiţionat de parcurgerea altor module.
Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi
conţinuturi. În programa şcolară, fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele
individuale formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor
individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor
asociate.
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt
precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de
evaluare ale performanţelor elevului.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulul

Unităţi de competenţă tehnice generale


12 „Marketingul produselor agricole”

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe
Conţinuturi
competenţă individuale
11.Marketingul 11.1. Evaluează  Marketingul produselor agricole:
produselor nevoile şi cererea de - Referiri conceptuale privind marketingul
agricole consum pentru produselor agricole
produsele agricole - Nevoile de consum: ierarhizarea nevoilor
concepută de A.H. Maslow, clasificarea nevoilor
de consum
- Cererea de produse agricole: trăsături, factori de
influenţă
- Elasticitatea cererii: concept, coeficientul de
elasticitate, curba cererii
11.2. Evaluează  Oferta de produse agricole:
oferta şi consumul de - Forme, structură, raport cerere/ofertă pe piaţă
produse agricole -Clasificare, trăsături, factori de influenţă
- Elasticitatea ofertei : concept, coeficient de
elasticitate, curba ofertei
- Consumul de produse agricole: factori de
influenţă, ciclul de viaţă al produselor agricole
11.3. Analizează Piaţa agrară
piaţa agrară - Elemente: concurenţa, cererea şi oferta, preţuri,
taxe
- Funcţii : asigurarea populaţiei cu produse agricole
şi a industriei prelucrătoare cu materii
prime, asigurarea rezervelor de stat, asigurarea
disponibilităţilor pentru export
-Tipurile de piaţă, în funcţie de criteriile

37
date:obiectul tranzacţiei de vânzare-cumpărare,
ofertanţii şi purtătorii cererii de consum,
întinderea geografică, gradul de dispersie
teritorială, accesul consumatorilor pe piaţă
- Piaţa produsului: caracterizare, dimensiune
-Piaţa întreprinderii: caracterizare, dimensiune,piaţa
potenţială
- Piaţa de gros: obiective, actorii pieţei, tipuri de
pieţe
- Indicatori: capacitatea efectivă şi potenţială a
pieţei, cota de piaţă
11.4. Aplică mixul Mixul de marketing :
de marketing - Politica de produs: dezvoltarea produselor
existente, programarea de noi produse, calitatea,
marca, garanţiile, servicii conexe
- Politica de preţ: preţul de bază, reduceri şi
avantaje, forme de plată, suportarea riscului
- Politica de distribuţie: canalele de marketing, aria
teritorială, amplasarea unităţilor comerciale,
transportul, serviciile conexe
- Politica de promovare: publicitatea, promovarea
vânzărilor, cataloage, expoziţii, târguri, relaţii cu
publicul
- Mix de marketing: pentru produse agricole

III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin


laborator tehnologic .
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele 2 tipuri de instruire.
Pentru pregătire la modulul „Marketingul produselor agricole” sunt alocate un număr de
57 ore din care pentru laborator tehnologic 24 ore.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere , în ordine cronologică a conţinutului care stă la
baza planificării calendaristice:

Nr. Tema Nr. ore Nr. ore


crt. instruire laborator
teoretică tehnologic
1 Marketingul produselor agricole:
- Referiri conceptuale privind marketingul produselor
agricole
- Nevoile de consum 6 4

38
- Cererea de produse agricole
2  Oferta de produse agricole:
- Forme, structură, raport cerere/ofertă pe piaţă
-Clasificare, trăsături, factori de influenţă 6 4
- Elasticitatea ofertei 
- Consumul de produse agricole
3 Piaţa agrară
- Elemente: concurenţa, cererea şi oferta, preţuri, taxe
- Funcţii,tipuri de piaţă
- Piaţa produsului: caracterizare, dimensiune
- Piaţa întreprinderii, piaţa de gros 8 6
- Indicatori: capacitatea efectivă şi potenţială a pieţei, cota de
piaţă
4 Mixul de marketing :
- Politica de produs
- Politica de preţ
- Politica de distribuţie
- Politica de promovare 13 8
- Mix de marketing: pentru produse agricole
TOTAL 33 24

Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să


decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţii şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.

2. Sugestii cu privire la procesul ţi metodele de predare – învăţare

Procesul de predare-învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a


competenţelor tehnice generale.
Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale este imperios
necesară implicarea responsabilă atât a cadrelor didactice cât şi a elevilor, prin folosirea unor
strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze
în procesul de învăţare.
Pentru aplicarea curriculum-ului de la clasa a XI-a procesul de predare –învăţare trebuie
să fie localizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale, cerute de
nivelul 3 şi de calificările respective.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea metodelor şi procedeelor didactice
care conduc la formarea competenţelor specifice conţinutului.
Metode ca studiu de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol,
turul galeriilor, exerciţiul, mozaicul, lucrul pe staţiuni în care activitatea didactică este centrată pe
elev, au eficienţă maximă în procesul de predare-învăţare.
Ele permit agregarea competenţelor cheie cu cele generale şi dezvoltă la elevi gândirea
logică, cauzală, analitică ca şi imaginaţia şi creativitatea.
Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice generale din
Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare. Se pot utiliza metode
clasice de evaluare, dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului,
investigarea, proiectul, portofoliul elevului..

39
Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze
din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, probe de
evaluare şi autoevaluare, astfel încât elevii să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de
competenţele cheie şi tehnice generale definite.

Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei, Aplică mixul de


marketing.
Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu se organizează:
 Se organizează colectivul de elevi pe grupe
 Fiecare grupă va avea o fişă de lucru
 Elevii vor avea ca sarcină de lucru să realizeze un mesaj publicitar pentru un anumit
produs, având în vedere următoarele: Ce anunţăm? ( tema ), Cui ? ( ţinta publicităţii ),
Unde ? ( suportul ), Când ? ( campania publicitară ), Cum ? ( anunţul publicitar ), Cu
ce efort ? ( bugetul )
În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare grupă. Se
discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiilor găsite. Metoda
dominantă în acest scenariu este studiul de caz, iar metodele subordonate sunt problematizarea şi
conversaţia euristică.
Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează, deoarece activitatea
didactică este centrată pe elev.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare


Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice generale din
Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare. Se pot utiliza metode
clasice de evaluare, dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului,
investigarea, proiectul, portofoliul elevului.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare-învăţare eficient, elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale ale
realizărilor unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea ţi abilităţile după criterii
definite.
Autoevaluarea este o metodă tot mai des utilizată, pentru a stimula elevii să-şi exprime
opinii proprii.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
respectivă.
Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze raporturi
sau să aleagă răspunsuri corecte.
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele
unităţii de competenţă.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale
competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificările respective.

Exemplu:

40
Unitatea de competenţă 12 Marketingul produselor agricole
Competenţa 11.4 Aplică mixul de marketing

(a) Caracterizarea politicii de produs

1.A. Probă orală


Enumeraţi principalele componente ale politicii de produs

2.A. Probă scrisă


Realizaţi un eseu de maxim două pagini cu tema: „Imaginea produsului reprezintă cea mai
importantă componentă a produsului în accepţiunea marketingului”.

(b) Analizarea politicii de preţ

Probă orală
1.B. Enumeraţi principalele componente ale politicii de preţ.

Probă scrisă
2.B. O întreprindere are posibilitatea să fabrice fie produsul A, fie produsul B. Fabricarea
acestora presupune costuri fixe de 4,8 milioane euro pentru produsul A şi de 5,2 milioane euro
pentru produsul B. Costurile variabile, pe bucată, sunt de 10 euro pentru produsul A şi de 8 euro
pentru produsul B.
În procesul comercializării, strategia de preţ, bazată pe nivelul preţului, pe care o poate adopta
întreprinderea, are trei variante, iar cantităţile ce ar putea fi vândute, în condiţiile celor două stări
ale conjuncturii ( favorabilă şi nefavorabilă ) sunt prezentate în tabelul alăturat:

Produs Strategia de preţ Preţ de desfacere Desfaceri ( mii bucăţi )


( euro ) Conjunctură Conjunctură
favorabilă nefavorabilă
A preţ înalt 28 400 180
preţ moderat 25 500 300
preţ scăzut 22 620 400
B preţ înalt 25 530 250
preţ moderat 23 600 320
preţ scăzut 21 680 360

Presupunând că probabilitatea unei conjuncturi favorabile este de 0,8, iar cea a unei conjuncturi
nefavorabile este de 0,2. să se stabilească produsul şi strategia de preţ care maximizează profitul
întreprinderii.
(c) Selectarea politicii de distribuţie (de plasament)

Completaţi:
1.C. Distribuţia se poate realiza prin două căi:
a) prin ……………….. între producător şi consumator.
b) prin ……………….., situaţie în care între producător şi consumator se interpun intermediarii.

41
2.C. Canalul de distribuţie poate fi analizat ca un organism complex caracterizat prin:
……………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

3.C. Intermediarii se interpun între …………………………………, având o activitate distinctă


între ………………………………… a produselor şi serviciilor.

Probă practică
4.C. a) Realizaţi un circuit de valorificare a laptelui şi a produselor lactate.
b) Realizaţi un circuit de valorificare a animalelor pentru carne.

(d) Alegerea politicii de promovare a produselor


Probă orală
1.D. Argumentaţi diferenţa între publicitate şi promovarea vânzărilor.
2.D. Investigaţi formele de publicitate.

Probă scrisă
4.D. Aplică publicitatea la locul de vânzare.
5.D. Realizaţi o strategie de promovare pentru un produs fabricat / serviciu prestat de o firmă din
localitatea ( judeţul ) dumneavoastră.

(e) Realizarea unui mix de marketing


1.E. Realizaţi un mix de marketing pentru un produs agricol, ţinând cont de componentele
specifice

Modulul: LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ

Modulul LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ este integrat în curriculum la


dispoziţia şcolii , clasa a XI- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea Tehnician
horticultor, nivel 3. Modulul LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ se studiază într-un
număr de 42 de ore efectuate de către profesorul inginer de specialitate.
Modulul „LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ” reprezintă unitatea de
competenţe tehnice specializate „LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ”. Această

42
unitate de competenţe nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţe pentru
abilităţile cheie.
În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul
LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ” şi în special la pregătirea de specialitate, însă,
profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care
permit realizarea conţinuturilor.
Unităţi de competenţe tehnice specializate

14. LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ


Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la acest modul.

TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE


COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
14. Legislaţie şi 14.1. Specifică - Planul de cultură: specific fiecărei culturi
etică profesională sarcinile - Verigile tehnologice specifice
profesionale ale culturilor de câmp:- pregătirea terenului,
tehnicianului - fertilizarea de bază,
horticol - înfiinţarea culturilor,

43
- lucrări de îngrijire,
- recoltare şi depozitare
- Lucrări specificate în tehnologie: respectarea
asolamentului şi rotaţiei culturilor, defrişarea terenului,
arat, lucrări superficiale ale solului, lucrarea de
fertilizare de bază şi amendare a terenului, înfiinţarea
culturilor prin semănat sau plantat, lucrări de îngrijire
specifice culturii, lucrările de recoltare şi depozitare
- Documente: - registrul de evidenţă,
computerul, evidenţa fişelor tehnologice, documente de
plată – facturi, chitante, plata serviciilor (cash, cărţi de
credit, cont), corespondenţă generală, evidenţa
stocurilor de substanţe chimice de combatere, alte
evidenţe (scrisori, asigurări, etc.)
- Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă
(fişe de protecţie, echipament de protecţie)
14.2. Analizează - Codul : implicaţiile legale ale practicii agricole
aspectele etice ale activitate sub conducerea specialistului agricol
rolului colaborare cu membrii personalului de specialitate,
tehnicianului vestimentaţie adecvată
horticol - Parteneri:- clienţi şi publicul, alţi specialişti din
domeniul agricol, organisme oficiale
- Situaţii: calamităţi naturale; anxietate (implicaţii
legate de costul tratamentelor); dispensare (soluţii,
ambalaje, reziduurile)

14.3. Consiliază - Domeniul horticultură : definirea domeniului;


agenţii economici diferenţierea principalelor grupe de plante horticole
în domeniul (legume, flori, viţă de vie, pomi şi arbuşti fructiferi şi
horticultură ornamentali);scopul şi obiectivele dezvoltării sectorului
horticol
- Iniţierea unei afaceri în domeniul horticultură: cadru
legislativ; întocmirea unui plan de afaceri; certificarea
produselor horticole; piaţa produselor horticole;
perspectivele horticulturii ecologice
- Tehnologia de cultivare – prezentarea verigilor
tehnologice pentru culturile horticole (legume,
flori, viţă de vie, pomi şi arbuşti fructiferi şi
ornamentali); modalităţi de consiliere: verbale directe;
convorbiri telefonice (promptitudine, solicitudine,
disponibilitate, mod de exprimare, obţinerea
informaţiilor necesare)

44
14.4. Aplică - Legislaţie în vigoare privind domeniul horticol
legislaţia în vigoare - Parteneri: agenţi economici; persoane fizice
din domeniul interesate; alţi specialişti din domeniul agricol
horticultură - Situaţii speciale: calamitarea culturilor; anxietate
(implicaţii legate de cost, caracterul clientului);
- Primul ajutor: în mari urgenţe (intoxicaţii, asfixieri,
arsuri, alergii)

. SUGESTII METODOLOGICE
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Competenţele tehnice specializate din modulul 14. LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ
PROFESIONALĂ se formează prin laborator tehnologic şi instruire teoretică. Pentru
parcurgerea acestor conţinuturi se vor folosi metode de predare-învăţare sub formă de : studiu de
caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele două tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului 14. LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ sunt
alocate un număr de 42 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 42 ore .
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică

ORDONAREA CRONOLOGICĂ A CONŢINUTURILOR TEMATICE


Nr. Conţinut thematic Laborator Total
Crt. tehnologic ore
1 Sarcini profesionale ale tehnicianului horticultor 10 10
- Planul de cultură: specific fiecărei culturi
- Verigile tehnologice specifice
culturilor de câmp: pregătirea terenului, fertilizarea de
bază, înfiinţarea culturilor,
lucrări de îngrijire, recoltare şi depozitare
- Lucrări specificate în tehnologie: respectarea asolamentului
şi rotaţiei culturilor, defrişarea terenului, arat, lucrări
superficiale ale solului, lucrarea de fertilizare de bază şi
amendare a terenului, înfiinţarea culturilor prin semănat sau
plantat, lucrări de îngrijire specifice culturii, lucrările de
recoltare şi depozitare
- Documente: - registrul de evidenţă, computerul, evidenţa
fişelor tehnologice, documente de plată – facturi, chitante,
plata serviciilor (cash, cărţi de credit, cont), corespondenţă
generală, evidenţa stocurilor de substanţe chimice de
combatere, alte evidenţe (scrisori, asigurări, etc.)
- Norme de securitate şi sănătate în muncă (fişe de protecţie,

45
echipament de protecţie)
2 Aspecte etice ale rolului tehnicianului 12 12
horticultor
Codul : implicaţiile legale ale practicii agricole activitate
sub conducerea specialistului agricol, colaborare cu membrii
personalului de specialitate, vestimentaţie adecvată
- Parteneri:- clienţi şi publicul, alţi specialişti din domeniul
agricol, organisme oficiale
- Modalităţi de comunicare: ascultarea activă, dialogul
constructiv, cooperarea
- Surse de conflict - modalităţi de rezolvare
- Situaţii: calamităţi naturale; anxietate (implicaţii legate de
costul tratamentelor); dispensare (soluţii, ambalaje,
reziduurile)
3 Consilierea proprietarilor de terenuri agricole folosite 12 12
pentru culturi horticole
- definirea domeniului; - diferenţierea principalelor grupe
de plante horticole (legume, flori, viţă de vie, pomi şi arbuşti
fructiferi şi ornamentali);scopul şi obiectivele dezvoltării
sectorului horticol
- Iniţierea unei afaceri în domeniul horticultură: cadru
legislativ; întocmirea unui plan de afaceri; certificarea
produselor horticole; piaţa produselor horticole;
perspectivele horticulturii ecologice
- Tehnologia de cultivare – prezentarea verigilor tehnologice
pentru culturile horticole (legume, flori, viţă de vie, pomi şi
arbuşti fructiferi şi ornamentali); modalităţi de consiliere:
verbale directe; convorbiri telefonice (promptitudine,
solicitudine, disponibilitate, mod de exprimare, obţinerea
informaţiilor necesare)
4 Legislaţia specifică în vigoare 8 8
Legislaţie în domeniul horticol
Total ore 42 42

Notă: Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuirea în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,, LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ” se
studiază în clasa a XI-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 42 ore din care
laborator tehnologic 42 ore.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie,
competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

46
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv
unitatea de competenţe “LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ” cuantificată cu 1 credit.
Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de
performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor
de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să
asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue
pregătirea la nivel superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de
nivelul trei, calificarea ,,Tehnician horticultor”.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,
brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol,
descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de
învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate.
De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia,
creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei.
Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se
impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii
didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora
un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul
proces de învăţare.
De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer trebuie să fie focalizat spre atingerea
acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, Tehnician horticultor”.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de
învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta
asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului.
Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din
timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie,
probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii,
echipamentelor necesare, precum şi a spaţiului de lucru.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi
abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite.

Pentru o bună înţelegere a celor specificate mai sus, exemplificăm printr-o lecţie care are
ca obiectiv formarea competenţei de Consiliere a agenţilor economici în domeniul horticultură
Scenariul didactic ar putea fi următorul:
- se organizează laboratorul de consiliere pentru lucrul în echipă;
- se împarte grupul de elevi în echipe de 3-4 elevi;
- se stabilesc punctele de lucru;
- se dotează fiecare punct de lucru cu: fişe de documentare, fişe de lucru.
Elevii analizează fişele, îşi organizează locul de muncă
La această temă metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniată de observare,
conversaţia euristică, algoritmizarea, problematizarea. Elevii trebuie să diferenţieze situaţiile de
conflict şi să selecteze metodele de rezolvare a acestuia. În rezolvarea sarcinilor din fişa de lucru,
ei trebuie să colaboreze în permanenţă cu membrii echipei, astfel încât rezultatul să fie cel dorit.

47
Elevii se documentează, observă, identifică elementele de control, apreciază calitatea metodelor
folosite şi completează fişele de lucru. Profesorul are menirea de a supraveghea, îndruma şi dirija
echipele de elevi, intervenind în corectarea soluţiilor date de aceştia.
4. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din
Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie
să elaboreze instrumentele de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi
să-şi exprime opinii proprii.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu
probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de
Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat
este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat
buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat
cu succes.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe
definită.
Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri
sau să aleagă răspunsuri corecte.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe
şi de probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de
aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru
calificarea ,, Tehnician horticultor”, nivelul 3.

Fişă de observaţie
Unitatea de competenţă: 14 LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ.
Competenţa: Consilierea proprietarilor de terenuri agricole folosite pentru culturi horticole
Tema: Iniţierea unei afaceri
Numele candidatului:
Locul de desfăşurare:
Data de început:
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:

48
Rezultat Feed-back

A. Ierarhizaţi factorii de care depinde amplasarea unei societăţi comerciale agricole


Factori Factori Evaluator Data
macroeconomici microeconomici

Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competenţelor, rămânând la


latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de
care dispune.

Tema: Consiliază proprietarii de terenuri agricole folosite pentru culturi horticole.


Se pot utiliza teste cu următoarele tipuri de itemi
1.Itemi obiectivi
1.1.Cu alegere multiplă

1.2.Cu alegere duală


Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.

1.3.De tip pereche


Stabiliţi corespondenţe între informaţiile din coloanele A şi B.

2. Itemi semiobiectivi
2.1. Cu răspuns scurt
Planul de afaceri este un ......................profesional
2.2.De completare
Planul de .......................constitue un ...................eficient al managementului ce
cuprinde…………..şi strategiile necesare………….obiectivelor propuse de a …………..o
afacere.
2.3.Întrebări structurate:
Enumeraţi elementele componente ale unui plan de afaceri
3.Itemii subiectivi

3.1.Eseu structurat
Elaboraţi un studiu eficient al pieţei prin parcurgerea celor patru etape :
1. Definerea naturii problemelor cercetate
2. Culegerea datelor din sursele disponibile
3. Analiza datelor şi interpretarea rezultatelor
4. Elaborarea concluziilor

3.2.Eseu liber

49
Alcătuiţi un eseu în care să evidenţiaţi modalităţi de consiliere a unui proprietar de teren agricol
care doreşte să înfiinţeze o plantaţie pomicolă.

Modulul: SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ÎN DOMENIUL


AGRICULTURĂ

Modulul SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ÎN DOMENIUL


AGRICULTURĂ este integrat în stagiile de practică, clasa a XI- a, liceu tehnologic, ruta directă,
pentru calificarea tehnician horticultor, nivel 3. Modulul „Securitatea şi sănătatea în muncă în
domeniul agricultură” se studiază într-un număr de 30 de ore efectuate de către profesorul
inginer de specialitate.

50
Modulul reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate 9. „Securitatea şi sănătatea în
muncă în domeniul agricultură”. Această unitate de competenţe nu se agregă sau
contextualizează cu o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie,
În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul 9.
„Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură” şi în special la pregătirea de
specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete
din clasă şi care permit realizarea conţinuturilor.
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul

Unităţi de competenţe tehnice specializate

9. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ

Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la acest modul .

TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE


COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
9.Securitatea şi Informare:- instructaje iniţiale, curente,
sănătatea în muncă periodice,afişe, filme, cataloage, broşuri,
în domeniul pliante;

51
agricultură Sisteme şi dispozitive de protecţie:
- specifice sectorului agricol; - echipamente
P.S.I. –extinctoare, furtun, pături, pături
umede, găleţi cu nisip;- avertizoare diferite;-
instrucţiuni privind echipamentul de
protecţie şi P.S.I.;
Măsuri: - fişa individuală de instructaj,
echipamente de lucru şi protecţie, trusă de
prim ajutor, materiale igienico-sanitare;
- măsuri de prevenire a incendiilor;
- proceduri de stocare şi dispersare a reziduuriilor
Evidenţă: - jurnale, reviste, statistici
Situaţii: - accidente de muncă;- transportul
gunoaielor şi a resturilor;- de risc potenţial
( riscuri cu folosirea pesticidelor, a
îngrăşămintelor chimice şi a agregatelor
agricole); - igiena personală – eficacitatea
apariţia incendiilor săpunului, detergenţilor, dezinfectantelor;
- dispensarea de resturi provenite din
activitatea în domeniul agricol
Echipament: periodic, conform normativelor
în vigoare şi a stării de uzură a echipamentului
9.3. Organizează Proceduri: - eliminare a cauzelor, evacuare a
activităţile în caz de accidentaţilor, anunţare a organelor abilitate;
accident în Etape – anunţare, constatare, intervenţie,
domeniul agricol declarare, anchetare
Sarcini: Individuale şi de grup;
Evaluare:corectitudinea intervenţiei,
Încadrare în timp, viteză de reacţie, estimare
a pagubelor;
Evaluare a riscurilor.

III. SUGESTII METODOLOGICE


1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Competenţele tehnice specializate se formează prin laborator tehnologic. Pentru parcurgerea
acestor conţinuturi se vor folosi metode de predare-învăţare sub formă de : studiu de caz, metoda
proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele două tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul
agricultură” sunt alocate un număr de 30 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic
30 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică

52
ORDONAREA CRONOLOGICĂ A CONŢINUTURILOR TEMATICE
Nr. Conţinut thematic Laborator Total
tehnologic ore
Crt.
1 Legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, 4 4
prevenirea şi stingerea incendiilor în domeniul agricol în România
2 Noţiuni de igiena muncii (a locului de muncă, igiena personală, 4 4
microclimat)
3 Măsuri şi mijloace de integrare a protecţiei muncii în procesul de 10 10
muncă:
- Organizarea locului de muncă: instructajul de protecţia muncii,
disciplina în muncă, disciplina tehnologică, sisteme de semnalizare)
- accidente de muncă şi boli profesionale: accidente de muncă,
metode de prevenire a accidentelor de muncă, măsuri de prim ajutor
în caz de accident, boli profesionale
- mijloace individuale de protecţie
4. Noţiuni de ergonomie: principii ergonomice de bază, oboseala 4 4
organismului uman
5. Apărarea împotriva incendiilor: incendii şi explozii, măsuri de 6 6
protecţia muncii la transportul, depozitarea şi manevrarea
materialelor explozive, măsuri de prevenire a incendiilor,
organizarea locului de muncă, materiale şi mijloace de stingere a
incendiilor
6. Noţiuni de protecţie a muncii în caz de calamităţi naturale: 2 2
cutremure, inundaţii, grindină, tornade
Total ore 30 30

Notă: Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuirea în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Securitate şi sănătate în muncă în domeniul agricol” se
studiază în clasa a XI-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 30 ore din care
laborator tehnologic 30 ore.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie,
competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

53
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv
unitatea de competenţe ,,Securitate şi sănătate în muncă în domeniul agricol” cuantificată cu 0,5
credite.
Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de
performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor
de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să
asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue
pregătirea la nivel superior..
Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de
nivelul trei, calificarea ,,tehnician horticultor”.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,
brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol,
descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de
învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate.
De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia,
creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei.
Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se
impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii
didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora
un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul
proces de învăţare.
De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer trebuie să fie focalizat spre atingerea
acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, tehnician horticultor”.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de
învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta
asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului.
Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din
timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie,
probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii,
echipamentelor necesare, precum şi a spaţiului de lucru.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi
abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite.

Pentru o bună înţelegere a celor specificate mai sus, exemplificăm printr-o lecţie care are ca
obiectiv formarea competenţei:
9.2.Aplică acţiuni de evitare a riscurilor legate de
securitatea şi sănătatea în muncă şi apariţia incendiilor
Scenariul didactic ar putea fi următorul:
- se organizează laboratorul de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul în echipă;
- se împarte grupul de elevi în echipe de 3-4 elevi;
- se stabilesc punctele de lucru;
- se dotează fiecare punct de lucru cu: fişe de documentare, fişe de lucru, postere.
Elevii analizează fişele, îşi organizează locul de muncă, Recunosc fiecare tip de accident de
muncă, în funcţie de caracteristicile stipulate în fişă.

54
La această temă metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniată de observare,
conversaţia euristică, algoritmizarea, problematizarea. Elevii trebuie să diferenţieze tipurile de
accidente de muncă , să le caracterizeze, să explice natura lor. În rezolvarea sarcinilor din fişa de
lucru, ei trebuie să colaboreze în permanenţă cu membrii echipei, astfel încât rezultatul să fie cel
dorit. Elevii se documentează, observă, identifică elementele de control, apreciază calitatea
lucrării şi completează fişele de lucru. Profesorul are menirea de a supraveghea, îndruma şi dirija
echipele de elevi, intervenind în corectarea soluţiilor date de aceştia.
5. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din
Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie
să elaboreze instrumentele de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi
să-şi exprime opinii proprii.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu
probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de
Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat
este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat
buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat
cu succes.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe
definită.
Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri
sau să aleagă răspunsuri corecte.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe
şi de probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de
aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru
calificarea ,, tehnician horticultor”, nivelul 3.

Fişă de observaţie
Unitatea de competenţă: 9. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură
Competenţa: 9.2. Aplică acţiuni de evitare a riscurilor legate de securitatea
şi sănătatea în muncă şi apariţia incendiilor
Tema: Accidente de muncă
Numele candidatului:

55
Locul de desfăşurare:
Data de început:
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea tipurilor de accidente de muncă


Tipul de accident
În funcţie de gravitatea În funcţie de În funcţie de Evaluator Data
accidentului numărul de natura
persoane implicate factorilor

Fişă de lucru
Unitatea de competenţă: 9. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură
Tema: Instructajul de protecţie a muncii
Elevul:
Clasa:
Locul desfăşurării:
Data:
Sarcini de lucru:

1. Copiaţi în caiete şi completaţi următorul tabel, precizând pentru fiecare executant în parte:

Executant Cine îl Conţinutul Cine verifică însuşirea


instruieşte instructajului corectă a efectuării
instructajului

Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competenţelor, rămânând la


latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de
care dispune.

Tema: Acidentul de muncă.


1.Itemi obiectivi
1.1.Cu alegere multiplă

56
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
În funcţie de gravitatea accidentelor de muncă acestea pot fi:
a) accidente cu incapacitate temporară de muncă
b) accidente individuale
c) accidente chimice

1.2.Cu alegere duală


1. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.
A F Arsurile termice sunt provocate de contactul corpului cu o suprafaţă fierbinte.
A F Invaliditatea este un accident cu incapacitate temporară de muncă.
A F Depozitarea necorespunzătoare a materialelor corozive poate provoca accidente.

1.3.De tip pereche


2. Stabiliţi corespondenţe între informaţiile din coloanele A şi B.
A B
SO2 accident
Pulberi făină boală profesională
Arsuri cu apă fierbinte intoxicaţii

2. Itemi semiobiectivi

2.1. Cu răspuns scurt


Fractura este un accident....................................

2.2. De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Prin accident de muncă se înţelege.............................................................a organismului sau
intoxicaţia …………………………..acută petrecută în timpul……………………

2.3. Întrebări structurate:


Citiţi cu atenţie lista de instructaje de protecţie a muncii răspundeţi la următoarele întrebări:
d) Ce tipuri de instructaje de protecţie a muncii se efectueză şi prin ce se deosebesc ?
e) Care este corelaţia dintre disciplina tehnologică, locul de muncă şi riscurile apariţiei unor
accidente sau îmbolnăviri profesionale ?.

3.Itemii subiectivi

3.1.Eseu structurat : Definiţi şi clasificaţi accidentele de muncă în funcţie de :


1. gravitatea accidentului
2. numărul de persoane implicate
3. natura factorilor ce determină accidentul

3.2. Eseu liber


Alcătuiţi un eseu în care să evidenţiaţi importanţa regimului igienic de viaţă.

57
MODULUL V – VINIFICAŢIE

Modulul “Vinificaţie” este integrat în stagii de pregătire practică din cultura de


specialitate, clasa a XI- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea „Tehnician horticultor”
nivel 3. Modulul „Vinificaţie” se studiază într-un număr de 90 ore efectuate de către profesorul
inginer horticultor.
În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul
“ Vinificaţie” şi în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte
activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din şcoală care permit realizarea conţinuturilor.

58
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul
Unităţi de competenţe tehnice specializate:
22. Vinificaţie
Competenţele acestei unităţi se tratează complet şi se evaluează la modulul “ Vinificaţie”.

II.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe Conţinuturi


competenţe individuale
22.1  Lucrări de întreţinere a cramei şi pivniţei: curăţenia şi
22. Organizează dezinfecţia generală şi periodică a spaţiilor din cramă şi
Vinificaţie campania de pivniţă; dezinfecţia maşinilor şi utilajelor de vinificaţie,
vinificaţie. vopsirea pieselor active; pregătire şi întreţinere vase
pentru vinificaţie; asigurare, pregătire şi întreţinere
inventar auxiliar de cramă şi pivniţă; pregătirea soluţiei
de dioxid de sulf şi alţi antiseptici folosiţi în vinificaţie;
 Materiale: dioxid de sulf, soluţii dezinfectante
(carbonat de sodiu 2-3%, acid sulfuric 1-2%), var,
sulfat de cupru;
 Echipamente: aparat de stropit (vermorel), pompe,
vase şi utilaje de vinificaţie, echipament individual de
protecţie;
 Inventar auxiliar: deje, ciubere, pâlnii, canele,
dopuri, pompe;
 Norme de securitate şi sănătate în muncă: specifice
lucrărilor de curăţenie şi dezinfecţie a cramei, pivniţei,
vaselor şi utilajelor de vinificaţie;
22.2  Prelucrarea strugurilor: vinificare primară:
Supraveghează sulfitarea, zdrobirea şi desciorchinarea strugurilor;
lucrările de  Separarea şi prelucrarea mustului: scurgere must
producere a ravac, presare boştină, asamblarea, limpezirea,
vinurilor. deburbarea , aplicarea corecţiilor de compoziţie;
 Fermentaţia alcoolică:
- tehnica preparării şi folosirii maielei de drojdii
selecţionate, etapele fermentaţiei alcoolice, factorii de
influenţă (fizici, chimici, biologici), produsele
fermentaţiei alcoolice;
- umplerea vaselor de fermentare, însămânţarea cu maia
de drojdie selecţionată, conducerea fermentaţiei,
îngrijirea vinurilor în faza postfermentativă
 Tehnologii de producere a vinurilor:
- producerea vinurilor albe: prelucrarea strugurilor,
separarea mustului, prelucrarea mustului, fermentarea
mustului, îngrijirea vinului în faza postfermentativă

59
- producerea vinurilor roşii: prelucrarea strugurilor,
macerarea – fermentarea mustului pe boştină,
desăvârşirea fermentaţiei alcoolice, realizarea
fermentaţiei malolactice, îngrijirea vinului în faza post
fermentativă;
 Materiale: strugurii ca materie primă, maia de
drojdii selecţionate, dioxid de sulf, mustimetre,
termometre, grafice, găleţi;
 Echipamente: vase de vinificaţie, inventarul de cramă
si pivniţă, linii tehnologice de vinificare a strugurilor
albi şi roşii, pompe, echipament de protecţie individual;
 Norme de securitate şi sănătate în muncă:
specifice lucrărilor de producere a vinurilor albe, roşii,
aromate şi utilizării materialelor şi echipamentelor;
22.3 Aplică  Lucrări de îngrijire a vinurilor: umplerea golurilor din
lucrări de vasele cu vin, pritopul vinului, sulfitarea;
îngrijire şi  Ameliorarea vinurilor: cupajare şi egalizare, tratamente
ameliorare a autorizate de corectare a compoziţiei vinurilor anormal
vinurilor. constituite;
 Cupajarea şi egalizarea vinurilor: regulile cupajării ,
calculul cantităţilor de vin care intră în cupaj prin metoda
practică ,,steluţa cupajelor’’;
 Materiale: vinuri de diferite calităţi , dioxid de sulf,
acid citric, vase de vinificaţie, echipament de laborator,
echipament de protecţie individual;
 Norme de securitate şi sănătate în muncă:
specifice lucrărilor de îngrijire şi ameliorare a vinurilor şi
utilizării materialelor şi substanţelor chimice;
22.4 Limpezirea vinurilor: pe cale naturală şi provocată
Supraveghează prin aplicarea de tratamente speciale - cleire, filtrare,
condiţionarea, centrifugare;
stabilizarea şi  Stabilizarea vinurilor: eliminarea trartraţilor,
îmbutelierea eliminarea substanţe proteice, eliminarea metalelor,
vinurilor stabilizare biologică a vinurilor;
 Îmbutelierea vinurilor: în condiţii obişnuite; în
condiţii sterile, momentul îmbutelierii, tehnica
pregătirii vinului şi a materialelor pentru îmbuteliere
 Materiale:
- pentru lipezire şi stabilizare: clei de peşte, gelatină,
albuş de ou, bentonită, ferocianură de potasiu,
enotanin, dioxid de sulf,
- pentru îmbuteliere: sticle, dopuri, etichete şi fluturi,
capsule, materiale de lipire a etichetelor, materiale de
ambalare ( cutii, lăzi, foiţă sau paioane);
 Echipamente: filtre, centrifuge, refrigeratoare,
pasteurizatoare, linie de îmbuteliere;
 Norme de securitate şi sănătate în muncă : specifice

60
lucrărilor de condiţionare şi îmbuteliere şi utilizării
materialelor şi echipamentelor;
22.5  Măsuri de prevenire a bolilor şi defectelor vinurilor:
Investighează completarea golurilor în vase, sulfitare corectă, păstrare
bolile şi la temperaturi de 10-12° C corectarea acidităţii,
defectele fermentarea cu drojdii selecţionate, tragerea la timp de
vinurilor pe drojdie, pritocuri deschise, sulfitare raţională, cleire
albastră, întreţinere corectă a vaselor, ustensilelor şi
utilajelor;
 Bolile vinurilor:
- boli aerobe - floarea vinului, oţetirea vinului,
- boli anaerobe - băloşirea vinului, fermentaţia manitică
(borşirea vinului), fermentaţia propionică, amăreala
vinurilor, izul de ,,şoareci”;
 Defectele vinurilor: casarea brună (oxidazică),
casarea ferică (albastră) casarea albă, casarea cuproasă,
gustul şi mirosul de hidrogen sulfurat, gustul şi mirosul
de mucegai;
 Lucrări de tratare: sulfitare, cleire, sterilizare prin
filtrare sau pasteurizare, refermentare, pritoc închis,
bentonizare, tratare cu acid ascorbic;
 Aprecierea şi controlul calităţii vinurilor:
- elemente care se apreciază prin examinare
organoleptică sau psihosenzorială (tehnica degustării):
limpiditate, culoare, gust, aromă, (buchet),
efervescenţă;
- analiza fizico-chimică pentru determinarea compoziţiei
fizico-chimice a vinurilor: tăria alcoolică, aciditatea
totală, aciditatea volatilă, extractul sec total, zahărul
reducător, anhidrida sulfuroasă, liberă şi totală;
 Materiale: substanţe pentru cleire, dioxid de sulf,
reactivi - acetat de plumb, amidon soluţie, acid
sulfuric, hidroxid de sodiu, roşu de fenol, sulfat de
sodiu, sulfat de cupru;
 Echipamente: ebuliometre, aparat de distilare, etuvă,
biurete, pipete, filtre, pahare Erlenmayer, baghete;
 Norme de securitate şi sănătate în muncă : specifice
lucrărilor de prevenire şi de tratare a bolilor şi
defectelor vinurilor şi utilizării materialelor şi
echipamentelor;

61
22.6 Vinuri spumante:
Supraveghează - producerea vinurilor spumante prin fermentare în sticle
lucrările de (după metoda din Champagne): tehnica producerii vinului
prepararea de bază, a producerii vinului spumant brut şi a finisării
vinurilor vinului spumant;
speciale şi a - producerea vinurilor spumante prin fermentare în
altor produse pe rezervoare;
bază de  Vinuri spumoase: tehnica producerii vinului de
struguri, must bază, limpezire, demetalizare (după caz), refrigerare,
sau vin. impregnare cu dioxid de carbon;
 Sucul natural de struguri: culesul strugurilor întregi,
spălare, zvântare, zdrobire, scurgere, presare,
centrifugare, flash-pasteurizare, refrigerare, conservare
în rezervoare metalice sterile, îmbuteliere sterilă prin
filtrare sau pasteurizare;
 Vinarsul: tehnica obţinerii vinului materie primă,
distilarea vinului, tehnica învechirii distilatului de vin
şi obţinerea vinarsului ca băutură finită;
 Distilat de tescovină: păstrarea şi fermentarea
tescovinei, distilarea tescovinei, învechirea rachiului de
tescovină;
 Distilat din drojdie: diluarea drojdiei cu apă, distilare,
separare „frunţi” şi „cozi”, învechire distilat de drojdie,
cupajare;
 Materiale: struguri, must, dioxid de sulf, drojdie,
tescovină, dioxid de carbon, maia de drojdii
selecţionate, licoare de tiraj, dopuri, sticle, etichete şi
fluturi, materiale de ambalat;
 Echipamente: zdrobitoare, prese, cisterne, pompe, vase
de vinificaţie, pupitre speciale din lemn, instalaţii de
distilare, refrigeratoare, pasteurizatoare, echipament
individual de protecţie;
 Norme de securitate şi sănătate în muncă: specifice
lucrărilor de preparare a vinurilor speciale şi a
produselor pe bază de struguri, must sau vin şi utilizării
materialelor şi echipamentelor;

III. Sugestii metodologice

1.Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi


Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi competenţele
tehnice specializate se formează prin pregătire practică curentă, stagii de pregătire practică şi
instruire teoretică. Acestor tipuri de instruire le corespunde un anumit număr de ore din planul de
învăţământ. Numărul de ore este corelat cu numărul de credite acordate pentru unităţile de
competenţe.

62
La modulul “ Vinificaţie” cele 90 ore reprezintă laboratorul tehnologic 30 ore şi
instruire practică 60 ore în cadrul stagiilor de pregătire practică.
Orele de laborator tehnologic şi instruire practică se efectuează de către profesorul inginer
horticultor.
În continuare este prezentat modul de parcurgere în ordine cronologică a conţinutului,
cel care va sta la baza planificării calendaristice:

Nr. Nr. de ore alocat


crt. Tema Laborator Instruire
tehnologic practică
1. Organizarea campaniei de vinificaţie 6 6
Lucrări de întreţinere a cramei şi pivniţei
Materiale pentru curăţenie şi dezinfecţie Echipamente pentru
dezinfecţie
Inventarul auxiliar de cramă şi pivniţă
2. Producere a vinurilor 6 12
Prelucrarea strugurilor
Separarea şi prelucrarea mustului
Fermentaţia alcoolică a mustului şi obţinerea vinului
Tehnologii de producere a vinurilor albe şi roşii
Materiale folosite în procesul de vinificaţie
Echipamente tehnologic de vinificaţie
3. Lucrări de îngrijire şi ameliorare a vinurilor - 12
Lucrări de îngrijire a vinurilor
Ameliorarea vinurilor
Cupajarea şi egalizarea vinurilor
Materiale folosite la lucrările de îngrijire şi ameliorare a
vinurilor
4. Condiţionarea, stabilizarea şi îmbutelierea 6 6
vinurilor
Limpezirea vinurilor
Stabilizarea vinurilor
Îmbutelierea vinurilor
Materiale folosite la lucrările de condiţionare, stabilizare şi
îmbutelierea vinurilor
Echipamente folosite la lucrările de condiţionare, stabilizare şi
îmbutelierea vinurilor
5. Bolile şi defectele vinurilor 6 12
Măsuri de prevenire a bolilor şi defectelor vinurilor
Bolile vinurilor
Defectele vinurilor
Lucrări de tratare
Aprecierea şi controlul calităţii vinurilor:
Materiale folosite pentru tratarea bolilor şi defectelor vinurilor
Echipamente pentru tratarea bolilor şi defectelor vinurilor

63
6. Lucrări de prepararea vinurilor speciale şi a altor produse 6 12
pe bază de struguri, must sau vin
Vinuri spumante
Vinuri spumoase
Sucul natural de struguri
Vinarsul
Distilat de tescovină
Distilat din drojdie
Materiale folosite la prepararea vinurilor speciale şi a altor
produse pe bază de struguri, must sau vin
Echipamente folosite la prepararea vinurilor speciale şi a altor
produse pe bază de struguri, must sau vin
30 60
Total

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să decidă
asupra repartizării orelor, repartiţie ce se va realiza în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete
din şcoală.

2.Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.


Curriculum-ul şcolar pentru modulul “ Vinificaţie” se studiază în clasa a XI –a, liceu
tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 30 ore de laborator tehnologic şi 60 ore instruire
practică.
Pentru formarea competenţelor individuale definite în Standardul de Pregătire
Profesională, şi în mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se execută în
laboratorul de vinificaţie, în ferma didactică sau la agenţii economici sub îndrumarea profesorului
inginer horticultor.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe
cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La baza elaborării lui a stat
Standardul de Pregătire Profesională în care unităţile de competenţe sunt cuantificate prin credite.
Unitatea de competenţe “ Vinificaţie” este cuantificată cu 1,5 credite. Ea are în structura
sa nivelul, valoare creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi
probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare trebuie
să fie concentrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi
specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,Tehnician horticultor”.
Metode cu activitatea didactică centrată pe elev aşa cum sunt: studiul de caz,
brainstormingul cu toate variantele sale, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul,
lucrul pe staţiuni, au eficienţă maximă în procesul de predare-învăţare. De asemenea ele dezvoltă
la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să
coopereze în cadrul echipei.
Profesorului inginer îi revine responsabilitatea de a proiecta din timp activitatea
didactică, folosind metode şi mijloace de învăţământ adecvate, care să permită realizarea
competenţelor individuale cerute de calificarea,,Tehnician horticultor”.

64
În activitatea de proiectare profesorul va elabora din timp: fişe de lucru, fişe de
documentare, probe de evaluare şi autoevaluare şi va pregăti materialele, aparatura şi
instrumentarul necesar unei bune desfăşurări a lecţiilor.
Pentru exemplificare, am ales o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a
aprecia şi controla calitatea vinurilor din cadrul Competenţei 22.5 – Investighează bolile şi
defectele vinurilor.
Scenariul didactic ar putea fi următorul:
 Se constituie 6 grupuri de elevi fiecare cu câte un reprezentant care va raporta datele
obţinute în urma efectuării determinărilor de laborator;
 Analizele de efectuat sunt împărţite în 6 părţi conform criteriilor de performanţă de la
litera (d) şi condiţiilor de aplicabilitate din S.P.P:
 aprecierea limpidităţii culorii, aromei (buchet), gust
 determinarea tăriei alcoolice
 determinarea acidităţii totale
 determinarea extractului sec total
 determinarea zahărului reducător
 determinarea anhidridei sulfuroase
Fiecare grup primeşte o fişă de documentare cu lucrarea de laborator de executat, fişe de lucru
şi fişe de observaţie şi notare;
 Profesorul inginer trece pe la fiecare grup şi demonstrează execuţia lucrării, după care
acordă timpul necesar determinărilor de executat
 La final fiecare reprezentant al grupului va comunica rezultatele obţinute
 Până la sfârşitul programului de lucru se rotesc cele 6 grupe de elevi astfel încât fiecare să
execute cele mai importante determinări pentru aprecierea calităţii vinurilor

3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi


competenţele tehnice generale şi specializate din Standardul de Pregătire Profesională.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie
să elaboreze instrumentele de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi
formeze şi să-şi exprime opinii proprii şi pentru a se aprecia cât mai obiectiv.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii
şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale
despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii
definite.
Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi
cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în
Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din
competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

65
Evaluarea implică mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai
recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a
demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea
s-a încheiat cu succes.

Exemplu:
Unitatea de competenţe: 22. Vinificaţie
Competenţa: 22.5. Investighează bolile şi defectele vinurilor.
Criterii de performanţă:
(b) Specificarea bolilor şi defectelor vinurilor
1.Probă orală
Clasificaţi bolile vinurilor după însuşirile microorganismelor de a se dezvolta în prezenţa sau
absenţa oxigenului.
Nr. Crt. Bolile vinurilor Evaluator Data
1.
2.

2. Probă scrisă
Precizaţi simptomele, agenţii patogeni şi factorii ce favorizează bolile aerobe ale vinurilor
Nr. Bolile Simptome Agenţii Factorii ce
vinurilor (recunoaşte patogeni favorizează Evaluator
crt. Data
rea bolii) apariţia bolii
1. Floarea vinului
2. Oţetirea vinului

3. Probă practică
Recomandaţi măsurile de prevenire şi tratare a bolilor aerobe ale vinurilor.
Nr. Bolile vinurilor Măsuri de Tratarea vinurilor Evaluator Data
prevenire bolnave
crt.
1. Floarea vinului
2. Oţetirea vinului

 Evaluarea se poate face şi printr-un test cu:

- itemi obiectivi: cu alegere duală, de tip pereche, cu alegere multiplă;


- itemi semiobiectivi: cu răspuns scurt, de completare;

66
- itemi subiectivi: rezolvare de probleme, eseu structurat, eseu liber.

MODULUL V ORGANIZAREA EXPLOATĂRII AGREGATELOR ŞI


INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN HORTICULTURĂ

I. Modulul ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în horticultură”


este integrat în cultura de specialitate, clasa a XI-a, pentru calificarea ,,tehnician horticultor”,
nivelul 3.
Modulul ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în ” reprezintă
unitatea de competenţă tehnică generală ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor
folosite în horticultură” şi este constituită din agregarea şi contextualizarea următoarelor unităţi
de competenţă:

Unităţi de competenţe pentru abilităţile cheie:


 Gândire critică şi rezolvare de probleme

67
Unităţi de competenţe tehnice generale:
 Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultură
Modulul ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în horticultură” se
studiază în clasa a XI-a, în cadrul curriculum-ului în dezvoltare locală.
Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi
conţinuturi.
În programa şcolară fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţele individuale
formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie,
tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate.
Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă
în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor din clasă.
Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice,
trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului
prezentat la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice.
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care
sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de
evaluare ale performanţelor elevului.

III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de Competenţe Conţinuturi tematice


competenţă individuale
4. Gândire critică 15.1 Aplică  Sursele de energie pentru agregatele si instalatiile
şi rezolvare de cunoştinţe agricole: motoare termice, motoare electrice
probleme referitoare la  Tipuri constructive de tractoare. Clasificarea
sursele de energie tractoarelor :de putere mica, medie, mare,
15. Organizarea ale agregatelor şi  Motoare electrice.Tipuri constructive.
exploatării instalaţiilor  Elemente de constructie ale tractorului : motor
agregatelor şi agricole temic, transmisie, sisteme, instalatii, echipamente.
instalaţiilor  Norme de igienă şi securitatea muncii specifice
folosite în exploatării surselor de energie ale agregatelor şi
agricultură instalaţiilor agricole
Modul de supraveghere a formaţiunii de lucru în vederea

68
exploatării surselor de energie ale agregatelor şi
instalaţiilor agricole, utilizând tehnologia informaţiei
4.2 Rezolvă • Locuri de muncă pe o solă organizate prin observare,
probleme consultare, măsurare şi exersare în vederea parcelării,
jalonării, alegerii metodelor de deplasare şi întoarcere,
15.2 marcării locurilor periculoase, utilizând resursele
Supraveghează specifice..
activitatea • Necesarul de agregate de fertilizare cu îngrăşăminte
exploatării organice şi chimice, folosite în legumicultură (câmp,
agregatelor sere, solarii,)în livezi, în vii, stabilit în funcţie de
pentru fertilizarea analiza cost-beneficii, obiective, pentru obţinerea unui
culturilor rezultat dezirabil.
• Moduri şi metode de evaluare a calităţii uniformităţii
împrăştierii materialului şi mărunţirii materialului.
• Mijloace şi căi de realizare pentru respectarea normei
reglate la hectar, respectării distanţei dintre două treceri.
• Lucrările de fertilizare a solului realizate în ordinea din
plan în timp optim .
• Alternative: eşantionare, testare
• Plan de dezvoltare: activităţi.
• Context determinat: colaborarea cu alţi parteneri,
anticipări de riscuri personale, obstacole şi efecte
secundare.
• Norme de igienă şi securitatea muncii specifice
exploatării agregatelor pentru fertilizarea solului.
• Modul de supraveghere a formaţiunii de lucru în
vederea exploatării agregatelor pentru fertilizarea
terenului utilizând tehnologia informaţiei.
4.3 Evaluează • Analiza punctelor tari şi slabe în organizarea locurilor
rezultatele de muncă pe o solă: parcelarea, jalonarea, alegerea
obţinute metodelor de deplasare şi întoarcere, marcarea locurilor
periculoase.
5.3 Organizează • Controlul şi asigurarea calităţii lucrărilor de pregătire a
activitatea terenului prin acceptarea sau respingerea indicatorilor de
exploatării adâncime de lucru, uniformitate fundului brazdei, grad de
agregatelor distrugere a resturilor vegetale, grad de mărunţire şi
pentru pregătirea afânare a solului, şi compararea rezultatelor obţinute cu
terenului indicatorii proiectaţi care dă satisfacţie sau insatisfacţie.
• Modificări de resurse la stabilirea necesarului de maşini
şi instalaţii agricole pentru pregătirea terenului: pluguri
de desfundat solul, maşini de săpat gropi, tăvălugi ,
grape, cultivatoare, freze, maşini pentru nivelat şi
modelat solul, maşini pentru săpat solul în sere şi
solarii,
• Contexte diferite: modificări de parametri, modificări
de metodă

69
 Norme de igienă şi securitatea muncii
specifice exploatării agregatelor pentru pregătirea
terenului.
 Modul de organizare a formaţiunii de lucru în
vederea exploatării agregatelor pentru pregătirea
terenului utilizând tehnologia informaţiei.
15.4 • Metode de organizare a locurilor de muncă pe o solă:
Supraveghează parcelarea, jalonarea, alegerea metodelor de deplasare şi
activitatea întoarcere, marcarea locurilor periculoase.
exploatării • Necesarul de tractoare, semănători şi maşini de plantat
agregatelor stabilit pentru înfiinţarea culturilor horticole(rasaduri de
pentru înfiinţarea legume. arpagic, cartofi si puieti)
culturilor • Controlul calităţii lucrărilor de semănat şi plantat:
horticole menţinerea corectă a distanţei între două treceri,
adâncimea de îngropare a seminţelor, răsadului sau a
tuberculilor, realizarea normei de semănat şi plantat
reglată, realizarea distanţei între culturi pe rând, reglarea
aparatelor de distribuţie, proba maşinii de semănat.
• Norme de igienă şi securitatea muncii specifice
exploatării agregatelor pentru înfiinţarea culturilor.
• Modul de supraveghere a formaţiunii de lucru în
vederea exploatării agregatelor pentru înfiinţarea
culturilor utilizând tehnologia informaţiei.
4.1 Identifică •Organizarea locurilor de muncă pe o solă prin alegerea
probleme metodelor de deplasare şi întoarcere, prin care sa se evite
complexe factorii de risc in procesul de munca.
• Necesarul de maşini de de recoltat legume, fructe,
struguri ; remorci ..
15.6 Organizeaza • Controlul calităţii lucrărilor de recoltarea culturilor
activitatea horticole: pierderile de bulbi in sol si pe sol, vatamarea
exploatării bulbilor, fructelor si alte parti din plante, gradul de
agregatelor pentru recoltare al strugurilor.
recoltat si • Norme de igienă şi securitatea muncii specifice
transportat exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor
produse horticole. horticole.
• Modul de coordonare a formaţiunii de lucru în vederea
exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor
horticole tehnologia informaţiei.
 Situaţii problemă: calitatea muncii, proces de
muncă, nteracţiuni între oameni, sesizări, situaţii
de urgenţă
 Reflectarea: pune întrebări relevante asupra
problemei; compară situaţia problemă cu situaţia
normală; emite idei privind rolul lui în rezolvarea
problemei

70
III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Competenţele pentru abilităţile cheie, şi competenţele tehnice generale se formează prin


instruire practică si laborator tehnologic.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru
unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele
două tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Organizarea exploatării
agregatelor şi instalaţiilor folosite în horticultura ” sunt alocate 132 ore care reprezintă 66 de ore
laborator tehnologic şi 66 ore instruire practică. Orele de laborator tehnologic se efectuează de
către profesorul de specialitate.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care
de fapt reprezintă baza planificării calendaristice.

Nr. Tema Instruire Instruire


Crt. teoretică practică
A Surse de energie ale agregatelor şi instalaţiilor agricole
1. Sursele de energie pentru agregatele si instalatiile agricole: 2
motoare termice, motoare electrice

2 Tipuri constructive de tractoare. Clasificarea 2


tractoarelor :de putere mica, medie, mare,
6
Motoare electrice.Tipuri constructive
3 Elemente de constructie ale tractorului : motor temic, 2
transmisie, sisteme, instalatii, echipamente.
4 Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării 2
surselor de energie ale agregatelor şi instalaţiilor agricole
B. Maşini şi instalaţii agricole pentru fertilizarea solului
5. Metode de organizare a locurilor de muncă 2
6. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru fertilizarea 2
solului 12
7. * Calitatea lucrării de fertilizarea solului 2
8.* Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a 4
agregatelor pentru fertilizarea solului
9. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării 2
agregatelor pentru fertilizarea solului
C. Maşini şi instalaţii agricole pentru pregătirea terenului
. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru pregătirea 2
terenului 12
10.* Calitatea lucrării de pregătirea terenului 2
11.* Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a 4
agregatelor pentru pregătirea terenului

71
12. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării 2
agregatelor pentru pregătirea terenului
D. Maşini şi instalaţii agricole pentru înfiinţarea culturilor
13. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru înfiinţarea 2
culturilor
14.* Calitatea lucrării de semănat şi plantat 2
15.* Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a 4
12
agregatelor pentru semănat şi plantat
16. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării 2
agregatelor pentru înfiinţarea culturilor
E. Maşini şi instalaţii agricole pentru îngrijirea culturilor
17. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru îngrijirea 2
culturilor
18.* Calitatea lucrărilor de îngrijirea culturilor 2
19.* Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a 6
12
agregatelor pentru îngrijirea culturilor
20. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării 2
agregatelor pentru îngrijirea culturilor
F. Maşini şi instalaţii agricole pentru recoltarea culturilor
21. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru 4
recoltarea culturilor
22.* Calitatea lucrărilor de recoltarea culturilor 2
23.* Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a 6
agregatelor pentru recoltat culturi 12
24. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării 2
agregatelor pentru recoltarea culturilor
Total 66 66

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă
asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.
Temele marcate cu asterisc se efectuează de către maistrul instructor.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor
folosite în horticultură” se studiază în clasa a XI-a, într-un număr total de 132 ore, din care 66
laborator tehnologic şi 66 ore instruire practică.
Pregătirea practică la calificarea Tehnician agronom este efectuată de profesorul de
specialitate tehnică ( 66 ore laborator tehnologic ) şi de maistrul instructor ( 66 ore instruire
practică ). Pregătirea practică se organizează sub formă de stagii de pregătire, comasat câte 1-2
săptămâni şi se execută în ateliere, ferma didactică, la agenţii economici cu profil agricol sub
îndrumarea atentă a profesorilor şi maiştrilor instructori.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe
cheie şi competenţe tehnice generale.

72
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv
unitatea de competenţă ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în
horticultură” cuantificată cu 2 credite.
Unitatea de competenţă are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii
de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul trei complexitatea
criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel
încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să
continue pregătirea la nivel superior. De aceea abilităţile cheie, ca Gândirea critică şi rezolvare de
probleme şi Comunicare, trebuie formate şi aprofundate, fiind importante pentru asigurarea
flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii.
Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
nivelul trei, calificarea ,,tehnician horticultor”.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,
brainstormingul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură
eficientizarea procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie
cu cele tehnice generale.
Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a
competenţelor tehnice generale.
Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale se impune
implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice
adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de
învăţare. De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat
spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, tehnician horticultor”.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice
şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze
din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de
observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, aparaturii,
echipamentelor necesare precum şi a spaţiului de lucru.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele
şi abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice generale definite.
Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a supraveghea
utilizarea maşinilor şi instalaţiilor folosite pentru recoltarea culturilor.
Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:
 Se organizează clasa pe echipe ( 2-3 elevi);
 Se organizează module de lucru (staţiuni) în ferma didactică;
 În fiecare staţiune de lucru se găsesc fişe de documentare ( verificările tehnice ce
trebuie executate la maşinile de recoltat din dotare), fişe de lucru (despre SDV-urile utilizate
pentru executarea verificărilor).
 Numărul staţiunilor corespunde cu numărul de maşini de recoltat din dotare.
 Se organizează şi o staţiune de rezervă pentru elevii foarte buni, cu un tip de
masina de recoltat mai rar întâlnit.
 Echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei (orelor) fiecare echipă să fi
parcurs toate staţiunile (nu este obligatoriu staţiunea de rezervă).
 În fiecare staţiune elevii se documentează din fişa de documentare, observă şi

73
descoperă verificările, le diferenţiază de cele ale altor maşini, rezolvă sarcinile din fişele de lucru,
solicită ajutor dacă este cazul, fac comparaţii şi bifează staţiunea parcursă într-o fişă specială.
 În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare
staţiune. Se discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiei corecte.
La finalul activităţii elevii vor fi capabili să supravegheze utilizarea maşinilor de recoltat culturi
agricole.
Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni, însoţită de observare,
descoperire, problematizare şi conversaţia euristică.
Într-o astfel de lecţie, profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în
corectarea soluţiilor date de elevi, activitatea didactică fiind centrată pe elev.

3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice generale din


Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie
să elaboreze instrumentele de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi
exprime opinii proprii.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu
probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională, să fie adecvate scopului urmărit şi
să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru
unitatea de competenţă definită. Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea
elevilor să formuleze sau să aleagă răspunsuri corecte.
Evaluarea elevilor se face numai cu dobândirea competenţelor precizate în Standardul de
Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat
este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat
buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat
cu succes.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de
competenţă.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi
condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională
pentru calificarea ,,tehnician horticultor”, nivelul trei.

Exemplu:
Unitatea de competenţă 15. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în
horticultură

74
Competenţa 15.6 Organizeaza activitatea exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor

Criterii de performanţă:
a) Organizarea locurilor de muncă
Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:
Nr. Organizarea locurilor de munca Evaluator Data
Crt. pe o sola
1. Alegerea metodelor de deplaşare

2. Alegerea metodelor de întoarcere

3. Marcarea locurilor periculoase, pe o


sola

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Numele canditatului:
Numele evaluatorului:
Titlul unităţii:
Unitatea de competenţă 15. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în
horticultură
Competenţa 15.6 Organizeaza activitatea exploatării agregatelor pentru recoltat si transportat
produsele horticole

Criterii de performanţă:
c)Verificarea calităţii lucrării de recoltare şi transport pentru culturilor horticole .

Nr. Verificarea calităţii lucrării de recoltarea culturilor Evaluator Data


Crt. horticole
1. Verificarea pierderilor de bulbi in sol
2. Verificarea pierderilor de bulbi pe sol
3. Verificarea gradului de vatamare a bulbilor

Acest model de fişă de observaţie se adaptează pentru oricare lucrare practică


Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se va face în atelierul şcoală sau la agentul
economic, prin bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei
sarcini.
În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
În cazul în care competenţa nu s-a validat se fac recomandări de către evaluator pentru
îndeplinirea cerinţelor nevalidate, în cazul reevaluării.

d) Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor


pentru recoltarea culturilor.
1 Enumeraţi 5 norme de protecţie a muncii specifice exploatării agregatelor pentru recoltarea si
transportul culturilor horticole si aplicatile in conditiile de lucru.

75
Nr. Norme de protecţie a muncii specifice Evaluator Data
Crt. exploatării agregatelor pentru recoltarea
culturilor de câmp

1.
2.
3.
4.
5.

76